P ra x i s handbuch N r. 1

Herausgeber: GEALAN-Anwendungstechnik

Stand: Oktober 2005

Raumlüftung

GECCO Plus

GECCO 3

Ventilaþiacamerei

GEALAN-ArchitektenberatungEdiþie: Octombrie 2005

Manua lu l p rac t i c n r. 1

3

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

3

Manua lu l p rac t i c n r. 1

Editor: GEALAN-Anwendungstechnik

Ventilaţiacamerei

Fereastra de aerisirepe standul de verificare

4 5

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

CuprinsCapitol Pagina Capitol Pagina

1. Dezvoltareaferestrei de aerisire ______________ 6

2. Definiţii____________________________ 8

5. Problematica _____________________ 27

6. Avantajele GECCO _______________ 27

7. Dezvoltarea GECCO______________ 27

8. GECCO-Plus însistemul S7000IQ ________________ 29

9. GECCO 3 pentru sistemelegarniturilor de contact___________ 29

3. Tipurile de ventilare _____________ 17

Reglarea umidităţii aerului din încăpere ________ 9Curba de variaţie a punctului de condensare __ 10Temperatura de condensare şitemperatura critică de formare a mucegaiului __ 11Izotermele _______________________________ 13Condiţiile climatice interioare şi igiena locuinţei ____ 14Împrospătarea aerului de respirat ____________ 14Evacuarea substanţelor mirositoare şi dăunătoare ___________________ 14Aducţia aerului la instalaţiile de evacuare a aerului uzat _____________________________ 15Reglarea temperaturii în spaţiul interior ________ 15Aducţia aerului pentru instalaţii cu focar _______ 15

Ventilarea naturală _________________________ 17Ventilarea prin rosturi _______________________ 18Tipurile de ventilare prin fereastră _____________ 18Ventilarea prin puţuri _______________________ 21Ventilarea asistată _________________________ 21

Funcţionarea în regim de durată _____________ 28Verificările climatice ________________________ 28

Componenta constructivă ___________ 31

Rezultatele încercăriiPermeabilitate la aer _______________________ 33Etanşeitatea la ploaie torenţială ______________ 34Protecţie fonică ___________________________ 34

Componenta constructivă ___________ 37

Rezultatele încercăriiPermeabilitate la aer _______________________ 39Etanşeitatea la ploaie torenţială ______________ 39Protecţie fonică ___________________________ 40

4. Cerinţele impuse ventilaţiei _____ 23

DIN 1946 T6 _____________________________ 23DIN 18017 T1 ____________________________ 23DIN 18017 T3 ____________________________ 23Ordonanţa privind economia de energie ________ 24DIN EN 12207 Permeabilitatea la aer _________ 24Test Blower – Door (Ventilator-Uşă) ___________ 26

Pentru informaţiile prezentate în manualulpractic în cele ce urmează, nu se asigurănicio garanţie privind completitudinea saucorectitudinea.GEALAN Fenster-Systeme GmbH îşirezervă dreptul de a modifica oricândconţinutul acestor informaţii. Nu existăobligaţia corecturii în cazul informaţiilorfalse, depăşite sau inexacte sau completăriiîn cazul informaţiilor incomplete.Recomandările au caracter neangajant. Seaplică § 675 II din Codul civil german.Înainte de fiecare utilizare a informaţiiloracestea trebuie verificate de către utilizator.Informaţiile furnizate nu reprezintă în niciunfel garanţie sau asigurare asupraproprietăţilor. Ele nu reprezintă un manualde utilizare a produselor sau altor serviciiasigurate de GEALAN Fenster-SystemeGmbH.GEALAN Fenster-Systeme nu îşi asumărăspunderea pentru utilizarea următoarelorinformaţii, cu excepţia răspunderii pentrupremeditare şi neglijenţă de grad înalt.Revendicările în instanţă cauzate de acesteinformaţii sunt guvernate de dreptulgerman, prin excluderea prevederilordreptului privat internaţional.

Ediţia: octombrie 2005

Reproducerea şi multiplicarea, inclusiv subformă de extrase, sunt permise numai cuacordul nostru.

Toate drepturile rezervate.

Odată cu apariţia acestei documentaţii delucru, toate ediţiile precedente îşi pierdvalabilitatea.

Serviciile de consultanţă aleale firmei GEALAN Fenster-Systeme GmbH,Hofer Straße 80, -95145 Oberkotzau aucaracter neangajant.

10. Texte de ofertă___________________ 41

11. Certificatul de verificare_________ 42

12. Surse______________________________ 46

7

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

1

6

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

11. Dezvoltarea ferestrelor de aerisire

Ştiaţi că 12,7 % din toate defectele deconstrucţie la reabilitarea ferestrelorapar datorită mucegaiului?

În anul 1995, prejudiciile s-au cifrat la 420milioane DM!Acestea sunt datele raportului privinddefectele din construcţii, emis de guvernulfederal (ediţia a 4-a în manuscris,august 1995). Tema ventilaţieilocalizate a locuinţelor preocupăde câţiva ani experţii în construcţii,proprietarii de case şi chiriaşii.Expertizele şi conflictele juridice seînmulţesc. De ce există dintr-odatăprobleme atât de mari cu formareamucegaiului?

Apa de condens în locuinţe era oproblemă aproape necunoscută în trecut.Înainte de prima criză a petrolului şi deordonanţa de protecţie termică care aurmat în 1.11.1977, încălzirea serealiza corect, spre fereastră.Ferestrele vechi nu erau nici pedeparte atât de etanşe ca cele deastăzi. Ferestrele opuneau, aşadar,doar o rezistenţă scăzută fluxuluide aer. Ramele înguste sedeformau în timp, iar de un plande etanşare pe toată circumferinţanici nu putea fi vorba.O asemenea fereastră veche aravea o valoare a de aprox. 5m3/hm la o diferenţă de presiune de10 Pascal.Ferestrele de astăzi se situează în jurulunei valorii a sub 0,1 m3/hm. Din acestexemplu se recunoaşte uşor că prin rostulferestrei nu mai are loc practic nicio auto-ventilare. De acum încolo, nu mai »trage«şi putem economisienergie. A apărut însă brusc o problemă

complet nouă: umiditatea! Aceasta seface simţită prin semnalmentelecunoscute: condens pe geamurileferestrei, formare de mucegai, defecte înclădirie şi înrăutăţirea climatului în locuinţă.Suntem provocaţi acum să găsim osoluţie bună pentru aerisire. Aşadar, aerulcald şi umed din cameră trebuie să fie

schimbat cu aerul mai rece şi uscatdin exterior.

Avem nevoie de o posibilitate deaerisire, care să compenseze într-o anumită măsură aerisireadefectuoasă sau neglijentă. Deaceea, GEALAN a dezvoltatfereastra de aerisire, care asigură

un schimb de aer controlat,respectând, totodată, cerinţele ordonanţeiprivind economia de energie şi aleprotecţiei fonice.

Ordonanţa privind economia deenergie (EnEV) a intrat în vigoareîn februarie 2002 şi înlocuieşteordonanţa de protecţie termicădin 1995. Cu EnEV, seintenţionează reducerea emisiilorde CO2 cu 25% faţă de stadiuldin 1990. Pierderea de căldurăprin ventilaţie joacă aici un rolfoarte însemnat. Pentru aminimiza aceste pierderi,etanşeităţii ferestrelor şi învelişului

clădirii li se impun exigenţe totmai ridicate. În determinarea

necesarului de energie primară suntdisponibile două modalităţi pentru calcululpierderilor termice prin ventilaţie, cu saufără test Blower-Door. La calculul cu test,poate rezulta o diminuare cu 5 – 10% aîntregului necesar de energie. Aiciproiectantul are o posibilitate deoptimizare relativ convenabilă ca preţ.

g

Prelucrarea incorectă şi montajul neglijentpot fi constatate foarte simplu prin testulBlower-Door. Montajul tot mai etanş alferestrelor, rezultat de aici, duce laapariţia unor deteriorări prinumiditate tot mai accentuate,datorită umidităţii existente înaer. Acestea sunt defectele nr. 1ale construcţiilor din Germania.

Este aproape o necesitate ca într-o fereastră să se încorporeze unsistem de ventilare cum esteGECCO.

Îmbunătăţirea concretă a suprafeţelorvitrate şi a ramelor în ceea cepriveşte izolaţia termică aprovocat o ajustare a zonelor încare poate apărea apă decondens în zona dintresuprafaţa vitrată şi margine.În această zonă marginală,pericolul de formare amucegaiului este foarte maredin cauza condiţiilor exterioare(de ex. existenţa unei podelede îmbinare bune pe tencuială).Conform noilor cercetări,mucegaiul poate apărea deja de la oumiditate a camerei de 80% faţă de100% după cum se cunoştea în trecut.

Pornind de la o umiditate a aeruluicamerei de 50 % la 20° C, aceşti 80 %

se obţin deja la temperaturi alesuprafeţei de 12,6° C şi nu la 9,3°C, după cum se considera pânăacum.

Temperatura critică de apariţie amucegaiului trebuie să fie luată înconsiderare în toate calculeletehnice care privesc ventilaţia.

Pentru verificarea şi certificareaacestor racorduri de margine în

ceea ce priveşte realizarea corectă dinpunct de vedere termic s-a stabilit

factorul fRsi (a se vedea şimanualul practic nr.7„Protecţia termică / EnEV“).

ern

s

9

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2

8

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2 2. Date privitoare la ventilaţiacamerei

Reducerea umidităţii aerului nu va mai fi multtimp singura cerinţă impusă unei ventilaţiimoderne a încăperilor.Un schimb de aer continuu şi suficient esteextrem de important pentru locatarii unei clădiri.Următoarele criterii trebuie să fie îndeplinite:

Reglarea umidităţii aerului din încăpere

Înlocuirea aerului de respirat

Evacuarea substanţelor mirositoare şi dăunătoare

Aducţia aerului pentru instalaţiile de evacuare a aerului uzat

Reglarea temperaturii în spaţiul interior

Aducţia aerului pentru instalaţii cu focardependente de aerul din încăpere

Reglarea umidităţii aerului din încăperi adevenit un factor de proiectare importantPrin modificarea stilului de construcţie şi amaterialelor utilizate, efectele umidităţiiprea înalte apar mult mai clar.

Materialele de lucru permeabile la difuziavaporilor şi având rol de tampon pentruumiditate, utilizate în trecut, sunt înlocuitecu materiale de construcţie mai noi, cumar fi betonul. Suplimentar, suprafeţelepereţilor sunt »sigilate« cu straturi etanşeşi tapete.

Geamurile ferestrelor vechi erau în modclar cel mai rece punct alfaţadei. Pe geamuri,umiditatea aerului condensaimediat, ceea ce avea ca efectuscarea aerului din încăpere şisemnala imediat locataruluiun nivel ridicat de umiditate aaerului.Prin utilizarea tot mai largă ageamurilor funcţionale cu „valorik, resp. U“ extrem de bune,zonele critice ale pereteluiexterior se deplasează în zonaglafului şi în colţurile camerelor.Acolo umiditatea esteidentificată deseori prea târziu.

Puţină ffizică aa cconstrucţiilor, ppentru ooînţelegere mmai uuşoară:

Condensul vaporilor de apă, adicăformarea picăturilor fine de apă, este unproces fizic cu totul normal, care poate fiîmpiedicat, în anumite condiţii,

în interiorul unei clădiri. Aerul din camerelenoastre conţine o anumită proporţie deumiditate sub forma vaporilor de apă.Aceşti vapori de apă se formează înactivitatea zilnică: la gătit, spălat, duş, seemană vapori de apă în cantităţi mari.Inclusiv omul emană umiditate prinrespiraţie şi transpiraţie, iar plantele deapartament îmbogăţesc suplimentar aerulcu umiditate.În plus, la clădirile noi este posibil ca aeruldin încăperi să fie saturat de cantitatea deumiditate remanentă în corpul clădirii.

Cantitatea vaporilor de apă care poate fiabsorbită de un anumit volum de aer estedependentă de temperatură. Spreexemplu,

un metru cub de aer la 20°C poateabsorbi o cantitate maximă de apă de17,3 grame. În această situaţie, aerul estesaturat 100 %, adică umiditatea relativă aaerului măsoară 100 %.

Un metru cub de aer la 0°C poate absorbimaxim 4,4 grame de apă, saturându-se la100 %. În valoare absolută, aerul receeste însă considerabil mai uscat.

Reglarea umidităţii aerului din încăpere

Factor producător de umiditate: Cantitate de umiditate:

Om, în repaus 40 grame / oră

Om, activitate uşoară 90 grame / oră

Plantă în ghiveci, dimensiunemedie

15 grame / oră

Maşină de spălat 300 grame / oră

Rufe, centrifugare 300 grame / oră

Rufe, atârnate la uscat 500 grame / oră

Gătire şi curăţare cu substanţeumede

1000 grame / oră

Baie cu duşul 2400 grame / oră

11

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2

10

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2Cum se formează apa de condens?

Apa de condens se poate forma pesuprafaţa părţilor de clădire undetemperatura scade sub valoarea decondensare.

Dacă aerul cald la 20°C este răcit într-ozonă (de ex. perete exterior), cantitate deapă acumulată de 17,3 grame nu maipoate fi reţinută şi o partea din vaporii deapă condensează pe suprafaţa peretelui.

Din diagramă se poate citi cantitateavaporilor de apă din aer la anumite valoride temperatură.

Dacă se consideră condiţiile climaticenormale conform DIN 4108de 20° C şi 50 % umiditate relativă aaerului, reiese că temperatura decondensare se atinge la 9,3° C.

Curba de variaţie a punctului de condensare pentru determinareatemperaturii de condensare

Conform noilor cercetări, mucegaiul poateapărea deja de la o umiditate a camereide 80% faţă de 100% după cum secunoştea în trecut. Pornind de la oumiditate a aerului interior de 50% latemperatura de 20°C, acest procent de80% se obţine deja la temperaturi alesuprafeţelor de 12,6°C.

Variaţia temperaturii de condensare la alte valoride temperatură şi grade de saturaţie esteprezentată în tabelul următor.

Temperatura de condensare şitemperatura critică de formarea mucegaiului

Con

ţinut

ul d

e ap

ă în

aer

[g/m

3 ]

Apă lichidă

Vapori deapă

Temperatura aerului [oC]

Curb

a de

variaţie

a

punc

tului

de

cond

ensa

re

100%

um

idita

te re

l. a a

erulu

i Temperatura aerului interior 20oC

Apă de condens şi formare de mucegai

umid

itate

a re

lativă

a ae

rulu

i în

%

Temperatura suprafeţei în oC

Temperatura de condensare 9,3oC

Temperatura critică de formare a mucegaiului 12,6oC

Fără apă de condens şiformare de mucegai

Exemplu

Formarea mucegaiului

13

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2

12

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2 Temperatura de condensare a aerului înfuncţie de temperatură şi de umiditatea relativă aaerului.

Luft-

temp

in OC

Taupunkttemperatur ϑs 1) in OC bei einer relativen Luftfeuchte von

30% 35% 40% 45% 50% 55% 60% 65% 70% 75% 80% 85% 90% 95%30 10.5 12.9 14.9 16.8 18.4 20.0 21.4 22.7 23.9 25.1 26.2 27.2 28.2 29.1

29 9.7 12.0 14.0 15.9 17.5 19.0 20.4 21.7 23.0 24.1 25.2 26.2 27.2 28.1

28 8.8 11.1 13.1 15.0 16.6 18.1 19.5 20.8 22.0 23.2 24.2 25.2 26.2 27.1

27 8.0 10.2 12.2 14.1 15.7 17.2 18.6 19.9 21.1 22.2 23.3 24.3 25.2 26.1

26 7.1 9.4 11.4 13.2 14.8 16.3 17.6 18.9 20.1 21.2 22.3 23.3 24.2 25.1

25 6.2 8.5 10.5 12.2 13.9 15.3 16.7 18.0 19.1 20.3 21.3 22.3 23.2 24.1

24 5.4 7.6 9.6 11.3 12.9 14.4 15.8 17.0 18.2 19.3 20.3 21.3 22.3 23.1

23 4.5 6.7 8.7 10.4 12.0 13.5 14.8 16.1 17.2 18.3 19.4 20.3 21.3 22.2

22 3.6 5.9 7.8 9.5 11.1 12.5 13.9 15.1 16.3 17.4 18.4 19.4 20.3 21.1

21 2.8 5.0 6.9 8.6 10.2 11.6 12.9 14.2 15.3 16.4 17.4 18.4 19.3 20.2

20 1.9 4.1 6.0 7.7 9.3 10.7 12.0 13.2 14.4 15.4 16.4 17.4 18.3 19.2

19 1.0 3.2 5.1 6.8 8.3 9.8 11.1 12.3 13.4 14.5 15.5 16.4 17.3 18.2

18 0.2 2.3 4.2 5.9 7.4 8.8 10.1 11.3 12.5 13.5 14.5 15.4 16.3 17.2

17 -0.6 1.4 3.3 5.0 6.5 7.9 9.2 10.4 11.5 12.5 13.5 14.5 15.3 16.2

16 -1.4 0.5 2.4 4.1 5.6 7.0 8.2 9.4 10.5 11.6 12.6 13.5 14.4 15.2

15 -2.2 -0.3 1.5 3.2 4.7 6.1 7.3 8.5 9.6 10.6 11.6 12.5 13.4 14.2

14 -2.9 -1.0 0.6 2.3 3.7 5.1 6.4 7.5 8.6 9.6 10.6 11.5 12.4 13.2

13 -3.7 -1.9 -0.1 1.3 2.8 4.2 5.5 6.6 7.7 8.7 9.6 10.5 11.4 12.2

12 -4.5 -2.6 -1.0 0.4 1.9 3.2 4.5 5.7 6.7 7.7 8.7 9.6 10.4 11.2

11 -5.2 -3.4 -1.8 -0.4 1.0 2.3 3.5 4.7 5.8 6.7 7.7 8.6 9.4 10.2

10 -6.0 -4.2 -2.6 -1.2 0.1 1.4 2.6 3.7 4.8 5.8 6.7 7.6 8.4 9.2

1) Näherungsweise kann geradlinig interpoliert werden.

Temp.aer înoC

Temperatura de condensare în oC la umiditatea relativă a aerului de

1) Se poate interpola aproximativ liniar.

Exemplu de citire:La temperatura aerului de 20 °C şiumiditatea relativă a aerului de 50 %,temperatura de condensare măsoară9,3°C.

La modul general, se poate afirma căapa de condens apare în cazulmaterialelor cu temperatura suprafeţei maiscăzută. Tocmai în domeniile izolaţieitermice nesatisfăcătoare, pericolul estedeosebit de mare (formarea de punţitermice). Deja de la o pătrundere aumezelii de 5 % într-un materialtermoizolant, izolaţia termică îşi pierde 50% din valoare. Dacă apa de condens şipătrunderea umezelii sunt de duratăscurtă, nu există pericolul unor defecteiremediabile.

Izotermele sunt suprafeţele detemperatură constantă în corpul clădirii.

Cu ajutorul calculului izotermic, esteposibil ca eventualele punţi termice careapar să fie identificate încă din faza deproiectare a racordului ferestrei. Tocmai lareabilitarea construcţiilor din plăci s-aufăcut multe greşeli.

Din cauza izolaţiei termice greşite,temperaturile suprafeţelor interioare sesituează deseori mult sub +10°C. În acestfel, defectele în clădire au fost deja»planificate«.GEALAN oferă serviciul de calculizotermic. În caz de nevoie, vă rugăm săvă adresaţi departamentului nostru»Architektenberatung«.

Această secţiune arată acelaşi racord,numai că aici a fost aplicată o izolaţieexterioară. Se poate vedea clar căizoterma de 10°C intră în interiorulconstrucţiei.

Izotermele

Apă de condens

Izoterma de 10 oC

Liniile fluxului de căldură

Fără izolaţie exterioară

Izoterma de 10 oC

Liniile fluxului de căldură

Cu izolaţie exterioară

Exemplu aplicativ

Secţiunea arată un racord al ferestrei la oconstrucţie din plăci. Între fereastră şicorpul clădirii apare izoterma de 10°C dinconstrucţie.

• Aici se poate forma apă decondens!

• Aici, în aceleaşi condiţii, nu seformează apă de condens!

ϑϑϑϑϑs

15

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2

14

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2

Nu numai pentru construcţie estesemnificativă luarea în calcul a umidităţiiaerului; şi pentru locatari, un climatsănătos şi igienic este foarte important.

Imaginea prezintă gradul de confortperceptibil în funcţie de temperatura înspaţiul interior şi umiditatea relativă aaerului.

Dioxidul de carbon (CO2) din aerulîncăperii este in indicator esenţial pentrucalitatea aerului. Pettenkofer a inventat unetalon al gazului CO2, aşa-numitul »numărPettenkofer«, care oferă indicaţii asupralimitelor concentraţiei de dioxid de carbonîn aerul respirat.Conform acestuia, proporţia volumică deCO2 din aer nu trebuie să depăşească 0,1%. La valori mai înalte, aerul din încăperese consideră viciat. Pentru birouri şi săli deîntruniri, s-a stabilit valoarea de 0,15 %volumic.Aerul expirat de om conţine un procentvolumic de aprox. 4 % CO2, astfel încâtlimita igienică poate fi atinsă rapid înanumite împrejurări. O persoană în repausare nevoie de aprox. 2-3 m3 aer pe oră.

Prin comparaţie, conţinutul de oxigen dinaer joacă un rol secundar, întrucât, deregulă, alimentarea cu oxigen esteasigurată în suficientă măsură. Aici estenevoie de precauţie numai la folosireainstalaţilor cu focar dependente de aeruldin încăpere (a se vedea punctul 6).

Condiţiile climatice interioare şiigiena locuinţei

Înlocuirea aerului respirat

Ca unitate de măsură pentru intensitateaunei surse de miros, este valabil, conformlui Fanger: 1 olf = Mirosul unui om înurmătoarele condiţii standard: suprafaţapielii 1,8m2, activitate sedentară, duş de0,7 ori pe zi, lenjerie schimbată zilnic.

Ca unitate de măsură pentru mirosulrecepţionat este normată rarefierea cufluxul de aer de 10l/s şi notată cu: 1 decipol = 1 olf per 10l/s = 0,1 olf (l/s)

Însă nu numai mirosul, ci şi substanţelenocive apărute din vopseaua pieselor demobilier şi obiectelor de instalaţii noitrebuie să fie evacuate continuu.Suplimentar faţă de aceste substanţenocive, trebuie să fie consideraţi şi sporiidin ciuperci, care reprezintă o povarăconsiderabilă pentru sănătatea locatarilor.

Aducţia aerului la instalaţiile deevacuare a aerului uzat

Substanţele mirositoare care apar în aeruldin încăperi de la fumat, gătit, transpiraţieetc. trezesc locatarilor, de regulă, dorinţade aer proaspăt încă înainte de atingerealimitei valorii de CO2.

Dacă nu există instalaţii separate deaducţie pentru aer, prin fereastra deaerisire se poate asigura aducţia de aernecesară pentru instalaţiile de evacuare aaerului uzat. Subpresiunea care poate săapară, din cauza instalaţiei de evacuare aaerului uzat, într-o clădire reabilitată cuferestre etanşe şi uşa locuinţei etanşă,este considerabilă. Astfel, se poate sesizaşuieratul provocat de fluxul de aer princrăpături şi rosturi.

Reglarea temperaturii în spaţiulinterior

La capitolul ventilaţia camerei, acest punctjoacă un rol secundar. În cazultemperaturilor mai ridicate, fereastra deaerisire poate produce un aport plăcut deaer proaspăt şi evacuarea aerului preacald.

Construcţiile sunt configurate însă pentrua înregistra pierderi inutile de căldură câtmai reduse în anotimpul rece. Este perfectclar că, la orice formă a schimbului de aerse pierde energie, însă aceasta estecalculabilă în cazul ferestrei de aerisire. Încazul ventilaţiei permanente necontrolate,cu aripa ferestrei deschisă sau basculată,pierderile de căldură sunt mari şi nu pot fiţinute sub control.

Aducţia aerului pentru instalaţiicu focar dependente de aeruldin încăpere

Deoarece în noile landuri federale seutilizează încă pe scară largă instalaţii cufocar dependente de aerul din încăpere(sobe cu cărbuni, boilere pe gaz etc.), seridică problema suplimentară a asigurăriiaerului de ardere necesar. Fireşte căaceastă cerinţă nu poate fi îndeplinitănumai de fereastra de aerisire.Aşadar, nu trebuie să ne facem iluzia că ofereastră de aerisire pune la dispoziţie ocantitate suficientă de aer proaspăt pentruîncălzirea şi confortul locatarilor.

Evacuarea substanţelormirositoare şi dăunătoare

um

idit

atea

rel

ativă

în s

paţ

iul

inte

rio

r (%

)

Temperatura aerului în încăpere (oC)

inconfortabil de uscat

mai confortabil

confortabil

inconfortabil de umed

17

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2

16

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

2Necesarul aerului de ardere pentruinstalaţii cu focar deschise

1. Prescripţii:

Cerinţele sunt reglementate prin acteleFeuV şi TRGI.FeuV = Ordonanţa privind instalaţiile cu focarTRGI = Reguli tehnice pentru instalaţiile

cu gaz

3.2. Aducţia aerului de ardere dinmediu:

O aducţie a aerului de ardere estesuficientă când spaţiul de instalareprezintă o deschidere de ventilaţie spremediul extern de 150 cm2. În spaţiile delocuit, deschiderile din pereţii exterioriprovoacă însă inconveniente. De aceea,ele nu sunt recomandabile.

3.3. Deschiderile pentru aerul deardere:

Dacă trebuie să se realizeze o legăturăpentru aerul de ardere, spaţiul de instalareva fi conectat cu alte încăperi prindeschiderile superioară sau inferioarăpentru aer de ardere, cu câte 150 cm2.Aceste deschideri nu trebuie să aibăposibilitate de închidere. Conform TRGI,este admis să nu fie realizate deschideripentru aerul de ardere sau acestea să fiemai mici, dacă legătura pentru aerul deardere este realizată în alt mod, de ex. prinuşile interioare neetanşe.

Această informaţie serveşte la orientaregenerală, pentru a putea stabili datelede principiu referitoare la fereastra deaerisire. În cazul locuinţelor care auinstalaţii cu focar dependente de aeruldin încăpere, se va verifica totdeauna înprealabil dacă sobele de încălzire de tipvechi nu pot fi înlocuite cu sisteme deîncălzire independente de aerul dinîncăpere (instalaţii de încălzire centrală).Dacă acest lucru nu este posibil, vărecomandăm să contactaţi în toatecazurile maistrul coşar dincircumscripţie! Acesta este răspunzătorpentru garantarea sistemelor deevacuare a aerului de ardere.

2. Cerinţele asupra mărimiispaţiului:

În cazul instalaţiilor cu focar pe gaz dotate cusiguranţă de tiraj, spaţiul de instalare trebuiesă măsoare minim 1 m3 per KW de puteretermică nominală totală.Această cerinţă serveşte la rarefierea gazeloruzate în cazul unei acumulări şi trebuie să fieluată în calcul independent de alimentarea cuaer de ardere. Dacă spaţiul de instalare estemai mic de 1 m3/KW, se va realiza o legăturăspre un spaţiu anex printr-o deschideresuperioară sau inferioară de câte 150 cm2.Volumul ambelor camere trebuie săîndeplinească valoarea minimă de 1 m3/KW.

3. Cerinţele impuse alimentării cuaer de ardere:

Alimentarea cu aer de ardere estesuficientă dacă spaţiul de instalare are ofereastră sau o uşă care face legătura cumediul exterior şi prezintă un volumspecific de 4 m3 per KW de putere termicănominală.

aceeaşi locuinţă. Pentru puterea termicănominală totală, se vor lua în consideraretoate instalaţiile cu focar din interiorul spaţiilorintegrate, în măsura în care ele pot fiexploatate concomitent.

3.1. Legătura pentru aerul de ardere:

Volumul specific poate fi realizat princonectarea mai multor încăperi cu ajutoruldeschiderilor pentru aerul de ardere. Se potinclude în calcul numai spaţii care au ferestresau uşi spre mediul extern. Spaţiile fărăferestre pot fi considerate spaţii de legătură(legături indirecte pentru aerul de ardere). Elenu pot fi considerate spaţii de obţinere aaerului de ardere. Legătura pentru aerul deardere are voie să parcurgă numai spaţii din

3. Tipurile de ventilare

Se face o distincţie generală între două tipuri de ventilare:

1. 1.

2. 2.

3.

Ventilarea naturală

Ventilarea prin rosturi

Ventilarea prin fereastră

Ventilarea prin puţuri

Instalaţiile de aerisire

Instalaţiile de aerare şi aerisire

Ventilarea asistată

Ventilarea naturală (liberă)

Ventilarea naturală este acel tip deventilare în care energiile necesare pentruschimbul de aer provin numai dinpresiunile vântului şi aerului, diferenţele detemperatură şi presiunile vaporilor de apă.

Ventilarea naturală se bazează peprincipiul că aerul cald este mai uşordecât cel rece. Această situaţie genereazăautomat fluxuri de aer.

Direcţiile şi intensităţile fluxului de aer suntimportante pentru decizia asupra ventilării.Imaginea de pe verso arată că, pe parteaexpusă lla vvânt a clădirii se formeazăpresiune, iar pe partea oopusă aacţiuniivântuluise formează sucţiune. Presiunea este maiintensă decât sucţiunea. Pe marginileclădirii este posibilă apariţia unor fluxuri deaer considerabil mai intense.

Cazul optim este ca o locuinţăsă aibă ferestre pe laturile Luv şi Lee. Înacest fel, s-ar putea asigura un tranzitfoarte bun al fluxului. Ferestrele aflate înpoziţii la 90° una faţă de cealaltă asigurănumai parţial tranzitul fluxului de aer. Încazul locuinţelor la care ferestrele sunt

orientate numai pe o latură,trebuie să se lucreze cuinstalaţii suplimentare deevacuare a aerului uzat.

Dependenţa de anotimp aindicelui de schimb al aeruluiprin auto-ventilare (dupăGeorgii)

Influenţa anotimpurilor asupraventilaţiei naturale

Acţiunea vântului asupra clădirilor

Anotimpul

Indi

cele

ssch

imbu

lui dd

e aae

r LLW

19

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

3

18

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

3 Acţiunea vântuluiasupra clădirilor(după Brecinaşi Schmidt)

Viteza vântului

Pornind de la rezultatele măsurătorilorefectuate de-a lungul anilor de serviciilemeteorologice, pentru Germania se poate luaîn considerare o viteză medie a vântului deaprox. 3 - 5 m/s. Vitezele vântului de peste10 m/s apar, de regulă, numai în proporţie desub 1%. Dacă se pun vitezele medii alevântului în raport cu presiunile dinamice,trebuie să se pornească de la ipoteza valoriide aprox. 5 - 15 Pa.

Ventilarea prin fante

În cazul ventilării prin fante, fereastra estedeschisă numai într-o anumită măsură. Laferestrele oscilo-basculante standard, sebasculează, de regulă, cerceveaua. Cu

ventilarea prin fante se urmăreşte numai unschimb de aer condiţionat; în consecinţă,menţinerea în stare basculată pe durateîndelungate este corelată cu pierderi deenergie în sezonul rece. Datorită răciriiputernice a pervazului ferestrei, pericoluldeteriorărilor prin condensarea vaporilor esteşi mai ridicat!

Ventilarea bruscă

Cel mai eficient tip de schimb al aerului dinîncăpere este ventilarea bruscă sautransversală. Aripa ferestrei este deschisăcomplet şi schimbul de aer are loc în intervalde 4 - 10 minute. La ventilarea bruscă,

pierderile de energie sunt minime. Datorităfaptului că schimbul de aer se petrece foarterapid, nu are loc răcirea părţilor de clădire.Presiunea de

verificare în Pascal

Intensitateavântului cca.

Corespunde la

Viteza

până la 150

7

Vântputernic

cca. 55 km/h

până la 300

9

Furtună

cca. 80km/h

până la 600

11

Furtună caun uragan

cca. 10km/h

Ventilarea prin rosturi reprezintă suma tuturorpierderilor apărute în clădire. Acestea sunt,pe de o parte, neetanşeităţile din corpulclădirii (pereţi, acoperiş etc.), iar pe de altăparte neetanşeităţile ferestrelor şi uşilor. Întrecut, acestea reprezentau o mare parte dinvolumul de aer. În cazul clădirilor vechi,trebuie să se pornească de la premisa uneirate a schimbului de aer între ß=0,3 şi 1,0 h-1.La clădirile noi, ratele schimbului de aer sesituează deseori sub ß < 0,1 h-1.

Acest lucru nu mai este suficient fără măsurisuplimentare.

Ventilarea prin rosturi

Ventilarea prin fereastră este cel maisimplu şi eficient tip de ventilare. Cuventilarea prin fereastră se poate realizafoarte punctual şi în scurt timp un schimbde aer intens. Temperatura aerului,calitatea aerului şi umiditatea aerului sepot regla individual. Cel mai maredezavantaj al ventilării prin fereastră estecă înţelegerea şi modul de a acţiona allocatarilor sunt ineluctabile. Astfel, înfuncţie de gradul de percepţie particular,pot să apară diferenţe enorme la capitolulaerisire.

În cazul persoanelor cu un necesar ridicatde aer proaspăt, fereastra rămânefrecvent basculată pe tot tipul zilei; acestlucru duce la o pierdere necontrolată deenergie şi la o răcire puternică a corpuluiclădirii.

Foarte frecvent însă, se aeriseşte preapuţin, ceea ce provoacă defecte în clădire.De asemenea, în perioadele de concediunu se aeriseşte, deseori, absolut deloc.

Tipurile de ventilare prin fereastră:

21

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

3

20

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

3 Diagrama următoare prezintă un exemplude ventilare bruscă.După o încărcare puternică cu umiditate aaerului din încăpere, umiditatea aeruluicreşte de la valoarea iniţială de 53 % la100 %. La o diferenţă de temperatură deΔυ. = 13 K şi o deschidere complet liberăde 1,00mx1,20m, umiditatea aeruluiscade în 2,8 minute la valoarea iniţială de53 %.

zi. Pentru evacuarea controlată a umidităţii,procesul trebuie să fie repetat de mai multeori pe zi.În practică însă, se face uz foarte puţin deventilarea bruscă. Tragere perdelei şicurăţarea glafului ferestrei sperie mulţioameni de deschiderea aripii ferestrei şi îiîndeamnă să basculeze fereastra.

Instalaţiile cu puţuri individuale se remarcăprin aceea că, pentru fiecare cameră care seventilează, există un puţ de evacuare aaerului uzat care trece prin acoperiş.

Se face distincţie între două tipuri de sistemecu puţuri individuale:

»Berliner Lüftung«Instalaţii cu puţuri individuale şi aducţie deaer din spaţiile învecinate

Pentru tipul „Berliner Lüftung“, caracteristiceste faptul că aerul de aducţie intră prindeschiderile uşilor dintr-un spaţiu învecinat.Aerarea spaţiului învecinat este asigurată deregulă prin neetanşeităţile corpului clădirii sauprin fereastra de aerisire. Cu noile ferestre dinPVC etanşe, prin neetanşeităţile naturale nupoate intra suficient aer proaspăt; de aceea,cantitatea aerului de aducţie prin fereastra deaerisire trebuie să fie planificată. Numai dacăse asigură un aflux suficient de aer proaspătîn spaţiile învecinate, funcţionarea acestuisistem este garantată.

»Kölner Lüftung«Instalaţii cu puţuri individuale şi aducţie deaer dintr-un puţ inferior. Pentru tipul „KölnerLüftung“, aerul de aducţie vine din exterior,direct dintr-un canal comun pentrualimentare cu aer şi prin puţuri individuale.Acest sistem de ventilare lucreazăindependent de ferestrele etanşe sau dedeschiderile de aer din uşile interioare.

Aceste tipuri de ventilare nu se maiconstruiesc. Instalaţii similare mai există încăîn noile landuri federale, din »vremurile vechi«.

Aerul uzat din camere este dirijat prin puţulanex propriu în puţul colector comun.

Toate sistemele de ventilare prin puţuri fărăacţionări mecanice depind puternic deinfluenţele meteorologice (vânt, temperaturăetc.) şi de înălţimea puţului. Implicit, o aerisireuniformă a clădirii este posibilă doar cudificultăţi mari.

Ventilarea asistată funcţionează independentde influenţele meteorologice şi de anotimp.Puterea de ventilare este calculabilă şireglabilă cu precizie.

1. Instalaţiile de aerisire

Ventilarea cu ventilatoare conf.DIN 18017 partea 3

În cazul instalaţiilor mecanice de ventilare,aerul uzat este transportat în mediul externcu un ventilator, prin conductele de aerisire.Şi aici trebuie să se asigure aerul de aducţieprin neetanşeităţile din învelişul clădirii saufereastra de aerisire (vezi tipul „BerlinerLüftung“).

Condiţii iniţiale: 16°C - 100 %Condiţii externe: 3°C - 80 %Volumul camerei: 40 m3

Deschiderea: 1,00 m x 1,20 m

Ventilarea transversală

La ventilarea transversală, schimbul de aerare loc şi mai rapid. În interval de 2 - 4minute, aerul din încăpere este completschimbat. În acest scop, trebuie să sedeschidă toate ferestrele şi uşile, astfel încâtsă se formeze un curent de aer. În mod normal nu este suficient ca ventilareabruscă sau transversală să aibă loc o dată pe

Descreşterea umidităţii relative a aeruluila ventilarea bruscă, în funcţie de timp

După Dahler

Timpul îîn mmin

umid

itate

a rre

lativ

ã aa

aaeru

lui

în %%

1. Instalaţiile cu puţ individualconform DIN 18017 partea 1

2. Instalaţiile cu puţ colector,respectiv cu căptuşeală mixtă

Ventilarea prin puţ (fără ventilator)

Ventilarea asistată

23

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

4

4. Cerinţele impuse ventilaţiei

:

22

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

3 2. Instalaţiile de aerare şi aerisire

În cazul instalaţiilor de aerare şi aerisire, aerulde aducţie şi cel uzat sunt transportatemecanic. Această posibilitate pentruschimbul de aer se poate controla cu ceamai mare precizie, deoarece toate mărimileperturbatoare pot fi dezactivate. Este însăcea mai complicată soluţie cu cel mai mareefort de proiectare. Aici se poate folosi dinplin opţiunea de recuperare a căldurii.Căldura conţinută în aerul uzat estetransferată aerului proaspăt, astfel încât, însezonul rece, acesta aproape că nu maitrebuie să fie încălzit. Şi cerinţele impuseprotecţie fonice pot fi îndeplinite cu uşurinţă.În principiu, aerul de aducţie vine prin camerade zi şi prin dormitor, şi este absorbit din nouprin spaţiile învecinate, cum ar fi bucătăria,baia, WC-ul.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplineascăsistemele moderne de ventilaţie sunt definiteîn diferite norme, directive şi legi. În acestcapitol, prezentăm un extras din cele maiimportante norme.

• Schimbul de aer între casa scărilor şilocuinţă prin uşa locuinţei trebuie să fieevitat.

• În funcţie de diferitele sisteme de ventilare,sunt oferite indicaţii privind dimensionareaelementelor permisive la aer. Se presupundiferenţe de presiune rezultate din calculde 4 Pa pentru amplasamente cu vântslab şi 8 Pa pentru cele cu vânt puternic.

• Schimbul planificat de aer la ventilare purtransversală (ventilare liberă) măsoară0,17h-1 pentru camerele cu ferestre. Pentrulocuinţa completă (inclusiv camere fărăferestre), schimbul de aer măsoară 0,12h-1.Aceste valori sunt valabile pentru ferestrelecu un coeficient de permisivitate prin rosturia<0,3m3/hm (daPa)2/3.

• Schimbul planificat de aer la instalaţiile deaerisire asistată măsoară 0,5h-1 pentrucamerele cu ferestre. Pentru locuinţacompletă (inclusiv camere fără ferestre),schimbul de aer măsoară 0,35h-1. Aceste

Tehnica ventilării încăperilor: aerisirealocuinţelor

Norma este valabilă pentru ventilarea liberă şiasistată a locuinţelor. Ea ajută la configurareasistemelor eficiente de ventilare, din punctelede vedere ale fizicii construcţiilor, sănătăţii şienergiei.

valori sunt valabile pentru ferestrele cu uncoeficient de permisivitate prin rosturia<0,3m3/hm (daPa)2/3.

Trebuie să se asigure următoarele fluxuri de aer, conform proiectului:

(fără luarea în considerare a spaţiilor lipsite de ferestre)

g

b

1.1 Instalaţiile individuale de ventilare

• Instalaţiile individuale de ventilare avândconductă proprie de aer uzat

La aceste instalaţii, aerul uzat din fiecareîncăpere este transportat prin conducte deaerisire separate cu ventilatoare proprii.Pentru a asigura o funcţionare eficientă aacestor instalaţii, trebuie ca fluxul ulterior deaer proaspăt să fie suficient.

• Instalaţiile individuale de ventilare avândconductă comună de aer uzat

Aici ventilatoarele transportă aerul uzat dinfiecare încăpere într-un puţ comun de aeruzat. Această ventilare se utilizează frecventîn camerele de spălare şi toaletele interioare.

1.2 Instalaţiile de ventilare centrală

Aceste instalaţii de aerisire au un ventilatorcentral, care preia aerisirea în comun atuturor camerelor. Aceste instalaţii sepretează pentru funcţionarea continuă, fărăîntreruperi. Se utilizează preponderent încazul băilor şi toaletelor fără fereastră spreexterior.

DIN 1946 - partea 6

Ventilarea băilor şi spaţiilor de toalete fărăferestre exterioare

Pentru instalaţiile cu puţuri individuale,consultaţi »Diferite tipuri de ventilare,ventilarea naturală, punctul 3 Ventilarea prinpuţ«.

DIN 18017 - partea 1

Ventilarea băilor şi spaţiilor de toalete fărăferestre exterioare cu ventilatoare

Consultaţi »Diferite tipuri de ventilare,ventilarea asistată, punctul 1 Instalaţiile deaerisire«.

DIN 18017 - partea 3

Grupa delocuinţe

Mărimealocuinţei

m2

Nr. plani-ficat de

persoane

IIIIII

50> 50 ... 80

> 80

până la 2până la 4până la 6

6090120

60120180

Fluxurile planificate de aer din exteriorla ventilare liberă

m3/hla ventilare asistată

m3/h

≤

≤

25

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

4

24

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

4 Noua ordonanţă privind economia deenergie, intrată în vigoare la 1 februarie 2002,înlocuieşte WSVO din anul 1995. Cerinţeleimpuse protecţiei termică a clădirilor au fostînăsprite în noua redactare, pentru a sediminua emanaţiile de CO2. În EnEV suntdescrise şi cerinţele impuse ferestrelor. EnEVeste valabilă pentru clădirile noi şi pentrumodificările constructive la clădirile existente(a se vedea manualul practic nr. 7 Protecţiatermică / EnEV).

WSVO reglementa şi coeficientul depermisivitate prin rosturi (valoarea a) aferestrelor şi uşilor de ferestre situate înexterior. Norma care a stat la bază a fost DIN18055. Dacă în fereastră urmează a fiîncorporate instalaţii suplimentare deventilare, acestea trebuie să îndeplinească (înstare închisă) şi valorile a impuse.

Deoarece EnEV înlocuieşte WSVO, s-aînlocuit, şi pentru domeniile permeabilitate laaer, etanşeitate la ploaie torenţială şicapacitate de rezistenţă la solicitările produsede acţiunea vântului, norma veche DIN18055: 1981- 10 cu norme europene unitare.

Plan rezumativ asupra noilor clase şi cerinţele definite în acestea

Ordonanţa privind economia deenergie (EnEV)

În norma DIN EN 12 207 se redefineştepermeabilitatea rostului. Aşa-numita „valoarea“ nu mai apare aici. Mărimea nouă estepermeabilitatea totală la aer (Q). Aceastadescrie acum fluxul de aer în m3/h care treceprin rosturile dintre cercevea şi toc demascare, ca urmare a prezenţei unei diferenţede presiune (p). Cu norma nouă, se introducenoţiunea de permisivitate de referinţă la aer(Q100). Permeabilitatea totală la aer (Q)măsurată la o anumită presiune de verificare(p) este convertită într-o presiune de referinţă(p) de 100 Pa. Clasificarea nu se mai realizează dupăclasele de solicitare A, B şi C (şi grupaspecială D), ci în clase de la 0 la 4. În clasa 0,nu se impune nicio exigenţă permeabilităţiirostului.

După efectuarea verificării, se poate adoptavaloarea cea mai favorabilă drept criteriupentru clasificare, deci raportat la lungimearostului sau la suprafaţa totală. În DIN EN 12207, este dat şi un tabel de corelaţie, dupăcare se poate întocmi certificatul de verificare

pentru clasa nouă corespunzătoare, cucertificate de verificare existente conform DIN18 055 (a se vedea tabelul de la paginaanterioară).

Tabelul următor arată că cerinţele impuse permeabilităţii la aer în clasele superioare (3 şi 4) suntîn mod clar mai exigente.

DIN EN 12207Permeabilitatea la aer

DIN EN 12207 — Permeabilitatea la aer

DIN EN 12208 — Etanşeitatea la ploaie torenţială

DIN EN 12210 — Capacitatea de rezistenţă lasarcina din acţiunea vântului

Clasaconf.

DIN EN 12 207

Permisivitatea dereferinţă la aer, la

100 Pa m3/(h * m2)

Permisivitateade referinţă laaer, la 100 Pa

m3/(h * m)

Presiunea deverificare max.

Pa

Clasificare conf.DIN

18055:1981-10Grupa desolicitare

0 neverificat

1 50 12,50 150 A

2 27 6,75 300 B

3 9 2,25 600 C

4 3 0,75 600

Clasa conf.

DIN EN 12 207

Valoarea a la10 Pa

m3/(h * m)VECHI

(DIN 18055)

Valoarea Q la 10 Pa

m3/(h * m)NOU

(DIN EN 12 207)

Presiunea deverificare max.

Pa

Clasificareconf. DIN

18055:1981-10Grupa de solicitare

0 neverificat

1 2,0 2,64 150 A

2 1,0 1,42 300 B

3 1,0 0,47 600 C

4 0,16 600

ngClasificarea prezentată în diagramăraportată la suprafaţa totală şi lungimearostului

Clasa 1

Clasa 2

Clasa 3

Clasa 4

Presiunea în Pa

M3 /

hm

2d

in s

up

rafaţa

to

tală

M3 /

hm

din

lu

ng

ime

a r

ost

ulu

i

27

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

56

5. Problematica

26

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

4

Indicaţie practică:

Anterior nu avea sens promovarea într-oofertă a ferestrei de aerisire cu valoareaa de exact 1,0 m3/hm(daPa)2/3. Toatesistemele s-au orientat asupra valorii de1,0 m3/hm(daPa)2/3, deoarece depăşireapermeabilităţii admise a rostului ar fireprezentat o încălcare a dispoziţiilorlegale.

Actualmente, EnEV prescrie în §5(etanşeitatea, schimbul minim de aer)permeabilitatea rostului pentru ferestrele,uşile cu fereastră şi ferestrelesuprafeţelor mansardate, orientate spreexterior. Acestea trebuie să corespundăcerinţelor conform anexei 4 nr. 1 tabelul1:

În cazul clădirilor cu până lla 22 eetajecomplete, se vor atribui elemente dinclasa 22, iar la cele cu mai mmult dde 22 eetajecomplete, elemente din clasa 33 apermeabilităţii rostului, conf. DIN EN12207: 2000-06.

Instalaţiile pasive de ventilare (de ex.GECCO) nu au nicio influenţă asupraverificării etanşeităţii clădirilor.

Conform DIN EN 13829 „Reglementareapermeabilităţii la aer a clădirilor“ paragraful5.2.3:

„Orificiile de trecere a aerului de pecomponentele mecanice ale instalaţiei deventilare sunt închise. Alte deschideri deventilaţie (de ex. Deschideri pentru ventilaţianaturală) sunt închise şi etanşate în scopulprocedurii de măsurare.

posibilităţii de formare a unor curenţi de aerderanjanţi.

Pentru locatari, instalaţiile de ventilare reglabiles-au dovedit frecvent a fi neutilizabile înpractică, deoarece se întâmpină dificultăţi înînţelegerea ventilaţiei localizate. În caietul desarcini pentru un sistem de ventilaţieîmbunătăţit şi nou, s-au aflat următoarelepuncte, care au fost redactate împreună cuproiectanţii şi societăţile de construcţii delocuinţe:

Test Blower – Door (Ventilator – Uşă)

6. Avantajele sistemului Gecco

Schimb optim de aer la presiuni normale ale aerului

Protecţia fonică înaltă

Protecţie termică bună

Respectă toate prescripţiile şi normele legale

Convenabil ca preţ

Nu apar zgomote de şuierături provocate de curenţi

Se poate post-echipa, respectiv înlătura

Demontare simplă pentru curăţare

Ventilaţia de bază este asigurată permanent(inclusiv noaptea sau în timpul concediului)

Nu apare curent de aer la viteze mari ale vântului

Funcţionează automat, nu există posibilitatea demanevrare greşită de către utilizator

Nu apar orificii sau fante vizibile pe parteainterioară a camerei

Prin schimbarea garniturii de aerisire, se poaterestabili din nou etanşeitatea ferestrei

Susţinerea ventilaţiei camerei prin ferestre deaerisire şi-a dovedit eficienţa în ultimii ani.Tocmai zonele critice din pervazul ferestrei,atacate frecvent de sporii de mucegai, pot fiprotejate prin fluxul continuu de aer. Deasemenea, prin fereastra de aerisire seasigură zilnic o ventilare temeinică.

Nu trebuie să se uite însă că, prin toatedeschiderile existente între condiţiile climaticeinterioare şi cele exterioare, este posibilăapariţia curentului. În special în sezoanele reci,pe tipul turbulenţelor de toamnă sauprimăvară, este posibilă apariţia unui climatneplăcut pentru locatar. În cazul blocurilor,etajele superioare sunt expuse întotdeauna

29

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

8

28

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

7

7. Dezvoltarea GECCO

Cu sistemul de garnitură centrală S7000IQ şi sistemele garniturilor de contact S3000 şiS8000IQ, GEALAN a creat baza pentru o ventilaţie a încăperilor considerabil îmbunătăţită.Încă de la construcţia profilelor, am adoptat ventilarea prin fereastră ca cel mai importantcriteriu. Rezultatul obţinut este dezvoltarea sistemului

»GEALAN Clima Control«, pe scurt »GECCO«.

8. GECCO Plus în sistemul S7000IQ

Verificarea permeabilităţii la aer, a etanşeităţiila ploaie torenţială şi a fonoizolaţiei constituie,de regulă, setul uzual de verificări.

Acest lucru nu este suficient pentru GEALAN!Pentru sistemul nostru GECCO, am extins şimai mult setul de verificări. Pe standul nostruultramodern de verificare a ferestrelor, cucameră de climatizare, am realizat şi alteîncărcări.

GECCO Plus lucrează într-o carcasăpremontată, în profilul orizontal superior alramei.

Se frezează doar opritorul central al garnituriişi se înşurubează GECCO Plus cu douăşuruburi autofiletante pentru construcţii deferestre. GECCO Plus este construit astfelîncât să reacţioneze din timp la diferenţele depresiune ale aerului. GECCO Plus închidedeja la o diferenţă de presiune de aprox. 50Pa. Orificiile de intrare a aerului pe parteaspaţiului interior se află în stânga şi dreapta,

în partea verticală de sus a ferestrei. Clapetaeste deschisă în poziţie de repaus şi aerulpoate pătrunde liber în falţul ferestrei. În falţaerul este deviat şi intră în încăpere pringarnitura cu aerisire GEALAN. În cazul cândclapeta de aer este supusă unul flux intensdin cauza vitezei vântului, canalul de aer seînchide. Imediat ce vântul slăbeşte, clapetase deschide de la sine şi circulaţia aerului sedesfăşoară din nou liber.

Pentru a verifica funcţionarea GECCO îndiferite stări climatice, s-a ales următoareastructură de verificare:

• Elementul de fereastră a fost expus pestandul de verificare cu latura exterioară laaer rece de -10°C, iar cu latura interioară lacondiţii climatice specifice încăperilor de20°C şi umiditate relativă a aerului de 50%.Apoi s-a desfăşurat verificarea funcţională.

• Imediat după aceea, fereastra a fostexpusă cu latura exterioară la aer fierbinte de+60°C, iar cu latura interioară la condiţiiclimatice specifice încăperilor de 20°C şiumiditate relativă a aerului de 50%. Apoi s-adesfăşurat verificarea funcţională.

Am simulat pe standul de verificare oalternanţă între presiune şi sucţiune. În cadrulacesteia, fereastra a fost supusă la presiuneade 200 Pa, care a presat clapeta timp de 10secunde pe garnitură. După timpul demenţinere, s-a constituit o sucţiune de - 200Pa, care a tras clapeta timp de 10 secundeîn sensul opus. Acest joc alternant se repetăpermanent. Am efectuat verificarea peparcursul a 3000 de cicluri. Toate acesteadepăşesc de departe ciclurile apărute înpractică.

Funcţionarea în regim de durată

Verificările climatice

Rezultat:După 3000 procese de închidere şideschidere, nu s-a constatat niciun felde disfuncţionalitate sau uzurămecanică.

Rezultat:Atât în încercarea la rece, cât şi înîncercarea la căldură, funcţionarea estedeplină.

Dispunereainstalaţiilor de

ventilare pe fereastră

GECCO cu 6

fante de aerisire 5x30mm

Secţiunea A-A

Pe

rec

he

de

ga

rnit

uri

sa

u g

arn

itu

ră d

ea

eri

sire

art

. 21

55 9

2G p

e a

mb

ele

pă

rţi

Se

cţi

un

ea

B-B

31

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

8

30

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

8

Principiul de funcţionare Componenta constructivă

Secţiunea A-A

GECCO Plus deschis

* Ieşirea aerului se află în lateralvezi secţiunea B -B

GECCO Plus închis

33

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

8

32

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

8

PerspektivischeDarstellung vonGECCO Plus

Lufteintritt auf der Raumseite

über Lüftungsdichtung

Schnitt B - B

Reprezentare înperspectivă aGECCO Plus

6 buc.

Canale deşuruburi

Clapetă în lagăre pendulante

lungime

şuruburi autofiletante pentru construcţii de ferestre

Secţiunea B - B

degajări frezate5x30mm

Intrareaaerului pe partea

spaţiului interior pringarnitura de aerisire

Rezultatele încercării

Permeabilitatea la aer

Permeabilitatea la aer conform certificatuluide verificare (a se vedea capitolul —Certificate de verificare—):

Dacă se înscriu aceste valori de măsurăpe o diagramă logaritmică dublă, funcţiasistemului GECCO Plus se poaterecunoaşte cu exactitate.

Diagrama permeabilităţiirostului raportată lalungime şi suprafaţă, conf.DIN EN 12207 cu etape deverificare extinsă:

Se poate observa aici căsistemul GECCO estecorespunzător clasei 3 conf.DIN EN 12207

Dimensiunile ferestrei verificate: lungimearostului=4,95m; suprafaţa ferestrei=1,82m2

Pa 10 40 50 100 150 200 300 400 500 600

m3/h 4,3 8,5 3,6 4,9 6,5 7,0 8,5 9,0 10,0 13,0

m3/hm 0,87 1,72 0,73 0,99 1,31 1,41 1,72 1,82 2,02 2,63

m3/hm2 2,36 4,67 1,98 2,69 3,57 3,85 4,67 4,94 5,49 7,14

Presiunea în Pa

Clasa 4

Clasa 3

Clasa 2

m3 /

hm2

dun

supr

afaţ

a to

tală

Clasa 1

35

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

9

34

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

8

Etanşeitatea la ploaie torenţială Protecţia fonică

Rezultat:

Permeabilitatea la aer şi securitatea laploaie torenţială îndeplinesc cerinţelegrupei de solicitare »C« conformDIN18055, ieşită din vigoare.

Acest lucru corespunde claselor:3 conf. DIN EN 12207 -permeabilitatea la aer şi 9A conf,DIN EN 12208 - etanşeitate la ploaietorenţială

Rezultat:

RW,P = 37 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 cu geam 6/16/4 - 35dB,Ug=1,2 buletin de încercare P030611.45

RW,P = 37 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 cu geam 8/12/4 - 38dB,Ug=1,5 buletin de încercare P001017.14

RW,P = 38 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 cu geam 8/16/4 - 37dB,Ug=1,2 buletin de încercare P001017.13(cercevea art. 7066)

RW,P = 38 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 cu geam 8/16/4 - 37dB,Ug=1,2 buletin de încercare P001017.15(cercevea art. 7093)

RW,P = 40 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 (4) cu geam GH9/12/6 - 44dB,Ug=1,5 buletin de încercare P001017.7

RW,P = 42 dB pentru clasa de protecţiefonică 4 cu geam GH9/20/6 - 46dB,Ug=1,5 buletin de încercare P001017.12

9. GECCO 3 pentru sistemele garniturilor de contact

Pentru GECCO 3, a fost preluată geometriaGECCO Plus de utilitate practică dovedită, dela sistemul S 7000 IQ. GECCO 3 a fost uşorîmbunătăţită, reacţionând şi mai rapid ladiferenţele de presiune a aerului. GECCO 3închide deja la o diferenţă de presiune deaprox. 30 Pa. GECCO 3 se află într-ocarcasă premontată, pe partea spaţiuluiinterior, în partea de sus pe aripa defereastră. Acolo, GECCO 3 se fixează, dupădecuparea garniturii interioare şi exterioare,cu două şuruburi autofiletante pentruconstrucţii de ferestre. Se poate post-echipafără probleme pe aproape toate sistemelegarniturilor de contact.

Planul de etanşare a ramei ferestrei în dreaptaşi stânga, în zona verticală inferioară, trebuiesă fie decupat. Planul de etanşare interior alaripii de fereastră se decupează în partea desus, între garniturile sistemului GECCO 3. Înacest fel, nu mai poate avea loc o circulaţiede aer. Aerul pătrunde în zona falţului, estedeviat acolo şi intră prin partea de sus înîncăpere, parcurgând clapeta deschisă înpoziţie de repaus. În cazul când clapeta deaer este supusă unul flux intens din cauzavitezei vântului, canalul de aer se închide.Imediat ce vântul slăbeşte, clapeta sedeschide de la sine şi circulaţia aerului sedesfăşoară din nou liber.

AnordnunDichtungsaussc

am F

Dispunereadecupajelor garniturii

pe fereastră

GECCO 3 înşurubat

Secţiunea A-A

Sec

ţiune

a B

-B

Degajare 326mm a garniturii de contact, central

în aripă, evtl. garnitură de aerisire art. 2155 ..

Degajare a garniturii de contact în tocul de mascare, peambele parţi pentru intrarea aerului, eventual garnitură deaerisire art. 2155

pe aripa ferestrei

37

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

9

36

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

9

Principiul de funcţionare Componenta constructivă

Secţiunea A - A

GECCO 3 deschis

* Ieşirea aerului se află în lateralvezi secţiunea B -B

GECCO 3 închis

Partea spaţiuluiinterior

Secţiunea A - A

GECCO 3

Secţiunea A - A

GECCO 3

Ieşirea aerului

Laturaexterioară

Distanţa dintre orificii 319 mm(pregăurire) 2 şuruburi pt. ferestre4,2x40 Tăiere şi scoatere garnitură 326mm

Partea spaţiuluiinterior

Laturaexterioară

39

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

9

38

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

9

PerspektivischeDarstellung vonGECCO 3

Lufteintritt auf der Außenseite

über Lüftungsdichtung

Schnitt B - B

Reprezentare înperspectivă aGECCO 3

Partea superioară

Partea inferioară

Secţiunea B - B

Clapeta deaerisire

Secţiunea B - B

Intrareaaerului pe latura

exterioară pringarnitura de aerisire

Rezultatele încercării

Permeabilitatea la aer şietanşeitatea la ploaie torenţială

Permeabilitatea la aer conform certificatuluide verificare (a se vedea capitolul —Certificate de verificare—):

Dacă se înscriu acestevalori de măsură pe odiagramă logaritmică dublă,funcţia sistemului GECCO 3se poate recunoaşte cuexactitate.

Diagrama permeabilităţiirostului raportată lalungime şi suprafaţă,conf. DIN EN 12207 cuetape de verificareextinsă:

Dimensiunile ferestrei verificate: lungimearostului=5,10m; suprafaţa ferestrei=1,82m2

Pa 10 20 30 50 100 150 200 250 300 450 600

m3/h 5,86 8,27 1,85 2,4 3,96 5,33 6,49 7,61 8,64 11,69 15,78

m3/hm 1,15 1,62 0,36 0,47 0,78 1,04 1,27 1,49 1,69 2,29 3,09

m3/hm2 3,22 4,55 1,02 1,32 2,17 2,93 3,57 4,18 4,75 6,43 8,67

Permeabilitatearostului raportată lasuprafaţă în m3-hm2

Clasa 1

Clasa 2

Clasa 3

Clasa 4

Permeabilitatea la aer raportată la lungimea rostului (curba de sus)Diferenţa de presiune la verificare în Pa

Permeabilitatea la aer raportată la suprafaţa totală (curba de jos)

Permeabilitatea la aer sub 50 Pa

(acest raport nu se află sub incidenţa normei de încercări DIN EN 1026 şi rămâne neluat în calculla clasificare)

Permeabilitatearostului raportată lalungime în m3-hm

Partea spaţiului interior

Intrarea aeruluiLatura exterioară

Degajare a garniturii de contact în tocul de mascare, peambele părţi pentru intrarea aerului, eventual garniturăde aerisire art. 2155..

Rotiţă deînchidere, opţional

41

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

10

40

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

9

Protecţia fonică

GECCO Plus S7000IQ GECCO 3

Rezultat:

GECCO 3 a fost supus solicitărilor dinnoile procedee de încercare şi împărţitpe următoarele clase

Clasa 4conf. DIN EN 12207 Permeabilitatea la aer

Clasa 9A conf. DIN EN 12208 Etanşeitatea laploaie torenţială

Aceste clasificări corespund dupătabelul de corelaţie grupei de solicitare“C”, conform normei DIN 18055 ieşitădin vigoare.

Rezultate cu S8000IQ - 4 camere:

RW,P = 38 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 cu geam 8/16/4 – 37dB,Ug=1,2 buletin de încercare P 02 0306.13

RW,P = 44 dB pentru clasa de protecţiefonică 4 cu geam VSG SI 8/16/VSG SI 8– 44dB, Ug=1,2buletin de încercare P 02 03 06.7

Rezultate cu S8000IQ - 6 camere:

RW,P = 39 dB pentru clasa de protecţiefonică 3 cu geam 8/16/4 – 37dB,Ug=1,2 buletin de încercare P 030611.22

RW,P = 42 dB pentru clasa de protecţiefonică 4 cu geam VSG SI 8/16/VSG SI 8– 44dB, Ug=1,2buletin de încercare P 03 0611.21

10. Texte de ofertă

Textul următor are rolul de a vă facilita ofertarea pentru ferestre de aerisire cu avantajelesistemului GEALAN Clima Control.

Construcţie:

Fereastră din PVC cu instalaţie de ventilaredin sistemul cu garnitură centrală GEALANS7000IQ (sau echivalent), din profile de PVCdur. Permeabilitatea la aer este reglată prinsistemul GEALAN Clima Control -GECCOPlus.

Permeabilitatea la aer a instalaţiei deventilare trebuie să corespundă clasei 3,conform DIN EN 12207.

Vechi: (valoarea de permisivitate a rostuluiconf. DIN 18055, fişa 2, nu are voie sădepăşească 1,0 m3/hm(daPa)2/3 şi trebuie săfie situată în intervalul dintre 0,8m3/hm(daPa)2/3 şi 1,0 m3/ hm(daPa)2/3. )

La aprox. 50 Pa, instalaţia de ventilaretrebuie să reducă permeabilitatea la aer,pentru a evita apariţia curentului.

Degajările frezate pe partea spaţiuluiinterior în profilul aripii nu sunt admise!

Certificate de verificare privindpermeabilitatea la aer, etanşeitatea la ploaietorenţială şi protecţia fonică se vor prezentala cerere.

Construcţie:

Fereastră din PVC cu instalaţie de ventilaredin sistemul garniturilor de contact GEALANS3000, S8000 IQ (sau echivalent), din profilede PVC dur. Permeabilitatea la aer estereglată prin sistemul GEALAN Clima Control -GECCO 3.

O instalaţie de ventilare auto-reglantă,montată pe partea încăperii, pe aripa defereastră.

Permeabilitatea la aer a instalaţiei deventilare trebuie să corespundă clasei 4,conform DIN EN 12207. La aprox. 30 Pa,instalaţia de ventilare trebuie să reducăpermeabilitatea la aer, pentru a evitaapariţia curentului.

Degajările frezate pe partea spaţiuluiinterior în profilul aripii nu sunt admise!

Certificate de verificare privindpermeabilitatea la aer, etanşeitatea la ploaietorenţială şi protecţia fonică se vor prezentala cerere.

43

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

11

42

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

11

11. Certificate de verificare

În capitolul următor este prezentată o listă completă a certificatelor de verificare privindpermeabilitatea la aer, etanşeitatea la ploaie torenţială şi protecţia fonică.

Dacă este necesar, se poate solicita o copie a certificatelor de verificare, indicându-se numerelebuletinelor de încercare.

Certificate de verificare GECCO Plus S7000IQ

Fereastra de aerisire

Fonoizolaţia

Variantă de execuţie Buletin de încercare Institut deverificare Rezultatul încercării

Permeabilitatea rostului şietanşeitatea la ploaietorenţială pentru ferestreconform DIN 18055 cuGECCO – Plus încorporatîn rama transversală.

31100 0876 /1/00 HFB Grupul de solicitări C

Permeabilitatea rostuluiconf. DIN EN 12207

Clasa 3

Etanşeitatea la ploaietorenţială conf. DIN EN12208

Clasa 9A

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

7008/7093 P 03 06 11. 45 A.B.O Rw,P = 37 dB 3

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

7008/7093 P 00 10 17. 14 A.B.O Rw,P = 37 dB 3

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

7008/7093 P 00 10 17. 7 A.B.O Rw,P = 40 dB 3

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

7008/7093 P 00 10 17. 12 A.B.O Rw,P = 42 dB 4

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

7008/70667008/7093

P 00 10 17. 13P 00 10 17. 15

A.B.OA.B.O

Rw,P = 38 dBRw,P = 38 dB

33

Toc de mascare art. 7008.. Cercevea cu geam izolator 6-16-4 (valorile pentru geam: 35dB, Ug=1,2).

Toc de mascare art. 7008.. Cercevea cu geam izolator 8-12-4 (valorile pentru geam: 38dB, Ug=1,5 Argon/SF6)

Toc de mascare art. 7008.. Cercevea cu geam izolator 8-16-4 (valorile pentru geam: 37dB, Ug=1,2 Argon)

Toc de mascare art. 7008.. Cercevea cu geam izolator 9GH-12-6 (valorile pentru geam: 44dB, Ug=1,5 Argon/SF6)

Toc de mascare art. 7008.. Cercevea cu geam izolator 9GH-20-6 (valorile pentru geam: 46dB, Ug=1,5 Argon/SF6)

45

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

11

44

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

11

Certificate de verificare GECCO Plus S7000IQ

Fereastra de aerisire

Variantă de execuţie Buletin de încercare Institut deverificare

Rezultatulîncercării

Etanşeitatea la ploaietorenţială pentru ferestreconf. DIN EN 12208 CuGECCO 3 montat pecercevea în interior

Permeabilitatea rostuluipentru ferestre conf. DIN EN12207 cu GECCO 3 montatpe cercevea în interior

Permeabilitatea rostuluipentru ferestre conf. DIN EN12207 cu GECCO 3 montatpe cercevea în interior

Permeabilitatea rostuluipentru ferestre conf. DIN EN12207 cu GECCO 3 montatpe cercevea în interior

31100 1072/3/02Etanşeitatea laploaie torenţială

31100 1072/4/02Permeabilitatearostului GECCO 3Clapeta închisămanual

31100 1072/5/02Permeabilitatearostului GECCO 3

31100 1072/6/02PermeabilitatearostuluiGECCO 3Clapetă în funcţiuneCurba de verificareextinsă

HFB

HFB

HFB

HFB

Clasa 9A

Clasa 4

Clasa 4

Clasa 4

Fonoizolaţia cu S8000IQ 4 camere

Fonoizolaţia cu S8000IQ 6 camere

Toc de mascare art. 8008.. Cercevea cu geam izolator 8-16-4 (valorile pentru geam: 37db, valoarea Ug 1,2)

Toc de mascare art. 8003.. Cercevea cu geam izolator 8-16-4 (valorile pentru geam: 37db, Ug=1,2 Argon)

Toc de mascare art. 8003.. Cercevea cu geam izolator VSG SI 8-16-VSG SI 8 (valorile pentru geam: 42db, Ug=1,2 Argon)

IFT Institut für Fenstertechnik (Institutul pentru tehnica ferestrelor), RosenheimA. B. 0. Angewandte Bauphysik & Objektbegleitung (Institutul pentru aplicaţii de fizica

construcţiilor, controlul şi supravegherea obiectivelor), RosenheimHFB HFB Engineering GmbH, Leipzig

Toc de mascare art. 8008.. Cercevea cu geam izolator VSG SI 8-16-VSG SI 8 (valorile pentru geam: 42db, valoarea Ug 1,2)

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

8008/8066 P 02 03 06. 13 A.B.O Rw,P = 38 dB 3

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

8003/8065 P 03 06 11. 22 A.B.O Rw,P = 39 dB 3

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

8008/8093 P 02 03 06. 7 A.B.O Rw,P = 44 dB 4

Nr. art. / vitraj Buletin de încercare Institut de verificare Rezultatul încercării Clasa izo-laţie fonică

8003/8094 P 03 06 11. 21 A.B.O Rw,P = 42 dB 4

47

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

46

Man

ual p

ract

ic V

entil

aţia

cam

erei

12

12. Surse

Bundesarbeitskeis Altbauerneuerung e.V. -BAKA-:»Richtig lüften - behaglich wohnen«

Dipl.-Ing. Reinhard Daler (Institut für Fenstertechnik Rosenheim):»Feuchtigkeitsabfuhr aus Wohnungen durch natürliche Lüftung«

Arbeitsgemeinschaft der Verbraucherverbände e.V. (AgV):»Feuchtigkeit und Schimmelbildung in Wohnräumen«

Bundesverband des Schornsteinfegerhandwerks- Zentralinnungsverband (ZIV) -:»Arbeitsblatt Nr. 301 Lüftungsanlagen«

Gretsch-Unitas GmbH:»Die Be- und Entlüftung von Wohn- und Aufenthaltsräumen«

GEALAN- ArchitektenberatungHofer Straße 80D-95145 OberkotzauTelefon 0 92 86/77-0Fax 0 92 86/77-22 22e-Mail: info@gealan.deInternet: http://www.gealan.de

Sistem de izolaţie cu încastrare S3000

M a n u a l p r a c t i c n r . 1GEALAN-AnwendungstechnikEdiţie: Septembrie 2002

Ventilarea spaţiilor

GECCO S6000GECCO PlusGECCO 3

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 3GEALAN-AnwendungstechnikEdiţie: Martie 2002

Montajul

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 4GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Martie 2005

Construcţii

Sistem de izolaţie cu încastrare (S3000)Adâncime constructivă 62 mm

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 5 / 7GEALAN ArchitektenberatungEdiţie: Iunie 2005

Construcţii

Secţiuni de profilConstrucţii de fereastră în sistem de izolaţie central (S7000 IQ)Adâncime constructivă 74 mm

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 6GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: August 2000

Statica

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 7GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Septembrie 2005

Protecţia termicăOrdonanţa privind economia de energie

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 8GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Mai 2001

Protecţia fonică

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 9GEALAN-AnwendungstechnikEdiţie: Iulie 2001

Protecţia anti-efracţie

GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Aprilie 2005

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 1 2

Sistem de izolaţie central S7000 IQSistem de izolaţie cu încastrare S8000 IQcu o adâncime constructivă de 74 mm

GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Mai 2004

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 1 3

Casa pasivă

QP

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 5 / 8GEALAN ArchitektenberatungEdiţie: Iunie 2005

Construcţii

Secţiuni de profilConstrucţii de fereastră în sistem de izolaţie cu încastrare (S8000 IQ)Adâncime constructivă 74 mm

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 1 0GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Martie 2002

Texte promoţionale

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 1 1GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Ianuarie 2005

Detalii de proiectant

Detalii de proiectant

M a n u a l u l p r a c t i c n r . 2GEALAN- ArchitektenberatungEdiţie: Martie 2006

Geamuri

Manuale practice publicate pânã acum de GEALAN: