@ Editura EIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal 031310, Romdnia

Difuzare / distribulie carte: tel/fax: 021348 1474mobil: 0733 l3l I45, 0728 084 802e-mail: difu zare@edituraeikon.ro

Redacfia: tel:021 348 1474mobil 0728 084 802, 0733 I3t 145e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www. edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditat[ de Consiliul Na]ionalal Cercetirii gtiinlifice din invilimintul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibill la Biblioteca Na{ionali a Rom6niei

ISBN: 978-606-71 l -818-6

Tehnoredactor: Mihiili Stroe

Editor: Valentin Ajder

Radu Pirpiugi

LABIBLIOTECA

HKollBucureqti, 2018

RADU PARPAUTA

in derivi; sau ca o meduzi pulsind in strivezimea zorilor' in

urma lui a rimas o aroml de ceari topiti 9i de aripi arse' Sau

poate ci mirosurile veneau de la atelierele din apropiere'

in mod paradoxal, nimeni nu a acordat nici o atengie dis-

cugiei noastre, Pare ci nimeni n'avlzutsutana multicolori'

Negura nopEii se ridica gi dimineaEa de mai era tot mai fru-

-o"J - caldi 9i vibranti. Orasul cilpiltaun garm aparte, degi

indoielnic, tulbure ca aPeBahluviumului meu' in revirsatul

zorilor a inceput si cadi o ploaie mirunti, linistiti ;i elibe-

ratoare. Mi simgeam u;or' ca gi cum a9 fi fost pridat de toate

lucrurile 9i nu a9 mai fi avut nici o griji. Doar bucurie'

CUPRINS

BUNICACiTAI RAsUCI o TIGARA CU PASToRELPOPA ION $I FEFELEAGAEU $I MIRCEA CAR]ITRESCUUMBRA LUI MIRCEA. LA FERENTARIPRE$EDINTII NU SCRIE POEZIISENATORUL PORCILORiN lrcAuBOR$UI LUI CREANGAO POVESTE DE LABORTA RECEREFERINTE CRITICEDOI MARI PRIETENI: EMINESCU $I CREANGAEMINESCU AVEA UN PORC...

JOACA URSITOARELORLABERARIESADOVENIENEMAESTRUL SADOVEANU $I COPIIIPASTRAVPRAJITCUMAMALIGA$IMUJDEINIKITA LA KI$INIOVDOI FAZANISTRIGAT-AM CATRE TINE, AUZI.MA!LEGENDABARABULOAIEIHRONICULMOLDOVINESCFARAPERDEAFIECARE MOARE SINGURNIMIC DESPRE STRUNGAINTERNAREALAO TIGARA

5

9

15

22

25

)7

3/>4

58

61

64

71

79

84

87

89

93

95

95

98

104

109

1r6125

125

15r

155

t62r67

274 275

-

COLABORAREA MEA CU SECURITAIEA

AMEzuCAN GOTHICiNrinztrzuo PRoFESonnA pAcna NAVETA

SELF-MADE MANUN CAZ DE OSPICIUcoNTROVT,RSA OT,SPRT MINUNIcRuzRltrAltcRAFIA cAnAulztt APARENTE

O ZI DINVIAIA UNUI PROPAGANDIST

TU$E LA UN PORTRET NE(DE)FINITCHELNERULPREUMBLARE LA CIMITIRLA croACE cu iNcnRuL MEU

t7l181 '

186

194

196

200

203

2A6

210

219

228

244

256

267

276

.;]

rId

$3

I

BUNICA

(poveste de Radu Sterpelescu Dipaicea)

Parci o viz: capirul alb, cu pagii mici, cu cojocelul pe care

mama il rupsese la schi gi nu voise siJ mai poarre.

- Bunico, ce mi-ai adus?

- Ghici.

- Kinder cu surprize?

- Nu.

- Hubba Bubba?

- Nu.

- Snacksuri?

- Nu.

- Dar ce?

- Bomboneleee! r"

- Aii, iar dropsuri!

- Vrei si stai cu capul in poala mea?

- Vreau.

- Da'nu aici ci sfbrAie.

- Fusul?

- Nu, calculatorul.

- Nu calculator, bunici. Se spune ,,cimpiuti'.

- Ei, calculator, clputi, tot un drac. Ce si-gi povesresc, voile gtigi pi toate !

- Ce si-mi povestegti? Despre $tefan cel Mare.

- Nu, team agea ce si-1i pouestesr, nu intrebai ce si-gi po-vestesc.

- Povestegte-mi atunci despre Barabulegti.

RADU PARPAUTA

- i9i mai povestii.

- Mai vreau o dari. Bunici, de unde gtii tu povesrea asra?

- Pii, aga apucai di la muica.

- $i muica?

- Muica de la muici-sa.

- $i muici-sa?

- Muici-sa de la muici-salu'muici-sa.

- $i muici-sa lu'muici-sa?

- Nu gtiu, cI eu le cirii inrr-o carte.

- Dar ziceai cl.de la muica.

- Da, dintr-o carte de la muica.

- $i de unde ayea cartea?

- De la muici-sa.

- $i muicl-sa?

- De la muici-sa lu'muici-sa.

- $i muici-sa lu' muica-sa?

- Nu gtiu, ci ierea di dimult. Nu digchisesem ochii pilume.

- Dimult-dimult?

- Dlmult-dimult.

- CAt di dimult?

- Oliolio! Dupe vremea lu' $refan cel Mare.

- $i-" Barabulegtilor?

- $i-" lor. Dupe cAnd ierea ei bigaqi la buhu.

- Ca nea Mirin?

- Ca nen'tu Mirin.

- $i de ce ierea la bullu?

- Ci stricatu' ila de Stanciu avu peste treizeci de zile dAspitalizare.

- Nu nea Mirin, Barabulegtii!

- A, Barabulegtii! ii inchise $tefan vodi, ci ierea nigte

Conversatie la bibliotec,i

zdrpllarcci.Ierea muieratici gi bea ca apucagii.

- Ca nea Mirin?

- Ca nen-tu M1rin. $i cAnd veniri titarii in gari, $tefancel Mare nu avea armati neam. tebui s-o refaci dupe luptele

cu turcii. $i veni el intr-o ocni de sare gi vizu nigte oameni

voinici.

- CAt divoinici?

- Voinici-voinici dI spirgeau tampoanele cu capul Iereau

aga: fragii Barabulegd 9i Chizdea haiducul cu dinacii lui. $icum sipau ei la sare, ii intrebi $tefan vodi: ,Vi e greu, bi?"

,,Greu, Miria Ta". ,,Mi, uitagi acilea la mine. Vi iert pedeapsa

gi vi liberez din buliu, numai si mi ajatagi si bat pS.tiltari.

Ci nu pot scipa di ei: nu vor si scoagi bani di impozit gi

se qin numai di furiciuni". ,,Mergem unde ordoni Miria Ta,

numai si scipim dn bullu'i ziseri Barabulegdi ti Chizdilettii.Pe urmi se suiri pi cai gi plecariii.

- $i plecariii.

- $i se duseriii.

- $i se duseriii.

- $i luptari cu vitejie gi ii bituri pe titari. Iar $tefan cel

Mare drept risplatl, recompensi cum ar veni, le didu mogii

si-gi faci sate. Se agezarl. ei pi locurile lisate libere de titari,igi flcuri case inconjurate de hindichiuri, cum se vede gi inzi:ua de azi.

- Ce-s alea hindichiuri, bunico?

- $tie dricea, agea-i legenda. Iar titarii lisarl herghelii dicai, rurme dd oi, tamazlAcuri dI vice ...

- Ce-s alea tamazlAcuri?

- $tie dricea, agea-i legenda. Da $tefan cel Mare le lulcaii, oile gi vitele. Le lisl numai di s1mAngi, ca si aibi cu ce-gi

porni gospodlriile.

RADU pAnpAurA

- Numai disimAngi?

- Numai, ci Miria Sa avea o casl de copii, bagca ibovnici-li, minigrii, cumetrii, finii. Di! Ca la case mari.

- $i pi urmi?

- $i pI urmd.vdzu vodi ci Barabulegdi gi Chizdilegtii cucetele lor n-aveau femei, agea ci le opri cu anasAna gi cAte-otitiroaici mai potriviti, ca si aibi cine-i splla, cine le face ociorbi, o pAine coaptl-n Eist; gi si.le miroase a femeie in casi.Cici prin pustierigile alea nu ierea nici gipenie di romAnci.Dar nu ajunseri titiroaicele penrru toti voinicii. $i blrbagiirimagi fhrl intrebari: ,,Miridfh, da' noi igtia rimagi pi dinafar|ce si facem?" Se gAndi vodi, se gAndir ,,Voui - te - am

- -fsi vi fac o mAn5.stire gi-am si. vi fac cilugiri'l $i.agea gi fhcu.,,Bine-bine, Miria T!, da' cum si triim noi fhr' de muieri,ci noi agea am fost depringi - cu muieri". ,,Ei, cAnd vi vine,mergeti 9i voi pi la cele miritate". $i-atuncea mintea lor sidigtepti gi agea gi fbcuri.

- $i pi urmi?

- Pi urmi intemeiari. satele Chizdilegti gi Barabulegd inmarginea aia di gard,.Iar urmagii gi urmagii lor le stipAnescpini in ziaa de azi, numai c5. azi se flcurl rugi.

- Ba nu.

- Ba da.

- Banu.

- Ba da.

CiT AI RASUCI o TIGARACU PASToREL

Zilele trecute mi intilnesc cu domnul Iuragcu zis Thtaia gi,

nu gtiu algii, dar mie, cAnd il vid, imi vine si tot spun porojiniigi si mi veselesc. Vegnic tAnir gi ferice, degi de vreun an gi-a

schimbat prefixul la 8 (dar nu-gi face deocamdati griji pentruasra, in buletinul siu scrie clar: ,yalabil pAni in 2050"), traiami face atent ci zilele acestea, mai precis pe 30 iulie, se impli-nesc niste ani de la nagterea lui Al. O. Teodoreanu (Pistorel),principele neincoronat al epigramei romAnegti. Tot aga se

comemoreazi gi nigte ani de Ia moartea lui Pistorel. Ei, epi-

gramigtii, il vor omagia pe Pistorel in data de I august. Unde ?

La Grumizescu, desigur, pe Lipugneanu. La fel cum crunulvoievod din Llpugna cisipea pe boierii riditori, tot ata se

aduni aici epigramigtii gi cauterizeaz|cu surle 9i tobe (sau cu

rurle gi sobe) tarele societigii noastre. $i, slava Domnului, au

ce impunge cu foretele lor mai ascugite sau mai tocite...Mi anga)ez pe dati fagi de Tataia si scriu un articol pe

aceaste temi. Pentru mine Pistorel nu este un autor de raftulal doilea, cum pare ci s-a convenit in istoria literari, gi nicide strada a doua, ca sl"zic aga. Onorata Primirie iagioti a datnumele de Al. O. Teodoreanu unei strizi prifuite gi cu asfal-

tul cariat din Bularga. Pe o parte a strilzii se vid urmele uneicii ferate uzinale dezafectate, iar pe cealalti se ingiruie nigte

blocotege ceaugiste cu miros de tocinigi, cu izmene gi gigare

atirnind in balcoane. i.t fin....Mi apuc, agadar, si adun material penffu scris. Recitesc

ce a scris G. Cilinescu in ,,Istoria..." sa despre Pistorel. Prin

RADU PARPAUTA

diligengele Thtaiei am primit un studiu sau un briefing, cumse zice in pisireasca mai noui a Uniunii Europene, desprePistorel intocmit special penuu sirbitorirea mai sus pome-niti de domnul aVocat Gheorghe Culicovschi. il ciresc Ai peacesta gi afu lucruri noi. Deplingalituri de autor faptul ci ni-meni nu a studiat pAni acum dosarul condamnatului Al. O.Teodoreanu. $i mai mult depling faptul ci pini acum nu s-agisit un istoric literar de talia lui Z. Ornea, de pildi, care siscoati o edigie de opere Pistorel Teodoreanu. Astfel de ingri-jitori de opere sint ca gi caprele negre, cici o asemenea intre-prindere presupune multl gi profesionisri munci, bani fiindpugini. InsI universitarii nogtri mai noi vor invers, dupl citevld. Citesc apoi postfaga lui Gheorghe Hrimiuc la,,Hronicul,misciriciului Vilituc"(Junimea, 1989) , care mi se pare celmai bun lucru care s-a scris pini acum despre pistorel.

$i nicimi.car nu ttiu cine este acest autor (poate mi vor ajuta citi-torii). Apoi mi cufund in prozamustoasi a lui Pistorel: gustdin Soliman Ali-Fistic, incalec pe Pursingele cipitanului, mldesfbt cu Inelul Marghioligei.

Apoi vine timpul si scriu. Oh, Doamne, ,,treacl de laMine paharul acesta!" Mi cuprinde ca intotdeauna aceeagineputinri in fata colii albe (acum a monirorului albastru alcomputerului). Ml sucesc, mi-nvirtesc, cir,mir...Mi apuciinvidia: cum dracu' fac unii texte cum fati serviroarele ingant? Colac pesre pupizi imi picl gi nigre neamuri gi o facemlad. Mi trezesc luni dimineata, cAnd se ingini ziuacanoap-tea, avind capul ca o banigi. Chiaun cum eram, abia zirescprin perdelele fluturinde da la fereastra deschisi un domnelegant rezemat de pervaz. igi risucea in tihni o tigari. il re-cunosc imediat dupi pozele din clrgi: ESTE PASTOREL!Cum de nu l-a simtir Bambucea, ciinele meu? Apoi imi dau

10

C o nzt ers atie la b i b lio te c,i

seama ci e doar duhul lui Pistorel, iar duhurile nu sint simgite

de ciini (sau javra mea e prea proasti?)

- Si mi iertagi, maestre, sint cam matrafoxat.

- Nu-i nimic, ce crezici eu duceam paharul la ureche? intagma asta a noastri se bea temeinic, cu toate ci scriitorii nubeau mai mult ca alte categorii de oameni ai muncii. Numaici noi amestecim la marea gtiingi vinul cu taifasul prietenesc

gi cu femeia. $tii vorba: Fie cofa cit de plini gi femeia cit de

goali.

- Aga-i, maestre, numa' c5. al dracu mi mai doare capul.

Pistorel mai trage un fum chibzuind:

- Biutura gi scrisul sint cam la fel. E ca atunci cind desfaci

un borcan de dulceagi gi dai peste mucegai deasupra. Buna

gospodini, adici bunul scriitor, nu arunci mucegaiul laolaltlcu o parte din dulceagi. Nu! Ia o linguri gi amesteci muce-

gaiul cu resul dulcegii. Aga nu se pierde nimic : rimine o

dulceagi cu o leaci de amar. Ca gi viaga. Ca gi vinul. Dupi ce

te-ai dezmierdat cu el gi ai ajuns in cerul al gaptelea, te faciclei gi cazi plicinti. Tlebuie si le rabzi gi pe acestea. Nu ai ce

face, aga-i viaga. A doua zi, cind egti cu mintea beteagi, e buncurechiu murat gi mai ales multi-multi moare. Ai moare?

- Am.

- Atuncea bea moare, drege-te gi nu te potrivi la confra;i,care-s in fagi miere gi-n dos fiere. DacI te-ai potrivi lor...Ehei, am fost gi eu spaima sticloanEelor gi cipciunul polo-boacelor, de mi-o mers buhul ca de popi tuns. Am mincatsrragnic g-am biut nilpraznic. Ce te uigi ca o ciuboti ciscatila mine ? Ml,vezimic ? Asta mi-i felegagul, dar aflLci puricelemic pigci tare. $i incep dis-de-dimineagi: un ou ri.scopr, opirjoali rece din piept de curcan gi o stacani de Pihnegti.

- Pihnegti? intreb.

11

RADU PARPAUTA

- Pihnegd, da, care-i vir primar cu Cornariul. pe urmi Bi.-beasca, Feteasca, cum zice o babi: Sfrijiti ca o SfinrI yineri/Mi-a spus o babi: laromdni,/"Bi.beasca" place mult latineri/

- Pe cind ,,Feteasca;,la bitrini. Cum era gi la restaurantul Uni-unii Scriitorilor: ,,Beau biietii harnici/De cu seari-n zorilUnii sint paharnici/Altii turnitori"

- Si fie paharui un inse mn al Iasului ? il intreb, incercindsI deviez spre o convorbire despre Iasi.

- Mai intii, mi bucur ci ai spus ,,Iasul", iar nu ,,Iasiul',, cumspun milioanele de dimboviteni, minca-i-ar puchibala... Da,tt

de buni sami ci iesanul are muhi tragere de inimi spre pahar(nu cu api.), cred .l togi iesenii au paharul si supml in singe.Din nastere. Ca mincatul si risufatul. pun pariu ci daci-ipui un pahar in mini unui tinc de un an, frtat de o giganci peBahlui, il horpiie cit ai zice pegre.

Ridem amindoi.

- Tot aga cum are si idiomul lui bemolizat, cum are vor-ba molateci, cu ,,mli", ,,bre, omule

u, ,,oleacil',,,titi cele", ,,iaca

bre", ista", cum are mersul mai domol si vorba plini de ifos gide roui: ,,Noi, istia de la Iegi'i

- Si cum sintem ,,noi, istia de la Iegi"?

- Pii, locuitorii lui sint modelagi dupi cum ii si Iesul:molcomi, spirituali, indolend, refractari la innoiri, purritoriai unei pasivitigi orientale si ancoraEi tare in rrecur.

- Mindria asra a rrecutului nu vine dintr-un complex deinferioritare, adici dintr-o lege, asumati de iesan, a efortuluiminim?

- Dragul meu, oricite straturi de glod s-ar depune in tirgulnostru, tot nu vor putea si ste argi vreodati urmele pasilor luiEminescu, urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creangi,urmele atiror oameni iubigi de altidati.... Spiritul

"..rr"-d.

t2 l3

-C o no ers ati. e la b i b lio te c,i

inferioritate de care vorbegd este vecin cu cel de superiori-tate. D-apoi spiritul critic al ieganului, vocagia prieteniei...lipsavoingei de a trii... E... e o emanalie, un efuviu, o radiagie

divini, - numegte-o cum vrei! - care moleseste individul ca

un narcotic. Nu-l lasi si se aventureze in accese de energie,

ii reteaz| aripile cu care si se avinte in zboruri riscate, dar, inschimb, ii di aici, unde il gine prizonier, o fericire dulce ca

orice narcotic. E un fel de Nirvana iesani, care te cuprindecu incetul gi din care te superi, dac| ar incerca si te smulgi.

- Iubigi tare orasul, se vede.

- La mine e iubire tirzie.La inceput iubeam urbea ca o

iubiti la tinereEe: mi se pirea ci mi se cuvine. Abia mai tirziuam inceput si mi gindesc: oare o merit?

- Deci, revenind, fatalismul ista congenital, cum a zis

cineva, lipsa de initiativi, reverie, flexibilitatea, chiar timid-itatea, o anume triire ln marginea viegii 9i psihastenia sint,pini la urmi, calititi.

- Cam aga. Istoria o dovedegte. Pe iegeni (cind zic iege-

ni nu mi refer la uvrierii cu palmele) ii unegte disponibili-tatea pentru arti, ancorarea in culturi si arti, menginerea

tradigiilor, preguirea trecutului... Iagu-i ca o amanti bitrini,o hoa;ci niriviti de care nu te pogi despirgi. O baEi, o alungi

9i pe urmi te rogi si te ierte. Asta-i zestrea noastri.F-aedarul,nenorocirea 9i osinda...

- Si osinda paharului ? Glumesc, desigur.

- Vinul e singele Domnului - spune Maesfful, apoi trece

iarlgi la un ton qor. ...$i cind vid cite unul care nu bea, imivine si fac moarte de... idiot. Acegtia, nebiutorii, is vrijmagiisfintei noastre biserici dreptcredincioase. Mie imi place omulcumsecade, bun de pus la rani, care dovedegte un curcan lamasl flri si rimini un dram de carne pe oase. Iar in pintece

RADU PARPAUTA

si-i incapi doui vedre de Cotnari gi si-i mai rimini.loc gi decafele. Femeia imi place duhlie, s-o pui in rachiu s-o sorbeg-ti, nu smeriti gi prifacuti, fr,-i-ar smerenia de ris. $i si nu fieprea tiniri, ci. o aga cilprioari. iti pune degrabi o pereche decoarne de cerb gi alra nimici.

- Maestre - indriznesc Ai eu intr-un sfirgit - asta eraodinioari. Astizi viara e mai grea, mai trepidanti. Cinemai are timp de comunicarea gi comuniunea propuse dedumneavoastri. Cine si mai ridice sindrofia la rang de ban-chet, de symposion? Cine si mai caure azi perimetrul dezin-hibator al cramei gi fuidul dionisiac al vierii?

- Prietine, oamenii nu s-au schimbat in esenralor. Vegnicaprefacere este a vietii , nu a omului. Ca si vorbesc precum uncritic, reabilitarea etici gi estetici a temei erotico-bahice, pecare am fhcut-o eu, prin recuperarea dimensiunii mitice gi aimplicagiilor profund umane care ii sint proprii, este exem-plari in temeriratea ei. Aicea trebuie vorbit de ris, care aredrept rost si nege trisregea gi spaima de moarte omului. Cindnu e fiziologic sau patologic, risul esre un refuz akerorii exis-tentiale gi o sfidare a inevitabilului. Pofta, setea, apetitul vitalal lumii nu sint decit o presimdre tulbure a sfirgitului. Lumeamoare rizind, sfidind implacabilul, dar moare, cum moare gi

autorul cite un pic scriindu-se.

$i vreau sl-ti mai spun ceva. Risul rabelaisian sau al luiCreangi al nostru este acea solude existenEiali, care...

in ".est

momenr suligele primelor raze desoare srripunserifrunzigul viginilor din apropiere gi umbra lui Pistorel se topica o roui. Se mai pistri o vreme in aer o mireasmi. plicuti derutun fin, boieresc.

l4 t5

POPA ION SI FEFELEAGA

o mi.rturisire nettiuti a Mariei Dinului

Maria Din'ului, zisi Fefeleaga, calc| cu cizmele grele prinintunericul negru gi piclos al serii de toamni. Ploui. Deopo-trivi negre sunt noroiul de pe uligele strAmte 9i cerul de dea-

supra. Daci totul s-ar fi risturnat cu picioarele in sus, nimenin-ar fi bigat se seami schimbarea.

Fefeleaga intri in biserica neagri, din care rizbarc o dAride lumini in atotputernicul intuneric, 9i il agteapcl pe popa

Ion Agirbiceanu si iasi din altar. Sti risuciti intr-o parte, cu

mAna la guri;i cu ochii in pimAnc. in sfirgit, pirintele iese.

- Ce mai faci, lele Mlrie? Voinici, sinltoasi?

- Mi s-a pripidit Livioara, dom'pirinte, zice Fefeleaga

in loc de orice rispuns N-o fo'de nimici rugiciunile mniata.

Am fost gi la un piscilier... tot nimici.Plrintelui Ion rimAne incremenit - femeia anunlase moar-

tea fetei pe un ton linigtit, indiferent, ca 9i cum ar fi relatat cia uitat si puni piprici in mAncare. in afari de aceasta, pirin-telui nu-i prea convine ci Maria Dinului a pomenit de pis-cilier, in loc si aibi mereu in minte sfAnta biserici. isi vine infire gi zice cu duhul blAndegii:

- Tlebuia si chemi un doctor, nani.

- Tot una-i, dom'pirinte. Am chinuit pe la doftori cu Li-vioara 9i cu ceilalgi. Am fost;i-n spital. Da acolo-s age, numai

nigte ingeliri.

- is buni gi doctorii, dacl-s cu voia lui Dumnezeu.

- Eu am vizut cd.doftorii nu-s de nimici, aga ci i-am lisat.