Cuprins

I. Denumirea entitãţii publice, a activitãţii pe care o desfãşoarã si natura ordonatorului de credite….....................................................................pag. 2

1. Introducere, obiect de activitate, CAEN................................................pag 22. Organele de conducere si natura ordonatorului de credite, Organigrama.................................................................................................pag 4

II. Modul de finantare......................................................................................pag 111.Finantare de la Bugetul de stat.........................................................pag 122.Finantare de la bugetul local.............................................................pag 14

balanta sintetica si analitica, registru jurnal III. Natura cheltuielilor......................................................................................pag 16

1.Natura cheltuielilor pentru bunusri si servicii.................................pag 162.Natura cheltuielilor de personal........................................................pag 18

I. Denumirea entităţii publice şi a activităţii pe care o desfăşoară1. Introducere, obiect de activitate, cod CAEN

Această monografie contabilă a fost întocmită la Grupul scolar „ Ion Nistor „ din jud. Suceava, având codul fiscal nr. 4327081, CAEN 8531.

Unitatea desfăşoară activităţi didactice, fiind o unitate de învăţământ primar, gimnaziu , liceal , scoala tehnica.

Localurile I si II Relatarile privind inceputurile invatamantului din comuna Vicovu de Sus apartin invatatorului Ion Moldovean. Acesta ne relateaza modul in care a luat nastere prima scoala primara in centrul comunei in anul 1852. Scoala a fost infiintata cu sprijinul preotului Vladimir Vasilovici, a primarului si a dascalului bisericesc in casa particulara zidarului Ion Roman. Scoala purta denumirea de "Trivial Schule" avand ca prim invatator pe Ion Talpariu. In anul 1855 Scoala este mutata in casa morarului Karl Postatny. Intre anii 1856 - 1857 scoala functioneaza in casa padurarului Brazza. In anul 1856, sub indrumarea preotului Mihai Pitey, s-a inceput constructia localului de scoala.

Localurile III si IV

O a doua scoala, infiintata pe langa scoala din centru, o va reprezenta scoala primara din estul comunei. In 1899 functiona o filiala a scolii din centru in casa particulara a lui George Komarnitchi. Scoala a mai functionat si in casa particulara a gospodarului Vasile Dabaca. In anul 1908 se incepe construirea unui local de scoala cu 4 clase, scoala care va fi inaugurata la 12 decembrie 1908 sub denumirea de "Jubileum Schule". Denumirea se datoreaza aniversarii a 60 de ani impliniti de imparatul Austro -Ungariei Frantz Iosef. In anul 1966 scoala se va mari prin adaugarea a inca doua sali de clasa.In jurul anului 1900 a luat fiinta prima scoala din satul Laura intr-o casa particulara apartinand gospodarului Negru Gheorghe,care va dona terenul pe care se va construi intre 1912-1913 un local de scoala, dat in folosinta in anul 1922.In legatura cu scoala din satul Bivolarie exista mentiuni potrivit carora intre anii 1922 - 1925 se infiinteaza o scoala primara intr-o cladire a foste herghelii de stat austriece. Scoala avea patru sali la care se adauga locuinta directorului. Intre anii 1959 - 1960 se amenajeaza o scoala intr-o cladire apartinand fostei fabrici de cherestea, fabrica aflata langa gara CFR Bivolarie. Dupa anul 1966 se construieste actualul local al scolii Bivolarie.In 1959 se infiinteaza scoala cu clasele I - VIII din satul Plai, scoala care functioneaza intr-o casa particulara avand trei sali de clasa plus locuinta directorului.Intre 1959 - 1960 se infiinteaza si o scoala cu trei sali de clasa in zona Laura - Straja.Incepand cu anul 1964 se trece la construirea Liceului Vicovu de Sus, cladire la care se adauga in 1976 cladirea scolii generale cu 8 sali de clasa. In anul 1979 se va adauga localul III al Grupului Scolar.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat (primar, gimnazial, liceal, profesional şi post liceal), aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4747/16.10.2001 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131/19.02.2002, organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se realizează în conformitate cu Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, cu acte normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (M.E.C.) şi de alte ministere şi cu deciziile inspectoratelor şcolare. Respectarea regulamentului este obligatorie pentru inspectorii din M.E.C., din inspectoratele şcolare judeţene, pentru directori, personalul didactic de predare şi instruire practică, personalul didactic auxiliar şi nedidactic, elevi şi părinţi care vin în contact cu unitatea şcolară.

1

La nivelul fiecărei unităţi şcolare este elaborat Regulamentul de ordine interioară, care cuprinde prevederi pentru elevi, părinţi etc., specifice condiţiilor concrete din fiecare şcoală (art. 2).

În România statul garantează fiecărui cetăţean dreptul la educaţie indiferent de sex, de rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, fără nici o îngrădire ce ar putea constitui o discriminare (art. 3).

Tipurile de unităţi şcolare, formele şi nivelurile de învăţământ, modul de înfiinţare al acestora sunt stabilite de Legea învăţământului şi de alte acte normative emise de M.E.C. Structura anului şcolar se stabileşte prin ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (art.6).

Numărul de elevi din învăţământul preuniversitar de stat din formaţiunile de studiu (clase, în cazul nostru) este reglementat prin Legea învăţământului. În situaţii speciale, când efectivul unei clase este mai mare decât cel maxim (30 de elevi) prevăzut de Legea învăţământului, clasa va fi scindată la începutul anului şcolar în funcţie de criterii stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al unităţii şcolare şi cu acordul Inspectoratului Şcolar (art.11).2. Organele de conducere şi natura ordonatorului de credite

Conducerea Grupului Scolar ”Ion Nistor ” este asigurată de un cosiliu de administratie al carui presedinte este directorul scolii, Traian Cardei.

Numirea cadrelor de conducere (director, director adjunct etc.) ale unităţilor şcolare se face conform Legii învăţământului şi a Statutului personalului didactic.

Directorul unităţii şcolare este direct subordonat inspectoratului şcolar judeţean, reprezentat prin inspectorului şcolar general al judeţului Suceava pe linie de programe de invatamant si Consiliului Loal pe linie de finantare, bugete.

Grupul Scolar ”Ion Nistor ” cu personalitate juridică, are un compartiment financiar-contabil (prin care se realizează evidenţa contabilă sintetică şi analitică precum şi execuţia bugetară a unităţii de învăţământ), iar personalul acestui compartiment este subordonat directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fişa postului.

Directorul este preşedintele Consiliului de administraţie şi al Consiliului profesoral, în faţa cărora prezintă rapoarte semestriale şi anuale, iar preşedenţia Consiliului pentru curriculum este asigurată fie de director, fie de directorul adjunct.

În calitate de conducător al activităţilor de organizare şi administraţie şcolară, directorul are următoarele atribuţii:

1. Coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unităţii, prin care se stabileşte politica educaţională a acesteia;

2. Reprezintă, juridic, unitatea şcolară în relaţiile cu alţi parteneri;3. Propune inspectorului şcolar general proiectul planului de salarizare aprobat de

Consiliului de administraţie şi de Consiliul profesoral;4. Aprobă şi asigură respectarea Regulamentului de ordine interioară a unităţii, elaborat

pe baza regulamentului cadru aprobat de M.E.C.;5. Întocmeşte proiectul statului de funcţii pentru personalul didactic auxiliar şi

administrativ;6. Organizează şi coordonează concursurile de angajare a personalului didactic şi a

personalului didactic auxiliar şi administrativ;7. Numeşte, transferă şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi

administrativ, în conformitate cu prevederile legii;8. Stabileşte atribuţiile personalului şi controlează îndeplinirea lor;9. Aprobă aprecierile (caracterizările) anuale ale personalului şi stabileşte anual

cuantumul salariului anual al fiecărui salariat potrivit prevederilor Legii nr.154/1998 şi ale Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic;

10. Aprobă plata drepturilor salariale şi sociale ale întregului personal din unitate;11. Acordă stimulente materiale şi morale şi aplică personalului angajat sancţiuni

disciplinare şi administrative în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2

Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în domeniul administrativ, fiind format, potrivit legii din 5 -11 membri (ce pot fi cadre didactice): directorul, directorul adjunct, contabilul şef, responsabilii ariilor curriculare, reprezentanţii aleşi ai părinţilor, reprezentanţii aleşi ai elevilor, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii locale, precum şi membri ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional (cu statut de observator).

Activitatea Consiliului de administraţie este reglementată de regulamentul propriu de funcţionare (parte componentă a Regulamentului de ordine interioară).

Consiliul de administraţie are următoarele competenţe: 1. Asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi

funcţionarea învăţământului de stat;2. Elaborează strategia educaţională a şcolii pe termen scurt;3. Elaborează Regulamentul de ordine interioară a şcolii;4. Elaborează criteriile de acordare a salariului şi a gradaţiei de merit, precum şi de

acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi;5. Aprobă acordarea burselor şcolare conform legislaţiei în vigoare;6. Elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale;7. Elaborează proiectul managerial al şcolii, fişele posturilor pentru angajaţii şcolii,

schema de salarizare conform indicilor cuprinşi în Legea nr. 154/1998.8. Analizează şi propune spre aprobare inspectoratului şcolar judeţean proiectul

planului anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor catedrelor / comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;

9. Hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare.

Membrii Consiliului de administraţie coordonează şi răspund de domenii de activitate, pe baza delegării de sarcini realizate de director.

Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

Activitatea manageriala in anul scolar 2011-2012 este coordonata de CONSILIUL DE ADMINISTRATIE format din:

- Traian CIRDEI - director, presedinte

- Angelica CHACHULA - director adjunct, membru

- Mihai CARDEI - director adjunct, membru

- Petrica GALAN - Consilier educativ, membru

- Catalin BARBUTA - profesor, membru

- Dan DUMITRASCU - profesor, membru

- Mihaela BAHNEAN - invatatoare, membru

- Viorica GHIURAU - profesor, reprezentantul parintilor, membru

- Geta BAHNEAN - profesor, reprezentantul parintilor membru

- Gheorghe IONESI - inginer, reprezentantul primarului, membru

- Marius SCHIPOR - manager, reprezentantul.consiliului local, membru

3

- Vasile ILIUT - manager, reprezentantul agentilor economici, membru

- Adrian MANDICI - reprezentantul elevilor, membru

DIRECTII DE ACTIUNE ale Planului Managerial 2011-2012

- Asigurarea egalitatii de sanse a tinerilor si accesului acestora la educatie;- Realizarea unui management performant si adaptativ;- Asigurarea calitatii în educatie si formarea profesionala;- Eficientizarea procesului de învatamânt în toate compartimentele sale: scolarizare – frecventa / continut – calitate/performanta si succes scolar;- Promovarea parteneriatelor; - Motivarea elevilor si cadrelor didactice cu posibilitati de performanta;- Asigurarea serviciilor de consiliere si orientare scolara, profesionala si de asistenta psihopedagogica;- Redimensionarea asistentei directorului la ore si a interasistentei în vederea sporirii calitatii procesului de învatamânt;- Modernizarea resurselor materiale ale scolii;- Fundamentarea ofertei educationale pe baza nevoilor de dezvoltare personala a elevilor;- Modernizarea demersului didactic prin abordarea strategiilor de tip formativ si aplicativ;- Proiectarea unui sistem modern de evaluare si implicarea cadrelor didactice în aplicarea riguroasa a sistemului national de evaluare;

Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea cadrelor didactice de predare şi de instruire practică, titulari şi suplinitori din unitatea şcolară, având rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Directorul sau directorul adjunct este preşedintele Consiliului profesoral.

La şedinţele Consiliului profesoral participă ca invitaţi reprezentanţi ai părinţilor, asociaţiilor elevilor, ai autorităţii locale, ai partenerilor sociali etc.

Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru sau ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar şi are următoarele atribuţii:

1. Dezbate şi aprobă proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unităţii de învăţământ, prezentat de director;

2. Dezbate şi adoptă variante de proiecte curriculare pe arii curriculare sau transdisciplinare, propuse de Consiliul pentru curriculum;

3. Stabileşte modalităţile de parcurgere a curriculum-ului pe diferite discipline şi arii curriculare, pentru curriculum-ul nucleu, extins etc., lucru pe echipe didactice, curriculum la decizia şcolii etc.;

4. Validează situaţia şcolară la sfârşit de semestru şi de an şcolar;5. Decide asupra aplicării sancţiunilor disciplinare;6. Alege reprezentanţii săi în Consiliul de administraţie, conform Regulamentului de

organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Serviciul de administraţie ( 6 persoane) este subordonat directorului unităţii.

Administratorul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului, răspunde de gestionare şi întreţinerea bazei materiale a unităţii şcolare, coordonează activitatea personalului administrativ de întreţinere şi curăţenie, mecanici, paznici, portari, magazioneri, muncitori, gestionari, etc. Programul personalului de îngrijire se stabileşte de administrator potrivit nevoilor şcolii şi se aprobă de director.

4

Serviciul de contabilitate (1 persoana) este subordonat directorului şcolii. Serviciul de contabilitate al unităţii de învăţământ şi al propriului centru de execuţie bugetară, subordonat directorului – ordonator tertiar de credite, asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile a Grupului Scolar”Ion Nistor” în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Activitatile desfasurate in cadrul compartimentului contabilitate si administrativ conducerea contabilitatii; organizarea registrelor de contabilitate; conducerea activitatii financiare ; elaborarea contului  de executie bugetara ; organizarea sistemului de raportare; organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv; organizarea si conducerea evidentei contabile; organizarea si conducera sistemului informatic ; intocmirea raportarilor lunare, trimestriale si anuale; calculul si plata salariilor; alte activitati financiare si contabile; stabilirea necesarului de achizitii publice; incheierea contractelor de achizitii; urmarirea executarii contractelor; organizarea arhivarii documentelor .

Figura nr.1. ORGANIGRAMA Grupului Scolar ”Ion Nistor ”

Presedintele Consiliului de Administratie

5

Consiliul de administratie

SECRETARSEF

ADMINISTRATOR FINANCIARCONTABIL

CONSILIUL PROFESORAL

SERVICIUL DE ADMINISTRAŢIE

CATEDRE Si COMISII

METODICE INGINER DE SISTEM

SECRETAR

Calitatea de ordonator de credite a directorului Grupului Scolar ”Ion Nistor”

Creditele primite de către Grupul Scolar ”Ion Nistor” sunt:1. Credite de la bugetul local, care sunt primite pentru plata salariilor, pentru plata

burselor, plata utilităţilor şi a altor cheltuieli materiale, pentru plata reparaţiilor curente şi capitale, pentru investiţii, etc.;

În cazul creditelor primite de la bugetul local, ordonatorul principal de credite este Consiliul Judetean Suceava, iar directorul şcolii este ordonator tertiar de credite, direct subordonat ordonatorului secundar de credite, Primaria Vicovu de Sus.

Astfel, potrivit prevederilor legale aflate în vigoare privind finanţele publice, directorul şcolii în calitate de conducător al unei instituţii publice, primeşte competenţele şi îşi asumă răspunderile ce revin ordonatorului terţiar de credite.

Directorul unităţii de învăţământ, în calitate de ordonator terţiar de credite, răspunde de: a) elaborarea proiectului de buget propriu;b) urmărirea modului de încasare a veniturilor;c) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare, în

limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;d) integritatea bunurilor aflate în administrare;e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor

contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.Aşadar directorul este primul responsabil care asigură demersurile legale, iniţiativele şi

acţiunile pentru constituirea şi folosirea resurselor financiare, pentru administrarea, dezvoltarea şi protejarea patrimoniului unităţii pe care o conduce.

Drepturile şi responsabilităţile directorului ca ordonator terţiar de credite şi administrator al unităţii pe care o conduce sunt înscrise în Legea Finanţelor Publice, în Legea Contabilităţii nr. 82/1999 şi alte acte normative ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

De asemenea, el este obligat de lege să îşi asume responsabilitatea iniţierii demersurilor şi activităţilor legale menite să asigure constituirea resurselor, având dreptul să semneze documente prin care angajează unitatea în efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi sau a celor care vizează folosirea patrimoniului, dezvoltarea şi protejarea acestuia.

Potrivit art. 34 din Legea Finanţelor, ordonatorul terţiar de credite are următoarele drepturi şi obligaţii:

Angajeazã şi utilizează creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea unităţii de învăţământ pe care o conduce;

Utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru unitatea pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilita prin dispoziţiile legale;

Angajarea şi efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, se aprobă de către ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv acordată pe documente de încasări şi plăţi sau generatoare de obligaţii. Această viză este aplicată/exercitată de şeful compartimentului financiar-contabil sau a înlocuitorului său de drept;

Directorul unităţii, în calitate de ordonator de credite poate delega dreptul de a aproba repartizarea şi folosirea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.

6

BIBLIOTECAR

LABORANTI

II. Modul de finanţare

Finanţarea învăţământului de stat preuniversitar din România este reglementată de o serie de acte normative, cum ar fi: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/1999 privind finanţarea învăţământului preuniversitar, Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, etc.

Potrivit acestor acte legale, finanţarea învăţământului preuniversitar se realizează atât de la bugetul local = exemplificata prin balanta sintetica si analitica la grupa 77, , cont sintetic 7702, cât şi din bugetul de stat in cazul platii cadrelor didactice pentru activitati legate de examenele nationale (ex.bacalaureat). Aceste fonduri destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetul local.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele aprobate prin buget pentru unităţile ierarhice inferioare în raport cu nevoile unitǎţii şi ţinând seama de modul de utilizare a sumelor acordate anterior. Ei aprobă efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetele proprii. La rândul lor ordonatorii secundari de credite, care au în subordine ordonatorii terţiari de credite, aprobă efectuarea cheltuielilor proprii, precum şi repartizarea creditelor pe ordonatorii subordonaţi, adică ordonatorii terţiari. Aceştia din urmă nu au în subordine alte instituţii publice. Misiunea lor constă în a aproba efectuarea cheltuielilor proprii.

1. Deschiderea de credite din bugetul de stat

Fluxurile informaţionale generate de procedura de finanţare prin bugetul de stat pot fi schematizate ca în figura de mai jos:

Figura nr. 2. Schema fluxurilor care se stabilesc la acordarea creditelor bugetare de la bugetul de stat

Momentele prezente în finanţare se referă la:

7

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Ordonator principal de credite:MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI

CERCETĂRII

Ordonator secundar de credite:INSPECTORATUL ŞCOLAR

JUDEŢEAN

Ordonator terţiar de credite:DIRECTOR Grupul Scolar

”Ion Nistor”

TREZORERIA MUNICIPIULUI SUCEAVA

- Ordonatorul principal de credite întocmeşte în trei exemplare o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli şi cu defalcarea cheltuielilor pe cheltuieli curente şi de capital, pe articole şi alineate. Cererea este însoţitǎ de o Notǎ de fundamentare prin care se justificǎ cuantumul sumelor solicitate ;

- Cererile se depun la Ministerul Finanţelor Publice, la Direcţia Generalǎ a Trezoreriei din cadrul M.F.P., pânǎ la data de 20 a ultimei luni din trimestru pentru creditele necesare trimestrului urmǎtor ;

- Se mai depune pe lângǎ cereri şi o Notǎ Justificativǎ şi Dispoziţii bugetare pentru repartizarea creditelor (tot în trei exemplare) ;

- M.F.P. primeşte documentele, le analizeazǎ şi procedeazǎ astfel: primele 2 exemplare din Cererea de deschidere a creditelor şi un exemplar din Nota Justificativǎ, precun şi in Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor le reţine pentru a înregistra în contabilitatea proprie, în conturi în afara bilanţului ”Credite repartizate cǎtre ordonatorii principali de credite”; exemplarul 3 din Cerere se restituie ordonatorului principal de credite pentru confirmarea deschiderii creditelor; al doilea exemplar din Dispoziţiile bugetare se expediazǎ direct Direcţilor de Trezorerie Judeţene, iar cel de-al treilea exemplar se duce cǎtre ordonatorii secundari şi terţiari de credite în cauzǎ din fiecare judeţ ;

- Înregistrarea deschiderii de credite bugetare în evidenţa finanţatorului ;- Deschiderea propriu-zisă a creditelor bugetare prin trecerea acestora din contul M.E.C.

în contul Inspectoratului Şcolar Judeţean ;- Înregistrarea în evidenţa Trezoreriei Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare

în contul M.E.C. ;- Informarea M.E.C. de către finanţator de faptul că i s-a deschis creditul în contul său de

la Trezoreria Finanţelor Publice ;- Manifestarea iniţiativei M.E.C. în repartizarea de credite bugetare ;- Întocmirea documentelor bugetare de repartizare ; - Concretizarea tehnică a repartizării creditelor de Trezoreria Publică a Finanţelor,

respectiv cu repartizarea creditelor prevăzute în dispoziţii către ordonatorii secundari ;- Consemnarea în evidenţa Trezoreriei Finanţelor Publice a repartizării creditelor

bugetare cãtre ordonatorii subordonaţi ;- Transmiterea ca repartizare a creditelor bugetare de la Trezoreria Finanţelor Publice a

municipiului Bucureşti la Trezoreria Finanţelor Publice din Suceava;- Consemnarea în evidenţa Trezoreriei Finanţelor Publice din teritoriu a repartizării

creditelor către subordonaţii M.E.C. ;- Informarea ordonatorilor subordonaţi M.E.C. de repartizarea creditelor bugetare

cuvenite, de cǎtre Trezoreriile locale printr-un extras de cont.

2. Deschiderea de credite din bugetul local

Administrarea bugetelor locale se asigură de către consiliile locale. La acest nivel funcţia de ordonator principal de credite este îndeplinită de primar, care se adresează cu o solicitare de fonduri organului financiar local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului judeţean, dar şi a ordonatorilor subordonaţi financiar. În acţiune este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice.

Astfel, ordonatorul principal de credite va întocmi o comunicare de deschidere a creditelor în 2 exemplare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi prezintǎ comunicarea Trezoreriei pânǎ pe 20 a fiecǎrei luni pentru creditele aferente lunii urmǎtoare. Comunicarea este însoţitǎ de Dispoziţia bugetarǎ.

Trezoreria înregistreazǎ creditele repartizate ordonatorul principal de credite al bugetului local în contabilitatea proprie pe baza documentelor amintite în conturi în afara bilanţului, iar apoi emite extrase de cont înştiinţându-i de creditele primite.

8

Fluxurile informaţionale generate de procedura de finanţare prin bugetul local pot fi schematizate printr-o reprezentare grafică.

Figura nr. 3. Schema fluxurilor care se stabilesc la acordarea creditelor bugetare pe linia cheltuielilor materiale şi serviciilor

Momentele principale reprezentate prin aceste fluxuri se referă la :- manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite ;- prin întocmirea solicitării de fonduri privind activitatea proprie şi solicitarea adresată

organului financiar local ;- analiza solicitărilor de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de

venituri şi cheltuieli al ordonatorului principal de credite bugetare în strânsă legătură cu subdiviziunile corespunzătoare, cu luarea în considerare a disponibilităţiilor existente, în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare din acesta ;

- întocmirea dispoziţiei bugetare / ordin de plată către Trezorerie cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul ordonatorului principal de credite ;

- virarea sumei dispuse de ordonatorul principal de credite din contul bugetului local în contul acestuia ;

- alimentarea contului de disponibil al ordonatorului principal de credite bugetare ;- informarea ordonatorului principal de credite bugetare de alimentarea contului său de

la Trezorerie ;- dispoziţia dată de ordonatorul principal de credite bugetare (de repartizare)

Trezoreriei unde are cont deschis pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi financiar din bugetul local ;

- virarea sumei din contul ordonatorului principal de credite bugetare către ordonatorii subordonaţi ;

- alimentarea contului de disponibil al ordonatorului terţiar (director Grupul Scolar ”Ion Nistor” de credite bugetare ;

- informarea ordonatorului terţiar de credite bugetare privind alimentarea contului său de disponibil de la Trezorerie.

9

Ordonator secundar CONSILIUL LOCAL

TREZORERIA MUNICIPIULUI SUCEAVA

Ordonator principal de credite:

CONSILIUL JUDETEAN

Ordonator tertiar de credite:DIRECTOR Grupul Scolar

”Ion Nistor”

III. Natura cheltuielilor

1.Natura cheltuielilor pentru bunuri si servicii si fundamentarea acestora

Momentul recunoaşterii cheltuielilorCheltuielile bugetare sunt recunoscute în momente diferite, în funcţie de natura lor. Reglementările contabile în vigoare prevăd momentul recunoaşterii pentru fiecare din categoriile de cheltuieli definite, astfel:-cheltuielile de personal, reprezentate de salarii, prime, contribuţiile aferente acestora, trebuie recunoscute în perioada în care munca a fost prestat. Recunoaşterea cheltuielilor respectă principiul independenţei exerciţiilor, şi ca atare, drepturile de personal neachitate aferente unui exerciţiu bugetar sunt incluse şi ele în costurile cu personalul aferente exerciţiului bugetar respectiv.- Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate / vândute, cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Momentul recunoaşterii cheltuielilor cu stocurile depinde şi de metoda aleasă pentru organizarea contabilităţii stocurilor. Astfel,dacă instituţia utilizează metoda inventarului permanent, atunci cheltuiala cu stocurile este recunoscută la momentul consumului efectiv.- cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate, indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora

Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Structura contului contabil va fi următoarea:1) simbolul contului din planul de conturi;2) capitolul;3) sursa de finanţare a cheltuielii, respectiv: - bugetul de stat;

- bugetele locale;- bugetul asigurărilor sociale de stat;- bugetul asigurărilor pentru şomaj;- bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;- bugetul fondurilor externe nerambursabile;- bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii;- cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale.

4) subcapitolul;5) titlul;6) articolul;7) alineatul;8) subalineatul (paragraful).

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli, după natura şi destinaţia lor.La Grupul Scolar „ Ion Nistor „ avem urmatoarele subclase de cheltuieli:61- Cheltuieli privind energia si apa, incalzit, iluminat62- Cheltuieli postale si telecomunicatii, radio , internet, alte cheltuieli cu serviciile executate de terti64- Cheltuieli cu personalul

Exemplu privind circuitul de plata facturilor de utilităţi

10

Angajarea cheltuielilor cu utilităţile: angajamentul legal al cheltuielilor cu utilităţile îl reprezintă contractile încheiate cu entităţile furnizoare de utilităţi.Lichidarea cheltuielilor cu utilităţile: verificarea angajamentelor (adică existenţa contractelor), determinarea realităţii sumei datorate (în baza facturilor emise de furnizorii de utilităţi), condiţiile de exigibilitate ale angajamentului legal (scadenţele de plată prevăzute în contract şi înscrise pe factură). Pe facturile emise de prestator, se înscriemenţiunea „Bun de plată”.Ordonanţarea cheltuielilor: furnizarea utilităţilor fiind neîntreruptă, etapa de verificare practic este încheiată, se confirmă că există o obligaţie certă (factura) şi o sumă datorată, iar plata poate fi efectuată. Ordonatorul de credite semnează documentul intern numit Ordonanţare de plată.Plata cheltuielilor: contabilul şef sau directorul economic semnează ordinul de plată în baza căruia din contul de credite bugetare de la trezorerie este virată suma aferentă facturii de utilităţi.

2.Natura cheltuielilor de personal şi fundamentarea lor

Cheltuielile de personal vizeazǎ plata drepturilor salariale ale personalului angajat, precum şi ale personalului auxiliar şi obligaţiile aferente faţǎ de bugetul statului şi bugetul asigurǎrilor sociale de stat.

Natura cheltuielilor de personal se fundamenteazǎ pe baza ultimului stat de funcţii întocmit de cǎtre secretarii şcolilor, în baza grilelor de salarizare transmise de Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii şi publicate în Monitorul Oficial, ţinându-se seama de indexǎrile anunţate de Guvern pentrul anul pentru care se întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli. Fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole şi alineate conform execuţiei bugetare, pe trimestru şi pe total an.

Exemplu privind circuitul de plata al salariilor

Angajarea cheltuielilor cu salariile: angajamentul legal al cheltuielilor îl reprezintă contractele individuale de muncă încheiate cu salariaţii instituţiei. Angajamentul bugetar îl reprezintă suma totală din statul de funcţii întocmit pentru exerciţiul bugetar în curs.Lichidarea cheltuielilor cu salariile: verificarea angajamentelor (adică existenţa contractelor de muncă); determinarea realităţii sumei datorate (în baza salariului înscris în contractul individual de muncă, a fişelor de pontaj, a altor documente care atestă prestarea muncii de către angajat ), condiţiile de exigibilitate ale angajatului legal (dataplăţii salariilor).Ordonanţarea cheltuielilor: s-au verificat cheltuielile cu salariile, iar plata poate fi efectuată. Ordonatorul de credite semnează documentul intern numit Ordonanţare de plată.Plata cheltuielilor: contabilul şef sau directorul economic semnează ordinul de plată în baza căruia din contul de credite bugetare de la trezorerie sunt virate salariile nete în conturile de card al angajaţilor

11