Contabilitatea-Clientilor

CCUPRINSUPRINS

Introducere…………………………………………………Introducere………………………………………………… pag. 2pag. 21. Introducere in contabilitatea clientilor……………….1. Introducere in contabilitatea clientilor………………. pag. 3pag. 3 1.1. Structura creantelor……………………………….1.1. Structura creantelor………………………………. pag. 6pag. 62. Contabilitatea decontarilor cu clientii………………..2. Contabilitatea decontarilor cu clientii……………….. pag. 8pag. 8 2.1. Contul 411 Clienti………………………………… 2.1. Contul 411 Clienti………………………………… pag. 8pag. 8 2.2. Contul 418 Clienti facturi de intocmit………….. 2.2. Contul 418 Clienti facturi de intocmit………….. pag. 13pag. 13 2.3. Contul 413 Efecte de primit……………………… 2.3. Contul 413 Efecte de primit……………………… pag. 15pag. 15 2.4. Contul 4118 Clienti incerti………………………. 2.4. Contul 4118 Clienti incerti………………………. pag. 16pag. 16 2.5. Contul 419 Clienti – creditori …………………... 2.5. Contul 419 Clienti – creditori …………………... pag. 18pag. 183. Aplicatii………………………………………………….3. Aplicatii…………………………………………………. pag. 20pag. 204. Studiu de caz…………………………………………….4. Studiu de caz……………………………………………. pag. 29pag. 29Anexe………………………………………………………..Anexe……………………………………………………….. pag. 36pag. 36Bibliografie…………………………………………………Bibliografie………………………………………………… pag. 41pag. 41

2

IINTRODUCERENTRODUCERE

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si a creantelor unitatii patrimoniale, in relatiile acesteia cu : furnizorii, clientii, salariatii, bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, fondurile speciale, unitatile din cadrul grupului, asociatii, debitorii, creditorii, alte persoane fizice si juridice.

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datorii. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din exploatare.

Contabilitatea furnizorilor si a clientilor, precum si a celorlalte datorii si creante, se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica in parte.

{n contabilitatea clientilor, se inregistreaza operatiunile patrimoniale privind livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni efectuate, de regula, pe baza contractelor incheiate cu acestia.

Creanţele inteprinderii faţă de clienţii ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.

Lucrarea de fata isi propune sa abordeze din perimetrul contabilitatii tertilor latura „contabilitatii clientilor”.

3

1. IINTRODUCERENTRODUCERE ÎNÎN CONTABILITATEACONTABILITATEA CLIENŢILORCLIENŢILOR

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datorii. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din exploatare.

Creanţele inteprinderi faţă de clienţii ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere.

Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data înregistrări creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile.

După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în: • creanţe şi datorii pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an; • creanţe şi datorii pe termen mediu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani; • creanţe şi datorii pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mediu se încadrează în categoria

imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, creanţe legate de participaţii, împrumuturi acordate pe termen lung).

Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără incidenţă asupra contului de rezultate şi cuprind: creanţe comerciale; creanţe din gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt denumite şi creanţe în afara grupului de exploatare.

Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.

4

Conturile de creante evidentiaza relatiile de decontare cu clientii si alte terte persoane privind creantele unitatii patrimoniale. Acestea au functie contabila de activ. {n debitul lor se inregistreaza crearea creantelor asupra tertilor privind bunurile v@ndute, efectele comerciale primite, avansurile si aconturile acordate, precum cele asupra actionarilor din operatiunile privind capitalul subscris si nevarsat. Se crediteaza la decontarea creantelor prin incasare sau anulare. Soldul conturilor este debitor si reprezinta creantele unitatii patrimoniale asupra tertelor persoane.

Prin structura sa, sistemul de conturi se diferentiaza pe categorii de creante, iar in cadrul fiecarei categorii conturile analitice se creeaza pe fiecare persoana fizica sau juridica.

De asemena, conturile analitice se grupeaza si pe termene de incasare iar creantele incerete sau in litigii sunt evidentiate distinct.

Pe exemplul contului 411 „Clienti”, mecanismul de functionare a conturilor de creante se prezinta astfel:

Exemple: 1) Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in

valoare de 200.000 lei pret de v@nzare. Operatia determina o crestere a creantei asupra clientilor (+A), inregistrata in debitul contului 411 „Clienti”, si o realizare a venitului din v@nzarea produselor (+P) evidentiata in creditul contului 701 „Venituri din v@nzarea produselor finite”, rezult@nd urmatoarea formula contabila:

2) Din extrasul de cont primit de la banca rezulta incasarea clientului pentru valoarea de 190.000 lei. Operatia are ca efect cresterea disponibilului din contul de la banca, reflectata in debitul

5

Taxa pe valoare adaugata aferenta pretului de vanzare

Sumele datorate de clienti

Sumele incasate de la clienti in conturile de trezorerie

D C D C D C

70 « Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii si

alte activitati » 411 “Clienti”5 “Conturi de

trezorerie”

Valoarea la pret de vanzare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate pe baza de facturi

D C4427 “TVA colectata”

=411 “Clienti” 701 “Venituri din vanzarea

produselor finite” 200.000 lei

contului 512 „Conturi curente la banci” si, totodata, o micsorare a creantei asupra clientilor (-A), inregistrata in creditul contului 411 „Clienti”, astfel:

Reflectarea in forma sistematica a inregistrarilor cronologice de mai sus se prezinta astfel:

Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrării în patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră.

Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferenţele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea care se stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi:

• Egalitate• Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit

principiului prudenţei deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra

• Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.

La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

6

5121 “Conturi curentela banci”

701 “Venituri din vanzarea produselor finite”

=5121 “Conturi curente la banci” 411 “Clienti” 190.000 lei

D C D C D C411 “Clienti”

200.000 200.000 190.000 190.000(1) (2)

1.1. Structura creanţelor1.1. Structura creanţelor

Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile asimilate:

• 411 „Clienţi”• 413 „Efecte de primit”• 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”• 418 „Clienţi – facturi de întocmit”• 419 „Clienti creditori”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:

Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită dată o sumă de bani.

Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data şi în locul stabilit o sumă de bani .

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.

Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci

7

pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.

Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadenţa efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către creditor şi se face avalizarea.

Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în cazul în care nici unul din ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadenţă . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil.

Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul iniţial contabilizează andosarea.

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără efectele remitentului şi plăteşte acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată, reţinând scontul după relaţia:

Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigounde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului

În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul plăteşte datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme a creanţei.

Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.

Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor financiare sau extraordinare şi sunt înregistrate în contabilitate în categoria „Debitorilor diverşi”.

8

2. CCONTABILITATEAONTABILITATEA DECONTĂRILORDECONTĂRILOR CUCU CLIENŢIICLIENŢII

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

411. CLIENŢI413. EFECTE DE PRIMIT 4118. CLIENŢI INCERŢI SAU {N LITIGIU418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT419. CLIENŢI - CREDITORI

2.1. Contul 411 „Clienţi”

Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi.

În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează:• preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate,

lucrărilor executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă prin creditul conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”; 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”; 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”705 „Venituri din studii şi cercetări”706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri”707 „Venituri din vânzarea de mărfuri”708 „Venituri din activităţi diverse”4427 „TVA colectată”4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.

• valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ”

• la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „

• la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in urma creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv”

9

• contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe recuperate”

• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienţi ”se înregistrează: • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor ,

prin creditul conturilor: 512 „ Conturi curente la bănci „531 „ Casa „

• contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „

• sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu, prin debitul contului 4118 „ Clienţi incerţi „

• contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419 „Clienţi – creditori „

• diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ ”

• reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent ca diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv „

• diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar„

• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienţi , prin debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „

• valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind sconturile acordate „

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe faţă de aceştia neâncasate încă.

În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa fiind şi unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină cont între decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418 „ Clienţi – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 411 „Clienţi”:

1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor:

10

a) la livrarea produselor, cu facturi

b) la livrarea produselor fãrã facturi

Şi ulterior la întocmirea facturii

Regularizare TVA

c) valoarea creanţelor reactive

d) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor

a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

b) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

11

%701 „Venituri din vanzarea produselor finite”

4427 „TVA colectata” 411 „Clienti” =

=

418 „Clienti-facturi de intocmit”

=

=4428 „TVA neexigibila” 4427 „TVA colectata”

=754 “Venituri din creante

reactivate”

= 419 „Clienti creditori”

=5121 “Conturi la banci in lei”

=5311 “Casa in lei"

=665 „Cheltuieli din diferente

de curs valutar”

%701 „Venituri din vanzarea produselor finite”

4427 „TVA colectata”

411 „Clienti”418 „Clienti-facturi de intocmit”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

c) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

d) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

e) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor

f) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii

g) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

h) decontarea avansurilor încasate de la clienţi

3. Alte operaţii cu contul 411- „Clienţi”:

a) Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã

b) Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.

c) Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt şi/sau mediu.

12

=5112 „Cecuri de incasat”

=413 „Efecte de primit de la clienti”

=667 „Cheltuieli privind sconturile

acordate”

=4118 „Clienti incerti”

=358 “Ambalaje”

=419 „Clienti creditori”

=

= 708 „Venituri din activitati diverse”

= 766 „Venituri din dobanzi”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

%707 „Venituri din vanzarea marfurilor”


411 „Clienti”

411 „Clienti”

d) Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision.

e) Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision.

f) Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar:

- Facturarea bunurilor.

- La încasarea creanţei comision 10%

g) Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

h) Sconturi acordate clienţilor.

13

= 704 „Venituri din servicii prestate”

= 401 „Furnizori”

=

%704 „Venituri din servicii prestate”


=

%5121 „Conturi la banci”

622 „Cheltuieli privind comisioanele”

=

=

=

=667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

411 „Clienti”

%704 „Venituri din servicii prestate”


%702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”




i) La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

j) Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora

- Când diferenţa este negativã

- Când diferenţa este pozitivã

k) Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

2.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „

Contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit” evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debitează cu:• contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate

către clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 şi 4428 „ TVA neexigibilă „

• diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „

14

=

=668 „Alte cheltuieli financiare”

=5121 „Conturi la banci in lei” 768 „Alte venituri financiare”

=

411 „Clienti”

%261 „Titluri de participare detinute la filiale

din cadrul grupului”262 „Titluri de participare detinute la filiale

din afara grupului”503 „Actiuni”

411 „Clienti”

411 „Clienti”668 „Alte cheltuieli financiare”

• reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - cont de activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi” precum şi cu următoarele conturi:

• diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „

• diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate până la închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie” cont de activ

• reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie „ cont de pasiv

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ţinând cont de situaţia financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 „Clienţi ” în contul 4118 „ Clienţi incerţi ” . Creanţa se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a) Creşterea creanţelor

1. Valoarea livrărilor de mărfuri

şi la întocmirea facturii

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

15

=

=411 „Clienti”

=4428 „TVA neexigibila” 4427 „TVA colectata”

=





411 „Clienti” 418 „Clienti-facturi de intocmit”

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

2.3. Contul 413 „Efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Se debitează cu:• Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin creditul

contului 403 „Efecte de plata• Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului • Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exerciţiuluiSe creditează cu:• Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi a

biletelor la ordin• Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar • Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în

devize• Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului• Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”


1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã


1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin.

16

=665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar”

=413 „Efecte de primit” 411 „Clienti”

=5113 „Efecte de incasat”


411 „Clienti”

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

3. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.

2.4. Contul 4118 „ Clienţi incerţi ”

Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.

Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă.

Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu.

Contul 4118 se debitează cu : • contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici , dubioşi ,

incerţi, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 ” Clienţi „ ;

• reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „

• diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la sfârşitul exerciţiului , aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

Contul 4118 se creditează cu:

• sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor :

• 5121 „Conturi la bănci în lei” • 5124 „Conturi la bănci în valuta”• 531 „Casa”

• diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - activ „

17

=665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”

=5121 “Conturi la banci in lei”

413 „Efecte de primit”

413 „Efecte de primit”

• reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „

• creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:

• 654 „ Pierderi din creanţe”• 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în

momentul facturări şi a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea pierderi creanţei se va diminua obligaţia faţă de buget prin debitarea contului 4427

• diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanţe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care unitatea patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 4118, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA şi se va aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe, provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 4118 „ Clienţi incerţi”


1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.


1. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã

2. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

18

=4118 „Clienti incerti” 411 „Clienti”

=

=

5121 “Conturi la banci in lei”

5311 “Casa in lei”

=%

654 „Pierderi din creante”4427 „TVA colectata”

4118 „Clienti incerti”



2.5. Contul 419 „ Clienţi – creditori”

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţii lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor

Contul 419 se creditează cu:

• sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512 „Conturi curente la bănci” şi 531 „Casa”;

• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul contului 411 „Clienţi”;

• diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor primite în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferenţe de conversie- activ”;

• la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”

Se debitează cu:

• valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul contului 411 „Clienţi”;

• diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin contul 765 „Venituri din diferenţele de curs valutar”;

• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin creditul contului 411 „Clienţi”;

• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin contul 708 „Venituri din activităţi diverse”;

• diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, şi nedecontate până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”;

• reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476 „Diferenţe de conversie -activ”;

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau aconturile primite şi nedecontate încă.

19

Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:

a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )

1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã

2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului

4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )

1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.

20

=

=

419 „Clienti-creditori”

=411 „Clienti”

=476 „Diferente de conversie-activ”

=477 „Diferente de conversie-pasiv”

= 765 “Venituri din diferente de curs valutar”

= 477 „Diferente de conversie-pasiv”

= 358 “Ambalaje”

= 476 „Diferente de conversie-activ”

= 708 „Venituri din activitati diverse”





5121 “Conturi la banci in lei”

5311 “Casa in lei”






3. APLICATII

1. S.C. GALAXY S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:

În data de 15.01.2005 produsele finite obţinute in valoare de 50.000.000 lei se vând cu facturi ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. MEDIA S.R.L., plata fiind făcută prin efecte comerciale.

Se definitivează factura:

Se înregistrează efectele de primit:

Încasarea efectelor:

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

În data de 15.02.2005 se vând către S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale rezultate în urma procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în numerar:

{nregistrarea platii:

21

=59.500.000 lei 418 „Clienti-facturi de intocmit”

% 701 „Venituri din vanzarea prod. finite” 50.000.000 lei 4428 „TVA neexigibila” 9.500.000 lei

=59.500.000 lei 411 „Clienti”418 „Clienti-facturi de intocmit” 59.500.000 lei

=59.500.000 lei 413 „Efecte de primit” 411 „Clienti” 59.500.000 lei

=59.500.000 lei 5121 „Conturi la banci in lei”

5112 „Cecuri de incasat” 59.500.000 lei

=9.500.000 lei 4428 „TVA neexigibila” 4427 „TVA colectata” 9.500.000 lei

=

% 703 „Venituri din vanzarea prod. reziduale” 1.500.000 lei 427 „TVA colectata” 285.000 lei

1.785.000 lei 411 „Clienti”

=1.785.000 lei 5311 „Casa in lei” 411 „Clienti” 1.785.000 lei

În data de 16.02.2005 se descarcă gestiunea pentru producţia stocată care a fost valorificată

În data de 17.02.2005 se vând către USAB animale şi păsări obţinute din producţie proprie cu factură:

{nregistrarea platii:

În data de 17.02.2005 se descarcă gestiunea pentru animalele şi păsările care au fost obţinute din propria producţie:

În data de 20.02.2001 se executa lucrari si prestari de servicii pentru S.C. ALFA S.A.:

În data de 21.02.2005, in vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un avans :

Evidenţa facturii pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

22

% 345 „Produse finite” 35.000.000 lei 346 „Produse reziduale” 1.000.000 lei=

36.000.000 lei 711 „Variatia stocurilor”

= 35.700.000 lei 411 „Clienti”

% 701 „Venituri din vanzarea prod. finite” 30.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 5.700.000 lei

=30.000.000 lei 711 „Variatia stocurilor” 361 „Animale si pasari” 30.000.000 lei

35.700.000 lei 5121 „Conturi la banci in lei”

= 411 „Clienti” 35.700.000 lei

= 11.900.000 lei 411 „Clienti”

% 704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate” 10.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 1.900.000 lei

=3.000.000 lei 5121 „Conturi la banci in lei” 3.000.000 lei 419 „Clienti-creditori”

=

7.140.000 lei 411 „Clienti” % 704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate” 6.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 1.140.000 lei

Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat:

{n data de 22.02.2005 se inregistreaza vânzari de mărfuri prin magazinul propriu:

{n data de 22.02.2005 se inregistreaza descărcarea gestiunii pentru mărfurile care au fost vândute prin magazin:

2. Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in valoare de 2.000.000 lei (cost de productie), pretul de v@nzare fara TVA 3.000.000 lei. Se incaseaza contravaloarea produselor finite [email protected] se faca notele contabile corespunzatoare v@nzarii si incasarii

produselor finite.

Formula contabila aferenta v@nzarii:

Formula contabila aferenta incasarii clientilor:

23

% 7.200.000 lei 607 « Cheltuieli privind marfurile » 1.800.000 lei 378 „Diferente de pret la marfuri”

=

% 3.000.000 lei 419 „Clienti-creditori” 4.140.000 lei 5121 „Conturi la banci in lei”

411 „Clienti” 7.140.000 lei

=

% 707 „Venituri din vanzarea de marfuri” 9.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 1.710.000 lei

10.710.000 lei 5311 „Casa in lei”

= 371 “Marfuri” 9.000.000 lei

= 3.570.000 lei 411 „Clienti”

% 701 „Venituri din vanzarea prod. finite” 3.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 570.000 lei

3.570.000 lei 5121 „Conturi la banci in lei”

411 „Clienti” 3.570.000 lei=

Formula contabila aferenta descarcarii gestiunii de produsele v@ndute:

3. {n calitate de client SC ALFA SA depune la banca pe data de 04.02.2005 un ordin de plata in valoare de 2.300.000 lei reprezent@nd avansuri acordate furnizorilor.Pe data de 10.02.2005 SC ALFA se aprovizioneaza cu materii

prime in valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%; urm@nd ca pe data de 18.02.2005 sa achite datoria fata de furnizori.

Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului, cumpararea de materii prime si achitarea datoriei fata de furnizor.

{n data de 04.02.2005 se inregistreaza plata avansului acordat furnizorului

Formula contabila:

{n data de 10.02.2005 se cumpara materii primeFormula contabila:

{n data de 18.02.2005 se achita datoria fata de furnizorFormula contabila:

4. O societate comerciala primeste de la un client un avans pentru livrarea de materii prime in valoare de 1.500.000 lei. Societatea vinde acestui client faina in valoare de 3.000.000 lei (costul de productie), la pretul de v@nzare fara TVA de 5.000.000 lei. Ulterior incaseaza contravaloarea facturii. Sa se inregistreze primirea avansului, v@nzarea produselor si incasarea contravalorii acestora.

Avans primit de la clienti:

24

=2.300.000 lei 409 “Furnizori-debitori”5121 “Conturi curente 2.300.000 lei la banci”

=

% 8.000.000 lei 301 „Materii prime” 1.520.000 lei 4426 „TVA deductibila”

401 “Furnizori” 9.520.000 lei

% 409 „Furnizori debitori” 2.300.000 lei 5121 „Conturi curente la banci” 7.220.000 lei

= 9.520.000 lei 401 “Furnizori”

= 2.000.000 lei 711 „Variatia stocurilor” 345 „Produse finite” 2.000.000 lei

Formula contabila:

V@nzare de produse finiteFormula contabila:

Descarcarea gestiunii de produsele finite v@ndute:Formula contabila:

{ncasarea contravalorii produselor finite v@ndute:

5. O societate comerciala efectueaza in cursul lunii ianuarie 2005, urmatoarele operatiuni:a) Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA

19%;b) Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%;c) Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei,

TVA 19%;d) Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al

societatii;e) Plata in numerar a facturii de energie electrica;f) V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de

20.000.000 lei, TVA 19%;g) Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri;h) {ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata;i) V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare

negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%;j) {ncasarea contravalorii produselor finite de la client.

25

= 1.500.000 lei 419 „Clienti-creditori” 1.500.000 lei 5311 „Casa in lei”

= 5.950.000 lei 411 „Clienti”


=3.000.000 lei 711 “Varia\ia stocurilor”

345 “Produse finite” 3.000.000 lei

=

% 1.500.000 lei 419 „Clien\i-creditori” 4.450.000 lei 5121 „Conturi curente la banci”

411 „Clienti” 5.950.000 lei

Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus precum si regularizarea TVA.

Rezolvare: Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA

19%;

Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%;

Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei, TVA 19%;

Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al societatii;

Plata in numerar a facturii de energie electrica;

V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de 20.000.000 lei, TVA 19%;

26

= % 50.000.000 lei 301 „Materii prime” 9.500.000 lei 4426 „TVA deductibila”

401 „Furnizori” 59.500.000 lei

= % 30.000.000 lei 371 „Marfuri” 5.700.000 lei 4426 „TVA deductibila”


= 401 „Furnizori” 5.950.000 lei5.950.000 lei 605 «Cheltuieli privind energia si apa »

5121 „Conturi curente la banci” 59.500.000 lei

= 59.500.000 lei 401 “Furnizori”


= 5.950.000 lei 401 “Furnizori”

=

% 707 „Venituri din vanzarea de marfuri” 20.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 3.800.000 lei

23.800.000 lei 411 „Clienti”

Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri;

{ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata;

V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%;

{ncasarea contravalorii produselor finite de la client.

Regularizare TVA- Total sume debitoare TVA deductibila 16.150.000 lei- Total sume creditoare TVA colectata 12.350.000 lei

6. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele operatiuni:- 05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie;

27


= 35.700.000 lei 401 “Furnizori”

=

23.800.000 lei 5121 „Conturi curente la banci” 411 „Clienti” 23.800.000 lei

=


53.550.000 lei 411 „Clienti”

=


=

% 12.350.000 lei 4427 „TVA colectata”

3.800.000 lei 4424 « TVA de recuperat »

4426 „TVA deductibila” 16.150.000 lei

=3.800.000 lei 4423 « TVA de plata » 4426 "TVA de recuperat” 3.800.000 lei

- 07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei;- 09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate;- 11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%;- 15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii;- 19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%;- 24.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate;- 01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%;- 03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat;- 10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%;- 15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor prime;- 20.02.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate.

Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus.

Rezolvare:

05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie

07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei

09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate

28

= 18.000.000 lei 345 “Produse finite” 711 “Variatia stocurilor” 18.000.000 lei

=


23.800.000 lei 411 „Clienti”

=


11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%

15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii

19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%


01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%

03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat

29

= 17.850.000 lei 411 „Clienti”

% 704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate” 15.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 2.850.000 lei

=


=


6.188.000 lei 411 „Clienti”

=


= % 70.000.000 lei 301 „Materii prime” 13.300.000 lei 4426 „TVA deductibila”


= 36.000.000 lei 345 “Produse finite” 711 “Variatia stocurilor” 36.000.000 lei

10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%

15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor prime


4. STUDIU DE CAZ

Prezentarea firmei

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. a luat naştere în 25.06.1998, ca urmare a asocierii a două persoane, Badea Mircea şi Ştefănescu Mihai, fiecare acţionar vărsându-şi aportul subscris atât în numerar cât şi în natură.

Unitatea activeaza in domeniul panificatiei. În anul 2004, societatea şi-a mărit capitalul social cu încă 80.000.000 lei prin

incorporarea de rezerve, fapt ce a dus la o creştere a cifrei de afaceri şi ocuparea unor noi segmente de piaţa.

{n prezent unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind un segment de piata semnificativ.

Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in perioada 01.12.2004 – 31.12.2004, cu reflectarea acestora in contabilitate si prezentarea bilantului contabil la sf@rsitul anului.

30

=

% 701 „Venituri din vanzarea prod. finite” 50.000.000 lei 4427 „TVA colectata” 9. 500.000 lei

59.500.000 lei 411 „Clienti”


= 83.300.000 lei 401 “Furnizori”

=


Principalele date referitoare la societate

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. – Braila, Strada Primaverii Nr.2Capital social 180.000.000 leiNumărul de înregistrare la registrul comerţului J09/12845/1998Numărul de înregistrare fiscală R 1834567Telefon/Fax : 0239/456789E-mail: [email protected]

Atenţie! Datele referitoare la unitatea economica din monografia contabila aferentă lucrării sunt ireale şi au fost inventate de către autorul acestei lucrări.

Monografie contabila

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. – Braila prezinta pe data de 01.12.2004 urmatoarea situatie in patrimoniu :

Mijloace fixe – instalatii(dnf = 10 ani)Creante clientiMaterii primeProduse finiteDisponibil la bancaNumerar in casierie

120.000.000

50.000.000

12.000.000

500.00060.000.00

01.500.000

Capital social

RezerveProfitDatorii furnizori

100.000.000

100.000.00020.000.00024.000.000

TOTAL ACTIV 244.000.000

TOTAL PASIV 244.000.000

Valoarea mijloacelor fixe de 120.000.000 lei rezulta din :- valoarea contabila de intrare 360.000.000 lei ;- amortizarea cumulata 240.000.000 lei ;

Materiile prime sunt reprezentate:- faina 1.200 kg x 8.000 lei/kg = 9.600.000 lei- sare 800 kg x 3.000 lei/kg = 2.400.000 lei.

Produsele finite sunt reprezentate de p@ine- 100 buc x 5000 lei/buc.

{n cursul lunii decembrie au loc urmatoarele operatiuni economice :

31

1. Pe data de 02.12.2004 societatea comerciala cumpara faina 200 kg x 8.200 le/kg = 16.400.000 lei.

2. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza consum de materii prime:- 1.500 kg faina ;- 10 kg sare.

3. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza productia finita obtinuta:- 3.200 buc p@ine, costul de productie fiind de 5000 lei/buc.

4. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza v@nzarile de produse finite 3.300 buc p@ine la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc.

5. Pe data de 07.12.2004 societatea cumpara faina 5.000 kg x 8.300 lei/kg = 41.500.000 lei.

6. Pe data de 09.12.2004 se achita furnizorilor suma de 30.000.000 lei.

7. Pe data de 10.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de 45.000.000 lei.

8. Pe data de 15.12.2004 se majoreaza capitalul social prin incorporarea de rezerve a 80.000.000 lei.

9. Pe data de 23.12.2004 se inregistreaza : consum de materii prime :

- faina 4.500 kg ;- sare 30 kg;

obtinere de produse finite 10.000 p@ini, cost de productie 5.000 lei/buc.

v@nzare de produse finite 9.800 p@ini la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc.

10. Pe data de 27.12.2004 se inregistreaza factura de apa pe luna decembrie in valoare de 4.165.000 lei si de energie electrica in suma de 6.168.000 lei.

11. Pe data de 28.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de 60.000.000 lei si se plateste furnizorilor suma de 45.000.000 lei.

12. Pe data de 29.12.2004 se inregistreaza obligatiile salariale in suma de 10.000.000 lei ; obligatiile unitatii legate de salarii sunt in suma de 10.000.000 lei, iar impozitul pe salarii este in suma de 2.000.000 lei. Se achita salariile prin casierie.

13. Pe data de 30.12.2004 se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe.

14. Se regularizeaza TVA, se inchid conturile de cheltuieli si venituri. 15. Se intocmeste bilantul contabil la sf@rsitul anului.

Nota : Metoda de evaluare a stocurilor la iesire este FIFO. Cota de TVA este 19%.

32

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea firmei prin REGISTRUL JURNAL:

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

REGISTRU JURNAL

Nr.crt.

Data

Explicatia Conturi Sume (lei)

D C D C1. 02.1

2Cumparare materii

prime%

3014426

40116.400.00

03.116.000

19.516.000

2. 05.12

Consum materii prime

- faina: 12.000.000- sare: 30.000

601 301 12.030.000

12.030.000

3. 05.12

Obtinere produse finite

345 711 16.000.000

16.000.000

4. 05.12

Vanzare produse finite

411 %701442

7

23.562.000 19.800.00

03.762.000

Descarcarea de gestiune

711 345 16.500.000

16.500.000

5. 07.12

Cumparare materii prime

%3014426

40141.500.00

07.885.000

49.385.000

6. 09.12

Plata furnizorilor 401 5121

30.000.000

30.000.000

7. 10.12

Incasare creante clienti

5121 411 45.000.000

45.000.000

8. 15.12

Majorare capital social

106 1012

80.000.000

80.000.000

9. 23.12

Consum materii prime

601 301 36.090.000

36.090.000

10.

23.12

Obtinere produse finite

345 711 50.000.000

50.000.000

33

11.

23.12

Vanzare produse finite

411 %701442

7

69.972.000 58.800.00

011.172.00

0Descarcarea de

gestiune711 345 49.000.00

049.000.00

012.

27.12

Factura de apa si energie electrica

%6054426

4018.700.0001.653.000

10.353.000

13.

28.12

Incasare creante clienti

5121 411 60.000.000

60.000.000

14.

28.12

Plata furnizori 401 5121

45.000.000

45.000.000

15.

29.12

Inregistrare salarii 641 421 10.000.000

10.000.000

16.

29.12

Obligatii legate de salarii pentru

societate

645 431 3.500.000 3.500.000

17.

29.12

Retinere impozit pe salarii

421 444 2.000.000 2.000.000

Nr.crt.

Data

Explicatia Conturi Sume (lei)

D C D C18.

29.12

Ridicare numerar de la banca pentru plata salariilor

581 5121 10.000.000

10.000.000

5311 581 10.000.000

10.000.000

19.

29.12

Plata salariilor 421 5311 8.000.000

8.000.000

20.

30.12

Inregistrarea amortizarii

Am. anuala = 3.600.000

Am. lunara = 3.000.000

681 281 3.000.000

3.000.000

21.

31.12

Regularizare TVA 4427 %44264423

14.934.000 12.654.00

02.280.000

34

22.

31.12

Inchidere conturi de cheltuieli

121 %601605641645681

74.560.000 49.630.00

08.700.00010.000.00

03.500.0003.000.000

23.

31.12

Inchidere conturi de venituri

%701711

12178.600.0

00500.000

79.100.000

TOTAL 828.742.000

828.742.000

Conturile folosite au urmatoarele denumiri :

301 Materii prime345 Produse finite401 Furnizori4426 TVA deductibila601 Cheltuieli cu materiile prime711 Variatia stocurilor411 Clienti701 Venituri din vanzarea produselor finite4427 TVA colectata5121 Conturi curente la banci106 Rezerve1012 Capital social subscris si varsat605 Cheltuieli cu energia si apa641 Cheltuieli cu salariile personalului421 Decontari privind salariile personalului645 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala431 Decontari privind asigurarile si protectia sociala444 Impozit pe salarii581 Viramente interne5311 Casa in lei681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele281 Amortizari privind imobilizarile corporale4423 TVA de plata121 Profit si pierdere


BALANTA DE VERIFICARE

35

{ncheiata la 31.12.2004

Simb.

cont

Solduri initiale Rulaje Solduri finaleD C D C D C

1012 - 100.000.000 0 80.000.000 - 180.000.000106 - 100.000.000 80.000.000 0 - 20.000.000121 0 20.000.000 74.560.000 79.100.000 0 24.540.000212 360.000.000 - 0 0 360.000.000 -281 - 240.000.000 0 3.000.000 - 243.000.000301 12.000.000 - 57.900.000 49.360.000 20.540.000 -345 500.000 - 66.000.000 65.500.000 1.000.000 -401 - 24.000.000 75.000.000 79.254.000 - 28.254.000411 50.000.000 - 93.534.000 105.000.000 38.534.000 -421 - 0 10.000.000 10.000.000 - 0431 - 0 0 3.500.000 - 3.500.000

4423 - 0 0 2.280.000 - 2.280.0004426 - - 12.654.000 12.654.000 - -4427 - - 14.934.000 14.934.000 - -444 - 0 0 2.000.000 - 2.000.000

5121 60.000.000 - 105.000.000 85.000.000 80.000.000 -5311 1.500.000 - 10.000.000 8.000.000 3.500.000 -581 - - 10.000.000 10.000.000 - -601 - - 49.360.000 49.360.000 - -605 - - 8.700.000 8.700.000 - -641 - - 10.000.000 10.000.000 - -645 - - 3.500.000 3.500.000 - -681 - - 3.000.000 3.000.000 - -701 - - 78.600.000 78.600.000 - -711 - - 66.000.000 66.000.000 - -Tota

l484.000.

000484.000.

000828.742.

000828.742.

000503.574.

000503.574.

000


36

BILANT CONTABIL

{ncheiat pe 31.12.2004

Posturi de Activ SumeA. Active imobilizate (1+2+3) 117.000.0001. Imobilizari necorporale 02. Imobilizari corporale (212-281) 117.000.0003. Imobilizari financiare 0B. Active circulante (1+2+3) 143.574.0001. Stocuri si productie in curs de executie 21.540.000- Materii prime (cont 301) 20.540.000- Produse finite (cont 345) 1.000.000- Alte stocuri 02. Creante 38.534.000- Clienti (cont 411) 38.534.000- Alte creante 03. Trezoreria 83.500.000- Disponibil la banca 80.000.000- Numerar in casierie 3.500.000- Alte disponibilitati 0C. Active de regularizare si asimilate 0D. Prime privind rambursarea obligatiunilor 0TOTAL ACTIV 260.574.000

Posturi de pasiv SumeA. Capitaluri proprii 224.540.000- Capital social 180.000.000- Rezerve 20.000.000- Rezultatul exercitiului (+ profit/ - pierdere) 24.540.000B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0C. Obligatii 36.034.000- Furnizori (cont 401) 28.254.000- Datorii fiscale (cont 444+4423+431) 7.780.000D. Pasive de regularizare si asimilate 0TOTAL PASIV (A+B+C+D) 260.574.000

Concluzii

Unitatea S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

37

Din monografie se observă că:

• unitatea înregistrează profit ca urmare a desfacerilor realizate;• societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;• majorarea capitalului social asigura firmei stabilitate financiara;• salariile si datoriile catre bugetul asigurarilor sociale si furnizori sunt platite in

termene rezonabile.

ANEXE

38

Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 02.12.2004

Nr.crt.

SPECIFICATIA(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea Pretul unitar(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare-lei-

ValoareaT.V.A.

-lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4) 61. Faina kg

200 8200 16.400.00

03.116.000

Totaldin care:accize

16.400.000

3.116.000

X

Semnatura de primire

Avram George

Total de plata(col.5 + col.6)

19.516.000

39

FACTURA FISCALA

Cumparator S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.(denumire, forma juridica)Cod fiscal R1834567Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2Judetul BrailaContul 251100910110908Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila

Furnizor S.C. PANMIX S.A.(denumire, forma juridica)

Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994Cod fiscal R3124514Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6Judetul GalatiContul 351122912410906Banca B.C.R.. Suc. Galati Nr. facturii 9241852

Data (zi, luna,an) 02.12.2004Nr. aviz insotire a marfii 011465 (daca este cazul)

Seria BRACA Nr. 9241852

Cota T.V.A. 19%

Semnatura si stampila

furnizorului

S.C. PANMIX

S.A.

Date privind expeditia:Numele delegatului Avram GeorgeB.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. BrailaMijlocul de transport Auto nr. BR-01-CGAExpedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 02.12.2004 ora 10:30 AMSemnaturile: Ionescu L. - Avram G.

Se achita cu OP in 30 de zile de la livrare

Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 02.12.2004

Nr.crt.


U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare-lei-

0 1 2 3 4 51. Faina kg

200 8.200 16.400.000

Total 16.400.000


Avram George

AVIZ DE INSOTIREA MARFII

Seria BA Nr. 011465Cumparator S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

(denumire, forma juridica)Nr. ord. reg.com/an J09/12845/1998Cod fiscal R1834567Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2Judetul BrailaContul 251100910110908Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila


Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994Cod fiscal R3124514Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6Judetul GalatiContul 351122912410906Banca B.C.R.. Suc. Galati

Nr. 011465Data (zi, luna,an) 02.12.2004

Semnatura si ştampila furnizorului

S.C. PANMIX

S.A.

Date privind expeditia:Numele delegatului Popescu GeorgeB.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. BrailaMijlocul de transport Auto nr. BR-01-CGAExpedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 02.12.2004 ora 10:30 AMSemnaturile: Ionescu L. - Avram G.

Anexa nr. 3 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 07.12.2004

Nr.crt.


U.M. Cantitatea Pretul unitar(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare-lei-

ValoareaT.V.A.

-lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4) 61. Faina kg

5000 8300 41.500.00

07.885.000

Totaldin care:accize

41.500.000

7.885.000

X


Avram George

Total de plata(col.5 + col.6)

49.385.000

37

FACTURA FISCALA

Cumparator S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.(denumire, forma juridica)Cod fiscal R1834567Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2Judetul BrailaContul 251100910110908Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila


Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994Cod fiscal R3124514Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6Judetul GalatiContul 351122912410906Banca B.C.R.. Suc. Galati Nr. facturii 9241865

Data (zi, luna,an) 07.12.2004Nr. aviz insotire a marfii 012311 (daca este cazul)

Seria BRACA Nr. 9241865

Cota T.V.A. 19%

Semnatura si stampila

furnizorului

S.C. PANMIX

S.A.

Date privind expeditia:Numele delegatului Avram GeorgeB.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. BrailaMijlocul de transport Auto nr. BR-01-BAFExpedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 07.12.2004 ora 14:30 PMSemnaturile: Ionescu L. - Avram G.

Se achita cu OP in 30 de zile de la livrare

Anexa nr. 4 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 07.12.2004

Nr.crt.


U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare-lei-

0 1 2 3 4 51. Faina kg

5000 8300 41.500.000

Total 41.500.000


Avram George

38

AVIZ DE INSOTIREA MARFII

Seria BA Nr. 012311Cumparator S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

(denumire, forma juridica)Nr. ord. reg.com/an J09/12845/1998Cod fiscal R1834567Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2Judetul BrailaContul 251100910110908Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila


Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994Cod fiscal R3124514Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6Judetul GalatiContul 351122912410906Banca B.C.R.. Suc. Galati

Nr. 012311Data (zi, luna,an) 07.12.2004

Semnatura si ştampila furnizorului

S.C. PANMIX

S.A.

Date privind expeditia:Numele delegatului Popescu GeorgeB.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. BrailaMijlocul de transport Auto nr. BR-01-BAFExpedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 07.12.2004 ora 14:30 PMSemnaturile: Ionescu L. - Avram G.

Anexa nr. 5 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 05.12.2004

UnitateaS.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

Produs, lucrare (comanda)Paine

BON DE CONSUM

(COLECTIV)Numar document

Data eliberarii Codpredator

Cod primitor

Nr. comandaCod produsZiua Luna Anul

315 05 12 2004Nr.crt.

Denumirea materialelor (inclusiv sort., marca, profil,

dimensiune)

ContCant.

necesaraCod U.M. Cant.

eliberataPretul unitar

Valoareadebitor creditor

1. Faina 601 301 1500 kg 1500 8.000 12.000.0002. Sare 601 301 10 kg 10 3.000 30.000

Total 12.030.000Data si semnatura05.12.2004 Eremia S.

Sef compartiment Gestionar PrimitorStan Ion Avram George Gherman Ioana

Anexa nr. 6 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 23.12.2004

UnitateaS.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

Produs, lucrare (comanda)Paine

BON DE CONSUM

(COLECTIV)Numar document

Data eliberarii Codpredator

Cod primitor

Nr. comandaCod produsZiua Luna Anul

315 23 12 2004Nr.crt.

Denumirea materialelor (inclusiv sort., marca, profil,

dimensiune)

ContCant.

necesaraCod U.M. Cant.

eliberataPretul unitar

Valoareadebitor creditor

1. Faina 601 301 4.500 kg 4.500 8.000 36.000.0002. Sare 601 301 30 kg 30 3.000 90.000

Total 36.090.000Data si semnatura23.12.2004 Eremia S.

Sef compartiment Gestionar PrimitorStan Ion Avram George Gherman Ioana

39

BIBLIOGRAFIE

1. *** Legea contabilităţi 82/91;2. *** Regulamentul de aplicare a legii contabilităţii;3. Lefter Chirica „Curs complet de contabilitate si fiscalitate” vol IV, Ed.

Economica 2001;4. Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta Economica

2004;5. Ristea Mihai „Contabilitatea intreprinderii” vol. I, Ed. Economica 2003.

40

Contabilitatea-Clientilor

Documents

Transcript of Contabilitatea-Clientilor