Contractul de Leasing 2

11
Contractul de leasing Analiştii comerţului internaţional au scos în evidenţă faptul că leasing-ul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu. Insistenţa asupra acestui tip de contract este explicată de mai mulţi autori prin pragmatismul şi eficacitatea lor. Leasing-ul a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, ca mai apoi, treptat, să pătrundă şi în alte ţări, îndeosebi în Europa 1 . În S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code şi prin Uniform Commercial Code 2 . În Marea Britanie 3 , Franţa 4 şi Belgia 5 s-au elaborat reglementări, care definesc relaţiile contractuale pe bază de leasing şi precizează operaţiunile pe care le include. Leasing-ul a fost determinat, în apariţia sa de cauze obiective. Astfel, în S.U.A., în Marea Britanie şi în alte ţări erau întâmpinate greutăţi în finanţarea afacerilor, ca urmare a 1 În Marea Britanie, Belgia, Franţa etc. 2 Cartea a IX a. 3 Sub forma “United Kingdom Consumer Credit Act 1974”. 4 Legea din 2 iulie 1966; Ordonanţa de Guvern din 28 septembrie 1967. 5 Decretul nr. 55 din 10 ianuarie 1967; Decizia ministerială din 23 februarie 1968.

description

Contractul de Leasing 2

Transcript of Contractul de Leasing 2

Contractul de leasing

Analitii comerului internaional au scos n eviden faptul c leasing-ul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare n acest domeniu. Insistena asupra acestui tip de contract este explicat de mai muli autori prin pragmatismul i eficacitatea lor.Leasing-ul a aprut pentru prima dat n Statele Unite ale Americii, ca mai apoi, treptat, s ptrund i n alte ri, ndeosebi n Europa[footnoteRef:1]. [1: n Marea Britanie, Belgia, Frana etc.]

n S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code i prin Uniform Commercial Code[footnoteRef:2]. n Marea Britanie[footnoteRef:3], Frana[footnoteRef:4] i Belgia[footnoteRef:5] s-au elaborat reglementri, care definesc relaiile contractuale pe baz de leasing i precizeaz operaiunile pe care le include. [2: Cartea a IX a.] [3: Sub forma United Kingdom Consumer Credit Act 1974.] [4: Legea din 2 iulie 1966; Ordonana de Guvern din 28 septembrie 1967.] [5: Decretul nr. 55 din 10 ianuarie 1967; Decizia ministerial din 23 februarie 1968.]

Leasing-ul a fost determinat, n apariia sa de cauze obiective. Astfel, n S.U.A., n Marea Britanie i n alte ri erau ntmpinate greuti n finanarea afacerilor, ca urmare a rigiditii formelor i procedeelor existente. Oamenii de afaceri simeau nevoia dotrii societilor lor comerciale cu echipamente moderne, n condiiile n care utilajele din dotare se nvecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale. Formula cumprrii unor bunuri de la vnztor n scopul nchirierii lor acelor clieni care aveau nevoie de ele a aprut ca o formul salvatoare i eficient.Leasing-ul a fost definit ca fiind o operaiune juridic prin care o persoan cumpra un bun spre a-l nchiria unei alte persoane.Obiectul contractului de leasing l constituie nchirierea temporar a bunurilor de investiii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor. Cel mai frecvent se nchiriaz maini i utilaje.Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt cumprarea unor bunuri n scopul nchirierii lor; nchirierea acestor bunuri n scopul unei redevene locative; folosirea acestor bunuri de ctre client n scopuri profesionale; latitudinea clientului s achiziioneze bunul respectiv la sfritul locaiunii.n contractul de leasing sunt implicate mai multe pri, i anume: cumprtorul persoana care cumpr bunul pentru a-l nchiria; vnztorul persoana care vinde bunul i care poate fi chiar productorul acestui bun; clientul persoana care are nevoie i, deci, solicit maina sau utilajul respectiv n locaie.Prin intermediul acestui contract, cumprtorul obine beneficii importante[footnoteRef:6], vnztorul are o pia asigurat pentru produsele sale[footnoteRef:7], iar clientul are posibilitatea s-i procure mainile i utilajele fr investiii prea mari. Mai mult, el realizeaz reducerea cheltuielilor de producie i de credite pentru pli. [6: Ca urmare a faptului c operaiunile pe care le efectueaz nu sunt costisitoare.] [7: El are o poziie tot mai sigur, fcnd fa concurenei. Veniturile sunt stabile, totodat are ansa s obin ctiguri suplimentare.]

Din cele prezentate mai sus reiese c putem defini leasing-ul[footnoteRef:8] ca fiind acea operaiune juridic prin care o persoan fizic sau juridic (o societate specializat) cumpr un anumit bun (de regul maini i utilaje) n vederea nchirierii unei alte persoane (o societate care utilizeaz bunul respectiv). [8: Denumirea vine de la verbul to lease a nchiria.]

Profesorul Tudor R. Popescu observa, n cadrul acestei operaiuni, c locatarul are iniiativa afacerii, vnztorul o permite, creditorul o faciliteaz i toi mpreun, acionnd n interes propriu, acioneaz n acelai timp i n folosul celorlali. La rndul su, profesorul Ioan Macovei detaliaz modul n care operaiunile de leasing prezint avantaje pentru toate prile interesate.

Natura juridic a leasing-uluiDup cum am vzut, leasing-ul este o form de finanare cu termen, o operaiune de credit-bail, care se caracterizeaz prin faptul c obiectul contractului se refer la un echipament care urmeaz s fie folosit numai n scopuri profesionale[footnoteRef:9]. Bunurile sunt cumprate de ctre locator numai pentru a fi date n locaie. Durata locaiei trebuie s corespund duratei economice de utilizare a mainilor sau echipamentelor respective[footnoteRef:10]. Ratele chiriei sunt fixate astfel nct s permit amortizarea valorii bunurilor[footnoteRef:11]. Utilizatorul are latitudinea s opteze pentru achiziionarea bunului la un pre care s corespund valorii sale reziduale. [9: Obiectul contractului se poate referi la bunuri foarte diferite: maini, utilaje, maini de scris, automobile, vase petroliere, aeronave etc. Sunt preferate bunuri standard, de serie i nu prototipuri. Bunurile standard au avantajul c pot fi revndute, dac locatarul nu respect clauzele contractului.] [10: Aceast durat este negociat i stipulat n contract.] [11: nluntrul termenului convenit n contract.]

Leasing-ul este o operaiune care cuprinde: un contract de vnzare-cumprare; un contract de locaiune; un contract de mandat; un contract prealabil privind promisiunea de vnzare pe care o face cumprtorul, care valoreaz drept vnzare din momentul n care sunt concretizate toate elementele eseniale ale vnzrii.Leasing-ul mai cuprinde, de asemenea, promisiunea bilateral de locaie din partea finanatorului i a utilizatorului, preexistena contractului de locaiune, care va avea valoare de contract numai atunci cnd se vor concretiza toate elementele contractului de locaie. n acelai timp, este inclus o stipulaie pentru altul, n baza creia utilizatorul poate aciona n garanie pe vnztorul bunului.Aadar, contractul de locaiune din cadrul operaiunii de leasing este sinalagmatic perfect, consensual i intuitu personae. Locatorul nu se oblig dect n consideraia calitilor persoanei sau a garaniilor pe care le ofer intreprinderea utilizatoare.Rolul finanatorului este de a finana afacerea, neavnd vreo influen asupra mersului acesteia, ceea ce ngduie acestuia s cedeze contractul su, dac circumstanele o cer[footnoteRef:12]. [12: Pentru finanator contractul nu are caracter intuitu personae.]

n acelai timp, leasing-ul are trsturile caracteristice ale unui contract de adeziune, deoarece la ncheierea sa utilizatorul nu are posibilitatea s aduc modificri clauzelor stipulate.n concluzie, leasing-ul este prin natura sa juridic i prin trsturile enunate un contract complex, reprezentnd o mbinare a mai multor tehnici juridice, ntr-un cadru unitar.Principalele forme ale leasing-uluiFormele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate i folosite n funcie de posibilitile de finanare ale furnizorului, de limitele pieei, gradul de organizare i desfacere a produselor la export. dup obiectul su, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. n relaiile comerciale internaionale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru c se refer la echipamente industriale, oferind garania folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dnd posibilitatea utilizatorului s achiziioneze echipamentul la expirarea termenului de locaie. Leasing-ul mobiliar reprezint opiunea cea mai frecvent n relaiile comerciale internaionale i din motive financiare. n raport de implicarea prilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este definit ca fiind direct cnd perfectarea contractului are loc ntre furnizor i client, iar indirect este atunci cnd este realizat prin intermediul unei societi specializate. dup coninutul ratelor leasing-ul este financiar sau operaional. Leasing-ul financiar se caracterizeaz prin aceea c n perioada de baz a nchirierii este recuperat preul de export, costurile auxiliare i se obine un anumit beneficiu. Leasing-ul operaional este caracterizat prin aceia c n perioada de baz se obine numai o parte din preul de export. dup procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela n care ratele cuprind preul net de vnzare al echipamentului i beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut i sub denumirea de full-service leasing, este acela n care ratele includ: preul net de vnzare al bunurilor nchiriate; cheltuielile efectuate pentru ntreinerea i reparaiile echipamentelor, mainilor sau utilajelor nchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizrii lor. dup durata nchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implic nchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durat mai redus. Leasing-ul pe termen lung este acela n care se ncheie un singur contract pentru ntreaga perioad. mai sunt ntlnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor, renting-ul i lease-back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaz prin nchirierea bunurilor pe o perioad scurt de dou sau de trei luni, n mod experimental. Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaz prin finanarea i comercializarea calculatoarelor i a altor echipamente. Aceast form de leasing mai este cunoscut i sub denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire i dovedesc utilitatea, mai ales, n cazul mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finanare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat ntr-o msur tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fr s piard echipamentul care i servete onorarii comenzilor, obine capital n scopul dezvoltrii activitilor sale economice.Efectele contractului de leasingn contractul de leasing, obligaiile vnztorului sunt: s livreze un echipament de calitate, adic n stare de funcionare; s asigure asistena tehnic a personalului care l va exploata; s asigure piesele de schimb necesare reparaiilor[footnoteRef:13]; [13: Sau s achite contravaloarea lor.]

s efectueze reparaiile echipamentului nchiriat, n msura n care defeciunile nu sunt din culpa utilizatorului[footnoteRef:14]. [14: Aceste obligaii sunt stipulate n contractul de leasing, nc din momentul perfectrii acestuia.]

Utilizatorul (beneficiarul) are obligaia: s plteasc ratele chiriei, la termenele i condiiile stipulate n contract; s exploateze bunul nchiriat prin respectarea instruciunilor tehnice; s nu efectueze modificri n construcia echipamentului nchiriat; n cazul n care asemenea modificri sunt necesare, utilizatorul are obligaia s solicite acordul societii de leasing; s conserve bunul n stare de funcionare[footnoteRef:15]; [15: O asemenea obligaie se refer la toate formele de leasing.]

s asigure echipamentul nchiriat n folosul societii de leasing.Societatea de leasing are, la rndul ei, cteva obligaii a cror aducere la ndeplinire se ntemeiaz pe clauzele stipulate n contract. Astfel, societatea de leasing are obligaia s nlocuiasc bunul avariat. De asemenea, societatea de leasing poate nlocui echipamentul nvechit, uzat sau depit. Aceast nlocuire implic perceperea unei chirii majorate.Societatea de leasing are dreptul s controleze modul n care este exploatat echipamentul de ctre beneficiar. n acelai timp, este ndrituit s vnd echipamentul locatarului n condiiile examinate n subcapitolele anterioare.Dac beneficiarul nu pltete ratele la termenele i n condiiile stipulate n contract societatea de leasing are dreptul s rezilieze de plin drept contractul, iar clientul are obligaia: s restituie echipamentul; s suporte cheltuielile aferente; s pltesc ratele restante ale chiriilor. Mai mult, beneficiarul este obligat s plteasc o indemnizaie forfetar de reziliere, care reprezint ratele restante viitoare. Toate acestea pun n eviden existena unor condiii severe impuse de instituia finanatoare beneficiarului. Toate aceste msuri au caracter sancionator, de pedepsire a utilizatorului.Finanatorul primete bunul napoi, avnd posibilitatea s-l renchirieze unei alte persoane sau s-l vnd, n timp ce primete i plata integral a tuturor ratelor, calculate n raport cu viaa economic a echipamentului respectiv.

BIBLIOGRAFIE

Turcu Ion, Operatiuni i contracte bancare,Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997;

Turcu Ion, Operatiuniicontractebancare.Tratatdedreptbancar,vol.I-II,Editiaa-V-aactualizata si completata, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004;

Rada Postolache , Drept bancar , Editura CH BECK

Sauleanu Lucian, Drept bancar, 2007, Ed. Universitaria, Bucuresti, 2007;