CONTABILITATE

1. Unul dintre utilizatorii informatiilor contabile, enumerati mai jos, nu face parte din categoria

utilizatorilor externi:

a. investitorii actuali si potentiali

b. managerii

c. creditorii financiari si comerciali

d. clientii

e. salariatii

2. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de terenuri

10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; imprumuturi

bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254

u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contributia la

asigurari sociale 6.094 u.m.

Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?

a. 26.460 u.m. si 33.976 u.m.

b. 15.624 u.m. si 23.348 u.m.

c. 16.750 u.m. si 44.764 u.m.

d. 26.460 u.m. si 23.348 u.m.

e. 20.318 u.m. si 40.070 u.m.

3. In scopul realizarii obiectivului sau de studiu, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.

Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea

b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare

c. bilantul, contul, analiza, evaluarea

d. contul, analiza, sinteza, calculatia

e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

4. In structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile

b. creantele

c. investitiile pe termen scurt

d. casa si conturile la banci

e. imobilizarile in curs

5. Conceptiile cu privire la obiectul de studiu al contabilitătii nu cuprind:

a. conceptia statistica

b. conceptia administrativă

c. conceptia juridică

d. conceptia economică

e. conceptia financiară

6. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice

b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice

c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane

juridice

d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic

e. totalitatea bunurilor care apartin unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul

relatiilor de drepturi si obligatii

7. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori - 5.307 lei; 101 Capital social -5.202

lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni - 8.214 lei; 419 Clienti-creditori -5.624 lei; 456

Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) - 11.235 lei; 5311 Casa in lei - 8.046 lei; 105

Rezerve din reevaluare - 5.790 lei; 461 Debitori diversi - 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold

debitor) - 4.479 lei; 411 Clienti - 11.886 lei.

Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?

a. 32.637 lei si 6.513 lei

b. 23.121 lei si 15.471 lei

c. 23.391 lei si 10.992 lei

d. 32.637 lei si 15.471 lei

e. 23.121 lei si 6.513 lei

8. Unul dintre elementele bilantiere de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?

a. capitalul social

b. provizioane pentru riscuri si cheltuieli

c. rezerve din reevaluare

d. rezerve

e. rezultatul exercitiului

9. Procedeele metodei contabilitătii comune tuturor stiintelor nu cuprind:

a. observatia

b. documentatia

c. rationamentul

d. analiza

e. sinteza

10. Stocurilor nu cuprind:

a. materiile prime

b. materialele consumabile

c. creantele comerciale

d. produsele finite

e. marfurile

11. Procedeele metodei contabilitătii, utilizate si de alte discipline economice, nu cuprind:

a. documentatia

b. evaluarea

c. clasificarea

d. calculatia

e. inventarierea

12. Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor, produce modificari bilantiere de forma:

a. A + x = P + x

b. A - x = P – x

c. A = P + x – x

d. A + x - x = P

e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

13. In structura disponibilitatilor banesti nu se includ:

a. conturile la banci

b. casa

c. acreditivele

d. avansurile acordate furnizorilor

e. avansurile de trezorerie

14. Creantele comerciale includ:

a. creantele fata de clienti

b. sumele de incasat de la entitatile afiliate

c. sumele de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de

participare

d. avansurile acordate personalului

e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

15. Conform Reglementarilor contabile un activ reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un

flux de beneficii dinspre entitate spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor

sale

c. o resursa controlata de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi

evaluat in mod credibil

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub

forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din

distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma

de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii

ale actionarilor

16. Conform Reglementarilor contabile o datorie reprezinta:

a. o obligatie actuala a entitatii, ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia

se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor

sale

c. o resursa controlata de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru eentitate

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub

forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din

distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma

de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii

ale actionarilor

17. Conform Reglementarilor contabile veniturile reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un

flux de beneficii dinspre entitate spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor

sale

c. o resursa controlata de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se

asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru entitate

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub

forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din

distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma

de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in

cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

18. Ce semnifica inregistrarea contabila:

2111 = 456

a. aportul in natura a unui teren la capitalul social

b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport

c. casarea unui mijloc de transport

d. amortizarea unui mijloc de transport

e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

19. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei entitati pot fi grupate pe feluri

de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara

b. cheltuieli din activitatea de exploatare si financiara

c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara

d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara

e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

20. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor si se grupeaza in:

a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara

b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari

c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara

d. venituri din activitatea de exploatare si financiara

e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

21. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile ?

a. determinarea naturii operatiunii economice

b. determinarea modificarii elementelor bilantiere

c. stabilirea conturilor corespondente

d. aplicarea regulilor de functionare a conturilor

e. stabilirea soldurilor finale ale conturilor corespondente

22. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatiunea: Plata prin virament bancar a impozitului

pe profit, datorat bugetului de stat

a. A = P + x – x

b. A + x = P + x

c. A + x - x = P

d. A - x = P – x

e. nici un raspuns nu este corect

23. În structura contului nu intra:

a. denumirea sau titlul contului

b. totalul sumelor de la sfarsitul anului precedent

c. debitul si creditul contului

d. rulajul contului

e. soldul contului

24. Modificarea bilantiera de forma A-x+x = P este generata de:

a. aducerea aportului in numerar / natura la capitalul social

b. subscrierea capitalului social in numerar / natura

c. plata unui furnizor prin virament

d. trecerea capitalului de la categoria subscris nevarsat la categoria subscris varsat

e. reevaluarea unei cladiri

25. Modificarea bilantiera de forma A = P-x+x este generata de:

a. incasarea unui client prin contul de disponibilitati

b. trecerea capitalului de la categoria subscris nevarsat la categoria subscris varsat

c. plata unei datorii in numerar

d. cumpararea unui pachet de obligatiuni, cu achitare ulterioara

e. retinerea avansului chenzinal, prin depunerea la casierie

26. Modificarea bilantiera de forma A+x = P+x este generata de:

a. incorporarea altor rezerve la capitalul social

b. majorarea capitalului social din rezerve

c. utilizarea primelor de emisiune pentru majorarea capitalului social

d. reevaluarea unei imobilizari corporale

e. inregistrarea facturii de vanzare a unor produse finite

27. Modificarea bilantiera de forma A= P-x+x este generata de:

a. plata in numerar a unui furnizor

b. plata unui furnizor din disponibilul din cont

c. utilizarea altor rezerve pentru majorarea capitalului

d. constituirea datoriei fata de actionarii/asociatii care se retrag din societate

28. Modificarea bilantiera de forma A-x = P-x este generata de:

a. repartizarea din profit a dividendelor cuvenite actionarilor sau asociatilor

b. repartizarea profitului din anii precedenti din rezerve

c. plata în numerar sau prin virament a dividendelor nete cuvenite actionarilor sau

asociatilor

d. aducerea unui utilaj ca aport in natura la capitalul social

e. darea în consum a materiilor prime

29. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x este generata de:

a. achizitia unei licente de fabricatie de la un furnizor de imobilizari

b. plata prin virament bancar a dividendelor nete cuvenite actionarilor sau asociatilor

c. plata primelor cuvenite personalului, reprezentând participarea la profit

d. depunerea numerarului la bancă

e. inregistrarea impozitului pe dividende

30. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x este generata de:

a. achitarea unei datorii catre un creditor

b. aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor

c. plata salariilor

d. darea în folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar

e. retinerea din salarii a avansurilor acordate la chenzina I

31. Dispuneti de urmatoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 bucati a 0,05

lei/bucata; intrari 1.000 bucati a 0,08lei/bucata; iesiri 1.800 bucati. Care este valoarea iesirilor,

determinata dupa metoda FIFO:

a. 68 lei

b. 80 lei

c. 90 lei

d. 85 lei

32. Dispuneti de urmatoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 bucati a 0,05

lei/bucata; intrari 1.000 bucati a 0,08lei/bucata; iesiri 1.800 bucati. Care este valoarea iesirilor,

determinata dupa metoda LIFO:

a. 90 lei

b. 144 lei

c. 140 lei

d. 120 lei

33. Dispuneti de urmatoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 bucati a 0,05

lei/bucata; intrari 1.000 bucati a 0,08lei/bucata; iesiri 1.800 bucati. Care este valoarea iesirilor,

determinata dupa metoda costului mediu ponderat (CMP):

a. 90 lei

b. 120 lei

c. 108 lei

d. 140 lei

34. Relatia prin care se evalueaza performanta entitatii economice este de forma:

a. Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli

b. Capital propriu = Activ – Pasiv

c. Capital propriu = Active – Datorii

d. Situatia neta = Active – Datorii

35. Relatia prin care se evalueaza pozitia financiara a entitatii economice este de forma:

a. Capital propriu (Situatia neta) = Active – Datorii

b. Capital propriu = Activ – Pasiv

c. Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli

d. Situatia neta = Activ – Pasiv

36. Ce reprezinta formula contabila:

401 = 5121

a. plata unei datorii fata de un furnizor de stocuri prin contul de la banca

b. plata unei datorii fata de un furnizor de stocuri in numerar

c. plata unei datorii fata de un furnizor de imobilizari prin contul de la banca

d. plata unei datorii fata de un furnizor de imobilizari in numerar

37. Care din formula contabila de mai jos exprima utilizarea primei de emisiune pentru cresterea

capitalului social:

a. 1041 = 1012

b. 1012 = 1041

c. 1041 = 1011

d. 1011 = 1041

38. Care sunt elementele patrimoniale care se modifica in operatia de vanzare a unui teren cu TVA:

a. debitori diversi, venituri din vanzarea (cedarea) activelor si TVA colectat

b. debitori diversi, venituri din vanzarea (cedarea) activelor si TVA deductibil

c. clienti, venituri din vanzarea (cedarea) activelor si TVA colectat

d. clienti, venituri din vanzarea (cedarea) activelor si TVA deductibil

39. Regulile de functionare a conturilor stabilesc pentru conturile de activ:

a. conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ

b. conturile de activ se crediteaza cu cresterile elementare de activ

c. conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de pasiv

d. conturile de activ se debiteaza cu micsorarile elementelor de activ

40. Care sunt elementele patrimoniale care se modifica in operatia de reevaluare a unui teren:

a. rezerve din reevaluare si imobilizari corporale

b. alte rezerve si terenuri

c. rezerve din reevaluare si terenuri

d. alte rezerve si imobilizari corporale

41. În functie de numarul de conturi corespondente formulele contabile de clasifica:

a. formule contabile simple, compuse si complexe

b. formule contabile curente si de stornare

c. formule contabile sintetice si analitice

d. formule contabile simple si compuse

42. Formula contabila reprezinta:

a. legatura care se stabileste intre debitul unui cont si creditul altui cont

b. expresia de egalitate stabilita intre conturile corespondente, cel care se debiteaza in stanga

egalitatii si cel care se crediteaza in dreapta egalitatii

c. expresia de egalitate stabilita intre conturile corespondente, cel care se crediteaza in stanga

egalitatii si cel care se debiteaza in dreapta egalitatii

d. legatura care se stabileste intre creditul unui cont si debitul altui cont

43. La iesirea din patrimoniu bunurile sunt evaluate utilizand metodele:

a. valoarea justa

b. valoarea de inventar

c. LIFO, FIFO, CMP si costul standard

d. LIFO, FIFO, CMP

44. La intrarea in patrimoniu, bunurile sunt evaluate la:

a. cost istoric/valoarea contabila

b. valoarea de piata

c. valoarea justa

d. valoarea de inventar

45. În creditul conturilor de venituri, din clasa 7 de conturi, se inregistreaza:

a. cresteri de venituri, prin incorporarea lor asupra rezultatului, respectiv asupra debitului

contului 121 “Profit si pierdere”

b. cresteri de venituri ca urmare a desfasurarii activitatii

c. micsorarea veniturilor prin incorporarea lor asupra rezultatului, respectiv debitului asupra

creditului contului 121 “Profit si pierdere”

d. cresterea veniturilor prin incorporarea lor asupra rezultatului, respectiv asupra creditului

contului 121 “Profit si pierdere”

46. În debitul conturilor de venituri, din clasa 7 de conturi, se inregistreaza:

a. cresteri de venituri ca urmare a desfasurarii activitatii

b. cresteri de venituri, prin incorporarea lor asupra rezultatului, respectiv asupra debitului

contului 121 “Profit si pierdere”.

c. micsorarea veniturilor prin incorporarea lor asupra rezultatului, respectiv a creditului

contului 121 “Profit si pierdere”;

d. cresterea veniturilor prin incorporarea lor asupra rezultatului, respectiv a creditului

creditului contului 121 “Profit si pierdere”;

47. Conform conceptiei economice ecuatia generala a contabilitatii este de forma: a. utilitati durabile + utilitati ciclice = resurse permanente + resurse temporare

b. capital fix + capital circulant = capital propriu + capiatal imprumutat c. activ = pasiv

d. bunuri economice = drepturi + obligatii

48. Conform conceptiei financiare ecuatia generala a contabilitatii este de forma: a. utilitati durabile + utilitati ciclice = resurse permanente + resurse temporare

b. bunuri economice = drepturi + obligatii

c. capital fix + capital circulant = capital propriu + capiatal imprumutat d. activ = pasiv

49. Se dau urmatoarele elemente patrimoniale: materii prime 50 lei, materiale consumabile 100 lei,

capital social 200 lei, rezerve 50 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 50 lei, rezultatul

exercitiului (profit) 50 lei, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 50 lei, cladiri 100 lei, fond

comercial 50 lei, credite bancare pe termen mediu si lung 50 lei, disponibilul din cont curent 50 lei,

furnizor 30 lei, numerarul din caserie 50 lei, salarii datorate 50 lei, brevet 50 lei. Care este masa

capitalului permanent:

a. 300 lei

b. 400 lei

c. 250 lei

d. 350 lei

50. Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont poarta denumirea de:

a. inregistrare cronologica

b. corespondenta conturilor

c. inregistrare sistematica

d. inregistrare contabila

51. Ce semnifica inregistrarea contabila:

% = 401 3.600

357 3.000

4426 600

a. marfuri cumparate, sosite si receptionate

b. nu se poate face o astfel de inregistrare

c. marfuri primite spre vanzare in consignatie

d. marfuri cumparate pe credit din import

e. marfuri cumparate pe credit comercial si lasate in custodie furnizorului

52. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de

materii prime, in valoare totala de 120.000 lei ( inclusiv cota de Tva de 20%), este:

a. % = 401 140.000

301 120.000

4426 20.000

b. % = 401 140.000

601 120.000

4426 20.000

c. % = 401 120.000

601 100.000

4426 20.000

d. % = 401 120.000

301 100.000

4426 20.000

e. % = 404 120.000

601 100.000

4426 20.000

53. O societate comerciala, care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul si practica un

adaos comercial de 30%, a vandut si incasat marfuri in suma totala de 27.405 lei.

Determinati costul de achizitie, adaosul comercial si Tva din valoarea marfurilor vandute si

precizati care este inregistrarea corecta a iesirii din gestiune a acestora:

a. % = 371 27.405

607 17.567,3

378 5.270,2

4426 4.567,5

b. % = 371 27.405

607 17.567,3

397 5.270,2

4428 4.567,5

c. % = 371 27.405

607 17.567,3

378 5.270,2

4428 4.567,5

d. % = 378 27.405

607 17.567,3

371 5.270,2

4428 4.567,5

e. % = 371 27.405

607 17.567,3

378 5.270,2

4427 4.567,5

54. O societate comerciala se aprovizioneaza cu marfuri la valoare de achizitie de 20.000 lei, cu Tva

20%. La intrarea in gestiune, evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare cu amanuntul, cu un

adaos commercial de 30%.

Care sunt inregistrarile contabile corecte, care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor in

gestiune?

a. % = 401 24.000

371 20.000

4426 4.000

371 = % 11.020

378 6.000

4428 5.200

b. % = 401 24.800

371 20.000

4426 4.800

371 = % 7.440

378 6.000

4428 1.440

c. % = 401 24.800

371 20.000

4426 4.800

371 = % 12.240

378 6.000

4427 6.240

d. % = 401 24.800

371 20.000

4426 4.800

371 = % 7.440

378 6.000

4427 1.440

e. % = 401 24.800

607 20.000

4426 4.800

371 = % 12.240

378 6.000

4428 6.240

55. Se livreaza produse finite fara factura, pentru care se cunosc urmatoarele elemente: costul de

productie a fost de 3.000 lei, pretul de vanzare, inscris in avizul de insotire a marfii, este de 6.000

lei si Tva 20%.

Care sunt inregistrarile contabile corecte, care se fac la data intocmirii facturii, stiind ca pretul de

vanzare al produselor finite este de 6.500 lei si Tva 20%?

a. 4111 = % 8.060

418 7.440

7015 500

4427 120

b. 418 = % 620

7015 500

4427 120

c. 4111 = 418 7.200

4428 = 4427 1.200

4111 = % 600

7015 500

4427 100

d. 4111 = % 8.060

7015 6.500

4427 1.560

4428 = 4427 1.560

e. 4111 = % 620

7015 500

4427 120

4428 = 4427 1.440

56. O societate comerciala a livrat produse finite unui partener extern, in valoare totala de 10.000 euro.

La data facturarii cursul de schimb valutar a fost de 4,430 lei/euro, iar in ziua incasarii de 4,471

lei/euro.

Care este inregistrarea contabila corecta, care se efectueaza la incasarea creantei?

a. % = 4111 44.710

5124 44.300

6651 410

b. 5124 = % 44.710

4111 44.300

7651 410

c. % = 4111 44.710

5121 44.300

6651 410

d. 5124 = % 44.710

4111 44.300

766 410

e. 5124 = % 44.710

461 44.300

7651 410

57. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern, in valoare nominala de 5.000

$. La data inregistrarii creantei cursul valutar a fost de 3,90 lei/$, iar la data incasarii creantei prin

contul bancar, cursul de schimb era de 3,91 lei/$.

Care este inregistrarea contabila corecta, care se efectueaza la data incasarii creantei?

a. 5124 = 4111 19.500

b. 5124 = 4111 19.500

c. % = 4111 19.550

5124 19.500

6651 50

d. % = 4111 19.550

5124 19.500

667 50

e. 5124 = % 19.550

4111 19.500

7651 50

58. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern, in valoare nominala de 8.000 $.

Cursul de schimb la data inregistrarii datoriei a fost de 3,90 lei/$, iar la data platii acesteia prin

contul de la banca a fost de 3,91 lei/$.

Cum se inregistreaza plata datoriei?

a. 401 = 5124 31.200

b. 401 = 5124 31.280

c. % = 5124 31.280

401 31.200

667 80

d. % = 5124 31.280

401 31.200

6651 80

e. 401 = % 31.280

5124 31.200

7651 80

59. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de

transport la valoarea contabila de 120.000 lei.

Care este inregistrarea contabila corecta a amortizarii in exercitiul N, cunoscand ca durata normala

de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniara?

a. 6812 = 2813 6.000 lei

b. 6811 = 2813 6.000 lei

c. 6812 = 2813 24.000 lei

d. 6811 = 2813 24.000 lei

e. 6811 = 2813 30.000 lei

60. O societate comerciala achizitioneaza de la un furnizor platitor de Tva o instalatie tehnologica in

valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate si consemnate separat in facturi, au fost de 5.000 lei,

cu Tva 20% pentru transport, iar cele pentru montarea instalatiei tehnologice au fost de 2.000 lei cu

Tva 20%.

Care este inregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice ?

a. % = 401 152.400

2131 120.000

624 5.000

628 2.000

4426 25.400

b. % = 404 152.400

2131 127.000

4426 25.400

c. % = 401 152.400

2131 127.000

4428 25.400

d. % = 404 157.480

2131 120.000

624 5.000

628 2.000

4426 25.400

e. % = 401 152.400

2131 127.000

4426 25.400

61. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii

prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite in valoare de

40.000 lei. Operatiunile s-au facturat cu Tva de 20%.

Care este inregistrarea contabila corecta privind regularizarea Tva ?

a. % = 4426 8.000

4427 6.400

4424 1.600

b. % = 4427 8.000

4426 6.400

4423 1.600

c. 4427 = % 8.000

4426 6.400

4423 1.600

d. 4427 = 4426 6.400

e. 4427 = 4426 8.000

62. O societate comerciala a vindut o instalatie tehnologica, inregistrata la valoare contabila de

140.000 lei si cu o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata efectiv

consumata a fost de 7 ani. Metoda de amortizare folosita a fost cea acccelerata (in primul an de

functionare s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din

vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei cu Tva 20%.

Ce inregistrari contabile s-au efectuat cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice ?

a. 461 = % 12.000

7583 10.000

4427 2.000

6583 = 2131 140.000

b. 461 = % 12.00

7583 10.000

4427 2.000

2813 = 2131 140.000

c. 462 = % 12.000

7583 10.000

4427 2.000

% = 2131 140.000

2813 119.000

6583 21.000

d. 461 = % 12.000

7584 10.000

4427 2.000

% = 2131 140.000

2813 119.000

6582 21.000

e. 461 = % 12.000

7583 10.000

4427 2.000

% = 2131 140.000

2813 119.000

6583 21.000

63. La o societate comerciala se aproba transformarea a 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni, in

conditiile in care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei/obligatiune, iar valoarea

nominala a unei actiuni este de 18 lei/actiune.

Indicati formula contabila corecta de inregistrare a operatiunii:

a. 161 = % 100.000

1011 90.000

1044 10.000

b. 161 = % 100.000

1012 90.000

1044 10.000

c. 161 = % 100.000

1012 90.000

1068 10.000

d. 161 = % 100.000

1012 90.000

169 10.000

e. 456 = % 100.000

1012 90.000

1044 10.000

161 = 456 100.000

64. In contractul dintre un client si furnizorul sau s-a stipulat ca, in cazul in care se cumpara loturi de

marfa de peste 10.000 lei si plata facturii se face in cel mult 10 zile, furnizorul acorda ulterior

clientului un scont de 5%.

Pentru marfurile livrate, in valoare de 11.000 lei si cu Tva 20%, clientul a achitat suma datorata

in 7 zile si astfel, a beneficiat de scontul de 5% acordat, fapt pentru care a primit factura de la

furnizor.

Cum se inregistreaza corect in contabilitatea clientului factura privind scontul acordat de furnizor?

a. 401 = % 660,00

767 550,00

4426 110,00

b. 401 = % 590,24

767 476,00

4426 114,24

c. % = 401 660,00

667 550,00

4426 110,00

d. % = 4111 660,00

667 550,00

4427 110,00

e. 401 = % 660,00

707 550,00

4427 110,00

65. SC BETA SA a emis si subscris un numar de 20.000 obligatiuni la valoarea nominala de 100

lei/obligatiune, valoarea de emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120

lei/obligatiune. Durata imprumutului a fost stabilita la 5 ani, cu rambursarea integrala la expirarea

scadentei.

Cum se inregistreaza corect incasarea prin banca a obligatiunilor subscrise si amortizarea primelor

privind rambursarea obligatiunilor in primul an?

a. 5121 = 461 2.000.000

6868 = 169 120.000

b. 5121 = 461 1.800.000

6868 = 169 120.000

c. 5121 = 461 2.400.000

6868 = 1681 400.000

d. 5121 = 461 1.800.000

666 = 169 120.000

e. 5121 = 461 2.000.000

6868 = 169 40.000

66. Conform contractului la data de 01.01.N o societate preia in concesiune cladirea unui magazin pe

o perioada de 20 de ani, pentru care achita o redeventa semestriala de 10.500 lei si cu Tva 20%, in

contul proprietarului pana la data de 15 ale primei luni din semestrul urmator.

Cum se inregistreaza in contabilitatea utilizatorului factura proprietarului privind redeventa

semestriala?

a. % = 404 12.600

612 10.500

4426 2.100

b. % = 401 12.600

167 10.500

4426 2.100

c. % = 401 10.500

612 8.467,75

4426 2.032,25

d. % = 404 12.600

167 10.500

4426 2.100

e. % = 401 12.600

612 10.500

4426 2.100

67. In luna mai anul N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei, cu Tva de 20%.

In luna urmatoare se primeste factura, cu o valoare finala a marfurilor de 12.000 lei si Tva 20%.

Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii:

a. % = 401 15.280

371 12.400

408 2.880

4426 = 4428 2.880

b. % = 401 14.880

371 12.000

4426 2.880

4426 2.400

c. % = 401 14.800

408 12.000

4426 2.880

408 2.400

d. 408 = 401 12.000

4426 = 4428 2.000

% = 401 2.400

371 2.000

4426 400

e. 4426 = 4428 2.000

408 = 401 14.880

68. O societate incaseaza prin banca suma de 80.000 lei, ce reprezinta chiria de la un partener de

afaceri, pentru 10 luni ale exercitiului financiar urmator, ca urmare a inchirierii unui spatiu.

Cum se inregistreaza corect suma incasata?

a. 472 = 706 80.000

b. 472 = 5121 80.000

c. 5121 = 706 80.000

d. 5121 = 472 80.000

e. 471 = 706 80.000

69. O societate comerciala plateste in numerar la finele exercitiului financiar N un abonament la

monitorul oficial pentru anul urmator. Valoarea abonamentului platit este de 1.200 lei.

Care este inregistrarea contabila corecta privind plata abonamentului (fara Tva) ?

a. 626 = 5311 1.200

b. 6581 = 5311 1.200

c. 471 = 626 1.200

d. 626 = 471 1.200

e. 471 = 5311 1.200

70. Se cunosc urmatoarele date privind materiile prime: stoc initial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrari

1.000 buc a 0.80 lei/buc; iesiri 2.200 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului final,

determinate dupa metoda costului mediu ponderat (CMP) si dupa metoda ultimului intrat primului

iesit (LIFO)? CMP LIFO

a. 1.320/480 1.160/640

b. 1.320/480 1.400/400

c. 1.100/700 1.160/640

d. 1.320/640 1.400/400

e. 1.400/400 1.320/480

71. La SC ABC SA cunoastem urmatoarele date privind materiile prime: stoc initial 2.000 buc a 0.5

lei/buc; intrari 1.000 buc a 0.8 lei/buc; iesiri 1.900 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului

final, determinate dupa metodele: primul intrat-primul iesit (FIFO) si ultimul intrat primul iesit

(LIFO)? FIFO LIFO

a. 950/700 1.250/550

b. 1.250/550 950/850

c. 1.900/1.100 1.100/1.900

d. 1.140/660 1.250/850

e. 950/850 1.250/550

72. La SC MEN SA se inregistreaza in cursul lunii obtinerea a 2.500 bucati produse finite la cost

prestabilit (antecalculat) de 10 lei/buc. Costul de productie efectiv la sfarsitul lunii a fost de 12

lei/buc., pentru cele 2.500 bucăti produse finite obtinute. În conditiile utilizarii metodei

inventarului permanent, care sunt formulele contabile privind inregistrarea produselor finite

obtinute in luna?

a. 345 = 711 25.000

b. 345 = 711 30.000

c. 348 = 345 5.000

d. % = 711 30.000

345 25.000

348 5.000

e. % = 711 25.000

345 30.000

348 -5.000

73. In urma unui contract incheiat cu o bancă, SC ALPHA SA primeste un credit bancar pe termen

scurt, in sumă de 10.000 lei, pentru o perioada 6 luni si cu o rata a dobanzi de 10%.

Ce inregistrari se efectueaza pentru primirea creditului si reflectarea dobanzii aferente?

a. 5121 = 162 10.000

666 = 1682 500

b. 5121 = 5191 10.000

666 = 5198 1.000

c. 5121 = 5191 10.000

666 = 5198 500

d. 5121 = 462 10.000

666 = 5198 500

e. 5121 = 167 10.000

666 = 1687 500

74. Societatea achizitioneaza o licenta in valoare de 20.000 lei, Tva 20 %, conform facturii

fiscale:

% = A 24.000

205 20.000

B 4.000

Precizati ce conturi corespund pozitiilor A si B.

a. A = 401; B = 4427

b. A = 401; B = 4426

c. A = 404; B = 4427

d. A = 404; B = 4426

75. Societatea vinde un mijloc de transport in valoare de 40.000 lei, Tva 20 %:

A = % 48.000

7583 40.000

B 8.000

Precizati ce conturi corespund pozitiilor A si B.

a. A = 4111; B = 4427

b. A = 461; B = 4426

c. A = 461; B = 4427

d. A = 4426; B = 461

76. Pentru un fond de salarii de 10.000 lei, societatea inregistreaza retinerea din salariu a contributiei

personalului la asigurarile sociale, conform statului de plata. Precizati formula contabila corecta:

a. 6451 = 4311 1.050

b. 421 = 4312 1.050

c. 6451 = 4311 1.050

d. 421 = 4312 1.580

77. Pentru un fond de salarii de 10.000 lei, societatea inregistreaza retinerea din salariu

a contributiei personalului la asigurarile sociale de sanatate, conform statului de plata. Precizati

formula contabila corecta:

a. 421 = 4314 550

b. 6451 = 4314 520

c. 6453 = 4313 550

d. 421 = 4313 520

78. Pentru un fond de salarii de 10.000 lei, societatea inregistreaza retinerea din salariu

a contributiei personalului la fondul de somaj, conform statului de plata. Precizati formula

contabila corecta:

a. 6452 = 4371 50

b. 6452 = 4372 50

c. 421 = 4371 50

d. 421 = 4372 50

79. Pentru un fond de salarii de 10.000 lei, societatea inregistreaza contributia angajatorului la fondul

de somaj, conform statului de plata. Precizati formula contabila corecta:

a. 6451 = 4372 50

b. 6452 = 4371 50

c. 421 = 4371 50

d. 421 = 4372 50

80. Pentru un fond de salarii de 10.000 lei, societatea inregistreaza contributia angajatorului la

asigurarile sociale, pentru conditii normale de munca, conform statului de plata. Precizati formula

contabila corecta:

a. 6451 = 4311 1.580

b. 6451 = 4311 2.080

c. 6453 = 4313 1.580

d. 6431 = 4313 2.080

81. Pentru un fond de salarii de 10.000 lei, societatea inregistreaza contributia angajatorului la

asigurarile sociale de sanatate, conform statului de plata. Precizati formula contabila corecta:

a. 6451 = 4311 550

b. 6451 = 4311 520

c. 6453 = 4313 520

d. 6453 = 4313 550

82. O societate cu profil agricol, ramura viticultura, recolteaza strugruri in valoare de 10.000 lei.

Precizati formula contabila corecta:

a. 345 = 711 10.000

b. 347 = 711 10.000

c. 345 = 711 10.000

d. 345 = 711 10.000

83. O societate cu profil agricol, ramura viticultura, prelucreaza strugrurii recoltati si obtine 10.000

sticle vin, cost de productie 8 lei/buc. Precizati formula contabila corecta:

a. 345 = 711 80.000

b. 347 = 711 80.000

c. 711 = 347 80.000

d. 711 = 345 80.000

84. O societate cu profil zootehnic achizitioneaza bovine tinere pentru productie, cost achizitie 7.000

lei, Tva 9%. Precizati formula contabila corecta:

a. % = 401 8.400

361 7.000

4427 1.400

b. % = 401 7.630

361 7.000

4426 630

c. % = 404 7.630

217 7.000

4426 630

d. % = 404 8.400

217 7.000

4427 1.400

85. O societate cu profil zootehnic, ca urmare a activitatii de recoltare obtine lapte. Precizati formula

contabila corecta:

a. 345 = 711

b. 347 = 711

c. 711 = 345

d. 711 = 347

86. O societate cu profil zootehnic prelucreaza laptele recoltat si obtine branza la un cost de productie

de 15.000 lei, pe care ulterior o vinde la un pret de 16.000 lei, cu Tva 9%. Precizati formulele

contabile corecte:

a. 345 = 711 15.000

4111 = % 17.440

7015 16.000

4427 1.440

711 = 345 15.000

b. 347 = 711 15.000

4111 = % 17.440

7017 16.000

4427 1.440

711 = 347 15.000

c. 345 = 711 15.000

4111 = % 17.440

7015 16.000

4427 1.440

711 = 345 16.000

d. 347 = 711 15.000

4111 = % 17.440

7017 16.000

4427 1.440

711 = 347 16.000

87. Principiile generale ale contabilitatii prevazute de reglementarile in vigoare sunt:

a. principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul prudentei,

principiul contabilitatii de angajamente, principiul intangibilitatii, principiul evaluarii

separate a elementelor de activ si de datorii, principiul necompensarii, principiul

contabilizarii si prezentarii elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere tinand

seama de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauza, principiul

evaluarii la cost de achizitie sau cost de productie, principiul pragului de semnificatie

b. principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul

independentei exercitiului, principiul prudentei, principiul contabilitatii de angajamente,

principiul intangibilitatii, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii,

principiul necompensarii, principiul evaluarii la cost de achizitie sau cost de productie,

principiul pragului de semnificatie

c. principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul prudentei,

principiul intangibilitatii, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii,

principiul necompensarii, principiul contabilizarii si prezentarii elementelor din bilant si

din contul de profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al

angajamentului in cauza, principiul evaluarii la cost de achizitie sau cost de productie,

principiul pragului de semnificatie

d. principiul continuitatii activitatii, principiul permanentei metodelor, principiul prudentei,

principiul contabilitatii de angajamente, principiul intangibilitatii, principiul evaluarii

separate a elementelor de activ si de datorii, principiul necompensarii, principiul

prevalenta economicului asupra juridicului, principiul evaluarii la cost de achizitie sau cost

de productie, principiul pragului de semnificatie

88. Conform reglementarilor contabile, caracteristicile calitative fundamentale ale informatiei

contabile sunt:

a. relevanta si reprezentare exacta

b. comparabilitate, verificabilitate, oportunitate si inteligibilitate

c. relevanta

d. comparabilitate, verificabilitate, oportunitate si inteligibilitate

89. Conform reglementarilor contabile, caracteristicile calitative amplificatoare ale informatiei

contabile sunt:

a. reprezentare exacta

b. relevanta si reprezentare exacta

c. verificabilitate, oportunitate si inteligibilitate

d. comparabilitate, verificabilitate, oportunitate si inteligibilitate

90. Sub raportul modului si sensului de influentare a rezultatelor perioadei, prin amortizari si ajustari

pentru depreciere, care din afirmatiile urmatoare este corecta?

a. amortizarea si ajustarile pentru depreciere nu afecteaza rezultatul perioadei;

b. amortizarea diminueaza iar ajustarile pentru depreciere diminueaza, sau, prin reluare,

majoreaza rezultatele perioadei;

c. amortizarea si ajustarile pentru depreciere maresc rezultatele perioadei;

d. amortizarea diminueaza iar ajustarile pentru depreciere maresc rezultatele perioadei;

91. Care din urmatoarele pozitii de cheltuieli nu antreneaza fluxuri de trezorerie in cursul exercitiului?

a. cheltuieli privind prestatiile efectuate de terti

b. cheltuieli privind prestatiile efectuate de terti

c. cheltuieli privind amortizarile si ajustarile pentru depreciere

d. cheltuieli cu impozitele si taxele

92. Un avans de trezorerie de 5.000 lei, acordat de casierie unui angajat, se justifica astfel: cheltuieli de

transport 650 lei, diurna 350 lei, piese de schimb cumparate si depozitate 2.000 lei, plus Tva 400

lei. Diferenta de avans se depune la casierie. Cum se inregistreaza justificarea avansului?

a. 4281 = 5311 5.000

531 = 4282 1.560

b. % = 4282 5.000

3024 2.000

625 1.000

5311 2.000

c. % = 542 5.000

3024 2.000

4426 400

625 1.000

5311 1.600

d. % = 461 5.000

3024 2.000

625 400

4426 1.000

5311 1.600

93. Care inregistrare contabila este in concordanta cu explicatia data?

a. 5121 = 5411 deschidere de acreditiv

b. 212 = 722 constructie obtinuta din productie proprie

c. 681 = 301 consum de materii prime

d. 280 = 2131 iesire de utilaje amortizate integral

94. Care inregistrare contabila este in concordanta cu explicatia data?

a. 419 = 5121 plata avansurilor pentru furnizori

b. 421 = 427 achitarea retinerilor din salarii

c. 641 = 5311 plata drepturilor salariale

d. 401 = 403 efecte comerciale emise de client/cumparator

95. Indicati inregistrarea corecta privind efectele comerciale acceptate de vanzator/furnizor:

a. 401 = 403

b. 413 = 4111

c. 403 = 401

d. 403 = 409

96. Indicati inregistrarea corecta privind efectele comerciale emise de client/cumparator:

a. 401 = 403

b. 413 = 4111

c. 4111 = 413

d. 403 = 401

97. Valoarea creantelor pentru livrari de marfuri este de 480.000 lei, din care 400.000 lei pretul de

vanzare si 80.000 lei Tva. La sfarsitul exercitiului financiar se estimeaza ca valoarea creantelor cu

risc mare de neincasare este de 40% (clientii respectivi aflandu-se in stare de faliment). Care este

valoarea ajustarii deprecierii creantelor – clienti si cum se inregistreaza in contabilitate?

a. 6814 = 491 192.000

b. 6812 = 1511 160.000

c. 6814 = 491 160.000

d. 6814 = 1511 192.000

98. In contul de profit si pierdere cheltuielile, respectiv veniturile sunt grupate dupa natura si destinatie

astfel:

a. cheltuieli/venituri din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara

b. cheltuieli/venituri din activitatea de exploatare si financiara

c. cheltuieli/venituri din activitatea de exploatare si extraordinara

d. cheltuieli/venituri din activitatea directa si indirecta

99. Reducerile comerciale acordate clientului de catre furnizor/vanzator prin factura ulterioara, se

inregistreaza in contabilitatea clientului/cumparatorului, în contul:

a. 709, daca stocurile nu mai sunt in gestiune

b. 609, indiferent daca stocurile mai sunt sau nu in gestiune

c. 709, indiferent daca stocurile mai sunt sau nu in gestiune

d. 609, daca stocurile nu mai sunt in gestiune

100. Reducerile comerciale acordate clientului de catre furnizor/vanzator prin factura ulterioara, se

inregistreaza in contabilitatea furnizorului/vanzatorului, în contul:

a. 609, daca stocurile nu mai sunt in gestiune

b. 709, daca stocurile nu mai sunt in gestiune

c. 609, indiferent daca stocurile mai sunt sau nu in gestiune

d. 709, indiferent daca stocurile mai sunt sau nu in gestiune

101. Procedeul suplimentarii se poate aplica: a. in forma clasica si in forma moderna; b. complexa in forma simpla si in forma; c. in forma clasica si in forma cifrelor relative de structura.

102. Pentru determinarea costului pe unitatea de produs se utilizeaza urmatoarele procedee: a. procedeul diviziunii simple; procedeul cantitativ; procedeul indicilor

(coeficientilor) de echivalenta; procedeul echivalarii produsului secundar cu

produsul principal; procedeul valorii ramase; b. procedeul diviziunii simple; procedeul cantitativ; procedeul indicilor

(coeficientilor) de echivalenta; procedeul suplimentarii; procedeul restului; c. procedeul diviziunii simple; procedeul cantitativ; procedeul indirect; procedeul

suplimentarii; procedeul restului.

103. Cheltuielile indirecte de productie cuprind: a. regia variabila de productie si regia sectiilor auxiliare; b. regia fixa de productie si regia sectiilor auxiliare; c. regia variabila de productie si regia fixa de productie.

104. Ce semnifica inregistrarea contabila?

901 = 931 80.000 a. preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara; b. interfata dintre costul productiei obtinute si cheltuielile ocazionate; c. diferenta dintre costul prestabilit si costul efectiv al productiei exercitiului.

105. Ce semnifica inregistrarea contabila?

902 = 921 100.000 a. decontarea la sfarsitul lunii a costului efectiv al productiei finite; b. interfata dintre costul productiei obtinute si cheltuielile ocazionate; c. diferenta dintre costul prestabilit si costul efectiv al productiei exercitiului.

106. În contabilitatea de gestiune cheltuielile generale de administratie neincluse in costul de

productie al produselor se inregistreaza prin formula:

a. 923 = 924; b. 902 = 924; c. 921 = 924.

107. La sfarsitul perioadei de calcul soldul debitor de 50.00 lei al contului 933 se inchide prin

formula: a. 901 = 933; b. nu se inchide, se mentine ca sold initial pentru anul urmator; c. 921 = 924.

108. Abaterile de la costul standard reprezinta: a. depasiri de la costul efectiv al productiei; b. economii fata de costul efectiv al productiei; c. economii sau depasiri fata de costul efectiv al productiei.

109. Indicati care din procedeele enumerate, nu poate fi utilizat pentru determinarea costului

unitar pe produs? a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile; c. procedeul cantitativ; d. procedeul coeficientilor de echivalenta; e. procedeul valorii reziduale.

110. Indicati care din procedeele enumerate, nu poate fi utilizat pentru repartizarea cheltuielilor

indirecte pe purtatori de costuri si pe sectoare? a. procedeul suplimentarii in forma clasica; b. procedeul cifrelor relative de structura; c. procedeul aplicarii de cote proncetuale la o valoare absoluta; d. procedeul suplimentarii cu coeficient unic; e. procedeul suplimentarii cu coeficienti diferentiali; f. procedeul suplimentarii cu coeficienti selectivi.

111. Metoda globala se practica de catre entitatile economice: a. care fabrica un singur produs; b. care fabrica cel putin doua produse; c. care fabrica un lot de produse.

112. Metoda pe comenzi se aplica la entitatile economice:

a. cu productie de serie mare si de serie mica;

b. cu productie individuala si de serie;

c. cu productie omogena si de serie mare

113. Metoda pe faze se aplica in cazul entitatilor economice:

a. cu productie individuala si de serie mica;

b. cu productie eterogena si de serie mica;

c. cu productie de masa sau de serie mare.

114. Abaterile din diferentele de pret se pot stabili:

a. pe baza materialelor aprovizionate sau pe baza materialelor consumate;

b. pe baza materialelor directe sau pe baza materialelor indirecte; c. pe baza materialelor intrate sau pe baza materialelor consumate.

115. Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al vanzarilor la care:

a. veniturile obtinute acopera numai costurile variabile;

b. veniturile obtinute acopera costurile totale;

c. veniturile obtinute acopera numai costurile fixe.

116. Metoda Direct Costing are la baza principiul:

a. separarii cheltuielilor variabile de cele fixe;

b. separarii cheltuielilor variabile de cele directe;

c. separarii cheltuielilor directe de cele indirecte.

117. Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

poate functiona astfel: a. 901 = 921; b. 901 = 922; c. 923 = 901; d. 901 = 923.

118. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele

de pret" poate functiona astfel: a. 903 = 901; b. 924 = 903; c. 903 = 902; d. 903 = 921.

119. Anumite inregistrari contabile din contabilitatea financiara se regasesc si in contabilitatea

de gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarea contabila: 331 = 711, corespunde

inregistrarii: a. 933 = 921; b. 921 = 901; c. 902 = 921; d. 923 = 901.

120. Anumite inregistrari contabile din contabilitatea financiara se regasesc si in contabilitatea

de gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarea contabila: 348 = 711, corespunde

inregistrarii: a. 921 = 901; b. 903 = 902; c. 902 = 921; d. 933 = 921.

121. În cadrul unei sectii de productie cheltuielile indirecte sunt in suma de 600.000 lei. Pentru

repartizarea acestor cheltuieli pe cele trei produse (A, B si C), fabricate in cadrul sectiei se

va utiliza ca si criteriu cheltuielile cu materiile prime directe, care sunt in suma de: pentru

produsul A = 900.000 lei; pentru produsul B = 690.000 lei; pentru produsul C = 810.000

lei. Sa se calculeze coeficientul de repartizare (Ks) si cota de cheltuieli indirecte

repartizata fiecarui produs. a. Ks = 0,25; A = 225.000 lei; B = 172.500 lei; C= 202.500 lei; b. Ks = 0,45; A = 255.000 lei; B = 152.500 lei; C= 192.500 lei; c. Ks = 0,35; A = 235.000 lei; B = 152.500 lei; C= 212.500 lei.

122. Se considera urmatoarele date referitoare la volumul de activitate si costurile totale ale

unei entitati economice: volumul de activitate 4.000 de bucati in perioada de baza si 5.000

bucati in perioada curenta; costurile totale 20.000.000 lei in perioada de baza si

24.000.000 lei in perioada curenta. Sa se determine costul marginal, costurile variabile si

costurile fixe in cele doua perioade: a. Cm=5.000 lei/buc.; Cv0=18.000.000 lei; Cv1=20.000.000 lei; Cf0=2.000.000 lei;

Cf1=4.000.000 lei; b. Cm=4.000 lei/buc.; Cv0=16.000.000 lei; Cv1=20.000.000 lei; Cf0=4.000.000 lei;

Cf1=4.000.000 lei; c. Cm=4.000 lei/buc.; Cv0=17.000.000 lei; Cv1=22.000.000 lei; Cf0=3.000.000 lei;

Cf1=2.000.000 lei.

123. În cadrul unei entitati economice se obtine in perioada de baza un volum de activitate de

4.000 bucati, la costuri totale de 20.000.000 lei, din care costurile variabile sunt de

16.000.000 lei. În conditiile unei cresteri previzionate a volumului productiei cu 10%, se

cere sa se determine volumul previzionat al cheltuielilor totale, al cheltuielilor fixe si

variabile utilizand metoda variatorului. a. Ctp = 24.000.000 lei; Cvp = 19.000.000 lei; Cfp = 5.000.000 lei. b. Ctp = 22.600.000 lei; Cvp = 18.597.000 lei; Cfp = 4.003.000 lei. c. Ctp = 21.600.000 lei; Cvp = 17.597.000 lei; Cfp = 4.003.000 lei.

124. O entitate economica a obtinut din procesul de productie: 100 t produs A (principal) si 5 t

produs B (secundar). Cheltuieli inregistrate 850.000 lei. Pretul de valorificare al

produsului B este de 10.000 lei/t. Precizati care este costul unitar al produsului A: a. 8.000 lei; b. 7.980 lei; c. 8.100 lei.

125. Dispuneti de urmatoarele informatii: cheltuieli inregistrate in cursul perioadei de gestiune

921/produs A 300.000 lei, 923- 450.000 lei, din care fixe 50.000 lei, gradul de utilizare a

capacitatilor de productie 80%, productia neterminata la sfarsitul perioadei de gestiune

200.000 lei. Cantitatea de produse obtinute din procesul de productie este de 100 kg

produs A. Precizati care este costul unitar de productie al produsului A: a. 5.390 lei; b. 5.400 lei; c. 5.410 lei.

126. Dispuneti de urmatoarele informatii: cheltuieli directe inregistrate in cursul perioadei de

gestiune (debit cont 921/produs A) 150.000 lei, cheltuieli comune sectiilor (debit cont

923) 100.000 lei, ponderea bazei de repartizare a produsului A in total baza 0,25, productia

in curs de executie inregistrata (debit cont 933) 35.000 lei. Indicati formula contabila

corecta privind decontarea costului efectiv al produsului A: a. 902 = 921/ A 140.000; b. 902 = 921/ A 145.000; c. 901 = 921/ A 140.000.

127. Dispuneti de urmatoarele informatii: cheltuieli indirecte 150.000 lei, din care fixe 22.300

lei, cheltuieli privind sconturile acordate 15.000 lei, volumul activitatii normale 500 ore,

volumul mediu al activitatii 520 ore, volumul activitatii reale 480. Precizati care este

costul subactivitatii: a. 891 lei; b. 894 lei; c. 892 lei.

128. Ce reprezinta si cum se inregistreaza diferenta valorica inte costul de productie 2.000.000

lei si costul complet commercial 2.500.000 lei, din care generale de administratie 400.000

lei in conditiile inexistentei costurilor privind subactivitatea: a. 921 = 925 A 140.000; b. 921 = % 500.000

924 100.000;

925 400.000 c. 902 = % 500.000

924 100.000

925 400.000

129. O entitate economica produce doua produse A si B. La produsul A exista productie

neterminata la inceputul lunii de 120.000 lei. Cheltuielile directe ale acestora sunt: pentru

A 800.000 lei si pentru B 1.200.000 lei. Cheltuielile comune sectiei (indirecte) sunt de

400.000. La produsul B exista productie neterminata la sfarsitul lunii de 50.000 lei. Baza

de repartizare a cheltuielilor de sectie o reprezinta cheltuielile directe. Care este costul

productiei terminate la finele lunii pentru produsele finite A si B: a. A 960.000 lei ; B 1.510.000 lei; b. A 900.000 lei; B 1.570.000 lei; c. A 1.080.000 lei; B 1.390.000 lei.

130. O entitate economica dispune de 374.000 lei pentru a fabrica urmatoarele caantitati de

produse: A = 10.000 buc, B = 24.000 buc, C = 20.000 buc, parametrul pentru calcularea

indicilor de echivalenta este lungimea produselor diferentiata astfel: A = 6 cm, B = 12 cm,

C = 3 cm. Care din costul unitar de mai jos este in concordanta cu procedeul coeficientilor

de echivalenta calculati ca raport direct, baza de referinta fiind produsul B: a. A = 5,50 lei, B = 11,00 lei, C = 2,85 lei; b. A = 5,50 lei, B = 11,00 lei, C = 3 lei; c. A = 5,50 lei, B = 11,00 lei, C = 2,75 lei.

131. O entitate economica care fabrica trei produse A, B si C a inregistrat cheltuieli indirect de

productie in suma de 432.000 lei lei (toate variabile), baza de repartizare pe produs –

salariile directe – delimitata astfel: A = 204.000 lei, B = 120.000 lei, C = 156.000 lei.

gradul de utilizare a capacitatilor de productie 80%. Folosind procedeul suplimentarii sa se

indice care este marimea cotei de cheltuieli indirecte repartizate pe fiecare produs: a. A = 182.000 lei, B = 108.000 lei, C = 142.000 lei; b. A = 183.600 lei, B =108.000 lei, C = 140.400 lei; c. A = 146.800 lei, B = 86.000 lei, C = 112.000 lei.

132. O entitate economica executa doua comenzi A si B in cadrul a doua sectii de productie.

Cheltuielile directe ale acestora sunt: Sectia I: pentru A 200.000 lei si pentru B 250.000

lei;

Sectia II: pentru A 150.000 lei si pentru B 250.000 lei.

Cheltuielile indirecte de productie (comune ale sectiei): Sectia I 250.000 lei; Sectia II

120.000 lei. Care este costul de productie al comenzilor A si B:

a. A 300.000 lei ; B 700.000 lei; b. A 495.111 lei; B 700.000 lei; c. A 506.111 lei; B 713.889 lei.

133. O entitate economica produce doua produse A si B. La produsul A exista productie

neterminata la inceputul lunii de 200.000 lei. Cheltuielile directe ale acestora sunt: pentru

A 2.000.000 lei si pentru B 3.000.000 lei. Cheltuielile comune sectiei (indirecte) sunt de

800.000. La produsul B exista productie neterminata la sfarsitul lunii de 180.000 lei

Baza de repartizare a cheltuielilor de sectie o reprezinta cheltuielile directe. Care este

costul productiei terminate la finele lunii pentru produsele finite A si B: a. A 2.530.000 lei ; B 3.270.000 lei; b. A 2.520.000 lei; B 3.300.000 lei;

c. A 2.520.000 lei; B 3.070.000 lei.

134. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel: costuri totale ale procesului de productie de

700.000 lei, costurile pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa incheierea procesului

de productie 20.000 lei produsul secundar si 70.000 produsul principal, valoarea la pret de

vanzare a produsului secundar este de 150.000 lei, iar veniturile din vanzarea produsului

principal 750.000 lei. Indicati costul total si marja produslui principal: a. 640.000 lei si 120.000 lei; b. 640.000 lei si 110.000 lei; c. 550.000 lei si 200.000 lei.

135. O entitate economica executa doua comenzi A si B in cadrul unei sectii de productie.

Comanda A prezinta productie neterminata la inceputul perioadei 60.000 lei. Cheltuielile

directe inregistrate: 100.000 lei comanda A, 150.000 lei comanda B. Cheltuielile indirecte

de productie 75.000 lei repartizate in functie cheltuielile directe. Comanda B prezinta

productie neterminata la sfarsitul perioadei 45.000 lei. Care este costul de productie al

celor doua comenzi: a. A 190.000 lei ; B 150.000 lei; b. A 190.500 lei; B 151.500 lei; c. A 191.000 lei; B 151.000 lei.

136. O entitate economica de productie a obtinut din procesul de productie: 200 t produs A

(principal) si 10 t produs B (secundar). Cheltuielile inregistrate: materii prime 800.000 lei,

manopera 400.000 lei, cheltuieli indirecte de productie 300.000 lei, cheltuieli generale de

administratie incluse in costul produsului 200.000 lei. Pretul de valorificare al produsului

B este de 20.000 lei/t. Precizati care este costul complet unitar al produsului A: a. 8.000 lei; b. 7.500 lei; c. 8.100 lei.

137. O entitate economica de productie fabrica 2 produse A si B, costurile indirecte de

productie sunt de 600.000 lei, din care costuri fixe 120.00 lei. Folosind salariile directe in

suma de 300.000 lei, din care produsul A 100.000 lei ca baza de referinta, care sunt

cheltuielile indirecte imputate rational celor doua produse daca gradul de utilizare este de

80%? a. 192.000 lei si 384.000 lei; b. 200.000 lei si 400.000 lei; c. 164.000 lei si 328.000 lei.

138. O entitate economica fabrica doua produse A si B, capacitatea normala de productie fiind

de 100.000 unitati pentru produsul A si 60.000 unitati pentru produsul B. În exercitiul N,

entitatea economica a fabricat 90.000 unitati din produsul A si 30.000 unitati din produsul

B. Ştiind ca in anul N cheltuielile fixe au fost de 50.000.000 lei, sa se calculeze costul

subactivitatii: a. 5.000.000 lei; b. 25.000.000 lei;

c. 12.500.000 lei.

139. Într-o fabrica de portelan s-au obtinut trei sortimente de produse, in cantitatile: s1 = 2.000

buc, s2 = 3.000 buc, s3 = 1.000 buc, iar costurile totale de productie sunt de 10.260.000

lei.Care este costul unitar de productie, cunoscandu-se ca pretul de vanzare este de: s1 =

1.200 lei/buc, s2 = 2.300 lei/lei, s3 = 1.500 lei/buc? a. s1 = 1.140 lei/buc, s2 = 2.185 lei/lei, s3 = 1.425 lei/buc; b. s1 = 1.140 lei/buc, s2 = 2.175 lei/lei, s3 = 1.415 lei/buc; c. s1 = 1.140 lei/buc, s2 = 2.200 lei/lei, s3 = 1.425 lei/buc.

140. Pentru fabricatia produsului A, entitatea economica a efectuat in cursul exercitiului N,

urmatoarele cheltuieli:

- cheltuieli directe 200.000 lei;

- cheltuieli indirecte de productie 80.000 lei, din care cheltuieli fixe 20.000 lei si cheltuieli

variabile 60.000 lei;

- cheltuieli extraordinare 40.000 lei.

Capacitatea de productie a fost utilizata pentru 60% din nivelul de activitate normal. Care

este costul de productie? a. 256.000 lei; b. 320.000 lei; c. 272.000 lei.

141. Dispuneti de urmatoarele date: consumul specific standard pe piesa A este de 0,100 kg, iar

consumul efectiv 0,110 kg; pretul standard al materiei prime este de 20 de lei, iar cel

efectiv de 19 lei. Productia efectiva de piese A este de 2.316.000 bucati. Care sunt

abaterile de consum si cele de diferente de pret? a. - 493.200 lei si + 254.760 lei; b. + 463.200 lei si - 254.760 lei; c. - 463.200 lei si + 254.760 lei.

142. În cadrul unei perioade de gestiune entitatea economica „A&B” vinde 5.000 perechi de

pantofi, cu un pret unitar de 270 lei/pereche. Costurile totale aferente acestei productii

vandute sunt de 1.000.000 lei, din care costurile fixe 350.000 lei. Sa se determine pragul

de rentabilitate in unitati fizice si in unitati valorice. a. 3.000 perechi si 810.000 lei; b. 2.000 perechi si 540.000 lei; c. 2.500 perechi si 675.000 lei.

143. Capacitatea normala este 1.500 bucati, iar cea reala 1.200 ore. Sa se determine costul

subactivitatii, costurile fixe fiind de 60.000 lei. a. -19.800 lei; b. - 48.000 lei; c. +19.800 lei; d. +48.000 lei.

144. Stiind ca pana la sfarsitul perioadei de calcul s-au colectat cheltuieli in suma de 25.750 lei,

iar cheltuielile aferente productiei predate la magazine sunt de 13.525 lei, sa se determine

productia in curs de executie si sa se inregistreze atat in contabilitatea financiara, cat si in

contabilitatea de gestiune. a. 331 = 711 26.800 lei si 933 = 921 26.800 lei; b. 711 = 331 13.525 lei si 933 = 921 13.525 lei; c. 345 = 711 13.525 lei si 933=921 13.525 lei; d. 331 = 711 12.225 lei si 933=921 12.225 lei.

145. Sa se determine si sa se inregistreze, atat in contabilitatea financiara, cat si in contabilitatea

de gestiune, diferentele de pret, stiind ca:

Produse Cantitate Cost unitar

prestabilit

(standard)

Cost unitar

efectiv

X 560 15.100 15.300 Y 1.200 8.500 8.900

a. 348 = 711 592.000 lei in rosu si 903 = 902 592.000 lei in rosu; b. 348 = 711 592.000 lei in rosu si 901 = 902 592.000 lei in rosu; c. 348 = 711 592.000 lei in negru si 903 = 902 592.000 lei in negru; d. 348 = 711 592.000 lei in negru si 901 = 902 592.000 lei in negru.

146. Se considera un proces de productie in urma caruia rezulta un produs principal (A) si doua

produse secundare (B si C). Datele initiale referitoare la aceste produse sunt prezentate in

tabelul de mai jos. Se cere sa se determine costul unitar complet al produsului principal,

cheltuielile totale de productie fiind de 3.500.000 lei.

Produsul

Cantitate(q)

(buc.)

Pret de

vanzare(p)

(lei/buc.)

Cost direct unitar

(cd)

(lei/buc.)

A 6.000 3.000 1.600

B

750

400 350

C 1.000 200 180

a. 2.500 lei/buc.;

b. 2.100 lei/buc.;

c. 2.200 lei/buc.

147. La o entitate economica se produc doua produse A si B. Cheltuielile directe ale acestora

sunt: petru A 5.000.000 lei si pentru B 3.000.000 lei. Produsul A se fabrica numai in sectia

I, iar produsul B in sectiile I si II. Cheltuielile comune sectiei, pentru sectia I 2.000.000,

iar cele ale sectiei II 800.000. Cheltuielile generale de administratie ale entitatii economice

sunt de 600.000 lei. La produsul A costul productiei neterminate la inceputul perioadei

este de 75.000 lei, iar la produsul B costul productiei neterminate la sfarsitul perioadei

este de 90.000 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor de sectie o reprezinta cheltuielile

directe. Care este costul de productie aferent produselor finite A si B: a. A 6.700.000 lei; B 4.685.000 lei; b. A 6.125.000 lei; B 4.250.000 lei; c. A 6.725.000 lei; B 4.460.000 lei.

148. Ce reprezinta si cum se inregistreaza diferenta valorica inte costul de productie 2.000.000

lei si costul complet commercial 2.500.000 lei, din care generale de administratie 400.000

lei in conditiile existentei costurilor privind subactivitatea: a. 921 = 925 A 140.000; b. 921 = % 500.000

924 100.000;

925 400.000 c. 902 = % 500.000

924 100.000

925 400.000