Contaminarea alimentelor cu pesticide

Fructele, legumele si cerealele vandute in UE contin nivele record de pesticide, in conformitate cu un raport oficial, care a fost publicat, in aceasta luna. Aproximativ jumatate din cantitatea de fructe, legume si cereale sunt acum contaminate cu pesticide-o crestere substantiala a nivelului pesticidelor fiind vazut doar in ultimii 5 ani. Cinci dintre cele mai comune pesticide din domeniul alimentar sunt clasificate ca fiind cancerigene, provocatoare de mutatii sau de unele dereglari ale sistemului hormonal.Descoperirile vin chiar cu cateva zile inainte ca politicienii sa dezbata la Brusselles, noua legislatie UE in ceea ce priveste pesticidele incluzand o propunere de a elimina folosirea celor mai periculoase dintre acestea, din industria alimentara.Dar in ciuda numeroaselor dovezi de larga raspandire a contaminarii alimentelor, eforturile de a reduce expunerea la pesticidele periculoase este puternic contestata de catre industria pesticidelor.Acestea sunt cele mai rele rezultate in ceea ce priveste nivelul pesticidelor,pe care le-am intalnit vreodata, relateaza Elliott Cannell,coordonatorul PAN Europa. O proportie record de fructe si legume este contaminata, in timp ce 23 de tipuri de pesticide au fost detectate la nivele suficient de ridicate pentru a prezenta un risc acut pentru sanatatea publica in conformitate cu calculele de risc propriu efectuate de UE.Necesitatea de a reduce expunerea la pesticidele considerate un pericol este mai urgenta acum ca si niciodata. Politicienii din Bruxelless trebuie sa scoata din alimentatie cele mai daunatoare pesticide si sa fie efectuata inlocuirea acestora cu alternative cat mai sigure.In conformitate cu o copie a unui raport PAN Europa, in ceea ce priveste monitorizarea alimentelor, raport ce va fi publicat curand:*49% din procentul de fructe,legume si cereale contin pesticide. Acesta este cel mai ridicat nivel de contaminare cu pesticide inregistrat in UE si reprezinta o crestere cu 20% in ultimii 5 ani.*In total 4,7% din fructe, legume si cereale contin pesticide in concentratie peste limita maxima admisa de lege, in timp ce peste 10% contin 4 sau mai multe reziduuri diferite de pesticide.*Cinci dintre pesticidele cel mai des intalnite in produsele alimentare vandute in UE, sunt clasificate ca si cancerigene,provocatoare de mutatii,toxice ptr. reproducere sau dereglatoare ale sistemului hormonal.

CancerigenMutagenReprotoxinDereglator endocrinFrecventa in alimente testata cu Programul Coordonator a UE

ManebXX8,7%

ProcymidoneXXX8.2%

IprodioneX5.1%

CarbendazimXX3.9%

DeltamethrinX0.8%

*23 de substante pesticide au fost detectate la nivele destul de ridicate ptr. a prezenta un risc acut ptr.sanatatea publica -potrivit calculelor UE in privinta riscului propriu.*Produsele alimentare vandute in UE contin acuma 354 de pesticide diferite-cel mai ridicat nivel total intalnit vreodata.*Pentru prima data, imidaclopridul -un pesticid controversat, interzis in Franta, are legaturi cu decesul in masa a albinelor -a fost considerat printre cele mai intalnite reziduuri de pesticide in alimente.*Cele mai grav afectate alimente includ strugurii (71%contaminati), bananele (56%contaminate) si ardeii (46%contaminati), in timp ce una in 25 de vinete testate, contine pesticide peste limita maxima admisa de lege.Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice,intrebuintate in agricultura in vederea protectiei plantelor fata de boli si diversi daunatori,asiguranduse astfel obtinerea unor recolte mari si stabile. Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp.Datorita progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase si eficace substante.Nu s-a putut realiza dezideratul de a gasi substante nocive numai pentru daunatori si netoxice pentru om sau animale si insecte folositoare. Toate acest substante sunt periculoase in diferite grade, unele reprezentand toxici dintre cei mai puternici. Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator sol, surse de apa, alimente, aer cu mari implicatii ulterioare. In raport cu actiunea lor principala pesticidele se clasifica in:Fungicide: substante folosite impotriva ciupercilor parazite.Ele includ fungicide anorganice si organice.In fungicidele anorganice sunt cuprinse urmatoarele substante: fungicide pe baza de sulf, pe baza de cupru, pe baza de staniu, pe baza de mercur, etc.Fungicidele oraganice cuprind: tiocarbonati, tiourami, clornitrobenzol, hexaclorbenzol, derivatii chinolinei, etc .Insecticide: substante utilizate impotriva insectelor daunatoare. In aceata grupe sunt cuprinse urmatoarele substante anorganice: arseniati, clorsilicati, produse cu bariu, produse cu sulf, s.a.Isecticidele organice includ mai multe subgrupe: hidrocarburi clorurate:hexaclorciclohexan, lindan, insecticide dienice, diclordifenil tricloretan. etc. Esteri fosforici intre care principalele produse sunt: Paration , Malation , Clortion , etcAcaricide: mijloace folosite in compaterea acarienilor paraziti . Cuprin urmatoarele subgrupe: acaricide organofosforice , acaricide cu sulf si esteri sulfonati , acaricide organice fara fosfor si sulf Erbicide: mijloce utilizate in compaterea burulenilor , cu urmatoarele subgrupe: erbicide de contact , erbicide sistematice care pot fii erbicide stimulatoare de crestere si nestimulatoare de crestere Nematocidesi sterilizanti ai solului: substante folosite impotriva nematozilor paraziti . Moloscocide: substante folosite in combaterea gasteropodelor daunatore Raticide : substante folosite impotriva rozatoarelor . Toxicitatea pesticidelorMajoritatea produselor fitofarmaceutice folosite in practica agricola sunt toxice pentru om si animalele domestice. Aplicarea stropirilor sistematice in pomicultura, legumicultura, etc, duce la acumularea de produse fitofarmaceutice pe fructe, legume, frunze, care nu se descompun in totalitate si nu au timp de a fi spalate de ploi. Aceste reziduuri prezinta un pericol pentru sanatatea omului. Ele pot actiona direct sau prin intermediul laptelui, carnii, untului,ca urmare a hranirii animalelor cu furaje ce au fost tratate cu pesticide. Este important de retinut faptul ca unele substante, desi nu au toxicitate acuta se pot acumula in organism prin consumarea sistematica a alimentelor contaminate, putand produce tulburari importante. S-ar putea ca unele produse sa intre in combinatii cu componentele alimentelor dand compusi chimici toxici sau sa inactiveze alimentele, scazandu-le valoarea nutritive. Pe de alta parte se pot produce schimbari ale gustului si mirosului alimentelor scazandu-le valoarea comerciala .Toxicitatea pesticidelor se apreciaza in primul rand dupa doza toxica letala (DL50) a 50% din alimentele de experienta. Doza toxica letala (DL50) nu poate reflecta decat in mod simplificat gradul de periculozitate al unei substante. Cu toate aceste considerente, statisticile demonstreaza ca 86% din totalul intoxicatiilor cu pesticide in lume sunt provocate de substante avand DL50 sub 50 mg/kg corp.Pentru protectia consumatorilor, masura cea mai adecvata o reprezinta fixarea unor limite de toleranta, alimentele contaminate cu reziduuri peste aceasta limita fiind scoase din comert si in general din consum. Respectarea limitelor de toleranta in comercializarea produselor vegetale impune producatorilor acestora respectarea dozelor recomandate, precum si respectarea unui interval limita intre tratament si recoltare (timp de pauza).In scopul aprecierii toxicitatii pesticidelor s-au stabilit urmatorii termeni :-doza fara efect respectiv cantitatea de substanta (mg/kg corp animal) care, administrata in hrana in mod continuu, timp de minim doi ani si absorbita de animalele de experienta (minim doua specii) nu produce nici un fel de efecte nocive;-doza zilnica acceptabila pentru specia umana (DJA) reprezinta cantitatea de substanta absorbita zilnic pe tot parcursul vietii si care nu reprezinta nici un risc previzibil, pe baza tuturor datelor toxicologice cunoscute (DJA se calculeaza ca 1/100 din doza fara efect si se exprima in mg/kg corp);-reziduuri acceptabile sau tolerabile, reprezinta cantitatea de pesticid (inclusiv metabolitii sai stabili) aflata intr-un produs alimentar si care poate fi ingerata odata cu aceasta, zilnic, tot timpul vietii, fara pericol;-limita practica de reziduuri, reprezinta cantitatea maxima de reziduuri autorizata intr-un anumit produs alimentar (limita maxima se stabileste in functie de DJA, de cantitatea ingerata si de importanta alimentului);-limita maxima admisibila (LMA) se stabileste obiectiv pe baza datelor toxicologice, dar in practica la stabilirea ei se tine seama si de considerente privind sensibilitatea mijloacelor analitice disponibile pentru a se asigura eficienta controlului;-doza zilnica acceptabila pentru individ este data de produsul DJA x greutatea individuala;-toleranta reprezinta DJA x greutatea corporala in kg/produs alimentar consumat in kg ;-limita maxima de contaminare admisa (Lc) este data de raportul N/F (in mg/kg aliment) in care N reprezinta doza fara efect (la stabilirea careia se iau in consideratie toate modificarile constatate chiar si cele reversibile), iar F reprezinta un factor de toxicitate cu valoare intre 100 500 in functie de gravitatea efectelor constatate la animalele de experienta;-doza maxima zilnica admisa pentru om (DMZA) se stabileste dupa formula N x 60/F in (mg/om/zi). La DMZA se aplica un factor de prudenta (0-30) in functie de frecventa ingestiei alimentului contaminat. La calcularea acestor valori se tine seama in special de efectul mutagen al substantei, adica de capacitatea ei de a influenta structura acizilor nucleici, purtatori ai informatiei ereditare a organismului. Alterarea structurii acestora poate provoca:-un efect cancerigen, daca afecteaza celulele unor tesuturi din organisme mature;-un efect teratogen sau malformatii, daca sunt afectate celulele embrionare;-embriotoxicitatea, cand efectele teratogene devin incompatibile cu viata;-mutageneza (modificarea caracterelor de specie), in cazul afectarii celulelor reproducatoare.Pe tarabele din piete, uneori se vinde otrava. Si asta chiar in fructe si legume. De vina sunt pesticidele din ele, pentru care in Romania nu exista control. Prezenta substantelor chimice in hrana poate produce intoxicatii alimentare, ulcer, hepatita si chiar cancer. Pesticidele distrug daunatorii si favorizeaza cresterea plantelor. Pentru o productie cat mai buna, taranii le folosesc la culturi, fara a respecta insa calitatile sau modul de administrare. In tara noastra intra tone de pesticide interzise in Europa.

Cei care se ocupa de agricultura spun ca nu au ce sa faca, fara astfel de substante nu ar putea face fata pe piata. Periculoase sunt mai ales piersicile, boabele de struguri, merele, fasolea verde, capsunile si rosiile. Acestea pot avea efecte grave asupra fertilitatii si a sistemului nervos.In Europa de Vest, ar putea fi interzise peste 90 de pesticide. Medicii au descoperit ca, in cazul copiilor, asemenea substante afecteaza functionarea creierului. Efectele secundare sunt autismul, hiperactivitatea si, in multe situatii, un coeficient de inteligenta scazut. In cazul adultilor, reziduurile de pesticide de pe fructele sau legumele consumate pot provoca maladii grave, precum cancerul.