Contabilitatea Institutiilor Publice

Prof Crisina Simona Nistor

CURS 1

Principalele cerinte ale reformei

Accentuarea procesului de descentralizare financiara si decizionala a institutiilor;

Cresterea complexitatii activitatii IP si a ponderii activitatilor cu caracter economic;

Armonizarea planului de conturi si a situatiilor financiare ale IP cu cele ale societatilor comerciale;

Armonizarea sistemului contabil al IP cu reglementarile internationale;

Modificarea clasificatiei bugetare in vederea evaluarii performantelor in utilizarea banilor publici (bugete pe programe);

Intoducerea obligativitatii conducerii contabilitatii de gestiune pentru urmarirea costurilor aferente programelor prevazute in buget.

Evolutia reformei contabilitatii publice

A. Cadrul international

Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) emise de IFAC

Asigura nevoia unui limbaj comun pe care intreaga comunitate financiara internationala o doreste;

Usureaza activitatea celor ce pregatesc, auditeaza sau utilizeaza situatii financiare;

Este puntea de legatura intre entitatile publice si cele private;

Contribuie la asigurarea unei baze comune pentru contabilitate si raportare in toate tarile, rezultand o mai buna si mai eficienta analiza financiara;

Contribuie la reducerea costurilor deoarece contabilii, auditorii, analistii financiari, investitorii, si organismele de reglementare nu vor ma fi obligati sa converteasca sau sa reconcilieze situatiile fiannciare dintr-un set de standarde in alt set de standarde.

Aria de aplicabilitate ale IPSAS

Standarde pentru contabilitatea de angajamente

Standarde pentru contabilitatea de casa.

stabilesc cerinte de recunoaştere, evaluare, descriere şi informaţiile de furnizat privind tranzactiile şi evenimentele in situatiile financiare de uz general.

sunt proiectate sa se aplice situatiilor financiare de uz general ale tuturor entitatilor din sectorul public.

Caracteristici IPSAS

Converg cu IFRS-urile emise de IASB, prin adaptarea lor contextului sectorului public, atunci cand este cazul;

Trateaza problemele de raportare financiara ale sectorului public care fie nu sunt tratate comprehensiv de catre IFRS-urile existente, fie pentru ele nu au fost elaborate IFRS-uri de catre IASB;

Deoarece multe IPSAS-uri pentru contabilitatea de angajamente au la baza IFRS-uri, "Cadrul general IASB pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare" reprezinta o referinta relevanta pentru utilizatorii IPSAS-urilor;

IPSASB a emis si un IPSAS comprehensiv pentru contabilitatea de casa.

În 1996, IFAC – prin Comitetul pentru sectorul public PSC a lansat un proiect de dezvoltare a unui set de standarde contabile pentru entităţile din sfera sectorului public, cunoscute sub denumirea de IPSAS.

Dupa 31 Iulie 1998, PSC a publicat 20 de Standarde IPSAS de inspiraţie IAS, având la bază modelul de contabilitate pe bază de angajamente şi care privesc următoarele domenii:

IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, care cuprinde consideraţiile generale cu privire la prezentarea situaţiilor financiare, îndrumări cu privire la structura acestor situaţii financiare, respectiv cerinţe minimale privind conţinutul în condiţiile utilizării contabilităţii de angajamente

IPSAS 2 Tabloul fluxurilor de numerar, care solicită prezentarea informaţiilor cu privire la modificarea numerarului şi a echivalentului de numerar în cursul exerciţiului financiar, modificări grupate pe cele trei tipuri de activităţi: de exploatare, de investiţii sau financiare

IPSAS 3 Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori şi modificări fundamentale în politicile contabile, specifică tratamentul contabil al schimbărilor estimărilor contabile, politicilor contabile şi a corectării erorilor fundamentale

IPSAS 4 Efectele modificărilor ratelor de schimb valutare, prezintă tratamentul contabil al tranzacţiilor în monedă străină şi al operaţiilor cu străinătatea. Standardul descrie cerinţele ce trebuie avute în vedere la stabilirea cursului valutar ce va fi utilizat pentru recunoaşterea anumitor tranzacţii în valută şi cum vor fi recunoscute în situaţiile financiare efectele financiare ale modificării ratelor de schimb valutare

IPSAS 5 Costul îndatorării, prescrie tratamentul contabil al costului îndatorării care prevede cuprinderea pe cheltuieli curente a costului îndatorării, sau tratamentul alternativ care prevede capitalizarea costului îndatorării care este direct atribuibil achiziţiei, construcţiei sau realizării unui bun ce îndeplineşte condiţiile recunoaşterii sale ca activ imobilizat.

IPSAS 6 Situaţiile financiare consolidate şi contabilitatea entităţilor controlate, solicită tuturor entităţilor ce deţin un control asupra altor entităţi să pregătească situaţii financiare consolidate care să consolideze toate entităţile controlate prin aplicarea metodei integrării globale. Standardul prezintă de asemenea o prezentare detaliată a conceptului de control şi modalitatea sa de aplicare în cazul sectorului public şi oferă îndrumări cu privire la determinarea existenţei controlului în vederea aplicării standardului .

IPSAS 7 Contabilitatea investiţiilor în entităţi asociate, solicită ca toate investiţiile în entităţi asociate să fie cuprinse în situaţiile financiare consolidate utilizând metoda punerii în echivalenţă, cu excepţia cazului în care investiţia este achiziţionată şi deţinută numai în vederea vânzării sale în viitorul

apropiat, în acest din urmă caz se utilizează metoda costului.

IPSAS 8 Raportarea financiară a participaţiilor în societăţile mixte, solicită consolidarea proporţională ca tratament de bază contabil a părţii deţinute de entităţi din sectorul public în societăţi mixte. Ca tratament alternativ contabil al părţilor deţinute poate fi aplicată metoda punerii în echivalenţă.

IPSAS 9 Veniturile din tranzacţii comerciale, stabileşte tratamentul contabil al veniturilor din tranzacţii comerciale. Veniturile din tranzacţii necomerciale, cum ar fi impozitele colectate nu fac obiectul acestui standard, ele vor fi tratate într un standard separat.

IPSAS 10 Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste, descrie caracteristicile unei astfel de economii şi oferă îndrumări cu privire la retratarea situaţiilor financiare a entităţilor pentru a asigura furnizarea unei informaţii utile.

IPSAS 11 Contractele de construcţii, aplicabil atât contractelor comerciale cât şi celor publice asigură îndrumări cu privire la alocarea costului contractului şi acolo unde este posibil a venitul contractului la perioada de raportare în care s a realizat lucrarea de construcţii.

IPSAS 12 Stocuri, prescrie tratamentul contabil aplicabil stocurilor deţinute de entităţile din sectorul public şi face diferenţierea între stocurile deţinute în vederea vânzării lor în cadrul unor tranzacţii comerciale şi anumite stocuri deţinute în vederea consumului sau distribuirii. Standardul nu tratează serviciile prestate deoarece având în vedere specificul serviciilor prestate de către entităţile ce aparţin sectorului public ele vor face obiectul unui standard viitor.

IPSAS 13 Leasing, este bazat pe reglementările IAS 17 şi stabileşte cerinţele de raportare financiară cu privire la operaţiile de leasing financiar şi operaţional efectuate de entităţi publice ca locatar sau locator. S-a decis că întrucât IPSAS 13 şi proiectul IPSAS privind proprietăţile, plantaţiile şi echipamentele sunt strâns legate, este preferabil ca cele două standarde să fie puse în aplicare de la aceeaşi dată.

IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei închiderii exerciţiului, (IAS 10), conţine anumite amendamente cu privire la necesitatea prezentării mediului în care activează sectorul public. Standardul stabileşte criteriile ce stau la baza luării deciziei cu privire la necesitatea ajustării situaţiilor financiare în cazul apariţiei unui eveniment ulterior datei de raportare.

IPSAS 15 Instrumente financiare: conţinut şi prezentare, se bazează pe IAS 32 cu acelaşi nume, şi cuprinde cerinţele de conţinut privind reflectarea instrumentelor financiare în situaţiile financiare şi clasifică instrumentele financiare ca active financiare, datorii sau capitaluri proprii.

IPSAS 16 Investiţii imobiliare, bazat pe IAS 40 cu acelaşi nume, asigură îndrumare în vederea identificării investiţiilor imobiliare din cadrul sectorului public. Standardul solicită recunoaşterea iniţială a investiţiilor imobiliare la cost şi explică faptul că dacă o imobilizare este achiziţionată costul său trebuie să reflecte valoarea sa justă de la data primei recunoaşteri în situaţiile financiare, iar ulterior investiţia imobiliară trebuie să fie evaluată la valoare justă sau cost.

IPSAS 17 Proprietăţi, plantaţiile şi echipamentele, stabileşte tratamentul lor contabil, incluzând baza şi perioada recunoaşterii lor iniţiale, şi determinarea amortizării şi deprecierii lor. Standardul nu solicită sau interzice recunoaşterea bunurilor de patrimoniu.

IPSAS 18 Raportarea pe segmente, stabileşte principiile prezentării situaţiilor financiare cu privire la tipurile de activităţi ale unei entităţi din cadrul sectorului public în vederea evaluării performanţelor anterioare privind atingerea obiectivelor propuse şi în vederea luării deciziilor privind viitoarele alocări de resurse.

IPSAS 19 Provizioane, active şi datorii contingente

defineşte provizioanele, datoriile contingente şi activele contingente şi identifică condiţiile în care trebuie recunoscute provizioanele, cum se evaluează, şi ce informaţii trebuie furnizate în legătură cu ele. Standardul solicită de asemenea o serie de informaţii cu privire la datoriile şi activele contingente, informaţii ce trebuie cuprinse în notele situaţiilor financiare în vederea facilitării înţelegerii de către utilizatori a naturii, perioadei şi valorii lor.

IPSAS 20 Părţile afiliate,

solicită prezentarea existenţei relaţiilor dintre părţile afiliate când există control între ele şi prezentarea de informaţii cu privire la tranzacţiile dintre entitate şi părţile afiliate în anumite circumstanţe. Informaţiile sunt necesare în vederea înţelegerii corecte a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii raportoare.

IFAC

Misiunea IFAC este

de a servi interesul public,

de a intari profesia contabila la nivel mondial;

de a contribui la dezvoltarea unor economii internationale puternice prin initierea şi promovarea:

aderarii la standarde profesionale de o inalta calitate,

progresului convergentei intenationale a acestor standarde,

dezbaterii problemelor de interes public, pentru care experienta profesionala este extrem de relevanta

Membri

Peste 163 de organisme membre din toate zonele globului,

Peste 2,5 milioane de contabili persoane fizice ce activeaza in domeniul public, industrie, comert, educatie.

Organismele profesionale menbre, au si ele ca obiectiv promovarea calitatii, experientei si integritatii profesiei contabile.

Are o sustinere internationala ampla

CONSILIUL PENTRU STANDARDE INTEMATIONALE DE CONTABILITATE PENTRU SECTORUL PUBLIC (IPSASB)

Infiintat pentru a elabora standarde contabile de inalta calitate pentru a fi utilizate de entitatile din sectorul public din intreaga lume pentru intocmirea situaţiilor financiare de uz general.

funcţioneaza ca organism normalizator independent sub auspiciile IFAC.

Obiectivul IPSASB

este de a servi interesul public prin elaborarea unor standarde de raportare financiara pentru sectorul public de inalta calitate şi prin facilitarea convergentei standardelor intemaţionale şi naţionale, astfel crescand calitatea şi uniformitatea raportarii financiare la nivel mondial.

IPSASB

Işi realizeaza obiectivele prin:

Emiterea Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS-uri);

Promovarea acceptiirii lor şi a convergentei internationale cu aceste standarde; şi

Publicarea altor documente care ofera indrumiiri privind problemele şi practicile raportiirii financiare in sectorul public.

Comitetul pentru Sectorul Public (PSC)

Dezvolta programe în scopul îmbunătăţirii managementului financiar al sectorului public şi al contabilitatii, inclusiv:

dezvoltarea standardelor de contabilitate şi de audit şi de promovarea acceptării lor;

încurajarea şi facilitarea schimbului de informaţii printre membrii organizaţiilor profesionale şi alte părţi interesate.

Are autoritatea de a emite, ca reprezentant al Consiliului IFAC, hotărâri privind contabilitatea, auditul şi sistemul de raportare în sectorul public.

Alte reglementari internationale

Regulamentul financiar al UE nr. 1605 – 2002;

Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr. 2342/2002 privind reguli detaliate de implementare a Regulamentului financiar aplicabil bugetului general;

Standardele Sistemului European de Conturi (SEC ’95);

Manualul privind Statistici Financiare Guvernamentale;

Regulamentul Comisiei Europene nr. 2909/2000 privind managementul contabil al activelor fixe ale CE;

Reglementari internationale ale finantatorilor;

Cerinte de raportare ale BM, FMI.

B. Cadrul national

Planul de actiune la Guvernului prin Programul pentru 2000-2004 cuprindea restructurarea

contabilitatii sectorului public prin:

Imbunatatirea clasificatiei bugetare

Stabilirea prioritatii clasificatiei economice fata de clasificatia functionala si institutionala

Suplimentarea contabilitatii pe baza de numerar cu contabilitatea pe baza de angajamente.

In vederea realizarii conformitatii cu metodologia ESA 95, MPF a promis contabilitatii de angajamente la nivelul sectorului public din Romania incepand cu anul 2003.

In trimestrul IV 2002 MFP promitea sa pregateasca:

norme privind contabilitatea sectorului public,

Norme privind organizarea si managementul contabilitatii activelor institutiilor publice,

Planul de conturi pentru institutii publice

Norme privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatii economice.

OMFP 1746/2002

Aproba normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului IP, planul de conturi si monografia principalelor operatiuni;

Prevederile se aplica experimental pe un numar de 13 ordonatori principali de credite incepand cu semestrul I al anului 2003, in paralel cu reglementarile existente;

Incepand cu 1 ianuarie 2004, trebuiau aplicate la toate IP.

OG 81/2003 si OMFP 1487/2003

Introduce amortizarea pentru a se reflecta valoarea reala a bunurilor si prezentarea prin situatiile financiare a unei imagini fidele asupra patrimoniului;

Introduce reevaluarea prin care s-a dorit aducerea imobilizarilor la costul curent sau la valoarea de intrare actualizata

OMFP 520/2003

Prevede obligativitatea inregistrarii in contabilitate a drepturilor si obligatiilor oricarei entitatiin momentul constatarii acestora.

OMFP 1025/2005

Introduce noua clasificatie bugetara, aplicabila din 2006 conforma cu cerintele ESA 95 pentru respectarea standardelor organismelor internaţionale privind compilarea şi prezentarea statisticilor privind finanţele publice, în vederea îmbunătăţirii structurii şi a transparenţei operaţiunilor desfăşurate pe seama fondurilor publice, precum şi a angajamentului României privind implementarea acquis-lui comunitar în domeniul finanţelor publice, asumat prin documentul de poziţie la Capitolul 11 - Uniunea Economică şi Monetară.

OMFP 1917/2005

Marcheaza trecerea efectiva de la sistemul de contabilitate pe baza de numerar spre cel pe baza de angajament, incepand cu 1 ianuarie 2006.

CURS 2Definirea si clasificarea I.P.Definirea si clasificarea I.P.

Legea 500/2002 defineste I.P. ca fiind “denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare”.

Legea 273/2006 defineste I.P. ca fiind “autoritatile unitatilor administrativ teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare al activitatii lor”.

I.P. produc bunuri publice care se distribuie, de regula, in mod gratuit, urmarind satisfacerea cerintelor consumatorilor.

I.P. sunt cadrul de derulare al:

- procesului de constituire a resurselor publice – M.F.P., M.M.S.S.

- de utilizare a principalelor resurse publice ale statului – M.F.P.

Clasificarea institutiilor publice:

Dupa importanta activitatii

- Institutii ale administratiei publice centrale (Guvernul, ministerele, autoritati administrative autonome, servicii publice deconcentrate, prefectura);

- Institutii ale administratiei publice locale (Consiliul judetean, consiliul local, primarul, servicii publice locale).

Dupa statutul juridic

- I.P. cu personalitate juridica;

- I.P. fara personalitate juridica.

Dupa nivelul ierarhic

- I.P. superioare;

- I.P. subordonate

Ordonatorii de crediteOrdonatorii de credite Procesul de bugetareProcesul de bugetare Continut si caracteristiciContinut si caracteristici

Bugetul a fost definit ca fiind ansamblul activitatilor privind finantele publice care cuprinde elaborarea si executia bugetului administratiei de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului fondurilor speciale, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si contributiilor precum si utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul asigurarii, functionarii organelor puterii judecatoresti, legislative si administartive.

Bugetul general consolidat este instrumentul in care isi

gasesc reflectarea toate resursele financiare si cheltuielile publice.

Bugetul general consolidat cuprinde in present in Romania 4 categorii de bugete:

bugetul statului = administratiei centrale de stat ;

bugetul asigurarilor de stat ;

bugetul fondurilor speciale ;

bugetul local.

Consolidarea bugetului general semnifica operatia de eliminare a transferarilor reciproce dintre diversele bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si a cheltuielilor.

Fluxurile economice dintre bugetul public national si participantii la viata economico sociala a statului respectiv sunt :

Fluxuri intre agentii economici si celelalte persoane care obtin venituri sau care detin in proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul statului pe de alta parte sub forma impozitelor, taxelor si contributiilor ;

Fluxuri economice intre bugetul public national pe de o parte si institutiile publice, persoanele fizice si juridice carora le sunt repartizate alocatiile bugetare. Scurt istoric a notiunii de bugetScurt istoric a notiunii de buget

anul 1215 in Constitutia Angliei ” Magna charta ”

legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929 bugetul statului era definit ca fiind actul prin care sunt prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ;

perioada comunista bugetul satului a reprezentat principalul instrument al politicii macroeconomice prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului national ;

dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor publice - L 10/1991, 72/1996, 500/2002

Bugetul public national este in esenta un document politic deoarece :

Exprima optiunile generale rezultate in urma votului cetatenilor in legatura cu cerintele pe care statul trebuie sa le satisfaca acestora sub forma serviciilor publice ;

Reflecta rezultatul mediei dintre grupuri de interese si indivizi tinand cont de marimea resurselor financiare ale statului si caracteristicile cheltuielilor publice

Reflecta proportia relativa dintre dorintele politicienilor privind satisfacerea diverselor interese de grup si posibilitatea practica de satisfacere a acestor interese

Reflecta puterea relativa a unor indivizi sau grupuri de interese de a influenta politica cheltuielilor bugetare

Reflecta optiunea partidului aflat la putere in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor de interes general

Reflecta preferintele cetatenilor pentru diferite forme de impozitare si posibilitatea de a muta povara fiscala asupra unei parti a contribuabililor

Procedura bugetara reprezinta ansamblul operatiunilor de intocmire si elaborare a bugetului de stat, de dezbatere si aprobare parlamentara, de executie a cifrelor bugetare, de incheiere a contului general anual de executie bugetara si de control bugetar.

Procedura bugetara cuprinde trei etape :

Producerea resurselor financiare publice sub forma veniturilor de natura fiscala si nefiscala

Cererea de cheltuieli publice

Alocarea resurselor financiare publice obtinute

Functiile bugetului de statFunctiile bugetului de stat

functia de repartitie ;

functia de control.

Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :

constituirea fondurilor bugetare ;

distribuirea acestora.

Functia de control

Functia de control a bilantului national public se realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia, de dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control legislativ al parlamentului asupra bugetului.

De asemenea se realizeaza in etapele de executie a partilor de venituri si cheltuieli ca un control administrativ de specialitate.

Componentele sistemul Componentele sistemul bugetarbugetar

bugetul statului ;

bugetul asigurarilor sociale de stat ;

bugetul fondurilor speciale ;

bugetul trezoreriei statului ;

bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;

bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale ;

bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;

bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate de stat sau guvern si a caror rambursare inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice ;

bugetul fondurilor externe nerambursabile ;

bugetele locale.

Etapele procesului bugetarEtapele procesului bugetar

1. Elaborarea bugetului;

2. Aprobarea bugetului;

3. Executia bugetului;

In aceasta etapa cheltuielile parcurg urmatoarele faze:

Angajarea cheltuielilor - se refera la sumele aprobate la partea de cheltuieli a caror limita nu poate fi depasita. Exista douaforme de angajamente:

A. Angajamentul legal – faza a procesului executiei bugetare prezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta oobligatie pe seama fondurilor publice;se prezinta sub forma scrisa si este semnat de ordonatorul principal de credite.Valoarea lui nu o poate depasi pe cea a angajamentului bugetar.

B. Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competenta afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.El precede angajamentul legal.

Lichidarea cheltuielilor – faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate,se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal.

Ordonantarea cheltuielii – faza in care se confirma existenta creantelor si datoriilor si verificarea acestora, moment in care se poate efectua plata.Se emite ordonantarea de plata.

Plata cheltuielilor – fazqa finala a executiei bugetare prin care I.P. face plata efectiva a obligatiilor fata de terti – creditori. Instrumentele de plata utilizate sunt cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT).

4. Incheierea executiei bugetare;

5. Controlul executiei bugetului;

6. Aprobarea executiei bugetului.

Principiile si regulile procesului Principiile si regulile procesului bugetarbugetar

Principiul universalitatii;

Principiul publicitatii;

Principiul unitatii;

Principiul anualitatii;

Principiul specializarii bugetare;

Principiul unitatii monetare.

Structura bugetelorStructura bugetelor

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget conform clasificatiei bugetare.

Clasificatia bugetara este instrumentul prin care veniturile si cheltuielile unui buget sunt grupate intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare si precis determinate si se utilizeaza atat in faza de elaborare cat si de executie a bugetelor.

Veniturile – sunt structurate pe capitole si subcapitole;

Cheltuielile – sunt structurate pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupa caz.

Exemplu: cheltuieli cu salariile la o universitate suportate din finantarea de baza –641.57.03.09.I.10.01

641 – Cheltuieli cu salariile personalului (simbol cont)

57.03 – cod capitol Invatamant, conform clasificatiei functionale

09 – subcapitolul Invatamant superior, conform clasificatiei functionale

I - titlul de cheltuieli -de personal- cf. clasificatiei economice

10 – cod articol –cheltuieli cu salariile-conform clasificatiei economice

01 –cod alineat-salarii de baza- conform clasificatiei economice

Structura cheltuielilor publiceStructura cheltuielilor publice

Criterii utilizate pentru clasificarea cheltuielilor publice:

Clasificarea administrativa: are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice:ministere, agentii guvernamentale, unitati administrativ teritoriale; realizeaza o codificare a ordonatorilor principali.

Clasificatia functionala: foloseste drept criteriu destinatia cheltuielilor adica domeniile, ramurile si sectoarele spre care se indreapta resursele financiare publice; le imparte pe parti, capitole,subcapitole.

Clasificatia economica: clasifica cheltuielile dupa natura si efectul lor; le imparte pe articole si aliniate.

A. Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, subventii, transferuri, dobanzi;

B. Cheltuieli de capital;

C.Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite;

D. rezerve, excedent/deficit.

CONTINUTUL BUGETULUI NATIONAL CONTINUTUL BUGETULUI NATIONAL PUBLICPUBLICOrganizarea contabilitatii in I.P.Organizarea contabilitatii in I.P.

Din 2006 I.P. au obligatia sa tina contabilitatea in partida dubla iar noul sistem de contabilitate se bazeaza pe contabilitatea de angajamente.

Definitie: Contabilitatea de angajamente recunoaste efectele tranzactiilor si altor evenimente atunci cand acestea se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit.

Conntabilitatea I.P. va cuprinde :

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor siplata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;

Contabilitatea trezoreriei statului;

Contabilitatea generala care sa reflecte drepturile si obligatiile, evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial;

Contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.

Se folosesc doua tipuri de conturi:

Conturi bugetare – au rolul de a reflecta incasarea veniturilor, plata cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare; sunt conturi speciale, in afara bilantului deschise pe structura clasificatiei bugetare;

Conturi generale – pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului, indiferet daca veniturile au fost incasate sau cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial.

DocumenteleDocumentele

Documentele folosite se grupeaza in trei mari categorii:

Documente justificative – sunt acte scrise intocmite in momentul efectuarii unei operatii economice sau financiare si au ca rol atestarea efectuarii operatiei respective, precum si reflectarea acesteia in ctb.

Documente contabile – reflecta prelucrarea documentelor justificative in conturi analitice si sintetice si in registrele de contabilitate astfel incat sa se permita prelucrarea eficienta a datelor dar si controlul acestora.

Documentele de sinteza si raportare:

1. bilantul;

2. contul de rezultat patrimonial;

3. situatia fluxurilor de trezorerie;

4.situatia modificarilor in structura activelor nete/capitalurilor,

5. anexe la situatiile financiare (politici contabile si note explicative);

6. contul de executie bugetara.

Principii contabilePrincipii contabile

Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale:

Principiul continuitatii activitatii;

Principiul permanentei metodelor;

Principiul prudentei;

Principiul contabilitatii pe baza de angajamente;

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii;

Principiul intangibilitatii;

Principiul necompensarii;

Principiul comparabilitatii informatiilor;

Principiul materialitatii;

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.

CURS 33. Contabilitatea capitalurilor I.P.

Def. Capitalurile reprezinta surse permanente ale I.P.care cuprind surse proprii ale acestora reprezentate de fonduri, rezultatul patrimonial care se defalca in rezultatul exercitiului si reportat, precum si surse imprumutate pe termen mediu si lung, reprezentate de imprumuturile sau datoriile asimilate.

Capitalurile proprii se refera la drepturile titularului de patrimoniu asupra unei parti din activele acestui patrimoniu, ca urmare a aportului adus de acesta la infiintarea institutiei si pe parcursul perioadei de functionare a acesteia. Titularul de patrimoniu este statul ca persoana juridica.

Capitalurile imprumutate pe termen mediu si lung sunt datorii dobandite pe o durata mai mare de 1 an in scopul asigurarii de bunuri permanente in vederea dezvoltarii institutiei.

Conturile de capitaluri se regasesc in clasa 1 dezvoltata

pe urmatoarele grupe de conturi:

10 Capital, Rezerve, Fonduri

11 Rezultatul reportat

12 Rezultatul patrimonial

13 Fonduri cu destinatie speciala

15 Provizioane

16 Imprumuturi si datorii asimilate(peste 1 an)

3.1 Contabilitatea capitalurilor proprii3.1.1 Fondurile I.P.

Fondurile sunt elemente de capital propriu ale I.P. care arata dreptul statului sau al unitatilor administrativ teritoriale de posesie, folosinta si de dispozitie asupra bunurilor ce alcatuiesc domeniul public si privat al acestuia.

Domeniu public - totalitatea bunurilor care sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ teritoriale, pe cai legale.

Domeniu privat – totalitatea bunurilor aflate in proprietatea acestora dar care nu fac parte din domeniul public; asupra lor exista un drept de proprietate privata.

Fondurile unei I.P. includ:

Fondurile activelor fixe necorporale (contul 100);

Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului (contul 101);

Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului (contul 102);

Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale (contul 103);

Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ teritoriale (contul 104). Conturile de fonduri sunt conturi de pasiv si cu ajutorul lor ministerele, organele de specialitate ale I.P. centrale sau locale si I.P. subordonate tin evidenta fondurilor proprii. Se crediteaza cu sursele de provenienta ale activelor imobilizate realizate in regie proprie sau intrate in I.P., se debiteaza cu diminuarea surselor proprii ca urmare a iesirii lor din patrimoniu, iar soldul este creditor si reflecta fondurile aferente activelor imobilizate existente la un moment.

Aceste fonduri sunt utilizate pentru reflectarea surselor proprii de formare a bunurilor de natura activelor fixe corporale si necorporale neamortizabile.

Contul 100 tine evidenta fondurilor AFN neamortizabile.

a) Pentru A.F.N. achizitionate

206 = 100

concomitent

682=404 – cu valoarea AFN achizitionate

b) Pentru AFN obtinute in regie proprie:

233=721

206=100

682=233

c) La iesirea din patrimoniu:

100=206

Conturile 101 si 102 tin evidenta fondurilor proprii legate de AFC, de natura terenurilor si a mijloacelor fixe.

a) Intrarea AFC achizitionate in patrimoniul institutiei:

211 = 101 - cu valoarea de intrare a AFC

212 102

213

214

concomitent 682=404

b) Intrarea AFC obtinute in regie proprie

211 = 101 - cu valoarea de intrare a AFC facute in regie

212 102 proprie

213

214

concomitent 231=721

682=231

c) Iesirea din patrimoniu a AFC

101 = 211 - cu valoarea de intrare a AFC iesite

102 212

213

214

3.1.2 Rezervele din reevaluare

Reevaluarea este operatiunea prin care activele fixe sunt aduse la o valoare justa determinata de influenta inflatiei sau deflatiei.

Contul 105 Rezerve din reevaluare tine evidenta rezervelor din reevaluarea AFC. Se crediteaza cu cresterea de valoare rezultata din reevaluarea AFC, se debiteaza cu descresterea de valoare

rezultata din reevaluarea AFC, iar soldul creditor reflecta valoarea rezervelor din reevaloarea AFC existente.

a) Cresterea de valoare b) Descresterea de valoare

211 = 105 105 = 211

212 212

213 213

214 2143.1.3 Contabilitatea rezultatelor I.P.

Rezultatele I.P.sunt de doua feluri in functie de perioada din care provin: rezultatul exercitiului sau rezultatul curent si rezultatul reportat.

In functie de locul unde se determina, acesta poate fi:

Rezultatul I.P. – se determina la sfarsitul exercitiului curent, prin inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si finantari, indiferent de momentul efectuarii platii si incasarilor. Este un rezultat patrimonial, care se transfera ulterior in rezultatul reportat.

V>C excedent patrimonial

V<C deficit patrimonial

Rezultatul bugetului local – se determina la sfarsitul exercitiului curent, prin inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si finantari, indiferent de momentul efectuarii platii si incasarilor. Este un rezultat patrimonial.

Rezultatul bugetar = Venituri bugetare incasate -

-Cheltuieli bugetare achitate

Rezultatul executiei nebugetare al exercitiului curent =

=excedent/deficit patrimonial –excedent/deficit bugetar

Aceste se transfera in rezultatul reportat anul urmator.

Rezultatul bugetului asigurarilor sociale de stat - se determina la sfarsitul exercitiului curent, prin inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si finantari, indiferent de momentul efectuarii platii si incasarilor. Este un rezultat patrimonial.

Rezultatul bugetar = Venituri bugetare incasate -

-Cheltuieli bugetare achitate

Rezultatul executiei nebugetare al exercitiului curent =

=excedent/deficit patrimonial –excedent/deficit bugetar

Aceste se transfera in rezultatul reportat anul urmator.

Contul 121 Rezultatul patrimonial – este un cont bifunctional care preia in debit cheltuielile angajate (clasificate dupa natura sau destinatia lor), iar in credit veniturile realizate (grupate dupa natura si sursa lor). Soldul creditor reflecta excedentul exercitiului, iar cel debitor, deficitul exercitiului.

121 = clasa 6 cu totalitatea cheltuielilor angajate

clasa 7 = 121 cu totalitatea veniturilor realizate

Contul 117 Rezultatul reportat – este un cont bifunctional. Se debiteaza cu deficitul patrimonial, se crediteaza cu excedentul patrimonial, iar soldul debitor exprima deficitul patrimonial precedent, respectiv cel creditor excedentul patrimonial precedent.

121 = 117 excedent precedent

117 = 121 deficit precedent3.2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Se constituie pentru:

Litigii,amenzi si penalitati, daune si alte datorii incerte

Cheltuieli legate de garantii acordate clientilor

Alte provizioane

Contul 151 Provizioane este un cont de pasiv. In creditul lui se inregistreza provizioanele constituite sau majorate, iar in debit provizioanele diminuate sau anulate. Soldul creditor arata provizioanele existente.

681 = 151 la constituire sau majorare

151 = 781 la anulare sau diminuare3.3 Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate

Se tine pe urmatoarele categorii:

Imprumuturi contractate sau garantate de stat;

Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni;

Imprumuturi contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;

Alte imprumuturi si datorii asimilate;

Dobanzi aferente acestora.

Conturile specifice sunt cele din grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate – conturi de pasiv, de capitaluri imprumutate pe termen mediu si lung, se crediteaza cu valoarea imprumuturilor primite si dobanda aferente, se debiteaza cu ratele scadente restituite si dobanda aferenta, iar soldul creditor reflecta valoarea imprumuturilor neajunse la scadenta si dobanda aferenta.

3.3.1 Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni

Obligatiunile sunt instrumente financiare de creditare utilizate de stat in vederea acoperirii temporare a datoriei publice.

Se caracterizeaza prin:

Sunt emise pe termen mediu sau lung si au ca scop atragerea de mijloace banesti necesare finantarii;

Sunt purtatoare de dobanda, aceasta calculandu-se la valoarea nominala.

Cunosc alaturi de valoarea nominala, valoarea de emisiune si cea de rambursare.

Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

inregistreaza valoarea de rambursare a imprumuturilor.

Contul 169 Prime privind rambursarea imprumuturilor

din emisiuni de obligatiuni este utilizat pentru evidenta

primelor de rambursare specifice.Este un cont de activ.

Exemplu : MFP emite in anul N 100.000 obligatiuni la

V.E 980lei/oblig., V.N. 1.000lei/oblig., V.R. 1.020lei/oblig

Dobanda este de 16%/an.Durata este de 3 ani.

1. emisiunea obligatiunilor % = 161 102.000.000

461 98.000.000

169 4.000.000

2. Primirea banilor in contul MFP 521=461 98.000.000

3. Inregistrarea dobanzii si repartizarea cotei aferente din prima (anul N+1) 666 =1681 16.000.000 (dob)

668 = 169 1.333.333(prima)

4. Identic cu pct.3 pentru anii N+2 si N+3

5. Restituirea imprumutului in anul N+3

161=521 102.000.000

3.3.2 Imprumuturi contractate sau garantate de stat/autoritatile publice locale

I.P. tin evidenta imprumuturilor interne si externe contractate sau garantate de stat/autoritatile publice locale pe termen mediu sau lung, potrivit acordurilor incheiate cu organisme sau institutii de credit prin:

162,163 – conturi de pasiv, se crediteaza cu tragerile din imprumuturile contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, se debiteaza cu imprumuturile rambursate conform scadentelor, iar soldul creditor reflecta imprumuturile nerambursate.

164,165 - conturi de pasiv, se crediteaza cu tragerile din imprumuturile contractate sau garantate de stat, se debiteaza cu imprumuturile rambursate conform scadentelor, iar soldul creditor reflecta imprumuturile nerambursate.

CURS 4

4. Contabilitatea activelor fixe detinute de I.P.

Activele (IPSAS) = resurse controlate de o entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare si din care institutia va avea viitoare beneficii economice sau potentiale servicii.

Activele fixe = sunt bunuri economice detinute de I.P.

pe o perioada mai mare de timp (peste un an) si sunt

utilizate in vederea desfasurarii activitatii pentru care au

fost concepute.

Activele fixe se grupeaza in trei categorii:

Active fixe necorporale;

Active fixe corporale;

Active fixe financiare.

Planul de conturi cuprinde pentru activele fixe clasa a II-a de conturi.4.1 Contabilitatea activelor fixe necorporale

Activele fixe necorporale sunt valori economice ce nu au corespondenta materiala, insa au valoare mare si sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si servicii, pentru a fi inchiriate altora sau pentru motive administrative (IPSAS).

1. Cheltuielile de dezvoltare – cuprind costurile efectuate de institutii pentru achizitionarea sau obtinerea in regie proprie a proiectelor de dezvoltare necesare realizarii de produse sau servicii noi, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.(contul 203)

2. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si alte valori asimilate – sunt contracte incheiate de institutie cu terte persoane care-i permit celei dintai sa utilizeze un bun , o creanta, un drept de autor, o marca inregistrata. (contul 205)

3. Inregistrari ale evenimentelor cultural – sportive, a reprezentatilor teatrale, programe de radio si televiziune, evenimente sportive, benzi magnetice si alte suporturi, etc.(contul 206)

4. Alte active fixe necorporale – programele informatice sau alte tipuri de active necorporale.(contul 208)

5. Active fixe necorporale in curs – reprezinta activele fixe necorporale realizate de institutie si neterminate pana la finele exercitiului financiar.(contul 233)

Conturile 203, 205 si 208 sunt conturi de activ, se debiteaza cu valoarea activelor fixe necorporale achizitionate, primite cu titlu gratuit sau obtinute in regie proprie si se crediteaza cu activele fixe necorporale scazute din evidenta. Soldul contului este debitor si reflecta valoarea activelor fixe necorporale detinute de institutie la un moment dat.

Contul 206 este utilizat pentru evidentierea activelor fixe necorporale care nu se amortizeaza. Este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea evenimentelor cultural – sportive inregistrate ca intrari prin creditul contului 100 Fondul activelor necorporale, si se crediteaza la descarcarea din gestiune a acestora prin debitul aceluiasi cont prin care s-a inregistrat intrarea. Soldul debitor reflecta valoarea evenimentelor cultural – sportive existente la un moment dat.

Contul 233 este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea cheltuielilor aferente investitiilor neterminate la sfarsitul perioadei si se crediteaza cu valoarea investitiilor terminate si inregistrate ca active fixe necorporale. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea activelor fixe necorporale in curs de executie.

Filiera de inregistrari:

Intrarea de AFN care nu se amortizeaza

206 = 100 valoarea de intrare

Intrarea de AFN care se amortizeaza

20X = 404 cost de achizitie

20X = 791 valoare justa (cu titlu gratuit)

Preluare cheltuieli la finele anului pt. AFN nefinisate

233 =721 cost de productie

Iesirea AFN neamortizabile


Receptia AFN care se finalizeaza

20X = 233 valoarea AFN amortizabile 682 = 233 valoarea AFN neamortizabile

concomitent 206 = 100

Iesirea AFN cedate incomplet amortizate

% = 20X valoarea de intrare

280 valoarea amortizata

691/658 valoarea neamortizata

Iesirea AFN integral amortizate

280 = 20X valoarea de intrare

4.2 Contabilitatea activelor fixe corporale

Activele fixe corporale sunt obiectul sau complexul de obiecte care sunt detinute pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege si o durata de utilizare mai mare de un an.(IPSAS)

Se cuprind aici:

Terenuri si amenajari de terenuri (contul 211);

Constructii (contul 212);

Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii (contul 213);

Mobilier, aparatura birotica, alte active corporale (contul 214);

Alte active ale statului ( contul 215);

Active fixe corporale in curs (contul 231).

A. Terenurile si amenajarile de terenuri

Contul 211este un cont de activ care inregistreaza in debit valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri achizitionate, a celor primite cu titlu gratuit si a amenajarilor efectuate in regie proprie care alcatuiesc domeniul public sau privat. In credit se evidentiaza valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri scoase din evidenta ca urmare a cedarii lor. Soldul debitor reflecta valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri existente la un moment dat.


Intrarea terenurilor care nu se amortizeaza

211 = 101, 102, 103, 104 valoare de intrare

Intrarea terenurilor achizitionate

211 = 101, 102, 103, 104 cost de achizitie

concomitent 682 = 404 cost de achizitie

Intrarea amenajarilor de terenuri achizitionate

2112 = 404 cost de achizitie

Intrarea terenurilor si amenajarilor de terenuri primite cu titlu gratuit

211 = 791 valoare justa

Iesirea din patrimoniu a terenurilor

101,102,103,104 = 2111 valoare de intrare

Iesirea din patrimoniu a amenajarilor integral amortizate


Iesirea din patrimoniu a amenajarilor neamortizate integral

% = 211 valoarea de intrare



B. Active fixe corporale de natura mijloacelor fixe

Conturile 212, 213, 214, 215 sunt conturi de activ care inregistreaza in debit intrarile de AFC provenite din achizitionari, dotari, transferuri, investitii, preluari in contul creantelor, dezmembrari, realizari in regie proprie, iar in credit iesirile de AFC prin scoatere din functiune, transfer sau alte cai. Soldul debitor reflecta valoarea AFC de natura mijloacelor fixe existente.


Intrarea AFC achizitionate de la terti care nu se amortizeaza

212, 213, 214, 215 = 101, 102, 103, 104 cost de achizitie

concomitent 682 = 404 cost de achizitie

Intrari de AFC cu titlu gratuit, prin donatii sau transfer

212, 213, 214, 215 = 791 valoare justa

Nota: plusurile constatate la inventar la AFC se reflecta similar intrarilor cu tiltu gratuit.

Iesirea AFC neamortizabile

101, 102, 103, 104 = 212, 213, 214, 215 valoare de intrare

Iesirea din patrimoniu a AFC integral amortizate

281 = 212, 213, 214, 215 valoarea de intrare

Iesirea din patrimoniu a AFC neamortizate integral

% = 212, 213, 214 ,215 valoarea de intrare



C. AFC realizate in regie proprie

Contul 231 este un cont de activ. In debitul contului se inregistreaza cheltuielile aferente investitiilor neterminate la sfarsitul perioadei, iar in credit investitiile terminate receptionate, puse in functiune si inregistrate ca AFC. Soldul debitor reflecta valoarea AFC neterminate.

Intrarea AFC in curs de executie

231 = 722 cost de productie

Finalizarea si receptia lucrarii pt. AFC amortizabile

212, 213, 214, 215 = 231 cost de productie

Finalizarea si receptia lucrarii pt. AFC neamortizabile

212, 213, 214, 215 = 101, 102, 103, 104

concomitent 682 = 231

4.3 Contabilitatea activelor fixe financiare

Activele fixe financiare reprezinta valori ale I.P. detinute de aceasta in patrimoniul altor societati comerciale, pe o perioada mai mare de un an.

Titlurile de participare reprezinta valori sub forma actiunilor detinute in capitalul unei societati comerciale prin care I.P. primeste venituri sub forma de dividende. (contul 260)

Alte titluri imobilizate cuprind obligatiuni detinute de I.P. in urma carora primesc venituri sub forma de dobanzi. (contul 265)

Creante imobilizate reprezinta imprumuturi pe termen lung sau alte tipuri de creante acordate (garantii, depozite si cautiuni) de I.P. altor persoane fizice sau juridice. (contul 267)

Conturile 260, 265, 267 sunt conturi de activ care se debiteaza cu valoarea AFF intrate in gestiunea institutiei, de regula prin conversia creantelor bugetare si se crediteaza in momentul iesirii din gestiune ca urmare a cesionarii lor. Soldul final debitor reflecta valoarea AFF existente.


Intrarea titlurilor de participare prin conversia creantelor bugetare

260 = 464 cost de achizitie

Intrarea creantelor imobilizate

267 = 512, 520 cost de achizitie

Iesirea creantelor imobilizate

512, 520 = 267 valoarea de intrare

CURS 5

5. Contabilitatea stocurilor institutiilor publice

Stocurile fac parte din categoria activelor circulante sau a activelor curente.

IPSAS 12 Stocuri – defineste stocurile ca fiind:

active in forma materiala, destinate a fi consumate pentru efectuarea de servicii;

active in forma materiala destinate consumului in cadrul procesului de productie;

active in forma materiala destinate vanzarii sau distribuite in cursul normal al operatiilor.

Stocurile participa la un singur ciclu de exploatare, consumandu-se in totalitate.

In functie de momentul si de locul unde apar, exista trei categorii:

Stocuri destinate procesului de productie: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, materialele rezerva de stat, etc.

Stocuri obtinute in cadrul procesului de productie: productia in curs de executie, semifabricatele, produsele finite, produsele reziduale;

Stocuri aflate in unitati sau activitati de desfacere, precum marfurile si ambalajele.

Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu:

Cost de achizitie – specific I.P., ele sunt neplatitoare de TVA pentru activitatea de baza.

Pentru stocurile utilizate pentru activitatea de baza

CA = Pret cumparare + chelt transp./aprov. + TVA

Pentru stocurile neutilizate pentru activitatea de baza

CA = Pret cumparare + chelt transp./aprov.

Cost efectiv de productie: totalitatea cheltuielilor operationale care participa sau concura la obtinerea produsului finit.

Valoare justa

Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu:

CMP;

FIFO – recomandata I.P. de normele nationale;

LIFO.

Evidenta stocurilor:

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului intermitent5.1 Contabilitatea stocurilor

Se cuprind aici:

Materii prime – participa direct la obtinerea produselor si se regasesc in forma initiala sau transformate in produsul finit.

Materiale consumabile – participa la procesul de fabricatie dar de regula nu se regasesc in produsul finit.

Contul 301 Materii prime/302 Materiale consumabile – este un cont de activ care se debiteaza cu costul de achizitie al materiilor prime/materialelor consumabile intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea acestora la iesirea din gestiune. Soldul este debitor si reflecta costul de achizitie al stocurilor neconsumate.

Obiectele de inventar – bunuri cu valoare mai mica decat limita pentru mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor.

Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar - este un cont de activ care se debiteaza cu costul de achizitie al obictelor de inventar intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea acestora la iesirea din gestiune.

Specific I.P. este dezvoltarea pe sintetice de gradul 2:

3031 Materiale de natura obiectelor de inventar in magazie;

3032 Materiale de natura obiectelor de inventar date in folosinta.

Exemplu: La o institutie publica se aprovizioneaza obiecte de inventar in valoare de 3.000 lei, din care ½ se dau in folosinta institutiei.

Aprovizionarea cu obiecte de inventar

3031 = 401 3.000

Darea in folosinta

3032 = 3031 1.500

Materiale rezerva de stat si de mobilizare – stocuri specifice I.P. care se constituie in vederea acoperirii unor nevoi in momentul intervenirii unui risc.

Ambalajele rezerva de stat si de mobilizare – ambalajele necesare stocurilor rezerva de stat si de

mobilizare.

Alte stocuri – munitia si furniturile pentru apararea nationala, ordinea publica si siguranta nationala.

Contul 304 Materiale rezerva de stat si de mobilizare/ 305 Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare /

309 Alte stocuri - este un cont de activ care se debiteaza cu costul de achizitie al stocurilor intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea acestora la iesirea din gestiune. Soldul este debitor si reflecta costul de achizitie al stocurilor neconsumate.

Semifabricatele – produse care nu au parcurs in intregime fazele procesului tehnologic si care au nevoie de prelucrari ulterioare.

Produsele finite – produsele care au parcurs in intregime fazele procesului tehnologic si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare.

Rebuturi, materiale recuperabile si deseuri – bunuri care nu corespund in totalitate normelor tehnice.

Conturile 341 Semifabricate / 345 Produse finite / 346 Rebuturi, sunt conturi de activ care se debiteaza cu valoarea bunurilor intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea celor iesite din gestiune. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a bunurilor existente in gestiune.

Bunuri confiscate sau intrate in proprietatea privata a statului (contul 347) sau a unitatilor administrativ teritoriale (contul 349).

Contul 347/349 este un cont de activ care inregistreaza in debit valoarea bunurilor confiscate si intrate in proprietatea privata a statului/ unitatilor administrativ teritoriale, iar in credit bunurile scazute din evidenta conform legii. Soldul debitor reflecta valoarea bunurilor confiscate, existente la un moment dat.

Exemplu: DGFP a confiscat in urma unor controale bunuri in valoare de 100.000 lei. Bunuri in valoare de 20.000 lei au fost predate si valorificate prin consignatie.

Inregistrarea bunurilor confiscate si a celor predate

347 = 102 100.000

359 = 347 20.000

Incasarea bunurilor valorificate

560 = 708 20.000

102 = 359 20.000

Animale si pasari – in general I.P.utilizeaza astfel de stocuri pentru cercetari, gradini zoologice, institutii de spectacole (circ) sau pentru microproductie.

Contul 361 Animale si pasari este un cont de activ care se debiteaza cu animalele si pasarile intrate, se crediteaza cu cele iesite, iar soldul debitor reflecta valoarea celor existente.

Marfuri – bunuri achizitionate in scopul revanzarii sau care sunt obtinute de institutie si predate magazinelor proprii.

Ambalajele – bunuri folosite pentru ambalarea produselor destinate vanzarii si care trebuie restituite.

Contul 371 Marfuri/381Ambalaje este de activ, se debiteaza cu intrarile de marfuri/ambalaje in institutie si se crediteaza cu cele iesite. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor/ ambalajelor existente.

5.2 Particularitati privind contabilitatea stocurilor

Inregistrarea lipsurilor de gestiune neimputabile

602 = 302

Inregistrarea lipsurilor de gestiune imputabile (se realizeaza la valoarea pretului de vanzare cu amanuntul)

A. Lipsa bun intrat anul curent

4282 = %

719 – cu valoarea contabila (VC)

4481 – valoare de inlocuire – VC

B. Lipsa bun intrat anii precedenti

4282 = 4481 – valoarea de inlocuire

C. Retinerea din salar a valorii imputate

421 = 4282

D. Varsarea la buget a sumelor datorate

4481 = 770

Obtinerea produselor finite

345 = 709 – costul efectiv

Vanzarea de produse finite

411 = 701 – pret de vanzare a produselor finite

Descarcarea din gestiune

709 = 345 – costul efectiv al produselor finite vandute

Trimiterea materialelor la terti

351 = % valoarea la pret de inregistrare a

301 materialelor predate tertilor pentru

302 prelucrare, prezentare la expozitii,

303 sau pentru reparare si recuperare

Obtinerea de mijloace fixe in urma prelucrarii

214 = % valoarea mijlocului fix

351 valoarea materialelor inglobate

401 valoarea manoperei

CURS 6

6. Contabilitatea relatiilor cu tertii6.1 Abordari teoretice

Creantele sunt drepturi ale institutiei fata de terte persoane fizice sau juridice, rezultate in urma relatiilor acesteia cu mediul economico – social, prin care institutia a avansat un bun, lucrare sau serviciu si pentru care aceasta trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Datoriile pe termen scurt sunt legate de relatiile cu persoane fizice sau juridice, referitoare la cumpararea de bunuri, lucrari sau servicii, la utilizarea fortei de munca, la plata impozitelor si taxelor, pentru care institutia trebuie sa acorde un echivalent valoric sau o contraprestatie.

In denumirea generica de terti se cuprind creantele si datoriile curente care se pot imparti in:

Creante si datorii comerciale;

Creante si datorii salariale;

Creante si datorii sociale;

Creante si datorii fiscale;

Decontari referitoare la fonduri nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana;

Alte datorii si creante pe termen scurt;

Creante bugetare si creditori bugetari;

Decontarile intre institutii publice.

Recunoasterea elementelor in situatiile financiare impune existenta a doua criterii indeplinite cumulativ:

Probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor (pentru active), respectiv a unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice (pentru datorii);

Evaluarea sa se poata realiza in mod credibil.6.2 Contabilitatea relatiilor cu furnizorii

Datoriile comerciale generate de cumpararile de active circulante materiale, de lucrarile si serviciile prestate institutiei, precum si de cumpararile de active fixe, se evidentiaza cu contul 401Furnizori / 404 Furnizori de active fixe.

Conturile au functia contabila de pasiv, se crediteaza cu valoarea datoriilor institutiei fata de terti si se debiteaza prin stingerea obligatiilor fata de acestia. Soldul creditor reflecta sumele datorate furnizorilor.

Filiera: % = 401

clasa 3 pretul de inregistrare a stocurilor

408 valoare facturi primite

409 valoare ambalaje facturate

4426 valoare TVA deductibila

471 valoare abonamente, chirii, etc

532 valoare timbre, bilete, tichete, etc.

clasa 6 valoare consumuri

% = 404

grupa 20 valoarea AFN achizitionate

grupa 21 valoarea AFC achizitionate

valoarea AFC si AFN in curs

4426 valoarea TVA deductibila

682 valoare AF neamortizabile achizitionate

Stingerea obligatiilor

401/404 = %

162,163,164,165 plati in valuta dispuse din imprumuturi contractate sau garantate

232, 234 valoare avansuri acordate si decontate

grupa 51 sume platite din contul de disponibil

531 sume platite in numerar

grupa 56 sume platite din venituri proprii/subventii

770 sume platite din alocatii bugetare6.3 Contabilitatea relatiilor cu clientii

Creantele IP generate de produsele vandute, lucrarile executate, serviciile prestate, facturate, precum si a materialelor vandute in conditiile prevazute de lege se evidentiaza cu contul 411 Clienti.

Contul are functia contabila de activ, se debiteaza cu valoarea creantelor existente fata de clienti, se crediteaza prin stingerea creantelor o data cu incasarea lor, iar soldul debitor reflecta creantele existente si neincasate inca.


411 = %

304, 305 valoarea materialelor, produselor si ambalajelor iesite la imprumuturi si pentru improspatarea stocurilor

419 valoare ambalaje restituibile

411 = %

4427 valoare TVA colectata

448 sume datorate bugetului

grupa 70 valoare la pret de vanzare a produselor finite, semifabricatelor, marfurilor livrate clientilor

valoare lucrari, studii, cercetari, servicii prestate, chirii facturate

valoare venituri din activitati diverse

714 valoare creante reactivate

765 diferente favorabile de curs aferente creantelor

% = 411

413 efecte comerciale acceptate, datorate de clienti

419 decontare avansuri incasate, ambalaje restituite

448 sume virate bugetului

511, 531 valoare cecuri primite, numerar incasat

512, 560, 561 sume incasate in contul de disponibil

770 sume incasate in contul de finantare6.4 Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate

442 Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoareate un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.

Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de I.P.pentru activitatile lor administrative, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sportive pe care le desfasoara ca autoritati publice chiar daca pentru desfasurarea lor se percep taxa, redevente, cotizatii sau onorarii.

Se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile efectuate de I.P. in cazul in care tratarea lor ca persoane neimpozabile ar conduce la distorsiuni concurentiale.

Contabilitatea operatiunilor economice generatoare de TVA se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

4423 TVA de plata – cont care are functia contabila de datorii si care reflecta datoria I.P. fata de bugetul statului;

4424 TVA de recuperat - cont care are functia contabila de activ si care reflecta creanta I.P. fata de bugetul statului;

4426 TVA deductibila – cont care are functia contabila de activ si care reflecta TVA inscrisa in facturi si alte documente fiscale primite de la furnizori;

4427 TVA colectata – cont care are functia contabila de datorii si care reflecta TVA inscrisa in facturi si alte documente fiscale emise de catre I.P. pentru bunurile vandute, serviciile si lucrarile prestate catre terti;

4428 TVA neexigibila – cont bifunctional; evidentiaza TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila respectiv colectata la primirea sau la emiterea facturii fiscale, etc.

Exemplu:

1. Achizitie mobilier de birou, conform facturii fiscale, in valoare de 850 lei, tva 19%.

% = 404 1011,5

2141 850

4426 161,5

2.Achizitie hartie de xerox pe baza avizului de expeditie, urmand ca factura sa se primeasca ulterior. Valoarea materialelor este de 1.000 lei. TVA 19%.

a. Intrarea hartiei % = 408 1.190

3021 1.000

4428 190

b. Prinirea facturii fiscale 408 = 401 1.190

4426 = 4428 190

3. Se presteaza servicii de consultanta operatorilor de servicii publice, pe baza de factura fiscala, 10 ore X 60 lei/ora, TVA 19%.

4111 = % 714

704 600

4427 114

4. Regularizarea TVA –lui pe baza situatiilor anterioare:

% = 4426 351,5

4427 114

4424 237,5

481 Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate

Pentru finantarea institutiilor subordonate, adica a ordonatorilor secundari si tertiari, se utilizeaza conturile de decontari. Ele reflecta operatiunile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune atat in contabilitatea institutiei debitoare, cat si a celei creditoare apartinand aceluiasi ordonator principal de credite.

Contul 481 tine evidenta raporturilor de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii, reprezentand valoarea materialelor transmise si primite in vederea efectuarii unor actiuni in cadrul

institutiei, precum si sumele transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile.

A. Valoarea materialelor transmise si primite:

B. Valoarea decontarilor reciproce in lei si in valuta:

C. Decontarile care se instituie intre institutia superioara si cele subordonate.

CURS 7

7.Contabilitatea trezoreriei I.P.7.1 Prezentarea generala si structura trezoreriei

Activitatea de trezorerie cuprinde toate operatiunile privind incasarile si platile curente.

Disponibilitatile banesti aflate in conturi curente la banci in lei si in valuta, cecurile si efectele comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci;

Sumele obtinute din imprumuturi externe si interne, contractate sau garantate;

Mijloace banesti ale bugetelor;

Investitii financiare -obligatiuni emise si rascumparate

Acreditivele in lei si in valuta, avansurile de trezorerie;

Disponibilitati din fonduri speciale;

Imprumuturi pe termen scurt;

Numerar in caserie.

Disciplina bugetara impune:

Efectuarea operatiunilor de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului unde I.P. au deschise conturile de disponibilitati, de venituri si cheltuieli;

In vederea efectuarii cheltuielilor este necesara prezentarea bugetului de venituri si cheltuieli trezoreriei statului;

Este necesara inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat. 7.2 Contabilitatea incasarilor si platilor efectuate prin conturi la trezoreria statului si banci

Contabilitatea cecurilor, a efectelor de incasat

Contul 511 Valori de incasat – este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti, se crediteaza cu valoarea celor incasate, iar soldul debitor reflecta valoarile de incasat ramase.

Contabilitatea incasarilor si platilor prin conturi la banci

Contul 512 Conturi la banci – este un cont bifunctional care se debiteaza cu sumele incasate de I.P. si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite.

512 = %

167 - sume incasate din imprumuturi si datorii asim.

267- valoare garantii restituite de furnizori

411- sume incasate de la clienti

461 - sume incasate de la debitori diversi

511 - valori de incasat incasate

519 - valoare imprumuturi pe termen scurt

581 - sume intrate intr-un cont de trezorerie

706 - sume incasate din chirii

765 - diferente favorabile de curs

774 – sume in valuta din fonduri externe neramburs.

% = 512

167 rambursare imprumuturi si datorii asimilate

232,234 avansuri date furnizorilor de active fixe

267 imprumuturi pe termen mediu si lung date,

garantii depuse la furnizorii de energie el.

401 sume platite furnizorilor

403 plati efectuate pe baza de efecte comerciale

471 sume pentru cheltuieli anticipate

472 sume incasate anticipat

505 valoare obligatiuni emise si rascumparate

519 rambursare imprumuturi pe termen scurt

581 sume virate in alt cont de trezorerie

627 valoarea serviciilor bancare

665 diferente nefavorabile de curs valutar

774 sume ramase la sfarsitul programelor de

finantare

Contabilitatea disponibilitatilor bugetelor

Operatiunile privind incasarea veniturilor de catre ordonatorii de credite se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 52 Disponibil al bugetelor.

Contul 520 Disponibil al bugetului de stat la trezoreria statului – se foloseste de catre ordonatorii

principali de credite pentru disponibilitatile bugetului de stat din venituri incasate (impozite, taxe, contributii, etc.). Este un cont bifunctional.

520 = %

463 venituri ale bugetului de stat din declaratiile

fiscale depuse de persoane fizice si juridice

4671 sume incasate in plus care urmeaza a se restitui

581 venituri incasate in numerar depuse

4671 = 520 sume restituite contribuabililor, sume platite

catre alte bugete

Contul 5211 Disponibil al bugetului local – se foloseste de catre unitatile administrativ – teritoriale pentru evidentierea disponibilitatilor bugetului local, provenite din venituri incasate pe structura clasificatiei bugetare. Este un cont de activ.

5211 = %

2675 sume rambursate din imprumutul pe termen lung

464 sume incasate din diverse creante

4672 sume incasate ce se vor restitui contrib.

5212 excedentele la finele perioadei transferate 522 sume din fondul de rulment utilizate la sfarsitul anului pentru acoperirea deficitului bugetar

751 venituri din vanzarea unor bunuri

752 venituri din prestari servicii

753 venituri din taxe administr. eliberari permise

7722 subventii de la buget

% = 5211

2675 imprumuturi acordate pe termen lung

4672 sume platite contribuabililor

4682 imprumuturi acordate din bugetul local pe termen scurt

522 sume virate la finele anului pentru constit fondului de rulment din excedentul anual al bugetului local

7702 inchiderea contului de finantare la finele perioadei

Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati din venituri proprii

Contul 560 Disponibil al I.P. finantate integral din venituri proprii – este un cont de activ care se debiteaza cu sumele incasate din venituri proprii si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor arata disponibilitatile existente.

Contul se debiteaza prin:

560 = %

167 - incasari din imprumuturi si datorii asimilate

267- valoare garantii restituite de furnizori

411- sume incasate de la clienti

461 - sume incasate de la debitori diversi

511 - valori de incasat incasate

519 - valoare imprumuturi pe termen scurt primite

581 - sume intrate intr-un cont de trezorerie

708 - sume incasate din activitati diverse

719 – sume incasate din alte venituri operationale

790 – venituri din despagubiri incasate in cont

Contul se crediteaza prin:

% = 560

167 rambursare imprumuturi si datorii asimilate

232,234 avansuri date furnizorilor de active fixe

267 imprumuturi pe termen mediu si lung date,

garantii depuse la furnizorii de energie el.

401 sume platite furnizorilor

403 plati efectuate pe baza de efecte comerciale

471 sume pentru cheltuieli anticipate

472 sume incasate anticipat

519 rambursare imprumuturi pe termen scurt

581 sume virate in alt cont de trezorerie

627 valoarea serviciilor bancare

665 diferente nefavorabile de curs valutar

CURS 8

8.Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor I.P.

Prin activitati curente se inteleg activitatile desfasurate de o institutie publica, pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si functionare.

Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de institutie, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare.

8.1Contabilitatea cheltuielilor IP

Definitie: Conform contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp.

Momentul recunoasterii cheltuielilor

Cheltuielile de personal : salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contributiile aferente acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata. Drepturile cuvenite si neachitate aferente exercitiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile de personal ale exercitiului.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptia materialelor de natura obiectelor de inventar care se inregistreaza la scoaterea din folosinta a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achizitionate si platite in exercitiile bugetare anterioare si consumate in exercitiul bugetar curent.

Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop.

Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora.

Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii.

Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop.

Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora.

Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii.

Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

Dupa natura activitatii si destinatia cheltuielilor:

Cheltuieli operationale: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale;

Cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli cu difertente de curs valutar, cheltuieli cu dobanziile, cheltuieli cu transferurile;

Cheltuieli extraordinare: cheltuieli ce apar in institutie ca urmare a fenomenelor naturale care determina pierderi neprevazute, cheltuieli legate de valoarea neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea DNU

Tinand cont de clasificatia economica, cheltuielile bugetare se impart in:

Cheltuieli curente: salariale si materiale

Cheltuieli de capital: investitii

Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de credite

Rezerve, excedent/deficit.

Fazele parcurse de cheltuielile bugetare în procesul execuţiei

Angajarea

Lichidarea

Ordonantarea

Plata

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor.

Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare.

Structura conturilor de cheltuieli

In cadrul institutiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura si destinatie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

121 = clasa 68.2 Contabilitatea veniturilor si finantarilor

Definitie: conform contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.

Momentul recunoasterii veniturilor

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

În contabilitate, veniturile din activitati economice se înregistreaza în momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau în alte conditii prevazute în contract, al facturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate catre clienti.

Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare anterioare.

Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective.

Dupa natura lor si sursa de provenienta:

Venituri operationale: venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe, venituri ale bugetelor reprezentate de impozite, taxe,contributii de asigurari, alte venituri;

Venituri financiare sunt venituri obtinute din activitatea financiara;

Venituri extraordinare: despagubiri din asigurari precum si venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului.

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor - venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie

speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

Structura conturilor de venituri

In cadrul institutiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, dupa natura si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Clasa 7 = 121

Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii.

Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.

CURS 9

8. Raportarile contabile in I.P.

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind potrivit prevederilor IPSAS nr.1 si nr.2 si ale Regulamentului Financiar al Uniunii Europene nr.1605/200 (art.197,198,199,200,201,202, 203,204), urmatoarele:

a) bilant;

b) contul de rezultat patrimonial

c) situatia fluxurilor de trezorerie;

d) situatia modificarilor in structura activelor/ capitalurilor;

e) anexe la situatiile financiare, care includ: principii, reguli si metode contabile, note explicative si angajamente in afara bilantului;

f) contul de executie bugetara.

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv la incheierea exercitiului financiar precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

Bilantul cuprinde elementele de activ si de pasiv grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate.

Structura bilantului in conformitate cu IPSAS 1:

A. Active

Active necurente

Active fixe necorporale

Active fixe corporale

Active fixe financiare)

Creante imobilizate (peste 1 an)

Total active necurente

Active curente

Stocuri

Creante (sub 1 an)

Investitii financiare pe termen scurt

Conturi la trezorerie si banci

Cheltuieli in avans

Total active curente

Total active

B. Datorii

Datorii necurente

Datorii (peste1 an)

Imprumuturi pe termen lung

Provizioane

Total datorii necurente

Datorii curente

Datorii (sub 1 an)

Imprumuturi pe termen scurt

Imprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent

Venituri in avans

Total datorii curente

Total datorii

C. Capitaluri proprii

Rezerve si fonduri

Rezultatul patrimonial

Rezultatul reportat

Contul de rezultat patrimonial

exprima performanta financiara a institutiei publice;

determina rezultatul exercitiului, ca diferenta intre venituri , respectiv finantari si cheltuieli, pe fiecare sursa de finantare si pe total. Rezultatul exercitiului este un rezultat patrimonial, continand angajamente si datorii neachitate.

Structura contului de rezultat patrimonial:

Venituri operationale : finantari, venituri din activitati economice, venituri din subventii si alocatii bugetare cu destinatie speciala, venituri din productia de imobilizari, venituri din impozite si taxe, alte venituri operationale;

Total venituri operationale

Cheltuieli operationale: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu personalul, cheltuieli de capital, cheltuieli ale bugetelor, cheltuieli operationale privind amortizarile si provizioanele, alte cheltuieli operationale

Total cheltuieli operationale

Excedent (deficit) din activitatea operationala

Venituri financiare: venituri din schimb valutar, venituri din diferente de curs valutar, venituri din vanzari de active, venituri din dobanzi,alte venituri financiare

Total venituri financiare

Cheltuieli financiare: cheltuieli din diferente de curs valutar, dobanzi bancare, alte cheltuieli financiare

Total cheltuieli financiare

Excedent (deficit) din activitatea financiara

Excedent (deficit) din activitatea ordinara

(excedent/deficit din activitatea operationala +/-

excedent/deficit din activitatea financiara )

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

Excedent/deficit din activitatea exceptionala

Rezultatul exercitiului (excedent/deficit din activitatea ordinara +/- excedent/deficit din activitatea

exceptionala)

Situatia fluxurilor de trezorerie

Prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in:

Fluxurile de trezorerie din activitatea operationala care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta;

Fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de mijloace fixe;

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare.

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele (surplus sau deficit) rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele (surplus sau deficit) rezultate in urma reevaluarii activelor sau din corectarea erorilor contabile.

Anexe la situatiile financiare

Includ, potrivit prevederilor Regulamentului Financiar al Uniunii Europene nr.1605/2002 (art.203,204), urmatoarele:

- principii si politici contabile( reguli si metode contabile);

- note explicative;

- angajamente in afara bilantului

Contul de executie bugetara

Prezinta veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul

a) Informatii privind veniturile

-prevederi bugetare initiale si definitive

- drepturi constatate

-incasari realizate

-drepturi constate de incasat

b) Informatii privind cheltuielile

- credite bugetare initiale, credite bugetare definitive

- angajamente bugetare

- angajamente legala

- plati efectuate

- angajamente legale de platit

Cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)

c) Rezultatul executiei bugetare(incasari realizate – plati efectuate)

Contabilitatea Institutiilor Publice

Documents

Transcript of Contabilitatea Institutiilor Publice