Controlul Starii de Igiena a Aerului

4
Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Laborator Igiena 1 C C O O N N T T R R O O L L U U L L S S T T Ă Ă R R I I I I D D E E I I G G I I E E N N Ă Ă A A A A E E R R U U L L U U I I 1.Consideraţii generale Fiinţele vii sunt importante generatoare de particule. Omul, de exemplu generează un număr de particule prin descuamarea pielii, respiraţie, activitatea individului (cu cât este mai activ, numărul de particule creşte). Biocontaminarea exogenă are în special două origini: rinofaringiană şi cutanata. Contaminarea rinofaringiană se face prin agentul – picături Flügge. Ele sunt particule care se răspândesc datorită unor acte fiziologice: vorbit, tuse, strănut. Contaminarea cutanata se face prin intermediul mâinilor, pielii, părului. 2.Scopul lucrării Lucrarea urmăreşte controlul cantitativ şi calitativ al stării de igienă microbiologică a aerului dintr-o încăpere. Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m 3 . Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m 3 . Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat. Surse producătoare de particule sunt: - îmbrăcămintea - praful depozitat, antrenat în suspensie de curenţii de aer - aportul de aer din exterior - sistemele de evacuare a apelor uzate - ambalaje şi materiale nealimentare - materii prime alimentare brute Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară, în special acolo unde umiditatea este ridicată. Mucegaiurile sunt totdeauna prezente, şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian, se dezvoltă în zonele uscate, în contact cu produsele alimentare. 3.Modul de lucru Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare: - Metoda filtrării prin membrane - Metoda aspiraţiei - Metoda sedimentării Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării.

Transcript of Controlul Starii de Igiena a Aerului

Page 1: Controlul Starii de Igiena a Aerului

Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Laborator Igiena

1

CCCOOONNNTTTRRROOOLLLUUULLL SSSTTTĂĂĂRRRIIIIII DDDEEE IIIGGGIIIEEENNNĂĂĂ AAA AAAEEERRRUUULLLUUUIII 1.Consideraţii generale

Fiinţele vii sunt importante generatoare de particule. Omul, de exemplu generează un număr de particule prin descuamarea pielii, respiraţie, activitatea individului (cu cât este mai activ, numărul de particule creşte). Biocontaminarea exogenă are în special două origini: rinofaringiană şi cutanata.

Contaminarea rinofaringiană se face prin agentul – picături Flügge. Ele sunt particule care se răspândesc datorită unor acte fiziologice: vorbit, tuse, strănut.

Contaminarea cutanata se face prin intermediul mâinilor, pielii, părului. 2.Scopul lucrării

Lucrarea urmăreşte controlul cantitativ şi calitativ al stării de igienă microbiologică a aerului dintr-o încăpere.

Activitatea umană/industrială şi aportul de aer exterior generează o cantitate mare de praf în spaţiul de lucru. Numărul de particule de praf astfel depus poate atinge valori de zeci de milioane/m3. Particulele de praf reprezintă o sursa de contaminare a produselor alimentare. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) de microorganisme este mai mic şi se exprimă m3. Nivelul de contaminare a aerului este legat de tipul activităţilor desfăşurate în spaţiul dat. Surse producătoare de particule sunt:

- îmbrăcămintea - praful depozitat, antrenat în suspensie de curenţii de aer - aportul de aer din exterior - sistemele de evacuare a apelor uzate - ambalaje şi materiale nealimentare - materii prime alimentare brute

Bacteriile şi/sau drojdiile predomină cel mai mult în industria alimentară, în special acolo unde umiditatea este ridicată.

Mucegaiurile sunt totdeauna prezente, şi pentru că sunt bine adaptate prin spori mediului aerian, se dezvoltă în zonele uscate, în contact cu produsele alimentare.

3.Modul de lucru

Pentru evidenţierea microorganismelor prezente în aer se aplică mai multe tehnici de recoltare:

- Metoda filtrării prin membrane - Metoda aspiraţiei - Metoda sedimentării

Cea mai frecvent folosită metodă pentru a determina cantitativ microorganismele din aer este metoda sedimentării.

Page 2: Controlul Starii de Igiena a Aerului

Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Laborator Igiena

2

Metoda filtrării prin membrane. Presupune trecerea unui volum de aer printr-o membrană filtrantă, după care membrana se depune pe suprafaţa unui mediu de cultură cu geloză, într-o placă Petri. Prin termostatare optima, micro-organismele vor creşte formând colonii caracteristice pe suprafaţa membranei, putând fi evaluate calitativ şi cantitativ.

Metoda sedimentării (metoda Omelianski) Presupune expunerea unui mediu de cultură specific, solidificat, în plăci Petri, pentru

sedimentarea microorganismelor din aerul corespunzător punctului de control. Timpul de sedimentare variază invers proporţional cu gradul de contaminare presupus al aerului analizat (5, 10, 15, 20, 30 minute). După termostatare corespunzătoare, se apreciază cantitativ numărul de microorganisme din aerul analizat cu formula:

ufc/m3 aerKS

n100100

în care: ufc - numărul de unităţi formatoare de colonii; n - numărul de colonii rezultate prin sedimentarea celulelor pe suprafaţa mediului; S - suprafaţa plăcii Petri, [cm2];

K - coeficient ce depinde de timpul de expunere: K5τ

; = timp de expunere, [min].

Analiza calitativă a microorganismelor din aer se face prin identificarea coloniilor obţinute pe plăcile Petri cu medii caracteristice pentru bacterii, drojdii şi mucegaiuri.

Metoda aspiraţiei 1. Principul metodei Aerul care trebuie prelevat este aspirat, cu o viteza constanta si pentru o anumita

perioada de timp, prin capul de prelevare perforat ai aparatului Microflow 90. Impactul aerului aspirat are loc pe suprafaţa unei placi Petri in care se găseşte depus mediu de cultura. La sfârşitul perioadei de prelevare, se scoate placa Petri din aparat si se introduce intr-un termostat. După terminarea perioadei de termostatare, se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) si se evaluează contaminarea biologica a aerului, pe baza volumului de aer prelevat. Pentru determinarea numărului de drojdii si mucegaiuri din aer, aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu Malt Extract Agar (MEA), iar termostatarea se va realiza la 25°C, timp de 3-5 zile. Pentru determinarea numărului de bacterii aerobe mezofile, aparatului Microflow 90 i se vor ataşa placi cu mediu PCA, iar termostatarea se va realiza la 30°C, timp de 2-3 zile.

2. Modul de lucru Pentru determinarea contaminării microbiologice a aerului, prelevarea probelor de aer

se poate face manual, programat, programat cu pornire întârziata sau ciclic. Prelevarea manuala a probelor de aer

Dispozitivul de eşantionare se deschide folosind tasta ON de pe panoul de comanda, apoi se apăsa tasta Prog. Si se alege Manual Sampling cu tasta Up sau Down. Se validează opţiunea făcuta apăsând tasta Enter.

Page 3: Controlul Starii de Igiena a Aerului

Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Laborator Igiena

3

Daca debitul afişat pe ecran este cel dorit, apăsaţi tasta Enter, daca nu, selectaţi debitul de aer aspirat (L/min), in funcţie de încărcătura microbiana presupusa a aerului ce se testează, folosind tastele Up sau Down (Up măreşte valoarea si Down micşorează valoarea). Se tastează ENTER pentru a confirma valoarea aleasa.

Se desprinde capacul din aluminiu al dispozitivului de eşantionare si se sterilizează folosind arzătorul cu gaz.

Se îndepărtează capacul plăcii Petri, se aşează cu gura in jos pe o coala de hârtie, si se fixează placa in capacul din aluminiu al dispozitivului de eşantionare.

Se refixează capacul din aluminiu, in care a fost dispusa placa Petri, la dispozitivul de eşantionare, prin rotire in sens orar.

Se aşează dispozitivul de eşantionare pe o suprafaţa plana iar operatorul apasă tasta Start pentru a începe prelevarea. Cele doua leduri roşii se aprind iar pe ecran va fi afişat timpul scurs si volumul de prelevare in creştere.

Se apasă tasta Stop pentru a termina prelevarea, Se sting cele doua leduri, iar pe ecran apare mesajul Sampling end.

Se apasă apoi oricare tasta pentru a vizualiza primele doua afişări. Se închide aparatul apăsând tasta Off de pe telecomanda.

Se recuperează placa Petri, se acoperă cu capacul, se inscripţionează si se transporta in condiţii corespunzătoare la laborator.

Se decontaminează dispozitivul de eşantionare. Se termostatează la 30°C, pentru 3 zile, plăcile Petri care conţin mediu PCA, si la 25

°C, timp de 5 zile, cele care conţin mediu Malt Extract Agar (MEA). Se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) din plăcile conţinând PCA si, pe baza

lor, se calculează numărul de bacterii aerobe mezofile din aer. Se număra unităţile formatoare de colonii (ufc) din plăcile conţinând mediu

Cloramfenicol Agar si, pe baza lor, se calculează numărul de drojdii si mucegaiuri din aer.

3. Obţinerea rezultatelor 3.1. Formula de calcul

Pentru a corela numărul de unităţi formatoare de colonii (ufc) prezente in placi cu numărul cel mai probabil de microorganisme dintr-un metru cub de aer, se aplica următoarea formula:

𝑁𝑁= ∑ 𝑁𝑁𝑁𝑁2

12

∙ ∙ 1000

N - numărul de microorganisme dintr-un metru cub de aer; reprezintă numărul de

drojdii si mucegaiuri, când numărarea coloniilor se face de pe mediul Malt Extract Agar (MEA), sau numărul de bacterii aerobe mezofile, când numărarea se face de pe mediul PCA

xi - numărul de unităţi formatoare de colonii

- debitul de aer, L/min

Page 4: Controlul Starii de Igiena a Aerului

Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Laborator Igiena

4

t - timpul de prelevare, min 1000 — factor de transformare pentru exprimarea numărului de microorganisme din

aer per metru cub 3.2. Exprimarea rezultatelor Rezultatele calculate se rotunjesc la doua cifre semnificative. Ca rezultat se ia numărul

de microorganisme per metru cub de aer, exprimat printr-un număr cuprins intre 1,0 si 9,9 multiplicat cu 10x, unde x este puterea atribuita lui 10.

Rezultatul se da sub forma: - număr de ufc de bacterii aerobe mezofile estimat per metru cub de aer - număr de ufc de drojdii si mucegaiuri estimat per metru cub de aer

Când cutiile Petri nu conţin nicio colonie, rezultatul se da sub forma: - mai puţin de o ufc de bacterii aerobe mezofile per decimetru cub de aer sau - mai puţin de 1 ufc de drojdie sau mucegai per decimetru cub de aer.