Contracte Speciale sinteze

8/7/2019 Contracte Speciale sinteze

1/65

CONTRACTELE SPECIALE-SINTEZE

1. CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPARARE2. CONTRACTUL DE DONAIE3. CONTRACTUL DE MANDAT4. CONTRACTUL DE LOCATIUNE5. CONTRACTUL DE ANTREPRIZA6. IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS)7. IMPRUMUTUL CU DOBANDA8. IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA (COMODATUL)9. CONTRACTUL DE DEPOZIT10. CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA11. CONTRACTUL DE TRANZACTIE

CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPARARE

1. NotiuneVanzare-cumparare = contractul prin care una din parti (vnzatorul) stramuta proprietatea unui bun al saasupra celeilalte parti (cumparatorul) care se obliga n schimb a plati vnzatorului pretul bunului vndut.- se poate transmite si alt drept dect dreptul de proprietate (ex.: un alt drept real, un drept de creanta, un drept d

domeniul propr. intelectuale etc.)- nu pot forma obiectul vanzare-cumparare drepturile: - personale nepatrimoniale

- patrimoniale cu caractere strict personal.

2. Caractere juridice2.1. sinalagmatic: da nastere la obligatii reciproce;2.2. cu titlu oneros: ambele parti urmaresc interese patrimoniale;2.3. comutativ: existenta si ntinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la ncheierea contractului;2.4. consensual (n principiu): simplul acord de vointa, fara2.5. ndeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea bunului si a pretului n momentul ncheierii contractului;Exceptii:a. vnzarea terenurilor trebuie sa se faca prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului;b. vanzare-cumparare unui autovehicul problema controversata:

- n literatura de specialitate este considerat contract solemn; motivare: cerinta nscrisului autentpentru validitatea vnzarii este prevazuta de legislatia privind taxele de timbru;


2/65

- n practica judec. se aplica solutia consensualismului: numai ca proba n vederea radierii si nscrierii pnumele noului proprietar, autoritatile pretind sa li se prezinte actul de vanzare-cumparare n formautentica;

- toate dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului trebuie sa fie raportate momentul realizarii acordului de vointa, iar nu la momentul autentificarii;

- deoarece valoarea este > de 250 lei, este necesara pentru proba prezentarea unui nscris sau a ununceput de dovada scrisa, n afara cazului n care a existat imposibilitatea preconstituirii dovezii;

- numai tertele persoane, nu si partile sau succesorii lor n drepturi, vor putea dovedi cu orice mijloc dproba contractul (pentru terti, contractul este un simplu fapt juridic).

2.6. translativ de proprietate:prin efectul realizarii acordului de vointa (independent de predarea lucrului vndut de plata pretului) se produce nu numai ncheierea contractului, dar opereaza si transferul dreptului dproprietate.

- din momentul dobndirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului (res perdomino) daca vnzatorul dovedeste faptul strain (neculpabil) exonerator de raspundere;

- daca cauza straina a fost dovedita, vnzatorul va suporta riscul pieirii numai daca a fost pus n ntrziere n ceece priveste predarea lucrului.

Conditii pentru transferul automat al dreptului de proprietate:a. vnzatorul sa fie proprietarul lucrului vndut, iar contractul perfect valabil ncheiat;b. sa fie vorba de lucruri determinate individual (lucrurile de gen nu pot pieri)

- n cazul lucrurilor de gen transferul proprietarii se produce n momentul individualizarii (care

poate face att prin predare, ct si prin alte metode: ex.: etichetarea coletelor etc.);- n cazul obligatiilor alternative, daca vnzarea are ca obiect un lucru din mai multe, determinate, dnumai alternativ, proprietatea se transmite n momentul alegerii; daca piere fortuit unul din lucruri, sdatoreaza celalalt, iar daca amndoua au pierit, fara vina vnzatorului, obligatia este stinsa; daca amndoulucrurile sunt de gen, pe lnga alegere, trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrulales;- n cazul obligatiilor facultative (obiectul este unul singur, celalalt fiind prevazut doar ca o simpposibilitate de plata), problema transferului si a riscurilor se rezolva dupa regulile generale.

c. lucrul vndut trebuie sa existe;- bunurile viitoare pot forma obiectul contractului, nsa transferul proprietarii poate opera: - dupa ce afost terminate, n stare de a fi predate (daca sunt bunuri certe)

- dupa individualizare (daca sunt bunuri de gen)Astfel, n cazul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite: n momentul n care este gata de recolt

(daca lucrul si pretul sunt determinate), respectiv n momentul individualizarii (daca vnzarea se face pe unitate dmasura).

- riscurile se transmit o data cu proprietatea, cu exceptia cazului n care cumparatorul si asuma riscnerealizarii - n tot sau n parte a lucrului viitor, cnd riscurile se transmit n momentul ncheiecontractului

d. partile sa nu fi amnat transferul proprietatii printr-o clauza speciala, pentru un moment ulterior:- pna la mplinirea unui termen suspensiv, daca partile au prevazut expres amnarea ca efect contractului; daca termenul a fost stipulat pur si simplu nu afecteaza dect executarea obligatiei de predare;- pna la realizarea unei conditii suspensive, care prin ea nsasi amna transferul proprietatii pna realizarea evenimentului;- un caz special: cumpararea dintr-o unitate comerciala cu autoservire: contractul nu se ncheie momentul individualizarii (alegerii) bunurilor, ci din momentul platii pretului, pna atunci cumparatorfiind un simplu detentor precar, vinovat de furt daca pleaca fr sa plteasc (in primul caz ar fi fost udebitor care nu si-a onorat obligatia de plata);- daca prin conventia partilor, transferul proprietatii a fost amnat, se amna corespunzator si transferriscurilor; aceasta regula nu este imperativa, partile pot disocia transferul proprietatii de transferul riscurilor

2.7. n materie imobiliara: conditia publicitatii imobiliare.a. sistemul registrului de transcriptiuni-inscriptiuni:


3/65

- ntre parti si fata de succesorii lor (succesori universali sau cu titlu universal, legatari cu titparticular si creditori chirografari) contractul produce efecte translative de proprietate chiar daca nufost transcris;- fata de terte persoane (succesori cu titlu particular prin acte ntre vii) chiar daca au avut cunostinde ncheierea contractului transmisiunea va fi valabila numai din momentul transcrierii.

b. sistemul cartii funciare:- drepturile imobiliare se stramuta, se modifica sau se sting, nu numai ntre terti, dar si ntre particontractante, numai prin ntabulare, aceasta avnd caracter constitutiv de drepturi.

n practica exista urmatoarea conceptie:

- lipsa nscrierii nu poate fi opusa de catre o parte contractanta celeilalte parti, precum si succesorilolor;- un atare drept real este opozabil si tertilor care au cunostinta de existenta lui, desi nu este nscris cartea funciara;- numai tertii care nu aveau cunostints de existenta dreptului netranscris si, ncrezndu-se n cartefunciara, au dobndit prin acte cu titlu oneros, drepturi pe care si le-au transcris, le pot opune dobnditorulanterior.

Pentru drepturile mobile nu exista un sistem de publicitate, astfel nct daca vnzstorul a vndut de doua ori, va avepreferinta cel care a intrat mai nti cu buna-credinta in posesia bunului.3. Conditii de validitate ale contractului de vanzare-cumparare

Consimtamntul partilor

- acordul de vointa ntre parti este ntotdeauna necesar si suficient.A. Promisiunea unilaterala de vnzare (sau cumparare)

- atunci cnd o persoana, prevaznd un eventual interes pentru ea de a dobndi proprietatea unui bun, primestpromisiunea proprietarului de a vinde acest bun, rezervndu-si facultatea de a si manifesta n acest sens dobicei nauntrul unui termen consimtamntul sau de a l cumpara;

- este, de fapt, un ante-contract, care da nastere la un drept de creanta: una din parti avnd obligatia (de a face) da vinde n viitor un anumit bun, iar beneficiarul promisiunii putnd opta pentru a cumpara sau nu;

- daca promitentul refuza vnzarea, beneficiarul va avea dreptul la daune-interese. promisiunea este un contract unilateral; el poate fi transformat ntr-un contract bilateral daca:

- beneficiarul se obliga, n schimbul dreptului de optiune, la plata unei sume de bani (pretul dreptulde optiune);- daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani n cazul n care va opta n sens negativ.

dovada promisiunii se face conform regulilor generale aplicabile creantelor; obligatia promitentului se stinge: la termen sau, daca nu s-a prevazut un termen, la expirarea termenul

general de prescriptie (care curge de la data ncheierii promisiunii de vnzare); promisiunea unilaterala ar putea fi asumata si de cumparator (caz care nu a fost ntlnit n practica).

B. Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare- ambele parti se obliga sa ncheie n viitor contractul de vanzare-cumparare;- este, de asemenea, un ante-contract, cu deosebirea ca, n acest caz oricare dintre parti poate cere ncheiere

contractului;- n cazul n care promitentul-vnzator nu si respecta obligatia si vinde lucrul, beneficiarul-cumparator nu poa

cere predarea, iar vnzarea este valabila, cu exceptia fraudei;- n cazul n care promitentul nu si executa obligatia, dar lucrul se mai gaseste n patrimoniul sau, instanta poa

da o hotarre care sa tina loc de contract si sa aiba caracter constitutiv de drepturi din momentul n care ramndefinitiva (n virtutea principiului executarii n natura a obligatiilor).

Pactul de preferinta- proprietarul unui bun se obliga ca, n cazul n care va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pr

egal (este o promisiune afectata de o conditie simpla potestativa);- la fel ca la promisiunea de vnzare, beneficiarul nu are dreptul la actiunea n revendicare sau n anularea vnzar

facute cu nerespectarea promisiunii (cu exceptia fraudei); acesta are dreptul numai la daune-interese;- dreptul beneficiarului se poate transmite (daca nu exista dispozitie contrara n conventia dintre parti) prin ac

ntre vii (regulile de la cesiunea de creante) sau prin mostenire;


4/65

- obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire, dreptul nostru necunoscnd cesiunea de datorie.C. Dreptul de preemtiune

- n cazul n care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa l vnda (deci nu prin nstrainacu titlu gratuit, cu caracter aleatoriu, sau prin schimb, chiar si cu sulta, prin aducerea terenului ca aport ntrsocietate sau printr-o tranzactie) legea confera un drept prioritar la cumparare coproprietarilor, proprietarilvecini si arendasilor; este vorba numai de cazul n care actul juridic proiectat are ca obiect transmiterdreptului de proprietate

- spre deosebire de pactul de preferinta, care are caracter contractual, dreptul de preemtiune are caracter imperat(derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor => trebuie interpretata restrictiv);

-

dreptul de preemtiune trebuie ocrotit ca orice drept patrimonial, indiferent de titularul sau; de asemenea, este udrept opozabil erga omnes (pentru nerespectarea lui se poate cere anularea contractului, indiferent de buna sareaua-credinta a tertului cumparator);

- dreptul de preemtiune trebuie recunoscut indiferent de persoana titularului (poate fi exercitat si n cazul n caterenul agricol din extravilan face parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

- vnzatorul unui teren situat n extravilan trebuie sa nregistreze oferta de vnzare la consiliul local n raza carueste situat terenul, iar n aceeasi zi secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaza oferta la sediul primarietitularii dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte n scris, n termen de 45 de zile de la data afisarii ofertde vnzare, aratnd si pretul oferit, iar oferta de cumparare se va afisa la primarie;

- daca n termenul legal si exercita dreptul mai multi titulari din aceeasi categorie, vnzatorul are dreptul dealege pe unul dintre ofertanti; daca pretul oferit de ctre titularii dreptului de preemtiune nu este convenab

vnzatorului, acesta poate sa vnda terenul oricarei alte persoane; terenul va fi, de asemenea, vndut liber si cazul n care n termenul de 45 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu si manifesta vointa da cumpara terenul;

- la autentificarea actului de vnzare-cumparare, vnzatorul trebuie sa faca dovada publicitatii necesare pentrrespectarea dreptului de preemtiune, dovada care se face cu actul eliberat vnzatorului de catre secretarul unitaadministrativ-teritoriale, dupa expirarea termenului de 45 de zile;

- nerespectarea se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului; n cazul in care vnzarea s-a facut prsimulatie (ex.: contract de ntretinere, arenda, donatie etc.), actiunea n declararea simulatiei va fi dublata dactiunea n anularea vnzarii-cumpararii); terenul reintra, cu efect retroactiv n patrimoniul vnzatorului).Capacitatea partilor

- regula este capacitatea, iar incapacitatea este exceptia => cazurile de incapacitate sunt expres si limitat

prevazute de lege;- vanzare-cumparare este, n principiu un act de dispozitie att pentru vnzator, ct si pentru cumparator => parti

trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitrestrnsa ncheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu autorizarea acestuia;

- nsa, raportat la patrimoniul partii contractante, vanzare-cumparare poate mijloci efectuarea de acte dconservare sau de administrare a patrimoniului => este suficient ca partea sa aiba capacitatea de a ncheia astfde acte si ncuviintarea necesara efectuarii lor.Incapacitati speciale:

- aceste incapacitati sunt: - interdictii de a vinde si a cumpara- interdictii de a cumpara

- interdictiile numai de a vinde (inalienabilitatea) sunt stabilite de lege n functie de natura bunului, si nu

consideratia persoanei.a. vnzarea ntre soti este interzisa- donatia ntre soti fiind revocabila, daca vnzarea ar fi permisa, aceasta dispozitie ar putea fi ocolita pr

ncheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate;- sunt aparate si interesele mostenitorilor rezervatari;- se mai apara si interesele creditorilor.- nerespectarea acestei interdictii duce la nulitatea relativa a contractului; ea poate fi confirmata dupa desfacer

casatoriei de catre parti, sau de catre mostenitori, dupa moartea vnzatorului;- vnzarea ntre concubini este valabila, afara de cazul n care a fost ncheiata pentru a mentine starea d

concubinaj (are cauza imorala).


5/65

b. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (ct timp socotelile definitive ale tutelei au fost date si primite);

c. mandatarii (att legali ct si conventionali), mputerniciti sa vnda un lucru, nu l pot cumpara); =>nulitate relativa;

d. persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelonu pot cumpara bunurile aflate n administrarea lor; => nulitate relativa;

e. functionarii statului nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale care vnd prin mijlocirea lor; totusi, daca bunurile au preturi fixe, lasnd la o parte aprecierile subiective, vanzarcumparare poate fi recunoscuta valabila, daca nu intervin alte cauze de nulitate. => nulitate relativa;

f. judecatorii, procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competencurtii de apel n a carui circumscriptie si exercita functia sau profesia (n cazul judecatorilor de la CSrespectiv al procurorilor de la Parchetul de pe lnga CSJ, interdictia se ntinde pentru toata tara); =nulitate absoluta , cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese;drepturi litigioase = inclusiv cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare;

g. terenurile agricole (indiferent ca sunt situate in intravilan sau in extravilan) nu pot dfi dobandite priacte juridice intre vii decat in limita a 200 ha de teren de familie (sotii si copiii lor necasatoriti dacgospodaresc impreuna cu ei), indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului. =.> nulitate absolutaactului.In cazul in care o familie dobandeste un teren agricol cuu o suprafata mai mare de 200 ha, intervine reductiuneactului juridic pana la limita suprafetei legale.=> arendarea care contine o dobandire interzisa deghizata este nula.

h. persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobile care se vand prin licitatie publica;i. cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate => nulitate absoluta;

- atat prin acte juridice intre vii cat si prin acte mortis causa;- pot insa dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor, si, prin urmare si dreptul de superficasupra terenurilor pe care se afla respectivele constructii;- aceasta interdictie se aplica si persoanelor juridice care nu au nationalitatea romana;- in cazul in care o persoana fizica sau juridica vrea sa investeasca in Romania, aceasta nu poaaporta terenuri la societatea pe care o infiinteaza, insa societatea, dupa ce a fost infiintata, va putea dobandin nume propriu terenuri in Romania (fiind persoana juridica cu nationalitate romana)

4. Obiectul contractului-

din vanzare-cumparare (contract sinalagmatic) => doua obligatii reciproce:- lucrul vandut(obligatia vanzatorului);- pretul(obligatia cumparatorului).Conditiile lucrului vandut

a. lucrul sa fie in comert (in circuitul civil)- principiul este acela al liberei circulatii a lucrurilor, iar prohibitia poate fi absoluta (pentru lucrurile care, pr

natura lor sau prin lege sunt de uz sau interes public => sunt inalienabile) si relativa (pentru lucrurile care potvanzare-cumparare numai de catre anumite persoane sau in anumite conditii):

1. in sensul propriu-zis al cuvantului sunt scoase din circuitul civil lucrurile care, prin natura lor nu pot facobiectul dreptului de proprietate: lucrurile comune (rex communis) cum ar fi aerul, razele soarelui, apa marii sadin raul curgator, care, fiind inepuizabile, nu apartin nimanui, si al carui uz este comun tuturor (art. 647 C.civ

in conditiile si limitele prevazute de lege;2. bunurile din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatilor administrativ-teritoriale (de interlocal) sunt inalienabile (bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cpotential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, marea teritoriala, resursele naturaale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege !!Deak si Carpenarconsidera ca sunt inalienabile si bunurile care, datorita naturii lor, sunt de uz sau interes public, cum ar tablourile din muzeele publice, cartile si manuscrisele dinbibloteci sau arhive publice). Ele sunt imprescriptibisi insesizabile => nu pot fi vandute, insa pot fi date in administrare RA sau institutiilor publice sau pot concesionate sau inchiriate;In ceea ce priveste bunurile din domeniul privatal statului si al unitatilor administrativ teritoriale sun t supudispozitiilor de drept comun, atata timp cat prin lege nu se prevede astfel => conditiile de vanzare-cumparare


6/65

acestora sunt cele comune, in masura in care prin lege speciala nu se prevede altfel (ex: prevederile legii publiclocale nr. 69/1991).

3. Un caz de inalienabilitate temporara este cel prevazut de art. 32 al lg 18/1991, republicata, prin care, persoanecaraora li s-a constituti (nu reconstituit) dreptul de proprietate asupra unor terenuri, nu pot instraina acesterenuri prinnacte intre vii timp de 10 ani socititi de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscriere proprietatii. Aici nu este vorba de o incapacitate de instrainare prevazuta intuituu personae, c i de inalienabilitatepropter in rem, adica nu in consideratia persoanei care tranzactioneaza, ci a lucrului (importandeoarece in cazul decesului titularului dreptului, interdictia de vanzare-cumparare ramane);

4. Bunurile care constituie monopolul statului pot fi vanzare-cumparare, in conditiile prevazute de lege, numde catre persoane fizice sau juridice autorizate (ex: tutun, chibrituri);

5. Exista si bunuri care, desi sunt in circuitul civil, din motive de ordine publica sau economico-sociala, pot vanzare-cumparare numai cu respectarea unor prevederi legale speciale (armele, munitiile si materiiexplozive, produsele si substantele stupefiante;

6. In principiu, un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (ex prclauza testamentara), deoarece o asemenea clauza contravine prinmcipiului liberei circulatii a bunurilor dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau. => inalienabilitatea conventionala poate recunoscuta valabila daca se justifica printr-un interes serios si legitim (ex: garantarea executarii unobligatii: de plata a pretului, a unei rente viagere in favoarea unui tert) sau a altui interes (ex: interdictinstrainarii bunului transmis minorului pana la majoratul lui). => CONDITII: interes si caracter temporar si, dasemenea, sa nu contravina ordinii publice si bunelor moravuri.Daca clauza de inalienabilitate nu intruneste cerintele aratate => numai clauza urmeaza sa fie declarata nu(daca nu este cauza determinanta a incheierii contractului). Sanctiunea nulitatii contractului incheiat nerespectarea clauzei de inalienabilitate poate fi aplicata numai daca inalienabilitatea este prevazuta de lege.Daca clauza de inalienabilitate este valabila si, cu toate acestea bunul este instrainat, stipulantclauzei/succesorii sai poate cere:

- rezolutiunea (revocarea) instrainarii initiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligatii:- sau, repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei.Tertul dobanditor de buna credinta se va putea apara:

- prin invocarea art. 1909 C. civil (in cazul mobilelor);- prin invocarea uzucapiunii (in cazul imobilelor).

b. Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare)

1. daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar care erapierit total in momentul incheierii contractului, sun lucru care nu a existat in realitate => vanzarea este nula absolut (deoarece obligatia vanzatorului esl;ipsita de obiect);

2. daca lucrul exista in momentul incheierii contractului, dar a pierit in parte anterior (sau mai multe lucruformeaza obiectul contractului, dar numai o parte au pierit), cumparatorul poate alege: sa renunte la contra(rezolutiune) sau sa ceara executarea asupra partii ramase, cu o reducere proportionala de pret. Alegerea ntrebuie sa fie abuziva (ex: renunatare la contrac, desi partea pierita este neinsemnata, sau cele doua sau mmulte lucruri cumparate nu sunt interdependente).In principiu, cumparatorul poate renunta la contract atunci cand executarea partiala nu duce la realizarescopului contractului. => riscul pieirii totale sau partiale a lucrului apartine vanzatorului (res perit domino), execptia cazului in care operatiunea are caracter aleatoriu.

3. Vanzare-cumparare este valabila daca are ca obiect un bun viitor, cu exceptia mostenirilor nedeschisNerealizarea lucrului nu afecteaza valabilitatea contractului. Vanzatorul:- va pierde pretul;- va fi obligat la palta daunelor-interese pentru neexecutare, cu exceptia cazului in care dovedestecauza exoneratoare de raspundere.

Cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul, chiar daca lucrul nu a pierit din cauza vanzatorului (acesfiind cel care suporta riscul pieirii bunului).

c. Lucrul sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil;d. Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului individual determinat (in caz contrar nu poate transmit

nemo dat quod non habetsau nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet)In cazul in care vanzatorul transmite un lucru care nu este al sau:


7/65

1. daca partile (sau cel putin cumparatorul) au fost in eroare, vanzarea este anulabila pentru eroare asupcalitatii esentiale a vanzatorului (de proprietar al bunului).Nulitatea poate fi ceruta: - pe cale de actiune (cand pretul s-a platit)

- pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit)numai de catre cumparator; vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna credintcumparatorul nu mai poate cere anularea daca vanzatorul a devenit proprietarul bunului dupa vanzare sadaca vanzarea este ratificata de catre adevaratul proprietar.

Daca cumparatorul este evins de catre adevaratul proprietar inainte de a fi cerut anularea, obligatia de garantievanzatorului pentru evictiune subzista.

Adevaratul proprietar nu poate cere anularea (este tert fata de contract), dar poate introduce actiunea revendicare. Cumparatorul se poate apara invocand art. 1909 C civil sau uzucapiunea (contractul incheiat cvanzatorul neproprietar putand fi invocat ca just titlu pt. uzucapiunea de 10-20 de ani si pentru dobandirefructelor.

2. Daca partile erau in cunostinta de cauza, exista mai multe opinii:a. vanzarea este valabila (vanzatorul s-a obligat sa procure bunul mai tarziu, in caz de neexecutare fiind pasib

de plata daunelor interese). nub. vanzarea lucrului altuia in cunostinta de cauza are o cauza ilicita si deci este nula absolut (art. 948 C. Civ

cu exceptia savarsirii actului in cadrul exercitarii legale a comertului.Daca contractul s-a incheiat in fraudsa dreptului proprietarului nulitate absoluta (FRAUS OMNICORRUMPIT).Daca bunul face parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, contractul es

nul in absolut toate cazurile (chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta).3. in cazul bunurilor aflate in indiviziune, se aplica regulile propri starii de indiviziune:

daca unul dintre coproprietari instraineaza intregul bun (nu doar cota sa parte indiviza), fara acordul celorlalcoproprietati, vanzarea nu este nula, insa dreptul cumparatorului asupra bunului respectiv este supus unconditii pe tot timpul indiviziunii. Dupa incetarea starii de indiviziune, dreptul dobanditorului va depinde drezultatul partajului:

- daca bunul intra in lotul vanzatorului, vanzarea va fi considerata valabila retroactiv;- daca bunul intra in lotul altui coproprietar, vanzarea va fi nula (pentru lipsa calitatii de proprietarvanzatorului).

Conditiile pretului

a. sa fie stabilit in bani; daca nu, contractul poate fi calificat altfel: schimb, dare in plata, sau alt contract nenumSpre exemplu: daca proprietatea se transmite in schimbul intretinerii pe viata (nu este vanzare, pentru obligatia de intretinere este de a face, nu echivaleaza cu un pret), sau daca contraechivalentul este o prestatperiodica in bani (=> este renta viagera).

b. Sa fie determinat sau determinabil:- este determinat daca cuantumul (nu modalitatea de plata) este hotarat de parti in momentincheierii contractului;- este deteminabil daca sunt precizate doar elementele cu ajutorul carora va fi

deteminat pretul.- daca stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parsau de catre o persoana determinata de parti (nu este un arbitru, dar nu are nici calitatea d

expert, ci este, de fapt, mandatarul comun al partilor care, prin derogare de la dreptucomun, nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor).Daca pretul ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau a unei parti, sau daca tertul nu desemnat nu poasau nu vrea sa determine pretul, vanzarea este nula de drept (nu este acelasi lucru atunci cand partistabilesc tertul mai tarziu - vanzarea se considera incheiata in acel moment). In nici un caz instanta nucompetenta sa determine pretul sau persoana tertului.

- in cazul in care exista preturi legale obligatorii, partile sunt obligate sa se conformeze, respectiv se subintelegca partile au avut in vedere acel pret:

- daca partile au stabilit un alt pret, acesta se inlocuieste de drept cu cel legal;- daca contractul a fost executat cu alt pret, diferenta urmeaza sa fie platita (vanzatorul are actiuncontractuala), respectiv restituita (plata nedatorata).


8/65

c. sa fie sincer si serios:- este sincerun pret real, care nu e stabilit in mod fictiv, ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate:

- in cazul in care pretul este simulat, contractul este nul ca vanzare-cumparare; poate fi recunoscvalabil ca o donatie deghizata, daca sunt indeplinite conditiile donatiei;- daca pretul este deghizat partial (fara sa devina derizoriu), contractul este valabil ca vanzarcumparare, se aplica regulile de la simulatie si cele fiscale.

- pretul trebuie sa fie serios, adica sa nu fie derizoriu, adica atat de disproportionat fata de valoarea lucrului incsa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului; seriozitatea este lasata la aprecierea instantei; da pretul este derizoriu, contractul este nil ca vanzare-cumparare, dar poate subzista ca donatie, daca suindeplinite conditiile;

- daca pretul este sincer si serios, contractul este valabil chiar daca pretul este mult inferior/superior valorii realelucrului vandut;prin derogare se poate cere anularea pentru leziune (actiunea in resciziune) daca:

- exista disproportie vadita intre valoarea lucrului si pret,- lezatul este un minor intre 14 18 ani care a incheiat singur contractul (si nu se cere autorizareprealabila a autoritatii tutelare pentru acel contract)- si nu l-a ratificat expres sau tacit dupa ce a implinit 18 ani

Daca contractul este incheiat de o persoana incapabila (sub 14 ani sau pusa sub interdictie), acesta este anulabchiar fara leziune.Daca partea lezata este un major, nu poate introduce actiunea in resciziune, dar, in mod exceptional, daca cinevprofita de nestiinta, ignoranta, stare de constrangere pentru a obtine avantaje disproportionate, contractul poa

fi considerat nul pentru ca s-a intemeiat pe o cauza imorala.7. Efectele contractului de vanzare-cumparareInterpretarea clauzelor contractuluiEfectele contractului = obligatiile pe care contractul le creaza pentru parti. Pentru a interpreta clauzele exisanumite reguli:- de regula, dca intelesul este indoielnic, interpretarea se face in favoarea debitorului;- insa, in materie de vanzare exist ao regula speciala si derogatorie: vanzatorul trebui sa explice si ssa sdtabileasc

clar clauzele contrctului, air cl;auzele care nu sunt clare se interpreteaza in contra vanzatorului ( IN DUBICONTRA STIPULATEM);

- => in materie de vanzare, toate clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea cumparatorului.

OBLIGATIILE VANZATORULUI- sa predea lucrul vandut cumparatorului;- sa garanteze contra evictiunii si contra viciilor;- nu este prevazuta obligatia de a transmite proprietatea lucrului vandut, deoarece aceasta se prodiuce, de regul

prin incheierea contractului.A. Predarea lucrului vanduta. obligatia principala de predare (= punerea la dispozitie a lucrului vandut; nu are semnificatia transferul

dreptului de proprietate si nici a posesiei, ci doar a detentiei, cumparatorul posedand, din momentul incheiecontractului, corpore alieno):

- modul de executare:- in unele cazuri atitudine pasiva; ex: lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului;- in alte cazuri atitudine activa; ex: indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru cumparatorul sa intre in posesia lucrului (predarea cheilor, eliberarea cladirii)

- termenul si dovada predarii se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor;- locul predarii:

- in cazul in care lucrul poate fi localizat in momentul incheierii contractului, predarea se face la locunde se afla acesta;- in celelalte cazuri, regula este ca predarea sa se faca la domiciliul debitorului (vanzatorul) => plaeste cherabila.

- cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului (cantarire, masurare, numarare); cheltuielile ridicariisuin sarcina cumparatorului, DACA nu este stipulatie contrara (ex: daca s-a stabilit ca locul presarii este

domiciliul cumparatorului, cheltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului);


9/65

- obiectul predarii: lucrul vandut trebuie predart in masura determinata prin contract si in starea in care se gasin momentul incheierii contractului; in cazul bunurilor de gen sau viitoare se aplica regulile generale referitoala obiectul platii.Reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile (aplicabile in lipsa de stipulatie contrara contract, ca si in caz de frauda):a. daca vanzarea s-a facut cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura (m.p.), si, ulterior se constata

intinderea nu corespunde celei aratate in contract:- daca intinderea este mai mica, cumparatorul poate cere completarea, daca vanzatorul mai are teresau reducerea proportionala a pretului; rezolutiunea DOAR DACA imobilul nu mai poate fi folos

pentru destinatia avuta in vedere;- daca intinderea este mai mare, cumparatorul este obligat sa plateasca excedentul; el poate cerezolutiunea DOAR DACA excedentul (dovedit prin masurare) depaseste a 20 parte din intinderearatata in contract.

b. Daca vanzarea este facuta altfel decat pe masura (adica pe pret global):- diferenta - in plus sau in minus fata de intinderea declarata nu se ia in considerare decat dadepaseste a 20-a parte din intindere;- in caz de excedent peste a 20-a parte spor al pretului, si cumparatorul poate opta si pentrezolutiune;- in caz de lipsa cu mai mult de a 20-a parte micsorare a pretului, insa cumparatorul nupoate cecompletarea terenului sau rezolutiunea contractului.

c. Daca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret, iintinderea unuia este mai mare si a altuia mai mica, diferentele de pret datorate se compenseaza.In cazul in care cumparatorul cere rezolutiunea, el are dreptul, pe langa pret, la restituirea cheltuielilvanzarii si la daune-interese. Daca pastreaza imobilul, este obligat sa plateasca diferenta de pret. Dreptul actiune pentru cele aratate mai sus se prescrie intr-un an de la incheierea contractului.

- fructele: vanzatorul trebuie sa predea, o data cu lucrul, si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptulde proprietate. In schimb, vanzatorul are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor.

- accesoriile: cumparatorul are dreptul la accesoriile lucruliu vandut si la tot ce a fost destinat uzului sau perpetub. Obligatia accesorie predarii este accea de conservare a lucrului vandut pana in momentul predarii (in caz

in care lucrul nu a fost predat in momentul incheierii contractului). Efectele acestei obligatii:- in caz de deteriorare/pieire a lucrului, vanzatorul raspunde ca un depozitar;- intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui, cumparatorul trebuie sa plateasca cheltuieliconservarii.

c. Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul:- cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (EXCEPTIO NON ADIMPLETI CONTRACTUS);- poate cere rezolutiunea contractului cu daune-interese;- poate cere executarea contractului, iar daca nu este posibil > daune-interese/procurarea bunurilor de gen de

terti pe seama vanzatorului.In cazul intarzierii cu intarziere, cumparatorul are dreptul la daune-interese, dar numai de la data punerii intarziere a vanzatorului.

B. Obligatia de garantie- pp: vanzatorul trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea - linistita (contr

evictiunii)si utila(contra viciilor) a lucrului vandut.I. Garantia contra evictiuniiEvictiune = (1) pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte)

(2) tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar- vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala precum si d

sarcinile care nu au fost declarate la incheierea contractului;- aceasta obligatie subzista si fata de subdobanditori, chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu tit

gratuit(ex: donatar), si cu toate ca cumparatorul initial (donatarul) nu raspunde fata de donatar; daca contracts-a incheiat prin intermediar, acesta nu raspunde pentru evictiune DECAT DACA s-a comportat ca vanzataparent (ex: mandat simulat prin interpunere de persoane);

a. Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale:


10/65

Fapt personal= orice fapt sau act - anterior vanzarii, dar tainuit fata de cumparator,- sau ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract

savarsit de catre vanzator sau succesorii lui universali sau cu titlu universal, de natura a-l tulbura pvanzator in linistita folosinta, indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt(ex: deposedarea de bun) sau de dre(ex: invoca un drept de uzufruct sau de abitatie).- cumparatorul se poate apara impotriva vanzatorului opunandu-i exceptia de garantie (cine tebuie sa garante

pentru evictiune nu poate sa evinga); astfel vanzatorul nu poate sa evinga NICI macar DACA dobandeste o noucalitate, pe care nu o avea la incheierea contractului (ex: a vandut lucrul altuia, apoi l-a mostenit pe adevaratproprietar);

-

obligatia de garantie este o obligatie patrimoniala => dupa moartea vanzatorului, aceasta se transmisuccesorului universal sau cu titlu universal; avand in vedre cele de mai sus, execptia de garantie poate invocata si cand adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator, daca tulburarea provine din partmostenitorului;

- exceptia de garantie NU poate fi opusa succesorilor cu titlu particiular ai vanzatorului (nu sunt tinuti dobligatiile autorului lor); este situatia in care vanzatorul vinde imobilul de doua ori si primul cumparator revendica de la cel de al doilea (procesul nu pate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie DECAT dcatre al doilea cumparator DACA primul cumparator (reclamantul) cumuleaza si calitatea de vanzator;

- obligatia de garantie a vanzatorului pentru fapte proprii (savarsite inainte sau dupa incheierea contractului dvanzare-cumparare) vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului, dar si evictiunea care se realizeaprin intermediul unui tert; ex: vanzatorul vinde imobilul de doua ori, raspunde de evxitiune fata de prim

cumparator daca cel de-al doilea si-a transcris titlul inaintea primului; sau, dupa vanzarea unui imobvanzatorul il ipotecheaza si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei;- orice conventie contrara garantiei pentru evictiune este nula (obligatia negativa a vanzatorului de a nu il tulbu

pe cumparator in linistita folosinta fiind de esenta vanzarii.Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert

- vanzatorul va trebui sa-l apere pe cumparator de tulburarea ce provine din partea unui tert, iar daca nu reusesva fi obligat sa suporte consecintele evictiunii;

- obligatia aceasta exista daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:- sa fie vorba de o tulburare de drept;- cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii;- cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.

- la aceste conditii se adauga UNEORI conditia unei actiuni in justitie intentata de cate tert impotrivcumparatorului; in lit. de spec. se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotara judecatoreasca (dreptul tertului este atat de evident incat cumparatorul renunta la lucru fara judecacumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire; cumparatorul plateste creanipotecara pentru a degreva imobilul si a-l pastra); pe de alta parte, cumparatorul insusi poate introduce actiunimpotriva tertului care a pus stapanire pe lucru; => obligatia de garantie contra evictiunii NU poate conditionata de actiunea in justitie a tertului.

Tulburarea din partea tertului sa fie o tulburare de drept- in contra tulburarilor de fapt, cumparatorul se poate apara singur prin mijloacele legale (cum ar fi actiuni

posesorii);- dreptul invocat de tert poate fi un drept real (drept de proprietate, drept de uzufruct);- vanzatorul raspunde pentru existenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente (cele aparente

presupune ca sunt cunoscute si acceptate de cumparator); daca in schimb, imobilul a fost vandut ca fondominant, vanzatorul raspunde daca servitutea nu exista (se presupune ca acest fapt micsoreaza valoarimobilului);

- in cazul ipotecilor si a privilegiilor, obligatia se declanseaza NUMAI daca debitorul principal nu plateste, creditorul trece la executarea garantiei;

- poate exista evictiune si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta; ex: contract de locatiune incheide catre vanzator (care, in anumite conditii, este opozabil cumparatorului) sau de existenta unor imbunatatiaduse de locatar, de care cumparatorul nu avea cunostinta la incheierea contractului => vanzatorul este obligsa raspunda pentru evictiune.

Tulburarea din partea terului sa aiba o cauza anterioara vanzarii


11/65

- vanzatorul NU raspunde pentru imprejurari ivite dupa incheierea contractului, decat daca evictiunea provindintr-un fapt personal;

- ex: pentru uzucapiunea, chiar inceputa anterior vanzarii, dar definitivata dupa, vanzatorul nu va raspunddeoarece cumparatorul, devenit proprietar, putea sa intrerupa prescriptia achizitiva.

Necunoasterea cauzeievictiunii de catre cumparator- daca a avut cunostinta, inseamna ca a acceptat riscul => contractul are caracter aleatoriu;- sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vanzatorului (cine pretinde trebuie

dovedeasca).b. Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie

Cat timp evictiunea nu s-a produs- obligatie de a nu face (indivizibila, de ex: intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzato

coproprietari): vanzatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt ce ar putea avea drept consecinta tulburarecumparatorului;

Daca evictiunea este pe cale sa se produca- obligatie de a face (vezi mai sus): vanzatorul este obliugat sa il apere pe cumparator impotriva pretentiil

tertului; el trebuie introdus inproces de catre cumparator. Printr-o cerere de chemare in garantie;- daca vanzatorul nu este introdus de cumparator in proces, cumparatorul se poate intoarce apoi impotriv

acestuia, intr-un alt proces; in aceasta actiune INSA, vanzatorul ii poate opune cumparatorului execptprocesului rau condus (EXCEPTIO MALI PROCESSUS) DACA dovedeste ca introdus in proces, ar fi reusit sil apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului.

Daca evictiunea s-a produs- obligatie de a da (obligatie divizibila): se angajeaza raspunderea vanzatorului (sau a succesorului sau univers

sau cu titlu universal) pentru pagubele suferite de cumparator.c. Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata- drepturile cumparatorului (sau ale succesorului sau in drepturi, fie si cu titlu particular) sunt stabilite dupa cu

evictiunea a fost totala sau partiala;Evictiunea totala- vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit, chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cau

fortuite ori din neglijenta cumparatorului (acesta are dreptul sa fie neglijent cu privire la un lucrupe care considera al sau); singura EXCEPTIE: foloasele realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului;

- vanzatorul este obligat sa restituie pretul si in ipoteza exercitarii dreptului de catre un subdobanditor, indiferen

daca acesta a obtinut bunul la un pret mai mare sau cu titlu gratuit (deoarece drepturile cumparatorului legate dlucru se transmit subdobanditorului);

- cumparatorul are dreptul la valoarea fructelorpe care a fost obligat sa le inapoize tertului evingator;este vorbde fructele percepute dupa ce cumparatorul a devenit de rea credinta (a luat cunostinta de dreptul tertului asuplucrului), deoarece la valoarea fructelor percepute cat timp a fost de buna credinta are dreptul oricum;

- cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata (atat a procesului din care a rezultevictiunea, cat si, daca este cazul, ale actiunii in regres contra vanzatorului; la acestea se adauga si cheltuielicontractului;

- cumparatorul mai are dreptul la daune-interese cf. dreptului comun, cu respectarea urmatoarelor reguli special- vanzatorul trebuie sa plateasca cumparatorului sporul de valoare dobandit de lucru intre moment

incheierii contractului si data producerii evictiunii, indiferent de cauza producerii excedentului de valoardaca acesta a fost sau nu previzibil si daca cumparatorul a fost sau nu de buna credinta;- vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarlucrului) si utile (care sporesc valoarea lucrului), iar daca vanzatorul a fost de rea credinta, chiar cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere).Aceste cheltuieli vor trebui restituite in primul rand de catre tertul evingator, vanzatorul fiind garant doar isubsidiar. INSA tertul poate fi OBLIGAT doar la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseazcu valoarea fructelor) si utile (acestea NUMAI in limita sporuluide valoare). Pentru rest raspunde numvanzatorul.

Evictiunea partiala


12/65

= are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate, fie valorificarea sanegarea unui alt drept cu privire la lucru; =>cumparatorul poate alege intre rezolutiunea vnzariisi mentinerevanzarii cu despagubiri:dacaevictiunea este atat de importanta incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi prevazut-o, el poate ce

rezolutiunea vanzarii. Cumparatorul va restitui bunul asa cum a ramas dupa evictiune si va primi pretul despagubiri ca in cazul evictiunii totale;- daca vanzatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea, el are dreptul la valoarea partii pierdute (socotita

momentul evictiunii). Vanzatorul NU poate oferi si nici cumparatorul nu poate cere o parte din preproprotionala cu partea evinsa, indiferent de cresterea sau de scaderea valorii de vanzare;

-

in cazul servitutilor (active sau pasive) sau a altor drepturi, daca nu intervine rezolutiunea, cumparatorul adreptul la daune-interese.PRESCRIPTIA:Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrin termenul general. Termenul incepe sa curga de la data producerii evictiunii. Pana in acel moment obligatvanzatorului este CONDITIONALA iar cumparatorul nu poate sa actioneze.d. Modificari conventionale ale garantiei contra evictiunii:- regimul legal al evictiunii NU are caracter imperativ => poate fi modificat prin conventia partilor:

- clauze de agravare a raspunderii vanzatorului pentru fapte proprii, ale tertilor sau chiar pentevenimente fortuite legea NU prevede limitari. INSA clauzele trebuie sa fie expres prevazute si claexprimate, deoarece sunt destricta interpretare;- clauzele de exonerare (inlaturare sau micsorare a raspunderii) sunt prevazute doua LIMITARI:

- obligatia negativa de raspundere a vanzatorului pentru faptele persoanaleNU poate fi NICinlaturata si NICI micsorata prin conventia intre parti; ar => nulitatea clauzei (NU contractului);In lit. de spec. se admite ca exonerarea de gfarantie pentru fapte personale se admite TOTUSdaca vizeaza anumite fapte determinate, savarsite inainte de incheierea contractului si aduse cunostinta cumparatorului.- Exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui terteste permisa DAR NU il poate scuti pvanzator de restituirea pretului (FARA DESPAGUBIRI), NUMAI DACA cumparatorul nucunoscut la incheierea contractului pericolul evictiunii (in acest caz fiind vorba de un contraaleatoriu).

Garantia contra viciilor lucrului vandut

a. Notiune- vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului DACA:

- din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie- daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare, incat cumparatorul nu ar cumparat daca ar fi stiut sau ar fi platit un pret mai redus (art. 1352).

Cea de-a doua situatie prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectuluDEOSEBIRI:

- in cazul viciului de consimtamant, din cauza acestui viciu cumparatorul nu a putut cumpara

substanta sa lucrul dorit si poate cere anularea contractului;- in cazul art. 1352, cumparatorul a cumparat lucrul voit insa acesta este impropriu intrebuintarii dupdestinatie, sau valoarea de intrebuintare este mult micsorata => eroarea se refera la calitatea lucrului cumparatorul NU poate cere anularea contractului, ci are o actiune in GARANTIE contra vanzatorul(ex: se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este din caramida, dar in realitate este din materilemnos => se poate cere anularea; daca insa casa este construita din caramida insa este afectata de vicintra in functiune obligatia de garantie pentru vicii.)Aceste vicii se mai numesc si redhibitorii, deoarece cumparatorul are la dispozitie o actiunredhibitorie (in garantie) prin care poate cere rezolutiunea contractului, daca nu se multumeste creducerea pretului.

b. Conditii ( care toate trebuie dovedite de cumparator):


13/65

- viciul sa fie ascuns (vanzatorul nu raspunde de viciile aparente si despre care vanzatorul a putut singur sa sconvinga) la o verificare normala, dar atenta, viciul nu putea fi cunoscut, si nici vanzatorul sa nu il comunicat cumparatorului (aprecierea se face in abstracto, avandu-se in vedere un cumparator atent si diligent;

- viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului, chiar daca predarea se face ulterior; in cazul in caproprietatea nu se transmite in momentul incheierii contractului, vanzatorul raspunde si pentru viciile aparuulterior vanzarii, dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate;

- vicul sa fie grav = din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat sau sa se micsorezvaloarea de intrebuintare incat cumparatorul, daca ar fi stiut, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus.Raspunderea NU este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator, ci doar intinderea raspunderii dife

in functie de aceasta.Obligatia de garantie pentru vicii se aplica la ORICE tip de vanzare, inclusiv antecontractul de vanzarecumparare, indiferent daca bunul este un imobil sau un mobil sau de starea in care se afla acesta cu DOUEXCEPTII:

- nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica care se face prin intermediujustitiei;- in cazul vanzarii de drepturi succesorale daca nu s-a obliugat sa garanteze continutul universalita vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor.

c. Efectele si limitarea raspunderii vanzatorului pentru vicii- cumparatorul are dreptul sa ceara fie rezolutiunea vanzarii, fie o reducere a pretului, iar DACA vanzatorul a fo

de rea credinta, si daune-interese;

Dreptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie- actiunea redhibitorie este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinati

sale normale. TOTUSI instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuziv si sa acorde doar reducere a pretului.In caz de admitere a actiunii redhibitorii, vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii, iar, schimb, reprimeste bunul. DACA cumparatorul a exercitat lucrul, actiunea redhibitorie poate fi exercitata catre subdobanditor.

- actiunea estimatorie (actiunea speciala de reducere a pretului) poate fi intentata de cumparator in loc dactiunea redhibitorie; se numeste estimatorie deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin expertiza;DESI legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiune, in lit. de spec. si in practica se intrevede posibilitatea remedierii defectiunilor(inlaturarii viciilor) de catre sau in contul vanzatorului, ATUNCI CAND:

- aceasta reparare este posibila;- repararea nu ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului;- cand asemenea solutie nu contravine cu interesele cumparatorului (ex: cand lucrul era in stare noua)

Acordarea de daune-interese- in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese NUMAI daca cumparator

dovedeste, cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii: cum ar fi aceea ca in cazul vanzatorului profesioniignoranta se prezuma a fi culpabila), ca vanzatorul a fost de rea-credinta (a cunoscut viciile lucrului); DACnu cunostea viciul, poate fi obligat DOAR la restituirea pretului si a cheltuielilor vanzarii;Aceasta spre DEOSEBIRE de materia evictiunii, unde si vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la dauninterese.

- dovada prejudiciului (majorarea pretului, paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita terului pentpaguba cauzata de accidentul survenit din viciul lucrului) trebuie sa fie facuta de cumparator.

- DESI art. 1356 C. Civ. vizeaza plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii, ea se admite si in cazactiunii estimatorii.

Riscul pieirii lucrului afectat de vicii- vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii, iar DACA vanzatorul a fost de rea-credin

poate fi obligat la plata daunelor-interese;- DACA lucrul afectat de vicii a pierit fortuit (sau datorita culpei cumparatorului) vanzatorul NU raspun

pentru vicii.d. Termenul de intentare a actiunilor- 6 luni daca viciile NU au fost ascunse cu viclenie;


14/65

- termenul general de prescriptie daca viciile au fost ascunse cu viclenie (vanzatorul a fost de rea-credinta);- termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor INSA cel mai tarziu de la implinirea unui an de

predarea lucrului de orice natura CU EXCEPTIA constructiilor (cel mai tarziu la implinirea a 3 ani de predare)Aceste termene sunt privite, de regula, ca teremene limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite , deca termene legale de garantie pentru descoperirea lor => NU sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare.Daca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptiele NU pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise intentate de vanzator pentru platpretului (termenul este de 3 ani).

e. Modificari conventionale ale garnatiei pentru viciiDispozitiile de drept comun analizate mai sus sunt supleative => paqrtile sunt libere sa agraveze, sa limiteze sachiar sa inlature prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa.- clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii este valabila si produce efecte NUMAI da

vanzatorul a fost de buna-credinta; dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator poate fi facuta de catcumparator cu orice mijloc de proba; in caz de rea-credinta, clauza de exonerare NU poate fi invocata fata dcumparatorul de buna-credinta;

- clauzele de limitare sau de inalturare a raspunderii pot fi foarte variate ( suprimarea totala a garanti posibilitatea intentarii numai a unei actiuni estimatorii, asigurarea numai a pieselor de schimb sau garnatiilor necesare); limitarea poate fi stipulatas I sub forma scurtarii termenului de 1 an/3 ani; in schimtermenul de prescriptie insusi NU poate fi modificat prin conventia partilor;

- clauzele de agravare nu comporta limitari. Stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii, inclusiv ceaparente, in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse nu atrage de sine - la expirare- incetarea garantiei pentru vicile ascunse, daca termenul legal stabilit pentru descoperiracestora nu a expirat (clauza de agravare nu poate fi transformata, prin interpretare, in contrariul ei). Pentraceasta trebuie stipulata o clauza expresa, nu numai de agravare a garantiei, ci si de limitare a acesteia in tim(la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse).

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI

- de a plati pretul;- de a lua in primire lucrul vandut;- daca nu s-a prevazut altfel in contract, de a suporta cheltuielile vanzarii;

- partile pot stipula si alte obligatii (ex: de a asigura pentru vanzator sau pentru alte personale folosinta lucrului)A. Plata pretuluia. Locul si data platii- daca nu s-a prevazut altfel in contract, cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul

care i se face predarea lucrului vandut. Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte:- cf. regulilor generale plata se face, in lipsa de stipulatie contrara, la domiciliul debitorului, pcand in materia vanzarii, plata este portabila; DACA insa partile deroga de la regula executarconcomitente, plata pretului trebuie facuta la domiciliul debitorului, cf. regulilor generale;- in dreptul comun, in lipsa de termen, plata se poate cere imediat, iar in materie de vanzarenumai in momentul predarii lucrului vandut; in schimb, termenul prevazut pentru plata pretului nafecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut.

- daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului (vanzare pe credit), la scadenta vanzatorul trebuie plateasca datoria in intregime, doar daca partile nu s-au inteles ca pretul sa fie platit in mod fractionat (vanzain rate);In toate toate cazurile de vanzare in rate cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipatie, deoarece presupune ca termenul a fost convenit in favoarea sa; dobanda stipulata va fi INSA calculata si datorata pana termenul stabilit in contract, daca vanzatorul nu consimte la recalcularea ei in functie de data platii.

- cand cumparatorul are motive sa se teama de vreo evictiune , el are dreptul sa suspende plata pretului pancand vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune, AFARA DE CAZUL in care s-a stipulca pretul se va plati si atunci.

b. Dobanda pretului


15/65

- cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pretului pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele cazuri:

- daca exista conventie in acest sens ;- daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale);- in toate celelalte cazuri DACA si NUMAI in momentul in care cumparatorul a fost pus in intarzieprintr-o notificare (nu neaparat prin chemare in judecata).

- dobanda datorata va fi cea legala DACA prin conventie nu s-a stabilit o dobanda mai mica.c. Sanctiunea neplatii pretului:Vanzatorul poate alege intre:

- obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei intotdeauna posibil daca vanzatorul essolvabil, fiind vorba de o suma de bani; actiunea are caracter personal si se prescrie in termenul generalprescriptie;

- vanzatorul NU este obligat sa ceara executarea silita => poate fie sa invoce exceptia de neexecutare (dalucrul vandut nu a fost predat cumparatorului) fie, daca a predat, e gata sa predea sau nu intelege sa invocexceptia sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului (inclusiv a dobanzilor), aceste sanctiufiind indivizibille (in caz de transmitere a obligatiei de plata asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantasupra mostenitorilor vanzatorului:

- exceptia de neexecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte dinvocarea ei) = vanzatorul refuza sa predea daca cumparatorul nu plateste pretul si NU beneficiaza de un termesuspensiv; DACA cumparatorul beneficiaza de un termen suspensiv, vanzatorul nu poate invoca exceptia dec

daca cumparatorul a decazut din beneficiul acestui termen (a cazut infalimentsau a devenit insolvabil) cazuri care vanzatorul va fi obligat sa predea NUAMI daca cumparatoul da cautiune ca va plati la termen;

- exceptia de neexecutarepoate fi ceruta de vanzator cu rumatoarele precizari:- in materia vanzarii de imobile instanta NU acorda termen de gratie daca vanzatorul este in pericol piarda si pretul si bunul; daca asemenea pericol nu exista instanta poate acorda un singur temen de grat(cumparatorul plateste sau pierde bunul);- daca exista pact comisoriu expres care prevede rezolutiunea de drept a contractului pentru neplapretului, acesta se produce fara interventia justitiei INSA NUMAI dupa punerea in intarzierecumparatorului cu exceptia cazului in care partile au renuntat expres la necesitatea punerii in intarzie(pact comisoriu de ultim grad;- actiunea in rezolutiunea vanzarii este reala => se urmareste nu persoana ci bunul , deci poate intentata impotriva persoanei in mana careia se afla lucrul vandut CU 3 RESTRICTII:

- rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice (ex: rechizitie sexpropriere);- rezolutiunea pentru neplat apretului nu e opozabila tertilor dobanditori de drepturi reaasupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare ca dreptul lor sa fie opozabil tertiloDECAT daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau dvanzator:

- daca bunul e un imobil prin transcrierea actului de vanzare in care se face mentiunde neplata pretului, inainte ca tertul dobanditor sa isi transcrie titlul sau;- daca bunul este imobil prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de 8 zile de

predare.B. Luarea in primire a lucrului vandutCumparatorul este obligat sa ia in primire bunul la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predesuportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii.- in caz de neexecutare DUPA punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorul poate cere:

- obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului, la nevoie sub sanctiunea platii de dauncominatorii;- autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc daca are nevoie de locul in care se gaseste, cheltuielide transport fiind in sarcina cumparatorului.

- vanzatorul mai poate opta pentru rezolutiunea contractului cu daune-interese; daca partile nu au stipulat upact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept, aceasta se face pe cale judecatoreasca:


16/65

- prin derogare de la regula rezolutiunii judiciare, in cazul produselor care se deterioreaza repede sialtor lucruri mobile (in special efecte si actiuni supuse fluctuatiilor de valoare), codul civil prevedrezolutiunea contractului CHIAR si FARA punerea in interziere DARNUMAI daca in contract sstabilit termenul ridicarii si numai in favoarea vanzatorului (care poate renunta la beneficiul lui ceranexecutarea) daca nerespectarea termenului de ridicare nu se datoreaza faptei sale;- cumparatorul NU ar putea invoca aceasta rezolutiune pentru a se elibera de obligatie de a plati pretu- vanzatorul, daca a valorificat lucrul vanzandu-l unui tert, nu poate retine pretul incasat de la primcumparator; el are INSA dreptul la daune-interese (cum ar fi diferenta intre pretul obtinut si cel initial);- cumparatorul nu ar putea pretinde diferenta dca vanzatorul a valorificat lucrul dupa rezolutiunea d

drept a contractului la un pret mai mare; REZOLUTIUNEA OPEREAZA NUMAI IN FOLOSUVANZATORULUI.C. Suportarea cheltuielilor vanzarii- cumparatorul mai este obligat, in lipsa de stipulatie contrara, sa plateasca, ca accesoriu al pretului, cheltuieli

vanzarii (cu actul, taxe de timbru, de autentificaer, de publicitate imobiliara etc); DACA cumparatorul pretindca s-a inteles cu vanzatorul sa plateasca parte din cheltuieli, trebuie sa faca dovada (daca nu s-a prevazut in actde vanzare-cumparare); cheltuielile NU pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza unor simple prezumtii;

- prevederile Codului civil referitoare la vanzare, precum si intelegerea partilor nu sunt opozabile statului; acesreguli vizeaza numai raporturile intre parti (vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi); spre exempldaca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti, ele vor raspundsolidar pentru plata onorariului;

- regulile care reglementeaza raporturile partilor cu tertii, NU modifica insa reglementarea aplicabila intre par(art. 1305 + preved. contract.); ex: daca una din parti (contrar obligatiilor contractuale dintre ele) plateste intregime, va avea actiune in regres in contra celilalte parti, deoarece obligatia ambelor parti (solidara) esprevazuta NUMAI in favoarea tertului.

VARIETATI DE VANZARE pentru anumite varietati de vanzare sunt prevazute anumite reguli speciale:A. Vanzarea dupa greutate, numar sau masuraa. Notiune. Incheiere

- are ca obiect lucruri de gen, DAR dintr-un lot determinat si este necesar sa se procedeze la cantarire, numara

sau masurare, fie pentru individualizarea cantitatii vandute din loti, fie pentru determinarea pretului;- vanzarea este perfecta din momentul in care partile au cazut de acord asupra lucrului si asupra pretului =

in caz de neexecutare din partea vanzatorului, cumparatorul este in drept sa ceara fie executarea, fie rezolutiunecu daune-interese;

b. Efecte- proprietatea si riscurile NU se transmit pana la numarare, masurare sau cantarire, deoarece nu este individualiz

lucrul vandut sau pretul, iar in caz depieire detetminarea nici nu r fi posibila;- daca pieirea este fortuita, vanzatorul NU va putea fi obligat sa plateasca daune-interese DAR NICI nu va put

sa ceara pretul (suporta riscul lucrului si riscul contractului).c. Delimitarea fata de vanzarea cu gramada:- vanzarea cu gramada are ca obiect o cantitate determinata prin masa ei ( ex: graul aflat intr-un hambar), i

pretul este determinat global pentru intreaga cantitate;- proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului din momentul incheierii contractului, deoarece lucrul vand

si pretul sunt bine individualizate.B. Vanzarea pe incercatea. Notiune:- incheiat din momentul realizarii acordului de vointa in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrul

de catre cumparator; cumparatorul NU poate refuza lucrul pe motiv ca nu ii place, deoarece vanzatorul poacere expertiza in acest caz; lucrul poate fi refuzat daca in mod obiectiv este necorespunzator; vanzatorul adrepul de a fixa termen potrivit pentru incercare si raspuns.

b. Efecte:


17/65


18/65

- daca mostenirea cumprinde si dreptul de proprietate asupra unui imobil, contractul trebuie sa fie incheiat iforma autentica, iar pentru opozabilitate, in functie de natura drepturilor - indeplinirea formelor de publicitate.

E. Vanzarea de drepturi litigioase si retractul litigiosa. Notiune:- obiectul vanzarii = dreptul litigios supus unei contestatii judiciare, indiferent ca este vorba de un drept re

sau de creanta, drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale; contractul este aleatoriu, intrucvanzarea are ca obiect sansele castigarii/pierderii procesului, vanzatorul NU garanteaza existenta dreptului ceda

- dupa o astfel de instrainare, adversarul cedentului are posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar, platindusuma cu care a cumparat dreptul litigios, impreuna cu cheltuieli si cu dobanzi; ac. operatiune = retract litigio

iar cel care il exercita retractant.b. Conditii:- sa existe un proces inceput dar neterminat asupra fondului dreptului; trebuie sa fie in stare de judeca

ATAT in momentul cesiunii CAT si in momentul exercitarii retractului interpretare restrictiva;- cesiunea sa fie facuta in schimbul unui pret;- manifestarea vointei de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita de faptul material al platii pretul

real al cesiunii, cu dobanzile aferente din ziua platii si a cheltuielilor facute de cesionar;- retractul sa fie exercitat in fata instantei cu ocazia dezbaterii procesului sau pe cale extrajudiciara printr

notificareDACA aceste conditii au fost indeplinite, efectele retractului litigios NU pot fi anihilate printr-o retrocesiunvolunatara sau prin anularea cesiunii printr-o hotarare judecatoreasca obtinuta intr-un proces de convenien

intre cedent si cesioanr, intentat posterior exercitarii retractului.Retractul NU se poate exercita in cazuruile limitativ prevazute de lege:Art. 1404 Cod civil: cand cesiunea s-a facut catre un mostenitor sau coproprietar al dreptului cedat (in acest caz, cesiunea a

drept scop sa puna capat indiviziunii); cand cesiunea s-a facut la un creditor spre plata creantei (dare in palta); cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios (ex: cazul in ca

proprietarul imobilului ipotecat cumpara creanta ipoteacra de la creditorul reclamant, chiar pe un pret mai mdar nu in scopuri speculative, ci pentru a pune la adapost imobilul de eventuala urmarire).

La aceste cazuri se poate adauga cel prevazut de art. 48 din legea 18/1991: cand litigiul are ca obiect dreptul de proprietate asupra unui teren agricol din extravilan, iar cesionar

dreptului litigios beneficiaza de dreptul de preemtiune.c. Efecte:- vanzarea dreptului litigios se desfiinteaza fata de retractant cu efect retroactiv (ca si cum ar fi fost vorba d

indeplinirea unei conditii rezolutorii) => daca cesionarul dreptului litigios ar fi constituit drepturi in folosaltora (ex: ipoteca) sau daca creditorii cesioanrului ar fi infiintat poprire asupra creantei cumparate de debitorulor, acestea raman fara efect fata de retractant, deoarece vanzarea dreptului litigios este desfiintata fata de el cefect retroactiv;

- se stinge procesul deoarece retactantul cumuleaza calitatile incompatibile de parat si de reclamant;- intre cedent si cesionar retractul nu produce nici un efect; intre ei continua sa produca efecte vanzarea; fata d

retractant, cedentul nu are nici o actiune pentru plata pretului (nici actiune oblica).

CONTRACTUL DE DONAIE

Seciunea I. Noiune, reglementare i caractere juridice

1. Noiune. Potrivit art. 801 C. civ. Donaiunea este un act de liberalitate prin care donatorele d irevocabun lucru donatarului care-l primete.

Definiia dat donaiei de Codul civil a fost apreciat ca inexact1, deoarece ar lsa impresia c este vorbnumai de o manifestare unilateral de voin i nu de un contract (cum este n realitate).

1

E. Safta- Romano , Contracte civile, Ed. Polirom, Iai, 1999, p. 177.


19/65

Dei incomplet definit, legiuitorul de la 1864 a conceput donaia ca un act juridic de formaie bilateral, presupune acordul ambelor pri, prin care: donatorul d un lucru donatarului care-l primete.

n aceste condiii, definim donaia ca fiind: contractul prin care una dintre pri, donatorul i manifesintenia liberal (animus donandi) prin care i micoreaz, n mod irevocabil propriul patrimoniu cu un drept resau de crean, fr a urmri s primeasc ceva n schimb.

Contractul de donaie este o liberalitate deoarece prin ncheierea sa patrimoniului donatorului se micoreacu un bun (sau un drept). mpreun cu contractele dezinteresate (de exemplu, comodatul, mandatul, depozitul etcdonaia face parte din categoria actelor cu titlu gratuit.

Donaia este totodat, o liberalitate inter vivos, deoarece se ncheie i i produce efectele, de regul, n timp

vieii donatorului (spre deosebire de testament care este tot o liberalitate, ns mortis causa).Calificarea contractului drept donaie este uneori dificil. Ea are drept criteriu principal intenia libera

(animus donandi) a donatorului care trebuie s fie temeinic ancorat n elementele conveniei ntre pri. materie de liberaliti elementul voineiprezint, mai mult ca oricnd, o importan deosebitdeoarece prin acesacte (cu caracter gratuit) dispuntorul nstrineaz bunurile sale fr a primi un echivalent n schimb (cum ntmpl de obicei).

Dup forma de realizare a voinei animus donandi, donaiile pot fi: directe (realizate cu respectarea formautentice), indirecte (nfptuite pe calea unui alt act juridic dect donaia; de exemplu, renunarea la un drept, remterea de datorie, stipulaia pentru altul) sau simulate [deghizate sau disimulate sub aparena unui act cu titloneros (s.n.)]2.

Amintim n acest context i existena donaiilor de bunuri viitoare care, sunt contracte de donaie fcusoilor sau unuia dintr-nii, prin contractul de maritagiu (art. 932-934 C. civ.). Precizm c dispoziiile n cauz adevenit inaplicabile ca urmare a abrogrii Titlului IV din Cartea a III-a a Codului civil Despre contractul de cstorie i despre drepturile respective ale soilor prin art. 49 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea n aplicareCodului familiei3.

Practica cunoate i aa numitele contracte de donaie cu clauz de ntreinere prin care una dintrpri nstrineaz un bun (de regul, un imobil), iar cealalt parte se oblig s-l ntrein pe tot timpul vieiCalificarea contractului drept donaie provine din faptul c nstrintorul bunului nu primete n schimb sum de bani ori un alt bun (i i produce o diminuare a patrimoniului), ns att timp ct contractul nu are lbaz intenia liberal (ci asigurarea ntreinerii viagere) el nu poate fi donaie.

2. Reglementare.Donaiile sunt reglementate ndeosebi, de Codul Civil n Cartea a III-a intitulat Despdiferitele moduri prin care se dobndete proprietatea, n Titlul II Despre donaiuni ntre vii i desprtestamente, Capitolele I-IV, art. 813-855. Astfel, donaiile au fost reglementate alturi de testamente (cliberalitiinter vivos i respectiv mortis causa) i nu mpeun cu celelalte contracte civile.

Prin dispoziiile Legii nr. 32/1994 (modificat prin Legea nr. 204/2001) au fost numite dou contracnoi4, respectiv contractul de sponsorizare5 i contractul de mecenat6.

Alte acte normative cu dispoziii incidentale n materie sunt: Legea nr. 2/1998 privind prelevarea transplantul de esuturi i organe umane, Legea nr. 217/2002 pentru modificarea i completarea legii partidelopolitice; OG nr. 37/2003 privind modificarea i completarea OG nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii.

3. Caractere juridice.

2 A se vedea, C. Hama ngi u, I. Rose tti -Bl ne scu , Al. Bic oia nu, Tratat de drept civil, vol. III, Ed. All, Bucureti, 1998,398.

3 Le reamintim totui, n sperana c n viitorul apropiat vor fi repuse n vigoare.4 A se vedea C. Toader, Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureti, 2003, p. 105; F. uca, Donaie, sponsorizar

mecenat, n RDC nr. 9/1998, p. 100.5 Sponsorizarea este un contract prin care dou persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra un

bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susinerea unor activiti fr scop lucrativ desfurate de una dintre prdenumit beneficiarul sponsorizrii (art. 1 alin. 1 din lege).

6 Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoan fizic sau juridic, numit mecena, trasfer fr obligaie dcontrapartid direct sau indirect, dreptul su de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare ctre

persoan fizic, ca activitate filantropic cu caracter umanitar, pentru desfurarea unor activiti n domeniile: cultural, artist

medico-sanitar sau tiinific-cercetare fundamental sau aplicat (art. 1 alin. 3 din lege ).


20/65

a). Donaia este un contract unilateral. Dei actul juridic se ncheie prin acordul celor dou pri, numuna dintre acestea are obligaii contractuale (donatorul).

n principiu, donatarul nu-i asum obligaii fa de donator . Se accept unanim ns c donatartrebuie s aib o obligaie de recunotin (fa de donator).

Obligaia de recunotin a donatarului este, n general, o obligaie moral i deci, nendeplinirea ei npoate atrage n mod direct sanciuni juridice.

b). Donaia este un contract gratuit. Astfel, donatorul transmite unul sau mai multe drepturi donatarulufr ca acesta (din urm) s se oblige la plata vreunui echivalent.

Ca excepie, n cazul donaiei cu sarcini contractul devine oneros, dar numai n limitele valorii sarcinii. aceast situaie donaia nu mai este unilateral, ci n limitele sarcinii devine sinalagmatic.

c). Donaia este un contract solemn , deoarece este supus formei speciale, impus ca o condiie avaliditatem de art. 813 C. civ. potrivit cruia Toate donaiunile se fac prin act autentic.

Excepie de la regula de mai sus o fac darurile manuale, care se perfecteaz valabil numai prin predartradiiune.

d). Donaia este un contract translativ de proprietate. Astfel, o dat cu ncheierea contractului opereaz dregul, i transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar.

Precizm ns, c donaia este translativ de proprietate numai prin natura sa, contractul putnd transmivalabil i un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau un drept de crean).

n principiu, i n cazul donaiei, dreptul de proprietate se transfer din momentul ncheierii contractului, d

este posibil ca prile (solo consensu) s amne acest moment.Ca excepie, amnarea transferului dreptului de proprietate nu este posibil n cazul darului manual, deoarec

fiind un contract real, ncheierea sa valabil presupune (pe lng acordul de voin) i tradiiunea (predarebunului la momentul ncheierii contractului.

Transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar produce consecinele instituite de dreptul comu(de exemplu, riscul pieirii lucrului va fi suportat de donatar potrivit principiului res perit domino).

Seciunea a II-a. Condiii de fond

Pentru a fi valabil ncheiat donaia, ca orice contract, trebuie s ndeplineasc condiiile de fond a

contractului prevzute de art. 948 C. civ. (capacitate, consimmnt, obiect, cauz).Originalitatea contractului (n raport cu celelalte contracte speciale) se manifest, n acest domeniu

printr-o regul important exprimat de principiul irevocabilitii donaiei.

1. Capacitatea prilor

Potrivit regulii generale, aplicabile i contractului de donaie, capacitatea de a contracta constituie reguiar incapacitatea excepia.

Att donatorul ct i donatarul trebuie s aib, la momentul perfectrii contractului, capacitatea necesapentru a ncheia acte de dispoziie.

n cazul donaiei ncheiate ntre abseni, prile (dar mai ales donatorul) trebuie s fie capabile att momentele ofertei i acceptrii, precum i la momentul primirii comunicrii actului de acceptare7.Incapacitile n materie pot fi: absolute, cnd persoana n cauz nu poate face i nici primi donaii,

incapaciti relative care presupun c incapabilul nu poate dona anumitorpersoane i nici primi de la unele din ele8

Incapacitile la ncheierea contractului de donaie sunt expres i limitativ prevzute de lege. Ele urmeaz aanalizate n continuare, dup cum interdicia este de a dispune sau de a primi donaii.

7 ntr-o opiniei restrictiv se apreciaz c donatarul nu trebuie s fie capabil dect la momentul acceptrii ofertei, ntruct ofereste un act unilateral al donatorului; a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 139.

8 Pentru amnunte privind incapacitile n materie de liberaliti, a se vedea F. Ter re , Y. Le qu et te ,Droit civil.Les succession

Les liberalites, Daloz, Paris, 1997, p. 223-224.


21/65

A. Incapaciti de a dispune prin donaiiSunt incapabili absolut de a dispune: minorii ipersoanele puse sub interdicie judectoreasc.a).Potrivit art. 129 i art. 133 alin. 3 C. fam., minorii nu pot face donaii nici prin reprezentani legali i ni

cu autorizaia autoritii tutelare.Mai mult, minorul nu poate dispune prin donaii nici n favoarea tutorelui su, chiar dup mplinirea vrst

majoratului (dac autoritatea tutelar nu a dat descrcare de gestiune tutorelui). Excepie face cazul cnd tutoreeste ns un ascendent al minorului (art. 809 alin. 3 C. civ.).

n cazul n care minorul (minora) se cstorete i dobndete capacitatea de exerciiu deplin el va putea ncheie valabil contracte de donaie.

n practic, se admite valabilitatea unor donaii fcute de minori cu condiia s reprezinte daruri obinuite (dexemplu, la aniversri)9.

b).Persoanele puse sub interdicie judectoreasc, fiind lipsite de capacitate de exerciiu, nu pot ncheia valabcontracte de donaie (cu att mai mult cu ct, n general, nu pot contracta).

De precizat c alienatul sau debilul mintal, nepus sub interdicie, este prezumat a fi normal, iar actele ncheiade el vor fi valabile, pn cnd acesta va fi pus sub interdicie (momentul de referin al capacitii persoanei fiinevident cel al ncheierii contractului).

Sanciunea nerespectrii incapacitii minorilor i a interziilor judectoreti de a dispune prin donaii esnulitatea absoluta actului ncheiat10.

B. Incapaciti de a primi donaiia). Sunt incapabili absolut de a primi donaii: persoanele neconcepute precum i organizaiile care nu

dodndit personalitate juridic.Potrivit art. 808 alin. (1) C. civ. este capabil de a primi prin donaiune ntre vii oricine este conceput

momentul donaiunii11.Este posibil totui ca persoanele neconcepute s fie gratificate indirect, de exemplu, prin gratificarea unor te

capabili n favoarea unui copil neconceput sau prin contractul de asigurare (ca beneficiare ale asigurrii).Tot aa, organizaiile care nu au dobndit personalitate juridic nu pot primi donaii. Pentru a primi dona

persoana juridic trebuie s fie legal constituit, iar liberalitatea se dobndete numai cu respectarea principiulspecialitii capacitii de folosin, potrivit cruia obiectul donaiei trebuie s corespund scopului organizai

prevzut n actul de constituire.Potrivit art. 33 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, ca excepie, organizaiile care nu au dobndit personalita

juridic pot primi donaii n cursul constituirii (de la data actului de constituire) n vederea formrii unui patrimonnecesar funcionrii.

Nerespectarea incapacitilor absolute de a primi donaii este sancionat cu nulitatea absolut.b). Alte categorii de persoane sunt incapabili relativ de a primi donaii.Potrivit art. 810 C. civ. medicii i farmacitii nu pot primii donaii de lapersoanele tratate pentru boli care a

produs decesulacestora. Incapacitatea se ntemeiaz pe o prezumie absolut de captaie i sugestie (varieti adolului), apreciindu-se consimmntul ca fiind viciat.

Pentru a opera, interdicia trebuie s ndeplineasc trei condiii cumulative:

- donaia trebuie s fi fost fcut n cursul unei boli de care donatorul a murit;- moartea s fi fost cauzat de boala pentru care era ngrijit;- tratamentul s fi avut caracter repetat sau de continuitate.

9 n favoarea tutorelui minorului nu poate dispune nici dac a ajuns la majorat, pn cnd nu a fost descrcat de gestiunea sa (excepia ascendenilor minorului), a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 134.

10 Incapacitile speciale de a dispune sunt, n dreptul nostru, numai de folosin, cu alte cuvinte legea refuz incapabiluluichidreptul de a dispune prin donaie sau legat (s. n.); a se vedea, M. Eliescu, Motenirea i devoluiunea ei n dreptul RSR, EAcademiei, 1966, p. 158-163

11 Potrivit art. 654 alin. (2) C. civ. Copilul conceput este considerat c exist cu condiia s se nasc viu [copilul nscut mort e

considerat c nu exist art. 654 alin. (3) C. civ.].


22/65

Ca excepie de la regula de mai sus, legea declar valabile donaiile remuneratorii fcute de pacienmedicului sau farmacistului, dac sunt potrivite cu starea material a acestuia, precum i cele fcute unrude pn la gradul IV inclusiv, cu condiia ca donatorul s nu aib motenitori n linie dreapt, afar dcazul n care donatarul este chiar el un astfel de erede[art. 810 alin. (1) i (2) C. civ.].Potrivit art. 810 alin. (3) C. civ. Aceleai reguli sunt aplicabile n privina preoilor. Este necesar ca preotus-l fi asistat pe bolnav i s nu fi svrit un act izolat12.Datorit faptului c incapacitile medicilor, farmacitilor i preoilor pot fi uor ocolite prin simulailegiuitorul a intervenit artnd c Dispoziiile n favoarea unui incapabil snt nule, fie ele deghizate su

forma unui contract oneros, fie fcute n numele unor persoane interpuse [art. 812 alin. (1)C. civ.], mai mult legea instituie o prezumie de persoane interpuse n favoarea tatlui, mamei, copiilor (descendenii lor), precum i a soului persoanei incapabile [art. 812 alin. (2) C. civ.].Opinm c nerespectarea incapacitilor relative de a primi donaii privind pe medici, farmaciti i preoi sancioneaz cu nulitatea relativa donaiei.

Minorii i interziii au dreptul de a primi donaii, dar neavnd capacitate de exerciiu le pot accepta numai prreprezentanii lor legali sau cu ncuviinarea autoritii tutelare. Astfel, potrivit art. 815 alin. (1) C. civ., donaiifcute unui minor sau interzis, se accept de tutore sau de printe.

n aprarea intereselor minorilor i interziilor legiuitorul [art. 815 alin. (2) C. civ.] a intervenit dnposibilitatea i altor persoane (fr calitate de tutori) s poat accepta donaii pentru ei, cum ar fi: ceilali ascenden

(dect prinii, chiar dac acetia ar fi n via). n toate cazurile, ns dac donaia este cu titlu oneros (cu sarcini sasub condiie) acceptarea este un act de dispoziie i, n consecin, ea trebuie autorizat de autoritatea tutelar.

nclcarea dispoziiilor prevzute de art. 815 C. civ. atrage nulitatea relativ a donaiei.Potrivit art. 816 C. civ., incapabil de a primi donaii este i surdo-mutul ce nu tie s scrie care poate accep

valabil o donaie numai cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelar(cu rol de interpret al voinacestuia).

Sanciunea nerespectrii prevederilor art. 816 C. civ. privind incapacitatea surdo-mutului de a primi donaeste nulitatea relativ.

Potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954, n principiu, persoanele juridice pot primi donaii dac dreptul ce facobiectul donaiei corespunde scopului stabilit n actul de constituire.

Donaiile fcute instituiilor bugetare (ministere sau alte instituii centrale) urmeaz s fie acceptate dministru sau de conductorul instituiei centrale de stat (potrivit prevederilor Decretului nr. 478/1954). n cazul care donaiile fcute statului au ca obiect un bun grevat de sarcini acceptarea se va face numai cu avizul MinisterulFinanelor.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public bunurile donate ce urmeaz a intra domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale se accept de Guvern sau de consiliul judeeaori local (dup caz).

Sanciunea nerespectrii dispoziiilor legale privind autorizaia dat de ctre organul competent esnulitatea absolut.

n cazul altor persoane juridice (dect cele de stat) dar care au scopuri patrimoniale, donaiile pot

acceptate de organelor lor de conducere fr autorizaii prealabile. De exemplu, liberalitile fcute UniunAvocailor sau Uniunii Naionale a Notarilor Publici se accept de consiliul Uniunii respective potrivit Legnr. 51/1995 sau Legii nr. 36/1995.

C. Incapaciti privind donaiile de organeDonaiile de organe au fost reglementate de Legea nr. 2/1998 privind prelevarea i transplantul d

esuturi i organe umane.Legea are dispoziii distincte pentru dou categorii de donatori: persoane n via sau decedai.

12 n categoria preoilor intr: preoii mireni, clugrii, diaconii, arhiereii, ieromonahii etc. (nu ns i dasclii, paracliserii etc.); a se vede

E. Safta-Roman o, op. cit., p. 182.


23/65

a). Pentru a putea fi donator n via, persoana trebuie s fie major, cu capacitate mintal deplin, iprelevarea de esuturis nu-i pun n pericol viaa.

Donatorul viu (n via) nu poate ceda organe unice sau vitale (art. 10 pct. 3).Se interzice prelevarea de organe i esuturi umane de la poteniali donatori minori, precum i de la persoane

lipsite de discernmnt, aflate n via (art. 6). n mod excepional, dac donaia are ca obiect prelevarea transplantul de mduv osoas, iar donatarul este fratele sau sora donatorului, acesta (din urm) poate fi i persoan minor (art. 7 pct. 1)

Consimmntul donatorului major trebuie s fie scris, liber, prealabil i expres (art. 5 pct. 1).Consimmntul se d numai dup ce donatorul a fost informat de medic asupra eventualelor riscuri

consecine pe plan fizic, psihic, familial i profesional, rezultate din faptul prelevrii.Donatorul poate reveni nainte de prelevare asupra consimmntului dat (art. 5 pct. 4).Donaia de mduv osoas de la minori se poate face numai cu consimmntul fiecruia dintre titular

autoritii printeti sau al reprezentantului legal al minorului. Consimmntul se exprim n faa preedinteltribunalului judeean sau al municipiului Bucureti, dup caz, n a crui raz de activitate domiciliaz minorul, ori faa unui magistrat, dup efectuarea obligatorie a unei anchete de ctre autoritatea tutelar competent (art. 7 pct. 2Refuzul minorului mp

Contracte Speciale sinteze

Documents

Transcript of Contracte Speciale sinteze