CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII

totalitatea conditiilor sau elementelor prevazute de lege pt ca fapta sa fie infractiune

INFRACTIUNEA def. legala Art. 15 alin. 1 CP: fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o. (imputabil = vinovatie)

TRASATURILE ESENTIALE ALE INFRACTIUNII Fapta sa fie prevazuta de legea penala (tipicitatea) : corespondenta dintre fapta concreta

savarsita de faptuitor si elementele stabilite de legiuitor in modelul astract (tip) prevazut de norma de incriminare

Fapta sa fie ilicita (antijuridicitatea) : fapta tipica trebuie sa fie interzisa de ordinea juridica nationala. Este posibil ca o fapta, desi prevazuta de legea penala (tipica), sa nu fie ilicita, intrucat savarsirea ei este permisa de o norma legala (cauza justificativa)

Fapta sa fie imputabila (imputabilitatea) : faptuitorul sa fie responsabil, adica sa aiba aptitudinea psiho-fizica de a intelege semnificatia in/actiunilor sale ori a urmarilor acestora (factorul intelectiv) si de a fi stapana pe ele (factorul volitiv)

1. OBIECTUL INFRACTIUNII

1.1 obiectul juridic: toate infractiunile au obiect juridic. Reprezinta valoarea sociala si relatiile formate in jurul acesteia, protejate prin norma de criminare, carora li se aduce atingere prin savarsirea infractiunii. Ex: patrimoniul in cazul infractiunii de furt sau relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a raporturilor de serviciu, in cazul infractiunii de luare de mita.

Categorii/forme ale obiectului juridic al infractiunii: O. j. principal: relatiile sociale ocrotite de legea penala ce sunt vatamate/periclitate prin

actiunea principala a unei infractiuni complexe; O. j. secundar: : relatiile sociale ocrotite de legea penala ce sunt vatamate/periclitate

prin actiunea secundara a unei infractiuni complexe. Ex: in cazul infractiunii de talharie, obiectul juridic principal il constituie patrimoniul, iar obiectul juridic secundar: viata, sanatatea, integritatea sau libertatea persoanei

O. j. generic (de grup): grupul de valori sociale de aceeasi natura aparate prin normele penale, criteriu folosit de legiuitor la clasificarea pe titluri a infractiunilor; Ex: Titlul Infractiunilor contra persoanei.

O. j. special: voloarea sociala concreta ocrotita in cadrul unui grup. Ex: Infractiunile contra libertatii persoanei care fac parte din Titlul Infractiunilor contra persoanei.

O. j. complex: uneori, o.j. al infractiunii este complex, atunci cand prin fapta socialmente periculoasa sunt lezate deodata 2 sau mai multe relatii sociale, cea mai importanta dintre acestea dand natura acelei infractiuni. Ex: la infractiunea de talharie, sunt vatamate, odata cu savarsireaactului periculos, atat relatia cu privire la proprietate (dreptul de proprietate), cat si cea referitoare la viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanei fizice care a fost ucisa ori vatamata cu ocazia sustragerii bunurilor.

1

Obiectul juridic secundar al unei infractiuni complexe poate consta fie in valori juridice de aceeasi natura cu cele care constituie obiectul juridic principal (de ex. in cazul santajului care absoarbe infractiunea de amenintare), fie in valori juridice de natura diferita de cele care constituie obiectul juridic principal (Ex: in cazul infractiunii de talharie).

1.2 obiectul material (obiect direct al infractiunii): nu se cofunda cu produsul infractiunii sau cu mijloacele de savarsire, Ex: in cazul furtului calificat savarsit prin efractie, obiectul cu care se forteaza incuietoarea nu reprezinta obiectul material al infractiunii, ci mijlocul folosit la savarsirea acesteia; nu trebuie sa apartina intotdeauna titularului valorii ocrotite; nu toate infractiunile au obiect material: Ex. unele infractiuni de pericol: infractiunea de marturie mincinoasa, evadare, exista insa si infractiuni de pericol care au obiect material, Ex: distrugerea si semnalizarea falsa Art. 332 al. 1 CP

principal, subsidiar: in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal si unul secundar. Ex: in cazul infractiunii de talharie, obiectul material principal este bunul mobil corporal aflat in proprietatea/posesia/detentia altuia iar obiectul material secundar poate fi corpul persoanei talharite.

2. SUBIECTII INFRACTIUNII2.1 subiectul activ: orice persoana (fizica/juridica) cu capacitate penala care a savarsit infractiunea

in calitate de autor, coautor, instigator, complice persoana fizica:

a implinit 14 ani, este responsabil si a actionat liber; nu raspund penal: minorii sub 14 ani si cei intre 14-16 ani care au actionat fara

discernamant si iresponsabilii

persoana juridica

Felurile Participatiei penale :

2.1.1 In functie de atitudinea psihica a participantilor la comiterea faptei (CP consacra pentru pedepsirea participatiei proprii: sistemul parificarii pesepselor ART. 49 CP, iar pentru cea improprie, sistemul diversificarii pedepselor Art. 52 CP).

a) proprie (propriu-zisa, tipica): toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie (numai cu intentie, praeterintentie sau numai din culpa);

b)impropie (imperfecta, atipica) Art. 52 CP: unii participanti actioneaza cu intentie iar altii din culpa/fara vinovatie (modalitatea intentie si culpa la faptele care sunt incriminate si atunci cand sunt comise din culpa, respectiv modalitatea intentie si lipsa de vinovatie). In cazul participatiei improprii, unii participanti vor raspunde penal pentru o infractiune intentionata, iar altii pentru o infractiune din culpa sau se va retine ca fapta acestora nu constituie infractiune, existand o cauza de neimputabilitate. In modalitatea intentie-culpa se va retine instigare sau complicitate la infractiunea intentionata si autorat la infractiunea savarsita din culpa (cand comiterea faptei din culpa este incriminata), iar in modalitatea intentie-lipsa vinovatie, se va retine instigarea sau complicitatea la infractiunea intentionata, in vreme ce autorul nu va fi tras la raspundere penala.

Poate exista in cazul:

2

Coautoratului: unul dintre coautori savarseste fapta cu intentie, iar altii din culpa sau fara vinovatie. Ex: dupa comiterea actelor de violenta in scopul insusirii unui bun, infractorul trimite un minor in varsta de 12 ani sa ridice bunul din locul in care fusese deposedata persoana vatamata, pentru a nu fi vazut la momentul imposedarii de publicul care sesizase actele sale de violenta;

Instigarii: instigatorul determina cu intentie o persoana la savarsirea faptei, iar autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie;

Complicitatii: complicele ajuta sau inlesneste cu intentie savarsirea faptei, iar autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie.

2.1.2 In functie de momentul in care are loc coeziunea subiectiva: Participatie spontana: legatura subiectiva intre participanti are loc la momentul

comiterii faptei, fara sa existe o legatura anterioara; Participatie preordinata: legatura subiectiva intre participanti are loc inainte de

momentul comiterii faptei.

2.1.3 In functie de momentul la care se realizeaza contributia faptuitorilor: Participatie anterioara: contributia faptuitorilor are loc inainte de momentul

comiterii faptei; Participatie concomitenta: contributia faptuitorilor este realizata in momentul

comiterii faptei.

2.1.4 In functie de calitatea in care faptuitorii participa la savarsirea faptei: Participatie simpla: toti faptuitorii sunt coautori la savarsirea faptei; Participatie eterogena (complexa): unii dintre faptuitori participa in calitate de

autori, iar altii drept instigatori sau complici.

2.1.5 In functie de importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei:a) principala: Art. 49 CP Coautorul, instigatorul si complicele la o infractiune

savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispoz. Art. 74.

Autor Art. 46 al. 1 CP: persoana fizica/juridica care savarseste in mod nemijlocit o actiune sau inactiune concreta prevazuta de norma de incriminare (autor material). Nu prezinta importanta daca infractiunea a ramas in stadiul tentativei sau daca a fost consumata ori epuizata. In cazul participatiei penale proprii, autorul savarseste fapta numai cu intentie directa/indirecta sau cu praeterintentie, iar in cazul participatiei penale improprii, autorul savarseste fapta din culpa ori fara vinovatie (ca urmare a interventiei unei cauze de neimputabilitate).

Coautori Art. 46 al. 2 CP: persoanele care savarsesc nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de legea penala; astfel, coautorii participa, ocazional, in baza unei legaturi subiective anterioare sau concomitente executarii activitatii infractionale la savarsirea aceleiasi fapte tipice. In cazul participatiei proprii, coautorii trebuie sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala cu aceeasi forma de vinovatie (intentie, praterintentie, culpa), nefiind insa necesar ca actele de executare ale fiecarui coautor privite ut singuli (in mod singular) sa produca urmarea imediata a infractiunii. In cazul

3

lipsei legaturii subiective intre coautori, fiecare participant va raspunde in calitate de autor, iar nu de coautor, la savarsirea infractiunii. Coautoratul nu este posibil:1. La infractiunile cu autor exclusiv, al caror element material consta intr-o

in/actiune ce nu poate fi savarsita in mod nemijlocit decat de o singura persoana. Ex: ucideea nou-nascutului de catre mama Art. 200 CP, ori marturia mincinoasa Art. 273 CP.

2. In cazul infractiunilor omisive proprii Ex: nedenuntarea Art. 266, omisiunea sesizarii Art. 267 CP, coautoratul este insa posibil la infractiunile omisive improprii (comisive prin omisiune).

3. In cazul pluralitatii naturale sau constituite (toti participantii sunt autori, nu coautori).

4. La infractiunea de obicei.

b) secundara: !!!!pag 160-162 Instigatorul Art. 47 CP: Complicele Art. 48 CP:

2.2 subiectul pasiv: toate infractiunile au subiect pasiv persoana (fizica/juridica); pluralitatea de subiecti pasivi (determina de regula retinerea unui concurs de infractiuni) Categorii de subiecti pasivi:

a) general (mediat): statul ca reprezentant al societatii;b) special (imediat): persoana vatamata direct prin infractiune;c) calificat: legea impune indeplinirea unei anumite calitati (ex: functionar public); d) principal: persoana ale carei interese sunt ocrotite in principal prin norma de

incriminare (ex: statul la infr. de ultraj);e) secundar: persoana ale carei interese sunt ocrotite in subsidiar prin norma de

incriminare (ex: functionarul la infr. de ultraj).

3. LOCUL SI TIMPUL SAVARSIRII INFRACTIUNII: prevazut de legiuitor fie ca Element constitutiv: Ex: pruncucidere, fie ca Element circumstantial: agravant/atenuant, Ex: furt in timpul noptii.

4. SITUATIA PREMISA nu toate infractiunile au o situatie premisa; nu se confunda cu cerinta esentiala; preexistenta unei situatii de fapt de drept pe care se grefeaza fapta.

5. CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII

5.1 latura obiectiva: element material (verbum regens): in/actiunea interzisa prin norma de incriminare;

- In fct. de elem. mat., infractiunile pot fi: comisive: omisive proprii:

4

omisive improprii (comise prin omisiune):.

urmarea imediata : - starea de pericol pentru valoarea protejata de lege sau modificarea fizica a realitatii

inconjuratoare produsa prin in/actiunea infractioanala;- In functie de urmarea imediata, infractiunile pot fi: de rezultat (materiale): produc un rez material de pericol (formale): produc o stare de pericol pt valoarea protejata de lege

concret – tb dovedit in concreto ca fapta putea genera un pericol abstract - stare de pericol este prezumata ope legis; nu tb dovedita

- principala- adiacenata

legatura de cauzalitate : - raportul cauza-efect ce trebuie sa existe intre actiunea sau inactiunea prevazuta de

norma de incriminare care constituie elementul material al infractiunii si urmarea imediata a acesteia;

- teoria echivalentei conditiilor: reprezinta cauza orice in/actiune in prezenta careia rezultatul nu s-ar fi produs;

- LdC nu trebuie dovedita la infractiunile de pericol abstract, rezulta ex-re (din fapta);- LdC tb dovedita numai la infractiunile de pericol concret si de rezultat .

5.2 Latura subiectiva (art 16 CP al. 2 forme de vinovatie: intentia,culpa, intentia depasita/praeterint)

Intentia :- directa Ex: o persoana dorind sa raneasca pe alta arunca cu pietre. element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei (prezinta importanta: varsta,

dezvoltarea si experienta de viata a faptuitorului). element volitiv: faptuitorul urmareste producerea urmarii socialmente periculoasa.

- indirecta (eventuala) Ex: asmutirea cainelui asupra victimei, cu consecinta decesului. element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei faptei (prezinta importanta:

varsta, dezvoltarea si experienta de viata a faptuitorului). element volitiv: faptuitorul nu urmareste producerea urmarii socialmente

periculoasa, dar o accepta.

- In doctrina se mai retin si alte clasificari ale intentiei pe langa cea legala: simpla sau calificata: legea prevede un scop special; initiala sau supravenita: rezultatul faptei este prevazut de la inceput/pe parcursul

activitatii infractionale; spontana (repentina) sau premeditata: rezolutia infractionala este luata intr-o stare

de tulburare sau emotie si pusa in executare imediat sau intr-un timp scurt(la spontana) sau pusa in executare dupa un interval mai lung de timp (la premeditata);

determinata sau alternativa: faptuitorul are reprezentarea unui anumit rezultat al faptei sale (la determinata) sau isi reprezinta mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea produce alternativ (la alternativa).

5

Culpa: absenta culpei nu impiedica exercitarea actiunii civ la instanta civila; art. 16 alin. 6: fapta (in/actiune comisa din culpa este infractiune atunci cand in lege se prevede in mod expres aceasta.- cu prevedere (usurinta): faptuitorul prevede rezultatul faptei, fara sa il urmareasca si fara sa il accepte, considerand fara temei ca acesta nu se va produce (prezinta importanta: varsta, dezvoltarea si experienta de viata a faptuitorului)- fara prevedere (simpla, greseala): faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada. Obligatia de prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiectiv, prin raportare la un bonus pater familias (prezinta importanta: varsta, dezvoltarea si experienta de viata a faptuitorului)- in agendo: se refera la o actiune;- in omitendo: se refera la o inactiune;- comuna: cand rezultatul este urmarea activitatii culpabile atat a faptuitorului, cat si a persoanei vatamate Ex: pieton traverseaza prin loc nepermis si este lovit de un conducator cu viteza excesiva;- concurenta: rezultatul se datoreaza activitatii culpabile a mai multor persoane.

Praeterintentia (intentia depasita): art. 16 al. 5 CP: fapta constand intr-o in/actiune intentionata cand produce un rezultat mai grav, care se datoreaza culpei faptuitorului. Ex: talharia urmata de moartea victimei prin intrebuintarea de violente pentru ca faptuitorul sa isi asigure scaparea.- in structura praeterintentiei vor exista: intentia (directa sau indirecta): in raport cu rezultatul prevazut si urmarit sau

acceptat in urma comiterii actiunii sau inactiunii prevazute de legea penala; culpa (cu sau fara prevedere): in raport cu rezultatul mai grav produs.

Mobilul infractiunii: - elementul (sentiment, interes, motiv, impuls interior) care l-a determinat pe

faptuitor sa comita infractiunea; lipsa oricarui mobil poate fi un indiciu al starii de iresponsabilitate;

- poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element al formei agravante a infractiunii, fie ca circumstanta agravanta generala.

Scopul urmarit: - rezultatul/finalitatea urmarita prin comiterea faptei prevazute de legea penala;- poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element

al formei agravante a infractiunii.

5.3 Clasificari ale contiunutului infractiunii Continutul unic al infractiunii: conditiile necesare pentru existenta infractiunii intr-o

singura modalitate normativa, adica o singura in/actiune, un singur rezultat, o singura forma de vinovatie. Ex: omorul.

Continutul complex al infractiunii: conditiile necesare pentru existenta a 2 sau mai multe modalitati normative ale aceleiasi infractiuni, rezultate sau forme de vinovatie. Ex: violul urmat de moartea victimei.

Continutul alternativ al infractiunii: diferitele variante alternative ale continutului aceleiasi infractiuni. In situatia in care o persoana realizeaza mai multe variante alternative ale continutului unei infractiuni, nu se va retine savarsirea mai multor infractiuni in concurs, ci numai a unei singure infractiuni. Ex: la infractiunea de trafic de

6

influenta, continutul alternativ cuprinde: pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase.

Continutul de baza (tipic) al infractiunii: ansamblul conditiilor necesare pentru existenta unei anumite infractiuni in forma ei tipica. Ex: furtul prevazut de art. 228 CP.

Continutul agravant al infractiunii: continutul de baza al infractiunii, precum si unul sau mai multe elemente circumstantiale agravante. Ex: furtul calificat savarsit intr-un mijloc de transport in comun, prevazut de art. 228 al. 1 CP raportat la art. 229 al. 1 lit. a) CP.

Continutul atenuant al infractiunii: continutul de baza al infractiunii, precum si o conditie ce determina un grad de peericol social mai redus al infractiunii. Ex: uciderea la cererea victimei, prevazuta de art. 190 CP, ce reprezinta uciderea unei persoane care sufera de o boala incurabila in anumite conditii.

6. CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI Cauze justificative: 1.Legitima aparare Art. 44 al. 2 CP; 2.Starea de necesitate Art. 45 al. 2 CP 3.Exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii 4.Consimtamantul persoanei vatamate

Cauze de neimputabilitate: 1.Constrangerea fizica Art. 46 al. 1 CP 2.Constrangerea morala Art. 46 al. 2 CP 3.Excesul neimputabil 4.Minoritatea 5.Iresponsabilitatea 6.Intoxicatia (voluntara, involuntara): completa, incompleta 7.Eroarea (asupra tipicitatii, asupra antijuridicitatii): vincibila/invincibila 8.Cazul fortuit Art. CP

7. CAUZE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA 1.Amnistia antecondamnatorie 2.Prescriptia raspunderii penale 3.Lipsa plangerii prealabile 4.Retragerea plangerii prealabile 5.Impacarea

8. CAUZE CARE INLATURAREA EXECUTAREA PEDEPSELOR 1.Amnistia postcondamnatorie 2.Prescreptia executarii pedepsei 3.Gratierea

9. CIRCUMSTANTELE imprejurari anterioare, concomitente sau ulterioare savarsirii unei infractiuni, privitoare la persoana faptuitorului, a victimei sau la modul de savarsire a faptei, care nu intra in continutul constitutiv a infractiunii, dar care pot contribui la determinarea gradului de pericol social concret al infractiunii si a periculozitatii infractorului.

7

Legale: prevazute explicit de lege (generale in Parte gen CP si speciale in Partea spec CP);

Judiciare: circumstante atenuante NEprevazute explicit de lege si pe care judecatorul le poate retine motivat.

Reale: privesc fapta comisa sau persoana vatamata si se rasfrang asupra tuturor participantilor, in masura in care le-au cunoscut sau prevazut;

Personale: privesc persoana faptuitorului si, de regula, nu se rasfrang asupra celorlalti participanti.

Anterioare: intervin inainte de savarsirea faptei; Concomitente: intervin in cursul desfasurarii faptei; Posterioare: intervin dupa consumarea faprtei.

10. 1 CIRCUMSTANTE/VARIANTE ATENUANTE : Imprejurari prevazute de lege sau retinute de judecator in procesul de individualizare judiciara, ce indica un pericol social mai scazut al faptei si care permit judecatorului sa aplice o pedeapsa in limitele reduse cu o terime. Odata retinute, au ca efect diminuarea limitelor speciale ale pedepsei principale, iar nu coborarea in mod necesar a pedepsei sub minimul special. Opereaza o singura reducere a pedepsei. Pedeapsa principala se reduce, dupa cum urmeaza:

Inchisoare: limitele speciale se reduc cu o treime; Amenda: limitele speciale ale zilelor amenda se reduc cu o treime; Inchisoare sau amenda: instanta stabileste mai intai pedeapsa si apoi aplica reducerea; Detentia: se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.

I) CIRCUMSTANTE ATENUANTE LEGALE GENERALE 1.Provocarea 2.Depasirea limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil) 3.Depasirea limitelor starii de necesitate 4.Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi

penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.

II) CIRCUMSTANTE ATENUANTE JUDICIARE 1.Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii 2.Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau

periculozitatea infractorului

10.1CIRCUMSTANTE/VARIANTE AGRAVANTE : fapte sau imprejurari prevazute de lege, care releva un pericol social concret sporit al faptei sau o periculozitate mai mare a faptuitorului, putand determina instanta de judecata sa aplice o pedeapsa mai severa. Efectul agravant este facultativ, iar NU obligatoriu, ca in cazul circumstantelor atenuante. Nu produc efect asupra pedepselor complementare sau asupra detentiunii pe viata.

Pedeapsa principala se POATE majora, dupa cum urmeaza:

8

Inchisoare: poate aplica o pedeapsa cu inchisoarea pana la max special, iar daca acesta este considerat neindestulator, se poate aplica un spor de pana la 2 ani inchisoare, care nu poate depasi o treime din acest maxim;

Amenda: se poate aplica pedeapsa amenzii pana la maximul special, iar daca acesta se considera neindulastor, se poate aplica un spor de cel mult o treime din max special al zilelor-amenda. Sporul nu va opera si cu privire la cuantumul unei zile amenda, care va ramane cel prevazut la art. 61 al. 2 CP;

Inchisoare sau amenda: instanta stabileste mai intai pedeapsa si apoi poate aplica majorarea;

Detentia: nu produce efect.

I) CIRCUMSTANTE AGRAVANTE LEGALE 1.Savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna; 2.Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente agravante; 3.Savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol alte

bunuri in pericol alte persoane sau bunuri; 4.Savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor; 5.Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei

vatamate, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau alte cauze; 6.Savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante

psihoactive, cand a fost provocata in vederea comiterii infractiunii (preordinata); 7.Savarsirea infractiunii profitand de situatia creata de o calamitate, de starea de asediu

sau de starea de urgenta; 8.Savarsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie,

gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane in raport cu celelalte.

II) CIRCUMSTANTE AGRAVANTE JUDICIARE Noul Cod penal nu a mai prevazut posibilitatea retinerii de circumstante agravante

judiciare, deoarece aceasta contravenea prevederilor art. 7 din Conv. Europ. a Dr. Omului, intrucat presupune o aplicare a legii penale prin analogie in peius (clauza de analogie cu caracter eterogen in defavoarea inculpatului).

10.3 CONCURSUL INTRE CAUZELE DE AGRAVARE SI CELE DE ATENUARE A PEDEPSEI, RESPECTIV CIRCUMSTANTE ATENUANTE SI ATENUANTE Art. 79 CP

Instanta va da efect mai intai cauzelor de atenuare a pedepsei, iar apoi cauzelor de agravare;

Cand in cauza sunt incidente 2 sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale pentru infractiunea savarsita se reduc prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la: 1.Tentativa; 2.Circumstante atenuante; 3.Cauze speciale de reducere a pedepsei.

9

Cand in cauza sunt incidente 2 sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea raspunderii penale, pedeapsa se stabileste prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la: 1.Cauze speciale de majorare a pedepsei; ? 2.Circumstante agravante; 3.Infractiune continuata; 4.Pluralitate intermediara; ? (vezi pag. 68 schite) 5.Recidiva postexecutorie; 6.Concurs; 7.Recidiva postcondamnatorie.

11 FORME SI FAZE ALE INFRACTIUNII

11.1 Faza interna

11.2 Acte pregatitoare

11.3 Tentativa

11.4 Forme ale tentativei idonee imperfecta idonee perfecta

11.5 Sanctionarea tentativei11.6 Cauze de nepedepsire:

desistarea impiedicarea producerii rezultatului efectele desistarii si impiedicarii producerii rezultatului

11.7 Consumare fapta consumata fapta epuizata: poate fi comisa in forma continuata (cu exceptii), epuizandu-se dupa

efectuarea ultimului act de executare (unitate legala)

12 CONDITII DE PROCEDIBILITATE SI PEDEPSIBILITATE

12.1 Actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila

12.2 Retragerea plangerii penaleeste inlaturata prin retragerea plangerii prealabile

10