[email protected] Anul XII, nr USR-ul merge pe mâna ... · cã, miercuri - 3 mai, Oficiul...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 593 . 593 . 593 . 593 . 593 3 - 9 mai 20 3 - 9 mai 20 3 - 9 mai 20 3 - 9 mai 20 3 - 9 mai 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

3Amãnunte

în pagina

„Gr„Gr„Gr„Gr„Greii“ şi-au nominalizateii“ şi-au nominalizateii“ şi-au nominalizateii“ şi-au nominalizateii“ şi-au nominalizatcandidaţii la Primăria Crcandidaţii la Primăria Crcandidaţii la Primăria Crcandidaţii la Primăria Crcandidaţii la Primăria Craioaioaioaioaiovvvvva,a,a,a,a,urururururmează „outsiderii“mează „outsiderii“mează „outsiderii“mează „outsiderii“mează „outsiderii“

Florin SFlorin SFlorin SFlorin SFlorin Stttttancu, dirancu, dirancu, dirancu, dirancu, directectectectector DGor DGor DGor DGor DGASPC DolASPC DolASPC DolASPC DolASPC Dolj:j:j:j:j:

„Problemele socialenu vor scãdea

curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”


curând în Dolj”

Cãlimãneºti:În castelulprinþesei aviatorlatrã câinii
















8-9Amãnunteîn paginile

Detaliiîn pag.10-11


USR-ul mergepe mâna uneidoamne,PMP-ul fuge de Viºan

















5Amãnunte

în pagina

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

Vâlcea:Control

judiciarpentru

braconajcinegetic

3 - 9 mai 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

are un buget de 1.713.798.000lei ºi este finanþat atât din fon-duri de la bugetul de stat, cât ºidin fonduri europene, având caobiectiv principal stimulareaînfiinþãrii de noi întreprinderimici ºi mijlocii, îmbunãtãþireaperformanþelor economice alestart-up-urilor, creºterea poten-þialului de accesare a surselor definanþare, precum ºi facilitareaaccesului acestora la finanþare.

Cine poate sã obþinãaceºti bani?

Pentru accesarea programuluiRomania Startup Nation, firme-le solicitante trebuie sã îndepli-neascã mai multe condiþii, din-tre care cele mai importantesunt:

– sunt SRL-D, SRL sau coo-peraþii;

– sunt înfiinþate dupã data in-trãrii în vigoare a OUG 10/30.01.2017;

– nu au datorii la bugetul ge-neral consolidat ºi la bugetelelocale;

– au codul CAEN autorizat laONRC în momentul depuneriidocumentaþiei de decont;

– creeazã minimum 1 loc de -muncã ºi îl menþin pe o perioa-dã de cel puþin 2 ani dupã im-plementarea proiectului;

– acþionarul/acþionarii nu ausau nu au avut calitatea de acþi-onar sau asociat într-un alt IM-M care desfãºoarã sau a desfã-ºurat aceeaºi activitate autoriza-tã, pentru care aplicã în cadrulprogramului în anul anterior în-scrierii sau în anul înscrieriipânã la deschiderea sesiunii deînscriere.

Câþi bani pot sã iau?200.000 de lei este suma pri-

mitã maximum în cadrul pro-gramului. Aceasta reprezintã ocontribuþie de maximum 100%din valoarea proiectului (este

posibil sã existe cheltuieli nee-ligibile necesare, cheltuieli ne-prevãzute ºi diferenþe de chel-tuieli la decontare care trebuieacoperite de întreprinzãtor dinalte surse).

Cum pot cheltuiaceºti bani?

Cheltuielile eligibile sunt re-prezentate de: echipamente ºiutilaje, autoutilitare, echipa-mente de climatizare/încãlzire,echipamente de obþinere a uneieconomii de energie, echipa-mente IT, mobilier, biroticã,chirii, salarii (care vor fi limita-te la salariul mediu pe econo-mie ºi la 6 luni ºi vor necesitasã fie plãtite întâi din banii în-treprinzãtorului) realizare pa-gini web, promovare, francize,licenþe, cursuri de antrepreno-riat, software ºi consultanþã.Bunurile achiziþionate în cadrulprogramului trebuie sã fie noi.Nu se acceptã second-hand,precum nici variantele de finan-þare prin leasing.

TVA-ul va fi eligibil pentrufirmele care nu sunt plãtitoarede TVA.

Cum mã înscriu?Înscrierea se va face on-line,

pe o perioada de 15 zile lucrã-toare de la lansarea oficialã aprogramului. Dupã cele 15 zilelucrãtoare de înscrieri, urmea-zã evaluarea proiectelor, în or-dinea punctajului obþinut, pe-rioadã care va fi tot de 15 zilelucrãtoare.

Cum se faceevaluarea?

Evaluarea se face în ordineapunctajului, dupã o grilã depunctaj deja stabilitã. Condiþiade eligibilitate este ca un pro-iect sã aibã minimum 50 depuncte.

Unul dintre puncteleimportante din progra-mul de guvernare alPSD, Star-up Nationîºi propune, printrealtele, sã stimulezedezvoltarea ºi îmbu-nãtãþirea performanþe-lor economice aleîntreprinderilor mici ºimijlocii ºi dezvoltareasectoarelor economi-ce prioritare. Pentruacest lucru, guvernulpune la bãtaie unbuget de 1,7 miliardede lei, bani din fonduride la bugetul de statcât ºi din fondurieuropene, autoritãþileestimând cã progra-mul va genera înfiinþa-rea a peste 10.000 denoi firme în fiecare an.

de Dan Olteanu

Tocmai pentru cã Star-upNation a generat un in-teres deosebit din partea

mediului de afaceri, autoritãþileau decis organizarea unei cam-panii de promovare ºi informarelegat de viitorul prgram. Astfelcã, miercuri - 3 mai, Oficiul Te-ritorial pentru Întreprinderi Miciºi Mijlocii ºi Cooperaþie Craio-va, în parteneriat cu Consiliul Ju-deþean Dolj, organizeazã o întâl-nire în Sala de conferinþe a Con-siliului unde vor fi prezentate ob-iectivele acestui program. Laeveniment vor participa, pe lân-gã conducerea CJ Dolj, secreta-rul de stat din partea Ministeru-lui pentru Mediul de Afaceri,Comerþ ºi Antreprenoriat – Har-ry -Ylan Laufer ºi secretarul destat din partea SecretariatuluiGeneral al Guvernului - AdrianMlãdinoiu.

Start-up Nation ROMÂNIA

CJ Dolj susþineprogramul

Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation


Start-up Nation

3 - 9 mai 2017www.indiscret.ro

3POLITICÃ

de Cosmin Pretorian

Cum numai mâine nueste iunie, pe scenapoliticã doljeanã au

început sã aparã numele aspi-ranþilor la alegerile pentrupostul de primar al Craiovei.Primii ºi-au desemnat candida-

„Gr„Gr„Gr„Gr„Greii“ şi-au nominalizat candidaţii la Primăria Creii“ şi-au nominalizat candidaţii la Primăria Creii“ şi-au nominalizat candidaţii la Primăria Creii“ şi-au nominalizat candidaţii la Primăria Creii“ şi-au nominalizat candidaţii la Primăria Craioaioaioaioaiovvvvva, ura, ura, ura, ura, urmează „outsiderii“mează „outsiderii“mează „outsiderii“mează „outsiderii“mează „outsiderii“

tul liberalii, senatorul MarioOvidiu Oprea având sarcina sãdea tonul renaºterii dreptei înCraiova. La scurt timp au rãs-puns ºi social-democraþii. Deºinu este oficial membru al celuimai mare partid doljean, MihaiGenoiu, primar interimar, a pri-mit binecuvântare de a candi-

da chiar de la liderul central alpartidului, atotputernicul LiviuDragnea.

Doamna AvramIonescu, candidataUSR-ului?

În aceastã sãptãmânã, mier-curi, se pregãtesc ºi useriºtii sã-ºi anunþe pretendentul. Con-form unor surse din interiorulcelei mai fantomatice filiale aunui partid politic parlamentardin Dolj, craiovenilor li se vapropune o candidaturã surprizã,Luciana Mãdãlina Avram Io-nescu. Conform paginii perso-nale de Facebook, userista esteconsilier juridic la un sereleucraiovean, a terminat douã fa-cultãþi, ªtiinþe Juridice ºi ªtiin-þe Politice, este cãsãtoritã ºi are

o fetiþã. Deºi ne-am strãduit sãaflãm mai multe lucruri despresurpriza politicã a acestei pri-mãveri, nimeni nu ne-a pututºopti vreo informaþie verifica-bilã despre activitatea profesi-onalã sau politicã a candidatei.Evident pentru oricine cunoaº-te puþinã politicã ºi profilul ale-gãtorului craiovean, LucianaMãdãlina Avram Ionescu plea-cã în aceastã competiþie cuºansa a treia, Genoiu ºi Opreafiind de departe principalii fa-voriþi.

Viºan „amuºineazã“pe la colþurilePMP-ului

Mai complicate par lucrurileîn sânul filialei Dolj a Partidu-lui Miºcarea Popularã. Deºi nu

Dupã ce principalele partide politice ale Dolju-lui ºi-au desemnat candidaþii la Primãria Craio-va, Partidul Social Democrat pe Mihai Genoiu ºiPartidul Naþional Liberal pe Mario OvidiuOprea, este de aºteptat ca în aceastã sãptãmâ-nã alte douã formaþiuni politice sã-ºi desemne-ze aspiranþii: Partidul Miºcarea Popularã ºiUniunea Salvaþi România. Dacã sub aripa luiBãsescu, la Dolj, lucrurile sunt un pic maicomplicate, „oºtenii“ lui Nicuºor Dan par a-ºi figãsit candidatul ideal: anonima politicianãIonescu Avram Luciana Mãdãlina.

îl „înghite“ nimeni în partid, separe cã fostul parlamentar deDolj Gelu Viºan viseazã sãpunã mâna din nou pe candi-daturã. De vreo câteva zile, elbântuie prin oraº în cãutare desprijin politic ºi financiar, însãmisiunea sa este una imposibi-lã având în vedere eºecul ruºi-nos de a strânge mãcar semnã-turile necesare pentru candida-turã la ultimele alegeri locale.„Noi încã nu ne-am desemnatcandidatul, urmeazã sã discu-tãm în aceastã sãptãmânã. Amauzit ºi eu ceva zvonuri în ceeace-l priveºte pe domnul Viºan,însã sunt doar niºte simple vor-be. Eu nu cred cã domnul Vi-ºan ºi-ar mai dori aceastã can-didaturã dupã eºecul de anultrecut“, a declarat Dan Pãloiu,vicepreºedinte al PMP Dolj.

Ionescu Avram Luciana Mãdãlina Gelu Viºan

USR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de ViºanUSR-ul merge pe mâna uneidoamne, PMP-ul fuge de Viºan


4EVENIMENT

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Premiaþii competiþieipentru curaj: un tânãrparalimpic, o mãmicãînsãrcinatã în 4 luni ºiun copil de 7 ani

Ajuns la cea de-a VI-aediþie, tradiþionalul con-curs de ciclism din lo-

calitatea Mãciuca este organizatde Damila ºi Fundaþia DumitruDrãghicescu împreunã cu Fede-raþia Românã de Ciclism, subnumele Bike Fest 2017 DamilaMãciuca. Concursul a adus lao-laltã peste 150 de iubitori ai aces-tui sport, amatori sau profesio-niºti, uniþi de dorinþa de a petre-ce 1 mai într-un mod plãcut, încadrul unei comunitãþi primitoa-re ºi active: comunitatea localãdin comuna Mãciuca, judeþulVâlcea. Participarea la concur-sul de ciclism nu a implicat niciotaxã de participare.

Participanþii au ales întredouã curse: cursa de 40 km,desfaºuratã pe traseul Mãciuca- Giuleºti - Oteteleºiu - Bãlceºti- Oteteleºiu – Valea Mare -Mãciuca ºi cursa de 24 km, petraseul Mãciuca - Giuleºti - Va-lea Mare - Mãciuca.

Fiecare din cei prezenþi la li-nia de start a primit un kit deconcurs constând în tricou, nu-mãr de concurs, cip de cronome-trare, precum ºi diferite produseoferite de sponsorii Weber, Bra-mac, Boromir ºi Forest Retreat& Spa. Tuturor celor care au reu-ºit sã treacã linia de sosire le-afost acordatã medalia de finisher.

Câºtigãtorii sunt:Cursa 40 kmLocul 1: Enache Dorin Mar-

cel – timp 01:01:00.567Locul 2: Marin Cristian –

timp 01:01:00.570Locul 3: Bonteanu Ionel Eu-

sebio – timp 01:01:00.573Cursa 24 kmLocul 1: Giulescu ªtefan-

Doris – timp 00:46:11.573Locul 2: Enache Stelian –

timp 00:46:15.287Locul 3: Niþu George Cristian

– timp 00:47:41.350

Au mai fost premiaþi pentrucurajul lor:

Matican Theodor, paralimpic,00:51:15.793

Florina Teodorescu, viitoaremãmicã, gravidã în 4 luni

Puican Tudor, cel mai tânãrparticipant, 7 ani.

Evenimentul Bike Fest Ma-ciuca 2017 face parte din cam-pania aniversarã Damila 25,campanie care marcheazã 25 deani de activitate Damila ºi areca scop implicarea activã în via-þa comunitãþii locale.

“Mulþumesc participanþilor,celor care astãzi au cãlãtorit ki-lometri mulþi pânã la Mãciuca(judeþ Vâlcea) pentru a face par-te dintr-un proiect sportiv, pen-tru o generaþie mai bunã, maicalmã, mai tolerantã, mai înþe-leaptã, mai dreaptã, mai fru-moasã, mai iubitoare! Am pre-þuit fiecare zâmbet, fiecare spe-ranþã, fiecare efort! Nu am acestprivilegiu în fiecare zi!

Competiþia pentru curaj afost preferata mea. Proba a fostcâºtigatã de un tânãr paralim-pic, urmat de o viitoare mãmi-cã, însãrcinatã în patru luni ºide un copil ambiþios de numai

7 ani. Toþi au participat la cur-sa de 24 km.

Au fost emoþii, trãiri sincere,ale unor oameni buni, iubitoride sport, de dreptate, pentru ocomunitate mai bunã. Mulþu-mesc celor 15 voluntari datori-tã cãrora participanþilor la con-curs nu le-a lipsit nimic în zo-nele de hidratare ºi alimentare”.(Mihaela Rovenþa, director ge-neral adjunct)

Damila anunþãcã va renova o secþiea Spitaluluide Obstetricã ºiGinecologieRâmnicu Vâlcea

Alte acþiuni din campania ani-versarã Damila 25 ce urmeazã sãse realizeze sunt: renovarea uneisecþii din cadrul Spitalului deObstetricã ºi Ginecologie Râm-

nicu Vâlcea, susþinerea sãrbãto-rilor locale tradiþionale ZileleRâmnicului, Ziua localitãþii Mã-ciuca ºi Cocoºul de Hurez.

În luna aprilie 2017, compa-nia vâlceanã Damila, producã-tor ºi distribuitor pe piaþa pro-duselor din oþel ºi a materiale-lor de construcþii din România,a împlinit un sfert de secol deactivitate.

Damila, societate comercialãcu capital privat, 100% româ-nesc, înfiinþatã în anul 1992,ocupã un loc important pe piaþamaterialelor de construcþii ºi fi-nisaje din România, având rolde producãtor, importator ºi dis-tribuitor pentru produsele pecare le comercializeazã.

Sursa: Damila

Foto: Adevãrul

Mai 2017: Bike Fest DamilaMãciuca a animat Valea Cernei


















5ACTUALITATE

Publ

icita

te

La data de 1 mai a.c., poli-þiºti din cadrul Birouluide arme, explozivi ºi sub-

stanþe periculoase, sub suprave-gherea procurorului de caz dincadrul Parchetului de pe lângãJudecãtoria Bãlceºti, au efectuattrei percheziþii la domiciliileunor persoane cercetate pentrubraconaj cinegetic ºi nerespec-tarea regimului armelor ºi mu-niþiilor.

În fapt, la data de 30 apriliea.c., poliþiºti din cadrul Birou-lui arme, explozivi ºi substanþe

periculoase, însoþiþi de repre-zentanþi ai Asociaþiei Judeþenede Vânãtoare ºi Pescuit Vâlcea,au organizat o acþiune în fon-durile de vânãtoare nr.35 ºi 43,pe raza localitãþii Ghioroiu, pen-tru verificarea legalitãþii activi-tãþilor de vânãtoare cinegeticã,prilej cu care au depistat doibãrbaþi având asupra lor armede vânãtoare.

Poliþiºtii ºi-au declinat calita-tea ºi le-au solicitat celor doibãrbaþi sã se opreascã în vede-rea controlului. Aceºtia nu s-au

conformat solicitãrilor ºi au fu-git în direcþii opuse. Pentru prin-derea acestora a fost folosit ar-mamentul din dotare, unul din-tre ofiþerii de poliþie trãgânddouã focuri de armã în plan ver-tical.

La faþa locului, asupra celordoi bãrbaþi, respectiv D.T.D.,de 32 de ani, ºi D.I.C., de 28de ani, ambii din comuna Tãl-paº, judeþul Dolj, au fost gãsi-te douã arme de vânãtoare le-tale, confecþionate artizanal,fãrã nicio inscripþie, cu cartu-

ºe pe þevi, fiind pregãtite defolosire. Totodatã, asupra aces-tora au fost gãsite mai multecartuºe de vânãtoare calibrul16.

De asemenea, poliþiºtii au maidepistat pe fondul de vânãtoareun al treilea bãrbat, respectivI.M.T., de 26 de ani, din muni-cipiul Craiova, asupra cãruia aufost gãsite un topor, o frânghiedin material textil ºi patru sacidin plastic.

În urma percheziþiilor efec-tuate, poliþiºtii au identificat ºi

ridicat, în vederea continuãriicercetãrilor, bunuri ce fac ob-iectul dosarului penal, respec-tiv un dispozitiv de sertizat car-tuºe de vânãtoare, un dispozi-tiv de confecþionat alice ºi pro-iectile metalice, o matriþã folo-sitã pentru turnarea materiale-lor metalice, 4 trofee de mistreþºi un proiector.

Faþã de cei trei bãrbaþi a fostdispusã mãsura controlului ju-diciar pe o perioadã de 60 dezile.

(D.F.)

Vâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegeticVâlcea: Control judiciarpentru braconaj cinegetic

de Virgil Dumitrescu

ani pentru cei implicaþi în vân-zarea de teren agricol cãtrestrãini. În Polonia, s-a protestatneîntrerupt timp de ºase lunipentru impunerea de restricþii.Restricþii scrie ºi pe fruntea sta-tului francez privitor la libera-lizare. Bulgaria s-a trezit ºi eala realitate ºi a acþionat fermîntru corectarea Legii 17/2014.În timp ce Preºedinþia, Parla-mentul ºi Guvernul Românieiau alte interese decât interesulnaþional, cel puþin în ceea cepriveºte spinoasa problemãfunciarã, Sir Julian Rose,membru al Comitetului deDezvoltare Ruralã din Sud-Estul Angliei, ne avertizeazã:”Aveþi o ultimã ºansã. Salvaþice se mai poate salva din pã-mântul vostru!” Noi, dã-i cuGhiþã! În fine, 24 de deputaþis-au gândit la un proiect caresã modifice legea ºi, prin asta,sã-i mai întoarcã din drum peamatorii de chilipiruri, cãci þarae frumoasã, pãmântul bogat ºimâna de lucru ieftinã. Ceva-ceva se miºcã ºi pe la Comisiapentru Agriculturã din Parla-mentul European, hotãrâtã sãschimbe regulile dupã care sefac tranzacþiile cu terenuri înUniunea Europeanã, în sensulprotejãrii micilor agricultori detranzacþiile speculative. Cu altecuvinte, i se solicitã din parteastatelor membre sã aplice prio-ritatea naþionalã în cadrul ac-cesului la terenuri prin vânza-rea sau arendarea terenurilorarabile. Prioritate naþionalã,aºadar! Pãi, ºi cu euroscepti-cii, cu euroscepticismul, îngeneral, cum rãmâne?...

Revine în actualitateproblema alunecoasãa pãmântului þãrii,

care chiar ne fuge de sub pi-cioare. Un studiu al AGRO In-telligence SISA (Sistem de In-formaþii pe Securitate Alimen-tarã) aratã cã românii mai de-þin puþin peste 30% din supra-faþa de teren arabil, restul seaflã în proprietatea strãinilor.ªi asta de la 1 ianuarie 2014,de când piaþa funciarã a fostliberalizatã. În ruperi ca în Ves-tul Sãlbatic, i-am împroprietã-rit pe alþii dupã cum urmeazã:italieni 23,4%, germani15,5%, arabi 10%, unguri8,2%, spanioli 6,2%, austrieci6,1%, danezi 4,5% ºi în conti-nuare olandezi, greci, turci,multinaþionale (Rabobank,Generali, ASI Europe). Stai ºite cruceºti. Istoria noastrã eburduºitã cu miºcãri în masãpentru pãmânt. Rãscoala din1907 n-a fost un moft. Dom-nitorii au apãrat pãmântul cuspirit de sacrificiu. Soldatulromân, dacã a murit pe câm-pul de luptã, pentru asta a mu-rit: pentru ai lui de-acasã, pen-tru credinþã ºi pãmânt. Aniicolectivizãrii au târât cu ei ne-numãrate drame ale înstrãinã-rii de pãmânt. Poftim popor:doar în trei ani, 70% din aceas-tã avere nu-i mai aparþine.Cum a fost posibil? Greu derãspuns. Sau, dacã vreþi, ar fiun rãspuns: la noi ca la nimeni.Liberalizarea pieþei funciare s-a implementat în alte þãri alt-fel decât în România. Legisla-þia ungarã prevede pedeapsacu închisoarea de pânã la cinci

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

S.O.S. pãmântul þãrii!

Zilele Craiovei vor fiorganizate în acest anîn perioada 29 mai – 4iunie, primãria dorindorganizarea de spec-tacole ºi concerte atâtîn centrul oraºului, câtºi în patru dintrecartiere. Pentru week-endul de final al Zile-lor Craiovei, edilii certrei spectacole înburicul târgului cuminimum ºase artiºtisau formaþii, împãrþiþipe trei categorii:Balkan Party, HitRadio ºi SpecialProjects.

de Nicuºor Fota

Municipalitatea a optatpentru selecþia orga-nizatorilor Zilelor

Craiovei la o „procedurã pro-prie simplificatã”, în temeiulunei dispoziþii de primar emiseîn mandatul Liei Olguþa Vasi-lescu, prevalându-se de preve-derile legislaþiei în materie deachiziþii publice pentru con-tracte cu valoare mai redusã, depânã la 3,3 milioane lei. Or,suma pusã la bãtaie de la buge-tul local pentru cele 7 zile aleserbãrilor orºului este de maibine de zece ori mai micã, res-pectiv de 247.368 lei, fãrã TVA,un adevãrat buget de crizã.Suma reprezintã ceva mai mult

Primãria pune la bãtaie60.000 de dolaripentru Zilele CraioveiEdilii au dat drEdilii au dat drEdilii au dat drEdilii au dat drEdilii au dat drumul la prumul la prumul la prumul la prumul la procedurocedurocedurocedurocedura de selecţie aa de selecţie aa de selecţie aa de selecţie aa de selecţie aofofofofofererererertttttelor pentrelor pentrelor pentrelor pentrelor pentru oru oru oru oru organizarganizarganizarganizarganizarea sărea sărea sărea sărea sărbătbătbătbătbătorii municipaleorii municipaleorii municipaleorii municipaleorii municipale

de 5 la sutã din bugetul de ima-gine al Primãriei Craiova apro-bat pentru acest an de consilie-rii locali. Edilii au lansat anun-þul în SEAP chiar înaintea mi-nivacanþei de 1 Mai, pe 27 apri-lie mai precis, data stabilitã pen-tru deschiderea ofertelor fiind 4mai. Potrivit caietului de sarcini,ofertanþii trebuie sã dovedeas-cã experienþa în organizareaunor evenimente similare, pre-cum ºi faptul cã dispun de mij-loacele de sceno-tehnicã pentruorganizarea spectacolelor decartier din perioada 29 mai-1iunie din Valea Roºie (luni - 29mai, zona pieþei) , Rovine (marþi- 31 mai, zona Poºtã), Brazdalui Novac (miercuri - 31 mai) ºiCraioviþa Nouã (joi - 1 iunie,zona Poºtã), precum ºi pentruspectacolele organizate în cen-trul oraºului în serile de 2, 3 ºi4 iunie.

Lista scurtã spremedie a artiºtilorcare ar puteaconcertade Zilele Craiovei

Chiar dacã nu se poate ºti laora actualã cine anume va cân-ta la concertele din Centru, edi-lii au avut grijã sã punã la dis-poziþia ofertanþilor câte o listãscurtã cu artiºtii la care se aº-teaptã sã fie cap de afiº, împãr-þindu-i pe aceºtia pe „genuri”muzicale, în ton cu tematicafiecãreia din cele trei seri de

final ale Zilelor Craiovei. Ast-fel, în seara de vineri, tema vafi „Balkan Party”, edilii solici-tând minimum doi artiºti/for-maþii dintre Gipsy Casual, Da-mian Drãghici & Brothers,Marius Mihalache, Diana Ma-tei ºi Taraful Cleante, MahalaRai Banda, Zdob ºi Zdup, Ta-raful din Clejani, Stelu Enache& Ovidiu Lipan Þãndãricãsau... artiºti similari. Sâmbãtãe seara de Hit Radio în Centru,printre nominalizaþii municipa-litãþii numãrându-se Delia, An-dra, Inna, Smiley, Loredana,Lidia Buble, Antonia, AndreeaBãnicã, Carlas Dream, Direc-þia 5, Contect-R sau... artiºti si-milari. Duminicã, edilii solici-tã un concert din gama „spe-cial projects”, mai precis com-binaþie între douã genuri mu-zicale distincte. Artiºti solici-taþi: Bere Gratis & GheorgheZamfir, Iris & Felicia Filip,Alexandra Uºurelu & Simpho-nic Pop Orchestra, Distinto,Ozana Barabancea, Blãnilã &Oltenia Philharmonic ChamberOchestra sau... artiºti similari.De menþionat cã des pomeniþiiartiºti similari poti fi ofertaþi cuacordul autoritãþii contractan-te, cu condiþia sã fie similari cagen muzical ºi notorietate cucei enumeraþi în caietul de sar-cini, edilii stabilind drept cri-terii vânzãrile de CD-uri, vi-zualizãrile on-line, apariþiileradio tv, precum ºi participareala manifestãri „de acelaºi ni-vel” cu Zilele Craiovei.


7SPECIAL

de Mihaela Bobaru

1 mai, zi de muncã pentrugospodarii din Tia Marecare se ocupã cu cultiva-

rea legumelor, s-a dovedit unacu palpitaþii pentru numeroºisãteni, speriaþi de un fenomenneobiºnuit. Deºi zi seninã, fãrãploaie, un tunet puternic a spe-riat familia Dragu, dar ºi pe con-sãtenii acesteia. Oamenii s-autrezit în solar cu un imens bul-gãre de gheaþã picat din cer.Folia solarului nu a putut opri„meteoritul” de gheaþã, estimatla aproape 8 kg greutate. Me-teorologii explicã fenomenul ºisusþin cã este extrem de rar.

Minuneade la Tia Mare

Pare greu de crezut ceea ce s-a întâmplat, de Ziua Internaþio-nalã a Muncii, pe proprietatealui Tiberiu Dragu, un fermierdin Tia Mare, cunoscut pentrulegumele ecologice livrate pecele mai mari pieþe din þarã.Totul s-a întâmplat în timp cebãrbatul se afla în solarul în careavea plantat ardeiul, pentru a-lcopili.

„În jur de ora 9:30 diminea-þa, eram cu familia la copilit ar-

deiul în solar ºi, dintr-odatã, amauzit un vuiet precum o torpilã.Apropiindu-se de pãmânt, înce-pea sã se audã din ce în ce maitare sunetul ºi apoi am auzit obubuiturã puternicã la aproxi-mativ 7-8 metri de noi. Când ne-am dus sã vedem ce s-a întâm-plat, ne-am îngrozit când amvãzut un bulgãre de gheaþã, di-mensiunea fiind 35-40 cm ºigreutatea între 7-8 kg ºi s-a în-gropat undeva în pãmânt pânãla 10-15 cm, amortizând sola-rul ºi folia. La contact cu pã-mântul, bulgãrele s-a spart în 4bucãþi mai mari ºi restul maimici. Dupã ce ne-am dezmeti-cit, am fãcut câteva fotografii”,povesteºte Tiberiu Dragu.

Fermierul spune cã fenome-nul neobiºnuit s-a petrecut fãrãa fi însoþit de ploaie, descãrcãrielectrice sau grindinã. Un sin-gur bulgãre a picat din cer-. „Când a cãzut gheaþa, afarã erafoarte puþin înnorat ºi se zãreapuþin printre nori soarele. Amtras o sperieturã puternicã, aºaca de 1 mai…”

Sãtenii s-au strânsca la urs

La scurt timp, solarul s-a um-plut de cunoºtinþe ºi vecini ve-

niþi sã vadã minunea cãzutã dincer. Fiecare a început sã-ºi deacu pãrerea despre ce ar putea fiºi cum de a picat “bolovanul degheaþã” tocmai în solarul în careoamenii munceau.

“De când sunt nu am vãzut ºiauzit despre aºa ceva. Nu a bã-tut mãcar grindina ca sã avem oexplicaþie. E ceva neobiºnuitprin zona noastrã ºi cred cã nicipe altundeva nu s-a mai întâlnit”,a susþinut o vecinã plinã de ui-mire. “Sã caute cineva pe net sã

vadã dacã a mai cãzut aºa cevaprin altã parte, sã vedem desprece este vorba”, a zis un bãrbatmai în vârstã cãtre tineretul adu-nat în jurul bucãþilor de gheaþãrezultate în urma impactului.

“O fi semn bun, o fi rãu, poateºtie popa despre ce vrea sã în-semne toatã grozãvia asta, cã-idistruse ºi solarul lui Tibericã”,mai spuse un alt consãtean venitsã vadã minunea de gheaþã.

“Sã-l sune cineva pe primarsã-l cheme sã vadã ºi el ce nu a

mai vãzut nimeni de la noi pânãacum”, îi îndemnã pe cei pre-zenþi o bãtrânã venitã ºi ea laTiberiu Dragu în solar.

Fenomen rar,dar explicabil

În urmã cu doar câteva zile,în comuna Buneºti din judeþulVâlcea, o gospodinã s-a trezitîn amiaza mare cu o bucatã degheaþã în podul casei. Dupã es-timarea femeii, bulgãrele degheaþã cântãrea vreo 50 de ki-lograme. Acesta, înainte de aajunge în podul casei, i-a dis-trus acoperiºul. Ca ºi TiberiuDragu, femeia a povestit cã îna-inte de impactul cu acoperiºulcasei a auzit un sunet care se-mãna ca o rachetã, urmatã de unzgomot foarte puternic.

Specialiºtii în meteorologiespun cã asemenea fenomenesunt foarte rare ºi cã este posi-bil ca bucata de gheaþã sã se fidesprins dintr-o cometã.

”Meteorii uriaºi de gheaþãsunt foarte asemãnãtori cugrindina. Se formeazã însã încondiþii cu totul diferite. În anul2000, în Spania au cãzut bucãþide gheaþã de câte trei kilogra-me fiecare, deºi pe cer nu eraniciun nor. Cel mai mare astfelde meteor a fost înregistrat înBrazilia ºi cântãrea 50 de kilo-grame. Mai multe ipoteze aufost luate în calcul de-a lungultimpului, inclusiv ca gheaþa sãfi cãzut de pe aripile avioane-lor. Totuºi, aceasta variantã acãzut, întrucât fenomenul s-aînregistrat ºi înainte de inven-tarea aparatelor de zbor”, adeclarat meteorologul Ion Ma-rinicã.

“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt“Meteorit” picatîntr-o comunã din Olt


de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

de Marielena Popa

Trei Cantacuziniîºi disputã îninstanþã castelul

Construit la sfârºitulsecolului al XIX-leade I.G. Cantacuzino,

un inginer ilustru ºi bogat dinneamul Cantacuzinilor, caste-lul a fost retrocedat în urmãcu câþiva ani unor descendenþiai familiei: Alexandru Canta-cuzino, avocat în Franþa, ºiMatei Cantacuzino, om deafaceri. Ulterior, din moºteni-re ºi-a cerut partea ºi o varã acelor doi, care trãieºte în Ca-nada, procesul aflându-se îninstanþe ºi la ora actualã.

Strãjerul Costicã:„Preþ de vânzare,1 milion de euro”

Pânã una-alta, în castel lo-cuieºte domnul Costicã îm-preunã cu familia. Spune cãa fost împuternicit de proprie-tari sã aibã „grijã” de clãdire,teren ºi dependinþe. Deocam-datã însã, trebuie sã îºi poarteel de grijã: „Þinem un câinela etaj, am ºi eu lucrurile mele,vin þiganii, au vrut de multeori sã fure. E totul distrus ºise intrã cu uºurinþã. Mai suntºi alþi câini, da!”

Pânã a interveni a treia rudãîn instanþã, proprietatea a fostscoasã la vânzare pe un preþsemnificativ. ”Au cerut 1 mi-lion de euro pe tot ce e aici:clãdire, castelul care are 15camere, teren, dependinþe. Înspate este o gheþãrie, aici, alã-turi, locuiau angajaþii”, spu-ne „strãjerul” Costicã.

Soluþia de a scoatedin paraginãclãdirile restituite:supraimpozitareacu pânã la 500%

Devenit dupã naþionalizare„Vila 23 August”, CastelulCantacuzino rãmâne emble-matic pentru Cãlimãneºti. Cuatât mai mult cu cât, având otemelie solidã ºi fiind con-struit pe principiile unei clã-diri medievale, poate rezistaîncã multã vreme. În Cãlimã-neºti mai sunt ºi alte edificiide notorietate, restituite ºi þi-nute în paraginã, iar condu-cerea primãriei este decisã sãia mãsuri. „Vom trece la su-praimpozitarea cu pânã la500% pentru clãdirile ºi tere-nurile neîngrijite. Este un de-mers de duratã, însã nu vomrenunþa dacã proprietarii nu

D incolo de alegereamea ca vicepreºedin-te naþional al ALDE,

Congresul desfãºurat acumzece zile a însemnat pentrumine un lucru mult mai impor-tant.

Acest lucru este renaºterealiberalismului adevãrat în Ro-mânia. Ar putea pãrea vorbemari, însã liniile strategice pre-figurate cu aceastã ocazie, atâtpe dimensiunea doctrinarã câtºi pe cea a acþiunii politice con-crete, fac din ALDE motorulacestei renaºteri.

Rezoluþiile Congresului autrecut mai puþin observate, însãacolo se aflã nucleul vizionaral noii versiuni (i-am spus 2.0)a ALDE.

În primul rând, legea trebu-ie sã fie în slujba cetãþeanului,nu împotriva lui. Pentru o þarãca România, instabilitatea le-gislativã, reglementarea preca-rã fãrã analiza temeinicã deimpact, suprareglementareaunor domenii, au avut ºi con-tinuã sã aibã consecinþe nega-tive asupra activitãþii economi-ce, politice ºi sociale. În plus,accesul cetãþeanului la cunoaº-terea legii a devenit în ultimiiani extrem de dificil, atât dincauza abundenþei de reglemen-tare, cât ºi a faptului cã, pen-tru a avea acces la portalurilelegislative, cetãþenii trebuie sãplãteascã.

În aceste condiþii, ALDE îºiasumã iniþiativa publicã pen-tru declanºarea unui proces desistematizare ºi simplificarelegislativã; republicarea unoracte normative, pentru a seevita conflictul de legi; declan-ºarea unui proces de codifica-re a unor prevederi care se aflãîn momentul de faþã dispuse înnumeroase legi ºi hotãrâri deGuvern (de ex. Codul de Pro-cedurã Administrativã, CodulIncompatibilitãþilor ºi CodulEconomic); realizarea prin in-termediul Ministerului pentruRelaþia cu Parlamentul a unui -portal legislativ gratuit care sãdea posibilitatea cetãþenilor sãcunoascã legile.

În al doilea rând, liberalis-mul trebuie sã fie generator ºigarant al unei culturi a libertã-þii. Nu existã în afara ALDE unpartid care sã îºi asume cu atâ-ta consecvenþã ºi tãrie de ca-racter un asemenea proiect desocietate centrat pe libertãþile

ALDE 2.0 – Renaºterealiberalismului

ºi drepturile individuale în carerelaþia dintre libertate, democra-þie ºi bunãstare sã fie una natu-ralã cu efecte în viaþa fiecãruicetãþean. În viziunea noastrã,individul nu este chemat a servistatul, ci, dimpotrivã, statul estemenit sã asigure respectul drep-turilor ºi libertãþilor individua-le, oferind un cadru stabil ºi pre-dictibil pentru cooperarea din-tre oameni liberi ºi egali. Înacest sens, scopul ALDE esteacela de a face o societate încare toþi cetãþenii îºi pot exerci-ta cu deplinã putere toate liber-tãþile politice ºi economice ºi încare bunãstarea generalã asigu-rã condiþiile eradicãrii sãrãcieiºi ignoranþei. Suveranitatea fie-cãrui cetãþean asupra propriuluisãu destin este temeiul suvera-nitãþii naþiunii în ansamblu.

Pentru ALDE, sarcina politi-cã cea mai urgentã este restau-rarea constituþionalismului libe-ral ºi organizarea puterilor prindispunerea lor în echilibru înjurul Parlamentului, ca unic iz-vor de drept ºi autoritate supre-mã de control. Pentru ca demo-craþia liberalã sã supravieþuias-cã actualei crize, este obligato-riu ca legislativul sã redevinã,în fapt ºi în drept, instituþia cen-tralã a sistemului politic. FãrãParlament nu existã naþiune.

Obiectivul ALDE este acelade a transforma România într-un stat ale cãrui instituþii sã fieorganizate ºi ordonate în jurulmisiunii fundamentale de a ga-ranta exerciþiul neîngrãdit aldrepturilor ºi libertãþilor cetãþe-neºti, a cãror protejare ºi pro-movare reprezintã însãºi raþiu-nea de a fi a statului.

Pentru ALDE, statul de dreptnu înseamnã un plus de puterediscreþionarã acordatã instituþii-lor represive ale statului, ci toc-mai limitarea drasticã a oricã-ror abuzuri din partea acestora.Statul de drept nu este un modde acþiune al instituþiilor, ci oformã de protecþie a libertãþii ºidemnitãþii persoanei.

Ca liberali, avem convingereacã demnitatea persoanei, pre-zumþia de nevinovãþie ºi calita-tea drepturilor cetãþeneºti suntvalori ce nu pot fi negociate orilimitate.

ALDE vrea sã descurajezecultura denunþului ºi a plânge-rii penale, a controalelor abuzi-ve ºi iraþionale, a supraveghe-rii, a încãtuºãrii, a suspiciuniigeneralizate, a neîncrederii înadministraþie ºi între cetãþeni, caºi atitudinea tolerantã faþã deinfracþionalitatea de drept co-mun. Vrem ca infracþiunile cuviolenþã comise împotriva per-soanei ºi a proprietãþii privatesã nu mai fie socotite ca maipuþin grave (ºi sã se bucure ade-sea de clemenþã) decât infracþi-unile comise împotriva statului.Ne dorim o societate din care

sã fie eliminate formele curen-te ale violenþei: delaþiunea, hãr-þuirea în justiþie, descindereaintempestivã, expunerea publi-cã a celor suspectaþi de încãlca-rea legii.

Noi, liberalii asociaþi înALDE, credem într-o culturãpublicã a libertãþii!

În al treilea rând, ca sã ne dez-voltãm prin noi înºine trebuiemai întâi sã fim noi înºine.

Vocaþia, în acelaºi timp naþi-onalã ºi europeanã, a liberalis-mului românesc este neîndoiel-nicã. ALDE preia stindardulsentimentului naþional.

Procesul de emancipare a na-þiunii române nu s-a încheiat.Trebuie sã depãºim complexulde naþiune micã. Dar asta în-seamnã sã refuzãm, cu demnita-te, orice tutelã ºi sã ieºim dinobsesia monitorizãrilor neîntre-rupte, care bântuie prin toatã is-toria noastrã. Nu trebuie sã aº-teptãm sã hotãrascã alþii înain-tea noastrã, pentru ca noi sã fa-cem ca ei. Nu trebuie sã privimpeste umãr, ca ºi cum am cerevoie de la cineva, atunci când nemanifestãm opþiunile. Trebuie sãdãm diplomaþiei româneºti deter-minare ºi personalitate. Trebuiesã dezavuãm pe toþi cei care nedenigreazã þara. Nu trebuie sãaºteptãm de la nimeni certifica-te de bunã purtare.

ALDE considerã cã o Euro-pã puternicã este o Europã anaþiunilor. Construitã pe funda-mentul democraþiei liberale,Uniunea Europeanã trebuie sãproclame egalitatea tuturor sta-telor membre, iar statele mem-bre trebuie sã fie demne de aceststatut. De aceea, ALDE refuzãorice soluþie de viitor care sãporneascã de la ipoteza uneiEurope cu douã viteze.

În fine, în al patrulea rând,trebuie sã sprijinim capitalul ºiantreprenorul român dacã vremsã contãm în competiþia viito-rului.

Dacã în anii precedenþi creº-terea economicã s-a datorat într-o mãsurã prea mare consumu-lui, în perioada care urmeazãresursele creºterii trebuie sã fiemai ales investiþionale. Dacã înnumeroase domenii capitalulstrãin a devenit preponderent,este momentul sã oferim capi-talului românesc oportunitãþi dedezvoltare, astfel încât iniþiati-va localã sã fie stimulatã iarnoua generaþie de întreprinzã-tori români sã se simtã la ea aca-sã în România.

Din aceastã perspectivã,ALDE îºi asumã iniþiativa pu-blicã pentru:

Promovarea proiectelor legis-lative de susþinere a domeniu-lui economic (de exemplu, Co-dul economic, Legea Prevenþiei,Legea lobby-ului ºi a registru-lui de interese);

Modul de aplicare a angaja-

mentului privind alocarea,pânã în 2020, a 6% din PIB (înmedie) pentru investiþii;

Elaborarea de urgenþã a Pla-nurilor de Urbanism General(PUG) ale localitãþilor þãrii;

Inventarierea activelor statu-lui care pot fi reintroduse în cir-cuitul economic;

Elaborarea unei strategii uni-tare pentru marile investiþiiprin intermediul Fondului Su-veran de Dezvoltare ºi Inves-tiþii (FSDI);

Susþinerea capitalului româ-nesc prin intermediul pârghii-lor active ale statului ºi garan-tarea unui tratament echitabilîntre investitorii români ºistrãini (ajutoare de stat, proiec-te start-up, programe de dez-voltare regionalã, ProgramulNaþional de Dezvoltare Loca-lã care este, în esenþã, un pro-gram de investiþii, proiecte de-rulate prin intermediul CEC,EXIMBANK, programe euro-pene privind susþinerea mediu-lui privat etc.);

Mãsuri de organizare efi-cientã a pieþelor agricole;

Aplicarea Strategiei naþiona-le de irigaþii;

Introducerea, în domeniulbugetar, a costurilor de referin-þã;

Monitorizarea/stimulareacheltuielilor privind cerceta-rea, astfel încât sã fie un pro-gram naþional pentru societa-tea digitalã;

Susþinerea investitorilor ro-mâni în strãinãtate;

Elaborarea unei strategii na-þionale în contextul Brexit-ului(Posibilele consecinþe ale Bre-xit-ului în domeniul schimbu-rilor comerciale ale Românieiobligã la protecþia intereselornoastre comerciale. În condi-þiile în care schimburile anua-le cu Marea Britanie sunt lanivelul de 4,5 mld euro (al 5-lea partener comercial), iar þaranoastrã înregistreazã un exce-dent anual de 1 mld euro, seimpune tratarea cu maximã ur-genþã ºi seriozitate a acestuisubiect. La aceasta se adaugã,desigur, ºi impactul asupra li-berei circulaþii ºi clarificareasituaþiei cetãþenilor români pre-zenþi în Regat).

Mândria de a fi român nu tre-buie asociatã doar cu unele as-pecte ale culturii sau ale spor-tului românesc, ci ºi cu perfor-manþele industriei româneºti,cu competitivitatea produselornoastre ºi cu prezenþa brand-urilor noastre pe pieþele lumii.

Acesta este suportul care vapermite României sã aibã unrol important în Uniunea Eu-ropeanã ºi care va face din Ro-mânia a ºaptea putere econo-micã a Europei.

Am vrut prin aceste rândurisã informez opinia publicã dol-jeanã în legãturã cu noua noas-trã viziune ALDE asupra aceea ce avem de fãcut ca so-cietate pentru a fi ºi noi, româ-nii, între câºtigãtorii competi-þiei cu viitorul.

pag. 8


9REPORTAJ

se conformeazã”, spune Flori-nel Constantinescu, primaruloraºului Cãlimãneºti.

Ioana Cantacuzino,posesoareabrevetului nr.1de pilotaj feminindin România

Ultima descendentã a Canta-cuzinilor care a trãit în castelpânã la naþionalizare a fost prin-þesa Ioana Cantacuzino. As alaviaþiei, posesoare a brevetuluinr.1 de pilotaj feminin din Ro-

Din pãdurea aflatã între Cãlimãneºti ºi Cãciu-lata, pe partea dreaptã, cum mergi spre Sibiu,priveºte Oltul, fantomatic ºi trist, un castel înparaginã. De la etajul 1 al clãdirii, altãdatãsplendidã, se aude lãtratul ameninþãtor alunui dulãu. La parter, încã un câine. Iar înbalconul de sus, odinioarã operã de artã,fluturã niºte nãdragi bãrbãteºti puºi la uscat.Castelul aparþine legendarei familii Cantacuzi-no care, începând cu secolul al XVII-lea, a datÞãrii Româneºti ºi Moldovei domnitori deseamã. Dar aceastã clãdire, impunãtoare ºiromanticã, este legatã ºi de numele uneifemei speciale din ilustrul neam: Ioana Canta-cuzino, pionier ºi as al zborului.

bibelouri rare, servicii de su-fragerie, obiecte de toaletã,lãmpi de faianþã japonezeetc. Sub ochii ei, casteluleste rechiziþionat, devenindspital pentru nemþi, iar la adoua rechiziþionare de cãtrearmata sovieticã, spital pen-tru soldaþii români.

Prinþesa ajunsese sã trã-iascã într-o cãmãruþã de laparter, în solitudine, fãcân-du-ºi focul într-o sobã demetal ºi scriind, pe furiº,puþinilor prieteni. În 1949,clãdirea a fost naþionaliza-tã, iar în 1950 Ioana Canta-cuzino este evacuatã dinpropria-i casã, repartizân-du-i-se o cãmãruþã la odoamnã Iepureanu, pe stra-da principalã a Cãlimãneº-tilor. S-a stins într-un ano-nimat total, sãracã ºi foartebolnavã, pe 15 decembrie1951. A fost înmormântatãîn cimitirul din Cãlimãneºti,de lângã podul Oltului.Apoi cimitirul a fost arat, înlocul lui clãdindu-se câtevablocuri. Chiar dacã rãmãºi-þele prinþesei Ioana Canta-cuzino, altãdatã ”Duduca”,au dispãrut în lamele plugu-lui, numele sãu rãmâne înistorie. Fascinant, ca ºi fas-cinaþia zborului!

mânia, Ioana îºi petrecuse co-pilãria la Cãlimãneºti, unde aurmat ºi ªcoala Primarã. Apoia plecat la studii la Paris, mani-festându-ºi pasiunea pentruzbor ºi istorie. În 1930, frateleei, Mircea Cantacuzino, un altpionier al zborului, se prãbuºeº-te pe aerodromul de la Bãneasaºi moare dupã câteva zile în chi-nuri groaznice. De atunci, prin-þesa n-a mai zburat niciodatã. Valupta însã pentru întemeiereaunei ºcoli de aviaþie sportivã,cãreia i-a dat numele frateluidispãrut ºi pe care a ºi condus-o o perioadã. La aceastã ºcoalãîºi obþin brevetele de pilot prin-þesa Marina ªtirbey, Irina Cioc,Mariana Drãgescu, VictoriaPokol, Nadia Russo ºi îºi echi-valeazã brevetul obþinut în SUAcelebra Smaranda Brãescu, pri-ma femeie paraºutist cu brevetdin România.

Prinþesa Cantacuzino intrãdin motive neclarificate încã înconflict cu generalul Antones-cu, iar în anul 1941 este închisãîn lagãrul de la Târgu Jiu. Dupãcâteva luni va fi trimisã cu do-miciliu forþat în castelul de laCãlimãneºti, bucurându-se,pentru moment, de tot confor-tul: covoare, perdele scumpe,lenjerie finã, ceramicã italianãºi germanã, plãpumi de mãtase,

Ioana Cantacuzino

ªtampila specialã cu Ioana Cantacuzino, pionier al aviaþiei

Cãlimãneºti:În castelul prinþeseiaviator latrã câinii


















10INTERVIUde Octavia Hantea

Reporter: Anul în curs adebutat greu pentru toate in-stituþiile din þarã, din punctde vedere al bugetului. Ce aînsemnat pentru DGASPCDolj aceastã întârziere buge-tarã?

Florin Stancu, directorDirecþia Generalã de Asis-tenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Dolj: În ceea cepriveºte funcþionarea, lu-crând pe regula generalã 1/12 din bugetul anului ante-rior, am reuºit sã asigurãmcontinuitatea ºi sã nu aparãdisfuncþii în desfãºurareanormalã a activitãþii. Legatde investiþii, în aceastã pe-rioadã am putut face doarplanuri. Partea bunã este cãîntr-un final s-a aprobat ºibugetul ºi cã acum lucrurileau intrat în normalitate.

„La capitolulinvestiþii,mai mult decâtdublu comparativcu 2016”

Rep.: Cum se prezintã bu-getul, comparativ cu cel deanul trecut? Este un bugetmulþumitor?

F.S.: Bugetul are mai multecomponente. Vorbim despreaproximativ 136.000.000 delei. Dacã facem o analizã, ra-portat la bugetul anului trecut,sunt ceva creºteri pe compo-nenta de cheltuieli de perso-nal, fiind vorba despre o creº-tere cu 19 procente. Creºtereaa fost necesarã ºi pentru cã aucrescut salariile, dar a maicrescut ºi numãrul de posturide muncã. În ceea ce priveºtebunurile ºi serviciile, aiciavem o scãdere, fiind la 78%faþã de anul 2016. A scãzutpentru cã suntem aºezaþi, re-forma sistemului DGASPCdin Dolj s-a încheiat, avemcentre licenþiate care sunt lastandarde europene, practic nutrebuie decât sã le întreþinem,de aceea bugetul a scãzut. Îndomeniul asistenþei sociale,amintind aici plata drepturilor,a indemnizaþiilor cãtre persoa-nele cu handicap, s-a cam pãs-trat suma, cu menþiunea cã aicipot apãrea rectificãri pe par-cursul anului pentru cã, dinpãcate, sunt tot mai multe per-soane care se încadreazã îngrad de handicap. Sunt peste2.000 de copii, în judeþul Dolj,care au astfel de probleme,

Doljul rãmâne un judeþ cu o problematicã socialã complexã ºi nici nu sunt ºanse ca aspectelece þin de acest domeniu sã se îmbunãtãþeascã. Acesta este mesajul transmis de Florin Stancu,directorul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Dolj. Întrucât tot maimulþi doljeni, fie cã vorbim de copii, de tineri, fie cã amintim de vârstnici, au nevoie de serviciilede asistenþã socialã, echipa instituþiei în cauzã, cu sprijinul administraþiei judeþene doljene, agândit o strategie de dezvoltare a sistemului. Se impune acest lucru, dupã cum spune directorulDGASPC Dolj, tocmai pentru a veni în sprijinul persoanelor cu probleme.

care au nevoie de un loc al lor.Avem 17 apartamente ºi ne maidorim achiziþia a încã patruapartamente. Am ales aparta-mente pentru cã mediul dintr-un bloc, vecinii, faptul cã aceºticopii merg la o ºcoalã din car-tier, toate aceste lucruri ajutã laintegrarea lor în societate. Neajutã foarte mult ºi vecinii, co-piii leagã prietenii cu ceilalþicopii din bloc.

„Numãrul intrãriloreste mult mai maredecât ieºiriledin sistem”

Rep.: Din punct de vedere alresursei umane, care mai estesituaþia DGASPC Dolj? Maiaveþi nevoie de asistenþi mater-nali?

F.S.: În prezent avem 250 deposturi pentru asistenþi mater-nali, fiind ocupate mai mult de230 dintre acestea. Am solici-tat, sãptãmâna trecutã, la ºedin-þa de consiliu judeþean, alte 50de posturi pentru asistenþi ma-ternali, asta pentru a fi pregãtiþiîn a plasa ºi copii pe viitor. Dinpãcate, se menþine aceastã ten-dinþã de intrare în sistem, sun-tem într-o fazã în care numãrulintrãrilor este mult mai maredecât ieºirile ºi atunci avem ne-voie de spaþii ºi de personal caresã îi preia pe aceºti copii. Anualavem o medie de 130-150 deintrãri, iar ieºiri sunt undeva la30-40 de persoane, fiind clar cãsistemul trebuie dezvoltat con-tinuu.

Perioadaadolescenþei,dificilã pentru uniiasistenþi maternali

Rep.: Sunt situaþii când asis-tenþii maternali renunþã la a maiavea grijã de copil?

F.S.: Existã ºi astfel de situa-þii, dar foarte puþine, undeva sub10% din numãrul total de asis-tenþi. Acestea trebuie vãzuteîntr-o cheie de excepþie. Ei nespun, într-o anumitã formã, cãnu se mai potrivesc cu copilulºi nu mai pot sã continue. Estebine cã ni se spun lucrurile aces-tea ºi cã nu se încearcã o ges-tionare greºitã a situaþiei. Ast-fel de situaþii apar când copilulajunge la adolescenþã. Este ºi o

pilul la un alt asistent, ceea estemai greu din punct de vedereemoþional, fie este mutat într-ocasã de tip familial.

Rep.: Sunt ºi situaþii cândasistentul maternal pãstreazãlegãtura cu cel pe care îl are îngrijã dupã ce a împlinit 18 ani?

F.S.: În primul rând, trebuiesã amintim acele situaþii când,dupã o anumitã perioadã detimp, relativ scurtã, asistentulmaternal face demersuri pentruadopþie. Avem multe astfel desituaþii. Apoi, la copiii plasaþi înmediul rural se întâmplã sã seajungã la 18 ani, sã rãmânã înfamilia respectivã, sã se cãsã-toreascã ºi, practic, sã facã par-te din familia asistentului ma-ternal. Sunt poveºti de succes ºicu siguranþã sunt mult mai mul-te decât situaþiile când asisten-tul maternal renunþã la a maiavea grijã de un copil.

„Volumul de muncãeste unul maiechilibrat”

Rep.: Personal suficient pen-tru buna funcþionare a institu-þiei aveþi?

F.S.: Aici am avut o perioadãde timp când angajãrile erau li-mitate, când salariile nu încu-rajau pãtrunderea în sistem, dardin 2015 s-au ridicat barierelelegislative ºi am putut sã com-pletãm numãrul de personal dininstituþie ºi la ora actualã lucru-rile sunt mult mai relaxate, maifireºti ºi volumul de muncã esteunul mai echilibrat.

Rep.: Combustibilul maipune probleme? Se pot face de-plasãri în teren în condiþii opti-me?

F.S.: A fost ºi la acest capitolo perioadã când s-a redus can-titatea de motorinã, de la 200 delitri/lunã/maºinã, la o sutã. Au-tomat era foarte greu, dar ºi aicis-a revenit, din 2015, la canti-tatea de 200 de litri ºi nu maisunt probleme.

Rep.: Legat de meniul zilnical celor din sistem, cât mai estenorma zilnicã de hranã?

F.S.: Avem un plafon valoricstabilit la 16,6 lei pe zi pentrufiecare persoanã. Este un plafongeneros în acest moment. Aufost perioade când plafonul erade 7,5 lei, mult subdimensionat.ªi atunci, în Dolj, noi am pututmajora plafonul cu 50 de pro-

dublu comparativ cu 2016, astapentru cã vom continua strategiade dezvoltare pe care ne-am im-pus-o pentru judeþul nostru, ostrategie care înseamnã dezvol-tarea de servicii sociale în urba-nul mic.

Rep.: Care sunt prioritãþiledin punct de vedere investiþio-nal?

F.S.: Strategia anterior amin-titã permite dezvoltarea servi-ciilor sociale în toate oraºelejudeþului Dolj, astfel încât aces-tea sã devinã poli de dezvoltareºi pentru comunitãþile limitro-fe. Avem acest specific geogra-fic în judeþ, cele ºapte oraºe fi-ind aºezate astfel încât, cuplândcomunele limitrofe la acesteoraºe, sã acoperim întreagazonã. Am fãcut ceva paºi la Fi-liaºi, la Bãileºti ºi la Calafat.Urmeazã Segarcea, Dãbuleni ºipe zona de Calafat vom face maimult pentru cã este ºi mai mul-tã populaþie. Anul acesta avemîn plan dezvoltarea a douã cen-tre pentru persoanele adulte cuhandicap, în special pentru ti-nerii cu handicap. Copiii noºtrifac 18 ani ºi trebuie transferaþiîn centre pentru adulþi. La oraactualã, toate centrele sunt ocu-pate la capacitate maximã ºipractic nu mai avem unde sã îiducem. Dincolo de aceºti tinerimai avem intrãri în sistem ºi dinrândul vârstnicilor, persoane cuhandicap de care nu are cine sãaibã grijã ºi trebuie neapãrat sãajungã în sistem.

Centre pentrutineri la Ciuperceniºi Cãlãraºi

Rep.: Unde vor funcþionaaceste centre?

F.S.: Unul dintre centre va fila Ciupercenii Noi. Nu am alesîntâmplãtor aceastã localitate.Este Calafatul cu spital munici-pal ºi Poiana Mare unde avemSpitalul de Psihiatrie. La Ciu-perceni am gãsit deja spaþiul.Primãria ne-a pus la dispoziþieo clãdire, o ºcoalã care nu maifuncþioneazã ºi astfel vom trans-forma clãdirea în centrul desprecare vorbeam. Va fi un centruunde vor fi gãzduiþi ºi îngrijiþiaproximativ 30 de tineri cu han-dicap. O altã investiþie este laCãlãraºi. ªi aici avem o fostãºcoalã, una mai mare, fapt pen-tru care aici vom putea face un

ne permite legea, fiind un ma-ximum de 50 de persoane. ªiaici suntem în vecinãtatea Spi-talului Dãbuleni, astfel costuri-le vor fi mai mici în caz de vreonevoie medicalã.

Centru pentru copiiicu dizabilitãþila Segarcea

Rep.: ªi pentru copii?F.S.: Avem ºi aici proiecte.

Un centru va fi la Segarcea. Aicivom utiliza un fost internat alunei ºcoli speciale, chiar pestestradã de spitalul din oraº. Avemºi ºcoala foarte aproape, ceea cene-a fãcut sã luãm decizia caaici sã facem un centru pentrucopiii cu handicap. Pentru co-piii cu astfel de probleme va fifoarte uºor, þinând cont cã avemo ºcoalã lângã acest centru careva avea 50 de locuri. A patrainvestiþie este un centru de re-cuperare pe care îl avem acumîn Craiova, pe strada Dragali-na, care permite recuperareacopiilor cu handicap din comu-nitate. În Craiova sunt trei cen-tre de recuperare pentru apro-ximativ o mie de copii cu han-dicap, iar în judeþ avem un sin-gur centru, la Bãileºti. În judeþeste vorba, din punct de vederenumeric, tot de aproximativ omie de copii. Avem o echipãmobilã, care face recuperareacasã, dar intervine factorultimp ºi de aceea este mai binesã avem centre pentru astfel deservicii. Atunci am gândit unsistem în care unul din centrelenoastre, cel de pe Dragalina, sãfie mansardat ºi la mansardã sãcreãm spaþii de locuit unde sãfie gãzduþi copiii care au nevo-ie de recuperare, douã, trei sãp-tãmâni, cât se impune.

Rep.: Când credeþi cã vor de-veni realizabile aceste proiec-te?

F.S.: Dacã nu vom întâmpinaprobleme ºi totul decurge con-form planului nostru, în cea de-a doua jumãtate a anului viitorvom participa la inaugurareacentrelor ºi noi chiar ne dorimsã se întâmple acest lucru, pen-tru cã suntem la capacitate ma-ximã. Pânã la finalul acestui anvrem sã mai achiziþionãm noiapartamente în Craiova, pentrua face noi case de tip familial.Este o investiþie importantã ºichiar o urgenþã. Sunt necesare

numãrul lor fiind în creºtere. Lacapitolul investiþii avem o creº-tere consistentã, mai mult decât

centru cu o capacitate de peste40 de persoane. Cred cã vomreuºi sã facem chiar pentru cât

aceste spaþii pentru copiii dinsistem, copii care nu se adap-teazã la asistenþi maternali ºi

vârstã mai dificilã ºi automataici apar ºi situaþii deosebite. Înastfel de cazuri fie se mutã co-


11INTERVIU

Florin SFlorin SFlorin SFlorin SFlorin Stttttancu, dirancu, dirancu, dirancu, dirancu, directectectectector DGor DGor DGor DGor DGASPC DolASPC DolASPC DolASPC DolASPC Dolj:j:j:j:j:

cente ºi nu au fost probleme.

„Anul trecutam reuºit sã ducemîn tabãrã peste400 de copii”

Rep.: Ce pregãtiþi copiilordin sistem pentru sezonul esti-val?

F.S.: Ca în fiecare an, vomavea în vedere organizarea ta-berelor. Sunt momente cândaceºti copii, prin intermediultaberelor, îºi sudeazã prietenii,îºi formeazã deprinderile deviaþã independentã, reuºesc sãînþeleagã cum ar trebui sã se in-tegreze în societate, au experi-enþa traiului într-o altã locali-tate, fapt pentru care aceste ta-bere sunt extrem de utile. Dela an la an, numãrul copiilorcare merg în tabere creºte. Celemai multe tabere sunt organi-zate cu fonduri asigurate deConsiliul Judeþean Dolj, darmai sunt colaborãri ºi cu Direc-þia Judeþeanã de Sport ºi Tine-ret sau cu asociaþii ºi fundaþiicare mai oferã astfel de progra-me. Anul trecut am reuºit sã

ducem în tabãrã peste 400 decopii, cel mai mare numãr dinultimii ani. Sperãm ca ºi înacest an numãrul sã fie cel pu-þin egal cu cel din 2016.

Rep.: Cum se prezintã jude-þul Dolj din punct de vedere alcopiilor ai cãror pãrinþi suntnevoiþi sã pãrãseascã þara pen-tru un loc de muncã, copii carerãmân în grija altor persoanedin familie sau din grupul deprieteni?

F.S.: Este un numãr foartemare de copii aflaþi în aceastãsituaþie. Vorbim de aproxima-tiv 2.000 de copii, numãr cerezultã din monitorizãrile ofi-ciale. Cum acestea nu reflectãîntotdeauna realitatea, noi pre-supunem cã numãrul real estemult mai mare, chiar de patruori decât cel oficial. Este ne-voie de o implicare serioasã înacþiunile de prevenire, activi-tãþi pe care le au în sarcinã pri-mãriile. Din pãcate, aceste pri-mãrii nu au personal speciali-zat pe activitãþi de asistenþãsocialã. Chiar ºi aºa se faceforturi pentru a gestiona si-tuaþia.

tarea prin muncã a copiilor, in-trând aici ºi cerºetoria. Aces-te patru fenomene sunt multprea prezente ºi ne luptãm cuele zilnic. De exemplu, avemzeci de apeluri în fiecare lunã,la Telefonul Copilului, dar cusiguranþã situaþiile sunt multmai multe, de aceea foarte im-portantã este ºi implicarea so-cietãþii. Este foarte bine ca noisã fim sesizaþi despre acestecazuri deloc plãcute.

„Ar fi ca o trãdaresã plec din echipã”

Rep.: Care este viziuneadumneavoastrã, în calitatede manager, pentru urmãto-rii trei-patru ani în ceea cepriveºte asistenþa socialã dinDolj?

F.S.: Noi facem aceste stra-tegii de dezvoltare a sistemu-lui unele pe cinci ani, altele pedoi ani. Acum, strategia dedezvoltare aprobatã este pânãîn 2020, în sensul în care vãspuneam cã vrem sã dezvol-tãm servicii sociale în urbanulmic, astfel încât sã gestionãmºi problemele din comunelelimitrofe ºi în acest fel sã asi-gurãm întreg judeþul. Proble-mele sociale nu vor scãdeacurând în Dolj, motiv pentrucare trebuie sã fim pregãtiþipentru a trata efectele.

Rep.: Este un sistem nutocmai uºor. V-aþi gânditvreodatã sã abandonaþi, sãvã reorientaþi profesional?

F.S.: În acest domeniumunca este una solicitantã,complexã, dar în principaleste o muncã de echipã ºiatunci când ajungi la servi-ciu ºi te simþi ca fãcând partedin aceastã echipã, când îþidai seama cã poþi construialãturi de colegi, nu ai cumsã te gândeºti vreodatã sãpãrãseºti echipa. Ar fi ca otrãdare sã plec din echipã.Tocmai acest spirit de echipãne face pe fiecare dintre noisã continuãm, la toate aces-tea adãugându-se bucuriaunui copil din sistem, zâm-betul unei persoane adultecare tocmai a depãºit un mo-ment greu cu ajutorul nostru.Nici nu m-am gândit pânãacum ºi nici nu mã gândescla o altfel de carierã. Simt cãaparþin acestei echipe ºi cãpot sã gestionez lucrurile.

Primãriile din judeþ,deficitarela capitolulasistenþã socialã

Rep.: Existã în judeþ primã-rii cu un compartiment de asis-tenþã unde lucreazã personalspecializat?

F.S.: Avem Primãria Craiova,Primãria Bãileºti, aici serviciulde asistenþã socialã fiind într-ofazã incipientã, cu cinci persoa-ne, ºi Primãria Calafat. În totalsunt patru sau cinci astfel de ser-vicii în tot judeþul, lucru nu toc-mai bun. Noi am creat, la nivelde instituþie, o structurã care sãîncerce sã formeze ºi oamenii dinprimãrii, care au doar atribuþii deasistenþã socialã, aceasta însem-nând cã mai fac ºi altceva în uni-tatea respectivã. Este greu cuformarea. ªi aceste probleme vindin vremea comunistã, când ºco-lile de asistenþã socialã au fostdesfiinþate. La vremea respecti-vã, societatea comunistã nu aveaprobleme sociale declarate. ªco-lile au fost reînfiinþate în anul1990 ºi de atunci se tot formea-zã mediul academic. Spre exem-

plu, Universitatea din Craiovaare o astfel de facultate, dar pro-duce cam 30 de absolvenþi în fie-care an. Foarte puþin, compara-tiv cu nevoile Doljului. Aceastaeste o problemã pe care ar tre-bui sã o rezolve ºi MinisterulEducaþiei. Pânã se va rezolvaînsã, vom completa cu formarede specialitate la oamenii pe caredeja îi avem.

„Avem câtevafenomene socialemai acute”

Rep.: Problematica socialãde la nivelul judeþului Dolj,comparativ cu celelalte judeþedin þarã?

F.S.: Doljul este un judeþ foar-te mare, al cincilea ca mãrimedin þarã ºi sigur cã ºi problemelesociale sunt numeroase. Avemcâteva fenomene sociale maiacute ºi mai puternice, fenome-ne pe care le avem în vizor. Vor-bim de abandonul copilului, apoide fenomenul copiilor lãsaþi înþarã, pãrinþii plecând în strãinã-tate, avem violenþa fizicã, verba-lã, emoþionalã. De asemenea, oaltã mare problemã este exploa-

„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”„Problemele socialenu vor scãdea curând în Dolj”


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Concert extraordinaral Corului Preoþilor

din Protoieria RâmnicuVâlcea la Biserica“Sfinþii Apostoli”

Duminicã, 7 mai 2017,ora 18.00, cu binecu-vântarea Înaltpreasfin-

þitului Pãrinte Varsanufie, Arhi-episcopul Râmnicului, la Bise-rica “Sfinþii Apostoli” din Râm-nicu Vâlcea va avea loc Concer-tul extraordinar al Corului Pre-oþilor din Protoieria Râmnicu

Vâlcea. În cadrul concertului,Corala Preoþilor va interpretacântãri bisericeºti specificePraznicului Învierii Domnului.Dirijor: Arhid. Prof. Dr. CodruþDumitru Scurtu.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


Primãria ºi Consiliul LocalCalafat vor deschide oficial,joi - 4 mai 2017 - , ora 11,festivitãþile prilejuite deZilele municipiului Calafat,ediþia a XXVI-a.

Autoritãþile locale au pregãtit unprogram divers, pentru toatevârstele, cu evenimente de la

cele sportive la cele culturale, lansãride carte, expoziþii de picturã ºi fotogra-fie, concursuri pentru copii, simpozioa-ne, campionat de fotbal etc.

Calafetenii, dar ºi cetãþenii din lo-calitãþile vecine, vor avea ocazia capatru seri la rând sã se bucure de ar-tiºti celebri, consacraþi, din România:Alina Eremia, Liviu Teodoresc, Roxa-na Nemeº, Scream n Shat – dans mo-

dern, Smiley, Sanda Argint, OvidiuHomorodean, Irina Rimes, Taraful dela Clejani. „Este prima ediþie a Zilelormunicipiului Calafat pe care o organi-zez în calitate de primar ºi îmi dorescsã iasã foarte bine. Avem foarte multeevenimente, diverse ºi artiºti consa-craþi care sunt sigur cã vor fi pe placulcalafetenilor. Vom avea oaspeþi ºi dinþara vecinã, Bulgaria. Îi invit pe cetã-þenii municipiului Calafat sã fie alã-turi de noi la toate evenimentele, câtºi pe cei din localitãþile vecine. Sun-tem gazde primitoare, iar prezenþa lorne va face plãcere“, a declarat prima-rul municipiului Calafat, Lucian Cio-banu.

Zilelele municipiului Calafat se vorînchide cu un frumos foc de artificii încentrul civic.

13EVENIMENT

Zilele Porþilor Deschise – 2017la Universitatea din Craiova

Universitatea din Craiova(UCV) îºi deschide porþile pen-tru viitorii studenþi. În perioa-da 4-5 mai 2017, cele 12 facul-tãþi din structura UCV vor pre-zenta oferta educaþionalã pen-tru anul universitar 2017 –2018.

Evenimentul Zilele PorþilorDeschise – 2017 se vadesfãºura în Holul Central

(str. A.I. Cuza, nr.13), iar deschi-derea oficialã va avea loc joi, 4mai 2017, ora 10.

În cele douã zile, viitorilor stu-denþi le vor fi prezentate dome-niile ºi specializãrile, cifra deºcolarizare, criteriile de admite-re, dar ºi perspectivele profesio-nale.

Candidaþii vor primi tot spriji-nul pentru alegerea rutei profe-sionale individuale în contextulsistemului de credite transferabi-le ºi al curriculumului universi-tar, precum ºi în ceea ce priveºteadmiterea.

Aceasta este cea de-a XV-aediþie a Zilelor Porþílor Deschi-se la Universitatea din Craiova.

Smiley ºi Tarafulde la Clejani,printre artiºtiicare vor cântala Zilele Calafatului


















J U

R I

D I

C A

Primul pas pentru dator-nicul cu un credit ipo-tecar care vrea sã ape-

leze la mecanismul dãrii în pla-tã este sã facã acea notificare pecare o prevede Legea nr. 77/2016: „În vederea aplicãrii pre-zentei legi, consumatorul trans-mite creditorului, prin interme-diul unui executor judecãtoresc,al unui avocat sau al unui notarpublic, o notificare prin care îlinformeazã cã a decis sã îi trans-mitã dreptul de proprietate asu-pra imobilului în vederea stin-gerii datoriei”, stabileºte legea.

INu e indicat sã stabi-lim un termen foartelung prin notificare

IICe facem dacã bancaignorã notificarea?

Dacã creditorul (bancã saualtã instituþie financiarã) nu seconformeazã prevederilor dinLegea dãrii în platã, atunci da-tornicului nu-i mai rãmâne de-cât sã meargã în instanþa de ju-decatã, unde banca va fi citatãºi va trebui sã se prezinte.

Însã partea mai supãrãtoare aacestui refuz, cel puþin pentrubuzunarul datornicului, este cãdin moment ce banca ignorãnotificarea, atunci ignorã ºi sus-pendarea obligaþiilor la care nerefeream mai sus. Asta înseam-nã cã percepe plãþile în conti-nuare, merge înainte cu execu-tarea silitã sau cu alte acþiunijudiciare/extrajudiciare împotri-va datornicului ºi a bunurilorsale etc.

Dacã banca nu aplicã acestefect al notificãrii (suspendareaobligaþiilor), atunci o soluþie arfi sã DEPUNEM O ACÞIUNEÎN INSTANÞÃ.

Dacã suntem în faza de exe-cutare silitã, aceasta ar trebui sãfie suspendatã, ca urmare a no-tificãrii respective, pentru cã aºaprevede legea. Dacã totuºi exe-cutarea continuã, atunci este ab-solut necesar sã facem o conte-staþie la executare, în condiþiileCodului de procedurã civilã.

IIICât ne poate costa onotificare ºi ce plãtim,de fapt?

Legea nr. 77/2016 dispune cãtoate costurile acestei procedurisunt suportate de cãtre datornic.Dupã cum spuneam mai sus,notificarea trebuie fãcutã fie la

un notar, fie la un executor, fiecu ajutorul unui avocat. Legeaa oferit datornicilor trei posibi-litãþi de a întocmi acest docu-ment, însã costurile pot sã dife-re destul de mult de la un spe-cialist la altul.

Creanþele cesionatede bãnci larecuperatori nu potfi puse în executare!

Cesiunea creanþei rezultânddin contractul de credit bancara determinat naºterea a douãraporturi juridice diferite întrepãrþi, unul între bancã ºi debi-tor, respectiv unul între credi-torul cesionar ºi debitor. Con-tractul de cesiune nu constituietitlu executoriu, astfel cum re-zultã din dispoziþiile Coduluicivil vechi (în vigoare la datarealizãrii cesiunii), astfel cã,cesionarul trebuie sã realizezedreptul dobândit prin aceastãoperaþiune de achiziþionare decreanþe bancare neperformanteprintr-un demers procesual nouîn contradictoriu cu debitorulcedat, în condiþiile în care ban-ca cedentã a renunþat la toateatributele creanþei rezultate dincontractul de credit.

Cesionarul este terþ faþã decontractul de credit. Adresându-se cesionarului, banca a renun-þat la dreptul de a executa silitdebitul în cauzã. Intimata a do-bândit un drept de creanþã îm-potriva recurenþilor în temeiulcontractului de cesiune ºi nu întemeiul contractului de creditîncheiat de noi cu banca împru-mutãtoare.

Prin „dobândirea” creanþei decãtre cesionarul ce nu deþinecalitatea de instituþie de credit

cu obiect de activitate principalcreditarea, caracterul intuitupersonae al contractului de cre-dit nu se transmite ºi cesiona-rului neprofesionist în materiede creditare, iar contractul decesiune nu reprezintã titlu exe-cutoriu.

Dreptul la executare silitãacordat instituþiilor de creditprin art. 120 din OUG nr. 99/2006 are un caracter intuitu per-sonae, acordat tocmai în consi-derarea instituþiei bancare, ra-portat la particularitãþile acestuitip de activitate, neputând fitransferat unei persoane care nueste instituþie de credit. Avândîn vedere caracterul derogato-riu de la dispoziþiile de dreptcomun al OUG nr. 99/2006,aceste dispoziþii se aplicã doaractivitãþii bancare. Contractulde credit este titlu executoriuexclusiv în ce priveºte raportu-rile juridice dintre împrumutã-tor ºi împrumutat.

În plus, caracter intuitu per-sonae are ºi contractul de cre-dit, banca încheind contractulnumai cu persoana care îndepli-neºte anumite calitãþi legate desolvabilitate.

Din moment ce contractul decesiune nu reprezintã un titluexecutoriu, nici dreptul decreanþã al intimatei nu are unasemenea caracter, fiind nece-sarã obþinerea unui titlu execu-toriu împotriva subsemnaþilorpentru satisfacerea acesteicreanþe. Aºadar, cesionarul nuare la dispoziþie decât acþiuneaîn rãspundere contractualã, iarexecutarea silitã în atare condi-þii nu poate fi primitã.

Av. Marius VicenþiuColtuc

Leul a avut în aprilie unparcurs agitat, influenþatde politicile fiscale ºi

salariale ale PSD, dar ºi de ce-rerea ridicatã de titluri de statromâneºt sau de alegerile pre-zidenþiale din Franþa.

Cursul euro a fluctuat între4,5133 ºi 4,5501 lei, pentru caluna sã fie încheiatã la 4,5333lei, mai jos cu circa 1,8 banifaþã de sfârºitul lunii preceden-te.

Finalul lui aprilie a fost ca-racterizat de stabilizarea euroîn jurul pragului de 4,53 lei, încondiþiile în care investitorii s-au repliat iar intrãrile mari devalutã din prima parte a lunii,atunci când strãinii erau foarteinteresaþi de achiziþia de obli-gaþiuni cu scadenþe lungi, s-auredus semnificativ. În prima zidin mai, leul fluctua pe pieþeleinternaþionale între 4,536 ºi4,54 lei.

Cum situaþia din Franþa s-acalmat în mare mãsurã, prinintrarea în turul al doilea alprezidenþialelor a lui Emmanu-el Macron ºi Marine Le Pen,iar investitorii nu mai sunt spe-riaþi de un eventual Frexit, ris-curile pentru leu vin mai multdin interior.

Este vorba de politica fisca-lã ºi salarialã a PSD-ALDE,care are drept rezultat creºte-rea datoriei publice, implicit adeficitului bugetar cu risculdepãºirii pragului de 3%, ac-ceptat prin tratatele UE.

Aceastã perspectivã a deter-minat agenþia de rating Moo-dy’s sã schimbe perspectivaratingului România de la Baa3pozitiv la Baa3 stabil, ceea ceîn opinia analiºtilor reprezintãun semnal de alarmã.

14UTILE

Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

Dolarul american a încheiatluna cu o medie de 4,1453 lei,minim care nu a mai fost atinsdin noiembrie trecut, astfel cãa scãzut cu peste 11,6 bani faþãde sfârºitul lui martie. Depre-cierea a survenit în ultima par-te a lui aprilie, în contextul ale-gerilor din Franþa.

La rândul ei, moneda elve-þianã, consideratã drept un ”re-fugiu” pentru vremurile tul-buri, a testat constant scãde-rea sub rezistenþa de la 1,065franci/euro, dar a încheiat lunala aproape 1,09. Aceasta s-areflectat ºi pe piaþa localã,unde aprilie s-a încheiat la4,1837 lei, mai jos cu aproape7,3 bani faþã de finalul luimartie.

Dupã primul tur al alegeri-lor din Franþa, euro s-a apre-ciat cu 2% în raport cu dola-rul, urcând pânã aproape de1,10, nivel care se înregistraîn noiembrie, imediat dupãanunþul victoriei lui DonaldTrump la prezidenþialele ame-ricane.

Multe pieþe europene au fostînchise în prima zi de mai, ast-fel cã perechea fluctua pe bur-sele internaþionale între1,0857 ºi 1,0947 dolari.

Cu prima ºansã în al doileatur al prezidenþialelor france-ze, Macron, care este prefera-tul pieþelor, poate menþineeuro în cazul unei victorii du-minica aceasta pe o pantã as-cendentã, în condiþiile în careDonald Trump se declarã a fiadeptul unui dolar mai slab ºial dobânzilor scãzute, care sãimpulsioneze economia ame-ricanã.

Analiza cuprindeperioada 24 – 28 aprilie

Leul s-a apreciatpe final de aprilieLeul s-a apreciat

pe final de aprilieLeul s-a apreciat















pe final de aprilie

Nu mai pot plãti creditul la bancã.Banca mi-a cesionat creditul ºimã executã firma de recuperare


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

puþin înºelãtor. Vardar a trecutde FC Midtjylland cu 26-24 ºi28-26, iar CSM a sãrit pesteFerencvaros cu 30-25, 27-26.ªi CSM ºi Vardar au apelat lanoi conducãtori tehnici, Per Jo-hansson, respectiv Irina Dibi-rova (fostã Poltoratskaya, aurcu naþionala Rusiei la mondia-lul din 2005). Suedezul a miº-cat mai repede ºi mai ingeniospe tabla de ºah, refãcând multdin potenþialul pierdut al cam-pioanei noastre ºi urcând treap-tã cu treaptã spre sferturi. Eh,de-ar fi aflat-o acum printrepiesele grele ºi pe Cristina!...E posibil ca în subconºtientulelevelor lui Johansson sã se fistrecurat convingerea cã ulcio-rul care a mers la apã cu Var-dar, ºi le-a pregãtit pentru ma-rea finalã cu Gyor, va mai mer-ge o datã de la sine. Pe de altãparte, aºa cum s-a vãzut de lainstalarea sa încoace, suedezulopereazã aproape chirurgical.Nu au fost puþine minutelecând campioana României a ju-cat entuziasmant. Poate cã Tor-stenson va fi în stare sã înscrieºi dincolo de repriza întâi. Poa-te cã ºi Mehmedovic va arun-ca mai sigurã pe unghi. În pri-vinþa celei de-a doua finaliste,astrele par sã confirme cã Bu-ducnost este mãcar cu o arun-care de gol peste Gyor, cã Ad-zic îi suflã fierbinte în ceafã luiMartin Ambros. În pofida câm-pului de bãtaie, unii dintre noio preferã în finalã pe Gyor, ceadin manºa secundã cu Metz,clienta de lux a Anei Gros. De-o fi una, de-o fi alta…

Aceasta e întrebarea pecare criptic ne-o punemcu trei-patru zile înain-

tea meciurilor de galã din PappLaszlo Sportarena. Trei zilepentru cã sâmbãtã au loc semi-finalele Buducnost Podgorica– Gyori Audi ETO KC ºi CSMBucureºti – Vardar Skopje, iarduminicã se disputã finala micãºi finala mare. Decriptarea: Fi-nal Four, Budapesta, 6-7 mai,Ungureanu, Brãdeanu, Gul-lden, Torstenson, Martin, Meh-medovic… Anul trecut, în ace-eaºi competiþie livratã de EHF,astrele au fost extrem de gene-roase, iar CSM (campioanaRomâniei) a câºtigat trofeul.Instantaneu, gândul ne fugespre condiþionalul ”dacã”, ce-ar fi fost dacã la bucureºtencear fi jucat ºi Cristina Neagu,aflatã într-o formã de zile marila Buducnost. Vã las sã visaþi.…ªi acum deschideþi ochii.Aceleaºi semifinale au ieºit dinurnã ºi anul trecut. Gyor ºi Bu-ducnost s-au dat cap în cap (21-20), iar CSM a defilat cu Var-dar (27-21). Coincidenþe astra-le, cumva? Prima impresie, îndublã cheie: muntenegrencelepar de astãdatã superioare ma-ghiarelor, la fel româncele faþãde macedonence, ca ºi în mai2016. Numai cã nici handba-lul feminin, asimilat altor dis-cipline, nu e matematicã rece.Existã un ”ce” dificil de ges-tionat inclusiv de antrenori, iaracesta se raporteazã la forma dezi a celor patru, fizicã ºi psihi-cã. Jocul cifrelor din sferturi arfi un reper, mai mul sau mai

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Se vor alinia din nouastrele la Final Four?

„De joi, 27 aprilie a.c., Spi-talul Judeþean de UrgenþãVâlcea a fost dotat cu 3 elec-trocautere de ultimã genera-þie în valoare de aproximativ120.000 lei. Noile aparate vordeservi blocurile operatoriiale Secþiilor obstetricã-gine-cologie, ortopedie ºi chirur-gie generalã. Cu ajutorulacestora, cele trei blocurioperatorii ale Spitalului Jude-þean de Urgenþã Vâlcea îºiridicã standardul de dotare ºirenunþã la aparatele vechi,unele dintre ele fiind în uz demai bine de 10 ani”, a anun-þat, recent, într-un comunicatde presã Consiliul JudeþeanVâlcea.

Aceastã instituþie a maisubliniat cã se analizeazã ex-tinderea ºi modernizarea, cufonduri europene, a unor sec-þii din cadrul SJU Vâlcea:„Joi, 27 aprilie a.c., la sediulSpitalului Judeþean de Ur-genþã Vâlcea, conducereaspitalului ºi reprezentanþi aiConsiliului Judeþean Vâlceaau analizat parametrii temeide proiectare pentru extinde-

rea UPU-SMURD, precum ºinecesitatea de modernizare ºidotare a acestei secþii deosebitde importante a Spitalului Jude-þean Vâlcea. Soluþiile identifi-cate de specialiºti cu aceastãocazie vor fi preluate în proce-sul de atragere a fondurilor eu-ropene pentru modernizarea ºireabilitarea Unitãþii de PrimiriUrgenþe”, a mai precizat CJ

Vâlcea.„Continuãm dotarea Spita-

lului Judeþean Vâlcea cu apa-raturã de ultimã generaþie ºicãutãm soluþii pentru extinde-rea ºi modernizarea unor sec-þii. Sãnãtatea oamenilor esteuna dintre principalele noas-tre preocupãri”, a declaratConstantin Rãdulescu (foto),preºedintele CJ Vâlcea. (M.P.)

SC APAVIL SA adesfãºurat în sãptã-mâna 17 - 21 aprilie oserie de activitãþi înmunicipiul Drãgãºaniºi în comuna Prun-deni.

AVARII REZOLVATE. Afost remediatã o avarie la reþea-ua de apã pe strada I. C. Brãtia-nu din oraºul Drãgãºani.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord ale scãrilorde bloc, subsolurile blocurilor,rigole ºi guri de scurgere;

- s-au citit apometrele gene-rale la scãrile de bloc;

- s-au executat lucrãri de re-facere cãmin canalizare pe stra-da Cãpitan Hoarcã;

- s-au continuat lucrãrile de

SC APAVIL SA - activitãþiîn Drãgãºani ºi Prundeni

execuþie a reþelelor de distribu-þie apã potabilã în cartierul Va-lea Caselor ºi cartierul Zãrneni;

- s-a confecþionat armãturãpentru spalieri la STAP nr. 1Rudari;

- s-a curãþat amplasamentul laSTAP Cãlina ºi STAP Prundeni;

- s-au finalizat lucrãrile pen-tru devierea reþelei de distribu-þie apã potabilã la podul de caleferatã în vederea realizãrii uneirigole;

- s-au continuat lucrãrile pen-tru realizarea contorizãrii scã-rilor de bloc;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor latoate staþiile de pompare apã dincadrul Sectorului Drãgãºani(municipiul Drãgãºani ºi comu-na Prundeni), precum ºi la sta-þia de epurare din Drãgãºani, ºila staþiile de pompare ºi repom-pare din Prundeni;

- au fost verificaþi parametrii

apei potabile furnizate în Siste-mul Drãgãºani ºi SistemulPrundeni, ca ºi ai apei menaje-re epurate descãrcate în Contra-canalul Olt.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute au fostverificate ºi înlocuite apome-tre la case, acolo unde nu co-respundeau din punct de vede-re metrologic sau erau deterio-rate.

ASISTENÞÃ TEHNICÃ. Afost asiguratã în continuareasistenþã tehnicã la Staþiile deapã nr. 1 Rudari ºi nr. 2 Olt,precum ºi la Staþia de EpurareDrãgãºani, cu ocazia efectuã-rii lucrãrilor care privesc “Ex-tinderea ºi reabilitarea reþele-lor de apã ºi apã uzatã în aglo-merarea Drãgãºani”, din cadrulproiectului “Extinderea ºi rea-bilitarea infrastructurii de apãºi apã uzatã în judeþul Vâlcea”.

Aparaturã nouãla Spitalul

Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea


Judeþean Vâlcea

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

teProblemele pe care leau la locul de muncãsau cu foºtii angaja-tori, dupã caz, îideterminã pe angajaþiidoljeni sã apeleze lainspectorii de muncã.Neplata salariului,nerespectarea progra-mului de lucru sauimposibilitatea de aintra în posesia anu-mitor documente,acestea sunt o partedintre reclamaþiiledepuse de cãtreangajaþi la sediul ITMDolj, în primul trimes-tru al acestui an.

de Octavia Hantea

Potrivit inspectorului ºefal ITM Dolj, CãtãlinMohora, numãrul peti-

þiilor înregistrate de instituþieeste de 279, trendul acestorafiind unul crescãtor compara-tiv cu aceeaºi perioadã a anilor2015 ºi 2016. „Obiectul plân-gerilor se referã la neplata sa-lariilor, munca fãrã forme lega-

le, neacordarea concediului deodihnã, neacordarea timpuluisuplimentar al orelor de noap-te, nerespectarea timpului demuncã. De asemenea, sunt per-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Mihail ªtefãnescu,out de la pupitru?

Se aude cã Mihail ªtefã-nescu, directorul Filarmoni-cii ”Ion Dumitrescu” dinRâmnicu Vâlcea, va fi înlo-cuit din funcþie. Adevãrul ecã a stat cam de multicel “lapupitru”. Ar exista deja treivariante de înlocuitor, douãfiind de... ”înlocuitoare”.

Pîrvu spune cãa fost viceversa

Social-democratul Con-stantin Pîrvu, liderulCNSLR Frãþia, susþine cãliberalii au minþit atuncicând au spus cã le-ar fi în-chiriat, la suprapreþ, Salamare a Casei de Culturã aSindicatelor, în care ºi-audesfãºurat conferinþa jude-þeanã. Pîrvu zice cã, de fapt,a fost viceversa. Adicã aacordat PNL Vâlcea un bo-nus substanþial, întrucât salaa fost ocupatã pe o perioadãde timp dublã faþã de ceapentru care se plãtise.

Gutãu, la ZiuaPoloniei ºi ZiuaRegalitãþii

Dupã ce ºi-a exprimat ne-mulþumirea cã IPJ Vâlceanu l-a invitat la manifestãri-le prilejuite de Ziua Poliþiei,Mircia Gutãu (foto), prima-

rul municipiului RâmnicuVâlcea, a primit douã com-pensãri. Marþi, 2 mai a.c.,Primãria Râmnicu Vâlcea aanunþat cã municipalitateava fi reprezentatã, prin pri-mar, la douã evenimente im-portante: Ziua RepubliciiPolone ºi Ziua Regalitãþii.”Primarul Mircia Gutãu arãspuns invitaþiei transmisede Ambasadorul RepubliciiPolone, Excelenþa Sa dl.Marcin Wilczek, ºi va luaparte luni, 8 mai, la eveni-mentele organizate la Bucu-reºti cu ocazia Zilei Repu-blicii Polone. Reamintim cãambasadorul Poloniei a fostoaspetele municipiuluiRâmnicu Vâlcea în 25 ia-nuarie, ocazie cu care a avutîntâlniri la Primãria munici-piului cu reprezentanþi ai ad-ministraþiei locale, precumºi cu mediul de afaceri”. Deasemenea, miercuri, 10 mai,la invitaþia ªefului CaseiMajestãþii Sale Regelui, edi-lul-ºef al Râmnicului, alã-turi de un numãr mare deinvitaþi, va participa la gar-den-party-ul oferit cu oca-zia zilei de 10 mai la Pala-tul Elisabeta”, a precizat pri-mãria.

ªef nou la IPJ?Umblã zvonul cã Inspec-

toratul de Poliþie al Judeþu-lui Vâlcea va avea, nu pestemult timp, un ºef nou. Aces-ta va fi comisarul-ºef depoliþie Ion Matei.

Un pic de reformãîn Forum

Demnã de luat în seamãpropunerea consilieruluiPNL Grigore Crãciunescuîn ce priveºte Forumul Cul-tural al Râmnicului, sugati-vã cu o vechime de 16 ani abanului public. La cea mairecentã ºedinþã a Consiliu-lui Local Râmnicu Vâlcea,Crãciunescu a cerut un picde reformã în Forum: ”Sãfie transformat în altceva, sãnu mai fie cinci-ºase iluºtriºi eminenþi care se laudãunul pe celãlalt. Trebuie de-finit un alt concept pentruviaþa culturalã în viitor”, aspus Crãciunescu. ªi n-aspus rãu...

Publ

icita

te

soane care apeleazã la noi în-trucât nu mai deþin anumitedocumente ºi angajatorii refu-zã sã le punã la dispoziþie”, aexplicat Mohora (foto).

Neplata lefurilor ºimunca fãrã acte,

reclamate la ITM Dolj

































[email protected] Anul XII, nr USR-ul merge pe mâna ... · cã, miercuri - 3 mai, Oficiul...

Documents

Transcript of [email protected] Anul XII, nr USR-ul merge pe mâna ... · cã, miercuri - 3 mai, Oficiul...