Conumicarea La Locul de Munca

8/15/2019 Conumicarea La Locul de Munca

http://slidepdf.com/reader/full/conumicarea-la-locul-de-munca 1/16

COMUNICAREA INTERUMANA

1.COMUNICAREA VERBALA Comunicarea reprezinta un sistem de transmitere a unor mesaje care pot fi procese mentare(confuzii, ganduri, decizii, interioare) sau expresii fizice (sunete si gesturi). Ea constituie o necesitate si oactivitate sociala. Cauza care a dus la aparitia comunicarii a fost necesitatea de a comunica intre oameni ca persoane sau grupuri sociale, cand se aflau la departare unii de altii. Cauza care a determinat apoi dezvoltarecomunicarii a fost necesitatea de a comunica intre oameni si organizatiile lor, in conditiile dezvoltariirelatiilor sociale. Formele de comunicare apar si se dezvolta odata cu mijlocul principal de comunicare intreoameni, care este limba sau limbajul, in care doua forme de intrebuintare: orala si scrisa. Comunicarea verbala are un rol primordial atat din punctul de vedere al secmentului de negociere pe care il ocupa cat si din punct de vedere al continutului. Comunicarea verbala permite un joc logic alintrebarilor si al raspunsurilor intr-o derulare flexibila, spontana, lucru care nu este posibil atunci candnegocierile au loc scris sau prin alte tenici. !rin comunicarea verbala au fost realizate o serie de activitati:obtinerea si transmiterea de informatii, elaborarea unor propuneri, exprimarea unor opinii. "imbajul in tratative sau negocierea presupune in primul rand o buna comunicare intre partenerii dtranzitie. #rta de a vorbi se dobandeste prin acumularea de cunostinte si o continuitate care eliminanesiguranta, vorbirea dezordonata, lipsa de expresivitate, ecilibrul in vorbire. Cunoasterea si folosirea justa a mijloacelor de exprimare a ideilor pe care dorim sa le comunicamconstituie o conditie primordiala in comunicare. #ceste mijloace sunt: limbajul si stilul. Limbajul poate fi determinat ca fiind un sistem de comunicare prin semnale, in cadrul unei limbisau in afara ei. Filozoful $#%" !&!!E% a identificat trei categorii de limbaje, dupa criteriul functiei:

1. "imbaje inferioare (folosite si in lumea animala), avand functia de semnalizare, deautoexpresie '

2. "imbaje superioare, exclusiv umane, capabile de descriere si argumentare.3. "imbaje mixte.

Ca activitate sociala comunicarea verbala in relatiile comerciale are un limbaj de specialitate decorespunzator proceselor, operatiilor si relatiilor pe care le exprima. erminologia acesteia, in general, estecomuna tuturor domeniilor de activitate. #cest limbaj general se completeaza in fiecare domeniu de activitat prin includertea termenilor tenici care exprima procesele de munca specifice acesteia, luand astfel fiinta

limbajul specific activitatii comerciale.Elementele limbajului comunicarii in domeniul comertului difera de cel al limbajului general sau

obisnuit datorita specificului activitatii. #cestei eleente ale limbajului comunicarii in domeniul comertuluisunt:

1. ocabularul * a. otalitatea termenilor existenti intr-o limba' b. otalitatea termenilor folositi de un autor sau de o persoana oarecare

2. %epertoriu de termeni folositi intr-un anumit domeniu a. Expresiile si formele de exprimare b. Forma si structura gramaticalaStilul poate fi determinat ca:1. "a nivel individual: mod de exprimare intr-o comunicare, specific definitor pentru emitator

(stilul unui jurnalist, stilul unui scriitor, stilul unui orator, stilul unui muzician sau interpret)2. "a nivel colectiv: modul de exprimare intr-un domeniu (stil publicitar, stil literar, stil stiintific,

stil artistic). #cesta adica stilul, cel folosit in comunicarea verbala care are loc in activitatea comerciala, se

deosebeste in mod simtitor de stilul literar, stiintific, juridic sau familiar.Comunicarea in negociere trebuie sa foloseasca un stil sobru si concis potrivit cu obiectul si rolul ei. +n

fiecare act de comunicare se trateaza o singura problema concreta. !entru ca aceasta sa-si atinga scopultrebuie sa se utilizeze acele mijloace si procedee de exprimare care sa asigure o calitate superioara a actuluide comunicare, rezolvand in felul acesta scopul pentru care a fost initiat.

!rincipiile stilului comunicarii verbale sunt:



1. Claritatea * cuvintele trebuie sa fie bine alese, exacte si potrivite cu ideile pe care le exprima,sa fie logic inlantuite pentru a putea fii intelese inca odata, de asemenea se va avea grija sa fie evitatecuvintele sau expresii cu mai multe intelesuri, neologismele, regionalismele, claritatea stilului este asiguratacand se folosesc propozitii si fraze scurte.

2. implitatea si naturaletea * acest principiu consta intr-o exprimare directa, fireasca si lipsita deexagerari.

3. Corectitudinea * o exprimare corecta consta in respectarea regulilor gramaticale.4. !olitetea si demnitatea * stilul comunicarii trebuie sa aiba in vedere un ton si mod deosebit de

exprimare, cuviincios, respectuos si demn, iar in cazul unor nemultumiri aparute in discutie trebuie sa predomine politetea, buna cuviinta si demnitatea. !entru exprimarea corecta a ideilor, alaturi de vocabular, structura gramaticala este aldoilea element de baza al limbii romane. Ea consta in aplicareea stricta a regulilor gramaticale in asezarea siimbinarea indicioasa a cuvantului in propozitii si fraze, prin: construirea propozitiei in ordinea directa,folosirea partilor de propozitie si a expresiilor.

2.CONVORBIREA NON-VERBALA "imbajul non-verbal se uneste cu limbajul verbal pentru comunicarea unui mesaj corect. tudiul

acestui limbaj non-verbal vine sa dea forta, sa ne improspateze cunostintele intuitive pe care le avem despreun individ sau un grup. Expresiile psiice urmatoare reflecta starile de spirit cel mai frecvent exprimate in limbajul non-verbal: surasul * indica o persoana amicala descisa discutiei' bratele incrucisate * denota o atitudine negativa mainile pe masa * indica faptul ca o persoana este gata de actiune a fi asezat pe scaun, mainile incrucisate la ceafa, tot corpul inclinat pe spate * reprezintatitudinea tipica patronului in biroul sau care este tentat sa-si delimiteze teritoriul' persoanele care-si freaca dosul mainilor din cand in cand au adesea ceva de ascuns persoanele care-si freaca palmele mainilor sunt pe cale de a realiza o buna actiune. esi in relatiile inter-umane comunicarea verbala ocupa locul cel mai important, incomportamentul speciei sunt folosite, ca substitut sau in mod complementar fata de comunicarea verbala, sidiferite alte moduri de comunicare, care nu folosesc limba vorbita, scrisa.

a. Comunia!"a tatila !osibila numai in cadrul comunicarii inter-personale, aceasta forma de a transmite un mesaj,semnal este comuna si lumii animale. Ea se pastreaza inca si in societatile cele mai evoluate si are un caracte preponderent instinctual, desi de la un anumit nivel intervine constiinta. Cercetatorii au stanilit cinci clase deatingeri, dintre care numai patru privesc convorbirea:

1. #tingeri care transmit emotii pozitive, mangaierea, atingerea ca semnificatie consolatoare, atingerede incurajare (strangerea tacuta de mana, batai pe umar), atingerea linistitoare, comunica afectiunea, participarea, aprecierea si au un efect pozitiv asupra starii de spirit a receptorului.

2. #tingeri ludice si acestea pot fi autonome sau in legatura cu comunicarea verbala (simularea uneimangaieri sau loviri, intr-un anumit context ludic), asemenea atingeri au un caracter abuziv si presupun unreferential comun precum si o relatie de apropiere.

3. #tingeri /de control0, in aceasta categorie sunt incluse acele semnale tactile care au rolul de aorienta comportamentul sau atitudinea, o asemenea atingere poate atentiona cu discretie, poate sugera unindemn sau din potriva, o retinere, in respect cu comunicarea verbala sau cu alta actiune.

4. #tingerea /rituala0, din aceasta categorie fac parte atat atingeri cu semnificatie magica, in spatiulreligios, cat si atingeri specifice spatiului profund, care si-au pierdut vecile sugestii, transmiterea arului prin atingeri de la preot la preot sau de la preot la credincios, atingerea cu un obiect sacru, atingerea cu roltaumaturgic, pastreaza caracterul ritual' strangerea mainii in semn de salu, lovirea palmei drepte a doua persone in semn de urare de succes sau de felicitare sunt atingeri care transmit implicarea desi uneori segolesc de sens si devin pur formale' in aceasta categorie sunt incluse si atingerile cu semnificatie sexuala

b.Comunia!"a #"$tuala-%in"&ia-



"a fel ca si comunicarea tactila, comunicarea prin gesturi poate sa se substituie, pe unelesecvente multeori reprezinta o completare, accentuare, contrazicere sau reglare a acesteia. #ducand un sporde expresivitate, gestul este folosit cu precadere in comunicarea artistica. +n raport cu destinatarul mesajului,gestul poate fi prezentat in comunicarea interpersonala, de grup si de masa. 2esturile cu valoare comunicationala pot fi grupate in mai multe categorii: a.Emblemele * acestea sunt miscari care se substituie comunicarii verbale si formeaza un limbajconstituit dintrun numar mare de gesturi, care semnifica sunete ori cuvinte si compenseaza imosibilitatea eexprimare verbala in anumite situatii, exemplele curente se refera la codurile surdo-mutilor, la o populatieaustraliana (#randa) si, in domeniul artistic, la practicantii pantomimei. b.+lustratorii * sunt gesturi de insotire si montare a comunicarii verbale uneori spontane,universale si au fost inventariate in cadrul mai multor categorii: /bastoanele0, pictografele, 3inetografele,ideografele, miscarile deictice, miscarile spatiale, miscarile ritmice, ilustratorii emblematici. c.2esturile de reglaj * miscarile capului, ale fetei, mai rar ale mainilor' pentru o sugeraresolicitarea de a se vorbi mai tare, mai incet, mai rar, mai repede, mai putin.

d.4iscarile afective * sunt expresii ale starii de spirit, sunt folosite pentru a comunica trairi,scutruiente, reactii. e.#daptorii * gesturi de toaleta, de corectare a tinutei, de control al comportamentului insocietate.

.Comunia!"a '!in int"!m"(iul obi"t"lo!

Este o forma de transmitere a unui mesaj non-verbal, care foloseste, inafara de resurselecorporale, recursul la obiecte. #socierea gest-obiect poate interveni in comunicare in unele situatii. 2esturilecare folosesc batiste, esarfe, palarii pentru semn de salut sau despartire ori pentru semnalizarea unei prezente (.Comunia!"a '!in $itua!" 5n alt gest de comunicare non-verbala neanalizat in literatura cu acest profil din romania& persoana care nu doreste sa fie abordata se plaseaza intr-o zona retrasa, extrema sau marginala aratand canu este disponibila, o persoana interesata sa fie remarcata se plaseaza si se misca in centrul actiuniicomunicandu-si disponibilitatea.

3.COMUNICAREA SCRISA crisul a imbracat la inceput forma pictografica. Cu timpul s-a perfectionat si transformat ulterior in

scrieri cu litere de alfabet. crisul si comunicarea formeaza unul si acelasi proces istoric-dialectic, determinade scimbarea si dezvoltarea conditiilor vietii materiale si sociale. "imbajul scris constituie una dintre celemai importante si mai revolutionare cuceriri dobandite de oameni, in procesul muncii si in conditiileconvietuirii in societate. El joaca un rol deosebit in pastrarea si raspandirea stiintei si a culturii in precizareasi realizarea diferitelor raporturi sociale. Comunicarea nu a ramas la stadiul unei simple comunicari de stirisau vesti intre oameni. -a dezvoltat continuu pe masura dezvoltarii relatiilor dintre oameni si pe masuradezvoltarii societatilor, lumii si a vietii de zi cu zi. !rin comunicare scrisa se intelege: scrisoare, continutul unei scrisori, scimb de scrisori intre douasau mai multe persoane, raport sau legatura intre fapte, lucrari, fenomene si situatii. Este procedeul decomunicare intre oameni prin scrisori, instiintari sau comunicari scrise. !rin comunicare scrisa se maiintelege totalitatea comunicarilor scrise care intervin in activitatea unei persoane juridice cu privire la relatiil

si interesele ei. Comunicarea scrisa este folosita atunci cand nu este posibila comunicarea orala, cand nu exista altmijloc de comunicare, cand comunicarea scrisa este mai avantajoasa in comparatie cu celelalte mijloace decomunicare si, indeosebi, intotdeauna este necesara existenta unei forme scrise. &biectul comunicarii il formeaza: pastrarea relatiilor existente si convenabile dintre oameni, dintreorganizatiile lor, dintre ei si acestea, initierea, stabilirea si desfasurarea unor relatii noi, modificarea sistingerea relatiilor veci, scimbul de stiri, ganduri, informatii, pareri si idei care prezinta interes pentrurelatiile lor, precizarea anumitor situatii si pozitii privind interesele reciproce, clarificarea si aplanareaeventualelor neintelegeri care se pot ivi in cadrul relatiilor si intereselor comune, rezolvarea diferitelor probleme pe care le ridica desfasurarea practica a raporturilor sociale care ai leaga.



!entru persoanele fizice, comunicarea scrisa constituie o activitate ocazionala. !entru organele destat, institutii, intreprinderi si celelalte organizatii, comunicarea constituie o activitate continua, o metoda delucru, o modalitate de rezolvare a multor probleme.

Comunicarea este definit7 ca transferul informa8iei de la surs7 la receptor. copul specialistului 9ncomunicare este de a realiza acest proces 9ntr-un mod eficient i efectiv. e aici, teoreticienii comunica8iei au9ncercat s7 descrie modele prin care comunicarea poate fi abordat7. !rovocarea este ca acele corectecombin7ri codificate, media i contextele s7 creeze un transfer informa8ional rapid, cost adecvat i acurate8e.#ceste procese nu pot fi separate de faptul c7 oamenii sunt cei ce decodeaz7 informa8ia, recept;nd-o dintr-unmediu caracteristic, 9ntr-un context specific i confer;ndu-i o semnifica8ie.

4anipularea informa8iei este definit7 ca principala activitate comercial7 a zilelor noastre. +ndiferende nivelul pe care ne situ7m, suntem cu to8ii consumatori de informa8ie. easemenea, cei mai mul8i dintre noau de-a face cu dirijarea, procesarea, lansarea, transmiterea sau v;nzarea informa8iei, i toate acestea ca umod de via87.

+nforma8ia este livrat7 9n tot felul de pacete sau mai bine zis este transmis7 prin tot felul de suporturmedia.ot felul de mesaje sunt transmise tuturor tipurilor de audien87.

+nforma8ia este elementul ceie al tiin8ei comunic7rii

• constientizarea personala• comunicarea interpersonala• blocaje de comunicare• 9ntelegerea comportamentului persoanelor cu care relationam• rezolvarea problemelor 9n grup• managementul conflictelor

ABILITATI )E COMUNICARE

Comunia!"a non-*"!bal+ u'!in(",• imensiunile corpului

• Forma corpului• 4isc7rile corpului• Expresia fe8ei• Contactul vizual• onalitatea vocii• olumul vocii• 4odula8iile vocii

!entru realizarea cu succes a comunic7rii este nevoie de respectarea urm7toarelor reguli

1. Stabili!"a 'ut"!ii $i auto!it+ii '!in int"!m"(iul omuni+!ii non*"!bal",• Controlul spa8iului

• %elaxarea

#ceste puncte se refer7 la toate dimensiunile comunic7rii non-verbale- miscarea prin sala de sedin8e- atingerea<miscarea lucrurilor (si ciar oamenilor) din sal7- trecerea (9nc7lcarea) spa8iului personal ale altor persoane- demonstrarea unui nivel 9nalt de relaxare a corpului- men8inerea unei pauze 9nainte de a r7spunde la 9ntreb7ri- men8ionerea contactului vizual pentru perioade extinse 9n timp



- utilizarea modula8iilor joase ale vocii- utilizarea sc7derii tonului vocii la sf9rsit de propozi8ie- ainele nu provoac7 tensiuni ale corpului- utilizarea gesturilor ce acoper7 toat7 sala- nu lua8i ocii de la ocii persoanei ce v7 vorbeste- atunci c9nd vorbi8i privi8i persoanele 9n oci

2. Stabili!"a ontatului $i n!"("!ii '!in int"!m"(iul omunia!ii non*"!bal",

Contat,• Comportament similar

• Corpul 9nclinat spre partener, apropiere fizic7 de partener (apropiere adecvat7)• #mbii umeri s9nt orienta8i spre partener• Contact vizual reciproc• >odding• ?ncredere• &rientare direct7 a corpului• izibilitatea fe8ei c9t mai mare• izibilitatea ocilor• izibilitatea miinilor si palmelor

- utilizarea unui comportament similar parteerului de comunicare (dar nu imitare)- apropiere de partener- corpul are pozitie direct7 spre partener- men8inerea contactului vizual doar pentru peroade de timp comfortabile pentru partener- 9nclinarea capului sau corpului ca semn de 9n8elegere (nodding) (9n timpul ascult7rii)- respectarea spa8iului personal al persoanei- repetarea cuvintelor spuse de partener- 9ncuraj7ri verable (da, aa, mm, etc)

3. R"la/a!" $i on0o!t int"!n $ta!" "moional+ $tabil+• %ealizarea tuturor preg7tirlor necesare (preg7tirea spa8iului, proiectului sedin8ei, materialelor, etc)

!reg7tirea unui proiect ce indic7 scopul si lucrurile care trebuie f7cute (si nu cele care trebuie evitate)

=. Comunicarea 9n cadrul grupului

Comunicare reprezint7 9ntiin8are, tire, veste, raport, rela8ie, legatur7. Cam acestea ar fi sinonimelecare ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. ei pare simplu 9n8elesul comunicarieste mult mai complex i plin de substrat. Comunicarea are o mul8ime de 9n8elesuri, o mul8ime de scopuri icam tot at9tea metode de exprimare i manifestare. >u exist7 o defini8ie concret7 a comunic7rii 9ns7 se poatespune cel pu8in c7, comunicarea 9nseamn7 transmiterea inten8ionat7 a datelor, a informa8iei.

Ce se 9n8elege prin comunicare:

o provocare constant7 pentru psiologia social7' o activitate' satisfacerea nevoile personale' leg7tura 9ntre oameni, etc.



ocietatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea existin transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun,comunitate, comunicare. &amenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun' iarcomunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa de8ina in comun aceste lucruri. !entru a forma ocomunitate sau o societate , ei trebuie sa aib7 in comun scopuri, convingeri aspira8ii, cunostin8e - o intelegerecomuna - Aacelai spiritA cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozi8ii emo8ionale siintelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la atept7ri i cerin8e.

Comunicarea se realizeaz7 pe trei niveluri:

. "ogic1. !araverbal6. >onverbal

intre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar B din totalul actului decomunicare' 6D are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si @@ la nivelul nonverbal(expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).aca intre aceste niveluri nu sunt contradic8ii, comunicarea poate fi eficace.

aca insa intre niveluri exista contradic8ii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

ipuri de comunicare: Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea 9n i catre sine. Comunicarea interpersonala. Este comunicarea 9ntre oameni. Comunicarea de grup. Este comunicarea 9ntre membrii grupurilor si comunicarea dintreoamenii din grupuri cu al8i oamenii. Comunicarea de masa. Este comunicarea primit7 de sau folosita de un numar mare deoameni.

copul comunic7rii: sa aten8ionam pe al8ii. sa informam pe al8ii. sa explicam ceva. sa distram. sa descriem. sa convingem, etc.

!entru a descrie numeroasele 9n8elesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatoriitrei termeni:a. Forma comunicariiEste un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul.#ceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, 9nc;t au sistemul lor propriu pentrutransmiterea mesajelor. #stfel, c;nd semnele sunt facute pe foaia de ;rtie potrivit anumitor reguli (cum suntcele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si AformaA scrierii. b. 4ediul comunicariiEste un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme.5n mediu adesea poate implica utilizarea tenologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. preexemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile sidesenele.c. 4ediaunt acele mijloace de comunicare 9n masa care s-au constituit 9ntr-un grup propriu.



Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. oate acestea suntdistincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. pre exemplu, televiziuneaofera cuvinte, imagini si muzica. #desea termenul mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe tenologie care fac o punte 9ntre cel care comunica si cel care recepteaza.

"imbajul este codul cu care este transmis7 informatia, reprezint7 unealta comunic7rii.?n prima categorie intr7 limbajul. "imbajul reprezint7 codul comunic7rii,este liantul 9ntre cel ce transmiteinforma8ia ,emin87tor, i cel ce primete informa8ia, receptor. "imbajul determina forma comunicarii. El estede trei feluri:

"imbaj scris."imbaj verbal."imbaj nonverbal.

Gudecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala siinterpersonala. +nteractiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental indevenirea sinelui si judecatii.

!ersonalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane i o distinge ca individualitatefelul propriu de a fi al cuiva.

Comunicarea are o foarte mare influen87 asupra personalita8ii deoarece in ziua de azi individul sedefineste in functie de ceilal8i iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cuceilalti. +ntera8iune atrage concomitent comunicare.

inele se construieste in interactiune cu ceilalti. +n felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodatstrict individuala, desi apare astfel' in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ciintroduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de ase crea personalitati puternice. Comunicarea este ceia individului spre societate i integrarea 9n aceasta."ipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta fa8a de grup, ecipa, societate, etc.

aca luam 9n discutie termenul de grup observam caci, ciar societatea din care facem parte este ungrup. 2rupul 9nseamna reguli, reputa8ie, 8el, munca 9n ecip7, etc . ensuri determinate de interanctiune decide comunicare. #tata timp cat exista o buna comunicare exist7 i un randament maxim, 9ns7 dac7 aceasta

lipsete se poate ajunge la disensiuni sau, ciar mai r7u.Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i

asigura coerenta. >uanta pe care o introduce Hlumer ar putea ciar surprinde: A& retea sau o institutie nufunctioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definescsituatia in care sunt cemate sa actionezeA

#rta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. >oi 9nvatam sacomunicam. e aceea trebuie sa studiem ce 9nvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient.&rice comunicare implica creatie si scimb de 9ntelesuri. #ceste 9ntelesuri sunt reprezentate prin AsemneA siAcoduriA. e pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa AciteascaA 9ntelesul tuturor actiunilor umane.&bservarea si 9ntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se 9nt;mpla c;n

comunicam.Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data

aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functieivitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui umus psiologic comun. +n nici una dintreipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in cea dedobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale,nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decatscimbul si raspandirea de informatii' comunicarea creaza si mentinea societatea.

%eflectii si maxime:



AE 9n zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte.A4. Eminescu

ACuv;ntul este sunet si culoare, e mesagerul g;ndului uman.A. ianu

AC;t de puternice sunt cuvintele drepte. AHiblia

ACuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire.A%udIard $ipling

A!ana de scris este mai puternica de c;t sabiaAa3espeare

ACa sa pregatesti o buna cuv;ntare spontana 9ti trebuie mai mult de trei saptam;ni. A4ar3 Jain

Acrierea la persoana a treia deseori ne permite sa ne ascundem 9n spatele organizatiei. AK. cJartz

A!recizarea 9ntelesului termenilor este cea dint;i precautie care se ia 9n orice discutie.A!. !. >egulescu

A& cuv;ntare fara scop specificat este ca o calatorie fara destinatie.A%alp C. EmedleI

@. EF#L5%#%E# 45>C++ ?> ECK+!#

/4unca grea dezvaluie caracterul oamenilor: unii isi intorc manecile, altii intorc nasul iar altii nu se maiintorc deloc0 spunea am EJig.

4unca in ecipa presupune colaborarea mai multor persoane care impart acelasi spatiu de lucru, in vedereaatingerii unui tel comun, asa cum se intampla intr-o ecipa sportiva, de exemplu. e spune adesea ca succesuse datoreaza efortului comun, al muncii in ecipa. ar trebuie neaparat sa fim o ecipa unita pentru a reusiM

N+n functie de proiectul pe care urmeaza sa-l indeplineasca, un manager isi poate grupa toti subordonatii intro ecipa sau doar o parte dintre acestia. 5n proiect ulterior poate insemna disolutia ecipei respective si

formarea unei ecipe noi, in care unii din membrii veci nu mai sunt implicati si membri noi, care nu aufacut parte din aceasta, sunt inclusi in noua ecipa0, ne-a explicat irgiliu %icu, !sianalist, "ife OExecutive Coac.

Nu toti oam"nii 'ot lu!a in "i'"

!sianalistul irgiliu %icu este de parere ca traim inca intr-o societate care rasplateste realizarile individualesi promoveaza competitia intre angajati. &ri, lucrul in ecipa cere angajatilor sa coopereze unii cu altii, safaca scimb de informatii, sa se confrunte cu diferentele, sa le accepte si sa-si sublimeze interesele personalein favoarea interesului de grup. +nsa nu toti oamenii pot face acest lucru. e aceea, pentru a forma o ecipacu adevarat unita, membrii ei trebuie selectati cu grija si ulterior antrenati in acest sens.



N& ecipa se formeaza intotdeauna in virtutea unui anumit obiectiv care se vrea atins si nu trebuie gandita cafiind ceva permanent. e aceea, acei manageri care vor cu tot dinadinsul sa-si grupeze toti subordonatii intr-ecipa permanentizata, fara a puncta precis obiectivele, se lovesc inevitabil de un esec0 a subliniat irgiliu%icu.

C" '!"$u'un" on$t!ui!"a un"i "i'" "0ii"nt"

NEste necesar in primul rand un bun design al lucrului in ecipa0, este de parere !sianalistul irgiliu %icu.#cest design specifica obiectivele care trebuie indeplinite, strategia si succesiunea pasilor, sarcinile specificenumarul de oameni necesari, rolurile pe care acestia trebuie sa le indeplineasca, abilitatile pe care trebuie sale aiba, etc.

irgiliu %icu ne-a descris cele 6 tipuri de abilitati de care o ecipa trebuie sa tina cont pentru a ajunge larezultate bune pe plan profesional. +n primul rand, are nevoie de oameni cu expertiza tenica. +n al doilearand, ecipa trebuie sa includa si persoane cu abilitati de decidenti si de rezolvare a problemelor, respectivoameni capabili sa identifice problemele, sa genereze alternative, si, nu in ultimul rand, sa decida competent+n fine, o ecipa victorioasa, in formatie completa, trebuie sa aiba si oameni cu abilitati interpersonaledeosebite, care stiu sa asculte, sa ofere feedbac3 si sa gestioneze in mod eficient conflictele.

NFactorii de personalitate nu pot fi nici ei ignorati. +n mod ideal, membrii unei ecipe de succes inregistreazascoruri inalte la dimensiunile extraversie, agreabilitate, constiinciozitate si stabilitate emotionala. Ecipeleeficiente tind sa aiba dimensiuni reduse * mai putin de P membri. Cand este vorba de numarul membrilorunei ecipe, expertii propun abordarea Nin3 small0, respectiv o ecipa trebuie sa fie formata din cel maimic numar de membri care pot realiza sarcina ceruta0, a completat !sianalistul irgiliu %icu.

& ecipa performanta necesita asadar un leadersip eficient, care sa fie in masura sa traseze directii clare sisa genereze un climat de incredere componentilor sai. Conflictele in ecipa nu trebuie sa ne sperie - evident,atata vreme cat nu depasesc un anumit prag - absenta lor ducand la apatie si stagnare.

4unca in ecipa poate foarte bine sa sudeze sau sa destrame grupul. Cel care isi propune sa ajunga la performanta prin construirea si consolidarea unei ecipe invingatoare, devine astfel responsabil pentru reusitsau esecul grupului pe care l-a creat. efinitia unei ecipe- Ecipa si grupul- Caracteristicile unei ecipe performante- 4odelul unei ecipe- Construirea unei ecipe- Fazele dezvoltarii unei ecipe- elegareaefinitia unei ecipe& ecipa este alcatuita dintr-un mic numar de oameni cu abilitati complementare , care impartasesc acelasi

scop , un set de standarde de performanta si au o abordare a muncii care le este comuna ./"ucrul in ecipa imparte sarcinile si dubleaza succesulQNEcipa si grupul&cazia de a forma o ecipa exista oriunde limite organizationale sau ierarice nu ofera conditiile necesare pentru obtinerea rezultatelor optime . +ntrebarea care se pune este : N!unandu-i pe cei mai buni la un loc estesuficient , sau e nevoie de mai mult -0R e multe ori numim grupuri statice ecipe pentru ca suntem convinsi ca eticeta este motivanta sienergizanta , dar multe grupuri nu sunt ecipe si nici macar nu sunt eficiente ca grupuri.R 2rupurile pot fi si sunt mai eficiente cand este cazul de a impartasi informatie , idei si perspective si a luadecizii care ajuta fiecare persoana sa isi realizeze obiectivele mai bine , dar intotdeauna individul este celvizat



2rupul Ecipa"ider puternic , determinat Conducere impartita%esponsabilitate individuala %esponsabilitate individuala si comuna%ezultate individuala %ezultate colective4asurare indirecta a rezultatelor 4asurare directa a rezultatelor prin estimarea efectelor ecipei asupramuncii altoraCaracteristicile unei ecipe performanteimtul scopuluiComunicare descisa+nvatare continuaFlexibilitate si adaptabilitare+ncredere si respect reciprocCastig din diferente4odalitati de lucru eficienteConducere impartita#supra caror factori trebuie sa ne concentram pentru a avea succes:R imtul scopului: iziune comuna asupra perspectivelor si obiectivelor . #ccent puternic pe rezultate , simtal prioritatilor , claritate in decizii .R Comunicare descisa: &amenii isi exprima gandurile si sentimentele , conflictul nu este ascuns si esterezolvat . &amenii asculta cu atentie .R +ncredere si respect reciproc: &amenii se apreciaza si sustin reciproc . +si spun adevarul si ofera un feed- bac3 sincer .R Conducere impartita: iversi membri ai ecipei isi asuma conducerea , in functie de sarcina curenta si denevoia ecipei . "iderul formal are rolul de supravegetor si mentor al ecipei .R 4odalitati de lucru eficiente : Ecipa stie cum sa adune , organizeze si evalueze informatia . &ameniiincurajeaza creativitatea , inovatia si asumarea riscurilor. e fac planuri corespunzator .

R Castig din diferente: Ecipa optimizeaza capacitatile , cunostintele si punctele tari pe care le au membrii .e cauta diferite puncte de vedere si se folosesc si persoane din afara ecipei .R Flexibilitate si adaptabilitate: &amenii vad diverse ocazii ca sanse . e impart responsabilitatile si se dorest

o imbunatatire continua .R +nvatare continua: 4embrii ecipei incurajeaza intrebarile incomode si penetrante , invata din experiente sigreseli , si incurajeaza cresterea si dezvoltarea altor membrii ai ecipei .4odelul unei ecipeimtul scopului: iziune copuri &biective&mul potrivit pentru sarcina .(#bilitati si interese ecilibrate)Ecipa de succes%esurse necesare :Refinirea sarcinilor Renologie corespunzatoare

RFeed-bac3 si evaluareR4etode de lucru clareRisciplina si consistentaR+nvatareR4anagementul timpuluiR+ntalniri eficienteR4anagementul conflictuluiR#scultare activaRocumentareCaracteristici :



Ralori si principii comuneRComunicare descisaR%esponsabilitate si conducere impartitaREmpatieRFlexibilitate si adaptabilitateR4otivareConstruirea unei ecipeConstruirea unei ecipe este arta de a armoniza diferentele unor oameni de proveniente diverse , interesediverse , perspective diverse , in interesul realizarii unei ecipe cu minim de conflicte posibile , avand invedere interesul comun al ecipei .copul principal este Ecilibrul:R Ecilibrul inseamna ca nu va trebui doar sa interactionam cu un grup de oameni foarte diferiti , dar estenecesar sa avem varietate in interiorul ecipei .!uncte ceie pentru construirea unei ecipe :R &pening up and development of relationsips- ajuta la depasirea barierelor - ofera posibilitatea membrilor ecipei de a se cunoaste la un nivel personal- folositor pentru grupurile care vor lucra apropiat si<sau o perioada mai lungaR Construirea increderii- necesita incredere reciproca pentru a realiza un obiectiv- necesita atentie daca unii din membri nu pot intra in joc

R Contactul fizic- trece peste distantele dintre membrii ecipei- relaxeaza si creste comfortulR Cooperarea- ajuta membrii sa invete cum sa lucreaza impreuna- ajuta membrii sa isi gaseasca locul in ecipaR #ctivitatile in grup- activitati generale care sunt realizate de toti membrii grupului

- ii implica pe toti membrii si cresc coeziunea grupului- deseori necesare pentru a mentine ecipauccesransformare%ealizare >ormalizareConfruntareFormareimp<EfortFormare&amenii au deseori idei diferite despre scop . Exista relativ putina incredere , si exista tendinta de se spune

lucruri cu grija .Confruntare!ot exista conflicte in legatura cu scopul , conducerea si metodele de lucru . Exista sentimentul ca ecipa nuse va incega . >ormalizare

&amenii dobandesc o viziune comuna si isi propun obiective . e invata cum sa se lucreze impreuna eficient%ealizareExista tendinta de a avea un simt al scopului clar , comun , incredere , comunicare descisa . Ecipa esteeficienta in contextul actual .ransformarea



Ecipa isi poate redefini scopul comun si raspunde rapid la scimbare . Conducerea este impartita ,increderea este mare , si comunicarea este descisa .elegareaelegarea inseamnaR sa incredintezi o sarcina cuiva'R sa autorizezi o persoana sa indeplineasca o sarcina.Cum sa delegi-- efineste sarcinile impartind munca un parti mai mici . !artile mici sunt mai usor de delegat .- efineste obiectivele pentru fiecare sarcina.#lege cea mai potrivita persoana pentru fiecare sarcina . NCea mai potrivita0 nu inseamna neaparat carespectiva persoana trebuie sa aiba deja toate abilitatile necesare , dar trebuie sa fie capabil sa le invete siaplice in timp util.- !lanifica sarcina impreuna cu persoana aleasa , asigura-te ca el sau eu intelege complet si accepta sarcina 'ofera toata informatia de fundal despre importanta si scopul sarcinii si despre cum incape in contextul proiectului.- #sigura-te ce nu delegi doar responsabilitatea ci si autoritatea.- efineste obiectivele operationale impreuna cu membrii ecipei.- Cadeti de acor asupra continuitatii sarcinii si a modului de raportare.

- &feriti feed-bac3 contructiv (in ambele sensuri) , recompensati si apreciati rezultatele obtinute- #sigura-te ce intreaga ecipa este informata despre diferitele sarcini si persoanele responsabile.

. LUCRUL IN EC5I6A

4unca in ecipa este o componenta care se regaseste in specificatiile fiecarui postdisponibil intr-o companie si specialistul in recrutare analizeaza aceasta componenta pe parcursul procesuluide selectie, utilizand diferite mijloace de utilizare: intrebari specifice care evalueaza capacitatea deinterrelationare personala si de intelegere a nevoilor persoanei cu care interactioneaza. !rezenta calitatilornecesare pentru a putea fi un bun membru de ecipa sau din contra,lipsa lor, pot fi factori decisivi inangajarea unei persoane ori in mentinerea ei intr-o organizatie.

>ecesitatea muncii in ecipa a devenit tot mai evident ape masura ce companiile au inceput sa tina cont denevoia de comunicare si contact uman a propriilor angajati, constientizand valoarea motivationala superioaraa dialogului si sustinerii reciproce, intr-o ecipa.Comportamentele care demonstreaza aceasta competenta- 4anifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii.- +nteractionezi in mod eficient cu angajatii in diferite situatii- +ntelegi rolul fiecarei persoane in grup- e focalizezi pe atingerea obiectivelor - %especti drepturile si convingerile altora- #sculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din jur - #preciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni, incurajezi discutiile descise,

impartasesti idei si sugestii cu colegiiCum dezvolti lucrul in ecipa in timpul facultatii M+nvata din proiecteQ!articipa la scoli de vara, evenimente, conferinte organizate de facultate, asociatii studentesti. Cauta sa invetdin fiecare experienta de grup.#nalizeaza si evalueaza impreuna cu coordonatorul de ecipa<profesorul gradului tau de implicare in ecipareflecteaza asupra a ceea ce ai facut, cum ai facut si de ce ai facut.ezvolta-te progresivConstientizeaza ce ai dobandit, accepta noi provocari si responsabilizari ca sa-ti permita sa-ti imbunatatestiactivitatiile prin forte proprii daca ai inceput ca un simplu membru intr-o ecipa de proiect, incearca satintesti ca la urmatoarea oportunitate sa detii un rol care sa includa si coordonarea altora din jurul tau.



!roiectele pot fi de la cele foarte simple legate de scoala pana la a organiza evenimente in universitate sau pentru cercul tau de prieteni.Experienta de lucru in ecipa se construieste mai ales prin experiente in care oferi mai mult sprijin celor dinecipa decat astepti ca ei sa-ti acorde tie.Cum dezvolti lucrul in ecipa dupa angajare M+mplica-te Q!articipa activ in cadrul ecipei, scimba informatii, asculta si intelege punctele de vedere ale celorlatimembrii ai ecipei. +ncearca sa dezvolti idei noi pe baza celor spuse de ceilalti. Evita-l pe T nu asa, stiu eu oalta metoda Uolicita feedbac3 permanent Q+ncearca sa te raportezi la parerea celor din jur. #sta nu inseamna ca trebuie sa te faci placut cu orice pret dareste important sa afli ce gandesc colegii tai despre actiunile tale. +mpartaseste sugestiile si ideile celorlalti,manifesta flexibilitate in exprimarea punctelor de vedere diferite ale membrilor ecipei.Evalueaza-te#nalizeaza activitatea desfasurata in cadrul ecipei :cum te-ai simtit, care a fost contributia in cadrul ecipeiaca ai avut parte de rezultate foarte bune, care au fost factorii de succes. aca ai esuat in alte aspecte, care fost cauza. Cu lectiile invatate intra in urmatoarea interactiune cu cei din jur mai pregatit sa contribui si sa-iajuti sa obtina rezulate si mai bune. urprinzator, si rezultatele tale vor creste pe masura.#vantajele muncii in ecipa:- primele, si cele mai evidente, sunt cele legate de climatul afectiv pozitiv care se presupune a se constitui inecipa.4embrii unei ecipe ajung sa se cunoasca foarte bine, conlucrand la depasirea dificultatilor curente.- lucrul in ecipa poate fi extreme de motivant deoarece fiecare proiect adduce cu sine experienta contactulucu ceilalti si bucuria de a beneficia de sprijinul acestora.#stfel daca legaturile intre angajati ajung sa fie puternice, confortul afectiv paote suplini si compensa altelipsuri, inclusive salarizarea.+ata de ce, lucrul in ecipa este adesea folosit ca mijloc de combatere si diminuare a rutinei zilnice. >usalariul se constituie cel mai important factor de motivare, ci cnontinutul muncii, natura sarcinilor curente simodul in care aceasta activitate, prestata D-P ore in fiecare zi, corespunde cel mai bine necesitatilor intrenede crestere si dezvoltare.Ce inseamna o munca rutinata: este o munca ce nu adduce nimic nou in planul solicitarilor cognitive.

&amenii simt ca se pot detasa si ca pot aplica acelasi tipar in fiecare zi. "a un moment dat ciar, anumiteactivitati pot fi effectuate cu jumatate de atentie, ceea ce lasa timp pentru meditatie si pentru intarireaconvingerii ca nu mai este nimic de invatat si deci, ca este timpul unei scimbari.

Muna in "i'a7 moto!ul $u"$ului un"i atiuni

+n orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul efortului comun, al muncii in ecipa.%eusitele sau infrangerile nu se datoreaza in exclusivitate nici sefului, nici subalternilor, ci sunt rezultatulambelor parti. %ealitatea ne demonstreaza ca nu e suficient ca un grup profesional sa fie format din personalitati puternice, competente si cu experienta. aca intre acestea nu exista compatibilitati , intelegerereciproca, viziuni si motivatii comune centrate pe acceptarea scopului propus, solidaritate si camaraderie, nuse pot obtine rezultate meritorii. alorificarea potentialului de munca al fiecaruia, evolutia in cariera profesionala nu se indeplinesc fara a lucra si a respecta cerintele formarii si mentinerii spiritului de ecipa."a aceasta stare care potenteaza calitatea si randamentul muncii fiecaruia se ajunge numai atunci candoamenii inteleg ca intregul nu este egal cu suma partilor, ci cu ceva mai mult, care se naste din interactiuneacu grupul, din armonia relatiilor interpersonale, din identificarea oamenilor cu valorile si scopurile grupului.# lucra intr-un grup dezbinat in care certurile si neintelegerile sunt frecvente, orgoliile si antipatiile,



atitudinile de izolare, de desconsiderare sau indiferenta predominante, in care fiecare incearca pe cont proprisa-si rezolve problemele, in care denigrarea celuilalt este practicata in mod curent, este fara indoiala unobstacol serios pentru a munci cu placere. !entru a nu se ajunge la aceasta situatie, fiecare trebuie sacontribuie la transformarea unui numar de oameni ce muncesc la un loc, intr-un grup omogen si functional. +ntr-o adevarata ecipa este nevoie de promovarea unor reguli de genul: . %espectati-va colegii, tratati-i asa cum ati vrea sa fiti voi tratati, ca pe oameni capabili, cu calitatifrumoase, cu trebuinte, aspiratii si scopuri la fel de legitime ca ale voastre. 1. "ucrati bine si intens, urmariti sa aveti performante nu pentru a-i surclasa pe colegi, a le dovedi casunteti mai inteligent si mai priceput decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca sunteti mai valoros decatoricine, ci din intelegerea necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini bine indatoririle de serviciu. 6. Comunicati curent, informati-va reciproc, consultati-va cu ceilalti, ajutati-va in procesul pregatirii siderularii unei actiuni' in caz de succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si luciditateanu va invinuiti unul pe altul' cautati impreuna cauzele esecului si reluati de la capat si cu incredere, actiuneainitiala. =. >u transformati divergentele de opinii si solutii in motive de cearta sau acuze. !riviti-le ca pe cevafiresc, cautati sa sesizati elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia descis ideea celuilaltatunci cand este mai buna. @. Evitati denigrarea si calomnia, nu comentati negativ diversi colegi si nu formati grupulete care sadezbine ecipa. . #jutati-va si cooperati activ.#cceptati ideea ca astfel va completati reciproc nu din compasiune, ci pentru a acoperi sau substiui nepriceperea celuilalt, ci pentru reusita actiunii, pentru indeplinirea activitatilororganizatiei. B. +ndiferent de valoare si experienta, de aport personal la realizarile grupului nu va dati aere desuperioritate, evitati aroganta si trufia, ci promovati lauda sincera si indemnul prietenesc. D. #preciati cu francete si onestitate rezultatul muncii colegilor, nu le subapreciati initiativele sistradaniile de a obtine performante. iscutati pe marginea lor, invatati din experienta celorlalti, cereti-leajutorul atunci cand aveti nevoie. S. >u-i invinuiti pe altii pentru greselile personale. #sumati-le, recunoasteti descis in ce consta vinavoastra, acest lucru va consolida imaginea voastra in ocii colegilor. P. ezvoltati si consolidati sentimentul de prietenie, impartasiti din trairile, framantarile si satisfactia

voastra, abordati cu tact si discretie si problemele care depasesc cadrul profesional.

8. Rolul $i "0ii"nti&a!"a munii in "i'aot mai multi manageri s-au convins ca muna in "i'a este calea succesului si a performantei. 4unca inecipa reprezinta colaborarea mai multor persoane in vederea atingerii unui scop comun. Ea presupune, pede-o parte, cooperare, comunicare, intelegere, scimb de informatii intre m"mb!ii "i'"i, iar, pe de alta parte, confruntare a diferentelor de opinie, subminare a intereselor personale in favoarea celor de grup. >utoti angajatii se pot adapta muncii colective. e aceea, pentru formarea unei ecipe mana#"!ul are nevoie dtimp si analiza individuala a participantilor. El este cel care, in functie de obiectivele proiectului, stabilestemembrii ecipei. 2rupul poate reuni toti subalternii sau numai o parte, acest lucru depinzand de numarul

angajatilor, de importanta proiectului si nu in ultimul rand de compatibilitatea participantilor. &data ce oecipa este formata, ea nu trebuie pastrata in aceeasi formula. Este recomandat ca m"mb!ii "i'"i sacircule, sa se scimbe intre ei, iar managerul sa urmareasca atat performantele individuale, cat si pe cele lanivelul grupului. %olul si eficientizarea muncii in ecipa sunt recunoscute, insa drumul catre atingerea performantelor profesionale poate fi alunecos. e aceea, managerii trebuie sa acorde o importantadesavarsita la crearea a ceea ce se ceama /"i'a (" $u"$A.S"!"tul un"i "i'" (" $u"$%eusitele si insuccesele nu se datoreaza nici managerului, nici subalternilor, insa secretul unei "i'" ("$u"$ este evident ca sta in puterea si abilitatile mana#"!ului. >u este suficient sa ai personalitati puternicesi valoroase daca intre membrii ecipei vor exista mereu neintelegeri, incompatibilitate si viziuni diferite.



+ata, de ce, atunci cand se creeaza un grup trebuie sa existe un lider acceptat de toti ceilalti membrii, care safixeze directii clare si sa fie capabil sa produca un climat de incredere.!entru a genera drumul spre succes este bine sa stabiliti niste reguli care ar putea duce la reusita munii in"i'a:

. >u va tratati colegii cu superioritate, ci considerati-i egalii dumneavoastra1. >u incercati sa iesiti in evidenta in fata participantilor sau a sefului pentru a le dovedi ca sunteti mai

priceput decat ceilalti6. arbatoriti succesul impreuna si pastrati-va calmul in caz de nereusita=. >u transformati divergentele de opinie in motive de cearta@. >u va calomniati colegii si nu formati grupulete in cadrul ecipei. #jutati-va si informati-va reciproc, comunicati si colaboratiB. 4entineti sentimentul de prietenie, abordati cu discretie problemele care depasesc cadrul profesional

S0atu!i In0o-#i(,4unca in ecipa prezinta avantaje si dezavantaje. Fiti un manager iscusit si profitati de avantajele muncii inecipa. electati-va atent si motivati-va membrii ecipei si sigur veti reusi sa aveti o ecipa de succes.

9. )"$'!" "i':

5n proverb cinezesc spune: ;In $'at"l" unui om a'abil $" a0la intot("auna alti oam"ni a'abili.< #devarul este ca munca in ecipV este ceia marilor realizari. +ntrebarea nu este daca ecipele sunt valoroas+ntrebarea este daca noi recunoastem acest lucru si daca putem deveni jucatori mai buni intr-o ecipV inacest motiv sustin ca unu (), este unu numar mult prea mic pentru a realiza ceva maret.< Nu "/i$ta '!obl"m" '" a!" $a nu l" 'ut"m !"&ol*a im'!"una7 i "/i$ta 0oa!t" 'utin" '!obl"m" '" a!$a l" 'ut"m !"&ol*a $in#u!i< L=n(on >on$on

C. 2ene Wil3ers a observat ca puterea ecipelor nu numai ca este evidenta in lumea afacerilor de astazi, ciare in acelasi timp o istorie adanca, evidenta ciar si in timpurile biblice. Wil3e sustine ca:. Ecipele implica prezenta unui numa! mai ma!" (" '"!$oan", ceea ce presupne existenta mai multorresurse, mai multo! i("i $i a un"i "n"!#ii mai ma!i in cazul unei singure persoane.

1. Ecipele !"$ la ma/imum 'ot"ntialul unui li("! si reduc la minimum punctele sale slabe. !uncteleforte si punctele slabe mult mai vizibile la o singura persoana decat la o ecipV.6. Ecipele ofera '"!$'"ti*" multi'l" cu privire la modul in care se poate satisface o nevoie sau se poateatinge un scop, formuland astfel mai multe alternative pentru fiecare situatie. !uterea de intelegere a unuisingur individ este rareori la fel de larga si profunda ca aceea a unui grup atunci cand se confrunta cu oanumita problema.=. Ecipele im'a!t lau("l" in cazul unei victorii si impart vina atunci cand sufera o infrangere. #cest lucrugenereaza atitudini autentice de modestie si spirit de ecipV .& persoana primeste singura laudele si suportasingura vina. Ceea ce genereaza stari de mandrie si cateodata un sentiment al ratarii.@. Ecipele fac ca liderii sa fie in permantenta responsabili pentru obiectivul care trebuie atins. !ersoanelecare actioneaza individual pot scimba obiectivul fara a avea un sentiment al responsabilitatii.



. Ei'"l" 'ot 0a" mai mult ("at o $in#u!a '"!$oana.aca doriti sa va atingeti potentialul sau sa incercati sa faceti ceea ce vi se pare imposibil * cum ar fi satransmiteti mesajul dumnevoastra ciar si dupa doua mii de ani de la moartea voastra, trebuie sa deveniti jucator al unei ecipe. esi pare a fi un cliseu, urmatoarea afirmatie este totusi adevarata: In(i*i&ii iau 'a!tla om'"titi"7 in$a "i'"l" $unt "l" a!" a$ti#a am'ionat"l".

Conumicarea La Locul de Munca

Documents

Transcript of Conumicarea La Locul de Munca