contabilitate

UNIVERSITATEA COOPERATIST – COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlul de manuscris

C.Z.U.657.1:37(478)(043)

TABAN Elena

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE

ÎNVĂŢĂMÂNT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.12 – Contabilitate; audit; analiză economică

TEZA DE DOCTOR ÎN ECONOMIE

Conducător ştiinţific:

TUHARI Tudor, doctor habilitat

în economie, profesor universitar:

Autor:

TABAN Elena

CHIŞINĂU 2009

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................................3

CAPITOLUL I. BAZELE CONCEPTUALE ALE ORGANIZĂRII SISTEMULUI

FINANCIAR-CONTABIL ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT…............ ......................................... ................................ 9

1.1. Particularităţile activităţii şi finanţării instituţiilor de învăţământ superior şi influenţa acestora asupra modului de organizare a contabilităţii.........................................................9

1.2. Bugetarea şi utilizarea resurselor financiare – funcţie de bază a organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior ...............................................................19

1.3. Diversitatea aspectelor economico-juridice ale organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior ..........................................................................................................28

CAPITOLUL II. ASPECTE PROBLEMATICE ALE CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PUBLICE ŞI CĂI DE SOLUŢIONARE.........................................................................44

2.1. Probleme ale contabilităţii finanţărilor, cheltuielilor bugetare şi modalităţi de soluţionare a acestora.............................................................................................................44

2.2. Perfecţionarea organizării contabilităţii mijloacelor speciale din studii cu plată şi din alte plăţi şi servicii prestate de instituţiile de învăţământ publice .........................................62

2.3. Aspecte ale contabilităţii mijloacelor fixe ............................................................................762.4. Perfecţionarea contabilităţii decontărilor cu personalul şi cu studenţii ................................852.5. Rapoartele privind executarea bugetelor instituţiilor de învăţământ superior publice .........97

CAPITOLUL III. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PRIVATE ...........................................................................104

3.1. Consideraţii generale privind veniturile şi cheltuielile din prestarea serviciilor în instituţiile de învăţământ private .........................................................................................104

3.2. Aspecte problematice ale contabilităţii veniturilor din prestarea serviciilor de pregătire a specialiştilor ......................................................................................................111

3.3. Particularităţi privind contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor .....................................117Sinteza rezultatelor obţinute ....................................................................................................131Concluzii şi recomandări ..........................................................................................................132Bibliografie .................................................................................................................................137Adnotare (rom., engleză, rus.) .................................................................................................151Cuvinte-cheie(rom., engleză, rus.)............................................................................................154Lista abrevierilor .......................................................................................................................155Anexe ..........................................................................................................................................156

3

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Globalizarea

învăţământului superior înseamnă nu numai un efort intelectual de a avea absolvenţi, dar şi un

efort administrativ şi financiar necesar, care ar face posibilă circulaţia internaţională a ideilor şi

soluţiilor ştiinţifice şi ar facilita mobilitatea studenţilor şi a personalului academic. Atingerea

acestor obiective presupune resurse financiare suplimentare, precum şi organizarea unei

contabilităţi moderne bazate pe Standardele Internaţionale de Contabilitate, Standardele

Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, în corelaţie cu legislaţia naţională, care

trebuie să corespundă obiectivelor lansate de cerinţele actuale ale culturii managerial-

organizaţionale în instituţiile de educaţie. Contabilitatea în instituţiile de învăţământ superior are

o serie de particularităţi condiţionate de specificul domeniului şi de baza legislativă.

Schimbările social-economice din ultimii ani au dat dreptul la autogestiunea deplină şi la

diversitatea formelor de proprietate în domeniul educaţional, creându-se instituţii de învăţământ

de diferite forme organizatorico-juridice din sectorul privat. Contabilitatea în aceste instituţii este

organizată în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate şi Planul de conturi

contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor aprobate prin Ordinul Ministerului

Finanţelor nr.174 din 25 decembrie 1997 [91]. Instituţiile de învăţământ din sectorul public ţin

contabilitatea în conformitate cu Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile

publice” aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996, cu unele

modificări ulterioare[97]. Planul de conturi este vechi, având până în prezent conturi activ-

pasive, iar raportările contabile au fost divizate după sursele de venituri în: Contabilitatea

bugetară şi Contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale.

Aceasta justifică necesitatea de a găsi unele modalităţi adecvate pentru a organiza corect

perfectarea documentaţiei şi contabilizarea operaţiunilor economico-financiare cu privire la

finanţarea bugetară, la încasarea veniturilor din taxele de studii şi alte taxe cu privire la evidenţa

mijloacelor fixe şi circulante.

Unele aspecte ale organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ sunt examinate şi

abordate într-o serie de lucrări ale cercetătorilor şi savanţilor economişti: E. Belverd, Jr. Needles,

R. Henrz, J. Anderson, C. Caldwel (Statele Unite ale Americii); V. Raude, J. C. Pagat (Franţa);

S. A. Beleacov, L. P. Vorobiova, V. Mavliukeev (Rusia); A. A. Cerniuc (Belorusia); C. Jitaru, L.

Ionescu, A. Răduţi, E. Hlaciuc, I. Plumb, A. Androniceanu, O. Abaluta, V. Greceanu-Cocoş, M.

D. Paraschivescu, Ş. Florea, M. Ristea, N. Tabără, I. Văcărel, GH. D. Bistriceanu, M. Korka

(România); A. Nederiţa, V. Ţurcanu, V. Bucur, T. Tuhari, E. Bajerean, M. Nani, L.

Grabarovschi, R. Babălău, S. Caisîn, L. Cobzari, T. Manole, V. Bălănuţa (Republica Moldova).

4

Deşi lucrările autorilor nominalizaţi dezvăluie diverse probleme, privind contabilitatea şi

managementul financiar-universitar, unele dintre ele rămân insuficient cercetate, necesită

argumente, precizări şi desigur o studiere mai aprofundată. În acest context, cercetarea bazei

metodologice de organizare şi reglementare normativă a contabilităţii instituţiilor de învăţământ

din Republica Moldova, precum şi propunerea unui model de organizare a contabilităţii, de

determinare a taxelor de studii şi stabilirea unor modalităţi de perfecţionare a lor, sunt actuale

atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi practic, ceea ce a şi determinat selectarea temei şi

domeniului de investigaţie.

Scopul şi obiectivele tezei. Pornind de la actualitatea problemei şi nivelul de investigare

a acesteia, prezenta lucrare are drept scop studierea profundă şi multilaterală a teoriei şi bazelor

metodologice a organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior atât din sectorul

public, cât şi din cel privat; depistarea neajunsurilor aferente domeniului şi fundamentarea unor

propuneri concrete în vederea perfecţionării acestora în conformitate cu cerinţele actuale.

Întru îndeplinirea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective:

evidenţierea particularităţilor activităţii instituţiilor de învăţământ superior şi influenţa

acestora asupra organizării contabilităţii în domeniul cercetat;

analiza ştiinţifică a noţiunilor ce ţin de finanţele publice şi contabilitatea publică, venituri şi

cheltuieli în instituţiile de învăţământ din sectorul public şi privat;

examinarea şi analiza critică a bazei legislative şi normative şi a planului de conturi al

evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare;

identificarea aspectelor problematice la întocmirea, aprobarea, modificarea şi organizarea

controlului asupra executării bugetelor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi

elaborarea unor propuneri de perfecţionare a lor;

formularea propunerilor şi recomandărilor de perfecţionare a contabilităţii finanţărilor,

cheltuielilor bugetare, mijloacelor băneşti, mijloacelor fixe şi a decontărilor cu personalul şi

studenţii;

argumentarea modului de organizare a contabilităţii mijloacelor speciale şi elaborarea

metodicii de determinare şi calculare a taxelor de studii;

abordarea unor probleme aparente la întocmirea rapoartelor contabile şi elaborarea unor

propuneri de perfecţionare ale acestora;

evidenţierea aspectelor problematice privind recunoaşterea şi contabilitatea veniturilor şi

cheltuielilor din serviciile de bază prestate de instituţiile de învăţământ superior din sectorul

privat.

Obiectul de cercetare îl constituie particularităţile organizării contabilităţii la instituţiile

de învăţământ superior şi în special: Contabilitatea Universităţii de Stat din Tiraspol,

5

Universităţii de Stat din Bălţi, Academiei de Studii Economice din Moldova, Universităţii de

Stat din Moldova, Universităţii Cooperatist Comerciale din Moldova, Universităţii Libere

Internaţionale din Moldova, Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (România) ş. a.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în elaborarea unor recomandări şi

propuneri de perfecţionare a organizării contabilităţii în sistemul de învăţământ superior, care se

reflectă în:

- precizarea noţiunilor: „finanţe publice şi private”, „proprietate publică şi privată”,

„contabilitatea în instituţiile publice”, „buget” ş.a., care influenţează fundamentarea unor

concepte noi de organizare a contabilităţii în instituţiile de învăţământ;

- definirea noţiunilor de „venituri de bază” şi „cheltuieli de bază” conform clasificaţiei

bugetare şi analiza acestor noţiuni în contextul IPSAS;

- demonstrarea necesităţii de a unifica contabilitatea surselor bugetare cu cea a mijloacelor

extrabugetare în instituţiile de învăţământ superior publice;

- identificarea posibilităţilor de perfecţionare a organizării contabilităţii finanţărilor, mijloacelor

băneşti, a cheltuielilor bugetare, a mijloacelor fixe şi a decontărilor cu personalul şi studenţii;

- elaborarea metodicii de determinare a taxelor de studii şi a modalităţii de contabilizare a

veniturilor din mijloacele speciale ale instituţiilor de învăţământ superior publice şi a

veniturilor similare din sectorul privat;

- elucidarea problemelor aferente determinării momentului de recunoaştere a veniturilor din

taxele de studii şi formularea propunerilor de soluţionare;

- sistematizarea problemelor şi înaintarea propunerilor privind ameliorarea organizării

contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior publice şi a celor din sectorul privat, în

contextul Legii Contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 [54], a reformelor administraţiei

publice centrale şi locale în Republica Moldova, a cerinţelor SIC şi S.I.C.S.P.;

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al investigaţiei îl constituie metodele

universale de cercetare a materiei, fenomenelor, proceselor – metoda dialectică a cunoaşterii cu

elementele ei (analiza, sinteza, inducţia şi deducţia), precum şi metodele de cunoaştere raţională

specifice ştiinţelor economice: observaţia, clasificarea, raţionamentul, calculaţia, selectarea,

gruparea, modelarea economico-matematică etc. Drept bază teoretică şi metodologică a

cercetării temei date au servit conceptele teoretice ale savanţilor din străinătate şi din ţară;

convenţiile fundamentale şi principiile de bază ale contabilităţii; prevederile de bază ale legilor

şi actelor normative privind finanţele publice şi organizarea contabilităţii în instituţiile de

învăţământ superior din Rusia, România, Republica Moldova şi alte ţări, Legea Contabilităţii,

SNC, S.I.C.S.P. Ca suport informaţional în procesul cercetării au servit: informaţia din practica

activităţii instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova şi România, rapoartele

6

organelor de control financiar şi revizie cu privire la rezultatele activităţii financiare în

instituţiile de învăţământ etc.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele teoretice ale

cercetării se referă la următoarele:

analiza comparativă a bazelor metodologice şi normative aferente organizării contabilităţii în

instituţiile de învăţământ publice şi private;

elaborarea şi argumentarea metodicii de determinare a taxelor de studii, reieşind din analiza

cheltuielilor medii pentru pregătirea unui specialist din cadrul celor 11 instituţii de învăţământ

superior subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova;

argumentarea economică de elaborare a normelor privind evaluarea, reevaluarea şi

amortizarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, indiferent de sursa de

finanţare a cheltuielilor şi de subordonare;

argumentarea diverselor metode de recunoaştere şi evaluare a veniturilor din taxele de studii,

precum şi de aplicare în practica instituţiilor de învăţământ private a metodei proporţionale cu

volumul serviciilor prestate şi altor metode de alternativă prevăzute în politica de contabilitate.

evidenţierea necesităţii elaborării unui standard de contabilitate pentru instituţiile ce prestează

servicii cu caracter neproductiv şi activează pe principiul nonprofit (studii cu plată, consultaţii

etc.).

Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării constă în posibilitatea implementării

propunerilor şi recomandărilor în activitatea personalului încadrat în sistemul managerial-

economic şi contabil al instituţiilor de învăţământ superior prin:

implementarea propunerilor de perfecţionare a planurilor de finanţare şi a modalităţii de

întocmire a bugetului consolidat al instituţiei de învăţământ;

utilizarea conturilor analitice de evidenţă a mijloacelor băneşti, finanţărilor şi cheltuielilor

bugetare propuse în dependenţă de sursele şi scopurile finanţării;

includerea în Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de

cheltuieli ale instituţiilor bugetare a subconturilor: 125 „Casa în valută străină”; 204

„Cheltuieli neacoperite ale anilor precedenţi”; 206 „Cheltuieli anticipate”; 401 „Venituri

anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” şi a contului analitic 158.1 „Avansuri primite

din mijloacele şi fondurile speciale”;

folosirea modelelor de formulare propuse pentru contabilitatea decontărilor cu studenţii,

registrului de evidenţă a delegaţiilor de retragere a numerarului;

folosirea calculelor actualizate la determinarea mărimii retribuţiei muncii personalului încadrat

în instituţiile de învăţământ publice, a formulelor contabile aferente operaţiunilor de

remunerare a personalului şi a decontărilor cu studenţii;

7

acceptarea recomandărilor de echivalare a anului financiar (01 ianuarie - 31 decembrie) cu

anul de studii (01 septembrie - 31 august) şi de perfecţionare a formularelor de raportare

contabilă;

aplicarea modului de înregistrare a veniturilor din taxele de studii la instituţiile de învăţământ

private prin înregistrarea acestora (la începutul anului de studii) în conturile 221 „Creanţe pe

termen scurt aferente facturilor comerciale” şi 515 „Venituri anticipate curente” şi a

modalităţii de clasificare şi contabilizare a consumurilor şi cheltuielilor aferente prestării

serviciilor de studii.

Aprobarea rezultatelor. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice, precum şi tezele principale

au fost prezentate, discutate şi aprobate la: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Concepte şi

strategii de dezvoltare a învăţământului contemporan”, Chişinău, 19-20 noiembrie 2004;

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Probleme actuale ale eficienţei funcţionării cooperaţiei de

consum”, UCCM, Chişinău, 21-22 aprilie 2005; Simpozionul ştiinţific internaţional al tinerilor

cercetători ediţia a V-a, ASEM, Chişinău, 19-20 aprilie 2007; Conferinţa Internaţională

„Creşterea competivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere”, ASEM, Chişinău, 28-

29 septembrie 2007; Conferinţa ştiinţifică internaţională „Calitatea Învăţământului Profesional

Tehnic şi Cerinţele Pieţei Muncii”, Universitatea Tehnică din Moldova, Chişinău, 26-27

octombrie 2007.

Structura tezei: Tezele esenţiale ale investigaţiei ştiinţifice de cercetare sunt expuse,

reflectate şi organizate în trei capitole, precedate de o introducere şi finalizate cu sinteza

rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări, bibliografie, adnotare, cuvinte cheie, lista

abrevierilor şi anexe.

Capitolul I „Bazele conceptuale ale organizării sistemului financiar-contabil în instituţiile de

învăţământ” se începe cu evidenţierea particularităţilor activităţii instituţiilor de învăţământ

superior, analiza, conţinutul economic şi ştiinţific al finanţelor şi influenţa acestora asupra

organizării contabilităţii în domeniul cercetat. Sunt dezvăluite principiile de bugetare şi finanţare,

modul de organizare a contabilităţii, pârghiile economico-financiare ale instituţiilor universitare

din Republica Moldova: cu proprietate publică şi cu proprietate privată. Este specificată

diversitatea aspectelor legislative şi economice ce stau la baza contabilizării lor. Se evidenţiază

unele aspecte de perfecţionare a organizării sistemului financiar contabil, este elaborat modelul

de bugetare şi propuneri de elaborare a planurilor de finanţare cu repartizare pe semestre. Se

examinează necesitatea urgentării trecerii contabilităţii publice la un plan nou de conturi şi

necesitatea elaborării Standardelor Naţionale de Contabilitate a Sectorului Public, reieşind din

problemele actuale menţionate.

8

În capitolul II „Aspecte problematice ale contabilităţii în instituţiile de învăţământ

superior publice şi căi de soluţionare” este propusă modalitatea de evidenţă a finanţărilor,

mijloacelor băneşti şi cheltuielilor bugetare în dependenţă de sursele şi scopurile finanţării. Este

elaborată metodica de determinare a taxelor de studii, particularităţile contabilizării veniturilor

din mijloacele speciale. Sunt tratate probleme ale contabilităţii mijloacelor fixe, contabilităţii

decontărilor cu personalul şi cu studenţii, problemele aparente la întocmirea rapoartelor

financiare şi înaintate propuneri de soluţionare a acestora.

În capitolul III „Particularităţile contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile

de învăţământ superior private” sunt examinate problemele de recunoaştere, evaluare şi

clasificare a veniturilor din taxe de studii în instituţiile de învăţământ privat. Este menţionată

diversitatea metodelor de reflectare în contabilitate a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor în

practica instituţiilor de învăţământ superior private din Republica Moldova şi propuse variante

concrete de soluţionare a problemelor menţionate prin exemplificare cu calcule, tabele şi formule

contabile.

Publicaţii. Tezele principale ale lucrării au fost publicate în 8 articole ştiinţifice, dintre

care 2 cu recenzie, un volum total de 2.4 coli de autor.

9

CAPITOLUL I. BAZELE CONCEPTUALE ALE ORGANIZĂRII SISTEMULUI

FINANCIAR-CONTABIL ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1.1. Particularităţile activităţii şi finanţării instituţiilor de învăţământ superior şi influenţa

acestora asupra modului de organizare a contabilităţii

Învăţământului îi revine un rol determinant în evoluţia social-economică a ţării.

Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul instituţiilor de învăţământ de

stat şi particulare de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi

educare. Una din treptele de învăţământ este învăţământul superior, care are ca obiectiv principal

dezvoltarea competenţei atât prin asigurarea cunoştinţelor şi aptitudinilor operaţionale, cât şi prin

dezvoltarea permanentă a capacităţii de adaptare la noile cerinţe din lumea profesiilor.

Conform Legii învăţământului[55], la fel şi a Proiectului Codului Învăţământului[104]

elementul de referinţă din învăţământul superior îl constituie instituţia de învăţământ. Învăţământul

superior este organizat în instituţii cu denumiri de: universităţi, academii, institute. Scopul

instituţiilor de învăţământ superior este activitatea didactică, susţinută de cercetare.

Instituţia de învăţământ superior se structurează în facultăţi, catedre, unităţi de cercetare,

biblioteci şi alte subdiviziuni funcţionale.

Facultatea reprezintă baza instituţiei de învăţământ superior, care pregăteşte specialişti la

una sau mai multe specialităţi.

Catedra este subdiviziune de bază a facultăţii sau, care realizează activităţi de învăţământ

şi de cercetare.

Una din caracteristicile activităţii instituţiei de învăţământ superior este autonomia

universitară, care constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce. În plan financiar,

autonomia universitară presupune dreptul de gestionare, conform cadrului legislativ a finanţărilor

alocate de la bugetul public naţional şi a celor provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate

din taxele de studii, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu ministerul de resort.

Structurile de conducere în instituţia de învăţământ superior sunt: senatul, consiliul facultăţii,

departamente, catedre.

Senatul este organul suprem de conducere în instituţia de învăţământ superior fiind

condusă de rector. Fiecare facultate desemnează reprezentanţi în senat - cadre didactice, cercetători

şi studenţi potrivit legii şi statutului universităţii.

10

Consiliul facultăţii prezidat de către decan conduce cu facultatea, departamentul. Este

ales de către membrii cadrelor didactice titulare, din cadrul facultăţii departamentului subordonate

lor.

Catedra, ca unitate structurală de bază a facultăţii sau a departamentului, funcţionează cu

cel puţin 8 posturi didactice. Conducerea catedrei este asigurată de către biroul catedrei, alcătuit din

şeful de catedră şi din cel puţin doi membri aleşi dintre cadrele didactice din catedra respectivă.

Conducerea operativă revine şefului de catedră.

Învăţământul universitar se organizează sub formă de:

studii superioare de licenţă - ciclul I, care se termină cu diplomă de licenţă;

studii superioare de masterat - ciclul II (diplomă de master);

doctorat (diplomă de doctor);

postdoctorat (diplomă de doctor habilitat).

Activitatea didactică se poate organiza sub formă de învăţământ de zi; învăţământ cu

frecvenţă redusă; învăţământ la distanţă ş. a.

Conţinutul învăţământului este consemnat în: planul de învăţământ alcătuit pe ciclurile de

studii, programele analitice ale disciplinelor universitare, care se elaborează de către titularii de

discipline şi se aprobă de către catedră sau departament; manuale şi alte materiale didactice

auxiliare pentru studenţi; ghiduri sau alte tipuri de materiale pentru profesori ş.a.

Personalul didactic este format din: asistenţi universitari, lectori universitari, lectori

superiori universitari, conferenţiari universitari, profesori universitari.

Conform art. 13 al Legii Învăţământului nr. 547 XIII din 21.07.1995 „Învăţământul în

Republica Moldova poate fi de stat şi privat [55].

Forma de învăţământ privat nu este o noutate. Reluarea acestei forme de învăţământ este ca

o alternativă a învăţământului de stat, fapt care a fost exclus în perioada sovietică [24].

Începând cu anul 1991 în Republica Moldova, a luat amploare organizarea învăţământului

privat care se finanţează din taxele încasate de la studenţi sau de la părinţii acestora. În Anexa 1 sunt

enumerate instituţiile de învăţământ superior publice şi private din Republica Moldova. Finanţarea

instituţiilor de învăţământ private se efectuează din sursele fondatorilor, din taxele de şcolarizare,

din sponsorizări, credite, donaţii. În învăţământul privat, taxele de şcolarizare se stabilesc de fiecare

instituţie de învăţământ, în funcţie de cheltuielile necesare pentru realizarea scopurilor statutare, cu

avizul Ministerului Educaţiei şi Tineretului [55, art. 39, pct.17,18].

11

În Republica Moldova instituţiile de învăţământ, indiferent de forma de proprietate, se

organizează şi funcţionează pe principiul nonprofit. Această este notificat în Legea Învăţământului:

„Învăţământul privat se organizează şi funcţionează pe principiul nonprofit şi aplică cu stricteţe

standardele educaţionale de stat [55].

Masificarea învăţământului superior are o influenţă directă şi asupra nivelului relativ al

finanţării acestui sector. Oricât de prosperă ar fi societatea, oricât de bogate ar fi resursele colectate

la bugetul de stat, cota parte destinată învăţământului superior nu poate creşte în ritmul noilor

înmatriculări, ceea ce înseamnă o reducere semnificativă a alocaţiei bugetare/student [52].

Ţările europene au declarat drept condiţie importantă pentru crearea spaţiului european

comun al învăţământului superior anume asigurarea calităţii acestuia. Republica Moldova, prin

aderarea la Procesul Bologna (mai 2005), şi-a asumat acelaşi obiectiv - calitatea instruirii

universitare, ţinând cont de tendinţele actuale de dezvoltare a acestui domeniu în plan global.

Această nouă viziune s-a concretizat în: masivitatea învăţământului superior; modificarea

sistemului de finanţare; creşterea autonomiei instituţionale; liberalizarea pieţii educaţionale la nivel

european şi mondial; internaţionalizarea învăţământului; creşterea mobilităţii forţei de muncă.

În Republica Moldova aceste tendinţe au un grad diferenţiat de intensitate. Reţeaua naţională

a învăţământului superior în perioada anilor 1990 – 2008 este prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

Evoluţia instituţiilor de învăţământ superior şi a studenţilor pe forme de proprietate

Forma de proprietate

Contingentul de studenţi, persoane

An

ul d

e în

văţă

mân

t

Tot

al in

stit

uţii

, u

nită

ţi

Pub

lică

Pri

vată

Alt

a

Total Bugetari

Pri

n c

ontr

act

Nr.

med

iu d

e st

ud

enţi

la 1

000

de

locu

itor

i

Cad

re d

idac

tice

, p

erso

ane

1990-1991 9 9 54700 54700 125 4300

2001-2002 47 16 27 4 86400 63500 22900 217 5300

2002-2003 45 17 24 4 95039 71200 23839 262 5532

2003-2004 40 17 19 4 104029 23904 80125 288 5740

2004-2005 35 18 14 3 114552 24303 90249 318 5909

2005-2006 33 18 15 126132 25021 101111 350 6221

2006-2007 31 17 14 127997 27550 100447 356 6571

2007-2008 31 17 14 122939 27462 95477 343 6447

Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova [86].

12

La începutul anului de studii 2007/08 în Republica Moldova numărul instituţiilor de

învăţământ superior au fost 17 instituţii de stat şi 14 – private. Numărul total de studenţi a constituit

122939 persoane, ponderea majoritară fiind deţinută de studenţii care îşi fac studiile în instituţiile de

învăţământ de stat (82,8% din nr. total de studenţi), alcătuind 101779 persoane. Numărul studenţilor

din instituţiile private alcătuiau 21160 persoane. Ponderea studenţilor care achită taxa de studii este

mare (77,7% nr. total de studenţi), mărimea taxelor de studii variind între 800 lei şi 13600 lei, în

dependenţă de instituţie şi de specialitate.

Din tabel rezultă că învăţământul superior înregistrează un nivel tot mai ridicat al cererii, deşi

în anul de învăţământ 2007 – 2008, comparativ cu anii 2001 – 2002, numărul instituţiilor de

învăţământ s-a micşorat, numărul studenţilor a crescut de 1,5 ori.

În continuare ne-am propus de a dezvălui principiile de bugetare şi finanţare, care determină

modul de organizare a contabilităţii, pârghiile economico-financiare de asigurare a finanţării

instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova: 1) celor cu proprietate publică, unde

statul este ca titular al resurselor financiare ale acestora, cu denumirea de instituţii de învăţământ

superior publice/ de stat; 2) celor cu proprietate privată, care se numesc instituţii de învăţământ

superior private.

Analiza ştiinţifică a finanţelor ne dă posibilitatea de a le clasifica după forma de proprietate

în: finanţe publice sau finanţe private. Primele elemente de finanţe au apărut odată cu formarea

primelor formaţiuni statale, adică cu apariţia statului. Statul este instituţia supremă a unei comunităţi

umane. Împuternicit cu funcţii de apărare, ordine internă, educaţie, el avea nevoie de oameni

specializaţi şi mijloace materiale pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate. În acest scop, statul avea

nevoie de resurse pe care urma să le procure prin preluarea cu titlu gratuit a unei părţi din venitul sau

averea cetăţenilor pe care îi reprezentă. Resursele preluate au fost numite „publice” deoarece pe

seama lor se stabilesc preocupările comune ale întregii societăţi.

Întâlnim o diversitate de opinii cu privire la termenul de finanţe publice, care diferă de la un

autor la altul şi de la o etapă istorică la alta. Astfel, economiştii cu renume, definesc finanţele în

acest mod:

1) fonduri băneşti la dispoziţia statului (resurse băneşti la dispoziţia statului destinate pentru

acoperirea cheltuielilor în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale);

2) mijloace băneşti şi bunuri utilizate pentru funcţionarea instituţiilor publice;

3) totalitatea resurselor şi sarcinilor care se referă la activitatea instituţiilor publice, precum

şi regulile care stabilesc regimul acestora;

13

4) mijloace de intervenţie a statului în economie (impozite, împrumuturi, alocaţii bugetare,

subvenţii şi alte pârghii sau instrumente cu ajutorul cărora statul intervine în viaţa

economică).

Vom relata în continuare opiniile unor economişti din diferite ţări din secolul al XIX-lea şi al

XX-lea referitoare la noţiunea de finanţe publice. Economistul francez M. R. Gandillot în 1840

scria: „prin cuvântul finanţe deosibim orice valori aplicate serviciilor publice indiferent dacă acestea

sunt prelevate sau nu la buget, dacă constau în numerar sau în alte bunuri, daca provin din impozite

sau din surse diferite” [29, p. 1]. În această ordine de idei Paul Leroy-Beaulieu, prin finanţe

înţelegea „veniturile publice şi utilizarea acestor venituri” [146, p.35]. Este remarcabilă şi opinia lui

George N. Leon care considera că ştiinţa financiară se ocupă de gospodăria statului sau a altor

organizaţii publice: provincii, judeţe, comune etc. [146, p.36]. Un alt economist, Ion Răducanu,

afirma că „ştiinţa financiară ne dă regulile şi principiile după care statul şi celelalte organizaţiuni

publice subordonate sau supraordonate lui îşi procură, administrează şi întrebuinţează bunurile

economice şi mai ales banii într-o epocă unde predomină schimbul în viaţa economică” [105].

În viziunea noastră definirea finanţelor publice dată de M. R. Gandillot [29] este cea mai

aproape de definirea finanţelor instituţiilor ce prestează servicii publice de educaţie, „indiferent dacă

acestea sunt prelevate sau nu de la buget”, „dacă previn din impozite sau din surse diferite”.

Astfel în opinia noastră finanţele publice reprezintă „totalitatea resurselor, indiferent dacă

acestea sunt preluate sau nu de la buget şi a sarcinilor care se referă la activitatea instituţiilor

publice, precum şi regulile care stabilesc folosirea acestor resurse pentru a-şi realiza scopurile

statutare”.

Mai târziu, sfera de cuprindere a finanţelor s-a lărgit, ocupându-se nu numai de clasificarea

aspectelor privind formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti publice, ci şi de descifrarea

mecanismelor ce guvernează constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti ale agenţilor

economici. Astfel iau naştere „finanţele private” ca o ramură a finanţelor generale. Acestea vor fi

grupate în finanţe publice şi finanţe private reprezentate prin fonduri băneşti centralizate, la

dispoziţia statului, necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale, şi fonduri băneşti necentralizate,

ce stau la dispoziţia agenţilor economici, destinate diferitelor activităţi economice.

Proprietatea publică reprezintă resursele financiare ale: bugetului de stat, bugetelor

unităţilor administrativ teritoriale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale

extrabugetare, fondurilor proprii ale întreprinderilor cu capital integral sau majoritar de stat şi ale

instituţiilor publice, fondurilor proprii ale băncilor şi societăţilor de asigurare cu capital integral sau

majoritar de stat, fondurilor unor regii publice, companii (societăţi naţionale cu caracter autonom).

14

În funcţie de calitatea pe care o are statul ca titular a mijloacelor menţionate, acesta apare în calitate

de: Autoritate publică; Agent economic; Asigurător; Bancher (împrumutător). În calitate de

autoritate publică, statul foloseşte o parte din resursele bugetare pentru finanţarea cheltuielilor de

menţinere a ordinii publice, sănătăţii, apărării naţionale, educaţiei etc. La rândul său, reprezintă

proprietatea privată resursele financiare care aparţin: societăţilor comerciale agricole, bancare, de

asigurare şi reasigurare cu capital integral sau majoritar integral privat, întreprinzătorilor particulari,

altor asociaţii fără scop lucrativ, precum şi resursele băneşti ce aparţin populaţiei [146, p. 82].

Instituţiile publice sunt unităţile patrimoniale, care se finanţează de la bugetul public

naţional, create şi organizate de stat pentru realizarea funcţiilor sale în domeniul administraţiei

publice, în sfera acţiunilor social-culturale, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,

învăţământ, sănătate, justiţie etc. Ele sunt unităţi, care preponderent, desfăşoară activităţi de

conducere, îndrumare, coordonare şi control în domeniul administraţiei de stat şi prestează servicii

cu anumite funcţii sociale. Cheltuielile de întreţinere, funcţionare şi investiţii, precum şi cele de

realizare a serviciilor de către instituţiile publice sunt acoperite de bugetul de stat sau din bugetele

locale sub formă de finanţări. Unele instituţii publice, care realizează venituri din diferite taxe, chirii

sau servicii prestate, aduc venit în bugetul din care sunt finanţate. O altă categorie de instituţii

publice dispun de o bază proprie de venituri care le permite să-şi acopere prin autofinanţare o parte

din cheltuieli, primind în completare şi fonduri de la buget. Instituţiile publice, inclusiv cele de

învăţământ superior au următoarele trăsături care le deosebesc de agenţii economici:

- prestează, de regulă, servicii cu caracter nemarfar, nefiind producătoare de bunuri

economice;

- se organizează şi funcţionează după principii specifice, care nu concordă cu acelea ale

unităţilor economice;

- fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii lor au caracter public, adică provin de la

persoane fizice şi juridice pe căi bugetare şi extrabugetare şi sunt destinate satisfacerii

unor nevoi sociale cu caracter individual sau colectiv;

- patrimoniul, pe care îl au în administrare, trebuie să-l folosească în strictă concordanţă cu

obiectul activităţii lor. Dacă agenţii economici îşi creează patrimoniul pe baza capitalului

vărsat de investitori, în cadrul instituţiilor publice nu intervine categoria economică de

capital propriu;

- de acţiunile pe care le desfăşoară beneficiază, în mod direct sau indirect, întreaga

populaţie;

15

- conducătorii instituţiilor publice abilitaţi să gestioneze resursele bugetare au calitatea de

executori de bugete;

- cheltuielile curente şi de capital sunt finanţate: a) integral din bugetul de stat sau din

bugetele locale în funcţie de subordonare; b) din venituri extrabugetare şi finanţări

acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale în funcţie de subordonare. Veniturile

extrabugetare pot proveni din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice,

publicaţii, impresariat, difuzarea filmelor, prestări editoriale, consultaţii şi servicii

medicale, studii, proiecte, exploatarea unor bunuri aflate în administrare, prestări servicii

ş.a.; c) din fonduri speciale pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege; d) integral din

venituri extrabugetare; e) veniturile realizate din taxe sunt folosite parţial sau integral de

instituţie şi nu urmăresc obţinerea profitului, acestea fiind unităţi nonprofit.

Instituţiile publice sunt definite de Legea finanţelor publice din România ca „denumire

generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de

specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi

instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora” [53, art.2, pct. 30].

Remarcăm faptul că, indiferent de forma organizatorico-juridică, de sursele de finanţare,

instituţiile de învăţământ prestează servicii în sfera social-educaţională de care beneficiază toată

populaţia, iar principiul nonprofit este aplicabil şi la instituţiile private şi la cele publice, cu

finanţare din contul veniturilor de bază a bugetului public naţional, care, de fapt, paralel prestează

aceleaşi servicii cu plată, ambele pot fi numite instituţii de educaţie publice. În cazul instituţiilor

cu finanţare de stat, beneficiar devine Statul, care promovează politica educaţională pentru realizarea

funcţiilor sale, prin susţinerea financiară a unei părţi din populaţie, care studiază fără plată din contul

acestuia (a Statului). În cazul instituţiilor de învăţământ private analogic celor publice este

promovată politica educaţională a statului, fiind direct sau indirect dirijată de către autorităţile statale

prin Legea Învăţământului[55] şi alte legi.

Finanţele publice au fost întotdeauna interesate de instrumentele de gestiune financiară, în

special de modelele, de regulile juridice şi contabile utilizate pentru întocmirea bugetelor şi a

conturilor. Managementul public actual pe plan contabil acordă o importanţă crescândă

contabilităţii analitice şi controlului de gestiune, iar pe planul managementului face eforturi de a

introduce unele elemente de sancţiuni şi recompense în scopul ridicării responsabilităţii executorilor.

În literatura de specialitate noţiunea de buget este întâlnită tot mai des şi are un aspect larg de

utilizare.

16

Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unui agent economic pentru o

perioadă de timp, de regulă, pentru un an [67, p.303].

Noţiunea de buget corespunde situaţiei previzionale anuale a cheltuielilor şi veniturilor unui

agent economic (stat, colectivitate locală), situaţie pe care organul executiv (guvernul, primarul) al

acestui agent o supune spre aprobare organului deliberativ (parlament, consiliu), care într-o

democraţie, este singurul împuternicit să autorizeze perceperea impozitelor şi efectuarea

cheltuielilor. Aceste două aspecte ale bugetului, act politic de autorizare şi document sintetic de

gestiune previzională, sunt disociate din punct de vedere juridic în Franţa, în ceea ce priveşte

finanţele statului: Parlamentul votează anual legea finanţelor, care determină „natura, suma şi

afectarea resurselor şi a cheltuielilor statului”, în timp ce „bugetul” – stricto sensu – este constituit

din „totalitatea conturilor care descriu, pentru un an civil, resursele şi cheltuielile statului” [12, p69].

Finanţele instituţiilor publice trebuie să asigure rezolvarea concretă, curentă, continuă a unei

game largi de probleme, care formează conţinutul activităţii financiare a fiecărei instituţii.

Orice activitate din domeniile vieţii sociale nu se poate desfăşura în condiţiile optime fără o

proiecţie corespunzătoare a evoluţiei sale viitoare, pe un interval de timp mai scurt sau mai lung.

Caracterul complex şi dimensiunile activităţilor, care dau conţinut funcţiilor statului sunt de

neconceput fără o comesurare prealabilă a resurselor băneşti posibile de mobilizat la dispoziţia

statului într-un anumit interval de timp şi a necesităţilor ce se vor acoperi pe seama lor. Vorbim în

acest caz de planificarea mărimii şi surselor de provenienţă a veniturilor statului, a volumului şi a

destinaţiei cheltuielilor statului. Rezultatul concret de planificare a veniturilor şi cheltuielilor publice

se materializează în documentul numit Legile Bugetare anuale.

În conformitate cu prevederile „Legii Republicii Moldova privind sistemul bugetar şi

procesul bugetar” nr. 847-XIII din 24.05.96 [62], procesul bugetar cuprinde o multitudine de

activităţi care se desfăşoară în următoarele etape: elaborarea estimărilor preliminare de venituri şi

cheltuieli de către Ministerul de Finanţe; prezentarea propunerilor de buget şi examinarea lor de

către Ministerul de Finanţe; elaborarea şi prezentarea proiectului legii bugetare anuale Guvernului;

aprobarea legii bugetare anuale; prezentarea şi examinarea proiectului de lege în Parlament;

executarea bugetului (încasarea efectivă a veniturilor şi efectuarea cheltuielilor); încheierea şi

aprobarea raportului anual despre executarea bugetului; controlul bugetar.

Acest proces începe cu 1 mai a anului premergător, celui care se referă indicatorii bugetari şi

se încheie cu aprobarea raportului privind executarea bugetului de stat prin hotărâre de Parlament

până la data de 15 iulie a anului următor [62, art.44].

17

În Republica Moldova resursele financiare publice se constituie şi se gestionează prin

sistemul de bugete, care poare fi prezentat schematic în modul următor:

Cadrul temporal al anului bugetar diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în Franţa anul

bugetar corespunde anului calendaristic, în Statele Unite anul fiscal începe pe 1 iulie, iar în Marea

Britanie - la 1 aprilie [12, p.69].

La baza finanţării instituţiilor publice stă finanţarea bugetară, în cuprinsul căreia veniturile şi

cheltuielile sunt grupate într-o ordine unitară şi obligatorie, având la bază anumite criterii ştiinţifice.

Această ordine este stabilită de Clasificaţia bugetară aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor

nr.91 din 20.10.2008 „Privind clasificaţia bugetară” [89]. Structura clasificaţiei bugetare stabileşte

gruparea veniturilor, cheltuielilor bugetare, programelor şi categoriilor de mijloace speciale şi este

obligatorie pentru toate organele şi instituţiile cu atribuţii la elaborarea şi executarea bugetului de

stat. Fiecare sumă încasată în buget sau plătită din contul bugetului trebuie înregistrată în

compartimentul respectiv al clasificaţiei bugetare, în funcţie de esenţa venitului realizat şi

cheltuielilor efectuate. Clasificaţia bugetară creează condiţii pentru exercitarea controlului asupra

executării bugetului şi respectării disciplinei bugetare în concordanţă cu cerinţele planificării

financiare; permite urmărirea veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare subdiviziune a bugetului în parte;

face posibilă completarea dărilor de seamă cu indicatorii necesari pentru analiza executării bugetului

în comparaţie cu planul aprobat.

Veniturile în clasificaţia bugetară sunt grupate în funcţie de sursa şi tipul lor, atribuindu-se

fiecărui tip de venit un anumit cod al capitolului şi cod al paragrafului [89, a. 1].

Bugetul Public Naţional

Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Bugetul de stat

Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

Bugetul organelor centrale a puterii de stat

Figura 1.1 Sistemul de bugete componente a Bugetului Public Naţional al RM

Sursa: elaborată de autor în baza legilor bugetare.

18

Clasificarea cheltuielilor bugetare are 3 direcţii: clasificaţia funcţională; clasificaţia

organizaţională; clasificaţia economică.

Clasificaţia funcţională reprezintă gruparea funcţiilor autorităţilor publice cheltuielile

bugetare fiind codificate în grupe principale şi grupe [89, a. 2]. Clasificarea organizaţională

codifică: § A. Autorităţi publice centrale şi locale şi alţi beneficiari de mijloace din buget [89, a. 4],

§ B. Instituţii, activităţi, măsuri finanţate de la buget [89, a. 5]. Clasificaţia economică a cheltuielilor

bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit conţinutului lor

economic. Cheltuielile din cadrul acestei clasificaţii sunt grupate în articole şi aliniate [89, a. 3].

Organizarea evidenţei bugetare, în baza Clasificaţiei bugetare, asigură înregistrarea şi

furnizarea de informaţii complete referitoare la executarea bugetelor de toate nivelurile. Indicii

reflectaţi de evidenţa bugetară pe baza Clasificaţiei bugetare exprimă într-o formă simplă, clară şi

precisă conţinutul bugetului de orice nivel. În anexa 1 este prezentată Clasificaţia funcţională şi

organizaţională a tuturor instituţiilor de învăţământ superior de stat din Moldova la situaţia anului de

învăţământ 2008/2009. Instituţiile menţionate aplică indicatorii din tabel la prezentarea informaţiei

economico-financiare (Planuri de finanţare, rapoarte financiare etc.).

Particularităţile instituţiilor publice reiese din specificul activităţii acestora, din modul de

finanţare şi statutul juridic, din sarcinile pe care le îndeplinesc conducătorii acestora, care în

conformitate cu ordinul Ministerului de Finanţe al RM nr. 2 din 03.01.07 „Cu privire la aprobarea

regulamentului privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget ” [92], îndeplinesc

calitatea de executori de buget şi care se împart în două categorii:

1. executor primar de buget – conducătorul autorităţii publice centrale, care are în subordine

instituţii publice (Pentru instituţiile de învăţământ superior aceştia sunt ministrul educaţiei

şi tineretului şi alţi miniştri care au în subordine instituţii de învăţământ superior);

2. executor secundar de buget – conducătorul unei instituţii, subordonate autorităţii publice

centrale cu statut de persoană juridică (rectorii instituţiilor de învăţământ superior etc.).

În contextul acestei legi executorii de bugete au o serie de obligaţii şi responsabilităţi pe

care le prezentăm în Anexa 2.

19

1.2. Bugetarea şi utilizarea resurselor financiare – funcţie de bază a organizării contabilităţii

în instituţiile de învăţământ superior

De-a lungul anilor cea mai mare parte a cheltuielilor pentru sistemul de învăţământ

universitar erau finanţate din bugetul statului, ţinându-se cont de necesităţile de cadre cu studii

superioare cerute de dezvoltarea economică a ţării. Bugetul acestui sistem reprezintă finanţările

alocate în scopuri educaţionale din bugetele republicane sau locale.

Bugetarea este o activitate importantă a oricărei entităţi, indiferent dacă este vorba de o

întreprindere cu scop lucrativ sau o organizaţie nonprofit. Procesul bugetar îi obligă pe manageri să

depună eforturi pentru a stabili anumite strategii, tactici şi obiective înainte de începerea activităţii

[55, p. 1040].

Activităţile instituţiilor de învăţământ sunt finanţate de la bugetul public naţional prin

sistemul executorilor de bugete pe baza clasificaţiei bugetare şi a indicatorilor specifici aprobaţi de

Ministerul Finanţelor de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, precum şi cu alte

ministere, care au în subordine instituţii de învăţământ (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii

şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului [Anexa 3]) ori instituţii din sfera ştiinţei şi

inovării (Academia de Ştiinţe a Moldovei). Ministerele sunt organele centrale specializate ale

administraţiei publice cu statut de executor primar de buget, care la rândul lor aprobă devizele de

cheltuieli şi planurile de finanţare ale executorilor secundari de buget.

Elaborarea devizelor de cheltuieli şi a planurilor de finanţare este reglementată de Legea 847

XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar [62] şi Regulamentul privind

repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat aprobat

prin Ordinul Ministerului finanţelor nr.82 din 06 decembrie 2006 [96]. Din contextul acestor

documente legislative sunt folosite şi definite următoarele noţiuni:

deviz de cheltuieli - documentul instituţiei publice finanţate de la buget, prin care se

stabileşte volumul şi destinaţia cheltuielilor acesteia conform clasificaţiei bugetare,

plan general de finanţare - sinteza repartizărilor pe luni a cheltuielilor prevăzute în

devizele de cheltuieli ale executorilor secundari de buget din subordinea unui executor

primar de buget, ce autorizează alocarea de resurse de la bugetul de stat;

plan secundar de finanţare - repartizarea pe luni a cheltuielilor din devizul executorului

secundar de buget, ce autorizează alocarea de resurse de la bugetul de stat;

20

venituri de bază - veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor din contul

fondurilor speciale şi mijloacelor speciale, precum şi a granturilor destinate finanţării

proiectelor finanţate din surse externe;

cheltuieli de bază - cheltuielile bugetului de stat, cu excepţia cheltuielilor efectuate din

contul fondurilor speciale şi mijloacelor speciale, precum şi a granturilor destinate

finanţării proiectelor finanţate din surse externe.

Definiţiile veniturilor de bază şi cheltuielilor de bază cer o concretizare, deoarece conform

opiniei noastre nu au o claritate din punct de vedere a conţinutului acestora. Aceşti termeni sunt

folosiţi în contabilitate la instituţiile de învăţământ superior publice şi vom avea nevoie de definirea

lor atunci când vom dezvălui problematica organizării contabilităţii divizate în dependenţă de

sursele menţionate. Reieşind din aceşti termeni, se mai folosesc şi combinaţiile: Contabilitatea de

bază, bugetul mijloacelor de bază, finanţarea de bază. Desigur întâlnim aceste noţiuni şi în

denumirea formularelor planurilor de finanţare (în caseta Componenţa bugetară din Formularele

nr.2 şi nr.3 a Planurilor generale şi planurilor secundare de finanţare identificăm: Venituri de bază,

Cheltuieli de bază, Proiecte investiţionale, Mijloace speciale, Fonduri speciale).

La baza formulării noţiunii venituri/cheltuieli de bază a bugetului public naţional, în

contextul legilor menţionate [62, 96], putem acorda o atenţie deosebită clasificării veniturilor

bugetare [89, a.1], care cuprind:

Venituri curente (Partea 1.):

Venituri fiscale (Titlul 1.1): Impozitele pe venit (Capitolul111); Contribuţii de asigurări

sociale de stat obligatorii (112); Primele pentru asigurările obligatorii de asistenţă

medicală (113); Impozite pe proprietate (114); Impozite interne pe mărfuri şi servicii

(115); Impozitele asupra comerţului exterior şi asupra operaţiunilor externe (116),

Venituri nefiscale (Titlul 1.2): Alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din

proprietate (121) - nu se includ în venituri bugetare [62,art. 8]; Taxele şi plăţile

administrative (122); Amenzi şi sancţiuni administrative (123); Încasări neidentificate

(124); Mijloacele speciale ale instituţiilor publice (151) – nu se includ în venitul de bază

(rezultă din definiţie); Veniturile fondurilor speciale (161) - nu se includ în venitul de

bază (rezultă din definiţie),

Venituri din operaţiuni cu capital (Partea 2) - nu se includ în venituri bugetare [62, art. 8]

Veniturile din vânzarea capitalului fix şi din transferuri cu capital (210); Veniturile din vânzarea

capitalului fix (211); Mijloacele băneşti de la vânzarea terenurilor proprietate publică (212),

21

Transferuri /Transferuri între bugete şi de peste hotare/ (300) - nu se includ în venituri,

Granturi (400) - nu se includ în venitul de bază (rezultă din definiţie).

În conformitate cu articolul 8 al Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847

XIII din 24 mai 1996 [62], veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi şi alte

încasări. Ele nu includ împrumuturile de stat, încasările din operaţiunile cu capital (proprietate

publică).

Conform Legii nr.500 privind finanţele publice a României veniturile bugetare sunt definite

ca resurse băneşti, care se cuvin bugetelor prevăzute în baza unor prevederi legale, formate din

impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte [53, art.2, pct42], iar „Veniturile şi cheltuielile

sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv

cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor

evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau

dezechilibru, după caz” [53, art.3, pct.1].

Pentru claritate vom prezenta în figura 2 (Anexa 4) conţinutul veniturilor şi cheltuielilor

bugetului de stat al Republicii Moldova şi divizarea lor în venituri/cheltuieli de bază şi alte

venituri/cheltuieli, precum şi impactul acesteia asupra separării contabilităţii la instituţiile publice,

inclusiv şi la cele de învăţământ superior în:

Contabilitatea veniturilor/cheltuielilor de bază (Componenţa de bază);

Contabilitatea mijloacelor speciale, a fondurilor speciale şi a altor surse (Alte

componente).

Având la bază legislaţia în vigoare, propunem definirea noţiunilor menţionate anterior în felul

următor: „veniturile de bază ale Bugetului public naţional reprezintă încasările fiscale şi nefiscale

curente provenite din impozite directe şi indirecte, la fel şi din alte taxe, plăţi, amenzi şi sancţiuni

administrative, iar cheltuielile de bază reprezintă alocaţiile efectuate din contul acestor venituri,

conform bugetului anual aprobat şi în conformitate cu clasificaţia organizaţională, funcţională şi

economică a lor”. Această definiţie poate fi aplicabilă la etapa actuală de armonizare a contabilităţii

publice cu normele internaţionale contabile, dar nu şi atunci când vom avea elaborate şi aprobate de

către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în conformitate cu Legea Contabilităţii [54, art. 4

p. 6], a Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (în continuare S.N.C.S.P.).

Aşa cum ele vor fi bazate pe Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (în

continuare S.I.C.S.P./IPSAS), elaborate de Federaţia Internaţională a Contabililor (FIC), vom

analiza în continuare aceste noţiuni din contextul acestora.

22

Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,

8, 9, 18) definesc noţiunea de venituri din activităţi curente, ca „intrări brute de beneficii

economice şi potenţial de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când

aceste intrări se concretizează în creşteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele

legate de contribuţii ale proprietarilor”, iar noţiunea de cheltuieli ca „descreşteri ale beneficiilor

economice sau a potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare, sub formă de ieşiri sau

consum de active sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele nete/capitalurile

proprii, altele decât cele legate de distribuirile către proprietari ” [114, p. 27,78, 103, 131, 149,

164, 185, 200, 219, 458, 650, 693, 710]. În comentariul propus de IPSAS 1 ,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 la

definiţia activelor se menţionează: „Activele oferă un mijloc de realizare a obiectivelor entităţilor.

Activele utilizate pentru livrarea de bunuri şi servicii în conformitate cu obiectivele unei entităţi, dar

care nu generează în mod direct fluxuri de trezorerie nete sunt adesea descrise ca înglobând un

„potenţial de servicii”. Activele care sunt utilizate pentru a genera intrări nete în numerar sunt

adesea descrise ca înglobând „beneficii economice viitoare”. Pentru a cuprinde toate scopurile în

care pot fi utilizate activele, standardele utilizează termenul de „beneficii economice viitoare sau

potenţial de servicii” pentru a descrie caracteristica esenţială a activelor” [114, p. 690].

Punctul 18 din IPSAS 2 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie” spune că: „Situaţia fluxurilor de

trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie ale perioadei, clasificate în funcţie de

activităţile de exploatare, investiţie şi financiare” [114, p. 79]. De aici rezultă că activităţile

curente ale entităţii din sectorul public la nivel internaţional sunt divizate în: Activităţi de

exploatare; Activităţi de investiţie; Activităţi de finanţare. Conform IPSAS - 2, p. 8; 3, p.6, 4, p.9,

18, p.8 ele sunt definite astfel:

Activităţile de exploatare sunt acele activităţi ale entităţii, care nu sunt activităţi de

investiţii sau de finanţare. Ele includ activităţile entităţii finanţate din taxe (direct şi

indirect) sau din încasările din bunuri şi servicii furnizate de către entitate;

Activităţile de investiţii sunt achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte

investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar;

Activităţile de finanţare sunt activităţi din care rezultă modificări în mărimea şi

compoziţia capitalului cu care s-a atribuit şi împrumuturile entităţii.

Pornind de la cele expuse, IPSAS includ veniturile/cheltuielile din bunurile sau serviciile

furnizate de către entităţile din sectorul public în activitatea de exploatare, care de fapt este

activitatea operaţională a entităţii din sectorul public. Suntem ferm convinşi, că odată cu

23

armonizarea contabilităţii sectorului public din Republica Moldova cu S.I.C.S.P (IPSAS), mijloacele

provenite din servicii cu plată (în cazul instituţiilor de învăţământ - taxe de studii, servicii editoriale,

servicii de locaţiune etc.), care sunt definite ca mijloace speciale nu trebuie separate de cele

provenite din finanţările bugetare, aşa numite, de bază. Activităţile instituţiilor publice, inclusiv şi

acelor de învăţământ superior trebuie clasificate conform IPSAS. Astfel, activitatea de bază a

entităţii publice de învăţământ să fie considerată - pregătirea specialiştilor din domeniul specializat,

atunci şi veniturile/cheltuielile de bază să fie considerate cele provenite din această activitate.

Suntem de părerea că acest argument este suficient pentru a unifica cele două contabilităţi, care sunt

motivul multor probleme menţionate de autor în teză.

Un studiu detaliat asupra noţiunilor de venituri şi cheltuieli, care le vom atribui şi la

instituţiile de învăţământ superior private, a fost abordat în lucrările savantului Nederiţa A., care a

pus la bază diferite abordări ale savanţilor din diferite timpuri şi din diferite ţări ale lumii, Bazele

conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare[91], SNC 3 „Componenţa

consumurilor şi cheltuielilor” [109], SNC 18 „Venitul”[119], SIC şi SIRF, care a permis autorului

să le definească astfel: „Veniturile reprezintă creşteri ale avantajelor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub formă de intrări/creşteri ale activelor, sau diminuări/stingeri ale

datoriilor, care au influenţat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent, iar

cheltuielile – diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub

formă de ieşiri/diminuări ale activelor sau apariţiei/creşteri ale datoriilor, care au influenţat

rezultatul net(profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.”[75, p.15].

Instituţiile de învăţământ publice, anual prezintă Ministerului de resort necesarul de mijloace

financiare pentru realizarea sarcinilor înaintate. Ele sunt elaborate în conformitate cu Normele

metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor

la proiectul bugetului de stat [82,.83], care conţin principiile de întocmire, fundamentare şi

prezentare a propunerilor de buget pe anul respectiv, precum şi limitele de cheltuieli elaborate în

aspectul funcţiilor şi pe fiecare executor primar de buget. Pentru anul 2009 normele metodologice au

fost elaborate, reieşind din principiile de bază ale Cadrului de cheltuieli pe termen mediu pe anii

2009-2011. Executorii de buget trebuie să estimeze şi să sistematizeze cheltuielile conform

clasificaţiei lor economice, care urmează să fie însoţite de note explicative textuale desfăşurate pe

fiecare grup funcţional şi componente ale lui, cu referinţă în mod obligatoriu la indicatorii de

performanţă (rezultatele) care urmează a fi atinşi. Cheltuielile în sumele neconfirmate şi nejustificate

în nota explicativă, la generalizarea proiectului de buget nu pot fi luate în seamă [83, pct. 35].

24

Propunerile de venituri şi cheltuieli la mijloacele speciale se prezintă de către executorii

primari de buget pe categorii de mijloace speciale conform Regulamentului cu privire la gestionarea

mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul Ministerului

Finanţelor nr.94 din 31 decembrie 2004, cu modificările ulterioare [98]. Propunerile autorităţilor

publice la acest capitol urmează să fie mai prudente (minimizate), reieşind din rezultatele revizuirii

cadrului normativ în acest domeniu şi în temeiul nomenclatoarelor şi mărimilor taxelor la lucrările şi

serviciile prestate contra plată, precum şi regulamentele privind modul şi direcţiile de utilizare a

veniturilor de la prestarea serviciilor respective, aprobate de Guvern [98, pct. 48, 49].

Veriga cea mai importantă în asigurarea stabilităţii financiare a instituţiilor universitare este

sistemul de planificare. Acest lucru, conform cerinţelor legislative menţionate deja cere un efort din

partea colaboratorilor tuturor subdiviziunilor structurale ale acestor instituţii şi constă după părerea

noastră din următoarele etape:

1. Planificarea bugetară a subdiviziunilor de bază unde se includ departamentele, facultăţile

(ele la rândul lor includ planificarea pe catedre), secţia studii etc., care nemijlocit

deservesc procesul de studii;

2. Planificarea bugetară a subdiviziunilor administrativ-gospodăreşti şi generale ale

instituţiei;

3. Planificarea bugetară a întreţinerii studenţilor orfani şi a altor categorii de persoane

social vulnerabile;

4. Planificarea bugetară a întreţinerii căminelor;

5. Planificarea bugetară a proiectelor de cercetări ştiinţifice;

6. Consolidarea planificării bugetare a întregii activităţi a instituţiei.

Sistemul de planificare include: procesul de formare a bugetelor, structura acestora,

responsabilităţile pentru procesul de alcătuire şi executare a bugetelor, procedurile de coordonare,

aprobare şi control asupra executării bugetelor.

În scopul organizării planificării bugetare a activităţii facultăţilor şi altor subdiviziuni este

raţional de calculat şi aprobat următoarele bugete:

1. Bugetul fondului de retribuire a muncii şi a contribuţiilor la asigurări sociale şi

medicale;

2. Bugetul cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli care include: bugetul consumului de

servicii comunale divizate pe feluri: energie electrică; gaze; energie termică; apă şi canalizare;

autosolubritate etc.; bugetul consumului de materiale divizate pe tipuri: materiale didactice

consumabile a procesului de învăţământ; materiale gospodăreşti generale (de întreţinere a

25

încăperilor) şi a obiectelor de inventar; bugetul cheltuielilor de transport; bugetul serviciilor

informaţionale şi de comunicare care include: telefonia fixă şi mobilă; internetul; deservirea

programelor informaţionale şi a tehnicii de calcul; bugetul serviciilor editoriale şi a aprovizionării cu

manuale şi literatură de specialitate; bugetul cheltuielilor de deplasare; bugetul transferurilor către

populaţie care include: bursele studenţilor autohtoni; bursele studenţilor străini; compensarea

cheltuielilor de transport etc.

3. Bugetul de dezvoltare care include: procurarea utilajului şi a bunurilor atribuite la

categoria de mijloace fixe; reparaţii capitale; investiţii capitale.

Conţinutul bugetului consolidat al universităţii poate fi reprezentat astfel:

Executarea bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin intermediul

Trezoreriei de Stat prin metoda de casă. Aceste operaţiuni sunt reglementate de Ordinul cu privire la

aprobarea Normelor metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public

naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor nr.98 din 28.11.2005 [90].

Bugetul de cheltuieli consolidat al instituţiei de învăţământ superior

Bugetul facultăţii

nr. 1


nr. 2


nr. N

Bugetul altor departamente universitare

Bugetul administrativ gospodăresc

Bug

etul

cate

drei

nr.

1

Bug

etul

cate

drei

nr.

2

Bug

etul

cate

drei

nr.

N

Bug

etul

cate

drei

nr.

1

Bug

etul

cate

drei

nr.

2

Bug

etul

cate

drei

nr.

N

Bug

etul

cate

drei

nr.

1

Bug

etul

cate

drei

nr.

2

Bug

etul

cate

drei

nr.

N

Bug

etul

dep

arta

men

tulu

i nr.

1

Bug

etul

dep

arta

men

tulu

i nr.

2

Bug

etul

dep

arta

men

tulu

i nr.

N

Bug

etul

re

ctor

atul

ui

Bug

etel

e se

cţii

lor

adm

inis

trat

iv g

ospo

dăre

şti

Bug

etel

e că

min

elor

Figura 1.2 Subordonarea bugetului consolidat al instituţiei de învăţământ superior*Sursa: Elaborată de autor

26

Execuţia curentă a bugetului reprezintă totalitatea actelor, procedurilor şi autorizarea,

responsabilitatea pentru transferurile, încasările şi plăţile efectuate în scopul acoperirii cheltuielilor

şi încasarea veniturilor în baza cerinţelor legii bugetului public naţional. Execuţia bugetară are

următoarele etape: repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetare; controlul preventiv al

angajamentelor; executarea de casă a bugetului; realizarea veniturilor planificate; efectuarea

cheltuielilor; întocmirea modificărilor la bugetele aprobate după necesitate; inventarierea conturilor

anuale de execuţie; închiderea alocaţiilor la sfârşitul anului.

Repartizarea generală pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului

instituţiei, se întocmeşte desigur pe bază de consolidare a bugetelor pe facultăţi şi alte subdiviziuni,

apoi se prezintă spre aprobare Ministrului Finanţelor prin intermediul executorului primar de buget -

ministerul de ramură. După publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă

repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare.

Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din Ministerul

Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific. Nici o autoritate publică nu

poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de Ministrul Finanţelor sau de persoana autorizată

din Ministerul Finanţelor. [55, art. 33].

Pentru exemplificare în Anexa 5 prezentăm planul secundar de finanţare cu repartizare pe

luni a Universităţii de Stat din Tiraspol pentru anul 2008.

Baza legislativă actuală, care determină procedurile de finanţare bugetară a învăţământului

superior public nu dispune de un mecanism unic, care ar reglementa rezolvarea unor probleme

urgente sau neprevăzute). Acesta se conduce de singurul criteriu de concordanţă a planurilor de

finanţare cu execuţia lui în conformitate cu clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare, adică

asigurarea disciplinei financiare, pe când scopul de bază al instituţiilor de învăţământ este asigurarea

bunei desfăşurări a procesului de învăţământ. Posibilităţile de a gestiona resursele sunt reduse în

legătură cu cerinţele de a respecta strict procedurile bugetare. Se ştie că asta concentrează

executorii de bugete în mod prioritar asupra evidenţei, controlului, întocmirii unor documente

confirmative suplimentare, modificării planurilor de finanţare etc., dar nu asupra scopului principal –

organizarea şi desfăşurarea procesului de studii, la fel şi la modernizarea lui. Considerăm că

problema menţionată ar putea fi ameliorată în cazul, când procedurile de gestionare a resurselor

prin executarea de casă a planurilor de finanţare din mijloace speciale prin intermediul Trezoreriei

de Stat ar fi reduse la cerinţele de a respecta strict limitele bugetare numai în cadrul articolelor de

cheltuieli conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare, prin renunţare la alineate.

27

O problemă serioasă reprezintă atât mecanismul de planificare, cât şi cel de execuţie a

planurilor de venituri şi cheltuieli din mijloacele speciale care constau în următoarele:

a) veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor de învăţământ sunt încasate neproporţional în

decursul anului, fapt ce complică planificarea anuală, repartizată pe luni, la fel şi planificarea

cheltuielilor;

b) soldurile mijloacelor speciale la sfârşitul anului pot fi planificate în anul următor în partea de

cheltuieli numai după efectuarea modificărilor la Legea Bugetului, fapt ce complică

posibilitatea utilizării lor în semestrul I al anului.

Fără a exagera, putem afirma că repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor duce la

unele restricţii pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de activitatea instituţiei de învăţământ superior

şi imposibilitatea efectuării unor cheltuieli apărute în caz de urgenţă sau în cazul deficitului de

careva mărfuri sau servicii pe piaţă. Ţinând cont de specificul instituţiilor de învăţământ şi de

imposibilitatea planificării uniforme ale încasărilor mijloacelor băneşti din taxe de studii, suntem de

părerea, că planificarea semestrială, având la bază actualul an financiar, este suficientă pentru o

activitate efectivă a unei instituţii de învăţământ superior. În anexa 6 prezentăm modelul Planului de

Finanţare cu repartizare pe semestre, elaborat de autor în baza celui cu repartizare lunară.

Executarea de casă a bugetului instituţiei prin intermediul trezoreriei, procurarea de bunuri materiale

şi servicii în conformitate cu legile achiziţiilor publice, aplică principiul precauţiei la un nivel destul

de exagerat din partea autorităţilor statale, ceea ce exclude necesitatea unei stricte delimitări în timp

a finanţelor planificate. Din practica studiată şi consultându-se literatura de specialitate s-a constatat

că în unele ţări (România, Rusia) repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare are loc trimestrial

(vezi în Anexa 7 Bugetul de venituri şi cheltuieli cu repartizare pe trimestre a instituţiilor de

învăţământ superior din România).

În Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul

Ministerului Finanţelor nr. 85 din 09.10.1996 până în prezent nu s-au făcut modificări la acest

capitol şi s-a păstrat termenul de planificare/finanţare trimestrială. Conform punctului 101

„…finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă

conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuţie

trimestrială….” [97, pct. 37]. Luând în consideraţie legislaţia în vigoare e necesară o redactare

corectă: „...finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în

strictă conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în planurile generale şi secundare de

finanţare anuale cu repartizare lunară”.

28

1.3. Diversitatea aspectelor economico-juridice ale organizării contabilităţii în instituţiile de

învăţământ superior

Trecerea Republicii Moldova la etapa actuală la economia de piaţă a determinat necesitatea

creării unui nou mecanism de dirijare a economiei. Un rol important şi primordial a fost acordat

contabilităţii, care trebuie să asigure cu informaţie obiectivă şi veridică proprietarii şi angajaţii

întreprinderilor, finanţatorii şi creditorii, acţionarii, bursele de valori, autorităţile fiscale şi de stat,

executorii de bugete, structurile de prognozare a dezvoltării economiei şi alte categorii de utilizatori

ai informaţiei prezentate în rapoarte financiare ale întreprinderilor. Rolul unui contabil profesionist

în condiţiile contemporane este, pe de o parte, apărarea intereselor întreprinzătorilor prin evidenţa

contabilă corectă a tuturor operaţiunilor economice şi, pe de altă parte, evitarea conflictelor cu

organele de stat, în deosebi cele de control.

Unele aspecte problematice ale organizării contabilităţii, în general, ale contabilităţii

instituţiilor publice, pot fi atribuite şi organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior

care au fost dezvăluite de cercetătorii străini şi cei autohtoni ca T. Tuhari [137-140], A. Nederiţa

[73-79], V. Bucur [6-8], V. Ţurcanu [142-145], E. Bajeran [144], M. Nani [69-72], V. Raude, J. C.

Pagat[147], Б. Нидлз, Х. Андерсон, Д. Колдуэлл [160], А. Чернюк [165], M. Ristea. [107-108],

M. D. Paraschivescu [101, 102] ş.a.

Sistemul contabil actual al Republicii Moldova a întrat in vigoare la 01 ianuarie 1998, in

conformitate cu Hotărârea Guvernului RM „Cu privire la reforma contabilităţii” nr. 1187 din 24

decembrie 1997. Acest sistem este bazat pe Standardele Internaţionale de Contabilitate şi se extinde

asupra tuturor agenţilor economici, care-şi desfăşoară activitatea de întreprinzător şi sunt înregistraţi

în RM, indiferent de apartenenţa ramurală, de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică

a acestora.

În prezent cadrul legislativ contabil de ordin general în Republica Moldova este format din

următoarele elemente: Legea Contabilităţii nr.113-XVI din 24.04.07 [54]; Standardele Naţionale de

Contabilitate; Comentarii la SNC; Standardele Internaţionale de Contabilitate (în continuare IAS);

Standardele Internaţionale de raportare Financiară (în continuare IFRS); Planul de conturi contabile

al activităţii economico-financiare a întreprinderilor [91]; Codul civil al Republicii Moldova [16];

Codul fiscal al Republicii Moldova [19]; Codul muncii al Republicii Moldova [20]; Alte instrucţiuni

şi scrisori ale Guvernului, Ministerului Finanţelor şi ale altor autorităţi.

Spre deosebire de sistemul contabil al agenţilor economici, contabilitatea instituţiilor publice

a rămas la vechiul plan de conturi şi nu are la bază standarde naţionale de contabilitate a sectorului

29

public. Acest fapt generează unele probleme, care au fost mai puţin menţionate în literatura de

specialitate şi care necesită o abordare atât ştiinţifică cât şi practică în vederea soluţionării. Unele din

ele le vom menţiona:

lipsa în planul de conturi a compartimentului de contabilizare a activelor nemateriale duce

la înregistrarea acestora în componenţa mijloacelor fixe sau în general la cheltuielile instituţiei, fapt

ce contravine cu Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21 martie 2003, acţiunea căreia este obligatorie şi pentru

instituţiile publice [39, pct.6];

existenţa conturilor de „activ-pasiv” şi lipsa celor de „creanţe” şi „datorii” îngreunează

ţinerea conturilor analitice din capitolul „Decontări” separat pe surse de finanţare, pe agenţi

economici sau persoane fizice, pe feluri de servicii acordate sau primite etc. Remarcăm faptul, că şi

cu agenţii economici ÎCS „Reţelele Electrice”, SA „Termocom”, SA „Apă Canal” etc., în

dependenţă de sursele de finanţare una şi aceeaşi instituţie publică poate avea datorii debitoare la

unele din surse şi datorii creditoare la altele, care sunt reflectate în acelaşi subcont 178 „Decontări

cu diferiţi debitori şi creditori” (Anexa 8);

Lipsa în planul de conturi a conturilor de „Venituri anticipate” şi „Cheltuieli

anticipate” duce la contabilizarea acestora la venituri/cheltuieli ale perioadelor de raportare, cea ce

contravine principiului specializării exerciţiului (contabilităţii de angajamente);

Cerinţele Ministerului Finanţelor de adaptare a planurilor de finanţare la nivelul

veniturilor/cheltuielilor de casă şi a organelor de control de a nu depăşi veniturile/cheltuielile

efective faţă de cele planificate duce la dualitatea metodelor de evidenţă a lor (de casă şi de

angajamente). Conform art.17, pct.3 din Legea contabilităţii instituţiile publice înregistrează

elementele contabile în baza contabilităţii de casă şi/sau contabilităţii de angajamente [54];

Necesitatea divizării contabilităţilor în contabilitate bugetară de bază şi contabilitate din

sursele mijloacelor şi fondurilor speciale, precum şi necesitatea raportărilor separate prin întocmirea

şi prezentarea a două sau, în unele cazuri, a mai multor rapoarte financiare, complică lucrările

contabile şi de analiză a informaţiei furnizate distinct.

Contabilitatea în instituţiile publice asigură evidenţa tuturor operaţiunilor de încasări şi

plăţi referitoare la bugetul public naţional. Ea evaluează atât obligaţiile contribuabililor, evidenţiază

încasările din aceste obligaţii şi determină diferenţele din obligaţiile neonorate, cât şi

responsabilitatea executorilor de bugete pentru efectuarea plăţilor din fondurile publice. Organizarea

30

acesteia este obligatorie pentru toate autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, inclusiv şi

pentru instituţiile de învăţământ superior publice.

Cercetătorii francezi V. Raude şi J. C. Pagat au dat următoarele definiţii pentru contabilitatea

publică, ca fiind: „ansamblul de reguli aplicabile gestiunii veniturilor de stat”; „reguli de prezentare

a conturilor publice”; „regulile contabilităţii publice sunt în acelaşi timp reguli de prezentare a

conturilor şi reguli de organizare a serviciilor contabililor publici” [147, pag. 3-6].

Contabilitatea publică reprezintă totalitatea normelor, procedurilor, tehnicilor şi metodelor

prin care se evaluează, se înregistrează, se controlează şi se administrează averea şi patrimoniul

public. Contabilitatea publică trebuie să determine elementele concrete de avere şi mijloace pe care

se sprijină proprietatea publică, să fixeze cu certitudine elementele şi angajamentele necesare pentru

începutul fiecărui exerciţiu, să evidenţieze, să calculeze şi să pună ordine în modificările intervenite

pe parcursul perioadei de gestiune, să stabilească la închiderea exerciţiului bugetar situaţia finală şi

rezultatul gestiunii [34].

Conform Legii Contabilităţii [54] contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public

naţional se ţine de instituţiile publice conform planului de conturi contabile şi clasificaţiei bugetare a

bugetului aprobat, asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective conform

clasificaţiei bugetare a bugetului aprobat pentru finanţarea cheltuielilor. În limita devizelor de

cheltuieli instituţiile publice au obligaţia de a organiza şi de a ţine evidenţa angajamentelor în

conformitate cu normele metodologice elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor [54, art.17,

pct.11,12,13].

Deşi contabilitatea în sectorul public se organizează în baza planului de conturi diferit şi cu

unele particularităţi atât în ceea ce priveşte structura conturilor, cât şi funcţionarea acestora. La baza

contabilităţii în instituţiile publice stau reguli şi norme comune cu cele ale contabilităţii generale şi

anume: folosirea unor modele de registre contabile şi formulare de documente justificative, privind

activitatea financiară şi contabilă; efectuarea obligatorie a inventarierii patrimoniului şi reflectarea

rezultatelor ei în contabilitate; întocmirea, cel puţin lunar, a balanţei de verificare, care reflectă

egalitatea între totalul sumelor debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale

conturilor; prezentarea periodică a rapoartelor financiare etc. Contabilitatea în instituţiile publice

trebuie să asigure o imagine fidelă, cu privire la executarea bugetului, a informaţiilor pentru

necesităţile proprii ale instituţiilor publice, cât şi pentru utilizatorii externi de informaţii. În acest

sens contabilitatea instituţiilor publice trebuie să respecte, regulile şi normele unitare general

valabile ale contabilităţii generale, precum şi principiile acesteia.

31

Cadrul legislativ contabil pentru instituţiile publice de învăţământ superior este următorul:

Legea Învăţământului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 [55]; Legea privind sistemul bugetar şi procesul

bugetar nr.847-XIII din 24.05.96 [62]; Legea Contabilităţii nr.113-XVI din 24.04.07 [54]; Ordinul

Ministerului Finanţelor nr. 85 din 09.10.96 despre aprobarea instrucţiunii “Cu privire la evidenţa

contabilă în instituţiile publice” [97]; Ordinul Ministerului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 „Privind

clasificaţia bugetară” [89]; Ordinul despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea

mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget nr. 94 din 31.12.2004 [98]; Legea

cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005 [57]; Alte Hotărâri

de Guvern, regulamente, instrucţiuni, scrisori ale Ministerului Finanţelor, Ministerelor şi

Departamentelor de resort.

Recunoaşterea şi evaluarea elementelor contabile reprezintă un moment de mare

importantă a contabilităţii instituţiilor de învăţământ, indiferent de tipul de proprietate şi forma de

organizare juridică a acestora.

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte termenul „recunoaştere” ca „acţiunea şi

rezultatul ei de a identifica un lucru, de a deosebi ceva după anumite semne caracteristice, de a

considera ceva merituos, valoros.” [23, p. 904].

În literatura de specialitate întâlnim două abordări principale privind recunoaşterea

elementelor contabile. Savanţii Vereşceaghin S. [150], Novodvorski V., Sabanin R. [161], Palii V.

[162] (Federaţia Rusă), Cebanova N., Vasilenko Iu. [164] (Ucraina) şi alţii - tratează recunoaşterea

ca un procedeu tehnic al contabilităţii de a reflecta elementele contabile în evidenţă şi în rapoartele

financiare. În lucrările savanţilor - Nederiţa A. [73-79], Bucur V. [6-8,], Tuhari T. [137-140],

Ţurcanu V. [142-145], (Republica Moldova), Needles B., Anderson H., Caldwell J. [160] (SUA),

Feleagă N., Malciu L. [27], Paraschivescu M. D. [101, 102], Pântea I. [100], Oprea C., Ristea M.

[85, 107, 108], Tabără N., Horomnea E., Toma S. [133] (România) - recunoaşterea este definită ca

un proces complex de stabilire a perioadei în care elementele contabile pot fi înregistrate în bilanţul

contabil sau raportul privind rezultatele financiare cu evidenţierea mai multor elemente şi criterii.

Această abordare corespunde cerinţelor economiei de piaţă şi prevederilor reglementărilor

contabile internaţionale. În cazul ambelor abordări recunoaşterea oricărui element contabil, trebuie

să asigure respectarea anumitor criterii şi să se bazeze pe conceptele şi principiile contabile

fundamentale.

Definirea, componenţa, modul de recunoaştere şi evaluare a elementelor contabile ale

persoanelor juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv

şi ale instituţiilor de învăţământ superior private, sunt reglementate de prevederile „Bazelor

32

conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare” [91], SNC 2 „Stocurile de mărfuri şi

materiale”[91], SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”[109], SNC 5

„Prezentarea rapoartelor financiare”[121], SNC 9 "Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor

de cercetări ştiinţifice şi de proiectare experimentare"[113], SNC 11 „Contracte de construcţii”[110],

SNC 13 „ Contabilitatea activelor nemateriale” [116], SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale de

termen lung” [117], SNC 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)” [118], SNC 18 „Venitul” [119],

SNC 19 „Beneficiile angajaţilor” [111], SNC 20 "Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea

informaţiei aferentă asistenţei de stat" [120], SNC 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare”[112]

etc.

Conform Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor „Constatarea este un

proces de includere în bilanţul contabil sau raportul privind rezultatele financiare a postului care

corespunde definiţiei elementului raportului financiar şi corespunde criteriilor de constatare. Acest

proces cuprinde atât descrierea textuală a postului, cât şi expresia lui bănească şi includerea acestei

sume în bilanţul contabil şi raportul privind rezultatele financiare.

Postul care corespunde definiţiei elementului din raportul financiar trebuie să fie constatat în

cazul când:

a) orice avantaj economic viitor aferent postului poate fi obţinut la întreprindere sau ieşi din

acesta;

b) postul are valoare care poate fi evaluată cu un grad înalt de exactitate.

La determinarea faptului dacă postul răspunde sau nu acestor criterii şi în acest fel poate fi

recunoscut în rapoartele financiare sau nu, trebuie luată în considerare noţiunea de esenţialitate [91,

art.78-80].

Reglementările contabile internaţionale, specifică diverse criterii de recunoaştere a

elementelor contabile. Conform Cadrului general al IASB, recunoaşterea este procesul de

încorporare în bilanţ sau în contul de rezultate a unui element care satisface definiţia unui post şi

corespunde următoarelor criterii:

a) de probabilitate a beneficiului economic viitor, care se referă la gradul de incertitudine cu care

beneficiile economice viitoare, asociate elementului contabil vor genera un flux către sau dinspre

întreprindere;

b) de credibilitate a evaluării, care presupune ca elementul contabil recunoscut trebuie să aibă un

cost sau o valoare ce poate fi evaluat cu credibilitate [108, p.27].

În contextul IPSAS activele care sunt utilizate pentru a genera intrări nete în numerar sunt

adesea descrise ca înglobând „beneficii economice viitoare”. Pentru a cuprinde toate scopurile în

33

care pot fi utilizate activele, în cazul studiului nostru pentru instituţiile de învăţământ superior

publice, IPSAS utilizează termenul de „beneficii economice viitoare sau potenţial de servicii”

pentru a descrie caracteristica esenţială a activelor” [114, p. 690].

Recunoaşterea elementelor contabile, inclusiv în cadrul instituţiilor de învăţământ este în

strânsă legătură cu evaluarea acestora. În reglementările contabile naţionale şi internaţionale, precum

şi în literatura de specialitate, noţiunea de evaluare este tratată în mod diferit. Astfel, potrivit Bazelor

conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [91], precum şi relatărilor autorilor

români: Feleagă N.[27], Ristea M. [107,108], Jitaru C. [51], Hlaciuc. E. [35] ş. a evaluarea este

redată drept un criteriu al recunoaşterii elementelor contabile şi este caracterizată ca „procesul prin

care se determină valorile monetare (sau etalonul bănesc)”. Cercetătorii americani Belverd E.,

Needles B., Anderson H., Caldwell J. consideră că evaluarea constă în „atribuirea valorii monetare

unei operaţiuni economice” [5, p. 51; 160].

Elementele contabile la instituţiile de învăţământ se vor evalua în contabilitate la următoarele

momente: la intrarea în patrimoniu, la inventar, la bilanţ şi la ieşirea din patrimoniu.

La intrarea în patrimoniu elementele contabile se evaluează şi se înregistrează la valoarea

de intrare sau valoarea contabilă, care se stabileşte astfel: la preţ de achiziţie pentru bunurile

procurate; la cost de producţie pentru bunurile produse în instituţie; la valoarea justă pentru bunurile

intrate pe alte căi decât achiziţie sau producţie.

Costul de achiziţie al unui bun cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv TVA. Cheltuielile de

transport, aprovizionare şi alte cheltuieli necesare pentru punerea în funcţiune a bunului, conform

normelor internaţionale trebuie incluse în preţul acestora, pe când la moment instituţiile publice le

reflectă la cheltuielile perioadei.

Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi

consumabilelor şi alte cheltuieli de producţie care pot fi direct atribuibile bunului. Nu se includ în

costul de producţie, ci constituie cheltuieli ale perioadei (se înregistrează în conturile de cheltuieli)

următoarele: pierderile de materiale, sau alte costuri de producţie înregistrate peste limite normal

admise, cheltuielile de depozitare, cheltuielile generale de administraţie care nu participă la aducerea

stocurilor în forma şi locul final, precum şi costurile de desfacere.

Valoarea justă este „suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două

părţi aflate în cunoştinţă de cauza, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.” Bunurile

obţinute cu titlu gratuit de instituţiile de învăţământ publice şi private se vor evalua la valoarea

justă.

34

Evaluarea la inventar se stabileşte la data efectuării inventarierii este valoarea actuală a

fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea

acestuia şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de

valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.

Evaluarea la data întocmirii bilanţului elementele patrimoniale se evaluează astfel:

elementele de natura datoriilor se evaluează la valoarea de intrare modificată cu rezultatele

inventarierii; elementele contabile care sunt exprimate în valută şi înregistrate la valoarea justă

(mijloacele băneşti valutare, precum sumele datoriilor de primit/de plătit), trebuie raportate utilizând

cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective comunicate de Banca

Naţională a Moldovei. Elementele monetare sunt disponibilităţile băneşti, precum şi activele/

datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.

La ieşirea din patrimoniu sau la consum bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la

valoarea contabilă (de intrare), iar în cazul bunurilor de natura stocurilor acestea se evaluează cu

ajutorul metodei costului mediu ponderat, dacă se utilizează această metodă de evaluare.

La evaluarea elementelor contabile ale instituţiilor de învăţământ publice, este necesar de

aplicat următoarele principii contabile:

1. Principiul continuităţii activităţii în cazul contabilităţii în instituţiile publice, determină

existenţa ei atâta timp, cât va exista sectorul public, iar acesta la rândul său se va menţine atâta timp,

cât va exista organizarea statală. În cadrul instituţiilor de învăţământ superior publice, starea de

încetare a activităţii, se manifestă foarte rar, majoritatea fiind finanţate şi de la bugetul de stat. Orice

încetare de activitate poate avea loc doar prin acte legislative cu predarea patrimoniului în posesia

altor instituţii. În cazul instituţiilor de învăţământ superior private, acest proces ar putea avea loc din

cauza că instituţia nu a fost acreditată sau alte motive, care la fel se vor stipula în acte normative, cu

menţiunea de transfer a studenţilor pentru a prelungi studiile în alte instituţii. În cazul în care se

constată disfuncţionalităţi grave legate de desfăşurarea activităţii, acestea trebuie specificate în

notele explicative la rapoartele de activitate şi financiare.

2. Principiul permanenţei metodelor impune utilizarea aceloraşi reguli şi norme privind

modul şi criteriile de stabilire a necesarului de finanţări bugetare, asigurându-se comparabilitatea în

timp a informaţiilor cu privire la structura planurilor de finanţare şi executarea acestora, precum şi

modul de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor, a elementelor de activ şi pasiv.

3. Principiul prudenţei, care nu admite subevaluarea veniturilor şi supraevaluarea

cheltuielilor, atât în procesul de întocmire a planurilor de finanţare, cât şi în cel de execuţie. În

35

conformitate cu acest principiu, recomandăm instituţiilor de învăţământ superior private dar şi celor

publice, pentru cazurile de exmatriculări frecvente a studenţilor să se constituie provizioane.

4. Principiul contabilităţii pe bază de angajamente – conform căruia, în contabilitate se vor

înregistra tranzacţiile în momentul în care acestea au avut loc (potrivit documentului care atestă

efectuarea tranzacţiei) şi nu pe măsură achitării acestora. Astfel, rapoartele financiare întocmite prin

respectarea acestui principiu vor oferi informaţii despre tranzacţiile şi evenimentele trecute care au

determinat încasări sau plăţi, dar şi despre creanţele şi obligaţiile viitoare care urmează a fi încasate

sau plătite.

Spre deosebire de contabilitatea de casă, care înregistrează şi delimitează veniturile şi

cheltuielile conform fluxurilor monetare de încasări şi respectiv plaţi, contabilitatea de angajamente

permite înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor atunci când ele au loc, altfel spus se cuantifica

contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor pe perioade determinate de gestiune. În acest

sens, în Republica Moldova nu există o metodologie bine determinată cu privire la organizarea

contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice în conformitate cu acesta şi cu alte principii.

5. Principiul independenţei exerciţiului determină începerea execuţiei bugetare la o anumită

dată şi încheierea ei la o altă dată precisă şi, în consecinţă, a neadmiterii ca în această perioadă să se

înregistreze venituri şi să se efectueze cheltuieli care aparţin altor perioade. Acest sistem impune

valabilitatea planurilor de finanţare aprobate numai în cadrul exerciţiului bugetar respectiv; de

asemenea, plăţile de casă pot fi efectuate numai în limita şi în cadrul termenului respectiv. La partea

de venituri sunt valabile numai acele încasări care se colectează în cursul anului financiar-bugetar,

iar cele încasate după 31 decembrie se evidenţiază pe exerciţiul financiar următor.

La aplicarea acestui principiu în practica, instituţiile publice, în deosebi cele de învăţământ

superior publice care prestează servicii cu plată, vor avea posibilitatea de a urmări determinarea

corectă a rezultatelor financiare obţinute în fiecare perioadă de gestiune. Acest fapt le va permite să

aprecieze dacă activitatea lor a generat beneficii/potenţial de servicii (vezi acest termen în IPSAS)

sau a acumulat pierderi, sau altfel spus, dacă patrimoniul lor a sporit sau dimpotrivă, s-a diminuat.

6. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere se aplică numai parţial în situaţia

contabilităţii instituţiilor publice, deoarece, în cazul finanţărilor bugetare, alocaţiile cuvenite anului

curent, dar încasate în anul viitor, se înregistrează, ca venit, în anul în care s-au încasat. De

asemenea, şi fondurile aprobate prin bugetele anuale şi nefolosite în acel an îşi pierd valabilitatea la

sfârşitul exerciţiului. Numai în cazul anumitor bugete, ca de exemplu în cele din mijloace speciale

care au dreptul să-şi utilizeze soldul din anul precedent, am putea vorbi despre o anumită

intangibilitate a bilanţului de deschidere.

36

În cazul în care, după aprobarea şi depunerea rapoartelor financiare, se descoperă eventuale

erori în contabilitate, acestea se vor corecta în anul în care se constată, pe seama rezultatului

perioadei curente. Aceste erori pot fi ca urmare a unui calcul greşit, al aplicării greşite a metodelor

contabile, al interpretării greşite a evenimentelor, a fraudelor sau omisiunilor.

La aplicarea acestui principiu, se va ţine cont de regulile şi cerinţele fiscale, conform cărora

se cere ca erorile depistate după prezentarea rapoartelor să fie corectate prin ajustarea rapoartelor

pentru anul, care au avut loc.

7. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Potrivit acestui

principiu, pentru stabilirea valorii unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea fiecărui

element individual de activ şi pasiv.

Existenţa până în prezent în planul de conturi al evidenţei bugetare al conturilor de activ-

pasiv complică lucrările contabile de divizare a creanţelor şi datoriilor instituţiilor de învăţământ

superior publice, care în practică sunt în relaţii de decontări, uneori cu zeci de mii de studenţi şi cu

alţi beneficiari sau agenţi economici.

8. Principiul necompensării - respectarea acestui principiu presupune ca elementele de activ

şi de pasiv datorii, respectiv cele de cheltuieli şi venituri, să nu se compenseze între ele, cu excepţiile

prevăzute de reglementări.

9. Principiul comparabilităţii informaţiilor. Acest principiu decurge din principiul

permanenţei metodelor şi stabileşte ca elementele prezentate în situaţiile financiare să poată fi

comparate în timp. Cerinţele de întocmire a bugetelor, evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor de casă

şi a celor efective, iar mai apoi de raportare, conform clasificaţiei bugetare [89], ajută ca acest

principiu să lucreze la moment suficient.

10. Principiul pragului de semnificaţie - se referă la modul cum trebuie prezentate

informaţiile în situaţiile financiare. Elementele care au valori nesemnificative, dar care au aceeaşi

natură sau funcţii similare, se pot prezenta în situaţiile financiare însumate într-o poziţie globală, în

timp ce elementele cu valori semnificative se vor prezenta în poziţii distincte. O informaţie este

considerată semnificativă dacă excluderea ei din rapoartele financiare ar influenţa deciziile

utilizatorilor de informaţii.

11. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului - respectarea acestui principiu

presupune ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare să ţină seama de realitatea economică a

evenimentelor şi tranzacţiilor în primul rând şi nu numai de forma lor juridică.

12. Principiul concordanţei, care presupune o asociere între veniturile perioadei cu

cheltuielile perioadei. În instituţiile de învăţământ superior acest principiu vine în contradicţie cu

37

modul obligatoriu de planificare proporţională cu repartizare pe luni a veniturilor şi cheltuielilor din

taxe de studii, care sunt încasate în mod neproporţional de la studenţi sau părinţii acestora. În

planurile de finanţare pe mijloace speciale la categoria servicii cu plată (taxe de studii) instituţiile

urmează să prevadă în lunile august-septembrie (la începutul I-lui semestru de studii) şi în lunile

ianuarie – februarie (la începutul semestrului II) venituri de casă (încasări) mai mari decât cele real

calculate, care vor reflecta prin metoda de calcul în mărime proporţională. Pentru a relata această

situaţie în tabelul 1.2 şi figurile 1.3 şi 1.4 vedem dinamica încasărilor din taxe pentru perioada anului

de studii şi pentru anul financiar din cadrul Universităţii de Stat din Tiraspol şi Universitatea de Stat

„Alecu Russo din Bălţi.

Tabelul 1.2Dinamica încasărilor mijloacelor băneşti din taxe de studii pentru

perioada 01.07.2007-31.12.2008* (mii lei)Nr. Perioada U S Tiraspol U S Bălţi Nr. Perioada U S Tiraspol U S Bălţi1 VII -2007 1011.3 4885.7 10 IV -2008 93.8 264.2

2 VIII -2007 562.4 4338.7 11 V -2008 239.8 252.2

3 IX -2007 872.4 4030.4 12 VI -2008 734.7 1141.7

4 X-2007 367.4 1948.6 13 VII -2008 297.9 1166.6

5 XI -2007 350.9 1887.5 14 VIII -2008 1066 5567.2

6 XII -2007 877.1 1678.5 15 IX -2008 929.9 4016.3

7 I -2008 1140 2818.1 16 X -2008 432 1375.1

8 II -2008 371.8 1159 17 XI -2008 383.5 1674.2

9 III -2008 268.4 700.5 18 XII -2008 957.3 1769.4

*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Jurnal „Cartea Principală” pe a. 2007, 2008 la UST şi USB

Figura 1.3 Dinamica incasărilor mijloacelor băneşti din taxe de studii pentru anul de stiudii 2007-2008

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

VI

VIII-20

07

X -200

7

XII-2

007

II -200

8

IV-200

8

VI-200

8

peioada luni

mii

lei USTiraspol

USBalti

38

Figura 1.4 Dinamica încasărilor din taxele din studii pe parcursul anului financiar 2008

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

initia

l

I -200

8

II -200

8

III-200

8

IV-200

8

V -200

8

VI-200

8

VII-2

008

VIII -200

8

IX-200

8

X-20

08

XI-200

8

XII-2

008

luni

mii

lei

USTiraspol

USBalti

Politica de contabilitate se referă la stabilirea unor proceduri legate de toate operaţiile

efectuate de instituţie, care trebuie să pornească de la întocmirea documentelor justificative, circuitul

acestora, întocmirea documentelor contabile, efectuarea contabilităţii curente, centralizarea datelor

din contabilitatea curentă, finalizându-se cu întocmirea situaţiilor financiare.

Politica de contabilitate trebuie elaborată astfel încât să se asigure furnizarea, prin rapoartele

financiare, a unor informaţii care trebuie să fie:

relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor şi

credibile în sensul că: reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a instituţiei publice;

sunt neutre, prudente şi complete sub toate aspectele semnificative [114, p.35].

Elaborarea procedurilor se face având în vedere specificul activităţii instituţiei, şi de acest

lucru trebuie să se ocupe specialişti din diverse domenii de activitate. Articolul 16 al Legii

Contabilităţii afirmă că „entitatea, cu excepţia instituţiilor publice, elaborează politica de

contabilitate de sine stătător, iar politica de contabilitate a instituţiilor publice se elaborează de

organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de autorităţile administraţiei publice

locale şi se aprobă de Ministerul Finanţelor” [54]. Suntem de părerea, că politica de contabilitate a

instituţiilor de învăţământ superior trebuie să fie elaborată şi aprobată de Organul suprem de

conducere a instituţiei (senatul), apoi propusă spre aprobare de către Ministerul de resort. Această

necesitate reiese din principiul autonomiei universitare, din specificul şi diversitatea aspectelor

organizaţional-manageriale şi financiar-contabile ale lor. Politica de contabilitate trebuie să conţină:

descrierea metodelor de evidenţă şi evaluare; planul de conturi de lucru; formularele de documente

39

primare; graficul circuitului documentar etc., care pot fi elaborate numai nemijlocit de entitate.

Desigur că se necesită o metodă generală elaborată de Ministerul de resort, aprobată de Ministerul

Finanţelor, care ar face ca entităţile să se conducă, la elaborarea politicilor proprii, de contabilitate.

Contabilitatea în instituţiile de învăţământ superior publice se organizează în compartimente

distincte, conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul-şef sau altă persoană

împuternicită să îndeplinească această funcţie. Această persoană, conform cerinţelor Legii

Contabilităţii trebuie să aibă studii economice superioare sau medii de specialitate [54, art.13, pct.5].

Contabilitatea are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, care au caracter

obligatoriu, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cât şi

în relaţiile acestora cu alte instituţii, clienţii, furnizorii, băncile şi alte persoane fizice şi juridice.

În instituţiile publice, contabilul-şef este numit şi eliberat din funcţie de conducătorul

instituţiei, cu acordul organului ierarhic superior, iar în organele centrale de specialitate ale

administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale şi în instituţiile publice autonome

- cu acordul Ministerului Finanţelor [54, art.13, pct.4].

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii în instituţiile de învăţământ

superior îi revine persoanei care are obligaţia gestionării patrimoniului – executorul secundar de

bugete în persoana rectorului, care trebuie să asigure condiţiile necesare pentru:

1. Încadrarea cu personal specializat a sectorului financiar-contabil;

2. Întocmirea circuitului documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale;

3. Organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii în mod cronologic şi sistematic;

4. Controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate, a procedeelor de prelucrare utilizate şi a

executării datelor contabile furnizate;

5. Păstrarea şi arhivarea documentelor justificative a registrelor de contabilitate şi a dărilor de

seamă;

6. Organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului şi valorificarea rezultatelor acesteia;

7. Respectarea regulilor de întocmire a dărilor de seamă contabile şi prezentarea acestora la

termenele stabilite.

În organizarea şi conducerea contabilităţii un rol important revine Ministerului Finanţelor

care, potrivit Legii Contabilităţii [54], emite cadrul general al planului de conturi, normele de

aplicare a acestuia, modelele registrelor de contabilitate şi a celorlalte formulare tipizate comune

privind activitatea financiar-contabilă, emite norme privind organizarea şi efectuarea inventarierii

40

patrimoniului, emite modelul bilanţului contabil, precum şi normele privind întocmirea, verificarea,

certificarea şi centralizarea acestora.

În orice instituţie de învăţământ superior sistemul financiar-contabil poate fi organizat în

două compartimente şi anume: sectorul financiar (direcţia planificare şi analiză economică) care, la

rândul său, în funcţie de volumul lucrărilor se poate separa pe grupe de lucrări (planificarea

financiară şi control asupra îndeplinirii prevederilor bugetare, întocmirea ştatelor de personal,

direcţionarea plăţilor şi a decontărilor, control intern etc.) şi sectorul contabilitate care poate avea

în componenţa sa sectorul general, sectorul decontări, sectorul de evidenţă a bunurilor materiale,

casierie ş.a. Organizarea muncii personalului din sectorul financiar-contabil se poate efectua pe

obiective sau pe grafice în funcţie de o serie de factori: natura, volumul şi complexitatea lucrărilor,

experienţa personalului, mijloace tehnice de prelucrare a datelor, programe computerizate etc.

Dintre atribuţiile mai importante ale sectorului financiar-contabil reţinem: asigură

înregistrarea cronologică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului;

asigură controlul operaţiilor efectuate, exactitatea datelor contabile şi a procedeelor de prelucrare a

acestora; furnizează informaţiile necesare execuţiei planurilor de finanţare şi întocmirii bilanţului;

întocmeşte statele de salarii, efectuează plata salariilor şi ţine evidenţa salariilor neridicate;

realizează decontările cu terţii (decontări interne, decontări cu debitorii şi creditorii); organizează şi

efectuează controlul financiar preventiv, inclusiv inventarierea patrimoniului; întocmeşte bilanţul

contabil şi efectuează analiza economico-financiară.

În anexa 9 autorul propune obligaţiile de funcţie a personalului financiar-contabil din

instituţia de învăţământ superior.

Orice operaţiune economico-financiară, fapte economice se contabilizează în baza

documentelor primare/justificative. Conform art. 19 din Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din

24.04.07 care a intrat în vigoare de la 01.01.08, un document primar trebuie să conţină următoarele

elemente obligatorii: denumirea şi numărul documentului; data întocmirii documentului; denumirea,

adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul; denumirea,

adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul

personal; conţinutul faptelor economice; etaloanele cantitative şi valorice în care sunt exprimate

faptele economice; funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor

responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.

Figura 1.5 arată modul de acumulare şi de asigurare cu documente primare a sectorului

financiar-contabil al instituţiei de învăţământ superior din partea altor sectoare pentru a fi prelucrate

în ordinea stabilită.

41

CONTABILITATE

Verificare, analiză, certificare, controlul corectitudinii şi grupare după criterii omogene

Secţia Studii şi evidenţa studenţilor

Ordine înmatriculare/ exmatriculare, informaţii contingent studenţi, reuşita şcolară, prezentarea ordinelor pentru acordarea burselor, exmatriculare,absolvire, etc.

Consiliul Administrativ

Ordine generale, procese verbale ale şedinţelor, instrucţiuni, dispoziţii, etc.

Decanatele şi catedreleDemersuri, necesar de mijloace. Grafice deplasări, planificări ore, rapoarte a gestionarilor, laboratoare, reuşita, frecvenţa, biblioteci, etc.

Secţia Resurse Umane şi juridică

Contracte, ordine de angajare/eliberare, state de retribuţie, tabele de pontaj, titluri executorii, etc.

Cancelaria

Corespondenţa intrare-ieşire,Comitetele sindicale

Lista studenţi, personal social vulnerabili, ordine de ajutoare materiale, foi de odihnă, etc.

Secţia Administrativ

Gospodărească şi aprovizionare

Contracte de arendă, contracte de achiziţii, servicii/ bunuri, necesarul pentru materiale gospodăreşti, devize pentru

reparaţii, acte primire/ transmitere, casare bunuri

materiale, rapoarte a gestionarilor, etc.

Grupare după sursa de finanţare

Contabilitatea componentei de bază: venituri / cheltuieli de bază

Contabilitatea altor componente: mijloace şi fonduri speciale, granturi

Codificare conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare

Înregistrare cronologică, sistematică (note contabile, fişe, conturi analitice, registre, cartea mare, balanţa de verificare, dări de seamă, etc. )

Grupare după categorii de mijloace speciale: 001. Servicii cu plată, 002. Arenda, 003. Granturi

Înregistrare cronologică, sistematică (note contabile, fişe, conturi analitice, registre, cartea mare, balanţa de verificare, dări de seamă, etc. )

Arhivare

Codificare conform clasificaţiei economice a cheltuielilor

Figura 1.5 Schema circuitului documentelor contabile în instituţia publică de învăţământ * *Sursa: Elaborată de autor

42

Corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi

achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor nu se admit.

Contabilului-şef (şefului serviciului contabil) i se interzice să primească spre executare

documente privind faptele economice ce contravin actelor legislative şi altor acte normative,

informând despre aceasta în scris conducătorul entităţii. Astfel de documente se primesc spre

executare numai cu indicaţiile suplimentare în scris ale conducătorului entităţii căruia, ulterior, îi

revine răspunderea pentru aceasta.

Obiectul evidenţei contabile în instituţiile de învăţământ superior public cuprinde

înregistrarea, prelucrarea, analiza şi transmiterea datelor privind finanţările primite, încasarea

veniturilor din mijloacele şi fondurile speciale şi efectuarea cheltuielilor din contul veniturilor de

bază şi din contul mijloacelor şi fondurilor speciale prin intermediul Trezoreriei de Stat, conform

planurilor de finanţare aprobate. Obiectul principal al contabilităţii instituţiilor publice îl

constituie patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv domeniul public

[54, art. 27, pct1].

Un alt aspect al obiectului contabilităţii este generalizarea informaţiilor contabile şi

statistice prin intermediul dărilor de seamă contabile. Trimestrial, anual instituţiile publice de

învăţământ subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului întocmesc şi prezintă darea de

seamă contabilă. În conformitate cu Legea contabilităţii [54, art.38, pct.6], instituţiile publice şi

celelalte entităţi ai căror conducători au calitatea de executori de buget, depun un exemplar al

raportului financiar trimestrial şi anual la organele centrale de specialitate ale administraţiei

publice, la autorităţile administraţiei publice locale, în termenele stabilite de acestea.

***

În capitolul I „Bazele conceptuale ale organizării sistemului financiar-contabil în

instituţiile de învăţământ” este descris conţinutul economic şi ştiinţific al finanţelor instituţiilor

de învăţământ ca componentă a finanţelor publice; sunt dezvăluite principiile de bugetare şi

finanţare, modul de organizare a contabilităţii, pârghiile economico-financiare a instituţiilor

universitare de educaţie din Republica Moldova, a celor cu proprietate publică şi cu proprietate

privată; este specificată diversitatea aspectelor economice şi legislative ce stau la baza

contabilizării lor. Se examinează necesitatea urgentării trecerii contabilităţii publice la un plan

nou de conturi şi necesitatea elaborării şi aplicării în practică a Standardelor Naţionale de

Contabilitate în Sectorul Public, reieşind din problemele actuale menţionate. În concluzie se

evidenţiază unele aspecte de perfecţionare a organizării activităţii sectorului financiar contabil.

Desigur, este importantă marcarea modelului obligaţiilor de funcţie a personalului din sectorul

financiar contabil, modelul circuitului documentar în instituţiile de învăţământ superior, este

descris modul de întocmire, aprobare, modificare şi de execuţie a planurilor de finanţare a

43

instituţiilor de învăţământ superior. Autorul defineşte noţiunile de venituri de bază şi cheltuieli

de bază în contextul legilor actuale şi clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare; sunt

înaintate propuneri de a defini aceste noţiuni în contextul IPSAS, activitatea de bază a

instituţiilor de învăţământ fiind considerată pregătirea specialiştilor în domeniul specializat, iar

veniturile/cheltuielile de bază să fie considerate cele provenite din această activitate. Este

elaborată propunerea de întocmire a bugetului consolidat al instituţiei de învăţământ în baza

bugetelor sectoriale (decanate, catedre, departamente etc.) bazate pe bugete întocmite conform

clasificaţiei economice a cheltuielilor. În final sunt menţionate neajunsurile repartizării pe luni a

planurilor de venituri şi cheltuieli ale instituţiei şi înaintate propuneri de elaborare a planurilor

de finanţare cu repartizare pe semestre.

44

CAPITOLUL II. ASPECTE PROBLEMATICE ALE CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PUBLICE

ŞI CĂI DE SOLUŢIONARE

2.1. Probleme ale contabilităţii finanţărilor,

cheltuielilor bugetare şi modalităţi de soluţionare a acestora

Resursele financiare, necesare finanţării învăţământului superior public, se formează reieşind

din structura şi destinaţia cheltuielilor pentru învăţământ, care conform clasificaţiei bugetare [89]

includ cheltuielile curente şi capitale.

- Cheltuieli curente - retribuirea muncii şi contribuţiile pentru cadrele didactice, auxiliare şi de

conducere; cheltuieli pentru procurarea bunurilor materiale; cheltuieli administrative şi gospodăreşti

(energia electrică şi termică, gaz, rechizite de birou ş. a.,); burse; deplasări etc.;

- Cheltuieli capitale - construcţia blocurilor de studii şi auxiliare, procurarea utilajului şi a

mijloacelor de transport, mobilierului şi a aparaturii, construcţia de terenuri sportive şi a căminelor

studenţeşti etc.

Acoperirea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse şi anume:

finanţarea bugetară, venituri din prestarea serviciilor cu plată, donaţii, surse ale diferitor fundaţii,

asociaţii, surse ale populaţiei, întreprinderilor, ajutoare externe, venituri din granturi şi proiecte de

cercetare ştiinţifică, alte activităţi de consultanţă şi de microproducţie [9, p.69]. Proiectul Codului

Învăţământului [104, art7. pct.4] la fel prevede, că învăţământul public este finanţat de la bugetul de

stat sau de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi poate beneficia şi de surse alternative

de finanţare.

Finanţarea bugetară prevede acordarea mijloacelor financiare din bugetul public naţional

conducătorilor instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în planurile de finanţare

anuale [69, p.35]. Prin intermediul finanţării bugetare a instituţiilor de învăţământ superior publice

se realizează sarcinile statului în domeniul educaţiei, pregătirii specialiştilor, dezvoltării ştiinţei şi

inovării etc.

Odată cu introducerea sistemului trezorerial de dirijare a Bugetului Public Naţional s-a

schimbat radical şi modalitatea de finanţare a executorilor de bugete, la fel şi direcţiile de circulaţie a

mijloacelor băneşti din finanţări. Mijloacele băneşti nemijlocit din conturile organelor teritoriale ale

Trezoreriei de Stat, sunt transferate în conturile furnizorilor de bunuri materiale şi servicii pentru

executorii de bugete, precum şi altor beneficiari. Mişcarea mijloacelor băneşti alocate instituţiilor de

învăţământ superior publice o prezentăm în figura 2.1.

45

Instituţiile de învăţământ superior publice au deschise în trezoreria centrală şi unităţile

teritoriale ale Trezoreriei de Stat conturi trezoreriale prin intermediul cărora pot efectua operaţiuni

de plăţi conform planurilor de finanţare aprobate. În conformitate cu pct. 1.3.1. al Normelor

metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public naţional prin Trezoreria de

Stat a Ministerului Finanţelor, aprobate prin Ordinul nr.98 din 28.11.2005 [90], deschiderea

conturilor se efectuează în baza „Cererii de deservire” la care se anexează următoarele documente:

documentul care confirmă fondarea şi statutul instituţiei; decizia de numire în funcţie a

conducătorului instituţiei, contabilului-şef, sau a persoanelor autorizate să exercite funcţiile

respective; fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei rotunde, care legalizează

semnăturile persoanelor învestite cu dreptul de semnare a documentelor de plată, autentificată de

către organul ierarhic superior sau de către notar; copia certificatului de înregistrare, care confirmă

numărul de identificare de stat şi codul fiscal; procura de primire a extraselor din conturile

trezoreriale; certificatul despre închiderea conturilor bancare; registrul unic al conturilor trezoreriale

de încasări; planurile de finanţare; repartizările lunare a veniturilor şi cheltuielilor; repartizările

lunare a veniturilor şi cheltuielilor din mijloacele speciale.

Contul trezorerial este sistematizat în părţi, fiecare din ele având o semnificaţie specială, care

formează structura contului trezorerial.

Ministerul Finanţelor

Ministerul Educaţiei şi Tineretului, alte ministere care

au în subordine instituţii de învăţământ superior

(executorul primar de buget)

Trezoreria de Stat (organul teritorial)

Instituţia de învăţământ superior (executoriul secundar de buget)

Figura 2.1: Mişcarea mijloacelor băneşti în cadrul finanţării bugetare**Sursa: Elaborată de autor

Furnizori de mărfuri, servicii (agenţi

economici, persoane fizice), bugetele

Mişcarea mijloacelor băneşti Alte relaţii

Instituţia bancară

46

Pentru efectuarea operaţiunilor prin intermediul Trezoreriei se Stat se utilizează următoarele

documente de plată:

Ordinul de plată - se utilizează pentru efectuarea plăţilor prin virament din conturile

trezoreriale ale executorilor de buget;

Notă de transfer trezorerială – se utilizează pentru efectuarea operaţiunilor

trezoreriale interne în cadrul unui cont trezorerial.

Ordinele de plată se întocmesc de către executorii de buget în conformitate cu actele

normative în vigoare în 2 exemplare. Semnăturile persoanelor autorizate şi ştampila rotundă a

instituţiei publice se aplică pe ambele exemplare. Concomitent cu ordinele de plată se prezintă, după

caz, următoarele documente justificative: contractele de achiziţie publică a mărfurilor, lucrărilor şi

serviciilor; conturile de plată; facturile fiscale, facturile de expediţie sau actele de achiziţie;

procesele verbale de primire a lucrărilor. După efectuarea plăţilor, acestea se restituie executorului

de buget.

Instituţiile de învăţământ publice dispun de mai multe conturi trezoreriale, în dependenţă de

destinaţia finanţării şi în conformitate cu clasificaţia bugetară [89], după cum urmează: Executorul

primar de buget (Ministerul Educaţiei şi Tineretului - 129, Academia de Ştiinţe a Moldovei - 157

etc.); Grupa principală (învăţământul - 06, asigurare şi asistenţă socială - 10 etc.), Grupa

(învăţământul superior - 4, postuniversitar - 5, cursurile şi instituţiile de perfecţionare a cadrelor - 6,

instituţiile şi serviciile din domeniul asigurării şi susţinerii sociale neatribuite la alte grupuri - 11

etc.); Tipul instituţiei (academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţământ superior - 064,

masteratul - 244, doctoratul – 240, postdoctoratul - 241 căminele - 246 etc.); Program /subprogram

(învăţământul public şi servicii de educaţie/învăţământ superior – 88/05).

Multitudinea conturilor complică, iar în unele cazuri dublează numărul documentelor de

executare bugetară. De exemplu:

- la achitarea facturilor către RED „Union Fenosa” pentru fiecare contor, precum şi pentru

fiecare cont cu alocaţii disponibile la articolul respectiv de cheltuieli (art.113, alineat 01 „Energie

electrică”) şi pentru fiecare tip de activităţi (studii superioare, doctorat, postdoctorat, ştiinţe

aplicative, ştiinţe fundamentale, întreţinerea căminelor, mijloace speciale din servicii cu plată, din

servicii de arendă, plata pentru cazare în cămine etc.) se vor repartiza sumele acceptate pentru

fiecare factură şi se vor întocmi ordine de plată respective. Astfel, pentru instituţiile care dispun de

mai multe blocuri de studii şi cămine studenţeşti, numărul lunar al ordinelor de plată, numai pentru

furnizorul de energie electrică ar putea ajunge la 30-40 de exemplare;

47

- la achitarea retribuirii muncii numărul notelor justificative, a delegaţiilor de ridicare a

numerarului şi a ordinelor de plată pentru achitarea reţinerilor din retribuiri anexate la note atinge

numărul de conturi trezoreriale (UST – 14 conturi, ASEM – 18 conturi etc.), pe când instituţiile

private (UCCM, ULIM etc.) prezintă la instituţia bancară numai un set de documente. Lista

conturilor trezoreriale existente la 01.10.2008 la Universitatea de Stat din Tiraspol prezentată în

anexa 10 demonstrează multitudinea lor.

Considerăm, că unificarea conturilor pe domenii de activităţi ( de bază şi auxiliare) şi doar

evidenţa analitică separată în cadrul lor pentru prezentarea informaţiilor cu privire la fluxul

mijloacelor băneşti, ar simplifica evidenţa finanţărilor şi mijloacelor băneşti, ar micşora volumul de

documente şi ar reduce cheltuielile de întreţinere a resurselor umane.

În conformitate cu cap. V, pct. 102 din Instrucţiunea nr. 85 [97], pentru evidenţa circulaţiei

mijloacelor băneşti în conturile trezoreriale de finanţare din contul veniturilor de bază ale Bugetului

Public Naţional, este destinat contul de activ 09 „Contul curent în bugetul de stat”, care se utilizează

în evidenţa instituţiilor bugetare de subordonare de stat. Evidenţa acestor mijloace la instituţiile de

învăţământ superior publice este organizată pe următoarele subconturi:

- 090 "Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor

subordonate şi alte activităţi";

- 093 "Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale";

În debitul acestor subconturi se înregistrează mijloacele băneşti primite şi sumele vărsate

pentru restabilirea cheltuielilor/plăţilor de casă, iar în credit - mijloacele bugetare cheltuite conform

planurilor de finanţare aprobate şi sumele mijloacelor restituite la cont.

Pentru evidenţa analitică a mişcării mijloacelor băneşti în conturile curente deschise la

trezoreria teritorială propunem folosirea în cadrul instituţiilor de învăţământ superior a următoarelor

conturi analitice, care sunt comode şi pentru utilizare în programele computerizate de evidenţă

contabilă( WizCount, 1C: Contabilizare etc.).

- 090.01 „Cont curent în bugetul de stat pentru învăţământul superior, ciclul I”;

- 090.02 „Cont curent în bugetul de stat pentru ciclul II „masterat”;

- 090.03„Cont curent în bugetul de stat pentru doctorat”;

- 090.04 „Cont curent în bugetul de stat pentru întreţinerea căminelor”;

- 090.05 „Cont curent în bugetul de stat pentru întreţinerea studenţilor orfani”;

- 090.06 „Cont curent în bugetul de stat pentru cursurile de perfecţionare a cadrelor” etc.

Evidenţa finanţării din bugetul de stat în instituţiile publice se ţine la contul de pasiv 23

„Finanţări” [97, cap. IX, modificat prin ordinele Ministerului Finanţelor nr.116 din 20.12.01, nr.49

48

din 21.07.03, nr.46 din 27.07.04]. Evidenţa finanţărilor la instituţiile de învăţământ superior publice

este organizată pe următoarele subconturi:

- 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”;

- 231 "Finanţarea din buget a investiţiilor capitale";

În creditul subconturilor nominalizate se înregistrează: sumele mijloacelor primite; sumele

surplusurilor de materiale depistate, iar în debitul lor se înregistrează: sumele mijloacelor restituite;

sumele cheltuielilor decontate la sfârşitul anului în baza dărilor de seamă anuale; sumele lipsurilor

de materiale trecute la pierderi şi datoriilor compromise. După închiderea anuală a cheltuielilor

efective, creditul subcontului 230 reflectă sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate

la sfârşitul anului financiar.

Din schema mişcării mijloacelor băneşti (vezi figura 2.1) rezultă că finanţarea instituţiilor

de învăţământ superior (executorilor secundari de bugete), are loc fără participarea ministerelor de

resort (executorului principal de bugete). De aceea, evidenţa finanţărilor în contabilitate se va

reflecta, conform opiniei noastre, la contul 23 „Finanţări”, care conform Instrucţiunii nr. 85 „este

folosit de către ordonatorii principali de credite” [97, pct. 191]. Folosirea contului 14 „Decontări

interdepartamentale privind finanţarea” în cazul dat îşi pierde necesitatea deşi, Instrucţiunea nr. 85

prevede că la acest cont „se ţine evidenţa decontărilor privind finanţarea din buget, care au loc în

procesul îndeplinirii devizelor de cheltuieli între ordonatorii superiori de credite şi instituţiile

subordonate lor” [97, pct. 131].

Prin intermediul trezoreriilor finanţarea cheltuielilor bugetare are loc, de regulă, din conturile

trezoreriale fără încasarea lor la conturile bancare. În evidenţa contabilă a executorului de buget se

reflectă primirea finanţării bugetare simultan cu utilizarea acestora (încasarea mijloacelor băneşti în

numerar sau transferul agenţilor economici, la buget etc.). Astfel, conturile curente trezoreriale ale

instituţiilor de învăţământ superior publice (contul 09) nu au solduri deoarece, concomitent sumele

sunt reflectate în debitul şi creditul contului curent.

Înregistrările contabile privind operaţiunile legate de mişcarea mijloacelor băneşti în conturile

trezoreriale se reflectă în „Borderoul cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare

curente” f.nr.381 (nota de contabilitate 2). În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe

conturi trezoreriale, pentru fiecare cont se perfectează un borderou cumulativ aparte, iar notelor de

contabilitate propunem să li se atribuie numerele 2.01, 2.02, 2.03, 2.04 în succesiunea simbolurilor

analitice recomandate mai sus pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente şi a

finanţărilor bugetare. Înregistrările în borderourile cumulative se efectuează în baza extraselor din

conturile trezoreriale şi a documentelor justificative anexate la ele.

49

Sumele mijloacelor primite concomitent cu acceptarea documentelor de plată (ordine de plată,

note de transfer, delegaţii de retragere a numerarului etc.) prin intermediul trezoreriei se înscriu în

contabilitatea instituţiei publice în debitul contului 09 „Contul curent în bugetul de stat” şi creditul

contului 23 „Finanţări”. Restituirea mijloacelor neutilizate la conturile curente se înscrie ca

restabilire a cheltuielilor de casă la articolul şi alineatul respectiv de cheltuieli, înregistrându-se în

debitul contului 09 „Contul curent în bugetul de stat”, precum şi în creditul subconturilor

corespunzătoare ale conturilor „casa” şi de „decontări cu diferite organizaţii” etc. La efectuarea

acestor înregistrări se întocmeşte formula contabilă suplimentară de micşorare a finanţării primite

anterior. Se propune formula contabilă prin stornare în debitul contului 09 „Contul curent în bugetul

de stat” şi creditul contului 23 „Finanţări”.

Exemplu. În baza contractului de achiziţie a materialelor didactice şi a facturii de plată a fost

acceptat de către Trezorerie, din contul pentru învăţământul superior ciclul I, ordinul de plată în

sumă de 2850,00 lei pentru a fi efectuat transferul către S.A. „Molddidactica”. Marfa livrată a fost

înregistrată în baza facturii fiscale în sumă de 2720,00 lei, mai puţin cu 130,00 lei ( din cauza lipsei

la moment a unor poziţii marfare contractate). Suma restantă de 130,00 lei a fost restituită la contul

curent al instituţiei. În baza extraselor din contul trezorerial al instituţiei au fost efectuate

următoarele înregistrări contabile în borderoul cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile

bugetare curente - nota de contabilitate nr.2:

1. Înregistrarea finanţării acceptate pentru procurarea materialelor didactice (articolul de cheltuieli

113 „Plata mărfurilor şi serviciilor” alineat 05 „Manuale, materiale didactice, practica de

producţie a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică”):

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer

instituţiilor subordonate şi alte activităţi”, cont analitic 090.01 „Cont curent în bugetul de

stat pentru învăţământul superior ciclul I” 2850,00 lei,

Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”, subcont

analitic 230.01 „Finanţarea din buget pentru învăţământul superior ciclul I”, articolul şi

alineatul de cheltuieli 113.05 „Manuale, materiale didactice, practica de producţie a elevilor

şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică” 2850,00 lei,

2. Înregistrarea transferului efectuat în baza ordinului de plată:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 2850,00 lei,

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer


stat pentru învăţământul superior ciclul I” 2850,00 lei.

3. Reflectarea sumei restante încasate în contul trezorerial al instituţiei de la S.A. „Molddidactica”:

50




Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 130,00 lei.

4. Concomitent se înregistrează micşorarea finanţării în mărimea sumei neutilizate şi restituite în

cont prin formulă contabilă inversă. Propunem spre utilizare metoda „Storno”, deoarece aceasta

asigură, ca rulajul creditor al subcontului 230 să garanteze egalitatea cu finanţarea primită pe

parcursul perioadei de gestiune :




Ct 230 "Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", cont analitic

230.01 „Finanţarea din buget pentru învăţământul superior ciclul I”, articolul şi alineatul de

cheltuieli 113.05 „Manuale, materiale didactice, practica de producţie a elevilor şi

studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică” (130,00 lei).

5. Înregistrarea materialelor didactice achiziţionate în baza facturii fiscale are loc în borderoul

cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii - nota contabilă nr. 6:

Dt 060 „Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri” 2730,00 lei,

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 2730,00 lei.

Evidenţa analitică a finanţărilor (contul 23) se ţine pe fişe cu mai multe rubrici (forma nr. 283),

iar pe conturile curente (09) se ţine în „Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor” (forma

nr.294) pe fiecare articol de cheltuieli şi aliniate din cadrul acestor articole conform clasificaţiei

economice a cheltuielilor. Similar evidenţei conturilor curente (subcont 090) se propune deschiderea

în contabilitatea computerizată a următoarelor conturi analitice pentru subcontul 230 "Finanţarea din

buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi":

- 230.01 „Finanţarea din bugetul de stat pentru învăţământul superior, ciclul I ”;

- 230.02 „Finanţarea din bugetul de stat pentru masterat”;

- 230.03 „Finanţarea din bugetul de stat pentru doctorat”;

- 230.04 „Finanţarea din bugetul de stat pentru întreţinerea căminelor”;

- 230.05 „Finanţarea din bugetul de stat pentru întreţinerea studenţilor orfani”;

- 230.06 „Finanţarea din bugetul de stat pentru Cursurile de perfecţionare a cadrelor” etc.

În condiţiile cerinţelor informaţionale actuale este complicat de realizat manual, evidenţa

analitică a finanţărilor şi a cheltuielilor de casă în conformitate cu clasificarea organizaţională,

51

funcţională şi economică precum şi, în corelaţie cu divizarea pe programe şi subprograme a

cheltuielilor pentru instituţiile de învăţământ superior publice. Programele computerizate oferite pe

piaţa produselor informaţionale din Republica Moldova nu sunt adaptate la legislaţia privind

evidenţa contabilă în instituţiile din sectorul public. De aceea, instituţiile de învăţământ fie că au ales

doar anumite produse, care de fapt computerizează parţial contabilitatea (numai unele sectoare), fie

că pentru diferite sectoare folosesc produse diferite. Aceasta conduce la efectuarea manuală a unor

lucrări de evidenţă, totodată sunt necesare unele suplimentare (dublare de lucrări) pentru a contopi

informaţia furnizată de sectoarele de evidenţă computerizate separat în scopul întocmirii registrelor

generalizatoare de evidenţă sintetică şi analitică sau a bilanţului contabil. Astfel, Universitatea

Tehnică din Moldova şi Academia de Studii Economice din Moldova folosesc produse

informaţionale sectoriale adaptate în baza programului „1C- Contabilizare”. Pe parcursul anilor

2000-2004 unele instituţii universitare (Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Pedagogică

de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „A. Ruso” din Bălţi, Universitatea de Stat de Medicină

„N. Testimiţeanu” din Chişinău) au computerizat contabilitatea procurând programul WIZCOUNT,

care cu greu a fost adaptat la cerinţele legislative ale contabilităţii publice, utilizând separat module

pentru programul de calcul al retribuţiei muncii. Autorul este de părerea că un program de module

(modulul de Personal, modulul Bursieri, modulul Gestiune stocuri şi calculul amortizărilor, modulul

de evidenţă a decontărilor cu studenţii pentru plata taxelor de studii unite cu modulul Casa, Banca şi

alte decontări), instalate într-o reţea generată pe baza Programului „1C- Contabilizare” ar fi eficient

şi comod spre utilizare instituţiilor de învăţământ publice. Această propunere este bazată pe faptul,

că în programul „1C- Contabilizare” înregistrările se efectuează în baza documentelor justificative,

care, fiind introduse în program, automat se face înscrierea lor în toate registrele cronologice,

sintetice şi analitice. Aceste date formează baza informaţională de întocmire şi emitere a rapoartelor

financiare, statistice şi de impozitare.

În forma computerizată a evidenţei analitice a finanţărilor şi cheltuielilor de casă se propune ca

subconturile analitice să fie deschise atât pe articole şi alineate de cheltuieli, cât şi pe centre de

cost (grupe principale şi grupe), dacă programul permite astfel de rubrici (figura 2.2).

Exemplu: a) 230.113.01.06.04.064 – contul 23 „Finanţări”, 230 "Finanţarea din buget pentru

cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", pentru articolul de cheltuieli, 113 „Plata mărfurilor şi

serviciilor”, alineat 01 „Energie electrică”, grupa principală 06 „Învăţământul”, grupa 04

„Învăţământul superior”; tipul instituţiei 064 „Academii, universităţi şi alte instituţii de învăţământ

superior universitar” (246 „Cămine” etc.);

52

b) 230.135.07.07.03.240 – contul 23 „Finanţări”, subcontul 230 "Finanţarea din buget pentru

cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", articolul de cheltuieli - 135 „Transferuri către populaţie”,

alineat 07 „Burse”, grupa principală 07 „Cercetări ştiinţifice”, grupa 03 „Pregătirea cadrelor

ştiinţifice”; tipul instituţiei 240 „Doctoratul” (241 „Postdoctoratul”);

Conform Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96 la data de

31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului

bugetar curent[62, art. 34, punct.4]. Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar, cu excepţia

unor cazuri prevăzute de legislaţie [62, art. 37, pct.1]. Finanţările aprobate, dar neutilizate în anul de

gestiune curent nu pot fi utilizate în anul următor. De aceea executorii de bugete la finele anului sunt

grăbiţi să efectueze plăţile de casă planificate. Opinăm că acest lucru este contradictoriu cu

prevederile art.40, în care e stipulat că dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul

deficitului, Ministerul Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru menţinerea

nivelului deficitului aprobat prin legea bugetară anuală [62, art. 40, pct.1]. Deoarece executorii de

bugete nu sunt înştiinţaţi că au fost efectuate aceste blocări, iar trezoreria respinge seturi întregi de

documente fără explicaţii adecvate, toate acestea condiţionează atât neexecutarea planurilor de

finanţare, cât şi efectuarea plăţilor cu decalaje, nerespectându-se prevederile contractuale cu agenţii

economici. Astfel de acţiuni complică activităţile instituţiei, generează acumularea alocaţiilor

neutilizate spre sfârşitul anului financiar, iar mai apoi consumul lor iraţional din cauza îngrijorărilor

de închidere a alocaţiilor neutilizate. Considerăm necesară revizuirea acestei practici de finanţare şi

propunem, ca soldurile neutilizate în anul curent de către executorii de bugete (urmate de explicaţii

întemeiate), să fie lăsate în gestiunea acestora, fiind automat incluse în planurile de finanţare pentru

230. XXX. XX. XX. XX. XXX.

Cont / subcont

Articol de cheltuieli

Alineat de cheltuieli Grupa principală

Grupa

Criteriul de evidenţă

Figura 2.2. Structura propusă a contului evidenţei analitice al finanţărilor bugetare conform clasificaţiei cheltuielilor bugetare [89].

*Sursa: Elaborată de autor

Tipul instituţiei

53

anul următor de gestiune. Aceasta va face ca executorii de bugete să fie mai raţionali, să utilizeze

finanţele neutilizate în scopul creării unor fonduri de dezvoltare tehnico-materială a instituţiilor, în

urma cărora vor avea de câştigat beneficiarii principali – elevii şi studenţii. Soluţia poate fi în

modernizarea strategiei de finanţare a sistemului de învăţământ public din Moldova prin acordarea

conducerii universităţilor a libertăţii de a elabora strategii proprii de optimizare a cheltuielilor. Acest

lucru ar putea asigura o autonomie universitară – cerinţă susţinută de organismele internaţionale

(Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei). Poate fi urmat exemplul României, a cărei

metodologie de finanţare a învăţământului superior are un algoritm complex bazat pe numărul de

studenţi echivalenţi, pe forme de învăţământ şi domenii de specializări, precum şi pe 13 criterii de

calitate [13, 14]. Fondurile respective se alocă în baza unui contract semnat anual între Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a României şi fiecare instituţie de învăţământ superior de stat.

Sumele neutilizate în anul precedent sunt disponibile pentru anul următor.

Evidenţa mijloacelor băneşti în numerar. Pentru ridicarea numerarului, în scopul efectuării

cheltuielilor din bugetele de toate nivelurile, executorii de buget prezintă unităţilor Trezoreriei de

Stat cecul de numerar. În scopul ridicării numerarului pentru instituţiile care deţin mai multe conturi

trezoreriale, se întocmeşte un cec de numerar în sumă totală, la care se anexează Descifrarea la cecul

de numerar.

Conform punctului 3.4.3 al Normelor metodologice, privind executarea de casă a mijloacelor

bugetului public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor aprobate prin Ordinul

nr.98 din 28.11.2005 [90], unităţile Trezoreriei de Stat asigură executorii de buget cu carnete de

cecuri de numerar, care sunt procurate de la băncile deservente. Recent Trezoreria de Stat a înlocuit

cecul de numerar cu un nou document numit Delegaţie de retragere a numerarului (Anexa 11),

care permite instituţiilor publice ridicarea de numerar. Această decizie a fost luată în baza Hotărârii

Băncii Naţionale a Republicii Moldova nr. 92 din 19 aprilie 2007 „Cu privire la modificarea şi

completarea Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica

Moldova” [36]. Prin pct. 5 din Hotărâre a fost modificat pct. 3.7 din Regulament, care actualmente

stipulează că: „Retragerea numerarului de către entităţi, cu excepţia cazurilor în care sunt utilizate

cardurile de afaceri, se efectuează în baza unei delegaţii, forma şi procedurile de utilizare a căreia se

elaborează de sine stătător de către bancă…”. Totodată conform părţii a II-a „Cecurile de numerar

care la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se află în utilizare, precum şi cele din stocurile

Băncilor, vor fi acceptate până la utilizarea deplină a acestora”. Delegaţia de retragere a

numerarului a fost elaborată de către Banca de Economii S.A. (în care se deservesc unităţile

Trezoreriei de Stat), în format A4 cu aplicaţia în partea stângă a cotorului, iar pe verso sunt indicate

54

cerinţele privind completarea şi utilizarea delegaţiei. Numărul de evidenţă se atribuie de către

emitentul delegaţiei, seria lipseşte.

Considerăm că acest document are anumite neajunsuri. Astfel, el nu este un document de

strictă evidenţă; nu are Serie şi număr atribuit de către bancă, de către Biroul Naţional de Statistică

sau de către alte organe împuternicite; nu este imprimat pe hârtie de protecţie; poate fi uşor

falsificat; Semnătura delegatului este autorizată de către Trezorerie şi nu de către emitent; lipseşte

confirmarea delegatului „a primit suma indicată în delegaţie ___, semnătura____”. Reieşind din cele

sus menţionate, credem că revenirea la carnetele de cecuri sau elaborarea unei delegaţii, ca fiind de

strictă evidenţă şi înlăturarea neajunsurilor indicate, considerăm că este strict necesară.

Înregistrarea delegaţiilor emise urmează a fi organizată de către emitent, conform punctului 20 al

cerinţelor privind completarea şi utilizarea delegaţiei (Verso Anexa 11). Propunem un model al

registrului de evidenţă a delegaţiilor, care să fie cu foile numerotate, cusute, cu aplicarea

semnăturilor conducătorului şi contabilului-şef precum şi a ştampilei instituţiei. Acest registru

trebuie să fie păstrat în safeul contabilului-şef (Anexa 12). La fel se propune de a fi efectuate

modificările respective în Capitolele II şi III ale Normelor metodologice privind executarea de casă

a mijloacelor bugetului public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor nr.98 din

28.11.2005 [90].

Executorii de buget anexează la Delegaţia de retragere a numerarului următoarele documente

justificative:

Nota justificativă privind plata salariilor, indemnizaţiilor şi achitarea contribuţiilor la

bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă

medicală (Anexa 13);

Nota justificativă privind plata burselor (Anexa 14) - pentru ridicarea sumelor necesare

achitării burselor;

Nota justificativă privind cheltuielile de deplasare (Anexa 15) - pentru ridicarea sumelor

necesare plăţii cheltuielilor de deplasare;

Nota justificativă privind alte cheltuieli (Anexa 16) - pentru plăţile în numerar, conform

calculelor care argumentează cheltuielile.

Notele justificative se semnează de către persoanele autorizate cu dreptul la prima semnătură

şi dreptul la a doua semnătură pe documentele de plată, cu aplicarea ştampilei rotunde a

executorului de buget. În notele justificative se indică suma şi numărul din delegaţia de retragere a

numerarului, sumele şi numerele din ordinele de plată pentru transferarea impozitelor reţinute din

salariu şi a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat precum şi a fondurilor asigurărilor

obligatorii de asistenţă medicală, informaţii referitoare la actul juridic, după caz (ordin, decizie,

55

contract, contract de achiziţie etc.), în baza căruia se efectuează operaţiunea. Notele justificative se

prezintă în două exemplare, primul exemplar rămâne la Trezorerie, iar exemplarul al doilea, după

efectuarea plăţilor menţionate, se restituie executorului de buget.

Numerarul primit în casieriile instituţiilor publice se utilizează de către acestea în termen de 3

zile lucrătoare, incluzând ziua de primire a banilor de la instituţia bancară. După expirarea

termenului instituţiile publice sunt obligate să depună sumele de numerar neutilizate din casierii,

inclusiv sumele primite în casieria instituţiei pentru restabilirea cheltuielilor efectuate, la conturile

bancare ale trezoreriilor teritoriale deservente.

Soldul numerarului disponibil în casa instituţiei publice, în ultima zi a lunii de gestiune, în

mod obligatoriu, se depune la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale deservente.

Numerarul se eliberează instituţiilor, de obicei, în a doua jumătate a zilei care urmează după

depunerea actelor la Trezorerie. Astfel spus, pentru eliberarea mijloacelor băneşti beneficiarilor

(personalului, bursierilor etc.), prelucrarea documentelor de plată, calcularea totalurilor şi soldurilor

pe articole şi aliniate de cheltuieli instituţiile au la dispoziţie doar o singură zi (practic prima şi a

treia zi sunt folosite pentru ridicarea şi, respectiv, calcularea totalurilor şi depunerea numerarului

neutilizat la unitatea bancară). Din considerentele de mai sus, propunem pentru instituţiile deservite

prin intermediul trezoreriei, majorarea termenului de utilizare a numerarului până la 5 zile.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se efectuează conform Normelor pentru efectuarea

operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.92 [37]. Casierul reflectă operaţiunile de încasare

şi plăţi în Registrul de Casă pe măsura efectuării acestor operaţii. Înregistrările în acest Registru se

efectuează în 2 exemplare prin foaia indigo, al doilea exemplar fiind detaşabil şi serveşte casierului

drept dare de seamă pe care o prezintă în contabilitatea instituţiei. La acest exemplar se anexează

documentele primare, care atestă încasarea sau plăţile efectuate din casierie (dispoziţia de încasare,

dispoziţia de plată, borderou de plată). Soldul în Registrul de Casă trebuie să corespundă

numerarului de mijloace băneşti şi se determină la sfârşitul fiecărei zile. Instituţiile publice, inclusiv

cele de învăţământ superior, pentru a asigura evidenţa contabilă şi întocmirea rapoartelor financiare

separat pe surse, întocmesc registre de casă pentru sursele provenite din veniturile de bază separat de

sursele provenite din mijloacele şi fondurile speciale. Acest fapt contravine punctului 23 din

Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă unde se prevede că „Fiecare întreprindere ţine un

singur registru de casă, care trebuie numerotat, şnuruit şi sigilat cu ceară roşie sau de parchet.”[37,

pct.23]. Recomandăm spre modificare acest punct, pentru evitarea conflictelor cu organele de

control financiar, prin următorul conţinut „Numărul registrelor de casă nu va depăşi numărul de

56

conturi la instituţiile bancare. Numărul registrelor de casă se va indica în Politica de contabilitate cu

indicarea surselor de încasări şi plăţi. Fiecare registru trebuie numerotat...”.

Conform Instrucţiunii nr. 85 [97], pentru generalizarea informaţiei privind circulaţia şi existenţa

mijloacelor băneşti în casieria instituţiilor publice este destinat contul de activ 12 „Casa”, care

include următoarele subconturi:

120 „Casa”;

121 „Casa pe mijloace speciale”;

122 „Casa pentru alte mijloace”;

123 „Casa pe mijloace ale fondurilor speciale”;

124 „Casa veniturilor cu destinaţie specială”.

Subcontul 120 „Casa” este destinat pentru evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti provenite din

finanţările bugetare de bază, indiferent de clasificaţia cheltuielilor. In debitul subcontului 120 se

reflectă încasarea mijloacelor băneşti în casiere din creditul subconturilor contului 09 „Contul curent

în bugetul de stat” şi a subconturilor: 180 „Decontări cu personalul privind retribuţia muncii”; 181

„Decontări cu bursierii”; 160 „Decontări cu titularii de avans”; 170 „Decontări privind manco”; 178

„Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” etc. În credit se reflectă utilizarea mijloacelor băneşti din

casierie, în corespondenţă cu subconturile contului 09 şi a subconturilor de decontări 180, 181, 160,

170, 178. În opinia noastră, pentru a corespunde conţinutului real al operaţiunilor reflectate,

subcontul 120 „Casa” trebuie denumit „Casa pentru mijloacele bugetare de bază”. În baza dării de

seamă a casierului în contabilitatea instituţiei bugetare se întocmeşte nota contabilă nr. 1 –

„Borderou cumulativ privind operaţiunile de casă”.

Instituţiile de învăţământ, conform planurilor de finanţare aprobate anual efectuează cheltuieli

pentru deplasarea personalului şi a studenţilor peste hotarele Republicii Moldova. Conform

Regulamentului cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din

Republica Moldova, salariaţilor li se acordă un avans în valuta naţională a ţării unde a fost detaşat

[46, pct. 38]. Pentru plata deplasărilor instituţiile publice de învăţământ superior au nevoie de

mijloace băneşti bugetare (în numerar) în valută străină, iar în planul de conturi lipseşte un asemenea

cont, propunem includerea în planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de

cheltuieli ale instituţiilor publice a subcontului 125 „Casa în valută străină”. Acest subcont poate

fi folosit chiar şi în cazul utilizării mijloacelor valutare în numerar provenite din mijloacele şi

fondurile speciale.

Să studiem un exemplu concret: În conformitate cu ordinul rectorului şi a planului de studii au

fost delegaţi în România (Chişinău – Braşov – Bigaz – Putna - Chişinău) 29 de studenţi şi 2

57

profesori ai facultăţii de geografie pentru a petrece practica îndepărtată în perioada 08 – 18 iulie

2008. Devizul de cheltuieli a fost întocmit şi aprobat după cum este prezentat în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1

Deviz de cheltuieli pentru detaşarea studenţilor şi profesorilor în România pentru

efectuarea practicii, conform planului de studii pentru anul 2007-2008

Nr./r.

IndicatoriValuta

TarifulNr.

persoane

Curs valutar

la 07.07.08

SumaMDL

SumaEUR

1Transport tur-retur:autocar /achitat prin

virament

MDL 10900 31 - 10900

2 Diurna studenţi - 10 zile (10Euro/zi)

EUR 100 29 15,4801 44892,29 2900

3 Diurna profesori - 10 zile (20Euro/zi)

EUR 200 2 15,4801 6192,04 400

4Cazarea – gratis, conform contr. de

colaborare

- - - - - -

5 Total 619844,33 3300

*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Contabilitatea UST( ordinului Rectorului UST

nr.118 din 07 mai 2008).

În baza datelor contabilitatea a executat ordinul, operând numai cu valută naţională cu

determinarea necesarului fiind aplicat cursul Băncii Naţionale a Moldovei pentru diurna achitată.

Pentru situaţia acordării în avans a cheltuielilor pentru detaşare, conform exemplului menţionat

propunem întocmirea formulelor contabile prezentate în tabelul 2.2. Detaşaţii au revenit la data de

17.07.08- cu o zi mai devreme, pentru care au restituit mijloacele băneşti neutilizate parţial în valută

străină, parţial în lei moldoveneşti.

Evidenţa cheltuielilor bugetare. Un aspect deosebit de important în procesul bugetar este

efectuarea cheltuielilor. Instituţiile publice de învăţământ pot face cheltuieli în condiţia în care

aceste alocaţii corespund planurilor de finanţare anuale aprobate şi numai în conformitate cu

articolele şi alineatele de cheltuieli incluse în aceste planuri. Alocaţiile incluse în repartizarea lunară

pentru utilizări specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizări fără notificarea şi aprobarea

Ministrului Finanţelor. Se interzice acoperirea cheltuielilor prin finanţarea directă de către bănci,

precum şi la contractarea împrumuturilor de către instituţiile publice.

58

Tabelul 2.2

Formule contabile pentru evidenţa mijloacelor băneşti în numerar în valută străină*

Conturi corespondenteSuma

Nr.crt.

Conţinutul operaţiunii

euro leidebit credit

1. Procurarea valutei în ziua de 07.07.08 mijloace bugetare/ mijloace speciale

3300 51084,33 114 090/ 111

2 Încasarea valutei în casierie (la cursul zilei încasării) 3300 54285 125 114

3. Acordarea avansului din casierie în valută (în aceeaşi zi) titularului de avans.

3300 54285 160 125

4.Acceptarea cheltuielilor de deplasare în baza decontului de avans la revenirea delegaţilor

(17.07.08), curs 15,4801

2970 45975,90 200/ 211 160

Restituirea avansului neutilizat:a) în valută străină, curs 15,4801

300 4644,03 125 1605.

b) în valută naţională 464,40 120/ 121 160

6.Depunerea valutei neutilizate în contul valutar la

18.07.08, curs 15,5299300 4658,97 114 125

7.Înregistrarea diferenţei favorabile a cursului

valutar:mijloace bugetare/ mijloace speciale

14,94 114 230/400

8.Înregistrarea diferenţei nefavorabile a cursului

valutarmijloace bugetare/ mijloace speciale

0,00 200/211 114

9. Vânzarea valutei neutilizate la 18.07.08 300 4658,97 090/111 114

10.Depunerea în contul curent a avansului neutilizat,

restituit în casierie în valută naţională464,40 090/111 120/121

11.Restituirea cheltuielilor depăşite din contul personal al titularului de avans la revenire (numai în valută

naţională)

0.00 160 120, 121

Notă: Recomandăm procurarea şi acordarea avansului în valută străină în limita sumelor aprobate în devizul de cheltuieli întocmit, conform cerinţelor legislative, pentru a evita operaţiunile de restituire în conturile curente a valutei neutilizate. Restituirile, dacă acestea totuşi vor avea loc, se vor efectua la conturile curente la restabilirea cheltuielilor

de casă la articolul şi alineatul 114.02 „Deplasări peste hotare”*Sursa: Elaborat de autor.

Cheltuielile efective se înregistrează în contabilitatea instituţiilor de învăţământ superior în

baza documentelor justificative conform principiului contabilităţii de angajamente pe măsura

efectuării lor, indiferent de momentul achitării. Taxele şi impozitele aferente mărfurilor şi serviciilor

procurate sunt incluse în componenţa cheltuielilor respective. Evidenţa cheltuielilor din buget se ţine

pe subdiviziunile clasificării bugetare, pe articole şi cheltuieli ale clasificaţiei economice a

cheltuielilor bugetare şi în strictă corespundere cu planurile de finanţare aprobate şi repartizate pe

luni. Conform Instrucţiunii nr. 85 [97, pct.181, 183], cheltuielile efective din contul veniturilor

bugetare de bază se înregistrează în contul 20 "Cheltuieli din buget", subcontul 200 "Cheltuieli

bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi", iar a cheltuielilor bugetare

pentru investiţii capitale - la subcontul 203 "Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale".

59

În debitul subconturilor se înregistrează calcularea cheltuielilor bugetare ca de exemplu:

calcularea retribuţiilor, burselor, contribuţiilor la asigurări sociale, plăţilor pentru serviciile prestate,

consumul materialelor etc.

În credit se înregistrează diminuarea cheltuielilor bugetare pe parcursul anului, precum şi

închiderea soldului contului de cheltuieli la sfârşitul anului în debitul subcontului 230 "Finanţarea

din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi" cu excepţia soldurilor din pasivul bilanţului

la capitolul "Decontări", cu excluderea subcontului 175 "Decontări privind manco transmise în

organele de anchetă".

Recomandăm ca diminuarea cheltuielilor să fie înregistrată prin metoda de stornare, reflectând

sumele cu semnul minus în debitul contului 20, astfel fiind asigurat principiul necompensării, iar

rulajul debitor va informa despre cheltuielile acumulate pe parcursul anului curent. O modificare

binevenită ar fi includerea în planul de conturi al subconturilor 204 „Cheltuieli neacoperite ale

anilor precedenţi” şi 206 „Cheltuieli anticipate”. Sumele restante ale cheltuielilor bugetare

(subcont 200) la sfârşitul anului de gestiune se vor înregistra la începutul anului următor în debitul

subcontului 204. Această evidenţă ne va asigura divizarea cheltuielilor anului curent de cele ale

anilor precedenţi, fapt ce va fi util la întocmirea rapoartelor semestriale şi anuale, la efectuarea

analizei economico-financiare a activităţii instituţiilor publice, la executarea controlului financiar

intern şi din partea organelor competente. Sugestia de a contabiliza cheltuielile anilor precedenţi la

un subcont separat a parvenit din partea cercetătorului M. Nani încă în anul 2004 [70], care a propus

de a fi introdus în planul de conturi al evidenţei contabile ale instituţiilor bugetare spre utilizare

subcontul 204”Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei în anii precedenţi”. O astfel de

necesitate a existat în practica contabilă pe parcursul a mai multor ani şi continue să fie actuală,

deoarece evidenţa cheltuielilor în instituţiile publice se desfăşoară pe două direcţii: evidenţa

cheltuielilor efective şi evidenţa cheltuielilor de casă (plăţilor de casă). La compararea acestora,

utilizatorii de informaţii (organele de resort, organele de control etc.) cer explicaţii întemeiate, cu

privire la devierile dintre ele. Unul din răspunsuri este efectuarea cheltuielilor de casă în anul curent

pentru cheltuielile efective înregistrate în contabilitate în anul precedent şi invers, achitarea în avans

în anul curent a cheltuielilor care vor fi efectuate în anul următor. Contabilizarea lor la conturi

distincte ar uşura efectuarea unei analize a cheltuielilor în instituţiile publice şi la luarea deciziilor

manageriale corecte.

Evidenţa analitică a cheltuielilor efective se ţine în Registrul de evidenţă a alocaţiilor şi

cheltuielilor (f.nr.309-b), în care se deschid conturi aparte pe fiecare articol de cheltuieli din

paragraful corespunzător pentru toate grupele principale şi grupele conform clasificaţiei cheltuielilor

60

bugetare. La sfârşitul lunii în registru se fac totalurile lunare şi cumulative de la începutul anului.

Organizarea contabilităţii în baza clasificaţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor a fost descrisă în

Capitolul I paragraful 1.1. din lucrare.

Pentru evidenţa analitică a cheltuielilor în cazul contabilităţii computerizate, propunem

deschiderea următoarelor conturi analitice, în dependenţă de articolul şi aliniatul de cheltuieli, grupă

principală şi grupă, precum şi de tipul instituţiei conform clasificaţiei bugetare a cheltuielilor [89]:

- 200.113.04.06.04.064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior ciclul I”, articolul

113 „Plata mărfurilor şi serviciilor”, alineat 01 „Energie termică”, grupa principală 06

„Învăţământul”, grupa 04 „Învăţământul superior”; tipul instituţiei 064 „Academii,

universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior universitar” (246 „Cămine” etc.);

- 200.113.04.06.04.246 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea căminelor”,

- 200.135.07.07.03.240 „Cheltuieli bugetare pentru studii doctorat”, articolul de cheltuieli -

135 „Transferuri către populaţie”, alineat 07 „Burse”, grupa principală 07 „Cercetări

ştiinţifice”, grupa 03 „Pregătirea cadrelor ştiinţifice”; tipul instituţiei 240 „Doctoratul” (241

„Postdoctoratul”);

- 200.113.09.10.11.064 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea studenţilor orfani”,

- 200.112.00.06.06.066 „Cheltuieli bugetare pentru cursurile de perfecţionare a cadrelor”etc.

200. XXX. XX. XX. XX. XXX.

Cont / subcont

Articol de cheltuieli

Alineat de cheltuieli Grupa principală

Grupa

Criteriul de evidenţă

Figura 2.3. Structura propusă a evidenţei analitice a cheltuielilor bugetare conform clasificaţiei bugetare[89]


Tipul instituţiei

61

Vom exemplifica contabilizarea unor cheltuieli pentru întreţinerea instituţiei de învăţământ

în baza figurii 2.3:

1. Calcularea bursei lunare studenţilor autohtoni (art.135, al.07):

Debit 200135070604064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I”

Credit 181 „Decontări cu bursierii”.

2. Acceptarea facturii fiscale pentru serviciile de apă şi canalizare prestate de SA „Apă - Canal”

(art. 113, al.35):

Debit 200135350604064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I”

Credit 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”.

3. Trecerea la cheltuieli a consumului de materiale folosite la reparaţia curentă a căminului

studenţesc (art.113, al.17):

Debit 200113170604246 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea căminelor”,

Credit 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou”.

Conform Legii Contabilităţii, în instituţiile publice, rezultatul executării bugetare se stabileşte

anual prin închiderea conturilor de cheltuieli şi a conturilor de surse din care acestea au fost

efectuate [54, art. 17, pct.17]. Închiderea conturilor de cheltuieli bugetare la sfârşitul anului în limita

finanţării primită din buget în anul de gestiune se efectuează separat pe fiecare cont analitic prin

următoarea formulă contabilă:

Debit 230135070604064 „Finanţarea din buget pentru învăţământul superior ciclul I”,

Credit 200135070604064 „Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior ciclul I”.

Subcontul 203 "Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale" este destinat pentru evidenţa

cheltuielilor ce ţin de construirea şi reconstruirea clădirilor şi edificiilor din contul mijloacelor

bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cheltuielile

acumulate pentru lucrările executate se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul

subcontului 150 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii". La sfârşitul anului sunt trecute în

debitul subcontului 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale” numai cheltuielile legate

de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului. Obiectele de construcţie finalizate şi

date în exploatare în baza actelor de primire se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare

ale contului 01 „Mijloace fixe” şi creditul subcontului 250 „Fondul mijloacelor fixe”. Cheltuielile

aferente obiectelor de construcţie şi reconstrucţiilor nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost

date în exploatare, rămân în soldul subcontului 203 în balanţa anului următor.

Modul respectiv de decontare a cheltuielilor capitale în cadrul instituţiilor publice, inclusiv şi în

cadrul instituţiilor de învăţământ superior nu corespunde cerinţelor standardelor naţionale şi nici

62

celor internaţionale de contabilitate, la fel nici principiilor de bază a contabilităţii. În perioadele când

a avut loc construcţia şi darea în exploatare a unei construcţii (bloc de studii, cămin), cheltuielile

înregistrate sunt enorme, pe când în anii următori acestea lipsesc. IPSAS-17, paragraful 54

mărturiseşte că, „ ...Costul amortizării pentru fiecare perioadă ar trebui recunoscută ca o cheltuială,

cu excepţia cazului în care este inclus în valoarea contabilă a altui activ” [114, p.442]. Trecerea la

cheltuieli prin decontarea lunară a uzurii mijloacelor fixe este, în opinia noastră cea mai corectă,

indiferent de proprietarul acestora, de aceea se necesită o schimbare radicală în contabilitatea

instituţiilor publice, prin trecerea la planul general de conturi şi prin ajustarea ei la Standardele

Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.

Alte aspecte ale contabilităţii cheltuielilor vor fi dezvăluite şi în cadrul altor compartimente din

lucrare.

2.2 Perfecţionarea organizării contabilităţii mijloacelor speciale din studii cu plată şi din

alte plăţi şi servicii prestate de instituţiile de învăţământ publice

O particularitate a activităţii instituţiilor de învăţământ superior publice constă în diversitatea

fondurilor băneşti necesare pentru desfăşurarea procesului de studii. Ca urmare sursele provenite din

finanţările bugetare de bază şi cele din mijloacele speciale, care necesită contabilizare şi reflectare în

rapoartele privind executarea bugetelor separat.

În conformitate cu art. 12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII

din 25 mai 1996 [62], mijloace speciale ale instituţiilor publice sunt veniturile acestora obţinute, în

condiţiile stabilite prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată,

precum şi din donaţii, sponsorizări şi din alte mijloace băneşti, intrate legal în posesia instituţiei

publice. Ele se includ în bugetele respective, se consideră venituri şi sunt direcţionate pentru

cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii statutare a acestor instituţii, în conformitate cu

principiile şi regulile de elaborare, aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare.

Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată, efectuate şi prestate de instituţiile publice şi

mărimea taxelor la servicii, precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale pe tipuri

se stabilesc de către Guvern, dacă actele normative nu prevăd altfel.

Instituţiile de învăţământ publice acumulează venituri şi efectuează cheltuieli din contul

mijloacelor speciale în conformitate cu Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale

ale instituţiilor publice finanţate din buget aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din

31.12.2004 [98]. Clasificarea şi conţinutul veniturilor din mijloacele speciale ale instituţiilor de

învăţământ superior publice sunt prezentate în tabelul 2.3.

63

Mărimea taxelor de studii în instituţiile de învăţământ publice depinde de volumul de

cheltuieli necesare pentru pregătirea specialiştilor şi este aprobată de organul de conducere al

instituţiei, fiind propusă apoi spre confirmare Ministerului de resort.

Tabelul 2.3 Clasificarea şi conţinutul veniturilor obţinute din mijloace speciale

ale instituţiilor publice de învăţământ superior*

Cat

egor

ia

Denumirea Conţinutul veniturilor:

001 Servicii cu plată

Studii pe bază de contract; Plăţile persoanelor fizice şi juridice pentru reciclarea şi perfecţionarea cadrelor; Instruirea persoanelor la cursurile de scurtă durată; Cursurile de instruire militară; Comercializarea biletelor în bazele de odihnă; Venituri din activitatea sportivă şi de întremare a sănătăţii; Prestarea serviciilor informaţionale (serv. Internet,

instalări şi elaborări soft, scanări, machetări, culegeri computerizate a textelor etc.); Comercializarea produselor din gospodăriile didactice, auxiliare şi loturile experimentale;

Comercializarea articolelor confecţionate în atelierele didactice; Servicii de alimentaţie publică prestate de cantinele studenţeşti; Veniturile provenite din exploatarea transportului

propriu; Plata pentru chirie în căminele instituţiilor de învăţământ; Alte venituri din servicii cu plată intrate legal în posesia instituţiei;

002

Plata pentru chiria/arenda

bunurilor proprietate publică

Prestarea serviciilor comunale;Arenda încăperilor;

003

Granturi, sponsorizări / filantropie şi

donaţii

Granturi, sponsorizări, donaţii şi alte venituri cu destinaţie specială neatribuite la tipurile enumerate mai sus;

005Alte mijloace

specialeMijloace încasate în scopul realizării unor măsuri şi activităţi de interes public.

*Sursa: Elaborat în baza ordinului MF nr.94 [98] şi a HG nr.196[44].

Prin Hotărârea Guvernului RM „Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului” nr. 196 din 22 februarie 2007, cu modificările operate prin Hotărârea Guvernului nr. 872 din 17 iulie 2008 [44], a fost aprobat nomenclatorul şi cuantumul plăţilor la lucrările şi serviciile prestate de către instituţiile de învăţământ, subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Taxele de studii indicate în nomenclator [44, Anexa 1] au fost aprobate la propunerea instituţiilor de învăţământ, care diferă de la o instituţie la alta şi chiar la aceleaşi specialităţi. Ele sunt reexaminate în fiecare an de către conducerea instituţiilor, propuse Ministerului Educaţiei şi Tineretului spre aprobare, apoi legiferate prin hotărâre de guvern. De aici rezultă necesitatea unificării modalităţilor de determinare a taxelor de studii, având la bază programele de studii, calitatea predării şi nivelul didactico-ştiinţific al personalului, baza tehnico-materială, înzestrarea cu materiale didactico-metodice şi biblioteci dotate cu literatură de specialitate, existenţa bazelor experimentale şi de efectuare a practicii de producere, crearea condiţiilor social-culturale şi de odihnă a beneficiarilor etc.

Conform datelor din tabelul 2.4 am determinat dinamica cheltuielilor pentru întreţinerea unui student echivalent în instituţiile de învăţământ superior subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova pentru anii 2005-2007.

64

Tabelul 2.4 Calculul cheltuielilor totale medii la un student echivalent în instituţiile de învăţământ

superior din Republica Moldova (Total 11 instituţii)* (mii lei)

*Sursa: Elaborată de autor în baza datelor formularelor nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”, nr. 4

„Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” şi Formularul 3-5b „Raport privind efectivul de elevi al instituţiilor medii de specialitate şi studenţi al

instituţiilor de învăţământ superior” al Ministerului Educaţiei şi Tineretului din RM (lista instituţiilor datele cărora sunt incluse în calcul este prezentată în

anexa 3.

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007Total pe

3 aniIndicatori nr.

articbuget

mijloace speciale

Total cheltuieli

buget mijloace speciale

Total cheltuieli


Total cheltuieli

Total pe 3 ani

Ponderea în totalul

Chelt.

%

Ponderea în total Chelt. curente,%

A 1 6 7 8 3 4 5 9 10 11 12 13 14

TOTAL CHELTUIELI CURENTE 100 86614,8 201281,5 287896,3 107834,7 239585,0 347419,7 142174,3 268805,7 410980,0 1046296,0 80,05 100,0

Retribuirea muncii 111 42543,3 116887,3 159430,6 54181,8 142218,6 196400,4 71862,5 151244,0 223106,5 578937,5 44,29 55,33

Contrib. la bugetul asig. sociale de stat 112 10888,8 30753,3 41642,1 13526,2 36510,6 50036,8 17285,8 36896,6 54182,4 145861,3 11,16 13,94

Plata mărfurilor şi serviciilor 113 9371,9 50208,0 59579,9 8047,3 56751,6 64798,9 7284,0 75650,3 82934,3 207313,1 15,86 19,81

Deplasări în interes de serviciu 114 10,0 687,9 697,9 8,2 943,8 952,0 0,0 724,7 724,7 2374,6 0,18 0,23Primele de asigurare oblig. de asist. medical 116 815,2 2280,1 3095,3 1042,7 2782,3 3825,0 1733,5 3692,2 5425,7 12346,0 0,94 1,18

Transferuri curente 130 22985,6 464,9 23450,5 31028,5 378,1 31406,6 44008,5 597,9 44606,4 99463,5 7,61 9,51Transferuri pentru produse şi servicii 131 0,0 182,7 182,7 0,0 73,6 73,6 0,0 187,4 187,4 443,7 0,03 0,04Transferuri către populaţie (inc. bursele) 135 22985,6 188,8 23174,4 31028,5 241,0 31269,5 44008,5 354,8 44363,3 98807,2 7,56 9,44

Transferurile peste hotare 136 0,0 93,4 93,4 0,0 63,5 63,5 0,0 55,7 55,7 212,6 0,02 0,02

TOTAL CHELTUIELI CAPITALE 200 7682,0 63871,1 71553,1 12768,4 118092,2 130860,6 11823,7 46499,1 58322,8 260736,5 19,90 100

Investiţiile capitale şi reparaţii capitale 240 7682,0 63871,1 71553,1 12768,4 118092,2 130860,6 11823,7 46499,1 58322,8 260736,5 19,90 100Investiţiile capitale în construcţii 241 5873,1 39310,0 45183,1 10881,4 95063,1 105944,5 10083,8 26416,0 36499,8 187627,4 14,40 71,96

Procurarea de utilaj şi de obiecte 242 1581,2 12288,9 13870,1 1575,5 9615,2 11190,7 772,2 8054,0 8826,2 33887,0 2,60 13,00

Reparaţia capitală 243 227,7 12272,2 12499,9 311,5 13413,9 13725,4 967,7 12029,1 12996,8 39222,1 3,00 15,04

TOTAL-CHELTUIELI 94296,8 265152,6 359449,4 120603,1 357677,2 478280,3 153998,0 315304,8 469302,8 1307032,5 100 100

Nr. mediu de studenţi la secţia de zi 15236 41009 56245 16067 40032 56099 16712 38853 55565 167909 X X

Nr. mediu de stud. la secţia fr. redusă 1402 29727 31129 1513 28937 30450 1637 27845 29482 91061 X XNr. mediu total de stud. echivalenţi 15797 52900 68697 16672 51607 68279 17366 49991 67357 204333 X XChelt. totale medii la un stud. echiv. (lei) 5969 5012 5232 7234 6931 7005 8868 6307 6967 6397 X XChelt. curente la 1 st. echivalent (lei) 5483 3805 4191 6468 4643 5088 8187 5377 6101 5121 X XChelt. personal la 1 st. echivalent (lei) 3434 2834 2972 4124 3517 3665 5233 3837 4197 3608 X X

65

Cheltuielile totale includ cheltuielile curente şi cheltuielile capitale. Ponderea cheltuielilor

curente în totalul de cheltuieli este de 80,05%, iar ponderea cheltuielilor de personal în totalul

cheltuielilor curente constituie -70,45%. (coloana 14, articolele: 111 „Retribuirea muncii”-55,33%;

112 „Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale”- 13,94%; 116 „Primele de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală” -1,18%).

Cheltuielile totale medii pentru un student echivalent s-au majorat de la 5232 lei în anul 2005

până la 6967 lei în 2007 sau cu 33,2%, iar cheltuielile curente medii respectiv de la 4191 la 6101 lei

sau cu 45,6%, cheltuielile medii de personal respectiv de la 2972 lei la 4197 lei sau cu 41,2%.

În continuare propunem o metodă de calcul a taxelor de studii pentru instituţiile de

învăţământ superior, bazată pe analiza cheltuielilor prezentate în tabelul 2.4. Instituţiile, pentru a

putea determina taxele de studii pe facultăţi, specialităţi, vor lua ca bază cheltuielile totale medii la

un student echivalent pe anul financiar precedent. Pentru a evita problemele, care ar apărea din

cauza decalajului dintre cheltuielile medii pentru studenţii ce-şi fac studiile din contul bugetului şi

pentru cei cu taxă de studii, se vor calcula cheltuielile totale medii (cele efectuate din veniturile de

bază ale bugetului şi cele din mijloacele speciale).

Taxa pentru studii se va constitui din cheltuieli curente şi cheltuieli capitale.

Cheltuielile curente se divizează în:

1) cheltuieli de personal, care includ: cheltuieli privind retribuţia muncii; cheltuieli privind

contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat; cheltuieli privind contribuţii la fondul asigurării

obligatorii de asistenţă medicală;

2) cheltuieli pentru plata mărfurilor, serviciilor şi a altor cheltuieli curente care includ:

cheltuieli pentru serviciile comunale şi de deservire (energia electrică şi termică, gaze, apă,

canalizare şi salubrizare, paza, deservirea ascensoarelor şi a altui utilaj şi inventar utilizat); cheltuieli

de procurare a materialelor gospodăreşti, a materialelor didactice, manualelor, cărţilor şi ediţiilor

periodice, a inventarului moale şi a echipamentului atribuit la categoria de obiecte de mică valoare şi

scurtă durată, alte bunuri;

3) cheltuieli de comunicare (poşta, telefonia fixă şi mobilă); cheltuieli de transport; cheltuieli

pentru reparaţia curentă a clădirilor şi a încăperilor; cheltuieli privind arendarea bunurilor; cheltuieli

privind formarea profesională a personalului; cheltuieli privind lucrările de informatică şi calcul

(procurarea de programe informaţionale, internetul);

4) cheltuieli de deplasări (locale şi internaţionale);

5) alte cheltuieli curente aferente procesului de studii (cheltuieli legate de acreditarea

instituţiei, organizarea conferinţelor şi a altor manifestări ştiinţifice, culturale etc.)

66

5) alte cheltuieli curente aferente procesului de studii (cheltuieli legate de acreditarea

instituţiei, organizarea conferinţelor şi a altor manifestări ştiinţifice, culturale etc.)

Cheltuielile capitale includ:

1) cheltuieli pentru procurare a bunurilor materiale şi nemateriale, atribuite la categoria de

active pe termen lung;

2) cheltuielile pentru reparaţia capitală a obiectelor social culturale.

Deoarece instituţiile publice includ în cheltuielile efective ale perioadei de gestiune costurile

ce ţin de procurarea şi de reparaţia capitală a mijloacelor fixe, propunerea noastră este de a exclude

din taxele de studii cheltuielile capitale şi de a include uzura anuală a mijloacelor fixe destinate

procesului de studii şi de administrare, precum şi a obiectelor social-culturale.

Procesul de pregătire a unui student la diferite forme de învăţământ (zi, frecvenţă redusă,

serală etc.) necesită diferite cheltuieli, de aceea este necesar de a echivala numărul studenţilor de la

diferite forme cu numărul studenţilor de la învăţământul cu frecvenţă la zi. Pentru aceasta este

necesar de a aplica coeficienţi de echivalare, care exprimă raportul dintre cheltuielile necesare

pentru pregătirea unui student la alte forme de învăţământ şi cheltuielile pentru pregătirea unui

student cu frecvenţă la zi [13, 14].

Numărul studenţilor echivalenţi se va determina prin aplicarea următorilor coeficienţi de

echivalare:

Studenţi cu frecvenţă la zi: k =1,0;

Studenţi cu frecvenţă redusă: k = 0,4.

Algoritmul determinării numărului de studenţi echivalenţi e următorul:

4,0.... NNN ffszises

, unde

N es ..= numărul studenţilor echivalenţi în instituţie;

N zis .= numărul de studenţi cu frecvenţă la zi;

N ffs .= numărul de studenţi la cursuri cu frecvenţă redusă.

Costul pe student echivalent pentru perioada anilor precedenţi se determină aplicând formula:

(pentru claritate se va vedea Clasificaţia economică a cheltuielilor[89]):

NChCh

Cs.e.

capitalecurente

s.e.

;

67

Unde:Tabelul 2.5

Determinarea factorilor folosiţi pentru calculul costului pe student echivalent*

Factori Denumirea Modul de determinare

C es ..costul pe student echivalent

Chcurentecheltuieli curente ChCh aredeFunctionpersonal

Chcapitalecheltuieli capitale ChRCChMF artartart )01.243.243.(242.

Ch personalcheltuieli de personal CAMCASFRM artartart 116.112.111.

Ch aredeFunctioncheltuieli de funcţionare ChDChMS artartart 114.)09.113.113.(

FRM art 111.fondul retribuirii muncii articolul 111

CAS art 112.contribuţii la bugetul asigurărilor sociale

articolul 112

CAM art 116.prime de asigurare obligatorie

de asistenţă medicalăarticolul 116

ChMS artart )09.113.113.( cheltuieli materiale şi servicii total articolul 113 minus cheltuieli de

alimentaţie art.113.09

ChDart 114.cheltuieli de deplasare articolul 114

ChMFart 242.cheltuieli de procurare a

mijloacelor fixearticolul 242

ChRC artart )01.243.243.( cheltuieli de reparaţii capitale articolul 243 minus cheltuieli de

reparaţie capitală a fondului de locuinţe*Elaborat de autor

Analizând cheltuielile efectuate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din subordinea

Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru ultimii 3 ani financiari (tabelul 2.4) putem conchide că

este necesară excluderea din calcul a cheltuielilor pentru investiţiile capitale de lungă durată şi

cheltuielile de ordin social şi stimulator: investiţiilor capitale în construcţii (art. 241), reparaţiilor

capitale a fondului de locuinţe (art. 243.01), transferurilor pentru produse şi servicii (art. 131),

transferurile către populaţie (art. 135 - bursele, indemnizaţiile, compensarea cheltuielilor de

transport etc.), cheltuieli pentru alimentaţie (art.113.09).

Dacă excludem din cheltuielile totale reflectate în tabelul 2.4, cheltuielile aferente articolelor sus

menţionate ponderea cheltuielilor va fi diferită, iar cheltuielile medii la un student echivalent se

reduc de la 6967 la 5600 lei. Această diferenţă se remarcă dacă am compara datele din tabelul 2.4 cu

datele din tabelul 2.6. Pentru cheltuielile ce ţin de investiţiile capitale, în cazul când nu se acceptă

excluderea lor din taxa de studii este necesară o analiză a cheltuielilor medii determinate pentru o

perioadă de 10-15 ani.

68

Tabelul 2.6

Periodicitatea: anul 2005,2006,2007 codInstituţia Total pe Ministerul Educaţiei şi Tineretului pe 11 institutuţii superioare subordonate 129Executorul primar de buget Ministerul Educatiei şi Tineretului 129Grupa principala Învăţământul 6Grupa Învăţământul superior, universitar 4Tipul instititiei Academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţămînt superior 64unitatea de măsură mii lei

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1 1.CHELTUIELI CURENTE 100 63629,2 193634,8 257264,0 76806,2 231017,9 307824,1 98165,8 259010,6 357176,4 922264,5 92,82 1002 Retribuirea muncii 111 42543,3 116887,3 159430,6 54181,8 142218,6 196400,4 71862,5 151244,0 223106,5 578937,5 58,26 62,773 Contrib.la bugetul asig.sociale de stat 112 10888,8 30753,3 41642,1 13526,2 36510,6 50036,8 17285,8 36896,6 54182,4 145861,3 14,68 15,82

4

Primele de asigurare oblig. de asist.medical 116 815,2 2280,1 3095,3 1042,7 2782,3 3825,0 1733,5 3692,2 5425,7 12346,0 1,24 1,34

5 Total cheltuieli de personal/111,112,116 54247,3 149920,7 204168,0 68750,7 181511,5 250262,2 90881,8 191832,8 282714,6 737144,8 74,19 79,93

6 Plata mărfurilor şi serviciilor 113 9371,9 43026,2 52398,1 8047,3 48562,6 56609,9 7284,0 66453,1 73737,1 182745,1 18,39 19,81

7 Deplasări în interes de serviciu 114 10,0 687,9 697,9 8,2 943,8 952,0 724,7 724,7 2374,6 0,24 0,268 Transferuri curente 130 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,09 Transferuri pentru produse si servicii 131 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 Transferuri către populaţie 135 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,011 Transferurile peste hotare 136 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

12 2.CHELTUIELI CAPITALE 200 1808,9 24558,3 26367,2 1887,0 23029,1 24916,1 772,2 19315,6 20087,8 71371,1 7,18 10013 Investiţiile capitale si reparatii capitale 240 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,014 Investiţiile capitale în construcţii 241 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,015 procurarea de utilaj şi de obiecte 242 1581,2 12288,9 13870,1 1575,5 9615,2 11190,7 772,2 8054,0 8826,2 33887 3,41 47,4816 Reparaţia capitală 243 227,7 12269,4 12497,1 311,5 13413,9 13725,4 0,0 11261,6 11261,6 37484,1 3,77 52,52

17 TOTAL-Cheltuieli generale 65438,1 218193,1 283631,2 78693,2 254047,0 332740,2 98938,0 278326,2 377264,2 993635,6 100 x18 Nr mediu de studenti / zi 15236 41009 56245,0 16067 40032 56099,0 16711,5 38853 55564,5 167908,5 x x19 Nr. mediu studenţi secţia F/F 1402 29727 31129,0 1513 28937 30450,0 1637 27845 29482,0 91061 x x20 Nr. mediu studenţi- echivalent 15796,8 52899,8 68696,6 16672,2 51606,8 68279 17366,3 49991 67357,3 204332,9 x x

21Celtuieli medii totale la 1 student-echivalent lei 4142,49 4124,65 4128,75 4720,02 4922,74 4873,24 5697,13 5567,53 5600,94 4862,83 100 x

22 Chelt.medii curente la 1 stud. echivalent lei 4028,0 3660,4 3744,9 4606,8 4476,5 4508,3 5652,7 5181,1 5302,7 4513,5 92,82 100

23 inclusiv: Chelt.medii de personal lei 3434,1 2834,1 2972,0 4123,7 3517,2 3665,3 5233,2 3837,3 4197,2 3607,6 74,19 79,93

24 inclusiv:Chelt.medii de materiale si servicii lei 593,9 826,4 772,9 483,2 959,3 843,0 419,4 1343,8 1105,5 906,0 18,63 20,07

25 chelt. medii capitale la 1 stud. echivalent lei 114,5 464,2 383,8 113,2 446,2 364,9 44,5 386,4 298,2 349,3 7,18 x

(lista instituţiilor de învăţământ superior subordonate MET dinRM, care au fost incluse în calcul se poate vedea din anexa 3)

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Calculul şi aprecierea cheltuielilor medii (fără cheltuielile de investiţii capitale şi cele de ordin social) la un student echivalent în dinamică

nr. d/r Indicatorii artic. alinPonderea în

chelt. curente %

Total cheltuieli


Total cheltuieli

Sursa: Elaborată în baza datelor reale din Formularul 2,4 şi 3-5b total pe grupa principală 6 Invăţământul,Grupa 4 Invăţământul superior Din cheltuielile curente au fost scăzute cheltuielile pentru burse şi alte transferuri către popolaţie şi alimentaţia art.113,09din cheltuielile capitale au fost scăzute investiţiile capitale în construcţii şi reparaţiile capitale a fondului de locuinţe

Total pe 3 ani

Ponderea chelt in total%

mijloace speciale


Total cheltuieli

buget

69

Analiza datelor din tabelul 2.6 ne arată că am obţinut următoarea pondere a cheltuielilor:

Cheltuielile curente [Chcurente] – 92,82 %;

Din ele: Cheltuieli de personal [Chpersonal] - 79,93 % sau 74,19 % din total,

Cheltuieli de funcţionare [Ch aredeFunction]- 20,07 % sau 18,63 % din total.

Cheltuielile capitale [Chcapitale] – 7,18 %

Astfel am obţinut egalitatea:

%18.7%82.92%100 ChChCh capitalecurentetotale sau

%18.7%63.18%19.74%100 ChChChCh capitalearedeFunctionpersonaltotale ,

din care putem determina coeficienţii de raportare a factorilor necunoscuţi:

(Ch aredeFunction, Chcapitale

), faţă de cei de bază (Chpersonal)

aplicând egalitatea: 100 = (74,19 +18,63) + 7,18

Nivelul I de raportare a Ch aredeFunction faţă de Chpersonal

:

2438,119.74

28.921

Ch

ChKpersonal

aredeFunction , (Verificare: 74,19 × 1,2438 = 92,28)

Nivelul II de raportare a Chcapitale faţă de Chcurente

:

0836,128.92

1002

ChCh

Kcurente

capitale , (Verificare: 92,28 × 1,0836 = 100)

Astfel, aplicând coeficienţii de raportare determinaţi obţinem egalitatea:

100 = (Chpersonal)×K1×K2 = (74.19) ×1.2438×1.0836

Pentru determinarea taxei de studii în cadrul instituţiei de învăţământ superior se va efectua

calculul cheltuielilor medii de personal la un student echivalent pentru anul precedent, care se va

ajusta la coeficientul respectiv de majorare a salariilor în conformitate cu legile salariale în

vigoare şi cu indicele de majorare adoptat de către Ministerul Finanţelor la întocmirea

propunerilor de buget, ţinându-se cont şi de modificările efectuate în statele de personal. De

exemplu, în anul 2008 procentul de majorare a salariilor faţă de anul 2007 a constituit 10%

[Hotărârea Guvernului nr.1399 din 12.12..2007 „Cu privire la implementarea normelor salariale

prevăzute în anul 2008 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar” [41], stipulează că, cu

începere de la 1 ianuarie 2008, li se alocă mijloace bugetare în cuantum de 10% de la salariile de

bază real stabilite, ţinându-se cont de toate sporurile, suplimentele şi premiile calculate în

cuantum procentual faţă de salariul tarifar (de funcţie)].

70

Dacă luăm ca bază cheltuielile medii de personal la un student echivalent pentru anul

precedent de studii (2007), care alcătuieşte - 4197 lei (tabelul 2.6, col. 11, rândul 23) şi aplicăm

coeficientul 0,1 (10%) de majorare a salariilor pentru anul următor (2008), vom determina

indicele costului mediu pentru instruirea unui student echivalent în instituţiile de învăţământ

superior din subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova pentru anul

2008 prin formula:

NCh

Cs.e.2008

s.e.2008

KK8prsonal200

21 , unde:

C s.e.2008- reprezintă costul mediu la un student echivalent pentru anul 2008;

N s.e.2008 - reprezintă numărul de studenţi echivalenţi planificaţi pe anul 2008;

CAMCASFRMCh 08art.116.2008art.112,2007art.111,2008personal201.1 ;

1.1 – reprezintă coeficientul de majorare a retribuţiei muncii pentru anul 2008;

CAS 08art.112,20 este egal cu 24% la suma cheltuielilor de personal (conform Legii Bugetului

Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2008) minus suma planificată la art. 111.06 „Ajutorul

material”;

CAM 08art.116.20 este egal cu 3% la suma cheltuielilor de personal (conform Legii Fondului

Asigurare Obligatorie de Asistenţă Medicală pe anul 2008) minus suma planificată la art. 111.06

„Ajutorul material”.

Aşa dar, calculul cheltuielilor medii la un student echivalent pentru anul 2008 în baza

informaţiei din anul 2007 prezentate în tabelul 5, se va efectua în modul următor:

- determinăm creşterea FRM pentru anul 2008:

223106.5mii lei × 1,1 = 245417.5mii lei,

- determinam mărimea posibilă a ajutorului material pe anul 2008, care constituie 0,5 din

salariul lunar: [(245417,5mii lei ÷13salarii) ×0,5] = 18878,2 mii lei;

- determinăm CAS 08art.112,20:

245417,5-18878,2 = 226539,3×24% = 54369.4 mii lei;

- determinăm CAM 08art.116,20:

245417,5-18878,2 = 226539,3×3% = 6796,2 mii lei;

- determinăm Ch 08personal20:

245417,5 + 54369.4 + 6796,2 = 306583,1 mii lei.

Apoi determinăm cheltuielile medii pentru un student echivalent cu condiţia că,

N s.e.2008 = N s.e.2007

:

71

lei10001.08361.2438306583.1

6135 67357C s.e.2008

Din calculul expus rezultă taxa medie de studii pentru instituţiile de învăţământ superior

subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova pentru anul 2008, care

va constitui:

pentru studenţii cu frecvenţă la zi (6135 * 1,0) - 6135 lei;

pentru studenţii cu frecvenţă redusă (6135 * 0,4) - 2454 lei.

Deoarece anul de gestiune nu coincide cu anul universitar, este mult mai complicat de

efectuat aceste calcule neavând ca bază informaţională cheltuielile repartizate pe ani de studii (de

ex. 2005-2006, 2006-2007, 2007-2008). De aceea, rezultatele obţinute pot fi aproximative.

Tabelul 2.7

Exemplu de calcul al taxei de studii la Universitatea de Stat din Tiraspol pentru anul 2008*

(în baza metodei propuse de autor)

din venitui bugetare de bază

din mijloace speciale

total 2007

1 Retribuirea muncii, mii lei 111 4460,0 3584,8 8044,8 1,1 8849,3inclusiv: ajutor material, mii lei 111.06 168,9 120,0 288,9 1,1 317,8

2 Contribuţii la BASS, mii lei 112 1084,7 856,4 1941,1 1,1 2047,63 Contribuţii la BFOAM, mii lei 116 108,4 85,7 194,1 1,1 255,94 Total cheltuieli de personal, mii lei 5822,0 4646,9 10468,9 1,1 11152,85 Nr. studenţi la secţia zi persoane 1111,3 767,5 1878,8 1878,86 Nr. studenţi la secţia F/redusă, prsoane 435,3 2216,4 2651,7 2651,77 Nr. studenţi echivalenţi, persoane 1285,4 1654,1 2939,5 2939,58 Celt.de personal la un st echivalent,lei 4529,3 2809,4 3561,5 3794,19 Chelt. curente la un st. echiv., lei 1,2438 4719,1

10 Cheltuieli totale la un st. echivalent, lei 1,0836 5113,7

11Taxa de studii pentru un student de la secţia de zi, lei 1 5113,7

12

Taxa de studii pentru un student de la secţia învăţământ cu frecv. redusă, lei 0,4 2045,5

Cheltuieli totale pentru

anul 2008

coef

icie

ntul

de

reca

lcu

lare

nr./r Indicatorii

arti

col

Cheltuieli (2007)

* Sursa: Elaborată de autor în baza datelor formularelor nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”, nr. 4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” şiFormularul 3-5b „Raport privind efectivul de elevi al instituţiilor medii de specialitate şi studenţi al instituţiilor de învăţământ superior” a UST la situaţia din 01.ianuarie 2008.

Instituţiile de învăţământ superior la calcularea taxei de studii pot aplica, în dependenţă

de coeficienţii K1 şi K2 (care pot fi diferiţi în dependenţă de profilul socio-uman sau real), indici

de cost agregaţi. Aceşti indici pot fi determinaţi prin ponderea cheltuielilor necesare pentru

pregătirea unui student echivalent la diferite forme de studii, pe facultăţi/specialităţi, în

dependenţă de anii de studii, ţinându-se cont şi de alţi factori stabiliţi în conformitate cu

72

specificul instituţiei de învăţământ superior (agrar, medicină, tehnic, pedagogic etc.) În cazul

determinării şi aprobării acestor indici de către o comisie competentă din cadrul Ministerelor de

resort în baza unor acte legislative, ar dispărea necesitatea elaborării anuale a Nomenclatorului şi

cuantumului plăţilor la lucrările şi serviciile prestate de către instituţiile de învăţământ [44].

Acest lucru ar spori stabilitatea activităţii financiare a instituţiilor de învăţământ din Republica

Moldova.

Conform punctului 205 din Instrucţiunea 85 [97], veniturile din mijloace speciale sunt

contabilizate la subcontul de pasiv 400 “Venituri din mijloace speciale”. În creditul subcontului

400 se înregistrează veniturile calculate prin debitarea subconturilor corespunzătoare ale

conturilor de decontări sau subconturilor de evidenţă a mijloacelor băneşti din mijloace speciale,

iar în debitul subcontului 400 se înregistrează închiderea la sfârşitul anului a cheltuielilor din

mijloace speciale acumulate prin creditarea subcontului 211 “Cheltuieli privind mijloacele

speciale”.

Veniturile provenite din mijloacele speciale ale instituţiilor de învăţământ trebuie să fie

confirmate prin documente justificative, care nu sunt stipulate în actele normative în vigoare.

Pentru calcularea taxei de studii sunt necesare documentele confirmative de înmatriculare a

studenţilor şi de promovare a acestora în următorul an de studii, cum ar fi: contractele de studii,

ordinele de înmatriculare, ordinele de promovare de la un an de studii la altul, listele de evidenţă

a frecvenţei studenţilor, notele informative privind rezultatele sesiunilor, ordinele de

exmatriculare, certificate contabile etc. În opinia noastră, ordinul de înmatriculare şi contractul

de studii încheiat cu beneficiarii nu dă o certitudine justă că acesta a frecventat sau, cel puţin,

dacă a fost prezent la lecţii. Dacă beneficiarul nu s-a prezentat la studii, atunci el poate pretinde

la rezilierea contractului şi desigur, la restituirea avansurilor acordate, fapt ce prejudiciază

instituţia pentru un timp de cel puţin 5 luni sau un an de studii (se are în vedere prima sesiune

sau sesiunea a doua), cum se procedează de obicei la instituţiile cercetate. Aceste informaţii la

serviciul contabilitate apar odată cu ordinele de exmatriculare, desigur după efectuarea

tranzacţiilor de calculare a veniturilor sau după prezentarea rapoartelor financiare anuale. Din

aceste considerente apare necesitatea unei evidenţe stricte a frecvenţei studenţilor cu prezentarea

în contabilitate a documentului justificativ (de exemplu - tabel nominativ de prezenţă la ore)

semnat de persoane responsabile, care, la rândul lor, să fie urmate de ordonanţele de

exmatriculare sau alte măsuri legale (concedii academice, frecvenţă liberă etc.). Documentele

respective pot fi întocmite de către decanate sau de secţia studii, fiind structurate pe forme de

studii, specialităţi, ani de studii, grupe şi prezentate la contabilitate, în mod obligatoriu, conform

unui grafic stabilit. Se recomandă ca responsabilii de întocmirea şi prezentarea la timp în

73

contabilitate a acestor documente să fie desemnaţi prin ordinul rectorului şi adus la cunoştinţa

tuturor colaboratorilor.

Pentru calcularea veniturilor din transmiterea spaţiilor libere în arendă şi prestarea

serviciilor comunale sunt necesare: contractele de arendă aprobate de către organul ierarhic

superior, bonurile de plată, facturile de expediţie, procesele verbale de prestare a serviciilor

nominalizate. Aceste documente pot fi întocmite de către persoanele responsabile din secţia

administrativ-gospodărească şi contabilitate (secţia decontări cu debitorii şi creditorii privind

veniturile din mijloace speciale).

Calcularea veniturilor din taxele de cazare în căminele studenţeşti se vor efectua în

baza bonurilor de cazare şi a listelor persoanelor cazate în cămine prezentate de către intendenţi,

iar în căminele familiale - în baza bonurilor lunare de plată, întocmite conform borderourilor

cumulative a cheltuielilor efective pentru servicii comunale şi de întreţinere.

În opinia noastră, subcontul 400 „Venituri din mijloace speciale” poate fi aplicat doar în

cazurile în care instituţia de învăţământ superior ar avea venituri din mijloace speciale numai de

un singur tip şi o singură categorie. Deoarece veniturile din mijloace speciale sunt diferite după

categorii şi tipuri, iar evidenţa analitică trebuie ţinută separat, propunem următoarele conturi

analitice pentru înregistrarea acestora:

- 400.01.01 “Venituri din taxele de studii pentru învăţământul ciclului I”;

- 400.01.02 “Venituri din taxele de studii masterat (ciclul II)”;

- 400.01.03 “Venituri din chiria în căminele studenţeşti” etc. categoria 001;

- 400.02.01 “Venituri din prestarea serviciilor comunale”;

- 400.02.02 “Venituri din arenda spaţiilor libere” etc. pentru categoria 002;

- 400.03.01 “Venituri din granturi: Fondul ecologic” etc., pentru categoria 003...

Conturile analitice propuse sunt utile pentru contabilizarea computerizată a veniturilor pe

categorii şi tipuri de mijloace speciale. În aşa mod se asigură obţinerea informaţiilor necesare

pentru analiză, control, luarea deciziilor manageriale, precum şi pentru întocmirea Rapoartelor

privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale (formularul nr. 4) prezentate ministerului de

resort, separat pe categorii şi tipuri.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la mijloacele speciale ale

instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului” nr. 196 din 22.02.2007,

modificată prin Hotărârea Guvernului nr.872 din17.07.2008 [44] veniturile efective din taxele de

studii se calculează de instituţie în 2 etape: la începutul anului financiar pe semestrul 2 al anului

de studii şi la începutul anului nou de studii pe semestrul 1 al acestuia indiferent de modalitatea

de achitare a plăţilor pentru studii [44, pct.16]. Această formulare nu dă claritate asupra

determinării sumelor aferente trecerii în calcul a veniturilor perioadei, deoarece pentru unele

74

instituţii semestrul I poate dura de la 1 septembrie până la 31 decembrie, iar altele pot include şi

luna ianuarie. Considerăm că la baza acestei formulări au stat prevederile articolului 12 din

Hotărârea menţionată: „Plăţile pentru studii se achită în 2 etape, la începutul fiecărui semestru”.

Cazul menţionat necesită o clarificare conform cărei metode (metoda contabilităţii de casă sau a

contabilităţii de angajamente) reflectăm în calcul veniturile efective din taxele de studii ale

perioadei de gestiune curente, deoarece cerinţele de mai sus nu corespund nici uneia din aceste

metode.

O problemă actuală a contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior publice constă în

faptul că veniturile pentru anul de studii sunt încasate în diferite perioade, iar baza legislativă în

vigoare de calculare a veniturilor în aceste instituţii nu permite de a le reflecta la conturile de

„Venituri anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” sau „Avansuri primite din mijloacele şi

fondurile speciale” din lipsa acestora în planul de conturi.

Cercetătorul M. Nani în anul 2006 a propus includerea în Planul de conturi al evidenţei

contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare [97] a subcontului

401 „Venituri anticipate din mijloace speciale” [71], dar până în prezent Ministerul Finanţelor

nu a luat nici o decizie cu privire la problema respectivă.

Modul de planificare a veniturilor provenite din mijloacele speciale condiţionează

necoincidenţa veniturilor de casă cu cele efective, astfel, ajungându-se la un decalaj semnificativ

faţă de cele planificate pentru diferite perioade ale anului financiar. Trebuie de menţionat ca,

începând cu 01 ianuarie 2005, aceste mijloace sunt parte componentă a bugetului public naţional,

evidenţa căruia se ţine prin metoda de casă, iar decalajul la prima vedere exprimă neexecutarea

bugetului la nivelul întregii ţări. Astfel, Ministerul Finanţelor cere ca planurile de finanţare să fie

modificate, ţinând cont de executarea lor de casă, iar organele de control financiar

(Departamentul de Revizie şi control financiar, care este o subdiviziune a Ministerului

Finanţelor, Curtea de conturi etc.) cer ca executarea efectivă să nu depăşească planul aprobat,

fapt pentru care în conformitate cu Codul pentru contravenţii administrative [15, art. 16211] se

aplică amenzi. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 [104, art.

298], care va intra în vigoare din 31.05.2009, la fel prevede sancţiuni pentru încălcarea modului

de calculare, de aprobare şi de utilizare a mijloacelor bugetare de către instituţiile finanţate de la

bugetele de toate nivelurile (inclusiv şi instituţiile de învăţământ superior publice). Considerăm

că problema în cauză rămâne actuală şi propunem soluţia de rezolvare a acesteia prin includerea

în planul de conturi a subcontului 401 „Venituri anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” şi

a contului analitic 158/1 „Avansuri primite din mijloacele şi fondurile speciale”, la fel şi

deschiderea conturilor trezoreriale suplimentare, unde instituţiile de învăţământ publice vor

depune încasările de mijloace băneşti din contul veniturilor anticipate, efectuând lunar transferuri

75

la contul trezorerial a veniturilor curente din mijloace speciale în mărimea veniturilor lunare

efectiv calculate. Evidenţa mijloacelor băneşti din venituri anticipate, propunem să fie efectuată

la contul de activ 11 „Cont curent pentru mijloace speciale şi fondurilor speciale” subcont 112

„Cont curent privind alte mijloace”.

Tabelul 2.8

Formule contabile pentru evidenţa veniturilor anticipate, avansurilor primite şi a mijloacelor băneşti din mijloace speciale încasate în avans

Conturi

corespondente

Nr.

crt

.

Conţinutul operaţiuniiSuma

(lei)debit credit

1. Încasarea mijloacelor băneşti din taxele de studii în casierie integral pentru anul de studii 2008/2009 la 01.09.2008

6200.00 121 158

2. Încasarea mijloacelor băneşti din taxe de studii în avans pentru următorii ani de studii 2009/2010 şi 2010/2011 (Unii beneficiari solicită achitarea în avans a taxelor pentru toată perioada de studii).

12400.00 121 158/1

3. Vărsarea la contul trezorerial al mijloacelor speciale a sumei, care revine perioadei curente (septembrie 2008) 6200/10*

620.00 111 121

4. Depunerea avansului primit la contul trezorerial pentru avansuri primite în aceiaşi zi (6200+12400-620).

17920.00 112 121

5. Transferul lunar al veniturilor curente la contul curent al mijloacelor speciale din contul trezorerial al avansurilor primite*

620.00 111 112

6. Calcularea veniturilor anticipate pentru anul de studii 2008/2009 în mărimea taxei anuale de studii.**

6200.00 158 401

7. Trecerea la venitul perioadei curente în mărimea a 10 părţi din venitul total al anului de studii ***

620.00 401 400

8. Trecerea veniturilor din taxe de studii primite la venituri anticipate la începutul următorului an de studii 2009/2010**

6200.00 158/1 158

Notă: evidenţa analitică pe subconturile 158 şi 158/1 se va ţine separat pe fiecare beneficiar. Înregistrările contabile se vor efectua şi pentru alte tipuri de venituri din mijloace speciale (taxe pentru cazare în cămin, servicii de arendă etc.)* Operaţiunea se va efectua pentru toţi studenţii, care au achitat în perioada respectivă (zi/lună) taxa de studii anticipat;**Calculul se va efectua pentru fiecare beneficiar separat. *** Calculul se va efectua pentru toţi beneficiarii în sumă totală.

Sursa: Elaborat de autor.

Menţionăm că, pct.19, 20 IPSAS 9 „Venituri din tranzacţii de schimb” stipulează

următoarele: „Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de servicii poate fi

estimat în mod credibil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie recunoscut în măsura executării

contractului la data raportării”[114, pct.19, p.221], „Recunoaşterea veniturilor pe măsura

derulării tranzacţiei este denumită în mod curent „metoda procentului de finalizare”. În baza

acestei metode veniturile sunt recunoscute în perioada de raportare în care sunt prestate

serviciile”[114, pct.21, p.221]. În pct.12 din anexa la IPSAS 9 se recomandă ca veniturile din

76

taxe de şcolarizare să fie recunoscute pe parcursul perioadei de şcolarizare [114, p.230].

Veniturile lunare efective pot fi calculate prin formula:

Vl = Vc / Pş,

Unde: Vl – reprezintă venitul lunar; Vc - venitul anual contractat; Pş - perioada de şcolarizare;

Deoarece perioada anuală de şcolarizare pentru ciclul I de studii universitare este de 10 luni (01

septembrie - 30 iunie), în cazul când taxa pentru anul de învăţământ 2008/2009 stipulată în

contract va constitui 6200 lei, venitul lunar efectiv va fi de 620 lei (6200,00 lei/10 luni).

Formulele contabile pentru aceste operaţiuni sunt prezentate în tabelul 2.8.

Considerăm că problema menţionată şi multe alte probleme ale contabilităţii în instituţiile

publice ar putea fi soluţionate prin trecerea la planul general de conturi contabile şi prin

elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (S.N.C.S.P.), care în

conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 [54, art. 47, pct. 3 (a)] vor fi

elaborate şi aprobate în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi în baza

Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru sectorul Public (S.I.C.S.P. sau IPSAS),

elaborate de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) [114].

2.3. Aspecte ale contabilităţii mijloacelor fixe

Pe cât de diverse sunt ramurile învăţământului contemporan, atât de diverse sunt şi

necesităţile tehnico-materiale de instruire. Baza tehnico-materială şi financiară a instituţiei de

învăţământ formează în comun patrimoniul ei, care poate fi clasificat în: active nemateriale;

mijloace fixe; stocuri de materiale; obiecte de mică valoare şi scurtă durată; mijloace băneşti ş. a.

În componenţa mijloacelor fixe sunt incluse obiecte ale căror valoare unitară depăşeşte

plafonul stabilit de legislaţie şi durata de funcţionare utilă este mai mare de un an. Potrivit

modificărilor şi completărilor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice,

aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.85 din 09 octombrie 1996 [97], ce au avut loc

în baza ordinelor Ministerului Finanţelor nr.26 şi nr. 27 din 12 martie 2007 plafonul stabilit

pentru valoarea nominală de intrare a mijlocului fix a fost stabilit de 3000 lei, iar mijloacele fixe

care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la 12 martie 2007 cu valoarea de la 1000 lei

până la 3000 lei, urmau să fie trecute la categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Pentru efectuarea acestor operaţiuni contabile instituţiile publice trebuiau să îndeplinească unele

lucrări contabile preliminare, care constau în următoarele:

1. Retragerea Fişelor de inventar f.MF-6 pentru mijloacele fixe cu valoarea de la 1000 până la

3000 lei;

77

2. Identificarea acestor mijloace fixe în tabelul de evidenţă a uzurii calculate la situaţia din 31

decembrie 2007 (menţionăm că, instituţiile bugetare calculează uzura mijloacelor fixe o dată

pe an la finele anului financiar, iar uzura pentru OMVSD nu se calculează);

3. Întocmirea Borderourilor cumulative: a) de evidenţă a uzurii acumulate pentru mijloacele

fixe identificate pentru transfer în categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată; b) de

evidenţă a uzurii acumulate pentru mijloacele fixe cu valoare iniţială mai mare de 3000 lei.

În ambele borderouri este foarte important să se păstreze evidenţa analitică a mijloacelor fixe

în dependenţă de subconturi şi locul de păstrare (gestionari), fiind completate cu mijloacele

fixe procurate în perioada anului 2007;

4. Însumarea totalurilor din ambele Borderouri şi verificarea corectitudinii divizării cu sumele

respective din bilanţul contabil după formulele:

Valoarea iniţială a mijloacelor fixe = Sold debitor subconturile 010-019

Uzura acumulată a mijloacelor fixe = Sold creditor subcontul 020

Valoarea rămasă a mijloacelor fixe = Sold creditor subcontul 250;

5. Întocmirea notei de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi

deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438, efectuând următoarele înregistrări contabile:

a) scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe identificate pentru transfer în categoria

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:

Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” – la valoarea rămasă a mijloacelor fixe,

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” - la suma uzurii acumulate,

Ct 01„Mijloace fixe” , subconturile 010-019 – la valoarea iniţială;

b) înregistrarea obiectelor de mică valoarea şi scurtă durată trecute din categoria mijloacelor

fixe la valoarea iniţială:

Dt subconturile 070-073 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,

Ct subcontul 260 „Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.

După efectuarea înregistrărilor contabile în cartea mare şi întocmirea balanţei de

verificare, se vor verifica corectitudinea modificărilor ce au avut loc în bilanţul contabil în felul

următor:

Sold debitor subconturile 010 – 019 = Suma soldurilor creditoare a subconturilor 250 şi

020;

Sold debitor subconturile 070-073 = Sold creditor subcontul 260.

Ţinând cont de faptul că, instituţiile publice duc evidenţa contabilă pentru mijloacele

bugetare de bază separat de contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale, aceste operaţiuni se

vor efectua pentru ambele contabilităţi, efectuând verificarea separat cu formularul nr. 1

”Bilanţul executării bugetului organelor autorităţilor publice centrale şi locale din contul

78

veniturilor/cheltuielilor de bază” şi formularul nr.1-1” Bilanţul executării bugetului organelor

autorităţilor publice centrale şi locale din contul mijloacelor, fondurilor speciale şi a altor

mijloace”. Instituţiile de învăţământ publice superior care primesc finanţări în baza proiectelor

ştiinţifice finanţate de Academia de Ştiinţe a Moldovei urmează să efectueze aceleaşi operaţiuni

de trecere a mijloacelor fixe cu valoarea de la 1000 lei până la 3000 lei în categoria obiectelor de

mică valoare şi scurtă durată, modificând bilanţul executării bugetelor din sectorul ştiinţific.

Potrivit Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21 martie 2003 [39] mijloacele fixe se divizează în

următoarele grupuri:

1. Clădiri.

2. Construcţii speciale.

3. Instalaţii de transmisie.

4. Maşini şi utilaje.

5. Mijloace de transport.

6. Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc, alte tipuri de mijloace fixe.

7. Animale de producere şi reproducere.

8. Plantaţii perene.

9. Alte mijloace fixe.

În Anexa 17 prezentăm Clasificaţia şi componenţa mijloacelor fixe la instituţia de

învăţământ superior şi legătura acestora cu subconturile 010 – 019 a contului 01 „Mijloace fixe”

din Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale

instituţiilor bugetare [97].

Instituţiile de învăţământ superior publice înregistrează în categoria Alte mijloace fixe

proprietăţile, care necesită atribuite la categoria de active nemateriale (programe automatizate,

drepturi de utilizare a unor tehnologii, documentaţie tehnică de proiectare etc.) din lipsa în planul

a capitolului „Active nemateriale”. Acest moment negativ existent în actele legislative actuale

este deja menţionat de contabilii practicieni, la fel şi de cercetătorul economist Nani M. [72], cu

menţionarea căilor de soluţionare a lor şi modificarea planului de conturi al evidenţei contabile

privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare. La categoria de active

nemateriale recomndăm de înregistrat şi certificatele de acreditare a instituţiilor de învăţământ

superior publice şi private, costul cărora la moment sunt trecute direct la cheltuielile curente,

rămânând să fie necontabilizate.

Conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare [89] completarea instituţiilor

publice cu mijloace fixe se efectuează din contul articolului de cheltuieli 242 ”Procurarea de

mijloace fixe”. Specificul contabilităţii instituţiilor publice este că în contul cheltuielilor efective

79

curente nu se reflectă lunar uzura mijloacelor fixe ci integral, la procurarea lor. Valoarea

mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare

ale contului 01 „Mijloace fixe” şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului

"Decontări". Concomitent, se fac înregistrări în debitul subconturilor 20 sau 21 al capitolului

„Cheltuieli” şi creditul subcontului 250 „Fondul mijloacelor fixe”. [97, pct.51]. În dependenţă

de durata de funcţionare utilă a fiecărui obiect anual se calculează uzura mijloacelor fixe, care

micşorează Fondul mijloacelor fixe. În consecinţă, neevidenţierea uzurii mijloacelor fixe prin

trecerea acesteia lunar la cheltuielile de întreţinere, face ca contul cheltuielilor efective ale

instituţiilor publice să nu reflecte corect efortul pe care-l face instituţia pentru pregătirea unui

student, doctorand etc. Această neconcordanţă capătă amploare pe măsură ce instituţiile de

învăţământ superior publice beneficiază de o bază tehnico-materială complexă şi valoroasă.

Considerăm că ar fi mai corect ca şi în cazul instituţiilor publice uzura mijloacelor fixe să se

reflecte la cheltuielile efective curente. Această situaţie se referă şi în cazul obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată, care propunem să fie trecute la cheltuieli nu prin crearea „Fondului

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” la procurare, ci conform prevederilor SNC 2,

eventual pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora este mai

mică de 1/2 din plafonul stabilit, urmează să fie casate la cheltuieli sau consumuri pe măsura

predării acestor obiecte de la depozit în exploatare, iar pentru obiectele de mică valoare şi

scurtă durată, valoarea unitară a cărora depăşeşte 1/2 din plafonul stabilit, în cazul livrării de la

depozit în exploatare uzura se calculează în proporţie de 100% din valoarea acestora

diminuată cu valoarea probabilă rămasă [91, SNC 2, art. 36, 37].

Mijloacele fixe ale instituţiilor publice sunt reflectate în contabilitate la valoarea de

intrare, conform preţurilor de procurare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, iar obiectele

procurate până la 01 ianuarie 1996 – la valoarea reconstituită, conform reevaluării efectuate la

data respectivă. Cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a

construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea lor iniţială. Pentru alte categorii de

mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea lor

iniţială [97, art.46, alin.4, modificat prin ordinul MF nr.46 din 27.07.2004, în vigoare din

27.07.2004].

Exemplu: Pentru reparaţia capitală a acoperişului blocului de studii a Universităţii de Stat din

Tiraspol au fost efectuate cheltuieli finanţate din bugetul de bază în sumă de 300000 lei şi din

bugetul mijloacelor şi fondurilor speciale 179000 lei.

Aşa cum clădirea blocului de studii se află la bilanţul bugetului de bază, părerea

noastră este că, operaţiunile de majorare a costului clădirii se vor efectua numai în contabilitatea

bugetară.

80

Reieşind din datele exemplului nostru contabilitatea va efectua următoarele înregistrări:

În contabilitatea mijloacelor speciale şi altor mijloace:

1. Înregistrarea cheltuielilor din mijloace speciale pentru reparaţia capitală a acoperişului în

baza actului de recepţie a lucrărilor, facturii fiscale sau facturii de expediţie:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale” articol 243.3 „Reparaţia capitală a

obiectelor social-culturale” 179000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 179000 lei

2. Achitarea facturilor de plată în baza ordinului de plată, facturii de expediţie, actelor de

recepţie a lucrărilor, contractului de achiziţie preventiv înregistrat la „Agenţia rezerve

materiale achiziţii publice şi ajutoare umanitare”, Trezorerie şi la Ministerul Finanţelor.

Dt 178„Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 179000 lei

Ct 111 „Cont curent al mijloacelor speciale” 179000 lei

În contabilitatea bugetului mijloacelor de bază:

3. Înregistrarea cheltuielilor din mijloacele bugetului de bază pentru reparaţia capitală a

acoperişului în baza actului de recepţie a lucrărilor, facturii fiscale sau facturii de expediţie:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi”

articol 243.3 „Reparaţia capitală a obiectelor social –culturale” 300000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 300000 lei

4. Achitarea facturilor de plată în baza ordinului de plată, facturii de expediţie, actelor de

recepţie a lucrărilor, contractului de achiziţie preventiv înregistrat la Departamentul

„Achiziţii publice”, Trezorerie şi la Ministerul Finanţelor.

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” 300000 lei

Ct 090 „Cont curent în bugetul de stat pentru întreţinerea instituţiei...” 300000 lei

5. Majorarea valorii de bilanţ a blocului de studii cu mărimea cheltuielilor de reparaţie capitală,

indiferent de sursa lor de finanţare:

Dt 010 „Clădiri” 479000 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” 479000 lei.

Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul bibliotecilor se evaluează la preţ

de procurare (inclusiv TVA), iar cheltuielile pentru reparare şi restaurare, inclusiv pentru

copertarea repetată, nu măresc valoarea lor şi sunt trecute la cheltuieli [97, art. 46, alin.3].

Menţionăm faptul că, mijloacele fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice din Republica

Moldova la momentul actual nu corespund valorii reale şi necesită o reevaluare (ultima a avut

loc la situaţia din 01 ianuarie 1996). Aceasta ar aduce costul curent sau valoarea de intrare

actualizată în corelaţie cu utilitatea bunurilor şi cu valoarea de piaţă a acestora, iar utilizatorii de

81

informaţie privind patrimoniul public naţional, vor dispune de o informaţie actualizată, conform

cerinţelor Standardelor internaţionale. Pentru aceasta se recomandă Ministerului Finanţelor:

elaborarea unor norme metodologice privind inventarierea, reevaluarea şi amortizarea

mijloacelor fixe aflate in patrimoniul instituţiilor publice, indiferent de sursa de finanţare

a cheltuielilor şi de subordonare;

stabilirea unor coeficienţi de actualizare a valorii, determinaţi în baza indicatorilor

studiaţi de Departamentul de Statistică.

crearea unei comisii consultative şi de control în componenţa căreia să fie incluşi

evaluatori autorizaţi, pentru supravegherea procedurilor de reevaluate a bunurilor din

patrimoniul cultural naţional.

Instituţiile de învăţământ superior publice sunt obligate anual să supună inventarierii

patrimoniului, luând ca bază legislativă Regulamentul privind inventarierea [93], Legea

Contabilităţii [54] şi alte norme legislative. Ţinerea contabilităţii separat pe surse de finanţare

îngreunează procesul inventarierilor fiind dublate actele, listele şi balanţele de verificare a

rezultatelor. O atenţie deosebită este necesară la determinarea şi înregistrarea în contabilitate a

surplusurilor sau lipsurilor mijloacelor fixe. Dacă apare surplus/lipsuri în listele de inventariere a

mijloacelor fixe înregistrate în contabilitatea bugetară de bază, atunci suplimentar se verifică

dacă în listele de inventariere a mijloacelor fixe înregistrate în contabilitatea mijloacelor şi

fondurilor speciale nu apare rezultatul opus, la aceeaşi categorie de mijloace fixe, apoi se

constată, care ar fi fost sursa de apariţie a surplusului/lipsurilor de mijloace fixe pentru a fi

reflectate corect în contabilitatea respectivă.

Reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor fixe în contabilitatea instituţiilor publice

are loc în baza Balanţei de verificare a rezultatelor INV-3, care serveşte ca document justificativ

de înregistrare în evidenţa gestiunii (magazii, depozite) şi în contabilitate a surplusurilor şi

lipsurilor constatate. Comisia de inventariere întocmeşte un proces verbal unde se fac propuneri

de reglementare a diferenţelor depistate, care se aprobă de conducătorul instituţiei. Rezultatele

inventarierii urmează a fi înregistrate în contabilitate în decurs de 5 zile din data aprobării

deciziei [93, art.116].

Înregistrarea mijloacelor fixe depistate în plus la inventariere (frecvent se întâmplă când

persoanele responsabile nu prezintă în contabilitate documentele justificative cu privire la donaţii

în formă de bunuri materiale) are loc prin următoarea înscriere contabilă:

1. Reflectarea valorii de piaţă (se confirmă prin minimum trei oferte de preţuri de la

distribuitorii de aparate identice sau prin informaţii primite de la organele autorizate în

domeniul evaluării patrimoniului) a obiectului nominalizat în lista de inventariere ca surplus:

Dt 01 „Mijloace Fixe”

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”

82

În cazul depistării lipsurilor de mijloace fixe la inventariere din vina unor persoane, este

important ca persoana responsabilă să dea o explicaţie în scris de recunoaştere a vinei în cauză şi

un angajament de recuperare benevolă a prejudiciului cu indicarea termenului de achitare, în caz

contrar materialele neapărat trebuie transmise organelor de judecată.

Exemplu: La instituţia publică în laboratorul de informatică, unde gestionar este numit

prin ordin D-nul Petraru Petru, cu care administraţia a încheiat contract de responsabilitate

materială, în rezultatul inventarierii au fost depistate lipsă 1(una) imprimantă la preţ iniţial 4500

lei, (uzura calculată – 1500 lei) şi 1(unu) computer în sumă de 9500 lei (uzura calculată – 3170

lei). Din explicaţia gestionarului Petraru P. rezultă, că computerul lipseşte din vina sa şi îşi

asumă obligaţia să restituie suma de 7800 lei (preţ confirmat prin oferte de preţuri de la 3

distribuitori de aparate identice la momentul depistării lipsei) proporţional, în decursul a 6 luni.

Domnul nu cunoaşte când o fi dispărut imprimanta, motivând că în perioada de vacanţă au avut

loc lucrări de reparaţie în laborator. Hotărârea judecăţii a decis că gestionarul Petraru P. nu este

vinovat, deoarece în perioada reparaţiei administraţia instituţiei trebuia să asigure alte încăperi

pentru păstrarea utilajului.

Conform datelor acestui exemplu în contabilitate vom efectua următoarele înregistrări:

Casarea mijloacelor fixe constatate lipsă la inventariere (imprimanta şi computerul):

Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” la valoarea rămasă a obiectelor menţionate – 9330 lei

((4500,00-1500,00)+(9500-3170))

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” la suma uzurii acumulate la momentul inventarierii – 4670 lei

(1500+3170)

Ct 01 „Mijloace fixe”, subcont 013 ”Maşini şi utilaje” la valoarea iniţială – 14000 lei

Concomitent efectuăm înscrierile secundare:

Contabilizarea datoriei debitoare cu persoana, care a cauzat prejudiciul la suma

recunoscută spre recuperare (preţul de piaţă a computerului) şi a datoriilor creditoare faţă

de buget :

Dt 170 „Decontări privind manco” - 7800 lei

Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget” - 7800 lei

Reflectarea sumei reţinută din retribuţia lunară a D-lui Petraru P. cu păstrarea a 50 la sută

din salariu (art.149, Codul Muncii ):

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuţia muncii” (7800 lei/6 luni) - 1300 lei

Ct 170 „Decontări privind manco” - 1300 lei

Înregistrarea sumei prejudiciului lunar în cazul achitării lui de către D-nul Petraru P. în

casierie:

Dt 120 „Casa”, Dt 121 „Casa pe mijloace speciale” - 1300 lei

83


Contabilizarea sumei lipsurilor transmise în organele de judecată:

Dt 170 „Decontări privind manco” - 4500 lei

Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” - 4500 lei

Reflectarea în contabilitate a sumelor neconfirmate de Hotărârea judecăţii:

Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” - 4500 lei


Reflectarea în contabilitate a sumelor în caz de recunoaştere a vinovăţiei persoanei

responsabile de către Hotărârea judecăţii:

Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” - 4500 lei

Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget” - 4500 lei.

Casarea mijloacelor fixe, în cazul uzurii fizice şi/sau morale, la instituţiile publice trebuie

efectuată în baza Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe

[38], care stabileşte modul de creare a comisiilor, perfectarea documentelor pentru casarea

mijloacelor fixe, reflectarea şi raportarea rezultatelor casării mijloacelor fixe. Conform art. 5

cap.1 a regulamentului mijloacele fixe pot fi casate şi scoase de pe conturile contabile numai cu

autorizarea autorităţilor centrale de specialitate. Autorizaţia poate fi primită în urma prezentării

următoarelor documente: scrisoarea de însoţire, decizia organului de conducere a instituţiei

publice, actele de casare a mijloacelor fixe (Formularele MF-3, MF-4 (buget), MF-6) cu

reflectarea în ele a valorii materiale ce urmează a fi trecută la venituri în urma casării [38, pct.9,

cap. III]. Din practica studiată, în cazul instituţiilor de învăţământ superior, care dispun de o

dotare tehnico-materială complexă, modalitatea de casare a mijloacelor fixe cu acordul

ministerelor de resort complică lucrul membrilor comisiilor care dublează atât procedura de

întocmire a documentelor primare, cât şi timpul de executare a acestor lucrări. Considerăm că

includerea în componenţa acestor comisii a unui specialist expert în domeniu, numit de către

organul ierarhic superior ar soluţiona problema menţionată.

Sumele obţinute din vânzarea mijloacelor fixe sau a anumitor obiecte sau părţi ale

mijloacelor fixe se transferă în bugetul respectiv [38, alin.12, cap. IV], fiind întocmite

următoarele înregistrări contabile:

Înregistrarea operaţiunii de scoatere din evidenţă a mijlocului fix comercializat:

Dt 250„Fondul mijloacelor fixe” la valoarea rămasă

Dt 02 „Uzura mijloacelor fixe” la suma uzurii acumulate

Ct 01 ”Mijloace fixe” la valoarea iniţială a mijlocului fix

Contabilizarea datoriei debitoare a cumpărătorului faţă de instituţie la suma contractuală

în baza facturii de expediţie, contractului de livrare etc.:

84

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”

Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget”

Înregistrarea sumei mijloacelor băneşti încasate din realizare prin conturile trezoreriale

sau în numerar prin casierie:

Dt 090, 111, 120, 121 Subconturi ale mijloacelor băneşti

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”

Reflectarea transferului mijloacelor băneşti în bugetul respectiv:

Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget”

Ct 090 „Cont curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”

Ct 111 „Cont curent al mijloacelor speciale” – pentru valoarea mijlocul fix realizat

din contul mijloacelor speciale.

La casarea mijloacelor fixe ce conţin metale preţioase instituţiile publice sunt obligate să

ţină evidenţa lor, blocurile, plachetele, elementele demontate fiind prelucrate în ordinea

respectivă [38, pct.14, cap. V]. Modul de efectuare a acestor operaţiuni este stabilit în

Regulamentul privind evidenţa, colectarea păstrarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce

conţin metale preţioase şi predarea metalelor preţioase prelucrate în Fondul de stat al metalelor

preţioase şi pietrelor preţioase, aprobat prin Ordinul MF nr.92 din 20.12.2006 [95].

În Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice (formularul 1-

Anexa18) instituţiile publice reflectă uzura mijloacelor fixe în pasiv cu semnul plus, formând

împreună cu „fondul mijloacelor fixe” valoarea iniţială a mijloacelor fixe reflectate în activ.

Astfel activul bilanţului nu reprezintă valoarea reală a patrimoniului instituţiilor publice, fiind

majorat cu suma uzurii acumulate, aşa cum se vede în tabelul 2.9.

Tabelul 2.9

Modul actual de reflectare a mijloacelor fixe în

Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice (formularul 1)*

mii lei

ACTIV PASIV

Indicatori

Componenta de bază

(mijloace bugetare)

Alte componente

(Mijloace speciale)

Indicatori

Componenta de bază

(mijloace bugetare)

Alte componente

(mijloace speciale)

I. MIJLOACE FIXE

II. FONDURI ŞI MIJLOACE CU

DESTINAŢIA SPECIALĂ

Mijloace fixe (010-019)

23411,9 2002,8 Fondul mijloacelor fixe (250)

15505,4 759,3

Uzura mijloacelor fixe (020) 7906,5 1243,5Total 23411,9 2002,8 Total 23411,9 2002,8

*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Bilanţul executării bugetului autorităţilor/ instituţiilor publice formularul 1 la situaţia din 01.01.2008 la UST- Anexa18.

85

Suntem de părerea că, acest mod de prezentare a mijloacelor fixe face bilanţul contabil

dificil de citit de către utilizatorii de informaţie bugetară, deoarece nu corespunde nici cerinţelor

SNC şi nici cerinţelor IAS şi IPSAS. Propunem Ministerului Finanţelor de a efectua modificări

în formularul 1 (Anexa 18), prin excluderea din pasivul bilanţului a rândului „Uzura mijloacelor

fixe” şi includerea acestui rând în activul bilanţului la Capitolul I „Mijloace fixe” cu semnul

scăderii, după cum se vede în tabelul 2.10.

Tabelul 2.10

Modul de reflectare a mijloacelor fixe în Bilanţul executării bugetului

autorităţilor/instituţiilor publice, în rezultatul modificărilor propuse

ACTIV PASIV

Indicatori

Componenta de bază

(mijloace bugetare)

Alte componente

(Mijloace speciale)

Indicatori

Componenta de bază

(mijloace bugetare)

Alte componente

(Mijloace speciale)

I. MIJLOACE FIXE

II. FONDURI ŞI MIJLOACE CU DESTINAŢIA

SPECIALĂMijloace fixe (010-019)

23411,9 2002,8 Fondul mijloacelor fixe (250)

15505,4 759,3

Uzura mijloacelor fixe (020)

(7906,5) (1243,5)

Total 15505,4 759,3 Total 15505,4 759,3*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor( la situaţia din 01.01.2008) din Bilanţul

executării bugetului autorităţilor/ instituţiilor publice formularul 1 la UST- Anexa18.

După cum vedem datele referitoare la valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe din

formularul 1 (Anexa18) prezentate în tabelul 2.9 nu reflectă valoarea reală a mijloacelor fixe la

sfârşitul perioadei de gestiune, ci valoarea lor iniţială (de achiziţie), pe când în cel modificat

(tabelul 2.10) se reflectă valoarea restantă.

Înregistrarea şi evaluarea corectă a mijloacelor fixe, inventarierea şi reflectarea la timp a

rezultatelor ei în contabilitate redau o imagine corectă bilanţului contabil.

2.4 . Perfecţionarea contabilităţii decontărilor cu personalul şi cu studenţii

În totalul cheltuielilor de învăţământ cheltuielile curente deţin o pondere de 80-90%.

Componenţa principală a cheltuielilor curente pentru învăţământul superior o reprezintă

cheltuielile de personal (didactic şi alte categorii de personal) cu o pondere de 50-60%. În

perioada anilor 2005-2008 în Republica Moldova au avut loc schimbări esenţiale în schemele de

86

finanţare şi de determinare a cuantumului de salarii pentru personalul din instituţiile finanţate de

la buget. Aceasta a orientat la abordarea unor probleme în contabilitatea datoriilor faţă de

personal privind retribuirea muncii în instituţiile de învăţământ. Problemele evidenţiate ţin de

determinarea corectă a mărimii salariilor noi în dependenţă de indicii normativi (vechimea în

muncă, funcţia ocupată, gradul şi titlul ştiinţific etc.) şi calitativi (înalta eficienţă în muncă,

intensitatea muncii, executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau de urgenţă etc.).

Propunerile de rezolvare a problemelor menţionate vor facilita lucrul personalului încadrat in

sistemul managerial şi economic al instituţiilor de învăţământ superior din Moldova. Vor da

posibilitate de a reflecta corect în tranzacţiile contabile, operaţiunile economico-financiare legate

de contabilitatea datoriilor faţă de personal privind retribuţia muncii şi de a atribui corect aceste

cheltuieli la articolele respective conform clasificaţiei economice a cheltuielilor.

Modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor personalului din autorităţile publice,

instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional la momentul actual sunt

reglementate conform: Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI

din 23.12.2005 promulgată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.461-IV din

22.02.2006 şi modificările ce au avut loc conform Legii nr. 69- XVI din 22 martie 2007 şi

Nr.276 din 18 decembrie 2008 [57,58]; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la

condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice nr.381

din 13.04.2006 cu modificările efectuate conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova

nr.361 din 03.04.2007, modificat recent prin Hotărârea Guvernului Nr.18 din 20 ianuarie 2009

cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din

ramurile sectorului bugetar [47]; Regulamentul cu privire la modul de calculare a perioadei de

muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unităţile

bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.801 din

20 iulie 2007 [42]; Alte acte normative şi regulamente ale Ministerului Finanţelor şi

Ministerelor de ramură.

Cuantumul salariului tarifar corespunzător categoriilor de salarizare ale Reţelei tarifare

unice pentru personalul cu funcţii de conducere, corpul profesoral didactic, personalul auxiliar şi

administrativ-gospodăresc din instituţiile de învăţământ superior, postuniversitar şi de

perfecţionare a cadrelor începând cu 01 octombrie 2008 sunt reflectate în tabelul 2.11:

87

Tabelul 2.11

Salariile de funcţie pentru angajaţii din învăţământul public*

Salariile de funcţie lunare din învăţământul public:

Salariile de funcţie lunare din învăţământul public:

Cat

egor

ia d

e sa

lari

zare

de la01.04. 07

HG nr. 381 din 13.04.06

de la 01.01. 08

HG nr. 1399din 12.12.07

de la 01.01.09Legea276 din 18.12.08

Cat

egor

ia d

e sa

lari

zare

de la01.04.07HG nr. 381 din 13.04.06

de la 01.01. 08HG nr. 1399din 12.12.07

de la01.01.09Legea276 din18.12.08

1 400 440 600 14 600 660 8402 410 451 610 15 625 687,5 8703 420 462 620 16 660 726 9004 430 473 640 17 700 770 9505 440 484 660 18 750 825 10006 450 495 680 19 800 880 10507 465 511,5 700 20 850 935 11008 480 528 720 21 900 990 1160

9 500 550 740 22 950 1045 1220

10 520 572 760 23 1000 1100 130011 540 594 780 24 1100 1210 140012 560 616 800 25 1200 1320 1500

13 580 638 820 x - - -

*Sursa: HG nr. 381 [47], HG nr. 1399[41], HG nr. 1088 [13.3], Legea 276 [58].

Persoanelor din corpul profesoral-didactic şi de conducere cu grad ştiinţific şi titlu

ştiinţifico-didactic li se stabilesc sporuri lunare la salariile de funcţie în mărime de 700 lei pentru

gradul ştiinţific de doctor habilitat şi/sau profesor universitar şi respectiv, 300 lei pentru gradul

ştiinţific de doctor şi/sau conferenţiar universitar, 50 lei pentru corpul profesoral-didactic fără

grad ştiinţific. Specificăm că aceste sporuri, conform pct. 7 al anexei nr. 2 la Hotărârea

Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2007[47], se acordă numai în limita unei sarcini didactice şi nu

se acordă în cazul muncii prin cumul în afara orelor de program, fapt ce contravine pct. 6 art. 267

din Codul Muncii al Republicii Moldova[20], unde se prevede că „salariaţii angajaţi prin cumul

beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă”. În multe

cazuri anume persoanele cu titlu şi grad ştiinţific sunt mai solicitaţi pentru a presta munca prin

cumul, de aceea este important să fie retribuit personalul angajat prin cumul şi cu acest spor

salarial.

88

Tabelul 2.12Cuantumul salariilor pentru corpul profesoral didactic din instituţiile publice de

învăţământ superior din Republica Moldova începând cu 01.01.2009*

vechimea în munca ştiinţifico-pedagogică

până la 5 anide la 5 la 10

anide la 10 la

15 anide la 15 la 20

animai mult de

20 ani

Postul

cate

gori

a d

e sa

lari

zare

/ lei

vech

ime

mun

ca %

2-5

ani

cate

gori

a de

sal

ariz

are

/ lei

vech

ime

mun

ca %

/ le

i

cate

gori

a de

sa

lari

zare

/ le

i

vech

ime

mun

ca%

/ le

i

cate

gori

a de

sa

lari

zare

/ le

i

vech

ime

mun

ca%

/ le

i

cate

gori

a de

sal

ariz

are

/ lei

vech

ime

mun

ca%

/ le

i

profesor universitar 19 15 20 20 21 25 22 30

salariu lunar 1050 158 1100 220 1160 290 1220 366

+700 lei p/u dr. habilitat = 1908 1320 2150 2286

conferenţiar univ. 18 15 19 20 20 25 21 30

salariu lunar 1000 150 1050 210 1100 275 1160 348

+700 lei p/u dr. hab.= 1850 1960 2075 2208

+300 lei p/u dr.= 1450 1560 1675 1808

lector sup. universitar 17 15 18 20 19 25 20 30

salariu lunar 950 143 1000 200 1050 263 1100 330

+300 lei p/u dr. = 1393 1500 1613 1730

+50 lei fără grad şt. = 1143 1250 1363 1480

lector universitar 15 10 16 15 17 20 18 25 18 30

salariu lunar 870 87 900 135 950 190 1000 250 1000 300

+300 lei p/u dr.= 1257 1335 1440 1550 1600

+50 lei fără grad şt. = 1007 1085 1190 1300 1350

asistent universitar 15 10 16 15 17 20 18 25 18 30

salariu lunar 870 87 900 135 950 190 1000 250 1000 300

+50 lei fără grad şt. = 1007 1085 1190 1300 1350

*Sursa: Elaborat de autor în baza actelor legislative indicate mai sus.

Conform Legii nr. 355-XVI [13.1, art. 29 alin. (3) ] şi Hotărârii Guvernului nr. 381 [13.2,

pct. 6], personalului din instituţiile de învăţământ (cu excepţia muncitorilor), începând cu 01

iulie 2007 i se stabileşte spor lunar pentru vechime în muncă calculat în procente faţă de salariu

de funcţie. Sporul pentru vechime în muncă se stabileşte de către o comisie creată prin ordinul

conducătorului întreprinderii. Hotărârea comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă ce acordă

dreptul de a primi sporul dat se consemnează într-un proces verbal semnat de membrii comisiei.

Personalul corpului profesoral-didactic din învăţământul superior de stat, la situaţia din 01

ianuarie 2009 dispune de un salariu conform tabelului 2.12.

89

Tabelul 2.13

Clasificaţia economică a cheltuielilor de personal*

Articolul şi alineatul Conţinutul plăţilor

111.01. “Salariul funcţiei (tarif de funcţie)”

remunerarea conform salariilor funcţiei stabilite, tarifelor sau salariilor de bază; plata cu ora a muncii profesorilor.

111.02. “Sporuri la salariul funcţiei”

plata sporurilor la salariu pentru: măiestrie profesională; îndeplinirea unor lucrări de mare importanţă la momentul desfăşurării lor; realizări deosebite în muncă; vechime în muncă, gradul, categoria de calificare, grad ştiinţific, titlurile onorifice, conducătorilor auto pentru categorie; alte sporuri, stabilite de legislaţia în vigoare.

111.03. “Retribuirea complementară la salariul funcţiei”

cheltuielile de plată a sporurilor pentru: cumularea profesiilor, funcţiilor, extinderea zonelor de activitate sau majorarea volumului de lucrări executate, îndeplinirea îndatoririlor angajatului care lipseşte provizoriu; munca în condiţii nocive şi grele; munca pe timp de noapte; pentru regimul de muncă pe schimburi sau divizarea zilei în părţi, conducătorilor auto pentru regimul de muncă nenormat; profesorilor instituţiilor de învăţământ pentru administrarea cabinetelor de studii, laboratoarelor etc.; alte sporuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

111.04. “Salarizarea lucrătorilor netitulari”

remunerarea persoanelor neîncadrate în statele de personal ale instituţiei.

111.06. “Ajutor material” cheltuielile pentru acordarea de ajutor material din contul mijloacelor prevăzute pentru retribuţia muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

111.07. “Premieri” cheltuielile pentru plata premiilor din contul mijloacelor destinate retribuţiei muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

111.08. “Alte plăţi băneşti”

se referă cheltuielile pentru retribuirea muncii neatribuite alineatelor 01-07.

112 Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatori

cheltuielile instituţiei calculate la Fondul salarial în mărime de 23% (a.2009) Contribuţii la asigurări sociale de Stat obligatorii în conformitate cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat. Plata îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă (la evidenţa cheltuielilor de casă).

116.01 Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni în interiorul ţării

cheltuielile instituţiei calculate la Fondul salarial în mărime de 3,5% (a.2009), primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în conformitate cu Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală

*Sursa: Elaborat în baza clasificaţiei economice a cheltuielilor Anexa nr.3 la Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20 octombrie 2008 [89].

În toate instituţiile de învăţământ necesarul de personal se stabileşte prin statele de funcţii

aprobate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, care sunt determinate în corespundere cu

modificările legislative privind cuantumul salariilor.

90

O problemă importantă a contabilităţii decontărilor cu personalul în instituţiile de

învăţământ superior este reflectarea corectă în evidenţa analitică a cheltuielilor de personal

conform clasificaţiei economice a cheltuielilor. Documentele primare de evidenţă a muncii

(tabelele de pontaj, borderourile de evidenţă a orelor citite în regim de plată cu ora şi procesele

verbale de executare a lucrărilor etc.) nu conţin datele necesare pentru repartizarea corectă a

cheltuielilor conform articolelor şi alineatelor sus menţionate. Ca exemplu putem pune în

discuţie cheltuielile pentru plata cu ora a pedagogilor şcolari pentru conducerea practicii

studenţilor, care nu sunt lucrători titulari, dar plata se efectuează în regim cu ora, ceea ce s-ar

putea atribui la alin. 111.01 „Salariul de funcţie” sau 111.04 „Salarizarea lucrătorilor netitulari”.

Considerăm că aceste cheltuieli nu se vor atribui la articolul 111 „Retribuirea muncii” dar la

articolul 113.05 „Manuale, materiale didactice, practica de producţie a elevilor şi studenţilor,

literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică”. În cazul dat cheltuielile pentru contribuţiile la

asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate la fondul de

retribuţie respectiv se vor atribui tot la articolul 113 alineat 05.

Conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare, cheltuielile de personal sunt

atribuite la articolele prezentate în tabelul 2.13.

Retribuirea muncii se achită regulat în termenii stabiliţi conform contractului Colectiv de

Muncă, dar nu mai rar de 1 dată în lună, (de regulă în primele zile ale lunii următoare). Pentru

efectuarea cheltuielilor efective privind remunerarea muncii instituţia trebuie să verifice limitele

mijloacelor bugetare prevăzute în planurile de finanţare. Pentru evidenţa decontărilor cu salariaţii

este destinat subcontul 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”. La calcularea

retribuţiei lunare conform borderourilor se întocmeşte nota contabilă nr. 5 cu următoarele

înregistrări contabile:

La suma totală a retribuţiei calculate din contul finanţărilor bugetare;

Dt. 200 „Cheltuieli bugetare”

Ct. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”

La suma totală a retribuţiei calculate din contul mijloacelor speciale:

Dt. 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”

Ct. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”

Din retribuţia lunară în momentul achitării se efectuează următoarele reţineri:

- contribuţia individuală de asigurări sociale obligatorie (în mărime de 6% pentru anul

2009);

- primele de asigurare obligatorii de asistenţă medicală (3,5% pentru anul 2009);

- impozitul pe venit;

- cotizaţii de membru al organizaţiei sindicale (în mărime de 1%);

91

- reţineri conform titlurilor executorii.

Reţinerile din retribuţii se reflectă în Nota contabilă 5-a fiind efectuate următoarele

înregistrări contabile:

Dt. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”- la suma total reţinută,

Ct. 188 „Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat",

Ct. 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţămedicală”,

Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget” - la suma impozitului pe venit reţinut,

Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului”,

Ct 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri”- la suma reţinută conform titlurilor executorii.

Achitarea retribuţiei se reflectă prin următoarele înregistrări contabile:

Dt. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” Ct 120 „Casa„ ; 121 „Casa pe mijloace speciale”- la suma retribuţiei achitate în numerar

prin casieria instituţiei,Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” -

la suma retribuţiei transferată la carduri bancare,

Retribuţiile neridicate în timp de 3 zile de către salariaţi din casierie se depun la contul 177

„Decontări cu personalul privind deponenţii”. La înregistrarea sumelor deponate se va ţine cont

de cerinţele Codului Fiscal conform căruia impozitarea venitului la sursa de plată are loc în

momentul achitării. Propunem de efectuat un calcul inversat pentru reţinerile calculate anterior şi

de depus retribuţiile în mărimea iniţială (calculată). La îndreptarea spre plată a sumelor depuse,

reţinerile se vor efectua conform normelor legislative la momentul achitării.

Exemplu: „Domnului profesor, doctor habilitat Petraru Petru în luna decembrie 2008 i s-a

calculat salariul în mărime de 3250 lei. Retribuţia a fost calculată şi inclusă în borderoul de plată

în luna decembrie 2008. Din motiv că, domnul profesor Petraru Petru nu s-a prezentat în luna

decembrie la casieria instituţiei de învăţământ, achitarea retribuţiei a avut loc în luna ianuarie

2009. Domnul Petraru P. dispune de scutire personală în mărime de 525 lei lunar pentru anul

2008 (6300 /12 luni) şi 600 lei lunar pentru anul 2009 (7200/12 luni); este membru al

organizaţiei sindicale şi achită cotizaţie de membru în mărime de 1% din salariul lunar. Calculele

şi înregistrările contabile le vom prezenta în tabelul 2.14.

92

Tabelul 2.14

Calcularea retribuţiei muncii, a reţinerilor din retribuţie şi înregistrarea

lor în notele de contabilitate*

lei

Conturi corespondenteNr.crt.

Conţinutul operaţiuniiSuma(lei) debit credit

1. Calculul retribuţiei Dlui profesor pentru orele citite din contul finanţărilor bugetare. Nota contabilă nr.5 pentru luna decembrie 2008, articolul de cheltuieli 111. 01 Salariul de funcţiei

3250.00 200 180

2. Calculul reţinerilor din retribuţie şi înregistrarea lor în nota de contabilitate 5-a pentru luna decembrie 2008: (2.1 + 2.2 + 2.3.2)

505.20

2.1 contribuţia individuală de asigurări sociale obligatorie (3250 * 5%) 162.50 180 1882.2 primele de asigurare obligatorii de asistenţă medicală (3250 * 3%) 97.50 180 1592.3 impozitul pe venit:2.3.1 determinare venitul impozabil: (1 - 2.1 - 2.2 – 525 lei)

(3250 – 162.50 – 97.50 – 525 = 2465)- - -

2.3.2 Determinarea impozitului pe venit prin aplicarea cotelor de impozitare (de la 0 la 2100-7% (2100 * 7% = 147); de la 2100 în sus - 18% (365*18% = 65.70)Total impozit pe venit (147 + 65.70 = 212.70)

212.70 180 173

2.3.3 Determinăm suma cotizaţiei de membru al organizaţiei sindicale 3250*1% =32.50

32.50 180 185

3.1 Suma inclusă în Borderoul de plată, achitată - înregistrată în nota contabilă nr.1 din luna decembrie

2008:

0180

120

3.2 depusă - înregistrată în nota contabilă nr.5 din luna decembrie 2008: 2744.80 180 177

3.3 Achitarea sumei depuse în luna ianuarie 2009 cu înregistrarea ei în nota contabilă nr.1

2744.80 177 120

Notă:Se propune ca operaţiunea 3.2 să nu fie înregistrată, dar să se înscrie toate reţinerile în nota contabilă nr.5 pentru luna decembrie 2008 cu semnul minus, astfel ca suma calculată a retribuţiei (3250 lei) să rămână în

soldul subcontului 180 la situaţia din 31.12.2008.La achitarea salariului în orice perioadă anului 2009 se vor efectua alte calcule pentru reţineri:

4. calculul reţinerilor din retribuţie şi înregistrarea lor în nota de contabilitate 5-a pentru luna ianuarie 2009: (2.1 + 2.2 + 2.3.2)

475.02

4.1 contribuţia individuală de asigurări sociale obligatorie (3250 * 5%)(cota rămâne neschimbată)

162.50 180 188

4.2 primele de asigurare obligatorii de asistenţă medicală3250 * 3,5% 113.75 180 159

4.3 impozitul pe venit:3250 - 162.50 – 113.75 – 600 = 2373.75(2373.75 – 2100) * 18% + (2100 * 7%) = 49.27 + 147

166,27 180 173

4.4 Determinăm suma cotizaţiei de membru al organizaţiei sindicale 3250*1% =32.50

32.50 180 185

5. Suma inclusă în Borderoul de plată, achitată - înregistrată în nota contabilă nr.1 din luna ianuarie

2009: 2774.98 180 120

În cazul prezentat în I varianta, prin depunere, calculele suplimentare nu sunt necesare, decât numai achitarea din casierie a sumei 2744.80 lei domnului profesor Petraru P., pe când în varianta a II-a – suma alcătuieşte 2774.98 lei şi

corespunde cerinţelor legislative de impozitare.*Sursa: Elaborat de autor.

Calculul respectiv îngreunează evidenţa decontărilor, dar aceasta va evita un conflict cu

organele de control fiscal şi cu personalul, care poate reveni să-şi ridice retribuţia cuvenită în

93

anul fiscal următor, când mărimea cotelor de impozitare vor fi diferite. Se recomandă efectuarea

acestor calcule în programul computerizat pentru „salarizare”, care prezintă un lucru contabil

suplimentar dar posibil de îndeplinit.

După cum a fost menţionat, instituţiile de învăţământ superior ţin contabilitatea bugetară

separat de contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale, prezentând rapoarte financiare în

dependenţă de provenienţa finanţărilor şi veniturilor. Acest fapt dublează lucrul contabilităţilor

din instituţiile de învăţământ superior în general, dar şi mai mult pentru sectorul de decontări cu

personalul privind retribuţia muncii. Conform cerinţelor Codului Fiscal, evidenţa veniturilor

personalului şi a impozitelor reţinute din ele în cadrul unei şi aceeaşi instituţie trebuie efectuată

cumulativ în unica fişă personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi

efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din

aceste plăţi (Anexa 6 la ordinul Inspectoratului Fiscal nr.676 din 04.12.2007), iar cheltuielile

efective, plăţile de casă şi decontările, conform Instrucţiunii nr.85 [97], trebuie reflectate distinct,

în diferite note contabile, diferite cărţi mari, diferite bilanţuri şi rapoarte financiare. Sugerăm ca

aceste calcule să se efectueze consecutiv, determinând separat reţinerile după fiecare plată,

ţinându-se cont de sursa de finanţare.

Problema în cauză se poate soluţiona numai după unificarea conturilor trezoreriale şi

contabilizarea operaţiunilor economice într-un singur bilanţ, indiferent se sursa de proveninţă a

veniturilor.

Contabilitatea decontărilor cu studenţii are următoarele direcţii:

a) decontările cu studenţii privind plata burselor şi a altor plăţi;

b) decontările cu studenţii privind plata taxelor de studii;

c) decontările cu studenţii privind plata taxelor de cazare în cămine;

d) alte decontări cu studenţii.

Contabilitatea decontărilor cu studenţii privind plata burselor. La 01 septembrie

2006 a fost adoptată Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1009 „Cu privire la

cuantumurile burselor, altor forme de ajutoare sociale pentru studenţii din instituţiile de

învăţământ superior, elevii din instituţiile de învăţământ mediu de specialitate, secundar

profesional şi persoanele care studiază în învăţământul postuniversitar” [43]. Conform acestei

Hotărâri a fost stabilit plafonul de acordare a burselor de studii la nivel de 70% din numărul

studenţilor şi elevilor autohtoni înmatriculaţi la studii cu finanţare bugetară cu frecvenţa la zi.

Trebuie de menţionat că pentru prima dată în limita plafonului stabilit, pot beneficia de burse de

studii, alocate din mijloacele bugetului de stat, studenţii/elevii admişi la studii cu finanţare

bugetară, precum şi, studenţii/elevii admişi la studii în bază de contract cu achitarea taxei pentru

studii. Studenţilor/elevilor care-şi fac studiile în baza contractelor cu agenţii economici li se

94

acordă burse de către agenţii economici, nu mai mică de cuantumul burselor prevăzute de la

buget.

In contabilitatea instituţiilor de învăţământ, în baza ordinelor conducătorului instituţiei se

deschid fişe personale pentru fiecare student, fiind aranjate pe facultăţi, specialităţi şi grupe.

Lunar, în fişe se fac înregistrări privind calcularea burselor şi a reţinerilor (cotizaţie de membru

al organizaţiei sindicale şi alte reţineri). Informaţia din fişele personale serveşte la întocmirea

borderourilor (listelor) de plată a burselor. Borderourile se întocmesc pe grupe, sunt semnate de

conducerea instituţiei, apoi prezentate în casierie spre plată. Totalurile din borderouri se înscriu

în „Borderoul cumulativ privind plata burselor”, apoi se înregistrează în nota contabilă nr. 5 –

centralizarea statelor de retribuţii a muncii şi burse, (formularul nr. 405). Pentru primirea

finanţărilor la Trezoreria teritorială se prezintă „Nota justificativă privind plata burselor” (Anexa

14), delegaţia de retragere a numerarului, ordinele de plată a reţinerilor din burse, precum şi

borderoul documentelor prezentate.

Conform clasificaţiei economice a cheltuielilor [89], plata burselor este atribuită la

articolul 135, alineat 07 „Plata burselor studenţilor autohtoni”, articolul 135, alineat 12 „Plata

burselor studenţilor străini”. În conformitate cu Instrucţiunea nr.85 [97, pct.163], evidenţa

decontărilor privind bursele cu studenţii, masteranzii, doctoranzii instituţiilor de învăţământ

universitar, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi elevii colegiilor, şcolilor, audienţii cursurilor etc.

în instituţiile de învăţământ publice se ţine la contul 18 „Decontări cu personalul privind

retribuirea muncii şi bursieri”, subcontul 181 „Decontări cu bursierii”. Sumele burselor

calculate se înscriu în creditul subcontului 181, iar în debitul acestui subcont se înregistrează

sumele reţinerilor, burselor plătite şi a celor care nu au fost ridicate la timp. În baza borderoului

cumulativ privind plata burselor, înregistrările contabile vor fi următoarele:

Calcularea burselor:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare”, art. 135 aliniat 07, simbol analitic - 200135070604064

„Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I” - la suma totală a burselor

calculate studenţilor autohtoni;

Dt 200 „Cheltuieli bugetare”, art. 135 aliniat 12, simbol analitic - 200135120604064

„Cheltuieli bugetare pentru învăţământul superior, ciclul I” - la suma totală burselor

calculate studenţilor străini;

Ct 181 „Decontări cu bursierii” - la suma totală a burselor calculate.

Reţinerile din burse şi achitarea burselor:

Dt 181 „Decontări cu bursierii”

95

Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor

cotizaţiilor de membru al sindicatului” - la suma cotizaţiilor de membru al organizaţiei

sindicale reţinute din burse;

Credit 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri” la suma reţinerilor conform

titlurilor executorii (amenzi, pensii alimentare, plăţi comunale ş.a. în baza hotărârilor de

judecată) şi a altor reţineri;

Ct 120 „Casa” – la suma burselor achitate din casierie;

Ct 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii” – la suma burselor deponate;

Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” – la

suma burselor achitate prin intermediul cardurilor bancare.

Recomandăm organizarea evidenţei analitice a decontărilor cu studenţii prin deschiderea

conturilor analitice: 181.01 „Decontări cu studenţii bursieri”; 181.02 „Decontări cu

masteranzii bursieri”; 181.03 „Decontări cu doctoranzii bursieri”; 181.04 „Decontări cu

postdoctoranzii bursieri”. Informaţia din conturile analitice recomandate va fi utilă la

întocmirea rapoartelor privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor

de bază (formularul nr. 2), la fel şi la întocmirea anexei la bilanţ descifrarea debitorilor şi

creditorilor care se prezintă trimestrial şi anual, separat pe fiecare compartiment.

Pentru evidenţa decontărilor cu studenţii privind plata taxelor de studii, plata taxelor de

cazare în cămine şi alte plăţi, care sunt atribuite la veniturile din mijloace speciale, în instituţiile

publice, este destinat subcontul de activ-pasiv 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”. În debitul acestui cont se reflectă suma

veniturilor calculate pentru serviciile prestate sau restituirea sumelor greşit încasate, iar în credit

– achitarea de către studenţi/elevi a obligaţiunilor contractuale.

Exemplu. Instituţia de învăţământ în baza contractului de studii şi a ordinului de înmatriculare a

studentului Ionaş Ion (taxa anuală alcătuieşte 6000.00 lei) în anul de studii 2008/2009, a calculat

venituri din mijloace speciale din servicii cu plată prin două tranzacţii (la 01 septembrie 2008 în

sumă de 2400.00 lei ((6000.00 lei/10 luni) * 4 luni) şi la 01 ianuarie 2009 în sumă de 3600.00

lei) întocmind următoarele formule contabile:

La suma venitului calculat:

Dt 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi

fondurilor speciale”

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale”

La suma achitată de studentul Ionaş Ion în baza dispoziţiei de încasare în casierie:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale”

Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi

fondurilor speciale”

96

Astfel, atunci când studenţii achită taxa integral la începutul anului de studii cresc

datoriile creditoriale şi invers datoriile debitoare sunt mari pentru studenţii, care achită taxa de

studii în rate, aceste decalaje fiind nereale la prezentarea dărilor de seamă. Pentru soluţionarea

problemei respective au fost înaintate propuneri în punctul 2.2 din lucrare.

Evidenţa analitică pe subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind

veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” se tine separat pe fiecare student în fişa analitică a

decontărilor cu studenţii privind plata pentru studii prin contract. Propunem spre utilizare

modelul fişei analitice elaborat de autor, prezentată în Anexa 19. În contabilitatea computerizată

conturile analitice ale subcontului 158 pot fi codificate după forma de studii, număr de matricul

şi după secţii. Exemplu: 158S4576 - Buga Dumitru, 401 (simbol analitic S2Z – căutare

suplimentară), unde:

158S4576/S2Z

158 – subcontul, S – studii, 4576 – nr. matricol, 401 – grupa, S2Z : S – studii, 2 – codul

facultăţii de Geografie, Z – secţia zi (Anexa 20). Pentru exemplificare mai detaliată în anexa 21

prezentăm un extras din planul de conturi analitice de evidenţă a decontărilor cu studenţii,

masteranzii, doctoranzii elaborat de către grupul de lucru din contabilitatea Universităţii de Stat

din Tiraspol, sub conducerea autorului, pentru computerizare în programul WIZCOUNT.

Organizarea şi efectuarea acestei evidenţe necesită un lucru contabil enorm, din cauza numărului

mare de studenţi şi a mişcării acestora (înmatriculări, transfer, exmatriculări, absolvenţi etc.), în

schimb contabilitatea poate furniza la orice perioadă informaţii despre situaţia decontărilor cu

studenţii pentru plata studiilor în bază de contract divizată pe facultăţi, forme de studii, grupe etc.

Această informaţie, în contabilitatea instituţiilor de învăţământ superior este una din cele mai

solicitate din partea utilizatorilor interni (rectorat, secţie studii, decanate etc.), precum şi din

partea celor externi (ministerul de resort, organele de audit şi control etc.). Registrul de evidenţă

pe subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi

fondurilor speciale” este posibil de divizat în dependenţă de informaţia necesară pentru

utilizatori, folosind conturile analitice: 158S***„Decontări cu studenţii privind plata

studiilor în bază de contract”; 158M***„Decontări cu masteranzii privind plata studiilor

în bază de contract” etc. aşa cum este prezentat în extrasul din programul computerizat

WIZCOUNT de la Universitatea de Stat din Tiraspol, mun. Chişinău (Anexa 21). Programul 1C

„Contabilizare” are la fel posibilităţi de a ţine evidenţa analitică pe fiecare student. Această

evidenţă deja este organizată în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Pentru

instituţiile de învăţământ publice acest program necesită ajustat la Planul de conturi al evidenţei

contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare [97].

97

2.5. Rapoartele privind executarea bugetelor instituţiilor

de învăţământ superior publice

Instituţiile de învăţământ publice întocmesc rapoarte financiare, trimestriale şi anuale [54,

art.38, pct.6] în mod cumulativ de la începutul anului financiar. An financiar, pentru toate

organizaţiile, este anul calendaristic, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. În

contextul reformelor administraţiei publice, în Republica Moldova au loc schimbări radicale în

schemele de finanţare şi de raportare financiară a instituţiilor finanţate de la buget.

Incomodităţi la determinarea rezultatelor financiare şi la raportarea acestora pentru

instituţiile de învăţământ superior se creează şi din cauza diferenţei dintre anul financiar şi anul

de studii, care este de la 01 septembrie până la 30 iunie. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27

aprilie 2007, care a intrat în vigoare începând cu 01 ianuarie 2008, prevede pentru unele categorii

de entităţi, în funcţie de particularităţile activităţii acestora, stabilirea de către Ministerul

Finanţelor a perioadei de gestiune, care nu coincide cu anul calendaristic [54 Art. 32, pct.(2)].

Pentru întocmirea rapoartelor financiare trebuie parcurse mai multe etape: inventarierea

generală a patrimoniului; încheierea anuală a conturilor; întocmirea balanţei de verificare

sintetice; întocmirea formularelor de raportare financiară.

Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice se efectuează în conformitate cu

Regulamentul privind inventarierea, acţiunea căruia se extinde asupra tuturor persoanelor fizice

şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare [93]. Conform Legii

Contabilităţii „rapoartele financiare se întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii pentru

autentificarea existenţei şi stării activelor şi datoriilor [97, art.29, pct. 9].

In cadrul instituţiilor publice, rolul inventarierii este acela de a asigura păstrarea

integrităţii patrimoniale, adică de a stabili situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv, iar în

cazul existenţei unor diferenţe între situaţia reală, determinată la momentul inventarierii şi

situaţia din contabilitate, să se regularizeze diferenţele, astfel încât în situaţiile financiare să fie

prezentată situaţia actuală şi imaginea fidelă a patrimoniului [93].

Un alt aspect specific instituţiilor de învăţământ superior este inventarierea debitorilor şi

creditorilor. Există situaţii, când instituţia cu unul şi acelaşi agent economic, la una din surse de

finanţare să fie debitor, iar la alta creditor. Frecvent apar asemenea situaţii cu agenţii economici

ce prestează servicii comunale. În cazul dat, inventarierea în interiorul instituţiei se face separat

pe surse, apoi se comasează rezultatele şi se întocmeşte un singur act de verificare cu agentul

economic respectiv. Cel mai complicat lucru, la acest capitol, credem că este inventarierea

decontărilor cu studenţii care fac studiile în bază de contract cu plata taxelor. Complexitatea

apare din următoarele cauze:

98

- mişcarea studenţilor, care pleacă din instituţii din diferite motive (nu se prezintă la

programul de studii, au restanţe academice, concedii academice etc.);

- diversitatea recunoaşterii momentului de trecere în calcul a veniturilor din taxe;

- diversitatea modalităţilor de plată a taxelor (unele instituţii acceptă achitarea taxelor în

rate, unele insistă la achitarea taxelor integral la începutul anului de studii).

Astfel, la unele instituţii pot apărea sume colosale debitoare, iar la celelalte creditoare

(folosim aceşti termeni, deoarece în contabilitatea instituţiilor publice se mai folosesc conturile

de activ-pasiv (Anexa 22)). La procesul de inventariere a decontărilor cu studenţii este necesar

de implicat lucrătorii din secţia de instruire, decanate, care nemijlocit cunosc situaţia fiecărui

student. Deoarece la baza decontărilor cu studenţii stă contractul de studii încheiat între instituţia

de învăţământ şi student, avem temei juridic de a întocmi acte de verificare cu fiecare student

debitor sau creditor, iar evidenţa sumelor restante ale studenţilor exmatriculaţi, propunem să fie

ţinută la contul extrabilanţier 05 „Restanţe anulate ale debitorilor insolvabili”. În caz de

restabilire la studii a acestora se va ţine cont de restanţele nominalizate.

Actuală este problema inventarierii şi corectitudinii contabilizării terenurilor şi bunurilor

imobiliare, deoarece actele de inventariere, necesită confirmate de către ÎS „Cadastru”. În

procesul de inventariere apar problemele:

corectitudinii evaluării terenurilor, care poate fi efectuată numai de organele competente;

suprafeţele indicate în documentele de proiectare iniţială nu coincid cu cele din registrul

cadastral, care necesită timp îndelungat pentru clarităţi şi dovezi;

corectitudinii contabilizării imobilului transmis în folosinţă temporară în baza ordinelor

Ministerelor de resort, precum şi reparaţia lor capitală din contul instituţiei, care îl

exploatează temporar. Propunem soluţionarea problemei în cauză prin cererea insistentă de la

instituţiile, care sunt proprietari, informaţia completă despre patrimoniul primit (inclusiv cartela

de evidenţă a mijlocului fix), pentru a fi luat la evidenţă în contul extrabilanţier 01 „Mijloace fixe

arendate” - la valoarea primită, apoi aceasta fiind majorată în mărimea cheltuielilor de reparaţii

capitale efectuate.

În baza procesului verbal al rezultatelor inventarierii contabilitatea va înregistra lipsurile sau

surplusurile depistate prin următoarele înregistrări:

99

Tabelul 2.15

Înregistrări contabile de reflectare a rezultatelor inventarierii*

Conţinutul operaţiuni Debit cont / subcont Credit cont / subcontLipsuri de: mijloace fixe (MF) decontate din contul instituţiei (la valoarea rămasă)

250„Fondul mijloacelor fixe”

01„Mijloace fixe”

( la uzura acumulată) 02 „Uzura MF” 01„Mijloace fixe”Lipsuri de : obiecte de mică valoare şi scurtă durată:

260 ”Fondul Obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

07 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

la suma lipsurilor transmise în organele de anchetă

la suma lipsurilor conform hotărârii organelor de anchetă

170 „Decontări privind manco”

175„Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”

175„Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”173”Decontări privind plăţile la buget”

Lipsuri de : materialeimputate persoanelor vinovate

170„Decontări privind manco”

06”Materiale”

Lipsuri de : mijloace băneşti şi documente băneşti

170„Decontări privind manco”

12”Casa”,132”Documente băneşti”

Surplusuri de Mijloace fixe: 01„Mijloace fixe” 250„Fondul mijloacelor fixe”

Surplusuri de Obiecte de mică valoare şi scurtă durată:

07 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

260”Fondul Obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

Surplusuri de Materiale, mijloace băneşti

06 „Materiale”,12 ”Casa”

23”Finanţări”, 400”Venituri din mijloace speciale”

*Sursa:Elaborat în baza Instrucţiunii nr.85[97]

Rezultatele inventarierii trebuie reflectate în evidenţa contabilă separat pe surse: în

contabilitatea veniturilor/cheltuielilor de bază; în contabilitatea veniturilor/cheltuielilor din

contul mijloacelor speciale, fondurilor speciale, mijloacelor proiectelor finanţate din sursele

externe şi altor mijloace. Instituţiile de învăţământ superior care au activităţi din sfera ştiinţei şi

inovării finanţate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei vor efectua inventarierea

patrimoniului din acest domeniu separat, iar rezultatele la fel se vor înregistra în contabilitatea

sectorului menţionat.

Următoarea etapă „Încheierea anuală a conturilor” se va efectua în baza unei analize a

rulajelor conturilor de finanţări şi cheltuieli de bază, conturilor de venituri şi cheltuieli din alte

surse. Cheltuielile de bază se vor închide cu finanţările numai în mărimea celor achitate, soldul

restant fiind egal cu datoriile, iar cheltuielile pe mijloace speciale se vor închide integral cu

contul de venituri.

100

Balanţa de verificare se va întocmi în baza rulajelor şi soldurilor din „Cartea mare” f. nr.

308. Rulajele şi soldurile pentru conturile de activ-pasiv se vor verifica cu datele din Notele de

contabilitate respective cum s-a menţionat mai sus pentru sursele de venituri separat.

După efectuarea lucrărilor contabile menţionate se poate trece la întocmirea formularelor de

raportare financiară. Componenţa formularelor prezentate de către instituţiile de învăţământ în

cadrul rapoartelor anuale şi trimestriale este următoarea (în continuare de citit A - se prezintă

anual, T – trimestrial):

formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor /instituţiilor publice” - A/T

(Anexa18);

anexa la bilanţ „Raport privind descifrarea decontărilor cu debitorii şi creditorii

înregistrate la balanţa instituţiei” - A/T;

formularul nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul

cheltuielilor de bază” - A/T (Anexa 23);

formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” -A/T (Anexa

24);

formularul nr. 5 „Raport privind circulaţia mijloacelor fixe” – A (Anexa 25);

formularul nr. 6 „Raport privind circulaţia valorilor materiale” – A (Anexa 26);

formularul nr. 15 „Dare de seamă privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi

valori materiale în instituţiile bugetare” – A (Anexa 27);

alte formulare şi tabele la cerinţa Ministerelor de ramură;

nota explicativă la raportul financiar.

Mai jos ne vom referi la unele aspecte importante sau problematice pe care le putem întâlni

la completarea unor formulare din cele sus numite.

Formularul nr.1 – „Bilanţul executării bugetului autorităţilor publice/instituţiilor

publice” pe subconturile corespunzătoare se completează în baza datelor din balanţa de

verificare şi din Cartea mare (f.nr.308). Este necesar până la completarea bilanţului a confrunta

identitatea mijloacelor finanţate cu datele trezoreriilor teritoriale. În capitolul VI (Activ) şi III

(Pasiv)- „Decontări” (subconturile 151 - 199) soldurile se indică sub aspect desfăşurat, adică

soldurile debitoare ale fiecărui dintre aceste subconturi – în activ, iar soldurile creditoare – în

pasiv. În bilanţul anual în capitolul VII „Cheltuieli” (componenta de bază), coloana 5 „După

închiderea anuală”, se reflectă suma soldurilor subconturilor corespunzătoare după închiderea

lor, iar în partea Alte componente, coloana 8 „După închiderea anuală” nu vor fi indicate solduri

101

pe subconturile corespunzătoare, deoarece ele se vor închide cu veniturile. Cheltuielile pentru

investiţii capitale se vor închide numai după finisarea lucrărilor pe obiecte de construcţii.

Bilanţul contabil (Anexa18) trimestrial şi anual reflectă în partea de activ – cheltuielile,

iar în pasive - finanţările, veniturile, uzura acumulată (pe care le putem analiza din Formularele

2, 4, 5- anexele 23-25) dar nu rezultatul financiar şi valoarea restantă a mijloacelor fixe.

Recomandăm în bilanţul contabil să fie incluse grafe, de totalizare a capitolelor, care ar fi utile la

verificarea activelor şi pasivelor, precum şi la analiza activităţii economice a instituţiei.

La întocmirea formularului nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice

din contul cheltuielilor de bază” (Anexa23) folosim informaţiile din planurile de finanţare

aprobate şi precizate, pentru a le compara cu executarea lor de casă (plăţile efectuate) şi efectivă,

conform clasificaţiei economice a cheltuielilor. Problema cea mai frecventă la îndeplinirea şi

analiza raportului este faptul, că în coloana „cheltuieli efective” sunt introduse cheltuielile

achitate în anul precedent, dar efectuate în anul curent, pe care organele de control de obicei le

specifică ca supracheltuieli, fapt ce aduce la sancţiuni, conform codului cu privire la contravenţii

administrative [15, apt.16211]. Recomandăm, soluţionarea problemei aparente prin introducerea

unei coloane suplimentare „Cheltuieli efective achitate în anii precedenţi”, care poate fi

inclusă şi în formularul nr. 4.

Formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale”

(Anexa24) se întocmeşte separat pentru fiecare tip de venituri /cheltuieli din mijloace speciale.

Una din problemele actuale ale contabilităţii în instituţiile de învăţământ publice ţine de

executarea bugetelor aprobate şi precizate la capitolele de venituri şi cheltuieli, care este greu de

prevăzut la cerinţa Ministerului Finanţelor cu execuţie la 100% şi a veniturilor /cheltuielilor de

casă şi a celor efective (menţionăm, că planificarea are loc cu repartizare pe luni). Cerinţa

Ministerului Finanţelor de a îndeplini ambele condiţii nu corespunde metodei specializării

exerciţiului (contabilităţii de angajamente), ci metodei de casă (contabilităţii de casă) de

reflectare în contabilitate a faptelor economice. Bugetele trebuie să corespundă efectivului şi nu

fluxului de mijloace băneşti, care de fapt pot sta în soldurile mijloacelor băneşti la conturile

trezoreriale şi în conturile de decontări (debitoare sau creditoare).

În contextul Legii Contabilităţii nr.113-XVI din 24 aprilie 2007, care a intrat în vigoare

de la 01 ianuarie 2008 [54] şi a reformelor administraţiei publice în Republica Moldova sunt

necesare schimbări radicale în domeniul contabilităţii, auditului, controlului financiar din

sectorul public, astfel vor decădea şi problemele menţionate. Suntem de părerea că rapoartele

102

financiare ale instituţiilor publice necesită unificare într-un bilanţ contabil, lăsând ca numai

formularele anexate să raporteze execuţia planurilor de finanţare pe surse de provenienţă.

Standardul Internaţional de Contabilitate pentru Sectorul Public 1 „Prezentarea

situaţiilor financiare” (IPSAS 1) stabileşte componenţa unui set complet de situaţii financiare

[114, p.43-68]:

Situaţia poziţiei financiare (numită şi bilanţ sau situaţia activelor şi datoriilor);

Situaţia performanţei financiare (numite şi astfel: situaţia veniturilor şi cheltuielilor;

situaţia veniturilor; situaţia de exploatare sau cont de profit şi pierdere);

Situaţia modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;

Situaţia fluxurilor de trezorerie;

Politicile contabile şi note la situaţiile financiare (pot fi denumite şi „programe”).

Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor

instituţiei publice. Acestea sunt semnate de conducătorul instituţiei şi de conducătorul

compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită de acesta. IPSAS 1

prevede că „obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea

informaţiilor utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităţii pentru resursele

încredinţate ei”[114, p.32].

În acest context, în Republica Moldova se necesită o reformă a contabilităţii în instituţiile

publice, inclusiv şi a celor de învăţământ superior.

***

În capitolul II „Aspecte problematice ale contabilităţii în instituţiile de învăţământ

superior publice şi căi de soluţionare” este propusă modalitatea de organizare a evidenţei

analitice a mijloacelor băneşti, a finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, cu deschiderea conturilor

analitice în dependenţă de sursele şi scopurile finanţării. Se recomandată includerea în planul

de conturi a subconturilor 204 „Cheltuieli neacoperite ale anilor precedenţi”, 206 „Cheltuieli

anticipate” şi 125 „Casa în valută străină”.

Este elaborată metoda de determinare a taxelor de studii, în baza analizei cheltuielilor

medii la un student echivalent în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din subordinea

Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova, particularităţile contabilizării

veniturilor din mijloacele speciale şi de contabilizare a cheltuielilor instituţiei în dependenţă de

sursele de venituri. Este caracterizată baza tehnico-materială, evidenţiate probleme ale

contabilităţii mijloacelor fixe, contabilităţii decontărilor cu personalul şi studenţii şi propuneri

de soluţionare a acestora, este elaborată de autor modelul fişei de evidenţă a decontărilor cu

103

studenţii privind plata pentru studii prin contract şi propunerea de a include în planul de conturi

a subconturilor 401 „Venituri anticipate din mijloacele şi fondurile speciale” şi 158/1

„Avansuri pe termen lung primite din mijloacele şi fondurile speciale”. Sunt evidenţiate

problemele frecvente ce ţin de raportarea financiară şi înaintată propunerea de a exclude din

pasivul bilanţului instituţiilor publice a rândului „Uzura mijloacelor fixe” şi includerea acestui

rând în activul bilanţului la Cap.1 „Mijloace fixe” cu semnul scăderii. De asemenea, se propune

de a unifica evidenţa şi raportarea contabilă, care în prezent este divizată pe surse de venituri,

pe tipuri de activităţi, lăsând să fie separată doar informaţia privind sursele de venituri, iar

cheltuielile să fie separate numai pe tipuri de activităţi în contextul clasificaţiei economice ale

lor. Sunt descrise cerinţele IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” faţă de situaţiile

financiare.

104

CAPITOLUL III. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞI

CHELTUIELILOR ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PRIVATE

3.1. Consideraţii generale privind veniturile şi cheltuielile din prestarea serviciilor în

instituţiile de învăţământ private

Instituţiile de învăţământ superior private tind să dispună de cât mai multe resurse financiare

pentru a desfăşura corect activităţile propuse conform cerinţelor economiei de piaţă şi nevoilor reale

ale beneficiarilor mediului universitar. Universităţile, la fel ca şi celelalte entităţi din Republica

Moldova sunt puse în situaţia de a demonstra capacitaţi înalte de adaptare la cerinţele şi legităţile

economiei de piaţă. Menţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor sferei neproductive are cerinţe înalte

faţă de acumularea şi utilizarea resurselor financiare materiale, şi umane. Ridicarea nivelului

calitativ al activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera socială reiese din dezvoltarea

activităţii economico-financiare îndreptate spre acumularea resurselor financiare suplimentare, care

în cele din urmă ajută la dezvoltarea şi lărgirea ariei de activitate a lor.

Contabilitatea instituţiilor de învăţământ private este o componentă a sistemului unic de

evidenţă, având la bază Cadrul legislativ general de reflectare a operaţiunilor economice în conturile

contabile.

Instituţiile de învăţământ îşi realizează scopurile acumulând venituri pentru a acoperi

cheltuielile curente apărute în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a celor de investiţii pe

termen lung.

Conform legislaţiei actuale din Republica Moldova veniturile şi cheltuielile sunt clasificate

în funcţie de natura activităţilor în două grupe:

1 Venituri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale, care sunt veniturile din activitatea de bază

a întreprinderii ce pot fi divizate în venituri din vânzări şi alte venituri operaţionale.

2 Venituri şi cheltuieli ale activităţii neoperaţionale, care includ:

- venituri şi cheltuieli ale activităţii de investiţii;

- venituri şi cheltuieli ale activităţii financiare;

- venituri şi cheltuieli excepţionale;

- economii şi cheltuieli privind impozitul pe venit.

Odată cu implementarea IFRS [115], în Republica Moldova întreprinderile vor putea

clasifica veniturile şi cheltuielile în conformitate cu necesităţile sale informaţionale şi cele

internaţionale. În literatura de specialitate din Republica Moldova nu sunt suficient abordate

problemele de recunoaştere, evaluare şi clasificare a veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor de

învăţământ private la fel şi de contabilizare a acestora în conformitate cu legislaţia actuală.

105

Considerăm necesar elaborarea unui standard de contabilitate pentru instituţiile din sfera socială,

care au la bază activităţi neproductive dar necesare publicului larg şi care activează pe principiul

nonprofit.

Veniturile instituţiilor de învăţământ private pot fi clasificate în:

1. Venituri din activităţi de bază;

2. Venituri din activităţi auxiliare.

Venituri din activităţi de bază pot proveni din:

Prestări servicii de studii cu taxe de şcolarizare;

Prestări servicii de cercetări ştiinţifice.

Venituri din activităţi auxiliare pot proveni din prestări servicii: cazare cu plată în

căminele studenţeşti, familiale; hoteliere şi turistice; editoriale; arendă şi servicii asociate arendei;

consultaţii şi servicii medicale; venituri din organizarea unor manifestări culturale; concursuri

artistice; publicaţii, impresariat, difuzarea filmelor etc. ; venituri din exploatarea unor bunuri aflate

în administrare, prestări servicii şi altele; venituri din comercializarea mărfurilor, alimentaţie publică

etc.; alte venituri.

Instituţiile de învăţământ private, fiind instituţii nonprofit de ordin social pot avea venituri

din activităţi necomerciale provenite din: subvenţii sau asistenţă primite din bugetele de stat, locale

sau a organizaţiilor ierarhic superioare; granturi provenite din proiecte naţionale şi internaţionale;

donaţii; sponsorizări; cotizaţii de membru al organizaţiei; alte venituri cu destinaţie specială.

Activităţile necomerciale sunt cele, care nu au scop de a obţine profit şi sunt îndreptate spre

realizarea sarcinilor statutare de bază a instituţiei. Sursele provenite din aceste activităţi au destinaţie

şi caracter special şi pot fi îndreptate spre:

- desfăşurarea activităţii de bază a instituţiei;

- organizarea unor manifestări (conferinţe ştiinţifice, concursuri, perfecţionări de cadre,

schimb de experienţă etc.);

- desfăşurarea unor programe cu destinaţie specială.

Finanţările cu destinaţie specială din partea Statului a instituţiilor de diferite forme

organizatorico-juridice sunt reglementate de Standardul Naţional de Contabilitate nr. 20

„Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat”, aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.55 din 05.06.2002, unde subvenţiile de stat

sunt definite ca „ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în

schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia”

[120, pct. 6].

106

Asistenţa de stat poate avea diferite forme. După natura asistenţei acordate ele pot

reprezenta:

- transmiterea nerambursabilă a terenurilor şi a altor bunuri (clădiri, construcţii speciale etc.);

- mijloace băneşti şi alte forme.

Scopul asistenţei de stat constă în a trezi interesul sau a încuraja o întreprindere să obţină

acele avantaje sau să dezvolte acele activităţi, acceptate din punct de vedere economic şi social care,

în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când asistenţa nu ar fi fost acordată.

Subvenţiile de stat sunt uneori denumite: granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară sau

tehnică, prime sau recompense etc.

Indiferent de formele pe care le îmbracă subvenţiile, conţinutul lor economic şi efectele

trebuie să corespundă cu noţiunile de subvenţii şi asistenţă de stat şi să fie contabilizate şi prezentate

în rapoartele financiare.

Finanţările cu destinaţie specială (granturi, donaţii, sponsorizări etc.) primite de la persoane

juridice sau fizice, de obicei, se transferă la conturile curente în valută naţională, sau în valută

străină, dacă au forma mijloacelor băneşti. Primirea granturilor trebuie să fie confirmată de un

contract din partea ambelor părţi cu indicarea condiţiilor de grant, cerinţele de raportare a

activităţilor efectuate şi de raportare financiară a fondurilor utilizate, termenul de executare a

lucrărilor propuse şi a celui de raportare.

Toate sursele de finanţări cu destinaţie specială trebuie cheltuite în baza bugetelor aprobate

de ambele părţi cu prezentarea rapoartelor de executare a sarcinilor propuse părţii, care a acordat

mijloace.

Conform art. 103, pct.5 al Codului Fiscal al Republicii Moldova sunt scutite de TVA:

„mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţământ, legate de procesul instructiv de producţie şi

educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor mărfuri, servicii în scopuri de

instruire generală; serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a copiilor

şi adolescenţilor în cercuri, secţii, studiouri …”[19, p.43].

În conformitate cu cerinţele internaţionale veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi

pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui

activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi are un grad suficient de

certitudine. Pentru a putea reflecta realitatea economică criteriile de recunoaştere a veniturilor sunt

aplicate, de regulă, pentru fiecare tranzacţie separat, aşa cum prevede IAS 18 „Venituri din activităţi

curente” şi SNC 18 „Venitul”. Însă în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe

componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de desfacere a mărfii include o

107

anumită sumă necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru această parte a preţului este

constatat nu la momentul vânzării, dar pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă,

venitul se calculează concomitent pentru două sau mai multe tranzacţii interdependente. Acest lucru

este condiţionat de faptul că suma venitului pentru o singură operaţie nu poate fi determinată cu

exactitate fără a lua în considerare tranzacţiile precedente sau viitoare [119, p.15].

Criteriile de recunoaştere a veniturilor din vânzări le putem diferenţia în raport cu natura lor

astfel [75, p.69, 108, p. 280-286]:

Veniturile din realizarea bunurilor sunt recunoscute atunci când sunt satisfăcute

următoarele condiţii: întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative

ce decurg din proprietatea asupra bunurilor; întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute şi

nu deţine controlul efectiv asupra lor; mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil

(credibil); beneficiile economice asociate tranzacţiei vor fi generate către întreprindere; cheltuielile

aferente tranzacţiei pot fi evaluate rezonabil (credibil).

Veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzacţii, ce implică

prestarea de servicii, poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie

recunoscut în funcţie de stadiul de execuţie a contractului la data închiderii bilanţului. Rezultatul

unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiţii:

suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil; este probabil că beneficiile economice asociate

tranzacţiei să fie direcţionate către societate; stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a

bilanţului poate fi evaluat în mod rezonabil; costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile

de finalizare a contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.

Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aparente tranzacţiilor respective nu

pot fi evaluate corect, în asemenea cazuri, orice mijloc de plată deja primit este recunoscut ca

datorie.

Recunoaşterea veniturilor pe măsura execuţiei contractului este denumită în mod curent

„metoda procentului de execuţie” . Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele

contabile în care sunt prestate serviciile.

În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii venitului, Cadrul contabil general IASB

precizează că se identifică cu momentul livrării (vânzării) bunurilor. Dacă la livrare credibilitatea

încasării contravalorilor bunurilor este scăzută, veniturile sunt recunoscute pe măsura încasărilor.

Conform principiului periodicităţii activitatea întreprinderii este delimitată în perioade de

gestiune (lună, trimestru, an), şi rezultatul financiar se calculează la finele perioadei ca diferenţa

dintre venituri şi cheltuieli. Anul de gestiune pentru întreprinderile din Republica Moldova coincide

108

cu anul calendaristic 1 ianuarie – 31 decembrie. Pentru instituţiile de învăţământ anul de studii

1 septembrie – 30 iunie nu coincide cu anul calendaristic. Aceasta complică lucrările contabile de

determinare a rezultatului financiar din activitatea unui ciclu de servicii prestate (an de studii).

Autorul susţine propunerea cercetătorului A. Nederiţă „ pentru instituţiile de învăţământ, considerăm

că este mai rezonabil să se stabilească anul de gestiune de la 1 septembrie la 31 august” [75, p. 34].

Principiul periodicităţii la prestarea serviciilor de studii trebuie luat în consideraţie, deoarece apar

venituri din plata taxelor de şcolarizare care se referă la perioadele viitoare, care trebuie

contabilizate ca venituri anticipate. În perioada de gestiune curentă veniturile anticipate se vor

înregistra ca creanţe ale beneficiarilor (studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor etc.) şi ca datorii,

apoi vor fi trecute la venituri curente în decursul anului de studii.

Recunoaşterea veniturilor are strânsă legătură cu evaluarea lor. Pentru noţiunea de evaluare,

savantul A. Nederiţa a dat următoarea definiţie: „evaluarea este procesul de determinare a sumelor

veniturilor şi cheltuielilor perioadei de gestiune curente conform anumitor baze concepte şi principii

contabile, care urmează a fi reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare ” (75, p. 39).

Ţinând cont de conceptul de menţinere a capitalului şi de condiţiile cerinţelor actuale faţă de

baza tehnico-materială a instituţiilor de învăţământ superior, când apare necesitatea majorării

capitalului prin crearea fondurilor de dezvoltare a instituţiilor de învăţământ, evaluarea veniturilor

din taxele de studii are loc în baza costului istoric actualizat. După cum am menţionat mai sus,

taxele de studii sunt determinate de către organul de conducere al instituţiei, în baza cheltuielilor

medii efectuate anterior pentru un beneficiar (student). Până în prezent în Republica Moldova nu

exista un document, care ar legifera metodologia determinării taxelor de studii, care sunt extrem de

variate de la o instituţie la alta. Propunem determinarea taxelor de studii în dependenţă de

cheltuielile medii pentru un student echivalent (numărul studenţilor ce-şi fac studiile cu frecvenţă

redusă vor fi recalculaţi la coeficientul 0.4, studenţii ce-şi fac studiile prin învăţământul la distanţă

propunem să fie echivalaţi la coeficientul 0.2), actualizate în dependenţă de majorările de costuri la

serviciile comunale, bunurilor materiale achiziţionate pentru asigurarea procesului de studii,

majorarea retribuirii muncii în contextul noilor cerinţe legislative şi social-economice. Metodica

determinării taxelor de studii propusă de autor pentru instituţiile de învăţământ publice poate fi

aplicată şi la instituţiile de învăţământ private din Republica Moldova [132].

Componenţa cheltuielilor, modul lor de măsurare şi constatare sunt reglementate de

prevederile S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” [109].

109

Cheltuieli pentru desfăşurarea procesului de producere a

materialelor de învăţare

Cheltuieli pentru organizarea odihnei, profilaxiei sanitare a colaboratorilor

şi studenţilor

Cheltuieli pentru desfăşurarea activităţilor comerciale şi de

microproducţieCheltuieli pentru activitatea de bază : servicii de pregătire a specialiştilor

prin contract cu plată

Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice şi de inovare

După conţinutul economic

Alte cheltuieli

Cheltuieli pentru amortizarea activelor nemateriale şi uzura

mijloacelor fixe

Cheltuieli de personal

Cheltuieli pentru procurarea materialelor şi obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată

Cheltuieli pentru serviciile primite

Cheltuieli de transport şi deplasări

Cheltuieli de perfecţionare a cadrelor şi de cercetări ştiinţifice

Cheltuieli pentru acordarea burselor, reducerilor la taxe şi alte compensări

pentru studenţi

După momentul efectuării

După categoria de servicii prestate

Auxiliare

Alte cheltuieli

De bazăCheltuieli

preliminare

pregătire către procesul de studii

Cheltuieli curente

au loc nemijlocit pe parcursul

anului de studii

Cheltuieli ulterioare

se înregistrează după finisarea

anului de studii

Cheltuielile instituţiilor de învăţământ superior

Figura 3.1. Clasificarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ superior private din Republica Moldova *Sursa: Elaborată de autor

110

Cheltuielile instituţiilor de învăţământ superior în opinia noastră pot fi clasificate şi după

următoarele criterii (figura 3.1):

1. După momentul efectuării :

- Cheltuieli preliminare - de pregătire către procesul de studii;

- Cheltuieli curente – care au loc nemijlocit pe parcursul anului de studii;

- Cheltuieli ulterioare – care se înregistrează după finisarea anului de studii.

2. După categoria de servicii prestate:

- Cheltuieli pentru activitatea de bază (asigurarea procesului de instruire şi de cercetare);

- Cheltuieli de cercetare şi organizare a diferitor activităţi ştiinţifico-didactice (conferinţe şi

congrese ştiinţifice naţionale şi internaţionale);

- Cheltuieli pentru desfăşurarea activităţilor comerciale şi de microproducţie (alimentaţia

publică – cantine studenţeşti, tarabe, chioşcuri cu vânzări de birotică şi cărţi etc.);

- Cheltuieli pentru organizarea odihnei, profilaxiei sanitare a colaboratorilor şi studenţilor

(tabere de odihnă, sanatorii, centru medical, cabinete stomatologice etc.);

- Cheltuieli de producere a materialelor de învăţare (editare, multiplicare, manuale, lucrări

ştiinţifice etc.);

- Cheltuieli din finanţări cu destinaţie specială (subvenţii, granturi, proiecte, donaţii etc.)

3. După conţinutul economic cheltuielile curente pot fi divizate în:

- Cheltuieli de personal care includ: retribuirea muncii, contribuţii la asigurări sociale, prime

de asigurări medicale obligatorii;

- Cheltuieli de asigurare a procesului de studii cu materiale şi obiecte de mică valoare şi

scurtă durată (rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc şi pentru reparaţii

curente ale utilajului, clădirilor şi încăperilor, manuale, materiale didactice, literatură tehnico

- ştiinţifică şi metodică, cărţi şi ediţii periodice, obiecte de inventar şi echipament );

- Cheltuieli pentru serviciile primite (energia electrică, gaze, energie termică, apă şi canalizare,

salubrizare, pază şi securitatea muncii, servicii de comunicare, poştă şi internet, servicii de

reclamă şi publicitate, servicii bancare etc.);

- Cheltuieli de transport şi deplasări (locale şi internaţionale);

- Cheltuieli de perfecţionare a cadrelor şi de cercetări ştiinţifice (deplasări cu scop de

cercetare şi perfecţionare, plata recenzenţilor şi oponenţilor, editarea autoreferatelor etc.);

- Cheltuieli pentru acordarea burselor, reducerilor la taxe şi alte compensări pentru studenţi;

- Cheltuieli pentru amortizarea activelor nemateriale şi uzura mijloacelor fixe (uzura

clădirilor şi încăperilor, utilajului şi a altor mijloace fixe destinate procesului de studii; uzura

clădirilor şi încăperilor, utilajului şi a altor mijloace fixe cu destinaţie administrativ-

gospodărească; uzura clădirilor şi încăperilor, utilajului şi a altor mijloace fixe cu caracter

socio-cultural (cămine studenţeşti şi familiale, cluburi, săli festive); uzura altor mijloace fixe

(utilajul cantinelor şi a altor centre comerciale din cadrul instituţiilor));

- Alte cheltuieli.

111

3.2. Aspecte problematice ale contabilităţii veniturilor din prestarea serviciilor de

pregătire a specialiştilor

Studiul practic a demonstrat, că instituţiile de învăţământ superior private din Republica

Moldova contabilizează în mod diferit venitul din taxe de şcolarizare, unele atribuindu-le la

avansuri pe termen scurt, unele evită evidenţa decontărilor cu studenţii la un cont separat de

decontări, dar ţin numai o evidenţă analitică a acestora în secţiile de planificare, care furnizează

lunar în contabilitate informaţia despre sumele aferente trecerii la venituri curente prin

diminuarea avansurilor primite (UCCM, ULIM). Evidenţa analitică, în cazurile menţionate, nu

are legătură directă cu încasările de mijloace băneşti din taxele de studii, iar calculele se

întocmesc în sume generale pe instituţie, fapt ce poate duce la apariţia unor diferenţe şi erori

esenţiale în evidenţa decontărilor cu studenţii şi în calcularea veniturilor curente. Propunem

contabilizarea veniturilor din taxele de studii separat pentru fiecare tranzacţie (aceasta rezultă

din contractul de studii încheiat cu fiecare student în parte), prin înregistrarea acestora în

contul de decontări cu studenţii. Instituţiile de învăţământ private (ULIM, UCCM), folosesc

programul „1C Contabilitate” adoptat la contabilitatea întreprinderilor de antreprenoriat.

Neajunsurile sunt generate de faptul, că nu în toate cazurile sunt folosite posibilităţile depline ale

programului aşa cum ar fi neasigurarea legăturii directe a operaţiunilor de casiere (cont 241) cu

cele de decontări cu studenţii (cont 221). La emiterea dispoziţiei de încasare programul are

posibilitate de căutare a beneficiarilor, există posibilitatea de a deschide mape cu informaţii

despre studenţii, pe facultăţi, forme de studii, grupe etc.

Aşa cum taxele de studii sunt rambursabile numai în unele cazuri condiţionate şi numai la

emiterea unui ordin de exmatriculare şi, respectiv, de anulare a acţiunii contractului de studii,

propunem de contabilizat sumele contractuale la începutul anului de studii la contul 221

„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” şi 515 „Venituri anticipate curente”.

Evidenţa analitică a decontărilor se va ţine în „Fişa analitică de evidenţă a decontărilor

cu studenţii privind plata pentru studii prin contract” (model prezentat în Anexa nr. 18, elaborat

şi propus de autor). Fişele se întocmesc pentru fiecare student, atribuindu-se numărul, care va

coincide cu contul sintetic şi numărul de matricol al studentului (ex. - 2211078549 pentru

studentul Petraru Petru din grupa 101, facultatea - A, secţia – studii la zi, taxa de studii – 5000,00

lei), fiind deschise la începutul studiilor unde se vor acumula înregistrările pentru toţi anii de

studii cu înscrierea în ele a tuturor operaţiunilor economice. În baza documentelor menţionate se

vor efectua înregistrări în fişe pentru anul respectiv de studii, apoi se vor întocmi borderouri

cumulative structurate pe grupe, facultăţi, secţii sau după alte criterii în dependenţă de cerinţele

utilizatorilor de informaţii interni şi externi. Fişele analitice pot fi întocmite în format electronic

şi structurate pe grupe de studenţi, pe facultăţi sau pe secţii în dependenţă de posibilităţile

112

programului utilizat la întreprindere. Se propune evidenţa pe centre de cost (sau centre de

responsabilitate) pentru a putea generaliza informaţia privind veniturile, cheltuielile, creanţele

etc. în felul următor:

a) Codul studiilor: studenţi - S, masteranzi - M, doctoranzi - D etc.;

a) Codul facultăţi: A, B, C, D;

a) Codul formei de studii: secţia studii la zi - ZI, secţia frecvenţă redusă - FF,

învăţământ la distanţă - ID etc.

Propunem modul de contabilizare a veniturilor din taxele de şcolarizare prin

exemplificare.

Exemplu: La Universitatea X pentru anul de studii 2008-2009 în baza contractelor de

studii şi a ordinului de înmatriculare au fost înregistraţi la studii superioare în anul liceal, anul I,

şi promovaţi conform ordinului de promovare la următorii ani de studii II şi III 4889 de studenţi

la secţia de zi şi la secţia cu frecvenţă redusă.

În baza ordinului de stabilire a taxelor de studii şi a documentelor sus menţionate s-a

efectuat calculul total al veniturilor pentru anul de studii 2008/2009 conform tabelului 3.1.

Tabelul 3.1

Calculul venitului pentru anul universitar 2008/2009*

*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor convenţionale

Facultatea

Taxa

anuala,

lei

Nr.

stud.

Venit,

lei (anul

liceal)

Nr.

stud.

Venit,

lei (anul

I)

Nr.

stud.

Venit,

lei (anul

II)

Nr.

stud.

Venit,

lei (anul

III)

Total

nr.

stud.

Total

venit, lei

A / ZI 5000 30 150000 170 850000 100 500000 200 1000000 500 2500000

A / FR 3000 40 120000 250 750000 200 600000 320 960000 810 2430000

Total A 70 270000 420 1600000 300 1100000 520 1960000 1310 4930000

B / ZI 6000 25 150000 154 924000 80 480000 120 720000 379 2274000

B / FR 3500 50 175000 280 980000 120 420000 300 1050000 750 2625000

Total B 75 325000 434 1904000 200 900000 420 1770000 1129 4899000

C / ZI 4000 32 128000 150 600000 260 1040000 285 1140000 727 2908000

C / FR 2500 60 150000 185 462500 300 750000 320 800000 865 2162500

Total C 92 278000 335 1062500 560 1790000 605 1940000 1592 5070500

D / ZI 5500 25 137500 150 825000 52 286000 78 429000 305 1677500

D / FR 4000 48 192000 280 1120000 100 400000 125 500000 553 2212000

Total D 73 329500 430 1945000 152 686000 203 929000 858 3889500

Total 310 1202500 1619 6511500 1212 4476000 1748 6599000 4889 18789000

113

Pentru contabilizarea decontărilor cu studenţii pentru plata taxelor de studii, ţinând cont

de faptul că, de obicei, studenţii le achită în avans pentru un an de studii integral sau parţial în

două rate, reflectăm următoarele înregistrări contabile (vom examina un exemplu de mai sus -

plata taxei de studii pentru studentul Petraru Petru de la facultatea A, secţia învăţământ cu

frecvenţă la zi, anul I, grupa 101, centru de cost SA/ZI ), unde taxa anuală alcătuieşte –5000 lei:

1. Achitarea taxei pentru studii în luna septembrie parţial în sumă de 2500 lei în casieria

instituţiei. În contabilitatea computerizată această tranzacţie se va efectua în mod automat la

emiterea dispoziţiei de încasare, fapt ce uşurează căutarea simbolului de decontare prin ordine

alfabetică şi evidenţa analitică a decontărilor cu studenţii pentru taxele se studii:

Dt 241 „Casa” - 2500 lei,

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” în evidenţa analitică 2211

„Facturi de primit din ţară”, simbol 2211078549 Petraru Petru ( unde nr.078549 este numărul

de matricol , centrul de cost SA/ZI) – 2500 lei;

2. Calcularea veniturilor anticipate este raţional să fie trecute în cont în sumă totală

contractată pe anul de studii curent, pentru a avea informaţia privind decontările cu fiecare

student în parte pentru anul de studii integral. Următoarea înregistrare contabilă se va întocmi în

luna septembrie în baza contractelor de studii, a ordinelor de înmatriculare sau a ordinelor de

promovare în următorul an de studii:

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” în evidenţa analitică 2211

„Facturi de primit din ţară”, simbol 2211078549 Petraru Petru (unde nr.078549 este numărul

de matricol , centrul de cost SA/ZI) - 5000 lei,

Ct 515 „Venituri anticipate curente” - 5000 lei;

3. În cazul exmatriculării din motive stipulate în contract, în baza cererii studentului cu

indicaţia motivului, ordinului de desfacere a contractului de studii şi de exmatriculare din 15

octombrie 2008 (din condiţiile contractului restituirea se va efectua în procente, reieşind din

perioada posibilă de frecventare a studiilor la momentul depunerii cererii şi a ordinului de

exmatriculare, reieşind din perioada anului de studii, care este de 10 luni ) în contabilitate se vor

efectua înregistrările:

La suma diminuării venitului anticipat calculat integral în luna septembrie (5000lei/10luni * 8,5

luni):

Debit contul 515 - 4250 lei,

Credit contul 221(simbol analitic 2211078549) - 4250 lei;

La suma taxei restituită din casieria instituţiei în baza dispoziţiei de plată (2500-(5000-

4250)=1750):

Debit contul 221(simbol analitic 2211078549) - 1750 lei,

114

Credit contul 241 „Casa” - 1750 lei.

În politica de contabilitate instituţia de învăţământ îşi va stabili metoda de decontare a

veniturilor anticipate la veniturile curente, care poate fi :

Metoda decontării uniforme sau liniare, care va constitui a XII-a parte din taxa

stipulată în contractul de studii, fiind luat ca bază anul calendaristic. Această metodă este

susţinută de cercetătorii din Republica Moldova Nederiţa A.[75, p.88-90], Nani M. [71, p.26-27].

Formula de calcul va fi următoarea:

Vl = Vc / 12

Unde: Vl - este venitul lunar; Vc - este venitul contractat; 12 – nr. de luni ale anului

calendaristic.

În baza exemplului menţionat mai sus, conform metodei date în luna septembrie 2007 se

va trece la venituri curente suma de 1565750 lei (18789000 lei / 12):

Debit cont 515 „Venituri anticipate curente” - 1565750 lei,

Credit cont 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6113 „Venituri din servicii prestate”, cont

analitic 61131 „Venituri din taxe de şcolarizare”, pe centre de cost după cum urmează:

Tabelul 3.2

Determinarea venitului curent din taxe de studii prin metoda liniară pentru luna

septembrie 2008 şi repartizarea lor pe centre de cost (facultăţi şi forme de studii)

Studii superioare, facultatea,

secţia

Venitul pe anul

universitar

2008/2009

Venitul calculat pentru

luna septembrie 2008

(Credit 61131 „Venituri din

taxe de şcolarizare”)

centru de cost SA/ZI (2500000/12) 2500000 208333

centru de cost SA/FF(2430000/12) 2430000 202500

centru de cost SB/ZI (2274000/12) 2274000 189500

centru de cost SB/FF(2625000/12) 2625000 218750

centru de cost SC/ZI (2908000/12) 2908000 242333

centru de cost SC/FF(2162500/12) 2162500 180209

centru de cost SD/ZI (1677500/12) 1677500 139792

centru de cost SD/FF(2212000/12) 2212000 184333

Total pe instituţie, studii

superioare18789000 1565750

*Sursa: Elaborată de autor in baza datelor din tabelul 3.1 din lucrare

115

Metoda proporţională cu volumul serviciilor prestate [perioada de şcolarizare], care va

constitui a n-a parte din suma stipulată în contractul pentru studii, care va fi egală cu numărul

de luni în care va decurge procesul de studii. Aici se propune de a fi luată ca bază perioada de

şcolarizare, în decursul căreia studentul are relaţii contractuale cu instituţia de învăţământ şi pe

parcursul căreia are loc procesul de studii (de exemplu, pentru studii universitare ciclul I această

perioadă decurge 10 luni, începând cu 01 septembrie până la 30 iunie) sau orice altă perioadă

determinată pentru fiecare formă de studii. După părerea autorului această metodă este cea mai

corectă din următoarele considerente:

1. Pot exista diferite durate de studii pentru diferite forme de studii, cum ar fi masterat,

doctorat, cursuri de reciclare, cursuri specializate etc.;

2. Procesul de studii este un proces când au loc neapărat relaţiile profesor-student şi acestea

pentru studii superioare ciclul I durează 10 luni;

3. La acest calcul participă şi studenţii ultimului an de studii, care după termenul indicat (30

iunie) nu mai au relaţii cu instituţia de învăţământ, dar şi în cazul studenţilor anilor curenţi în

timpul de vară acestea încetează;

4. Cheltuielile pentru concediile profesorilor sunt contabilizate după metoda contabilităţii de

angajamente şi sunt reflectate în conturile respective de cheltuieli în luna iunie, iar pentru

cheltuielile referitoare la concedii, la reparaţiile curente şi de pregătire a blocurilor de studii către

noul an de studii propunem să fie constituite provizioane (aceste situaţii necesită abordări mai

aprofundate şi vor constitui obiectul altor cercetări);

5. În lunile de vară se propune de efectuat inventarierea decontărilor cu studenţii şi

reflectarea rezultatelor în contabilitate cu prezentarea informaţiei respective la decanate pentru

întocmirea ordinilor de promovare sau de exmatriculare din motiv de neachitare a taxelor de

studii.

Conform metodei date, formula de calcul va fi ca şi acea propusă pentru instituţiile de

învăţământ publice:

Vl = Vc / Pş

Unde: Vl - este venitul lunar; Vc - este venitul contractat; Pş - este perioada de şcolarizare.

Reieşind din exemplul menţionat în tabelul 3.3, în luna septembrie 2008 se va trece la

venituri curente suma de 1878900,00 lei (Vl = 18789000 lei / 10 luni).

Debit cont 515 „Venituri anticipate curente” - 1878900 lei,

Credit cont 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6113 „Venituri din servicii prestate”, cont

analitic 61131 „Venituri din taxe de şcolarizare” pe centre de cost după cum urmează:

La aplicarea ambelor metode sus menţionate calculul în fiecare lună trebuie ajustat cu

sumele diminuate în baza ordinelor de exmatriculare.

116

Tabelul 3.3

Determinarea venitului curent din taxe de studii prin metoda proporţională perioadei

de şcolarizare pentru luna septembrie 2008 şi repartizarea lor pe centre de cost*

(lei)

Studii superioare, facultatea,

secţia

Venitul anual

2008/2009

Venitul calculat pentru

luna septembrie 2008

(Credit 61131 „Venituri din

taxe de şcolarizare)

centru de cost SA/ZI (2500000/10) 2500000 250000

centru de cost SA/FF(2430000/10) 2430000 243000

centru de cost SB/ZI (2274000/10) 2274000 227400

centru de cost SB/FF(2625000/10) 2625000 262500

centru de cost SC/ZI (2908000/10) 2908000 290800

centru de cost SC/FF(2162500/10) 2162500 216250

centru de cost SD/ZI (1677500/10) 1677500 1677500

centru de cost SD/FF(2212000/10) 2212000 221200

Total Pe instituţie, studii

superioare18.789.000 1.878.900

*Sursa: Elaborată de autor in baza datelor din tabelul 3.1

Metoda trecerii la venituri curente a sumelor în mărimea cheltuielilor efectuate. Această

metodă revine din organizarea şi funcţionarea învăţământului pe principiul nonprofit, principiu

menţionat în Legea Învăţământului din Republica Moldova [55]. Suntem de părerea, că acest

principiu poate fi atribuit numai în instituţiile de învăţământ cu forma organizatorico-juridică

de organizaţii obşteşti, care după părerea noastră trebuie să dispună de certificat de utilitate

publică, iar efectuarea cheltuielilor să fie aprobată prin devize de venituri şi cheltuieli cu

trecerea soldurilor de venituri neutilizate ale anului curent în devizul pentru anul următor.

Debit cont 515 „Venituri anticipate curente”,

Credit cont 611 „Venituri din vânzări”, subcont 6113 „Venituri din servicii prestate”,cont

analitic 61131 „Venituri din taxe de şcolarizare”.

La evidenţa cheltuielilor se vor utiliza aceleaşi centre de cost menţionate mai sus.

Întocmirea formulei contabile de trecere a veniturilor anticipate la venituri curente se vor

înregistra în mărimea cheltuielilor acumulate pe centre de cost. Înregistrarea acestei tranzacţii în

Programul 1C:Contabilitate este posibil de efectuat în mod automat, concomitent cu tranzacţia de

înregistrare a cheltuielilor în contabilitate. Aceste înregistrări pot deveni posibile prin adaptarea

Programului 1C:Contabilitate la specificul instituţiei.

117

La determinarea veniturilor anticipate propunem de a se ţine cont de încasările primite

de la studenţi în calitate de avansuri, care se vor contabiliza în conturile de avansuri primite pe

termen scurt şi avansuri anticipate pe termen lung. Aceste cazuri pot fi reflectate prin

următoarele formule contabile:

1. La încasarea mijloacelor băneşti din taxele de studii până la emiterea ordinului de

înmatriculare sau a ordinului de trecere a studentului la următorul an de studii:

- Debit conturile mijloacelor băneşti 241, 242, 243,

- Credit cont 523 „Avansuri pe termen scurt primite”.

2. La încasarea de la studenţi a taxelor în avans pentru o perioadă mai mare de un an de

studii (de exemplu unii studenţi, părinţi sau întreprinderi achită taxa integral pentru toţi anii de

studii):

- Debit conturile mijloacelor băneşti 241, 242, 243,

- Credit cont 422 „Avansuri anticipate pe termen lung”.

3. Trecerea sumelor de la conturile de avansuri la începutul anului de studii în baza

ordinelor de înmatriculare sau de promovare la alt an de studii la stingerea creanţei în mărimea

sumelor achitate în avans pentru anul curent de studii:

- Debit conturile 422, 523,

- Credit cont 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”.

3.3 Particularităţi privind contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor în cadrul instituţiilor de învăţământ private este unul din cele

mai importante sectoare ale sistemului actual de colectare, prelucrare contabilă a informaţiilor

economico-financiare.

Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii se ţine în funcţie de direcţiile efectuării acestora

care se subdivizează în 3 grupe:

1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale;

2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;

3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuielile activităţii operaţionale apar în procesul desfăşurării activităţii de bază a

instituţiei de învăţământ, care trebuie să corespundă cu statutul sau cu alte acte de constituire. La

cheltuielile activităţii operaţionale se referă: costul vânzărilor; cheltuielile comerciale;

cheltuielile generale şi administrative; alte cheltuieli operaţionale.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitate se efectuează în baza documentelor justificative

(tabele de pontaj, bonuri de consum a materialelor, facturi de expediţie, facturi fiscale, foi de

118

parcurs, deconturi de avans, note contabile etc.). Deoarece instituţiile de învăţământ pentru

activitatea de bază sunt scutite de TVA, la contabilizarea cheltuielilor TVA se va include în

componenţa acestora fără a fi divizată.

Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor conform Planului de conturi contabile ale

activităţii economico-financiare a întreprinderilor [91] sunt destinate conturile din Clasa 7

„Cheltuieli”:

Cheltuielile activităţii operaţionale ale instituţiei de învăţământ superior private cuprind:

711 „Costul vânzărilor”;

712 „Cheltuieli comerciale”;

713 „Cheltuieli generale şi administrative”;

714 „Alte cheltuieli operaţionale”.

La instituţiile de învăţământ costul serviciilor prestate de instruire sunt contabilizate în

subcontul 7113 „Costul serviciilor prestate” care includ:

- Cheltuieli pentru materiale didactice folosite în procesul de studii (reactive, chimicale,

materiale demonstrative pentru efectuarea lucrărilor de laborator);

- Salariile calculate conform statelor de personal pentru corpul profesoral didactic (care

nemijlocit este inclus în procesul de studii conform planurilor de studii);

- Contribuţiile la asigurările sociale şi medicale;

- Cheltuieli de deplasare cu scopuri didactice;

- Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale şi uzura mijloacelor fixe utilizate în

procesul de instruire;

- Alte cheltuieli didactice;

Cheltuielile comerciale ce apar în procesul de prestare a serviciilor sunt contabilizate la

contul 712 „Cheltuieli comerciale”. Ele includ:

- Cheltuielile pentru reclamă şi publicitate (anunţuri în presă, spoturi publicitare la radio şi

televiziune, valoarea posterelor şi afişelor publicitare, uzura panourilor publicitare atribuite

la categoria de mijloace fixe etc.);

- Cheltuielile privind datoriile dubioase;

- Alte cheltuieli.

O problemă actuală a contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile de învăţământ

superior, care nu este dezvăluită în literatura de specialitate este corectitudinea reflectării

scutirilor de plată a taxei pentru studii acordate pentru unele categorii de studenţi. Exemplu:

Conform regulamentului intern şi în baza ordinului Rectorului unele categorii de studenţi

beneficiază de scutire integrală sau parţială a taxei de şcolarizare şi anume:

- Studenţii din familii socialmente vulnerabile;

119

- Studenţi cu aptitudini şi performanţe deosebite la studii, studenţi cu reuşita academică înaltă

şi pentru cei care participă la diferite activităţi ştiinţifice şi obşteşti;

- Sportivi de performanţă;

- Alte categorii de studenţi.

În opinia noastră pot exista două variante de reflectare în contabilitate a sumelor din

scutirile de taxe:

I variantă: Suma scutirilor se va reflecta în conturile de venituri, precum şi în cele de

cheltuieli;

II variantă: Suma scutirilor nu se va reflecta nici în conturile de venituri şi nici în cele de

cheltuieli.

Studentului Pavel P. după prima sesiune, pentru performanţe deosebite la studii, în baza

ordinului rectorului a fost scutit de taxa de studii pentru semestrul II în mărime de 100% .Taxa

pentru anul de studii 2008-2009 alcătuieşte 5000 lei. Semestrul II se începe la 01 februarie 2009.

În tabelul 3.4 vom prezenta înregistrările contabile pentru a dezvălui ambele variante.

Tabelul 3.4

Înregistrările contabile pentru scutirea de taxa de studii în bază de contract*

Corespondenţa

conturilorNr.

d/oConţinutul operaţiunii Suma

(lei) Debit Credit

Documentul justificativ

1.Calcularea veniturilor anticipate din taxele de

studii la 01.09.085000 221 515

Ordin de înmatriculare,

contract studii, nota

contabilă de calcul

2.

Încasarea mijloacelor băneşti din taxa de studii

pentru anul 2008-2009 de la Pavel P. a) în

casierie;

b) în contul curent; c) la contul valutar

5000

241,

242,

243

221

Dispoziţia de încasare, bon

fiscal,

chitanţă de plată

3

Trecerea veniturilor anticipate la veniturile

curente lunar (septembrie 2008 – ianuarie

2009).Total 5 luni *500 = 2500

500 515 611Notă de contabilitate,

borderou de calcul

4.Varianta I: Restituirea din casierie a sumei de

2500 lei achitate anterior2500 221 241

Ordin pentru scutire,

cererea studentului, copia

buletinului de identitate

5.

Reflectarea la cheltuieli curente a scutirii din

taxe lunar februarie – iunie2009.Total 5 luni

*500 = 2500

500 712 221Notă de contabilitate,

borderou de calcul

6. Trecerea veniturilor anticipate la veniturile 500 515 611 Notă de contabilitate,

120

curente lunar (februarie 2009 – iunie

2009).Total 5 luni *500 = 2500

borderou de calcul

7.Reflectare la cheltuieli anticipate a sumei

restante pentru 4 luni 2000 251 221 Notă de contabilitate

8.

Trecerea cheltuielilor anticipate la cheltuieli

curente lunare (martie –iunie 2009) Total 4

luni*500 = 2000

500 712 251 Notă de contabilitate

9.Varianta II: Restituirea din casierie a sumei de

2500 lei achitate în avans2500 221 241

Ordin pentru scutire,

cererea studentului, copia

buletinului de identitate

10.Diminuarea veniturilor anticipate cu suma

scutirilor acordate2500 515 221

Notă de contabilitate Ordin

pentru scutire

*Sursa: Elaborat de autor

Considerăm că varianta I-a este mai complicată din punct de vedere a calculelor

contabile, dar corespunde convenţiilor şi principiilor de contabilitate. La aplicarea variantei a II-a

în caz de scutire totală (pentru tot anul de studii) înregistrările contabile dispar totalmente, iar în

scopuri fiscale se va ţine cont de cerinţele Codului Fiscal al Republicii Moldova pentru a fi

ajustată suma deductibilă la costul de întreţinere a acestor studenţi. Este binevenit ca în politica

de contabilitate să fie stipulate aceste aspecte pentru a evita conflictele cu organele de control.

Cheltuielile generale şi administrative ale instituţiei de învăţământ se vor înscrie în contul

713 „Cheltuieli generale şi administrative” care include:

- Retribuirea muncii calculată pentru personalul administrativ gospodăresc conform statelor

de personal (rectoratul, contabilitatea, serviciul personal, cancelaria, secţiile economice şi

gospodăreşti, de aprovizionare etc.);

- Contribuţiile la asigurările sociale şi medicale calculate la fondul salarial atribuit

personalului deja menţionat;

- Calcularea amortizării activelor nemateriale şi uzurile mijloacelor fixe cu destinaţie generală

şi administrativă;

- Cheltuieli de reparaţie a mijloacelor fixe generale şi administrative;

- Acceptarea facturilor pentru serviciile comunale;

- Utilizarea materialelor gospodăreşti şi a obiectelor de inventar;

- Deplasări ale personalului de conducere, general şi administrativ;

- Alte cheltuieli de ordin general.

În contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” instituţiile de învăţământ superior private

pot contabiliza:

- Cheltuieli privind arenda spaţiilor şi a bunurilor materiale;

- Cheltuieli privind amenzile, penalităţile;

- Cheltuieli privind dobânzile pentru credite şi împrumuturi;

- Cheltuieli privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor ş. a.

121

Specificul instituţiilor de învăţământ, inclusiv şi a celor universitare, constă în

desfăşurarea procesului de studii care necesită cheltuieli prealabile, de pregătire către noul an

de studii, strict necesare, conform normelor şi cerinţelor legislative. Acestea includ: cheltuieli

aferente pregătirii planurilor şi elaborării programelor de studii; cheltuieli de reclamă, anunţuri

în presă; cheltuieli privind detaşarea personalului în teritoriu cu scop de reclamă; cheltuieli de

organizare a manifestărilor cu genericul „Uşi deschise”, de organizare şi desfăşurare a

concursului de admitere, încheierea contractelor pentru studii; cheltuieli de pregătire a blocurilor

de studii şi a căminelor studenţeşti, conform normelor tehnice şi sanitare etc. În rezultatul

cercetărilor efectuate s-a constatat că aceste cheltuieli în cadrul instituţiilor de învăţământ

superior private (UCCM, ULIM ş. a.) sunt contabilizate la conturile de consumuri sau cheltuieli

de perioadă. În baza principiului concordanţei cheltuielile trebuie reflectate în contabilitate în

perioada când vor fi recunoscute veniturile aferente serviciilor acordate, în cazul examinat -

serviciile de pregătire a specialiştilor în bază de contract. Propunem, cheltuielile de pregătire

către noul an de studii să fie reflectate la conturile 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”

şi 251 „Cheltuieli anticipate curente”, apoi trecute în mod uniform în fiecare lună la cheltuieli

de perioadă proporţional pe parcursul anului de studii.

Serviciile de studii acordate de către instituţiile de învăţământ superior private sunt

prestate în decursul a două perioade de gestiune (dacă luăm ca bază anul de studii, care nu

coincide cu anul financiar). Credem că ar corespunde tuturor principiilor de contabilitate dacă

cheltuielile curente pentru desfăşurarea procesului de studii ar fi recunoscute pe măsura

efectuării lor (lunar), concomitent cu recunoaşterea veniturilor curente din taxe de studii. Este

greu de corelat cheltuielile efectuate pe parcursul procesului de studii cu veniturile, care

propunem să fie recunoscute proporţional în decursul a 10 luni (01septembrie - 30 iunie). În

perioada desfăşurării examenelor de licenţă, a totalizărilor şi a evaluării cunoştinţelor la studenţi,

masteranzi, doctoranzi etc. cheltuielile sunt mai mari în comparaţie cu alte luni, dar o altă

modalitate de repartizare a cheltuielilor ar îngreuna procedurile de calcul, care în final nu

influenţează esenţial rezultatul financiar total.

Cheltuielile curente în vederea desfăşurării procesului de studii formează costul

studiilor, care sunt incluse în cheltuielile activităţii de bază a instituţiilor universitare de

învăţământ. Conform SNC 3 costul vânzărilor pentru întreprinderile de prestări servicii cuprinde:

consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii şi consumurile indirecte de

producţie [109, pct. c, par.16]. Însă particularităţile prestării serviciilor educaţionale, inclusiv a

celor acordate de instituţiile de învăţământ superior private sunt: în componenţa consumurilor

ponderea cea mai mare o au consumurile de retribuţie a muncii; de asigurare cu spaţii de studii,

de amenajare şi întreţinere a lor, consumul materialelor didactice în sălile de laborator,

122

asigurarea cu literatură didactică, cheltuieli de detaşare a studenţilor şi profesorilor la practica de

teren etc. În opinia noastră, costul serviciilor de pregătire a specialiştilor în instituţiile de

învăţământ private, trebuie să includă: consumul materialelor didactice; retribuirea muncii

personalului de profil; plata pentru arendă sau uzura suprafeţelor cu destinaţie pentru studii şi

întreţinerea lor (iluminare, încălzire, apa şi canalizare, salubrizare etc.), cheltuielile de detaşare a

studenţilor şi profesorilor ce fac parte din programul de studii.

Cheltuielile ulterioare ce apar după finisarea anului de studii pot fi: cheltuielile pentru

plata concediilor, cheltuielile de restituire a taxelor de studii, în caz de exmatriculări din motive

întemeiate legislativ (în caz de incapacitate de muncă, pe motiv de boală etc.), prejudicii

materiale sau morale în caz de judecată, amenzi, penalizări etc. Suntem de părerea că, pentru

unele din aceste cheltuieli se pot constitui provizioane (pentru concedii, pentru restituire taxe

etc.), iar altele trebuie să fie contabilizate în componenţa cheltuielilor comerciale.

Specificul contabilităţii cheltuielilor la instituţiile de învăţământ superior private este

condiţionat de faptul că paralel cu activitatea didactică, care este de bază, se prestează şi alte

servicii auxiliare. Consumurile aferente activităţii de bază urmează a fi contabilizate în

contabilitatea managerială la contul 811 „Activităţi de bază”, cu decontarea lor ulterioară în

debitul contului 7113 „Costul serviciilor prestate”. Consumurile aferente activităţilor auxiliare

pot fi reflectate la contul 812 „Activităţi auxiliare”.

Este cunoscut faptul că la unele instituţii de învăţământ superior private apar multiple

probleme contabile, care nu sunt reglementate prin acte legislative-normative şi nici nu sunt

abordate în literatura de specialitate. Astfel, contabilii tratează în mod diferit noţiunea de

consumuri pentru serviciile de pregătire a specialiştilor şi întâmpină dificultăţi la divizarea

componentelor: în consumuri sau în cheltuieli. Dacă unii le contabilizează pe toate la conturile

contabilităţii de gestiune (numai la contul 811(UCCM)), alţii la conturile de cheltuieli cu

reflectarea lor numai la contul 711 „Costul vânzărilor”, sau sunt divizate haotic, nefiind bine

fundamentate de calcule justificative.

Costul serviciilor prestate de instituţiile de învăţământ reprezintă consumurile care au

fost incluse în componenţa cheltuielilor în legătură cu desfăşurarea procesului de studii.

Indicatorul costului serviciilor ne vor servi şi la determinarea taxelor de studii.

Cu siguranţă e binevenit modelul de divizare a cheltuielilor după conţinutul lor economic

în instituţiile de învăţământ superior private pentru activitatea de bază (pregătirea specialiştilor

la studii superioare ciclul I, masterat ciclul II etc.) în consumuri şi cheltuieli cu repartizare la

conturile respective. Divizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, in opinia noastră, se va

efectua în baza statelor de personal bine repartizate după subdiviziuni, facultăţi, catedre etc. în

cadrul lor după categorii de personal, care poate fi prezentat astfel: Personalul de profil;

123

Personalul auxiliar şi de deservire a procesului de studii; Personalul de conducere; Personalul

administrativ; Personalul gospodăresc general şi de deservire a blocurilor de studii şi

administrative.

Personalul de profil se va repartiza în state după numărul de ore stabilite la începutul

anului de studii şi după normele stabilite la o unitate de personal didactic, aprobate prin hotărârea

organului de conducere (senatul, consiliul administrativ, adunarea fondatorilor etc.) cu indicarea

sporurilor la salariile de bază pentru diferite merite deosebite şi munci suplimentare. În tabelul

3.5 prezentăm un model de state de retribuţii a muncii pentru personalul de profil cu direcţionare

la consumuri directe şi indirecte sau la cheltuieli.

Tabelul 3.5

State de retribuţie lunară a muncii pentru personalul de

profil al instituţiei de învăţământ cu repartizare la consumuri şi cheltuieli

Sursa:Elaborat de autor

Sporuri la salariu (lei) Consumuri şi cheltuieli

Nr.

d/o

Denumirea structurii,

subdiviziunii şi funcţiei

Nr. unităţi de state /nr. ore

Salariul de funcţi

e /tarif ore

Grad ştiinţific

/grad calificar

e

Vechime în

muncă

Pt. conducerea grup stud.

alte suplimente

Total salariul lunar

calculat

Consumuridirecte

Consumur

i indirecte

Cheltuieli

generale şi adm.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12I Catedra A1 Profesor universitar 2,5 2500 700 1875,0 12 687,50 12687,502 Conf. universitar 5,75 2200 300 3795,0 220,00 37 461,25 37461,25

3 Lector sup. univ. dr. 5 1600 300 2400,0 21 500,00 21500,00

4 Lector universitar 6 825 50 1237,5 12 675,00 12675,005 Asistent universitar 2 726 50 217,8 1 987,60 1987,60

Total 21,25 86 311,35 86311,35II Catedra B1 Profesor universitar 2 2500 700 1500,0 9 400,00 9400,002 Conf. universitar 4,00 2200 300 2640,0 20 560,00 20560,00

3 Lector sup. univ. dr. 6 1600 200 2400,0 25 200,00 25200,00

4 Lector sup. fără gr. şt. 3 825 50 618,8 4 481,25 4481,25

5 Lector universitar 4 825 50 660,0 6 140,00 6140,00Total 19 65 781,25 65781,25

III Total cat. D, E….n 239,75 363 230,00 363230,00

1 Plata cu ora/ teoretice 1070 30,00 32 100,00 32100,002 Plata cu ora/ practice 2020 24,00 48 480,00 48480,00

Total plata cu ora 3090 80 580,00 80580,00

Total personal 280 595 902,60 595902,60

Contrib. la BASS 23%

137057,60

Prime de asig. oblig. de asist. med. 3,5%

20856,59

Total 753816,79

124

Mărimea salariilor se vor stabili şi aproba la şedinţa organului de conducere (senatul,

consiliului administrativ sau adunarea fondatorilor). Sumele indicate în tabele sunt estimate

convenţional la salariile stabilite pentru instituţiile de învăţământ superior publice la situaţia din

01.01.2009.

Tabelul 3.6

State de retribuţie lunară pentru personalul de conducere al instituţiei de învăţământ cu

repartizare în consumuri şi cheltuieli pe anul 2009 *

Sporuri la salariul de bază (lei)

Consumuri şi cheltuieli

Nr. d/o

Denumirea structurii, subdiviziunii şi funcţiei

Nr.

un

ităţ

i ap

rob

ate

Sal

ariu

de

fun

cţie

(l

ei)

Gra

d ş

t. /g

rad

ca

lifi

care

Vec

him

e în

m

un

că

Efi

cien

ţă /

mu

nci

i

Fon

du

l lu

nar

(le

i)

Con

sum

uri

dir

ecte

Con

sum

uri

in

dir

ecte

Cheltuieli generale

şi administr

ative

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 Rector 1 1400 700 420 1050 3570 0 3570

2 Prorector activ. didactică 1 1300 700 390 1000 3390 3390 0

3Prorector cercetare şt.şi

relaţii externe1 1220 300 366 760 2646 0 2646

4 Prorector administrare 1 1050 300 210 675 2235 0 2235

5 Decan 5 1220 0 0 0 6100 6100 0

6 Prodecan 5 990 0 0 0 4950 4950 0

7 Şef catedră 18 1220 0 0 0 21960 21960 0

8 Şeful secţiei studii 1 1000 300 200 0 1500 1500 0

9 Contabil-şef 1 950 0 285 475 1710 0 1710

10 Şef serviciu planificare 1 900 0 270 450 1620 0 1620

11 Director bibliotecă 1 870 0 217,5 0 1087,5 1087,5 0

12 Inginer-şef 1 870 0 217,5 435 1522,5 0 1522,5

13 Şef serviciu res. umane 1 840 0 252 0 1092 0 1092

14 Şef cancelarie 1 900 0 270 135 1305 0 1305

15 Şef aprovizionare 1 900 0 180 0 1080 0 1080

16 Total 40 55 768 38987,5 16780,5

17 Contribuţii BASS 23% 12826,64 8967,13 3859,52

18Prime de asig. oblig. de

asist. med. 3,5%1951,88 1364,56 587,32

19Total pt. personalul de

conducere70546,52 49319,19 21227,33

Sursa:Elaborat de autor

125

Pentru repartizarea corectă a cheltuielilor şi consumurilor de întreţinere a personalului

auxiliar şi de deservire, contabilitatea trebuie să dispună de o informaţie cu privire la repartizarea

spaţiilor disponibile la instituţie: pentru procesul de studii; pentru necesităţi generale şi

administrative; suprafeţe comune, spaţii folosite pentru alte activităţi (date în arendă, cantine

etc.). Această informaţie poate fi prezentată la contabilitate de către serviciul administrativ-

gospodăresc cu aprobarea prorectorului pentru administrare conform tabelului 3.7. Datele din

tabel vor fi folosite şi la repartizarea consumurilor şi cheltuielilor de uzură a mijloacelor fixe;

pentru serviciile primite; reparaţii curente a clădirilor etc.

Tabelul 3.7

Repartizarea spaţiilor pe blocuri şi după destinaţie*

Spaţii destinate pentru

Blo

curi

le d

e st

ud

ii

şi a

dm

inis

trat

ive

Su

pra

faţa

tot

ală,

m

2

pro

cesu

l d

e st

ud

ii (

audi

tori

i, la

bor

atoa

re, )

m

2 /%

auxiliar, de conducere şi

deservire (decanate, catedre,

biblioteca),m2/%

necesităţi generale şi

administrative m2/%.

comune (coridoare, scări etc.)

m2/%

alte activităţi (date in arendă, pentru )m2 /%

1 2 3 4 5 6 7

Bloc A 4000/100 2000 / 50 500 / 12,5 800 / 20 700 / 17,5 0

Bloc B, 2800/100 1800/64 780/28 0 220/8% 0

Bloc

C,D,E…12500 7300 1200 2500 1000 500

Total 19300/100 11100/ 58 2480/12 3300/17 1920/10 500/3

*Sursa: Elaborat de autor în baza datelor convenţionale

Prin urmare, la repartizarea retribuţiei lunare pentru personalul auxiliar şi de

deservire a blocurilor de studii să se ia în calcul cota procentuală a suprafeţelor conform

destinaţiei lor. Retribuţia personalului de deservire a suprafeţelor destinate nemijlocit pentru

studii se va include în componenţa consumurilor directe şi indirecte cu aplicarea ponderii

suprafeţelor deservite. În tabelul 3.8 prezentăm un model de repartizare a consumurilor şi

cheltuielilor menţionate.

126

Tabelul 3.8

State de retribuţie lunară pentru personalul auxiliar şi de deservire al instituţiei de

învăţământ cu repartizare în consumuri si cheltuieli pe anul 2009

Suplimente Consumuri şi cheltuieli

Nr.

d/o Denumirea structurii,

subdiviziunii şi funcţiei

Nr.

de

un

it.

apro

bate

Sal

ariu

ld

e fu

ncţ

ie

Vec

him

e în

m

un

că

Ore

de

noa

pte

/alt

e p

lăti

Fondul lunar

Con

sum

uri

dir

ecte

Con

sum

uri

in

dir

ecte

Ch

eltu

ieli

ge

ner

ale

şi

adm

inis

trat

ive

1 2 3 5 8 19 20 9 10 11

III Personal auxiliar

1 Secretar al conducătorul 1 900 90 990,00 990,00

2 Secretar ştiinţific 1 1200 360 1 560,00 1560,003 Medic 1 980,0 196,0 1 176,00 1176,004 Total 3 3 726,00 3726,005 Secţia studii6 Metodist coordonator 2 1000 300,00 2 600,00 2600,007 Statist 1 900 270,00 1 170,00 1170,008 Pedagog social 1 1000 300,00 1 300,00 1300,009 Organizator sportiv 1 900 270,00 1 170,00 1170,00

10 Secretar-dactilograf 1 900 270,00 1 170,00 1170,0011 Dactilograf 1 900 270,00 1 170,00 1170,0012 Total 7 8 580,00 8580,0013 Contabilitatea14 Contabil cat. I 5 1200 420,0 8 100,00 8 100,0015 Contabil cat. II 1 1100 275,0 1 375,00 1 375,0016 Casier superior 0,5 900 112,5 506,25 506,2517 Contabil casier 1 900 225,0 1 125,00 1 125,0018 Economist coordonator 1 1200 300,0 1 500,00 1 500,0019 Inginer programator 1 900 135,0 1 035,00 1 035,0020 Total 9,5 13 641,25 13 641,2521 Serviciu resurse umane22 Inspector 2 1000 250,00 2 500,00 2 500,0023 Arhivar 1 900 225,0 1 125,00 1 125,0024 Dactilograf 3 900 135,0 3 105,00 3 105,00

25 Jurist-consultant 1,5 1200 240,0 2 160,00 2 160,0026 Curier 1 900 135,0 1 035,00 1 035,0027 Inspector superior 1 900 180,0 1 080,00 1 080,0031 Total 9,5 0,0 22 072,50 22 072,5032 Bloc de studii A 50% 26% 24%33 Şef gospodărie 1 1000 300,0 1 300, 650 338 31234 Dereticătoare 7 900 6 300,00 3150 1638 151235 Măturător 1 900 900,00 450 234 21636 Paznic 3 900 213,00 3 339,00 1669,5 868,14 801,3637 Uşier 2 900 1 800,00 900 468 43238 Total 14 13 639,00 6819,5 3546,14 3273,3639 Bloc de studii B 72% 28%40 Şef gospodărie 1 1000 300,0 1 300,00 936,00 364,0041 Paznic 4 900 159,80 4 239,20 3052,22 1186,9842 Dereticătoare 15 900 13 500,00 9720,00 3780,0043 Dereticătoare 1 900 900,00 648,00 252,0044 Măturător 2 900 1 800,00 1296,00 504,0045 Total 23 21 739,20 15652,22 6086,9846 Secţia Gospodărie47 Şef depozit 1 950 190,0 1 140,00 1 140,0048 Agent aprovizionare 1 900 180,0 1 080,00 1 080,0049 Inginer energetic coordonator 1 1020 204,0 1 224,00 1 224,00

50Inginer pentru securitatea muncii

1 1020 306,0 1 326,00 1 326,00

51 Tehnician telefonist 1 900 900,00 900,0052 Lemnar 2 900 1 800,00 1 800,00

127

53 Electrician 2,5 900 2 250,00 2 250,0054 Tencuitor-zugrav 2 900 1 800,00 1 800,0055 Lăcătuş 2 900 1 800,00 1 800,0056 Lăcătuş - sudor 1 900 900,00 900,0057 Sudor 0,5 1200 600,00 600,0058 Conducător limuzină 1 900 225,00 1 125,00 1 125,0059 Conducător microbuz 1 900 225,00 1 125,00 1 125,0060 Conducător camion 1 900 225,00 1 125,00 1 125,0061 Muncitor 4 900 135 4 140,00 4 140,0062 Hamal 1 900 900,00 900,0063 Secretar 0,5 900 67,5 483,75 483,7564 Total 23,5 23 718,75 23 718,7565 Biblioteca66 Bibliotecar 1 1100 330,0 1 430,00 1 430,0067 Bibliograf 4 980 980,0 7 840,00 7 840,0068 Bibliotecar 5 840 1050,0 9 450,00 9 450,0069 Total 10 18 720,00 18 720,0070 Personal auxiliar didactic71 Inginer cat. ITC 3,5 1000 525,0 5 337,50 5 337,5089 Lab. sup. limbi moderne 2 1000 200,0 2 400,00 2 400,0097 Secretară decanat 5 900 900,0 9 000,00 9 000,0098 Secretară 1 900 135,0 1 035,00 1 035,0099 Metodist 3 900 675,0 4 725,00 4 725,00100 Total 14,5 22 497,50 22 497,50101 Total personal 114 126 261,70 22 471,72 59 430,62 44 359,36102 Contribuţii BASS 23% 29040,19 5168,50 13669,04 10202,65

103 Prime de asig. oblig. de asist. med. 3,5%

4419,16 786,51 2080,07 1552,58

104 Total 159721,05 28426,73 75179,73 56114,59

*Sursa: elaborat de autor

*Notă: Mărimea salariilor se vor stabili şi aproba la şedinţa organului de conducere (senatul, consiliul

administrativ sau adunarea fondatorilor

În baza datelor din tabele 3.5, 3.6, 3.8 vom efectua înregistrările contabile prezentate în

tabelul 3.9:

Tabelul 3.9

Formule contabile pentru evidenţa consumurilor şi cheltuielilor de personal aferente

prestării serviciilor de pregătire a specialiştilor în instituţiile private de învăţământ

superior

Corespondenţa condurilor

Nr. d/o.

Conţinutul operaţiunii Suma (lei)Debit Credit

1 Calcularea retribuţiei lunare pentru personalul de profil (tabelul 3.5)

595902,60 811 5311

2 Calculul contribuţiilor la asigurări sociale la fondul salarial al personalului de profil

137057,60 811 5331

3 Calculul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la fondul salarial al personalului de profil

20856,59 811 5333

4 Calcularea retribuţiei lunare pentru 38987,50 813 5311

128

personalul de conducere al procesului de studii (tabelul 3.6)

5 Calculul contribuţiilor la asigurări sociale la fondul salarial calculat personalului de conducere al procesului de studii

8967,13 813 5331

6 Calculul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la fondul salarial al personalului de conducere al procesului de studii

1364,56 813 5333

7 Calcularea retribuţiei lunare pentru personalul de conducere a universităţii (tabelul 3.6)

16780,50 7133 5311

8 Calculul contribuţiilor la asigurările sociale la fondul de retribuţie alpersonalului de conducere a universităţii

3859,52 7133 5331

9 Calculul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la fondul de retribuţie al personalului de conducere a universităţii

587,32 7133 5333

Calcularea retribuţiei lunare pentru personalul auxiliar şi de deservire(tabelul 3.8):

a) a suprafeţelor destinate procesului de studii;

22471,72 811 5311

b) personalul auxiliar didactic şi biblioteca;

59430,62 813 5311

10

c) de deservire generală şi administrativă;

44359,36 7133 5311

Calculul contribuţiilor la asigurări sociale la fondul de retribuţie a personalului auxiliar şi de deservire

a) a suprafeţelor destinate al procesului de studii;

5168,5 811 5331


13669,04 813 5331

11


10202,65 7133 5331

Calculul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la fondul de retribuţie al personalului auxiliar şi de deservire

a) a suprafeţelor destinate procesului de studii;

786,51 811 5333


2080,07 813 5333

12


1552,58 7133 5333


Repartizarea altor cheltuieli, conform clasificaţiei economice (figura 3.1) le vom prezenta

în tabelul 3.9.

129

Tabelul 3.10Formule contabile pentru evidenţa consumurilor şi cheltuielilor pentru activitatea de bază

în instituţiile private de învăţământ superiorCorespondenţa

conturilorNr. d/o

Conţinutul operaţiunii SumaDebit Credit

Reflectarea valorii serviciilor şi bunurilor materiale incluse in ele (inclusiv TVA) (energia electrică şi termică, gaze, apă, canalizare şi salubrizare, paza, deservirea ascensoarelor şi a altui utilaj şi inventar) utilizate pentru*:

1.1 pentru procesul de studii (58%)

50000

29000 811 521, 539

1.2 auxiliar, de conducere şi deservire(12%) 6000 813 521, 539

1.3 pentru alte activităţi (3%) 1500 812 521, 539

1.

1.4 necesităţi generale şi administrative (27%) 13500 713 521, 539

*Recomandăm a le repartiza prin pondere conform datelor din tabelul 3.7, în baza documentelor primare (facturi fiscale sau de expediţie, procese verbale etc.)

Eliberarea şi consumul materialelor pentru: 2.1 procesul de studii (ghiduri şi manuale; reactive, preparate şi alte materiale didactice pentru laborator şi practică; literatura tehn.-ştiinţ. şi metodică etc.

3500 811 211

2.2 reparaţii curente a spaţiilor de studii 200 813 2112

2.3 necesităţi generale şi administrative (rechizite de birou etc.), inclusiv şi pentru reparaţia spaţiilor

2000 713 211

eliberarea sau /şi calcularea uzurii OMVSD utilizate:

3.1 nemijlocit pentru procesul de studii (mese, scaune, table etc.) 2800 811 213, 2143

3.2 pentru necesităţi generale şi administrative (mese, scaune, table etc.)

800 713 213, 214

Reflectarea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe utilizate pentru*:

4.1 procesul de studii (58%)

3500

2030 811 113, 124

4.2 auxiliar, de conducere şi deservire(12%) 420 813 113, 124

4.3 alte activităţi (3%) 105 812 113, 124

4

4.4 necesităţi generale şi administrative (27%) 945 713 113, 124

*Se recomandă de repartizat prin pondere conform datelor din tabelul 3.7, sau alte ponderi conform destinaţiei, în baza documentelor primare (facturi fiscale sau de expediţie, procese verbale etc.)

5

Reflectarea deplasărilor in scopul:

- asigurării procesului de studii /

- generale şi administrative

1750

1200

811 /713

227,532,521,539

6

Decontarea consumurilor activităţilor auxiliare aferente procesului de studii (producţia tipografiei, materiale didactice produse în ateliere şi laboratoare de microproducţie etc.)**

X 811 812

7 Decontarea consumurilor indirecte aferente studiilor** X 811 813

8Reflectarea costului studiilor prestate beneficiarilor (studenţi, Masteranzi, doctoranzi etc. )**

X 711 811

9Decontarea cheltuielilor acumulate conform destinaţiei la finele anului la contul de rezultate**

X 351711,712,713,714

*Sursa: Elaborat de autor.

**X - suma acumulată pe perioadă.

130

Propunerile şi recomandările din acest capitol vor facilita lucrul contabililor din sistemul

învăţământului superior privat, care au un şir de particularităţi specifice sistemului, proprietăţii,

formelor organizatorico-juridice a instituţiei din lipsa unui standard pentru activităţile

desfăşurate din sistemul social.

Fiecare instituţie de învăţământ privată necesită să descrie în politica de contabilitate un

program clar de divizare a consumurilor şi cheltuielilor şi de ţinere a contabilităţii sintetice şi

analitice, ţinând cont de prevederile standardelor şi principiilor fundamentale de contabilitate şi

de raportare financiară.

***

În capitolul III „Particularităţile contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor în instituţiile de

învăţământ superior private” sunt examinate problemele de clasificare a veniturilor,

consumurilor şi cheltuielilor instituţiilor de învăţământ private, la fel şi de contabilizare a

acestora în conformitate cu legislaţia actuală, este argumentată necesitatea elaborării unui

standard de contabilitate pentru instituţiile ce prestează servicii din sfera socială care au la

bază activităţi neproductive, dar necesare publicului larg şi care activează pe principiul

nonprofit. Este menţionată diversitatea metodelor de reflectare a veniturilor şi de determinare a

momentului de recunoaştere a acestuia aplicat în practica instituţiilor de învăţământ din

Republica Moldova şi propus calculul elaborat de autor în baza metodei proporţionale cu

volumul serviciilor prestate, fiind examinate şi alte metode de alternativă care pot fi aprobate de

instituţii în particular în politica de contabilitate. Sunt specificate unele particularităţi

problematice de reflectare în contabilitate a consumurilor şi cheltuielilor şi propuse soluţii prin

exemplificare în tabele cu calcule şi formule contabile.

131

SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE

Prezenta lucrare reflectă rezultatele unui studiu cu caracter teoretico-aplicativ în domeniul

organizării contabilităţii în instituţiile de învăţământ superior din sectorul public şi privat. Prin

studiul dat s-au identificat neajunsuri şi probleme aferente domeniului, urmate de concluzii,

propuneri şi recomandări concrete în vederea perfecţionării acestora.

Autorul a descris conţinutul economic şi ştiinţific al finanţelor instituţiilor de învăţământ, a

dezvăluit principiile de bugetare, finanţare, specificând diversitatea aspectelor economice şi

legislative ce stau la baza organizării contabilităţii în universităţile din Republica Moldova. Sunt

identificate aspectele problematice de întocmire, aprobare, modificare şi organizare a controlului

asupra executării bugetelor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior. În acest context sunt

elaborate propuneri de perfecţionare a acestora, fiind argumentată necesitatea efectuării

modificărilor radicale în domeniul contabilităţii, auditului, controlului financiar din sectorul public

prin armonizarea lor la IPSAS.

În lucrare este propusă modalitatea de organizare a contabilităţii mijloacelor băneşti, a

finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, cu deschiderea conturilor analitice în dependenţă de sursele şi

scopurile finanţării. Un spaţiu deosebit în lucrare este dedicat elaborării metodicii de determinare a

taxelor de studii, în baza analizei cheltuielilor medii pe student echivalent în cadrul instituţiilor de

învăţământ superior din subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Este descris modul de

organizare a contabilităţii mijloacelor speciale, mijloacelor fixe, a decontărilor cu personalul privind

retribuirea muncii şi a decontărilor cu studenţii, masteranzii, doctoranzii privind plata pentru studii,

sunt menţionate particularităţile ce ţin de raportarea financiară fiind notificate cerinţele IPSAS faţă

de situaţiile financiare.

Cercetările efectuate în domeniul contabilităţii instituţiilor de învăţământ din sectorul privat

au oferit posibilitatea de a specifica particularităţile clasificării, recunoaşterii şi înregistrării în

contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor. În acelaşi timp s-au propus recomandări de soluţionare a

lor prin exemple, tabele cu calcule şi formule contabile.

Rezultatele cercetării prezintă valoare teoretică şi aplicativă pentru personalul angajat în

sistemul managerial şi economic al instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova.

132

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate la tema propusă au permis autorului formularea şi

argumentarea următoarelor concluzii şi recomandări:

Concluzii:

1. Organizarea învăţământului superior în instituţii cu proprietate publică şi privată a dus la

diversitatea aspectelor economice şi legislative ce stau la baza contabilizării activităţii acestora.

Acest fenomen a creat dificultăţi în organizarea proceselor de elaborare, în executarea şi controlul

bugetelor; perfectarea documentaţiei şi contabilizarea conform normelor naţionale şi internaţionale a

operaţiunilor economico-financiare cu privire la finanţarea bugetară, la încasarea veniturilor din

taxele de studii şi alte taxe cu privire la evidenţa mijloacelor fixe şi circulante etc.

2. Actele normative actuale ce stau la baza contabilităţii în instituţiile publice nu sunt armonizate cu

standardele naţionale şi internaţionale ale contabilităţii generale şi IPSAS. Diferenţa dintre anul

financiar (01 ianuarie – 31 decembrie) şi anul de studii (01 septembrie – 30 iunie), creează

incomodităţi la întocmirea bugetelor, determinarea rezultatelor financiare şi la raportarea acestora

pentru instituţiile de învăţământ.

3. Posibilităţile de gestionare a resurselor instituţiilor de învăţământ sunt reduse în legătură cu

cerinţele de întocmire şi execuţie a planurilor anuale de venituri şi cheltuieli din mijloacele speciale

cu repartizare pe luni. Acest fapt duce la unele restricţii pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de

activitatea instituţiei şi imposibilitatea efectuării unor cheltuieli apărute în caz de urgenţă. Criteriul

de concordanţă a planurilor de finanţare cu executarea lor în conformitate cu clasificaţia economică

a cheltuielilor bugetare şi cerinţele de a respecta strict procedurile bugetare concentrează executorii

de bugete în mod prioritar asupra evidenţei, controlului, întocmirii unor documente confirmative

suplimentare, modificării planurilor de finanţare etc., dar nu asupra scopului principal – asigurarea

bunei desfăşurări a procesului de învăţământ.

4. Taxele de studii în instituţiile de învăţământ superior sunt determinate de suma cheltuielilor

necesare pentru pregătirea specialiştilor. Ele diferă de la o instituţie la alta, la aceleaşi specialităţi,

din cauza lipsei unei metodologii unice de determinare a acestora.

5. Lipsa în „Planul de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli

ale instituţiilor bugetare” a conturilor de „Venituri anticipate” şi „Cheltuieli anticipate”, duce la

contabilizarea acestora la venituri/cheltuieli ale perioadelor de raportare, ceea ce contravine

principiului specializării exerciţiului (contabilităţii de angajamente), prudenţei, concordanţei şi

periodicităţii. Metoda actuală de planificare a veniturilor din mijloacele speciale condiţionează

necoincidenţa veniturilor de casă cu cele efective, astfel, ajungând-se la un decalaj faţă de cele

133

planificate pentru diferite perioade ale anului financiar. Aceste mijloace sunt parte componentă a

bugetului public naţional, evidenţa căruia se efectuează prin metoda de casă, iar decalajul, la prima

vedere, vorbeşte de neexecutarea bugetului la nivelul întregii ţări.

6. În contul cheltuielilor efective nu se reflectă uzura mijloacelor fixe treptat, ci integral, la

procurarea lor prin crearea Fondului mijloacelor fixe. Mijloacele fixe aflate în patrimoniul

instituţiilor publice din Republica Moldova nu corespund valorii reale şi necesită o reevaluare

(ultima a avut loc la situaţia din 01 ianuarie 1996).

7. Instituţiile de învăţământ superior private din Republica Moldova contabilizează în mod diferit

venitul din taxe de şcolarizare, unele atribuindu-le la avansuri pe termen scurt, altele evită evidenţa

decontărilor cu studenţii la un cont separat de decontări, dar se ţine numai o evidenţă operativă şi

nesistematizată a acestora în secţiile de planificare, care furnizează lunar în contabilitate informaţia

despre sumele aferente trecerii la venituri curente prin diminuarea avansurilor primite. Evidenţa

operativă, în cazurile menţionate nu are legătură directă cu încasările de mijloace băneşti din taxe de

studii, iar trecerea în calcul a veniturilor se întocmeşte în sume generale pe instituţie, fapt ce duce la

apariţia unor diferenţe şi erori esenţiale în evidenţa decontărilor cu studenţii şi în calcularea

veniturilor curente.

Recomandări:

1. În scopul perfecţionării organizării activităţii sectorului financiar-contabil din instituţiile de

învăţământ superior, se propune: urgentarea armonizării bazelor normative actuale, ce stau la baza

organizării contabilităţii în instituţiile publice, cu standardele naţionale şi internaţionale ale

contabilităţii generale şi cu cerinţele IPSAS; trecerea instituţiilor de învăţământ superior publice la

Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a întreprinderilor.

2. La etapa actuală de armonizare a contabilităţii publice cu normele internaţionale contabile în

contextul legilor actuale şi a analizei clasificaţiei veniturilor bugetare se recomandă de a defini

noţiunile „venituri de bază” şi „cheltuieli de bază” astfel: „veniturile de bază ale Bugetului public

naţional sunt încasările fiscale şi nefiscale curente provenite din impozite directe şi indirecte, la fel

şi din alte taxe, plăţi, amenzi şi sancţiuni administrative, iar cheltuielile de bază sunt alocaţiile

efectuate din contul acestor venituri, conform Bugetului anual aprobat şi în conformitate cu

clasificaţia organizaţională, funcţională şi economică a lor”. În contextul IPSAS, activitatea de

bază a instituţiilor de învăţământ se va considera - prestarea serviciilor de pregătire a specialiştilor,

iar veniturile/cheltuielile de bază, e necesar să se considere cele provenite din această activitate.

3. În scopul eficientizării gestiunii financiare şi perfecţionării metodelor actuale de întocmire,

aprobare, modificare şi de execuţie a planurilor de finanţare a instituţiilor de învăţământ propunem:

134

- modalitatea de întocmire a bugetului instituţiei de învăţământ superior publice bazat pe bugete

sectoriale;

- elaborarea planurilor de finanţare cu repartizare pe trimestre/semestre;

- mijloacele bugetare neutilizate în anul curent de către executorii de bugete (urmate de explicaţii

întemeiate), să fie lăsate în gestiunea acestora pentru următorul an financiar, fiind automat incluse şi

acceptate în planurile de finanţare în următorul an de gestiune;

- procedurile de gestionare a resurselor prin executarea de casă a planurilor de finanţare din

mijloace speciale prin intermediul Trezoreriei de Stat, să fie reduse la cerinţele de respectare strictă

a limitelor bugetare numai în cadrul articolelor de cheltuieli conform clasificaţiei economice a

cheltuielilor bugetare prin renunţare la alineate.

4. Pentru perfecţionarea contabilităţii: finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, a mijloacelor băneşti prin

intermediul trezoreriilor se recomandă:

de a renunţa la multitudinea conturilor trezoreriale deschise pe surse de finanţare prin unificarea

lor pe domenii de activităţi (activitatea de bază, activitatea de cercetare ştiinţifică, alte activităţi);

de a organiza evidenţa analitică a mijloacelor băneşti, a finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, prin

utilizarea conturilor analitice pe surse şi scopuri de finanţare;

de a reveni la utilizarea carnetelor de cecuri sau modificarea „Delegaţiei de retragere a

numerarului”, prin perfecţionarea conform cerinţelor normative aplicate faţă de formularele

documentelor de strictă evidenţă; recomandăm spre utilizare modelul „Registrului de evidenţă a

delegaţiilor” elaborat de autor; de modificat termenul de utilizare a numerarului pentru instituţiile

deservite prin intermediul trezoreriei de la 3 până la 5 zile;

de a include în planul de conturi al evidenţei bugetare subconturilor 125 „Casa în valută

străină”, 204 „Cheltuieli neacoperite ale anilor precedenţi” şi 206 „Cheltuieli anticipate”.

5. În scopul creării stabilităţii la determinarea taxelor de studii în cadrul instituţiilor de învăţământ

recomandăm spre utilizare metoda de determinare a taxelor de studii, elaborată de autor.

6. Reieşind din particularităţile contabilizării veniturilor din mijloacele speciale şi de contabilizare a

cheltuielilor instituţiei în dependenţă de categoriile şi tipurile de venituri propunem:

introducerea în planul de conturi a subcontului 401 „Venituri anticipate din mijloacele şi

fondurile speciale” şi a subcontului analitic 158/1 „Avansuri primite din mijloacele şi fondurile

speciale”;

135

deschiderea unui cont trezorerial separat, în care instituţiile de învăţământ publice ar putea

acumula încasările de mijloace băneşti din contul veniturilor anticipate din taxe de studii, efectuând

lunar transferuri la contul trezorerial a veniturilor curente;

propunem spre utilizare conturile analitice pentru înregistrarea veniturilor din mijloace speciale pe

categorii şi tipuri de venituri: 400.01.01 “Venituri din taxele de studii din învăţământul ciclului I”;

400.01.02 “Venituri din taxele de studii masterat” etc.

7. În scopul soluţionării problemelor contabilităţii mijloacelor fixe menţionate, recomandăm

următoarele:

în cazul instituţiilor publice utilizarea mijloacelor fixe să se reflecte la cheltuieli efective, sub

forma uzurii calculate; recomandăm Ministerului Finanţelor: de a elabora norme metodologice

privind reevaluarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, indiferent de sursa de

finanţare a cheltuielilor şi de subordonare;

8. Pentru perfecţionarea problemelor contabilităţii decontărilor cu personalul şi studenţii propunem:

retribuţiile neridicate în timp de 3 zile de către salariaţi din casierie să fie depuse la contul 177

„Decontări cu personalul privind deponenţii” în mărimea salariului calculat prin recalcularea

reţinerilor;

de a organiza evidenţa analitică a subcontului 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” separat pe fiecare student în fişa de evidenţă a

decontărilor cu studenţii privind plata pentru studii prin contract;

9. Problemele frecvente ce ţin de raportarea financiară ar trebui soluţionate prin realizarea

următoarelor măsuri:

de a exclude din pasivul bilanţului instituţiilor publice rândul „Uzura mijloacelor fixe” şi

includerea acestuia în activul bilanţului la Cap.1 „Mijloace fixe” cu semnul scăderii;

de a unifica contabilitatea şi raportarea contabilă a instituţiilor publice, care în prezent este

divizată în contabilitatea bugetară şi contabilitatea mijloacelor şi fondurilor speciale;

a stabili pentru instituţiile de învăţământ anul de gestiune de la 1 septembrie la 31 august, care va

coincide cu perioada de finisare a unui ciclu de prestare a serviciilor de studii. Totodată se necesită

urgentarea efectuării modificărilor radicale în domeniul contabilităţii, auditului, controlului

financiar din sectorul public prin armonizarea lor la IPSAS şi la contabilitatea de angajamente.

10. În vederea perfecţionării problemelor abordate de recunoaştere, evaluare şi clasificare a

veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor de învăţământ superior private, precum şi de contabilizare a

136

acestora bazate pe SNC şi Planul general de conturi contabile în conformitate cu legislaţia actuală

considerăm necesar:

de elaborat un standard de contabilitate pentru instituţiile din sfera socială, care au la bază

activităţi neproductive şi activează pe principiul nonprofit;

de a contabiliza veniturile din taxele de studii prin înregistrarea analitică a acestora în contul 221

„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, separat pentru fiecare la începutul

anului de studii şi în contul 515 „Venituri anticipate curente” iar pentru generalizarea informaţiei

privind creanţele şi datoriile studenţilor se recomandă întocmirea Fişelor analitice în format

electronic prin separarea lor în următoarele centre de responsabilităţi: Codul studiilor: studenţi - S,

masteranzi - M, doctoranzi - D etc.;

instituţiile de învăţământ private, în politica de contabilitate, pot aproba una din metodele de

reflectare a veniturilor şi de determinare a momentului de recunoaştere a acestuia şi anume se

recomandă metoda proporţională cu volumul serviciilor prestate ( perioada de şcolarizare);

cheltuielile de pregătire pentru noul an de studii să fie reflectate la conturile 141 „Cheltuieli

anticipate pe termen lung” şi 251 „Cheltuieli anticipate curente”, apoi să fie decontate la cheltuielile

perioadei de gestiune curente proporţional pe parcursul anului de studii;

pentru reflectarea corectă în contabilitate a scutirilor de plată a taxei pentru studii, se propune spre

aprobare una din variantele posibile: a) Suma scutirilor se va reflectată în conturile de venituri

precum şi în cele de cheltuieli; b) Suma scutirilor nu va fi reflectată nici în conturile de venituri şi

nici în cele de cheltuieli;

se recomandă modelul (propus de autor) de divizare a cheltuielilor conform conţinutului lor

economic în instituţiile de învăţământ superior private pentru activitatea de bază (pregătirea

specialiştilor etc.) în consumuri şi cheltuieli cu repartizare la conturile respective.

137

BIBLIOGRAFIE

1. BABALĂU, R., VRABIE, L. Contabilitatea cheltuielilor pentru procurarea, fabricarea şi

repararea mijloacelor fixe. Culegere interuniversitară de lucrări ştiinţifice, U.A.S.M., Chişi-

nău, 2003, partea 3, p. 30-33.

2. BABALĂU, R., VRABIE, L. Contabilitatea creanţelor pe termen scurt privind veniturile

calculate. Culegere interuniversitară de lucrări ştiinţifice, U.A.S.M., Chişinău, 2004, partea 4,

p. 118-119.

3. BABALĂU, R., VRABIE, L., BALAN, I. Contabilitatea rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi

preliminare. Culegere interuniversitară de lucrări ştiinţifice, U.A.S.M., Chişinău, 2004, partea

4, p. 121-122.

4. BALANUŢA, V. Analiza rentabilităţii generale a întreprinderii sub aspectul eficienţei

utilizării factorilor de producţie. Revista „Contabilitate şi audit” nr. 10, Chişinău, 2008. - p.

77 - 79.

5. BELVERD, E., NEEDLES, JR., HENRZ, R., ANDERSON, J., CALDWEL, C. Principiile de

bază ale contabilităţii, ediţia a V. – Chişinău: Editura „Arc”, 2000. –1240 p.

6. BUCUR, V. Aspecte metodice ale evaluării ulterioare a activelor nemateriale şi materiale pe

termen lung: contabilitate şi efectele acestora. Conferinţa internaţională „Ştiinţa, businessul,

societatea: evoluţii şi intercorelări în condiţiile integrării în spaţiul economic european (12-18

februarie 2004), vol. I, Chişinău, ASEM, 2004, p. 108-111.

7. BUCUR, V. Modificarea provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe şi contabilizarea

acestora / Contabilitate şi audit, nr.4, 2008. – p.67-72.

8. BUCUR, V. Probleme ale contabilităţii activelor nemateriale şi materiale pe termen lung.

Referat ştiinţific al tezei de doctor habilitat în economie în baza lucrărilor publicate. –

Chişinău: Tipografia ASEM, 2005, 72 p.

9. CAISÎN, S., COBZARU, L., BOTNARI, N., BUŞMACHIU, E., Management financiar

universitar. Chişinău –: Centrul editorial al USM, 2001. – 226 p.

10. Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin

Hotărârea Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004. Publicat Monitorul Oficial al României, Partea I,

Nr. 46 din 13 ianuarie 2005. Intrare in vigoare: 13 ianuarie 2005.

11. СARAMAN, S. CUŞMĂUNSĂ, R. Contabilitatea managerială, note de curs. – Chişinău:

Editura “Tipografia Centrală”, 2007. – 225p.

138

12. CLAUDE, J., CHRISTIAN, L., DANIEL, V., DAMIEN, G., Dictionnaire des sciences

économiques, Universitaires de France, Paris, 2001, versiunea românească, Delia-Georgeta

Bob, Mirela Coborzan, Ştefana Cristea, Chişinău: Editura Poligrafică Ştiinţa, 2006. – 1048 p.

13. CNFIS România // Finanţarea învăţământului superior din România–punct de vedere al

CNFIS, Document informativ. Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului din România, 27

iunie, 2007, 32p. www.cnif.ro.

14. CNFIS România, Propunerile privind Metodologia de repartizare pe instituţii de învăţământ

superior a alocaţiilor pentru finanţarea de bază în anul 2008, februarie, 2008, 17 p.

http:www.cnif.ro.

15. Codul cu privire la contravenţiile administrative. Nr. CCA din 29 martie 1985 în vigoare

până la 31 mai 2009; publicată în Veştile Nr.3, art. Nr.47 din 29 aprilie 1985 cu modificările

ulterioare, www.lex.justice.md.

16. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial

Nr.82-86 din 26 iunie 2002.

17. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.3-6, art. Nr.15 din 16.01.09. Data intrării în vigoare: 31.05.2009.

18. COJOCARU V. SLUTU L. Management Educaţional. Suport de curs masterat. Editura Cartea

Moldovei, Chişinău, 2007, 160 p.

19. Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate şi Audit

Nr.1, 2009, p.6-145.

20. Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial

Nr.159-162 din 29.07.03.

21. Constituţia Republicii Moldova . Monitorul Oficial Nr.1 din 27 august 1994.

22. Contabilitatea instituţiilor publice Legislaţie, formulare, registre. – Bucureşti: Editura Lumina

Lex, Vol. II, 2005, – 382 p.

23. COTEANU, I., SECHE, L., Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II –a, Ed. Univers

enciclopedic, Bucureşti: 1996. – 1192p.

24. COZMUŢĂ, A. Învăţământul privat. // Cotidian independent al judeţului Maramureş. Graiul

Maramureşului din 20.03.2008. www.graiul.ro .

25. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova. Cu privire la Trezoreria de Stat. Nr.39 din 10

martie 1993; Monitorul Oficial, 28 martie 1993.

26. DINCĂ, G. Analiza factorilor de cost în învăţământul superior. MEN, Programul PHARE

RO9601 ”Reforma învăţământului superior”. – Sinaia, 11-13 martie, 1999, 17p.

139

27. FELEAGĂ, N.; MALCIU, L. Politici şi opţiuni contabile. – Bucureşti: Editura Economică,

2002. – p.464.

28. FLOREA, Ş.. Gestiunea şi Managementul activităţii financiare din întreprindere. Bucureşti:

Ed. Victor, 1997. 200 p.

29. GANDILLOT, M.R. Essai sur la science de finance – Paris Joubert:Libraire – Editeur, 1840.

500 p.

30. GRABAROVSCHI, L. Direcţii de perfecţionare a contabilităţii costurilor de producţie.

Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Racordarea sistemului financiar la

exigenţele integrării europene”. ASEM, Chişinău, 2004, p. 136 – 137.

31. GRABAROVSCHI, L. Organizarea procesului bugetar în instituţiile publice la etapa actuală.

Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Biotica, filosofia, economia, medicina” în

strategia de asigurare a societăţii umane. - Chişinău, USMF „Nicolae Testemiţeanu”, 2005, p.

– 148-152.

32. GRABAROVSCHI, L. Unele aspecte privind contabilitatea diferenţelor de curs valutar.

Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Problemele contabilităţii şi auditului în

condiţiile globalizării” din 15 – 16 aprilie 2005, ASEM, Chişinău, p. 47 – 50.

33. GRECEANU-COCOŞ, V. Contabilitatea administrării patrimoniului actualizată la asociaţii şi

fundaţii. Bucureşti: Ed. Lucman, 2003. – 512 p.

34. GRIGORESCU, I. Ş. Bazele contabilităţii în administraţia publică. Cursuri în format digital,

Editura InfoMedia, Bucureşti 2004, 336 p. www.ase.ro.

35. HLACIUC, E. Contabilitatea instituţiilor publice. www.usv.ro.

36. Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei. Privind aprobarea

Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica

Moldova. Nr.200 din 27.07.2006; Monitorul Oficial Nr. 120-123 din 04 august 2006,

modificat prin Hotărârea Băncii Naţionale nr. 141 din 31 iulie 2008; Monitorul Oficial nr.174

din 16 septembrie 2008.

37. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în

Economia Naţională a Republicii Moldova. Nr. 764 din 25 noiembrie 92; Monitorul Oficial

Nr.011 din 30 noiembrie 1992.

38. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Despre aprobarea Regulamentului privind casarea

bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe. Nr. 500 din 12 mai 1998; Monitorul

Oficial Nr.62-65 din 09 iulie 1998.

140

39. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Catalogul mijloacelor fixe

şi activelor nemateriale Nr. 338 din 21 martie 2003; Monitorul Oficial Nr.62 din 4 aprilie

2003.

40. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Regulamentului privind

retribuirea muncii pentru anumite categorii de salarii cărora li se stabileşte durata redusă a

timpului de muncă. Nr.1254 din 15 noiembrie 2004; Monitorul Oficial Nr.208 din 19

noiembrie 2004.

41. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la implementarea normelor salariale

prevăzute în anul 2008 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar. Nr.1399 din 12

decembrie 2007; Monitorul Oficial nr.198-202 din 21 decembrie 2007.

42. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Privind aprobarea Regulamentului cu privire la

modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în

muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice. Nr. 801 din

20 iulie 2007; Monitorul Oficial Nr.117-126 din 10 august 2007.

43. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la cuantumurile burselor, altor forme

de ajutoare sociale pentru studenţii din instituţiile de învăţământ superior, elevii din instituţiile

de învăţământ mediu de specialitate, secundar profesional şi persoanele care studiază în

învăţământul postuniversitar, Nr. 1009; Monitorul Oficial Nr. 142-145 din 08 septembrie

2006, modificat prin Hotărârea Guvernului Nr.1287 din 18 noiembrie 2008, pentru aprobarea

modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 1

septembrie 2006 ; Monitorul Oficial Nr. 215-217 din 5 decembrie 2008, art. 1337.

44. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor

subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Nr. 196 din 22 februarie 2007; Monitorul

Oficial Nr.43-46 din 30 martie 2007, modificată prin Hotărârea Guvernului Nr.872 din 17

iulie 2008; Monitorul Oficial Nr.143-144 din 05 august, 2008.

45. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la scutirea de plata taxei de studii a

studenţilor şi elevilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat

înmatriculaţi pe bază de contract. Nr.125 din 15 februarie 2001. Monitorul Oficial nr.19-20

din 22 februarie 2001. modificată prin HG 915 din 29 iulie 2008. Monitorul Oficial nr.143-

144 din 05 august 2008.

46. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor,

instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova. Nr.836 din 24 iunie 2002; Monitorul

Oficial nr.95 din 01 iulie 2007, modificat prin Hotărârea Constituţiei Naţionale Nr.22 din 18

141

decembrie 2008, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a unei prevederi din pct. 9 alin.(1)

al Regulamentului cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi

organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 836 din 24 iunie

2002; Monitorul Oficial Nr.1-2 din 13 ianuarie 2009.

47. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Cu privire la condiţiile de salarizare a

personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unic. Nr.381 din 13.07.2006;

Monitorul Oficial Nr.66-69 din 24 aprilie 2006, modificat recent prin Hotărârea Guvernului

Nr.18 din 20 ianuarie 2009 cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul

2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar; Monitorul Oficial nr. 10-11 din 23

ianuarie 2009.

48. Hotărârea Curţii de Conturi. Privind raportul asupra planificării şi utilizării mijloacelor

publice în instituţiile de învăţământ superior în perioada anilor 2005 – 2006 (9 luni). Nr.3 din

18 ianuarie 2007; Monitorul Oficial nr.47 din 06 aprilie 2007.

49. Informaţia Ministerului Finanţelor. Cu privire la modul de achitare şi evidenţa a plaţilor la

bugetul public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor în anul 2007;

Monitorul Oficial nr. 186-187 din 08 decembrie 2006.

50. IONESCU, L. Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală. –Bucureşti: Editura

Economică, 2001. – 256 p.

51. JITARU, C. Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică – Bucureşti: Ed. Didactică şi

pedagogică R.A.,Bucureşti, 1996. – 236 p.

52. KORKA, M. Contextul intern şi internaţional al universităţii aflate în pragul mileniului trei

impune un nou management financiar. MEN, Programul PHARE RO9601 ”Reforma

învăţământului superior”. – Sinaia, 11-13 martie, 1999.

53. Lege privind finanţele publice Nr. 500 din 11 iulie 2002. Publicat Monitorul Oficial al

României , Partea I, Nr. 597 din 13 august 2002, intrare in vigoare: 1 ianuarie 2003.

54. Legea Contabilităţii a Republicii Moldova. Nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007; Monitorul

Oficial Nr.90-93/399 din 29 iunie 2007.

55. Legea învăţământului din 21 iulie 1995, nr. 547 XIII; Monitorul Oficial nr. 62-63, 1995.

56. Legea Republicii Moldova. Cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ

din RM. Nr. 1257-XIII din 16 iulie 1997; Monitorul Oficial nr. 69-70 din 23 octombrie 1997.

57. Legea Republicii Moldova. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar

Nr.355-XVI din 23 decembrie 2005; Monitorul Oficial nr.35-38 din 03 martie 2006 modificat

142

ulterior prin Legea Parlamentului Nr.306-XVI din 25 decembrie 2008, pentru modificarea şi

completarea unor acte legislative; Monitorul Oficial Nr.30-33 din 13 februarie 2009.

58. Legea Republicii Moldova. Pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23

decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Nr.276 din 18

decembrie 2008; Monitorul Oficial Nr.237-240 din 31 decembrie 2008.

59. Legea Republicii Moldova. Privind aprobarea Regulamentului de evaluare şi acreditare a

instituţiilor de învăţământ. Nr.423-XIV din 04 iunie 1999; Monitorul Oficial nr.080 din 29

iulie 1999.

60. Legea Republicii Moldova. Privind bugetul de stat pe anul 2008. Nr.254-XVI din 23

noiembrie 2007; Monitorul Oficial Nr.192-193 din 13 decembrie 2007.

61. Legea Republicii Moldova. Privind bugetul de stat pe anul 2009. Nr.244 din 21 noiembrie

2008; Monitorul Oficial Nr.223-225 din 16 decembrie 2008.

62. Legea Republicii Moldova. Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Nr.847-XIII din 24

mai 1996; Monitorul Oficial Nr.91 din 30 mai 2003, modificată prin Legea Nr.172 din 10

iulie 2008, pentru modificarea şi completarea unor acte legislative; Monitorul Oficial Nr.134-

137 din 25 iulie 2008.

63. MALECA, T.H. Funcţiile şi mijloacele normative ale sistemului complex de management al

calităţii învăţământului universitar. – Chişinău, UCCM. Analele ştiinţifice, 2006. – p. 14-16.

64. MANOLE, T. Abordare teoretică şi practică privind modul de calculare a cheltuielilor

publice: Indicaţii teoretico – metodice. –Chişinău: UTM, 2006. – 108 p.

65. MANOLE, T. Finanţarea cheltuielilor în instituţiile de învăţământ: metode şi principii.

Revista Administrare Publică, nr. 2, 2008. AAP. Ediţie Aniversară. 15 ani de la fondarea

Academiei. Chişinău, 2008, p. 129-138.

66. MANOLE, T. Principii de finanţare a învăţământului public. Analele Academiei de Studii

Economice din Moldova, Ed. a 6-a . – Chişinău: ASEM, 2008, p. 249-256.

67. MOLDOVANU D. Curs de teorie economică. – Chişinău: Editura ARC, 2006. – 432p.

68. MOSTEANU, T., CĂMPEANU E., ŢAPU L., ş. a. Finanţe publice: note de curs şi aplicaţii

pentru seminar, ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Universitară, 2005. – 360 p.

69. NANI, M., Evidenţa Bugetară. Centrul de perfecţionare a contabilităţii Bilanţ. –Chişinău:

1994, 188 p.

70. NANI, M.. Аспекты совершенствования бухгалтерского учёта расчётов и расходов в

бюджетных учреждениях // Бухгалтерские и Налоговые Консультации, Nr.4, 2004, –

с.34-36.

143

71. NANI, M.. Unele aspecte privind perfecţionarea contabilităţii veniturilor din mijloace speciale

ale instituţiilor publice, Contabilitate şi Audit, nr.6, Chişinău, 2006. – p. 26-27.

72. NANI, M.. Ajustarea contabilităţii mijloacelor fixe şi activelor nemateriale în instituţiile

publice la Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Conferinţa ştiinţifică

internaţională „Creşterea competivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere” (28-

29 septembrie 2007), Volumul II. Chişinău: Editura ASEM, , 2008, – p. 204-205.

73. NEDERIŢA, A.; BUCUR, V.; CARAUŞ, M.; Colectiv de autori: coordonator, Noul Sistem

Contabil al agenţilor economici din Republica Moldova – Volumul 1şi 2 – Chişinău: ACAP,

1998-1999, 432 p. şi 400 p.

74. NEDERIŢĂ, A.. Colectivi de autori: coordonator (coautor). Contabilitate financiara.– Ed. a

II-a, revăzută şi completată. – Chişinău: ACAP, 2003. – 640 p.

75. NEDERIŢA, A.. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi practică.

Monografie – Chişinău: Editura ASEM, 2007. – 300 p.

76. NEDERIŢĂ, A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului

fiscal Combinatul Poligrafic. – Chişinău: 2007. – 640 p.

77. NEDERIŢĂ, A. Формирование учётной полтики на 2008 год в соответствии с

требованиями нового Закона о бухгалтерском учёте. Contabilitate şi audit, nr. 12. –

Chişinău, 2007. – p. 31-38.

78. NEDERIŢA, A.. Cum să implementăm noua Lege a contabilităţii. Contabilitate şi audit nr.4 –

Chişinău: 2008, – p.23-35.

79. NEDERIŢĂ, A. Некоторые вопросы связанные с составлением и применением

первичных документов. Contabilitate şi audit, nr. 4. – Chişinău, 2008. – p. 9-11.

80. Normă metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Nr.

146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu

modificări prin Legea Nr. 201/2003 din 19 septembrie 2003 Publicat Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 734 din 21 octombrie 2003 şi modificările ce au avut loc în baza

Ordinului Nr. 2254 din 29 decembrie 2006. Publicat Monitorul Oficial al României , Partea I,

Nr. 26 din 16 ianuarie 2007.

81. Normă metodologică privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor

instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi

legale, aprobată prin Ordin Ministerului Finanţelor Publice a României Nr. 1792 din 24

decembrie 2002. Publicat Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 37 din 23 ianuarie

2003.

144

82. Norme metodologice - Ministerul Finanţelor. Privind elaborarea şi prezentarea de către

autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2008, p. 12

www.mf.gov.md.

83. Norme metodologice - Ministerul Finanţelor. Privind elaborarea şi prezentarea de către

autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2009, p.12,

www.mf.gov.md.

84. Notă informativă a Biroului Naţional de Statistică al RM „Activitatea instituţiilor de

învăţământ superior, la începutul anului de studii 2007/08”, 25.12.07. – p. 5,

http://www.statistica.md.

85. OPREA, C.; VĂDUVĂ I.; RISTEA, M.; NEAMŢU, H. Bazele Contabilităţii. – Bucureşti: Ed.

Didactică şi Pedagogică R.A. 1999. – 252 p.

86. Ordin Nr. 1487 din 30 octombrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al

persoanelor juridice fără scop patrimonial. Publicat Monitorul Oficial al României , Partea I,

Nr. 788 din 07 noiembrie 2003. Intrare in vigoare: 07 noiembrie 2003.

87. Ordin Nr. 522 din 16 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale

referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv. Publicat Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 320 din 13 mai 2003. Intrare in vigoare: 13 mai 200.

88. Ordin Nr. 912 din 15 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice

generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul

ministrului finanţelor publice Nr. 522/2003, cu modificările ulterioare. Publicat Monitorul

Oficial al României , Partea I, Nr. 627 din 09 iulie 2004, Intrare in vigoare: 09 iulie 2004;

89. Ordinul Ministerului de Finanţelor al Republicii Moldova. Privind clasificaţia bugetară Nr.91

din 20 octombrie 2008; Monitorul Oficial Nr.95 din 31 octombrie 2008.

90. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea Normelor

metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public naţional prin

Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor. Nr.98 din 28 noiembrie 2005; Monitorul Oficial

Nr.13-15/39 din 24 ianuarie 2006, modificat prin ordinul Ministerul Finanţelor Nr.13 din 9

februarie 2009; Monitorul Oficial Nr.34-36 din 17 februarie 2009.

91. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea şi punerea în

aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii

economico–financiare a întreprinderilor. Nr.174 din 25 decembrie 1997; Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 88–91 din 30 decembrie 1997.

145

92. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea

Regulamentului privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget. Nr.2 din 03

ianuarie 2007; Monitorul Oficial Nr. 021 din 16 februarie 2007.

93. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Cu privire la aprobarea şi punerea în

aplicare a Regulamentului privind inventarierea. Nr. 27 din 28 aprilie 2004; Monitorul Oficial

nr.123–124 din 27 iulie 2004.

94. Ordinul Ministerului Finanţelor Nr.61 din 23 iunie 2008, cu privire la aprobarea modificărilor

şi completărilor nr.6 la Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor

financiare”, nr.2 la Standardul Naţional de Contabilitate 7 „Raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti”; Monitorul Oficial Nr.112-114 din 27 iunie 2008.

95. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Privind evidenţa, colectarea, păstrarea

şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase şi predarea metalelor preţioase

prelucrate în Fondul de stat al metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. Nr.92 din 20

decembrie 2006; Monitorul Oficial Nr.067 din 18 mai 2007.

96. Ordinul Ministerului Finanţelor. Cu privire la aprobarea Regulamentul privind repartizarea pe

luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat. Nr.82 din 06

decembrie 2006; Monitorul Oficial Nr.195 din 22 decembrie 2006, modificat prin Ordinul

Ministerului Finanţelor Nr.22 din 28 februarie 2007; Monitorul Oficial Nr.32-35 din 9 martie

2007.

97. Ordinul Ministerului Finanţelor. Despre aprobarea instrucţiunii cu privire la evidenţa

contabilă în instituţiile publice. Nr.85 din 9 octombrie 1996 cu modificări ulterioare.

98. Ordinul Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova. Despre aprobarea Regulamentului cu

privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget. Nr. 94

din 31 decembrie 2004; Monitorul Oficial Nr. 39-41/125 din 11 martie 2005, modificată prin

Ordinul Ministerului Finanţelor Nr.83 din 6 decembrie 2006; Monitorul Oficial Nr.195-198

din 22 decembrie 2006.

99. Ordonanţă Nr. 81 din 28 august 2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în

patrimoniul instituţiilor publice. Publicat Monitorul Oficial al României , Partea I, Nr. 624 din

31 august 2003. Intrare in vigoare: 31 august 2003.

100. PÂNTEA, I. Managementul contabilităţii româneşti. –Deva: Editura Intelcredo, 1999. – 742p.

101. PARASCHIVESCU, M. D. Colectiv de autori: coordonator. Contabilitate financiară. – Iaşi:

Tehnopres, 2007. - 670 p.

146

102. PARASCHIVESCU, M. D., RADU, F. Managementul contabilităţii financiare. Monografie.

Editura Tehnopres, Iaşi, 2008, 816 p.

103. PLUMB, I.; ANDRONICEANU, A.; ABALUTA, O. Managementul serviciilor publice. –

ediţia a II-a, Bucureşti: ASEM, 2003, 520 p. www.ase.ro.

104. Proiect. Codul Învăţământului al Republicii Moldova. www.edu.md.

105. RĂDUCANU, I. Curs de ştiinţă şi legislaţie financiară. – Bucureşti – Academia de înalte

Studii Comerciale şi Industriale, 1939, p. 5-6.

106. RĂDUŢI, A. Contabilitate publica. – Bucureşti: Editura Economică, 2003. – 223 p.

107. RISTEA, M. coordonator. Contabilitate financiară, Ed. II-a. – Bucureşti: Editura Universitară,

2005. – 354 p.

108. RISTEA, M. coordonator. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. II-a. – Bucureşti:

Editura Universitară, 2005. 350 p.

109. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor

întreprinderii” aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din

25.12.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.

110. Standardul Naţional de Contabilitate 11 „Contracte de construcţii” prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.35-38 din 15.04.1999.

111. Standardul Naţional de Contabilitate 19 „Beneficiile angajaţilor” prin ordinul Ministerului


Moldova nr.138-141 din 01.09.2006.

112. Standardul Naţional de Contabilitate 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare” prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.35-38 din 15.04.1999.

113. Standardul Naţional de Contabilitate 9 "Contabilitatea consumurilor aferente lucrărilor de

cercetări ştiinţifice şi de proiectare experimentare" aprobat prin ordinul Ministerului


Moldova nr.278-282 din 27.12.2002.

114. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Federaţia Internaţională a

Contabililor – Bucureşti: Editura CECCAR, 2005, 832 p.

115. Standardele internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). – Bucureşti: Editura CECCAR,

2006. – 2479 p.

147

116. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, aprobat

prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999 /Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999.

117. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen

lung”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din

25.12.1997 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.

118. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)”, aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.32 din 03.03.2000 /Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 27-28 din 09.03.2000.

119. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 18 „Venitul”, aprobat prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 /Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.

120. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea

informaţiei aferentă asistenţei de stat”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al

Republicii Moldova nr.55 din 05.062002 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.75 din

13.06.2002.

121. Standardul Naţional de Contabilitate nr. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 /Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997.

122. Standardul Naţional de Contabilitate nr.8 „Profitul(pierderea) net(ă) al (a) perioadei de

gestiune”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 68 din

19.11.2003 /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.234 din 24.11.2003.

123. ŞAVGA, L. Învăţământul superior în RM: situaţie, deficienţe priorităţi în asigurarea calităţii.

Buletin ştiinţific: UCCM la 10 ani. – Chişinău: ediţie jubiliara. 2003. – p.9-26.

124. ŞAVGA, L.; ŞAVGA, GH. Asigurarea calităţilor învăţământului superior din RM în contextul

priorităţilor şi obiectivelor europene. UCCM. Analele ştiinţifice. – Chişinău, 2006. p.3-13.

125. TABAN, E. Particularităţi economico-organizatorice, de administrare şi evidenţă contabilă a

mijloacelor financiare în instituţiile de învăţământ. Acta et Commentationes. Analele

Universităţii de Stat din Tiraspol din 2002, v.2. – Chişinău: „Elan Poligraf” 2003. – p.258-

262.

126. TABAN, E. Baza tehnico–materială şi financiară ca resurse importante în asigurarea

dezvoltării învăţământului contemporan. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţională

148

„Concepte şi strategii de dezvoltare a învăţământului contemporan” a Universităţii de Stat din

Tiraspol din 19-20 noiembrie 2004. – Chişinău: Elan Poligraf, 2004. – p. 258-263.

127. TABAN, E. Particularităţile contabilităţii decontărilor cu studenţii pentru instruire în bază de

contract . Analele ştiinţifice ale UCCM. – Chişinău: centrul Editorial-poligrafic al USM,

2006. – p. 266-269.

128. TABAN, E. Contabilitatea cheltuielilor de personal şi a decontărilor cu personalul în

instituţiile publice de învăţământ superior . Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale

„Calitatea Învăţământului Profesional Tehnic şi Cerinţele Pieţei Muncii” din 26-27 octombrie

2007, UTM. – Chişinău, 2007. – p. 118-123.

129. TABAN, E. Particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe în instituţiile publice. Contabilitate

şi audit, nr.12. – Chişinău, 2007. – p. 70-73.

130. TABAN, E. Contabilitatea operaţiunilor de decontare cu studenţii în instituţiile de învăţământ.

Simpozionul ştiinţific internaţional al tinerilor cercetători, Ediţia a V-a ASEM, 19-20 aprilie

2007, Chişinău, 2008. – p. 271-273.

131. TABAN, E. Raportările contabile în instituţiile publice de învăţământ superior, Conferinţa

ştiinţifică internaţională „Creşterea competivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere” din 28-29 septembrie 2007, volumul II. – Chişinău: editura ASEM, 2008. – p.

221-224.

132. TABAN, E. Determinarea taxelor de studii în instituţiile de învăţământ. Revista ştiinţifico-

didactică Economica, nr.3 septembrie(63), 2008. – Chişinău: editura ASEM, 2008. – p 67-71.

133. TABĂRĂ, N.; HOROMNEA, E.; TOMA, C. Conturile anuale în procesul decizional. – Iaşi:

TIPO Moldova, 2001. – 387 p.

134. TALPOŞ, IOAN. Finanţele României, vol. I. – Timişoara: Ed. Sedora, 1995. – p. 7-28.

135. TOSTOGAN, P. GHERMAN, V. Порядок проведения, документалъное оформление и

учёт резулътатов инвентаризации . Contabilitate şi audit nr.12. – Chişinău, 2001. – p.15-37.

136. TOSTOGAN, P. Privind modul de restituire a cheltuielilor de deplasare suportate în valută

străină. Contabilitate şi audit, nr. 12. – Chişinău, 2005. – p.49-50.

137. TUHARI, T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ. – Chişinău: Tipografia ASEM, 2002. p.

224.

138. TUHARI, T. Direcţiile de perfecţionare a contabilităţii în comerţ şi cooperaţia de consum.

Referat ştiinţific în baza lucrărilor publicate pentru conferirea titlului de doctor habilitat în

ştiinţe economice. – Chişinău, 2002. – 70 p.

149

139. TUHARI, T. Contabilitatea cheltuielilor în comerţ şi alimentaţia publică. Analele Academiei

de Studii Economice din Moldova, Vol. III, Editura ASEM, Chişinău, 2005, p. 309 - 315.

140. TUHARI, T. Organizarea contabilităţii şi controlului în unităţile economice: Studiu, UCCM. –

Chişinău: Tipografia ASEM, 2005. – 127 p.

141. ŢIRIULNICOVA, N. Analiza rapoartelor financiare. Colectiv de autori: coordonator. –

Chişinău: F.E. P. „Tipografia Centrală”, 2004. – 384 p.

142. ŢURCANU, V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale. – Chişinău: Tipografia

ASEM, 1996. 264 p.

143. ŢURCANU, V.; IACHIMOVSCHII, A. Îndrumări teoretice şi aplicaţii practice la

contabilitate. – Chişinău: Complex editorial–poligrafic al ASEM, 2002. – 188 p.

144. ŢURCANU, V.;BAJERAN, E. Bazele contabilităţii. – Chişinău: F.E. P. „Tipografia

Centrală”, 2004. – 268 p.

145. ŢURCANU, V. Unele aspecte ale teoriei contabilităţii. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională

ASEM „Creşterea competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere” 28-29

septembrie 2007, ASEM, Chişinău, 2008, p.164-166.

146. VĂCĂREL, I. Finanţe publice. Ediţia a V-a. Colectiv de autori: coordonator. – Bucureşti:

Editura didactică şi pedagogică, 2006. – 666 p.

147. VINCENT, RAUDE, JEAN, CLAUDE PAGAT. “Cours sur les règles de la comptabilitè

publique”, École nationale des services du Trésor. – Paris, 1991.

148. БЕЛЯКОВ, С. А. Новые лекции по экономике образования. Научное издание. – Москва:

Издательство ООО „МАКС Пресс”, 2007. – 425 с.

149. БЕЛЯКОВ, С. А.; КЛЯЧКО, Т. М.; ОЗЁРОВА, Н. Б. Система финансирования

образования: анализ эффективности. – Москва, Технопечатъ, 2003. – 182 с.

150. ВЕРЕЩАГИН, С. Реализация: Бухгалтерский налоговый учет. – Москва: Информцентр

XXI века, 2004. – 184 с.

151. ВОРОБЬЕВА, Л. П. Анализ изменений плана счетов бюджетного учета и порядок его

применения . Университетское управление, nr. 5(45), 2006. – 76-82 c.

152. ГОРИЦКАЯ, Н.Г. Особенности бухгалтерского учета в современных условиях. – Киев:

Бухгалтерия. Налоги. Бизнес, 2002. – 352 с.

153. ЕЛОЗИНА, Н. Н., КУХРЕНКО, А. Н. Финансовая система СССР- сборник

нормативных документов: Финансирование подготовки кадров – Том 7, часть II,

Москва: Финансы и статистика, 1982, – 850 с.

150

154. ПАВЛЮТКИН, И. В.. Управление университетом в условиях новой рыночной

ситуации (к концепции «нового менеджериализма») // Вопросы образования. 2004. №

3. С. 57-65.

155. КОРОЛЕВ, В.Б. КУЛАГИН, В.А.. Управление вузом с точки зрения принципов

корпоративного управления // Университетское управление. 2006. № 6(46). С. 90-97.

156. ЛЕСЛИ, Л. ДЖОНСОН Г. Модель совершенной конкуренции и рынок высшего

образования // Вопросы образования. 2004. № 2. С. 89-105.

157. МАВЛЮКЕЕВ, В. Р. Организация работы по реализации законодательства о

размещении заказов на поставки товаров, выполнение работ оказание услуг в

образовательном учириждении // Университетское управление, но. 5(45), 2006. – 82-

91c.

158. МАЛЪЦЕВА, Г. B., РОМАНЕНКО T. B. Аутсортинг, трансфертное ценообразование,

проектно-ориентированное бюджетирование, внутренний контроль и аудит

эффективности использования ресурсов при реализации финансовой стратегии вуза //

Университетское управление, но. 6(46). 2006. – 71-78 c.

159. МИХАЙЛОВА, Е. Н. Основные направления финансовой политики Российского

Государственного Университета им. А. И. Герцена.– Санкт-Петербург. 1999,

www.ecsocman.edu.ru, 8 p.

160. НИДЛЗ, Б.; АНДЕРСОН, Х.; КОЛДУЭЛЛ, Д. Принципы Бухгалтерского учета,

„Финансы и статистика”. – Москва, 1997. – 496 c.

161. НОВОДВОРСКИЙ, В.; САБАНИН, Р. Бухгалтерский и налоговый учет доходов и

расходов. – С. Петербург: Питер, 2003. – 256 с.

162. ПАЛИЙ, В. Бухгалтерский учет доходов, расходов и прибыли. – Москва: Бератор-

Пресс, 2003. – 176 с.

163. РАДАЧИНСКИЙ, В.И.; Бухгалтерский учет в некоммерческих организациях. – Москва:

Издательство „Алфа-Прес”, 2005. – 256 c.

164. ЧЕБАНОВА, Н.В.; ВАСИЛЕНКО, Ю.А. Бухгалтерский финансовый учет. – Киев: ВЦ,

„Академия”, 2003. – 688 с.

165. ЧЕРНЮК, А.А. Бухгалтерский учет в бюджетных организациях: учебник – 2-е изд. –

Выш. шк., 2005. – 496с.

151

ADNOTARE

la lucrarea „Organizarea contabilităţii în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova”

elaborată ca teză pentru conferirea gradului ştiinţific de doctor în economie.

În prezenta lucrare sunt examinate un şir de problemele actuale ce ţin de perfecţionarea

contabilităţii în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova.

Pornind de la actualitatea problemei şi nivelul de investigare a acesteia, autorul a întreprins

un studiu asupra teoriei şi bazelor metodologice ale organizării contabilităţii în instituţiile de

învăţământ superior atât din sectorul public, cât şi din cel privat.

Autorul analizează şi precizează noţiunile elementelor contabile ce ţin de finanţele publice şi

private, de bugetare, de venituri şi cheltuieli în instituţiile de învăţământ din sectorul public şi cel

privat. La fel este examinată baza legislativă şi normativă; sunt identificate aspectele problematice

de întocmire, aprobare, modificare şi organizare a controlului asupra executării bugetelor în cadrul

instituţiilor de învăţământ superior. În acest context sunt elaborate propuneri de perfecţionare ale lor,

fiind argumentată necesitatea urgentării trecerii contabilităţii în instituţiile publice la un nou plan de

conturi şi a elaborării Standardelor Naţionale de Contabilitate din Sectorul Public, reieşind din

problemele actuale menţionate.

Investigaţia oferă un spaţiu vădit subiectului de elaborare şi argumentare, prin formule

matematice, a metodei de determinare a taxelor de studii în baza analizei cheltuielilor medii pentru

un student echivalent din cadrul instituţiilor de învăţământ superior din subordinea Ministerului

Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova. Totodată sunt tratate problemele organizării

evidenţei finanţărilor şi cheltuielilor bugetare, a veniturilor şi cheltuielilor din mijloacele speciale, a

mijloacelor băneşti, a mijloacelor fixe, a decontărilor cu personalul şi cu studenţii şi înaintate

propuneri de soluţionare ale lor.

De asemenea, în teză sunt elucidate şi elaborate propuneri de rezolvare a problemelor

aferente recunoaşterii, evaluării, modului de contabilizare a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor

aferente serviciilor de studii cu plată, acordate de instituţiile de învăţământ superior private.

Propunerile, în vederea soluţionării problemelor menţionate în teză, vor facilita lucrul

personalului încadrat în sistemul managerial şi economic al instituţiilor de învăţământ superior din

Republica Moldova.

152

ANNOTATION

To paper for the appointment of the academic degree of Doctor of Economics, entitled

“Organization of Accounting in the Educational Institutions from the Republic of Moldova”.

This paper reviews a series of actual issues on accounting improvement in the educational

institutions from the Republic of Moldova.

Starting from the urgency of the issue and its level of investigation, the author attempted to

study the theory and methodological basis of accounting management in both public and private

higher educational institutions.

It analyzes and defines notions of accounting elements on public and private finances,

budget, incomes and expenses in public and private educational institutions. It examines the legal

and normative basis; it identifies the problematic features on drawing up, approving, changing and

managing the budget fulfillment within higher educational institutions. Therefore, it comes with

proposals on their improvement, arguing thus the urgent need to shift the accounting within public

institution to a new chart of accounts and to elaborate Accounting National Standards in Private

Sector, following the mentioned actual issues.

The research comes with a deep analysis on the elaboration and motivation with mathematic

formulas of the method on establishing school fees by analyzing the average expenses for each

student within the highest educational institutions subordinated to the Ministry of Education and

Youth of the Republic of Moldova. At the same time, it reviews the issues on the management of

recording financing and budget expenses, incomes and expenses from special means, funds, fixed

assets, paying over the staff and students, and it comes with proposals for their solution.

Also, the paper emphasizes and draws up proposals to solve the issues on recognition,

evaluation, entry of incomes, costs and expenses related to school fees, established by private higher

educational institutions.

In order to solve the issues mentioned in the paper, the proposals will ease the work of the

staff employed in the managerial and economic system of higher educational institutions from the

Republic of Moldova.

153

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономики на тему

„Организация бухгалтерского учёта в учебных учреждениях

Республики Молдова ”

В данной работе рассмотрены ряд актуальных проблем, касающихся

совершенствования бухгалтерского учета в учебных учреждениях Республики Молдова.

Исходя из уровня изученности данной темы и её актуальности для экономики страны,

автор провел исследование теоретических и методологических основ организации

бухгалтерского учета в высших учебных заведениях государственного и частного секторов .

Автор проанализировал и конкретизировал бухгалтерские понятия, касающиеся

финансов - государственных и частных, бюджета, доходов и расходов учебных учреждений

государственного и частного секторов. Также рассмотрены законодательные и нормативные

основы, определены проблемные аспекты составления, утверждения, изменения и

организации контроля за исполнением бюджета в рамках высших учебных заведений. В этом

контексте разработаны предложения по их улучшению и обоснованы предложения по

переходу бухгалтерского учета в государственном секторе на новый план счетов и к

Национальным Стандартам Бухгалтерского Учета в Государственном Секторе.

В исследовании предложен метод определения уровня платы за обучение,

разработанный на основе математических формул и анализа средних затрат на одного

студента высших учебных заведений Министерства Просвещения и Молодежи Республики

Молдова. Также рассмотрены проблемы организации бухгалтерского учета денежных

средств и бюджетного финансирования; учета бюджетных расходов; учета доходов и

расходов специальных средств (внебюджетных); учета основных средств; учета расчётов с

персоналом и со студентами, а также выдвинуты предложения по их решению.

Кроме того, в диссертации уточнены и разработаны предложения по решению

проблем, связанных с признанием, оценкой, особенностями бухгалтерского учета доходов,

затрат и расходов по предоставлению услуг платного образования в частных высших

учебных заведениях.

Предложения по решению проблем, изложенных в диссертации, облегчат работу

сотрудников, занятых в управленческих и экономических отделах высших учебных

учреждений Республики Молдова.

154

Cuvinte–cheie: organizarea contabilităţii, instituţii de învăţământ superior publice, instituţii

de învăţământ superior private, conturi, subconturi, buget, finanţări, venituri, cheltuieli, executori de

bugete, planuri de finanţare, decontări cu personalul, studenţi, mijloace speciale, taxe de studii,

mijloace băneşti, trezorerie, mijloace fixe, minister, acte normative.

Key-words: accounting management, public higher educational institutions, private higher

educational institutions, accounts, sub accounts, budget, law on state budget, financing, incomes,

expenses, budget officer, financing plans, paying over the staff, paying over the students, equivalent

student, special means, school fees, funds, treasury, fixed assets, competent minister,

methodological norms, normative acts.

Ключевые слова: организация бухгалтерского учёта, бюджетные высшие учебные

учреждения, частные высшие учебные учреждения, счета, субсчета, бюджет, закон,

финансирования, доходы, расходы, исполнители бюджетов, планы финансирования, расчёты

с работниками, студенты, специальные средства, плата за обучение, денежные средства,

казначейство, основные средства, министерство, нормативные документы.

155

Lista abrevierilor

1. Instrucţiunea 85 – Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”

aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996;

2. MET din RM – Ministerul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova;

3. BPN – Bugetul public naţional;

4. MF – Ministerul finanţelor;

5. MO – Monitorul oficial;

6. H.G. – Hotărârea Guvernului;

7. UST – Universitatea de Stat din Tiraspol, mun. Chişinău;

8. USB – Universitatea de stat „Alecu Russo” din Bălţi;

9. ULIM – Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;

10. UCCM – Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova;

11. ASEM – Academia de Studii Economice din Moldova;

12. S.N.C.S.P – Standarde Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public;

13. IPSAS (S.I.C.S.P.) – Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorului Public;

14. FIC – Federaţia Internaţională a Contabililor;

15. SNC – Standarde Naţionale de Contabilitate;

16. SIC – Standardele Internaţionale de Contabilitate;

17. SIRF – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară;

18. BASS – Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;

19. FAOAM – Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală.

ANEXEAnexa 1


Ministerul Educaţiei şi Tineretului:

1. Universitatea de Stat din Moldova

2. Universitatea Pedagogică de Stat "I. Creangă"

3. Universitatea Tehnică a Moldovei

4. Academia de Studii Economice din Moldova

5. Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

6. Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în mun. Chişinău)

7. Universitatea de Stat din Comrat

8. Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport

9. Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu"din Cahul

10. Universitatea de Stat din Taraclia

11. Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

Ministerul Sănătăţii:

12. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„N. Testemiţeanu”

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

13. Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Ministerul Afacerilor Interne

14. Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul Culturi şi Turizmului:

15. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice

Ministerul Apărării:

16. Institutul Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun"

1. Institutul Internaţional de Management "IMI - NOVA"

2. Universitatea "Perspectiva - INT"

3. Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova

4. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

5. Universitatea Slavonă

6. Institutul de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale

7. Universitatea de Studii Europene din Moldova

8. Institutul Nistrean de Economie şi Drept

9. Filiala instituţiei nestatale de învăţământ "Балтийский

институт экологии, политики и права" din Moldova

10. Universitatea "Şcoala Antropologică Superioară"

11. Institutul Umanistic Contemporan

12. Universitatea de Studii Aplicate din Moldova

13. Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii

Instituţiile de învăţământ superior din RM

Instituţii publice Instituţii private

Anexa 2Obligaţiile şi responsabilităţile executorilor de bugete în conformitate cu ordinul

Ministerului de Finanţe al RM nr. 2 din 03.01.07 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind statutul, drepturile şi obligaţiile executorilor de buget ”

executor primari de buget – conducătorul autorităţii publice centrale, care are în subordine instituţii publice

(Miniştri)

executor secundar de buget – conducătorul unei instituţii, subordonate autorităţii publice centrale, cu statut de persoană

juridică(Rectori)

Obligaţii Responsabilităţi administrative şi penale să repartizeze veniturile / cheltuielile în conformitate cu clasificaţia bugetară şi

în funcţie de perioada de acumulare / efectuare a veniturilor / cheltuielilor; să întocmească şi să prezinte în termenul stabilit, pentru aprobare executorului

primar de buget devizele de cheltuieli şi planurile secundare de finanţare, întocmite în conformitate cu clasificaţia bugetară şi însoţite de calcule şi note explicative;

să efectueze cheltuieli pe parcursul anului bugetar în limita alocaţiilor aprobate în devizele de cheltuieli şi planurile de finanţare (respectând prevederile lunare) şi să nu admită datorii creditoare cu termenul de achitare expirat;

să prezinte pentru înregistrare la unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat contractele încheiate cu furnizorii de mărfuri şi servicii pe anul în exerciţiu, precum şi alte documente necesare pentru justificarea tranzacţiilor din conturile trezoreriale şi pentru eliberarea numerarului;

să prezinte în cazul rectificării bugetului de stat pe anul respectiv, spre aprobare executorilor primari de buget, modificările care se impun în devizele de cheltuieli şi planurile secundare de finanţare;

să prezinte executorului primar de buget calcule justificative privind modificările planurilor secundare de finanţare la venituri/cheltuieli;

să revadă relaţiile contractuale cu furnizorii de mărfuri şi servicii şi să reducă consumurile din contul alocaţiilor de la buget, dacă în perioada exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor a efectuat limitarea sau suspendarea cheltuielilor sau dacă în rezultatul rectificărilor legii bugetare anuale, limitele de alocaţii au fost reduse;

să prezinte în termenele stabilite unităţii teritoriale a Trezoreriei de Stat documente de plată trezoreriale pentru alocarea mijloacelor aprobate în planurile secundare de finanţare;

să asigure utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a alocaţiilor de la buget; să asigure executarea titlurilor executorii conform hotărârilor definitive ale

instanţelor judecătoreşti prin prezentarea la unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat a ordinelor de plată respective;

să ţină evidenţa contabilă a veniturilor/cheltuielilor, conform normelor stabilite şi clasificaţiei bugetare aprobate;

să asigure efectuarea inventarierii patrimoniului, pentru confirmarea veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi rapoartelor financiare;

să prezinte, în termenele stabilite, rapoarte financiare şi alte informaţii adiţionale;

să transfere la contul bugetului de stat, în ultima zi bancară a anului, soldurile mijloacelor bugetare neutilizate din conturile bancare ale executorilor de buget, care se deservesc în bănci;

să lichideze neajunsurile şi încălcările depistate de organele de control; să prezinte, la solicitarea Ministerului Finanţelor sau a organelor de control,

orice informaţie sau explicaţii legate de elaborarea şi aprobarea devizelor de cheltuieli şi repartizării pe luni a veniturilor/cheltuielilor şi surselor de finanţare (soldurilor).

denaturarea calculelor de stabilire a necesarului de mijloace bugetare;

formarea de surplusuri de mijloace bugetare sau de bunuri materiale;

neprezentarea spre aprobare sau neaprobarea, în termenul stabilit, a devizelor de cheltuieli şi planurilor de finanţare;

formarea şi utilizarea contrar legislaţiei a mijloacelor bugetare, inclusiv a fondurilor şi mijloacelor speciale;

contractarea de lucrări, servicii şi bunuri materiale în sume ce depăşesc prevederile devizelor de cheltuieli aprobate;

neînregistrarea în unităţile teritoriale ale Trezoreriei de Stat a contractelor de achiziţie de mărfuri, lucrări şi servicii;

efectuarea de cheltuieli reale în sume ce depăşesc limitele alocaţiilorbugetare;neprezentarea în termen şi conform cerinţelor a rapoartelor financiare;

neasigurarea integrităţii mijloacelor băneşti şi bunurilor materiale;

alte neajunsuri şi încălcări (pentru care legislaţia prevede responsabilitate administrativă şi penală).

Executori de bugete

Anexa 3

Clasificaţia organizaţională şi funcţională a instituţiilorde învăţământ superior publice din RM


Clasificaţia organizaţională a

cheltuielilor (Ministerul)

Clasificaţia funcţională a cheltuielilor

CODULA.

Autorităţi publice

centrale şi locale şi alţi beneficiari de mijloace din buget

B.Tipuri de instituţii,

organizaţii şi măsuri finanţate din buget G

rupa

pri

ncip

ală

Gru

pa

Cod

ul in

stit

uţie

i de

învă

ţăm

ânt

Instituţiile de învăţământ superior de stat din Republica Moldova

064Academii, Universităţi si alte instituţii de învăţământ

superior universitar6 Învăţământ

4 Învăţământ superior129 Ministerul Educaţiei şi Tineretului:129 064 6 4 1. Universitatea de Stat din Moldova129 064 6 4 2. Universitatea Pedagogică de Stat "I. Creangă"129 064 6 4 3. Universitatea Tehnică a Moldovei129 064 6 4 4. Academia de Studii Economice din Moldova129 064 6 4 5. Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

129 064 6 46. Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în mun. Chişinău)

129 064 6 4 7. Universitatea de Stat din Comrat129 064 6 4 8. Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport

129 064 6 49. Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu"din Cahul

129 064 6 4 10. Universitatea de Stat din Taraclia129 064 6 4 11. Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova128 Ministerul Sănătăţii:

128 064 6 412. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu”

125 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:125 064 6 4 13. Universitatea Agrară de Stat din Moldova133 Ministerul Afacerilor Interne

133 064 6 414. Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne

130 Ministerul Culturi şi Turismului:130 064 6 4 15. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice132 Ministerul Apărării:132 064 6 4 16. Institutul Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun"

Anexa 4

Bugetul de Stat

Venituri Cheltuieli

De bază Mijloace speciale

Fonduri speciale

001. Servicii cu plată002. Chiria /arenda bunurilor proprietate publică003. Granturi, sponsorizări, filantropie şi donaţii…………………005. Alte mijloace speciale161. Fondurile speciale

161. Veniturile fondurilor speciale508. Fondul pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului512. Fondul republican de susţinere socială a populaţiei503. Fondul special pentru manuale

Fonduri speciale

Cheltuielile fondurilor speciale

conform clasificaţiei

organizaţionale, funcţionale şi economice a cheltuielilor

100. Cheltuieli curente200. Cheltuieli capitale

Mijloace speciale

Alte surse(Granturi etc.)

Conform clasificaţiei





100Cheltuieli curente

200Cheltuieli capitale

Figura. 2. Divizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat şi impactul acesteia asupra separării contabilităţii instituţiilor publice*Sursa: Elaborată de autor

Alte surse(Granturi etc.)

412.1. Granturi externe pentru

susţinerea bugetului 412.2. Granturi pentru

proiectele finanţate din surse

externe

De bază




Contabilitatea veniturilor/cheltuielilor de bază(Componenţa de bază)

Contabilitatea mijloacelor speciale, a fondurilor extrabugetare şi a altor surse (Alte componente)

111. Impozit pe venit115. Impozitele interne pe mărfuri si servicii116. Impozite pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale…………………122. Alte încasări

Anexa 5

Aprobat: Coordonat cu Ministerul FinanţelorExecutorul primar de buget V. Ţvircun ______________ Direcţia finanţelor de ramură _______________ _____________

(Numele, prenumele) (semnătura) (Numele, prenumele) (semnătura)L.Ş. „______”____________20___ L.Ş. „______”____________20___

Plan secundar de finanţare pe anul 2008Componenta bugetară 1)

Venituri de bazăCheltuieli de

bazăProiecte

investiţionale Fonduri speciale

Mijloace speciale

x

Numărul

Data Cifrul [0; 1; 2; W]

Executorul primar de buget Ministerul Educaţiei şi Tineretului Sursa [0; 1;0R]Grupa principală a funcţiei Învăţământul

Grupa funcţiei Învăţământul superior

Programul/subprogramul

Unitatea de măsură [371- lei; 372 - mii lei]

Temeiul Legea Bugetului de Stat pe anul 2008

Codurile lunile

capitol / art.

parag. / alin.

Sumaanuală

ianu

arie

febr

uari

e

mar

tie

apri

lie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1. Venituri 510,1 95,0 90,0 85,0 50,0 27,0 35,0 27,8 27,2 73,1 0,0 0,0 0,0

Mijloace speciale ale instituţiilor publice 151 01 510,1 95,0 90,0 85,0 50,0 27,0 35,0 27,8 27,2 73,1 0,0 0,0 0,0

2. Cheltuieli 510,1 92,4 91,7 78,4 49,7 34,8 34,7 28,1 27,2 14,6 22,8 17,8 17,9

Retribuirea muncii 111 108,2 7,5 7,5 12,5 7,8 7,8 7,8 8,4 7,8 7,8 14,4 9,4 9,5

Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 111 1 50,1 4,1 4,1 4,1 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

Sporurile la salariul funcţiei 111 2 2,4 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

Retribuirea complementară la salariul funcţiei 111 3 45,7 3,2 3,2 3,2 3,4 3,4 3,4 4,0 3,4 3,4 5,0 5,0 5,1

Salarizarea lucrătorilor netitulari 111 4

Ajutorul material 111 6 5,0 5,0

Premierile 111 7 5,0 5,0

Aprobare iniţială xTipul operaţiunii 1)

Modificare

Codurile

000129060435200372

Continuare la Anexa 5

Alte plăţi băneşti 111 8 0,0

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 112 24,8 1,8 1,8 3,0 1,9 1,9 1,9 2,0 1,9 1,9 2,3 2,3 2,1

Plata mărfurilor şi serviciilor 113 374,0 82,9 82,2 62,5 39,8 24,9 24,8 17,4 17,3 4,7 5,8 5,8 5,9

Energia electrică 113 1 47,0 8,0 8,0 8,0 6,0 5,0 5,0 3,5 3,5 0,0 0,0 0,0 0,0

Gazele 113 2 27,8 2,0 2,0 3,0 3,0 2,5 2,5 1,0 1,0 1,8 3,0 3,0 3,0

Rechizitele de birou,materialele şi obiectele de uz gospodăresc 113 3 0,0

Energia termică 113 4 113,0 43,0 40,0 23,0 7,0

Manuale, materialele didactice, practica de producţie a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică

113 5 0,0

Cărţile şi ediţiile periodice 113 6 0,0

Alimentaţia 113 9 0,0

Medicamentele şi materialele pentru pansamente 113 10 0,0

Serviciile de telecomunicaţie şi de poştă 113 11 0,0

Lucrările de cercetări ştiinţifice 113 12 0,0

Arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de transport proprii

113 13 0,0

Inventarul moale şi echipamentul 113 14 0,0

Hrana animalelor 113 15 0,0

Reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperilor 113 17 0,0

Reparaţiile curente ale utilajului şi inventarului 113 18 8,9 0,6 2,9 0,6 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5 0,5 0,5

Arendarea bunurilor 113 19 74,0 15,0 15,0 15,0 12,0 5,5 5,5 3,0 3,0

Simbolurile de stat şi locale 113 20 0,0

Reciclarea cadrelor 113 21 0,0

Serviciile editoriale 113 22 0,0

Cheltuielile de protocol 113 23 0,0

Combustibilul 113 26 0,0

Procurarea şi instalarea contoarelor 113 27 0,0

Amenzile 113 28 0,0

Paza interdepartamentală 113 29 0,0

Lucrările de informatică şi de calcul 113 30 0,0

Apa şi canalizaţia 113 34 75,6 12,0 12,0 10,6 9,0 9,0 9,0 7,0 7,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Salubritatea 113 35 25,2 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1

Mărfurile şi serviciile neatribuite altor alineate 113 45 2,5 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3

Deplasările în interes de serviciu 114 0,0

Deplasările în interiorul ţării 114 1 0,0

Deplasările peste hotare 114 2 0,0

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni

116 3,1 0,2 0,2 0,4 0,2 0,2 0,2 0,3 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4

Continuare la Anexa 5Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de

patroni116 1 3,1 0,2 0,2 0,4 0,2 0,2 0,2 0,3 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4

Transferurile pentru produse şi servicii 131 0,0

Alte transferuri pentru produse şi servicii 131 9 0,0

Transferurile către populaţie 135 0,0

Transferurile pentru instruirea elevilor şi pregătirea cadrelor peste hotare

135 6 0,0

Bursele pentru studenţii autohtoni 135 7 0,0

Bursele pentru studenţii de peste hotarele republicii 135 12 0,0

Compensarea costului biletelor de călătorie pentru elevi şi studenţi 135 13 0,0

Alte transferuri către populaţie 135 25 0,0

Investiţiile capitale în construcţie 241 0,0

Investiţiile capitale în construcţia obiectelor social-culturale 241 3 0,0

Investiţiile capitale în construcţia obiectelor comunale 241 5 0,0

Investiţiile capitale în construcţia conductelor de gaz 241 6 0,0

Procurarea mijloacelor fixe 242 0,0

Reparaţia capitală 243 0,0

Reparaţia capitală a fondului de locuinţe 243 1 0,0

Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale 243 3 0,0

Reparaţia capitală a mijloacelor de transport 243 5 0,0

3. Deficit / Excedent 0,0 2,6 -1,7 6,6 0,3 -7,8 0,3 -0,3 0,0 58,5 -22,8 -17,8-

17,9

4. Surse de finanţare

5. Sold la începutul perioadei 75 0 2,6 0,9 7,5 7,8 0,3 58,5 35,7 17,9

6. Sold la sfîrşitul perioadei 76 2,6 0,9 7,5 7,8 0,3 58,5 35,7 17,9

Şeful Serviciului Economic / Contabilul ____________________ T. Lazarenco

„25" decembrie 2007

1) Formularul se completează pentru o singură componentă bugetară şi tip de operaţiune, care se vor marca cu simbolul "X"*Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău

Anexa 6

Aprobat: Coordonat cu Ministerul FinanţelorExecutorul primar de buget V. Ţvircun ______________ Direcţia finanţelor de ramură _______________ _____________

(Numele, prenumele) (semnătura) (Numele, prenumele) (semnătura)L.Ş. „______”____________20___ L.Ş. „______”____________20___

Plan secundar de finanţare pe anul 2008Componenta bugetară 1)

Venituri de bazăCheltuieli de

bazăProiecte

investiţionale Fonduri speciale

Mijloace speciale

x

Numărul

Data Cifrul [0; 1; 2; W]

Executorul primar de buget Ministerul Educaţiei şi Tineretului Sursa [0; 1;0R]Grupa principală a funcţiei Învăţământul

Grupa funcţiei Învăţământul superior

Programul/subprogramul

Unitatea de măsură [371- lei; 372 - mii lei]

Temeiul Legea Bugetului de Stat pe anul 2007 nr. 348-XVI 23 noiembrie 2006

Codurile lunile

capitol / art. parag. / alin.

Sumaanuală

Sem

estr

u I

Sem

estr

u II

1 2 3 4 5 8 9 10

1. Venituri 510,1 255,05 255,05

Mijloace speciale ale instituţiilor publice 151 01 510,1 255,05 255,05

2. Cheltuieli 510,1 255,05 255,05

Retribuirea muncii 111 108,2 54,1 54,1

Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 111 1 50,1 25,05 25,05

Sporurile la salariul funcţiei 111 2 2,4 1,2 1,2

Retribuirea complementară la salariul funcţiei 111 3 45,7 22,85 22,85

Ajutorul material 111 6 5,0 2,5 2,5

Premierile 111 7 5,0 2,5 2,5

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 112 24,8 12,4 12,4

Aprobare iniţială xTipul operaţiunii 1)

Modificare

Codurile

000129060435200372

Continuare la Anexa 6Plata mărfurilor şi serviciilor 113 374,0 187 187

Energia electrică 113 1 47,0 23,5 23,5

Gazele 113 2 27,8 13,9 13,9

Energia termică 113 4 113,0 56,5 56,5

Reparaţiile curente ale utilajului şi inventarului 113 18 8,9 4,45 4,45

Arendarea bunurilor 113 19 74,0 37 37

Apa şi canalizaţia 113 34 75,6 37,8 37,8

Salubritatea 113 35 25,2 12,6 12,6

Mărfurile şi serviciile neatribuite altor alineate 113 45 2,5 1,25 1,25

Deplasările în interes de serviciu 114 0,0Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni 116 3,1 1,55 1,55

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni 116 1 3,1 1,55 1,55

Investiţiile capitale în construcţie 241 0,0

Procurarea mijloacelor fixe 242 0,0

Reparaţia capitală 243 0,0

3. Deficit / Excedent 0,0

4. Surse de finanţare

5. Sold la începutul perioadei 75 0

6. Sold la sfîrşitul perioadei 76

Şeful Serviciului Economic / Contabilul ____________________ T. Lazarenco

"_____" _______________ 200___

1) Formularul se completează pentru o singură componentă bugetară şi tip de operaţiune, care se vor marca cu simbolul "X"*Sursa: Elaborat în baza datelor din Anexa 5

Anexa 7

Instituţia de Învăţământ superiorUniversitatea „Ştefan cel Mare” Suceava România

SE APROBĂOrdonator principal de credite

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELIPE ANUL _____________

Nr. rând

Denumirea indicatorilor COD Prevederi anuale

Din care:Tr. I, Tr. II, Tr. III, Tr.

IV01. Venituri – total (1+2+3+4+5+6+7) din care:02. Sold din anul precedent.03. Venituri proprii, din care:03.1. – sume primite de la Ministerul Educaţiei drept finanţare de bază;03.2. – venituri proprii din taxe şi activităţi desfăşurate de instituţiile de învăţământ superior;03.3. – alte venituri proprii potrivit legii;04. Venituri din activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare, consultanţă şi expertiză.05. Alocaţii de la bugetul de stat cu destinaţie specială, din care pentru:05.1. a) reparaţii capitale;05.2. b) subvenţii pentru cămine şi cantine studenţeşti;05.3. c) dotări şi alte investiţii;05.4. d) burse;05.5. e) alte forme de protecţie socială a studenţilor;05.6. f) sume alocate pentru realizarea unor obiective de investiţii;05.7. g) finanţarea de proiecte cofinanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi surse externe;06. Venituri din microproducţie, din activitatea staţiunilor didactice experimentale, a grădinilor botanice, a centrelor

de specializare şi perfecţionare şi a editurilor;07. Venituri proprii ale căminelor şi cantinelor;08. Sume în lei, provenite din finanţarea externă, pentru realizarea unor proiecte cofinanţate de la bugetul de stat şi din

credite externe acordate de Ministerul Educaţiei Naţionale;09. Cheltuieli – total – (1+2+3+4+5+6) din care:10. Cheltuieli pentru activitatea de bază.11. Cheltuieli pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare, consultanţă şi expertiză.12. Cheltuieli din alocaţii de la bugetul de stat cu destinaţie specială din care:12.1. Cheltuieli pentru reparaţii capitale;12.2. Subvenţii pentru cămine şi cantine;12.3. Cheltuieli pentru dotări şi alte investiţii;12.4. Cheltuieli pentru burse;12.5. Cheltuieli pentru alte forme de protecţie socială;12.6. Cheltuieli pentru realizarea unor obiective de investiţii;12.7. Cheltuieli pentru proiecte cofinanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi surse externe;13. Cheltuieli pentru microproducţie, activitatea staţiunilor didactice experimentale, a grădinilor botanice, a centrelor

de specializare şi perfecţionare şi a editurilor.14. Cheltuieli pentru cămine şi cantine studenţeşti.15. Cheltuieli din sume alocate de către Ministerul Educaţiei Naţionale provenite din surse externe rambursabile.

NOTĂ: Cheltuielile totale, precum şi cheltuielile corespunzătoare fiecărei surse de finanţare, se defalca pe subdiviziunile clasificaţiei economice si funcţionale a cheltuielilor instituţiilor publice şi activităţilor extrabugetare.

RECTOR, CONTABIL - ŞEF

*Sursa: Contabilitatea Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava România

Anexa 8

*Sursa: Extras din evidenţa subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” cont analitic 1783 „Decontări cu furnizorii de servicii comunale” din contabilitatea mijloacelor speciale (alte componente) a UST. (ARSER – arenda servicii, STUD – studii cu plată, CĂMIN – cazare în cămine)

Anexa 9Obligaţiile de funcţie a personalului financiar - contabil

din instituţia de învăţământ superior

Secţia financiar-contabilăCompartimente / cerinţe Obligaţii de funcţie

Contabil-şef / contabil-şef adjunct

Contabilul – Şef/adjunct trebuie să cunoască Politica Financiară a Statului, bazele contabilităţii şi a analizei economico-financiară în instituţiilor publice, Managementul financiar în instituţii publice, Ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09 Octombrie 1996 şi Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, Clasificaţia bugetară, Legea contabilităţii, Codul Fiscal al RM, Codul Muncii al RM, Legea Bugetului de Stat al RM, Legea Bugetului Fondului Asigurărilor Sociale, Lege Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care sunt aprobate anual de Parlamentul RM, alte legi şi instrucţiuni ce ţin de evidenţa contabilă, planificare, audit, control şi analiză economico - financiară.

Cunoaşte regulile securităţii muncii, drepturile şi obligaţiunile sale şi ale subalternilor săi.

Contabilul - şef având ca obiectiv de bază organizarea activităţii financiare a instituţiei îndeplineşte funcţiile de mobilizare şi alocare a resurselor financiare, care include:

- Planificarea financiară (întocmirea planurilor de finanţare şi a devizelor de venituri şi cheltuieli);- Organizarea evidenţei contabile (ţinerea evidenţei contabile sintetice şi analitice în conformitate cu legile şi

instrucţiunile în vigoare, asigură un circuit raţional şi unitar al documentelor justificative, care se prezintă la contabilitate in mod obligatoriu de angajaţii, care au atribuţie la ele).

- Coordonarea lucrului cu personalul contabilităţii (angajarea personalului contabilităţii, instruirea şi informarea cu legile şi instrucţiunile noi apărute şi întocmirea mecanismului de aplicare corectă a lor, repartizarea obligaţiilor de funcţie).

- Controlul repartizării şi utilizării corecte a resurselor financiare şi materiale a Instituţiei (verificările lunare, trimestriale, analiza rezultatelor financiare, participarea la petrecerea inventarierilor, contoarelor spontane, etc.).

- Rezolvarea problemelor cu caracter financiar (analiza deciziilor primite, din punct de vedere financiar şi propunerea variantei optime de acţiune, ţinând cont de necesităţile şi posibilităţile fluxului financiar).

Poartă responsabilitate de disciplina financiară a instituţiei şi de nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare dărilor de seamă.

Contabilul şef –adjunct este obligat la timp să perfecteze documentele primare (ordinele, dispoziţiile conducătorului, documentele justificative pentru evidenţa mijloacelor băneşti în casierie şi la conturile trezoreriale/bancare, deconturile de avans, facturile de plată etc.) şi să efectueze tranzacţiile contabile în conformitate cu operaţiunea economică şi cu regulamentul de evidenţă contabilă în vigoare, să verifice veridicitatea şi corectitudinea formării lor, existenţa semnăturilor executorilor şi şefilor de subdiviziuni responsabili de executarea operaţiunilor, ştampila etc.

Contabilul şef –adjunct este responsabil de sectorul evidenţă contabilă a mijloacelor băneşti în casierie şi la conturile bancare; finanţări bugetare şi venituri extrabugetare; evidenţa sintetică şi analitică a cheltuielilor bugetare şi extrabugetare; decontările cu titularii de avans; îndeplineşte Cartea Mare şi Balanţa de verificare lunar şi prezintă la control contabilului şef pentru întocmirea Rapoartelor financiare şi Statistice.

Contabilul sef-adjunct poartă responsabilitate personală pentru erorile de calculare şi evidenţă contabilă a sectoarelor încredinţate şi având dreptul la a doua semnătură, poartă răspundere personală pentru corectitudinea operaţiunilor semnate personal, şi pentru nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare a documentelor respective.

Secţia planificare economicăEconomistul coordonator trebuie să

cunoască Politica Financiară a Statului, bazele contabilităţii şi a analizei economico-financiară în instituţiilor publice, Managementul financiar în instituţii publice, Ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09

Economistul coordonator este obligat la timp să perfecteze documentele primare (ordinele rectorului, contractele de studii, achiziţii, de arendă etc.) şi să efectueze calculele şi Planurile de venituri şi cheltuieli, elaborează planurile de finanţare bugetară, statele şi contingentul de personal şi elevi/studenţi al Instituţiei.

Înfăptuieşte controlul pentru respectarea Legislaţiei şi disciplinei de Ştate, determină mărimea salariilor pentru tot personalul, si repartizează volumul de burse planificat pe facultăţi/grupe, conform regulamentelor în vigoare, urmăreşte executarea planurilor de finanţare şi a devizelor de venituri şi cheltuieli şi face propuneri pentru a lua la timp măsuri de corecţii la planificări .

Octombrie 1996 şi Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, Clasificaţia bugetară, Legea contabilităţii, Codul Fiscal al RM, Codul Muncii al RM, Legea Bugetului de Stat al RM, Legea Bugetului Fondului Asigurărilor Sociale, Lege Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care sunt aprobate anual de Parlamentul RM, alte legi şi instrucţiuni ce ţin de evidenţa contabilă, planificare, audit, control şi analiză economico - financiară.

Cunoaşte regulile securităţii muncii, drepturile şi obligaţiunile sale.

Poartă responsabilitate personală pentru erorile de calculare şi de planificare a veniturilor şi cheltuielilor instituţiei, nerespectarea termenilor de întocmire ţi prezentare a documentelor respective şi Dărilor de seamă statistice şi economice.

Secţia decontări:- decontări cu personalul:

Contabilul pe decontări trebuie să cunoască Politica Financiară a Statului, bazele contabilităţii şi a analizei economico-financiară în instituţiilor publice, Managementul financiar în instituţii publice, Ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09 Octombrie 1996 şi Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, Legea contabilităţii, Codul Fiscal al RM, Codul Muncii al RM, Legea Bugetului de Stat al RM, Legea Bugetului Fondului Asigurărilor Sociale, Lege Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care sunt aprobate anual de Parlamentul RM, alte legi şi instrucţiuni ce ţin de evidenţa contabilă, planificare, audit, control şi analiză economico - financiară.

Cunoaşte regulile securităţii muncii,drepturile şi obligaţiunile sale.

Contabilul pe decontări este responsabil de: Calcularea salariului, concediilor, concediilor pentru incapacitate temporară de muncă şi alte plăţi salariale în fişe

personale şi de întocmirea listelor de plată ( salariul de bază, adăugător, adaosurile la salariu, contul special, ajutoare materiale etc.)

Calcularea reţinerilor din salariu cu înregistrările respective în fişele personale de evidenţă a impozitului pe venit şi întocmirea listelor de plată,

Întocmirea notelor justificative separat pe surse de finanţare din buget şi pe surse extrabugetare. Evidenţa analitică a salariului deponat şi recalcularea plăţilor reieşind din corecţiile efectuate către plată.

Întocmirea notelor contabile nr. 5, 5A şi introducerea tranzacţiilor contabile în Programul computerizat de contabilitate.Păstrarea bazei de date informaţionale computerizate. Întocmirea registrelor analitice pe conturile salariale: 180-187,173 - salariu pe surse de finanţare şi verificarea lor cu

tranzacţiile contabile şi cu soldurile din programul contabil de calculare a salariului.Pregătirea Dării de Seamă “ Cu privire la impozitul pe venit reţinut din plăţile salariale si achitat în buget” şi

prezentarea ei la Inspectoratul Fiscal teritorial (IRV, IAL, IAS).Pregătirea şi prezentarea dărilor de seamă 4BASS, REV şi MED, Pregătirea declaraţiei anuale despre veniturile salariaţilor şi a informaţiilor despre veniturile anuale pentru fiecare

persoană in parte şi repartizarea lor pe secţii.Alte decontări cu personalul (Contracte de muncă şi altele, calcularea concediilor, foilor de boală, certificate de

venituri persoanelor ce se pensionează şi altele).Alte operaţiuni contabile la cerinţă.

- decontări cu elevii / studenţii Contabilul pentru decontările cu studenţii este obligat la timp să perfecteze documentele primare (ordinele rectorului, contractele de studii etc.) şi să efectueze calcularea burselor şi altor plăţi pentru elevii/studenţii instituţiei. Documentele ce vin la contabilitate înainte de a fi executate să fie verificate corectitudinea îndeplinirii, semnăturile executorilor şi şefilor de subdiviziuni, să fie înregistrate şi bine păstrate în mape pe secţii/facultăţi.

Efectuarea plăţilor se face o dată în lună în baza ordinelor Conducătorului. Calcularea veniturilor pentru studii prin contract o dată în an în baza ordinelor de înmatriculare şi listelor de promovare prezentate de către secţia studii. Micşorarea

veniturilor şi scoaterea din liste a studenţilor se face în baza ordinelor de exmatriculare, scutirile de taxe –în bază de ordin.Poartă responsabilitate personală pentru erorile de calculare şi evidenţa contabilă a decontărilor cu studenţii, şi pentru

nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare a documentelor respective- decontări cu diferiţi debitori /

creditoriînregistrarea operaţiunilor de intrare a Mijloacelor Fixe, materialelor şi OMVSD la depozit, în baza Facturilor de

cumpărare, la fel ţi înregistrarea facturilor pentru serviciile prestate. eliberarea procurilor şi evidenţa achitării la timp cu ele.Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii pentru serviciile procurate şi prestate.Evidenţa sintetică şi analitică a conturilor 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” şi întocmirea notelor

contabile pe aceste conturi, verificarea lor cu Cartea Mare şi cu conturile de plată.Evidenţa contabilă a decontărilor cu titularii de avans Prezentarea anexei la bilanţ - Descifrarea decontărilor cu Debitorii şi Creditorii.Întocmirea Actelor de verificare cu furnizorii de bunuri materiale, de surse energetice şi servicii.Prezentarea declaraţiei lunare pentru impozitul la sursa de plată - 5% din servicii şi procurări în numerar.Completarea actelor de achiziţie a bunurilor materiale de la persoanele fizice.Prezentarea declaraţiei anuale şi a certificatelor pentru fiecare persoană fizică şi juridică.

Secţia evidenţă a bunurilor materiale Evidenţa OMVSD şi a mijloacelor fixe:întocmirea notelor contabile pentru mişcarea materialelor în interiorul întreprinderii (deconectarea, transmiterea şi

altele),înregistrarea intrărilor de materiale şi OMVSD la depozitul central, apoi transmiterea lor la persoanele responsabile în

exploatare şi întocmirea notelor contabile,evidenţa analitică a materialelor şi OMVSD în Balanţa de verificare cantitativ - valorică şi în cărţi aparte pe

responsabili, calcularea soldurilor şi verificarea cu conturile corespondente şi cu cartea mare.deconectarea la timp a materialelor solicitate de responsabil pentru efectuarea lucrărilor curente.participarea la transmiterea, predarea bunurilor materiale de la un responsabil la altul cu întocmirea la timp a actelor

de transmitere.Evidenţa neajunsurilor şi lipsurilor. Întocmirea dărilor de seamă pe mişcarea bunurilor materiale şi mijloace fixe.Evidenţa foilor de parcurs şi a combustibilului folosit.Participarea la inventarierea bunurilor materiale şi reflectarea rezultatelor ei în conturile contabile.Alte operaţiuni contabile.

Casieria

Cunoaşterea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a RM, aprobate prin HG RM nr.764 din 25.11.1992,

Legea contabilităţii, alte acte normative.

Contabilul –casier, casierul este obligat la timp să perfecteze documentele ce vin în casierie (ordinele de plată şi de încasare etc.) şi să efectueze operaţiunile de plată, respectând cu stricteţe Regulamentul despre operaţiunile de casă aprobat de Guvernul RM, primeşte şi eliberează banii din casierie în baza documentelor întocmite corespunzător cerinţelor şi fără nici o corecţie. Documentele ce vin la casierie înainte de a fi executate să fie verificate corectitudinea îndeplinirii, semnăturile contabilului –şef şi a conducătorului instituţiei.

Contabilul –casier este obligat zilnic să depună sumele încasate la conturile trezoreriale respective, sa-şi verifice soldul de mijloace băneşti şi să prezinte Darea de seamă pe casierie.

Contabilul –casier este persoană responsabilă material, conform Contractului de responsabilitate materială şi poartă responsabilitate personală pentru erorile de calcul şi lipsuri ale mijloacelor băneşti şi valorilor materiale exprimate în documente de valoare (taloane p/u combustibil, cecuri şi altele), evidenţa contabilă a încasărilor şi plăţilor de casierie şi bancare, şi pentru nerespectarea termenilor de întocmire şi prezentare a documentelor respective.


Anexa 10

Lista conturilor deschise în Trezorerie la 01.10.2008

UNIVERSITATEA de STAT din TIRASPOLCodul fiscal 1007600007036

MF TT Chişinău - Bugetul de STAT Banca Ministerul Finanţelor - Trezoreria Centrala

Codul băncii TREZMD2X

Contul bancar mijloace bugetare 226301

Conturile trezoreriale mijloace bugetare

1. Bugetul principal 2101060406413342. Buget cămin 2101060424613343. Masteratul 2101060524413344. Ştiinţa & 76 2101070181713345. Ştiinţa & 77 2101070281713346. Doctorantura 2101070324013347. Orfanii 2101101106413348. Postdoctoratul 2101070324113349. Bursa Preşedintelui 21010607075133410.Reciclarea cadrelor 21010606066133411. Masterat ciclul II 210106042441334Contul centralizator 210100000001334

Cont bancar mijloace extrabugetare 226401

Conturile trezoreriale mijloace extrabugetare - Cheltuieli

1.Studii, comisia de admit.,mast 2401001133402002. Cămin 2401001133403003. Arenda spaţiului, arenda servicii 2401002133401004. Grant 240100313340100

Conturile trezoreriale mijloace extrabugetare - Venituri

1. Servicii cu plată (studii) 4401001133402002. Cămin 4401001133403003. Arenda spaţiului, arenda servicii 4401002133401004. Grant 440100313340100

*Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău

Anexa 11

(A) Ramine la emitent

Banca de Economii S.A.Filiala nr.1 ChişinăuDelegaţie de retragere a numeraruluiÎn SUMA (lei)

(în cifre)

_____ ____________ _____ (data) (luna în litere) (anul)

Delegaţia s-a eliberat ____________________________ (numele, prenumele delegatului)

____________________________ (cod personal)

____________________________ (seria si nr. buletinului de identitate)

Semnăturile emitentului:

1.________________

2.________________

Semnătura delegatului de primire a delegaţiei _____________________ (semnătura)

_____ ____________ _____ (data) (luna în litere) (anul)

(B)Se prezintă la Banca Delegaţia este valabila până la “___” ____________ _____ (data) (luna în litere) (anul)

Ministerul Finanţelor Trezoreria Teritoriala Chsinau bugetul de stat ____________________ (denumirea emitentului Delegaţiei) (numărul contului emitentului)

str. Cosmonauţilor, 7 1006601000037 (Adresa juridica a emitentului) (cod fiscal al emitentului)

Delegaţie de retragere a numerarului Nr.________ Data emiterii _____ ________________ _____ (data) (luna in litere) (anul)

Dl (Dna)_______________________________________________, (nume, prenume delegat)

actul de identitate (s./nr.)_________________, eliberat de____________________ din _____ ___________ _____, (denumirea instituţiei care a eliberat documentul) (data) (luna în litere) (anul)

cod personal___________________________ este delegat(a) la Banca de Economii S.A. Filiala nr.1 Chsinau, str. Puşkin 33, c/f 1003600002549, BECOMD2X609 (localitatea) (codul fiscal al băncii) (codul băncii)

Pentru a ridica suma (lei)

Suma în litere _____________________________________________________

________________________________________________________________ Inclusiv pentru:

Semnătura delegatului_________

Conducătorul ________________ (prima semnătura L.S. Contabilul – sef_______________ emitentului

(a doua semnătura)

_______________________________________________________________ (denumirea instituţiei publice)

________________________________ ___________________________ (nr. contului trezorerial) (cod fiscal)

Semnăturile autorizate

Conducătorul ________________ (prima semnătura L.S. Contabilul – sef_______________ instituţiei publice

(a doua semnătura)

Menţiunile Băncii

Verificat Verificat Controlor nr.1________ Controlor nr.2________ Casier_________________

Data retragerii numerarului____ _____________________ _____ (data) (luna în litere) (anul)

Simbol Scopul plaţii SUMA (lei) Articol Aliniat

Total

Anexa 11 - Verso

Cerinţele privind completarea si utilizarea delegaţiei de retragere a numerarului de câtre emitent

(B) DELEGATIA DE RETRAGERE A NUMERARULUI

1. Delegaţia se întocmeşte in limba de stat (manual sau prin intermediul mijloacelor tehnice disponibile) si se semnează de câtre emitent in mod obligatoriu cu stilou sau pix de culoare albastra sau neagra. In textul delegaţiei nu se admit corectări si ştersături.

2. Termenul de valabilitate a delegaţiei pentru a fi prezentat la banca este de 10 zile calendaristice. Ziua emiterii nu se ia in calcul.

3. In rubrica “delegaţia este valabila până la” urmata de linii continue, sub care sunt tipărite înscrisurile "(data)","(luna in litere)","(anul)", se indica de câtre emitent data, luna si anul expirării termenului de valabilitate a delegaţiei.

4. In rubrica “Delegaţie de retragere a numerarului Nr.____ se indica numărul de evidenta, atribuit de câtre emitentul delegaţiei.

5. In rubrica “Data emiterii” se indica data emiterii delegaţiei.

6. Rubrica “Dl (Dna)_________” se completează de câtre emitent cu numele si prenumele delegatului.

7. După înscrisurile " actul de identitate (s./nr.)", "eliberat de", “din” “cod personal” spatiile marcate prin linii continue se completează de câtre emitentul delegaţiei respectiv cu următoarele date din actul de identitate al delegatului: seria si numărul actului de identitate, denumirea instituţiei care a eliberat actul de identitate, data, luna, anul si codul personal al delegatului.

8. Lubricele care urmează după înscrisul “este delegat(a) la Banca de Economii S.A. filiala nr.” se completează de câtre emitentul delegaţiei respectiv cu: numărul filialei Băncii de Economii S.A., localitatea filialei, codul fiscal al Băncii si codul filialei Băncii.

9. Marcajul special de după înscrisul "Pentru a ridica suma (lei)" este destinat completării sumei in cifre. Pentru spaţiul alocat înscrierii sumei in cifre este prevăzut separator de cifre zecimale. Suma in cifre se aliniază la dreapta, iar spaţiul rămas necompletat se taie de câtre emitent cu doua linii continue.

10. In rubrica după înscrisul "suma in litere" emitentul delegaţiei înscrie suma in litere care începe cu majuscula si se aliniază la stânga spaţiului destinat, urmata de cuvântul "lei", numărul de bani in cifre si cuvântul "bani" fără a fi separata. Spaţiul liber după cuvântul "bani" se taie cu doua linii continue.

11. In tabela ce urmează după înscrisul “inclusiv pentru”, rubricile "Simbol" si "Scopul plaţii”, Suma(lei) se completează de câtre emitent conform prevederilor actelor normative in vigoare. Spaţiul marcat cu un dreptunghi in care este tipărit înscrisul "Semnăturile emitentului", este destinat aplicării primei si a doua semnături conform fisei cu specimene de semnături si amprenta ştampilei emitentului.

12. In rubrica după înscrisul “semnătura delegatului”, delegatul, in prezenta emitentului aplica semnătura personala.

13. Emitentul entităţii aplica prima si a doua semnătura in rubricile corespunzătoare: “Conducător” si “Contabil-şef”.

14. Înscrisul "L.S. emitentului" indica locul aplicării ştampilei rotunde a emitentului delegaţiei care trebuie sa corespunda specimenului din fisa cu specimene de semnături si amprenta ştampilei remisa băncii.

(A) COTORUL DELEGATIEI

15. Completarea delegaţiei prevede si completarea concomitenta a elementelor de pe cotorul acestea. Informaţia înscrisa pe cotor trebuie sa coincidă cu informaţia înscrisa in delegaţie.

16. Sub înscrisul "Semnătura delegatului de primire a delegaţiei" in spaţiul marcat printr-o linie continua, sub care este tipărit înscrisul "(semnătura)", delegatul aplica semnătura personala drept confirmare a primirii delegaţiei de la emitent.

17. Spaţiul marcat prin linii continue, sub care sunt tipărite înscrisurile "(data)","(luna in litere)","(anul)", se completează de câtre delegat cu data, luna si anul primirii delegaţiei de la emitent.

18. Emitentul delegaţiei este obligat sa păstreze cotoarele delegaţiilor utilizate conform prevederilor actelor normative in vigoare.

DISPOZITII SPECIALE

19. Banca nu poarta răspundere pentru lipsurile de bani reclamate de câtre clienţii care nu au verificat la banca banii primiţi.

20. Evidenta delegaţiilor emise urmează a fi organizata de câtre emitent conform prevederilor actelor normative in vigoare.

Anexa 12

Entitatea: Universitatea de Stat din Tiraspol Formular aprobat la şedinţa consiliuluimun. Chişinău, str. Iablocichin, 5 administrativ din ___________2008Cod fiscal:1007600007036 proces verbal nr. _______________

REGISTRU DE EVIDENŢĂ A DELEGAŢIILORDE RETRAGERE A NUMERARULUI

(model)

ANUL: 2008

Început la:____________ Terminat la: _______________

Responsabil: contabil şef TABAN Elena

Continuare la Anexa 12


Numărul Delegaţiei

DataContul

Trezorerial de cheltuieli

Scopul PlăţiiClasificaţia cheltuielilor

SUMA (lei)Numele,

prenumele delegatului

Semnătura

Cod ins. Nr. Buget Mijloace speciale Articol Aliniat

1334

1335

1336

1337

1338

1339

1340

1341

1342

1343

1344

1345

1346

1347

1348

1349

Anexa 13

US Tiraspol Unitatea Trezoreriei de Stat MF TT Chişinău buget de stat (denumirea instituţiei publice) (denumirea)

Cont trezorerial 210106040641334Cod program 88.05Minister 129

NOTA JUSTIFICATIVĂprivind plata salariilor, indemnizaţiilor şi achitareacontribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat

şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

pe luna ianuarie 2009

Nr. d/o Indicatori Calculat

1 2 31. Numărul total de salariaţi 2982. Calculat salariu şi indemnizaţii – total (r.2.1+r.2.2) 468951,00

2.1 Retribuirea muncii 462142,73

2.1.1 din care: Plăţi la care nu se calculează cote de asigurare socială de stat obligatorie

2.1.2 Drepturi şi venituri la care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

2.2 Indemnizaţii calculate din contul contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat 6808,27

2.2.1 Inclusiv:În caz de incapacitate temporară de muncă

6808,27

2.2.2 În caz de sarcină şi lăuzie2.2.3 Pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 1,5 ani2.2.4 Pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 1,5 ani până la 6 ani2.2.5 La naşterea copilului 2.2.6 În caz de deces2.2.72.2.82.2.9

3. Calculat reţineri – total (suma rândurilor 3.1-3.9) 89717,003.1 Inclusiv:

Avans şi plăţi anticipate3.2 Impozit pe venit 42406,003.3 Cotizaţii sindicale 3407,003.4 Cotele de asigurare obligatorie 27729,003.5 Titluri executorii3.6 Asigurarea benevolă3.7 Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 16175,003.83.9

Anexa 13 verso

4. Sold către plată în numerar (r.2 – r.3) numerar card

379234,0013706,99

365527,014.1 Retribuirea muncii (art. 111.00)

numerar card

372425,7313706,99

358718,744.2 Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 112.00)

numerar card

6808,270

6808,275. Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat

(r.2.1 – r.2.1.1) X (cota de impozitare) - 23%106292,82

6. Plăţi directe din contul contribuţiei la bugetul asigurării sociale de stat – total (r.2.2) 6808,277. Suma pentru transfer la bugetul asigurărilor sociale de stat

(art. 112.00), (r.5 – r.6), 94484,56

8. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (art. 116.00)(r.2.1 – r.2.1.2) X (cota primei de asigurare) – 3,5%

16175,00

Conducător _________________ ______________________

(semnătura) (numele, prenumele)

L.Ş. Contabil-şef __________________ ______________________ (semnătura ) (numele, prenumele)

Menţiunea trezoreriei teritoriale

Executor: _____________ _____________ _____________________ ________ (funcţia) (semnătura (numele, prenumele) (telefon)

Cecul de numerar Nr. __________ suma ______________

Ordin de plată trezorerial Nr. doc. Suma art. alin. 12 99484,56 112.00

13 16175,00 116.0014 16175,00 111.0015 27729,00 110.0016 0,00 111.0017 42406,00 111.0018 358718,74 111.0019 6808,27 112.00

Sursa: Contabilitatea UST mun. Chişinău

Anexa 14

__U S TIRASPOL_______ Trezoreria teritorială _Chişinău__ Bugetul de Stat

(denumirea executorului de buget) Contul trezorerial __210106040641334 Cod program 88.05 129

NOTĂ JUSTIFICATIVĂ

Bursa pentru luna OCTOMBRIE 2008 art. 135-07 Nr. d/o Numărul studenţilor Categoria de bursă Suma, lei

1 2 3 4

1 492 342-00 168264-00

2 125 372-00 46500-003 48 438-00 21024-004 81 160-00 12960-005 35 434-00 15190-006 97 399-00 38703-007 21 511-00 10731-008 3 555-00 1665-009 1 675-00 675-00

10

TOTAL X X 315712-00

X 3027-52TOTAL X X 312684-48

Conducător ______________ ___________________ L.Ş. ( semnătura) ( numele, prenumele) Contabil-şef _______________ ____________________ ( semnătura) ( numele, prenumele)


Executor: ___________ ____________ ________________ ___________ ( funcţia) ( semnătura) numele, prenumele) ( telefon)Cecul bancar Nr. Suma 312684-48 leiDispoziţia de plată trezorerială Nr. Suma 3027-52


Anexa 15

MF-TT Chsinau – bugetul de stat Instituţia publică USTiraspol (denumirea)

Cont trezorerial 210107018171334

Nota justificativăprivind cheltuielile de deplasare

art.___114-02pe luna decembrie 2008

Program 16.08Nr. d/o Indicatori

Nr. рersoane

Perioada (zile)

Suma, valuta

Curs oficial de schimb

valutar

Suma(lei)

1 2 3 4 5 6 71. Diurne

Categoria 1Categoria 2Categoria 3

1 6

20$ 10.3917 1247-00

2. CazarePlafonul APlafonul B

1 5 30$ 10.3917 1558-76

3. Transport 1 6 LEI 1327-88

4. Alte cheltuieli

TOTAL: 4133-64

Conducător _________________ _____________________(semnătura) (numele, prenumele)

L.Ş.Contabil-şef __________________ _____________________ (semnătura) (numele, prenumele)


Executor: _____________ ___________ _________________ __________ (funcţia) (semnătura) (numele, prenumele) (telefon)

Cecul bancar Nr. 13340 suma 4133-64Ordin de plata Nr. ____________ suma _______________


Anexa 16

Instituţia publică US Tiraspol Trezoreria teritorială Chsinau – bugetul de stat (denumirea)Cont trezorerial _240100113340200

Nota justificativăprivind alte cheltuieli pe art. __113-03

Progr. 88.05 (lei)Nr.d/o

Denumirea mărfurilor (serviciilor)

Cantitatea (volumul)

Preţul pentru o unitate

Suma totală

Nr. şi data documentului(act de achiziţie, ordin,

etc.)1, Filtru 1 45-00 45-00 F/f Sx3624787 din

20.05.2008

2. Supapa 1 35-00 35-00 F/f SX3624787din 20.05.2008

3.

4.

5.

4.

TOTAL : x x 80-00

Conducător _______________________

L.Ş.

Contabil-şef _______________________


Executor: _____________ _____________ _______________ ___________ (funcţia) (semnătura) (numele, prenumele) (telefon)

Cecul de numerar Nr. __________ suma 80-00

(în cifre, în litere)Reţineri:

Ordin de plata Nr. doc. Suma art. alin. ____________ _______________ ____________ _______________ ___________ ____________ _______________ ___________


Anexa 17

Clasificaţia şi componenţa mijloacelor fixe la instituţia de învăţământ superior şi legătura acestora cu Planul de conturi

010 Clădiriconstrucţiile arhitecturale destinate pentru crearea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea procesului de studii şi de deservire, de trai, de depozitare a valorilor materiale (blocuri de studii şi administrative, cămine studenţeşti, depozite, garaje etc.).

011 Construcţii specialeobiectele necesare la crearea condiţiilor pentru realizarea proceselor de studii şi de administrare (terenuri sportive, estacade, rezervoare, staţii de pompare a apei, fântâni şi alte construcţii cu toate căile şi îngrădirile respective etc.).

012 Instalaţii de transmisieconsideră instalaţiile cu ajutorul cărora se realizează transportul de energie electrică, termică sau mecanică de la motoare la maşinile de lucru, precum şi transportul de informaţie, de substanţe lichide, gazoase, pulverulente şi de alt tip de la un obiect la altul (reţelele electrice, reţelele de telecomunicaţii, conducte a substanţelor lichide, gazoase etc.).

013 Maşini şi utilaje

maşini şi utilaje de forţă(cazangerii autonome, generatoare autonome de energie etc.)

maşini şi utilaje de lucru(aparate, compresoare, ventilatoare, condiţionere, maşini de spălat, frigidere, maşini de cusut, strunguri, maşini de găurit etc.)

aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator

(balanţe, instrumente şi aparate de măsurare, instrumente şi aparate pentru analize chimice, contoare etc.)

tehnică de calcul(computere cu diferită destinaţie, maşini şi utilaje de prelucrare a datelor)

alte maşini şi utilaje, inclusiv automate(aparatele de cântărit, aparate electrice de semnalizare, ocheane, lunete, telescoape, aparate fotografice, camere de luat vederi, copiatoare, aparate pentru laboratoare topografice, microscoape, busole, instrumente muzicale, magnetofoane, aparate video etc.)

015 Mijloace de transport mijloacele fixe ce servesc la transportarea călătorilor şi mărfurilor: autoturisme, autovehicule, remorci etc.

016 Unelte şi scule, inventar de producere şi

gospodăresc, alte tipuri de mijloace fixe

unelte şi utilaje manuale sau mecanice, unelte pneumatice, hidraulice, maşini şi aparate de birou, mobilier, articole de pat, covoare, tablouri, sculpturi etc.

017 Animale de producere şi reproducere

animalele de muncă - cabaline, bovine etc. (inclusiv cele utilizate pentru transport) şi animale de reproducţie – vaci şi tauri de prăsilă, armăsari şi iepe de prăsilă, alte animale de prăsilă, pot fi la instituţiile de învăţământ publice din sectorul agrar.

019 Alte mijloace fixeÎn categoria dată sunt incluse: fondurile de carteşi valorile muzeale (indiferent de preţul unui exemplar), cu excepţia exponatelor de importanţă ştiinţifică, istorică nesupuse evidenţei contabile în expresie valorică etc.

Plantaţii pereneDin acest grup fac parte toate plantaţiile artificiale perene, indiferent de vârstă, cu excepţia plantaţiilor crescute în calitate de material săditor. Din această categorie fac parte plantaţiile de pomi fructiferi de toate speciile; plantaţiile viticole; spaţiile verzi şi plantaţiile decorative (arbori şi arbuşti) pe străzi, în pieţe, parcuri, grădini publice, pe teritoriul instituţiilor de învăţământ; plantaţiile din grădinile botanice şi ale staţiilor agrobiologice destinate cercetări ştiinţifice şi procesului de studii şi practicii în teren.

014 Terenuri

018 Fondul de bibliotecă


Anexa 18Instituţia publică ____Universitatea de Stat din Tiraspol Formularul nr.1

Aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor

nr. 105 din 08.12.2008

BILANŢUL EXECUTĂRII BUGETULUI AUTORITĂŢILOR / INSTITUŢIILOR PUBLICELa 1 Ianuarie 2009__

Periodicitatea: trimestrial, anual

Unitatea de măsură ___mii. lei__________Componenta de bază Alte componente

La sfârşitde an (trimestru)

La sfârşitde an (trimestru)ACTIV

Cod rând

La începutde an

până la închiderea

anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

I. MIJLOACE FIXEMijloace fixe (010-019) 010 23415,9 24177,3 24177,3 2002,8 2290,0 2290,0

II. STOCURI DE MATERIALEProduse ale atelierelor de producţie (didactice) (030) 020Producţia gospodăriilor agricole auxiliare (031) 021Materiale de lungă durată pentru cercetări ştiinţifice şi investigaţii de laborator (043) 033Utilaj special pentru lucrări de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contract economic (044) 034Animale tinere şi la îngrăşat (050) 035Materiale şi produse alimentare (060-069) 050 412,3 164,1 164,1 554,1 552,7 552,7

III. OBIECTE DE MICĂ VALOARE ŞI SCURTĂ DURATĂObiecte de mică valoare şi scurtă durată (070, 071, 072, 073) 060 614,2 794,3 794,3 1534,7 1526,7 1526,7

IV. CHELTUIELI DE PRODUCŢIE ŞI ALTE CHELTUIELICheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie (080) 070Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice) (081) 071Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază de contract (082) 072Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale (083) 073Cheltuieli de colectare şi prelucrare a sângelui şi materialelor (084) 074

V. MIJLOACE BĂNEŞTIContul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi (090) 080Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale (093) 083

Componenta de bază Alte componenteLa sfârşit

de an (trimestru)La sfârşit

de an (trimestru)ACTIV

Cod rând

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială (094) 084Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat (095) 085Contul curent deschis din contul altor bugete (096) 086Contul curent pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi (100, 101) 090Contul curent pentru investiţii capitale (103) 093Cont curent al bugetului satului (comunei), oraşului, municipiului (107) 097Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei) oraşului, municipiului (108)

098

Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul bugetului satului (comunei) oraşului, municipiului (109)

099

Contul curent al sumelor mandatate (110) 100Contul curent al mijloacelor speciale (111) 101 3477,9 3683,7 3683,7Contul curent privind alte mijloace (112) 102Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale (113) 103Contul valutar (114) 104Contul curent al veniturilor vamale (115) 105Contul curent pentru ajutoare umanitare (116) 106Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe (117)

107

Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe (118)

108

Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică (119) 109Casa pe mijloace bugetare (120) 110Casa pe mijloace speciale (121) 111Casa pentru alte mijloace (122) 112Casa pe mijloace ale fondurilor speciale (123) 113Casa veniturilor cu destinaţie specială (124) 114Alte mijloace băneşti şi investiţii (130-133) 120 3,6 3,6Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (135) 125




Cod rând

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Investiţii pe termen lung în părţi legate (136) 126Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (137) 127

VI. DECONTĂRIDecontări cu sumele veniturilor vamale (151) 131Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare (152) 132Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi (153) 133Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţii (154) 134Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice (155) 135Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru realizarea lucrărilor în bază de contract economic (156)

136

Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică (157) 137Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale (158) 138

526,8 656,2 656,2

Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (159) 139 0.1Decontări cu titularii de avans (160) 140Decontări privind manco (170) 150Decontări privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice (171)

151

Decontări privind tipurile speciale de plăţi (172) 152Decontări privind plăţile la buget (173) 153 0,7 22,5 22,5Decontări privind manco transmise în organele de anchetă (175) 155Decontări cu personalul privind deponenţii (177) 157Decontări cu diferiţi debitori şi creditori (178) 158 3,9 3,9 144,7 42,2 42,2Decontări conform plăţilor planificate (179) 159Decontări cu personalul privind retribuirea muncii (180) 160Decontări prin virament cu personalul (182-188) 162 1,8 31,0Alte decontări privind lucrările executate (189) 163Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii (190) 164




Cod rând

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor (192) 165Decontări ale indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă (197) 177Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (198)

178

Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină (199) 179VII. CHELTUIELICheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi (200) 180 362,9 13308,7 425,1Cheltuieli din contul altor bugete (202) 182Cheltuieli pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului (205) 185Cheltuieli de casă din bugetele satelor (comunelor), oraşelor, municipiilor (207) 187Cheltuieli pentru distribuţie (210) 190Cheltuieli privind mijloacele speciale (211) 191 8096,7Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare (213) 193Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale (214) 194Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe (215)

195

Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie (217) 197Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică (218) 198

VIII. VENITURIVenituri şi pierderi (410) 200

IX. CHELTUIELI PENTRU CONSTRUCŢII CAPITALEUtilaj care urmează a fi montat (040) 210Materiale de construcţie pentru construcţii capitale (041) 211Decontări cu furnizorii şi antreprenorii (150) 220Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale (203) 230Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului (212) 235

XI. ÎMPRUMUTURIÎmprumuturi bugetare (520) 240Împrumuturi externe primite de la organisme internaţionale (540) 250




Cod rând

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Recreditarea altor nivele de buget (550) 260

XII. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITEMijloace transmise şi primite (730) 300

XIII. SURSE DE FINANŢAREÎmprumuturi de la băncile comerciale (810) 350Alte surse interne (870) 370BILANŢ 400 24807,1 38448,3 25564,7 8272,8 16874,3 8777,6



de an (trimestru)PASIVCodrând

La începutde an până la

închiderea anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

I. FINANŢĂRIFinanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi pentru alte activităţi (230, 140) 410 414,1 13051,6 168,0Decontări privind finanţarea din contul altor bugete (232, 142) 412Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială (234) 414Mijloace din fondurile speciale (235) 415Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei (238) 418

II. FONDURI ŞI MIJLOACE CU DESTINAŢIA SPECIALĂFondul pentru dezvoltarea instituţiei (246) 426Credite bancare (248) 428Fondul mijloacelor fixe (250) 430 15509,4 15580,8 15580,8 759,3 883,4 883,4Uzura mijloacelor fixe (020) 440 7906,5 8596,5 8596,5 1243,5 1406,6 1406,6Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (260) 450 614,2 794,3 794,3 1534,7 1526,7 1526,7Fondul investiţional (265) 451

III. DECONTĂRIDecontări cu sumele veniturilor vamale (151) 501Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţii conform tematicii bugetare (152)

502



de an (trimestru)PASIV

Codrând La început

de an până la închiderea

anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi (153) 503Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţii (154) 504Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice (155) 505Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru realizarea lucrărilor în baza de contract economic (156)

506

Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică (157)

507

Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor, fondurilor speciale (158)

508 514,6 842,6 842,6

Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (159) 509 4,4 4,4Decontări cu titularii de avans (160) 510Decontări privind manco (170) 520Decontări privind chelt. suplim. legat. de titlurile execut. cu pers. fizice şi juridice(171) 521Decontări privind tipurile speciale de plăţi (172) 522Decontări privind plăţile la buget (173) 523 6,0Decontări privind sumele în depozit (174) 524Decontări privind manco transmise în organele de anchetă (175) 525Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate (176) 526Decontări cu personalul privind deponenţii (177) 527 1,9Decontări cu diferiţi debitori şi creditori (178) 528 77,7 270,2 270,2Decontări conform plăţilor planificate (179) 529Deconturi cu personalul privind retribuirea muncii (180) 530 278,8 322,9 322,9 336,3 328,8 328,8Decontări cu bursieri (181) 531Decontări prin virament cu personalul (182-188) 532 0,3 0,8 0,8 5,0 15,0 15,0Alte decontări privind lucrările executate (189) 539Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii (190)

540

Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor (192) 542Decontări ale indemnizaţiilor pentru copii aflaţi sub tutelă (197) 543Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu BASS (198) 548 79,6 92,6 92,6 73,3 87,7 87,7Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu CNAM (199) 549 4,2 8,8 8,8 6,8 8,5 8,5

IV. REALIZAREA PRODUCŢIEI



de an (trimestru)PASIV

Codrând La început


anuală

după închiderea

anuală

La începutde an


anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice) (280) 560Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice) (281) 561Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract (282) 562

V. VENITURIVenituri din mijloace speciale (400) 570 3713,7 11500,4 3403,7Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale (402) 572Venituri cu destinaţie specială (404) 574Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe (405) 575Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de asistenţă tehnică (406) 576Venituri bugetare (407) 577Veniturile obţinute din ajutoare umanitare (408) 578Veniturile mijloacelor din granturi externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe (409) 579Venituri şi pierderi (410) 580

XI. ÎMPRUMUTURIÎmprumuturi bugetare (520) 590Împrumuturi externe primite de la organisme internaţionale (540) 591Recreditarea altor nivele de buget (550) 592

XII. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITEMijloace primite (730) 600

XIII. SURSE DE FINANŢAREÎmprumuturi de la băncile comerciale (810) 610Alte surse interne (870) 620Mijloace de la vânzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică (830) 621

VI. FINANŢAREA CONSTRUCŢIILOR CAPITALEFinanţarea din buget a investiţiilor capitale (231, 143) 630Decontări cu furnizorii şi antreprenorii (150) 640

VII. REZULTATELE EXECUTĂRII BUGETULUIRezultatele executării bugetului (900) 645BILANŢ 650 24807,1 38448,3 25564,7 8272,8 16874,3 8777,6



de an (trimestru)CONTURI EXTRABILANŢIERE

Cod rând La început


anuală

după închiderea

anuală

La începutde an până la

închiderea anuală

după închiderea

anuală1 2 3 4 51 6 7 81

Mijloace fixe arendate (01) 661Valori de mărfuri şi materiale primite în custodie (02) 662Formulare cu regim special (04) 663 3..5 3..3 3.3Datorii anulate ale debitorilor insolvabili (05) 670Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată (06) 671Restanţele studenţilor şi elevilor pentru valorile materiale nerestituite (07) 672Premii şi cupe sportive transmisibile (08) 675Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative (09) 676Indemnizaţie unică acordată tinerilor specialişti, conform legislaţiei în vigoare (10) 677Datorii privind împrumuturile primite de la băncile comerciale (11) 680Datorii privind împrumuturile bugetare (12) 685Împrumuturi acordate angajaţilor (13) 690Valori primite în custodie de la condamnaţi (14) 700Datoriile bugetului de nivel superior faţă de bugetul local privind transferurile din fondul de susţinere financiare a teritoriilor (15)

710

Datorii privind mijloacele transmise şi primite între bugetele de alt nivel (16) 720

Datoria bugetului local privind alte surse interne (17) 730Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale (19) 740Datorii privind recreditarea altor nivele de buget (20) 750Cota-parte a garanţiilor emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru creditele preferenţiale (30)

760

Cota-parte a creditelor preferenţiale eliberate de către instituţiile financiare în baza scrisorilor de garanţie emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special (31)

770

Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei (50)

780

Suma de control 999 3..5 3..3 3.3

Notă: 1 coloniţa 5 şi 8 „după închiderea anuală” din bilanţ se completează numai în raportul anual.

INFORMAŢIE PRIVIND RULAJUL SUMELOR FINANŢATE DIN BUGET CONFORMSUBCONTURILOR 230, 231 şi 234 (140 ŞI 143)

Suma Suma

DEBITCodrând

Conform planului

de finanţare

Investiţii

capitale şi alte

activităţi

Mijloace cu

destinaţie

specială

CREDITCod rând

Conform planului

de finanţare

Investiţii

capitale şi alte

activităţi

Mijloace cu

destinaţie specială

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Trecut la contul 173 “Decontări privind plăţile la buget”

800Sold la începutul anului

851 414,1

Finanţat în cursul anului (trimestrului)

852 12637.5

Anularea datoriilor insolvabile

801 Anularea datoriilor insolvabile

853

Casarea lipsurilor de materiale atribuite din contul instituţiei

802Înregistrarea surplusului de materiale

854

Anularea cheltuielilor privind obiecte de construcţie terminate şi date în exploatare 2

803 12883.6 Plăţi efectuate centralizat de ordonatori de credite ierarhic superiori din contul planului de cheltuieli al instituţiei

855

Cheltuieli anulate în anul gestionar 2

804 Transferate de la contul fondurilor fixe şi obiectelor de mică valoare la contul materialelor

856

Primit cu titlu gratuit 857Transmis cu titlu gratuit 805Total 890 12637.5

Total 850 12883.6 Sold la cont la sfîrşitul

anului (trimestrului)900 168.0

INFORMAŢIE PRIVIND RULAJUL SUMELOR PE CONTUL 400, 246

Suma Suma

DEBITCodrând

Conform planului de finanţare

Investiţiicapitale şi alte

activităţi

CREDITCod rând

Conform planului de finanţare

Investiţii capitale şi

alte activităţi1 2 3 4 6 7 8 9

Anularea datoriilor insolvabile

900Sold la începutul anului

9513713,7

Casarea lipsurilor901

Calculat în cursul anului (trimestrului)

952 7786.8

Anularea cheltuielilor privind obiecte de construcţie terminate şi date în exploatare 2

902 Înregistrarea surplusului 953

Cheltuieli anulate în anul gestionar 2 903 8096.7 Primit cu titlu gratuit 954

Transmis cu titlu gratuit 904 Total 989 7786.8Total

950 8096.7Sold la sfîrşitul anului (trimestrului)

9903403,7

Notă: 2 Rândurile 803, 804, 902 şi 903 se completează numai în raportul anual.Conducătorul instituţiei Contabil-şef

“____” ____________________ 200___


Anexa 19Universitatea de Stat din Tiraspol c/f 1007600007036 STUD

Fişa analitică Nr. 158S4576de evidenţă a decontărilor cu studenţii privind plata pentru studii prin contract

Buga Dumitru Ion 2003Numele Prenumele Patronimicul Anul înmatriculării


Facultatea/ specialitatea

GrupaSecţia Zi / frecvenţă redusă

Nr. Ordin

DataContract, nr./data

anul de studii

Taxa de studii /lei

Reduceri / scutire taxă

ExmatriculatConcediu academic

alte date

Geografie şi turism / 101 zi 1 2600Geografie şi biologie 201 zi 2 3300

301 zi 3 3400301 zi 112 03.03.2006 3 -1700 C/A

301 zi 101 12.02.2007 3 3800 restabilire

826 23.10.2007 3 -3850 exmatriculat

CALCULAT ACHITAT/restituit Sold

anul de studii l. IX Tr. IV Tr. I Tr. IIl. VII, VIII Total Nr. Doc Data Suma DT CT

2003/2004 260 780 780 780 2600 2772 07.10.2004 26002004/2005 330 990 990 990 3300 1646 01.06.2005 33002005/2006 340 1020 1020 1020 3400 744 27.02.2006 1750 17502005/2006 -1700 -1700 502006/2007 2660 1140 3800 38502007/2008 -3850 -3850 0

Anexa 20

Sursa: Contabilitatea UST program WizCount. Fişa computerizată pe contul analitic 158S***„Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract” (158S3039 studentul Chitoroagă Andrei, facultatea geografie, grupa 301)

Anexa 21

Universitatea de Stat din Tiraspol

PLAN DE CONTURI158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” Data listării 05/03/2009

Sintetic Cheie Cont Nume Cont Analitic158S***„Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract”

158S 158S3009 GOLOVATII ELENA F/MAT307-B S1Z**158S 158S3011 PRIHODCENCO ANGELA PED 45 S5F^^158S 158S3012 TASNICENCO LARISA F/MAT 42 S1F^^158S 158S3013 GUTAN TATIANA GEOG 206 S2Z ^158S 158S3015 DANCHIVSCHI OXANA F/MAT 507-A S1Z**158S 158S3016 RUSU ANDRIANA GEOG 403 S2Z^^158S 158S3018 CALMIC VERA B/CH 502 S3Z**158S 158S3020 ARDELEANU SERGHEI GEOG 51 S2F^^158S 158S3022 VIERU ALIONA VICTOR F/MAT 408 S1Z^^158S 158S3024 DOMNITA MARIA PED 41 S5F^^158S 158S3025 CULEAC TATIANA F/MAT 507-B S1Z**158S 158S3026 ENACHI GALINA B/CH 43-B S3F**158S 158S3027 GUTU VASILII F/MAT 407-A S1Z^^158S 158S3028 PAVLOV MARGARITA PED 41 S5F^^158S ... ... ...

158M***„Decontări cu masteranzii privind plata studiilor în bază de contract”158M 158M001 MORNEALO ELENA MAST M****158M 158M002 BURLAC SVETLANA MAST M****158M 158M0024 JSSAR ABD AL HAKEM MAST M****158M 158M0025 JSSAR ABD AL HAKEM MAST M****158M 158M003 BSOUL SAID MAST M****158M 158M004 CIORBA VALENTINA MAST M****158M 158M005 STEFIRTA VASILII MAST M****158M 158M006 VIDMICHI CAROLINA MAST M****158M 158M007 STARASCIUC IRINA MAST M****158M 158M008 POIARCHIN MARIANA MAST M****158M 158M009 MUNTEANU LILIA MAST M****158M 158M010 CRACIUN TATIANA MAST M****158M 158M011 MOTELICA OXANA MAST M****158M 158M012 BORONINA FLORINA MAST M****158M ... ... ...

158D***„Decontări cu doctoranzii privind plata studiilor în bază de contract”158D 158D001 GHINDEA DAN DOCT PED D^^^^158D 158D002 PUFU ELENA FIZ /MAT DOCT. D^^^^158D 158D003 OPRISOR VALERIAN DOCTOR D^^^^158D 158D004 ANTONESCU LILIANA DOCT D^^^^158D 158D005 VLADU MARIANA DOCT. D^^^^158D 158D006 TICUTA ELENA ROXANA DOCT D^^^^158D 158D007 GHITURIN GHEORGHE PED D^^^^158D 158D008 GHINDEA DAN PED D^^^^158D 158D009 BOGHIU ZINAIDA D^^^^158D 158D010 TEAGULSKAIA LIUDMILA F/MAT D^^^^158D 158D011 POCINOC LILIAN PED D^^^^158D 158D012 SANDULESCU LILIANA-CAMELIA158D ... ... ...

Printed by WIZCOUNT 2000

*Sursa: Elaborată de grupul de lucru din contabilitatea UST Coordonat de autor.

Anexa 22

Jurnal - orderDecontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract

№ Cheie cont Denumirea cont Rulaj debit Rulaj creditDebit Credit 121 400 111 121 Debit Credit

1 158S0015 CEBAN RODICA F/MAT 1700,00 1700,00 1700,00

2 158S2435 MLADAN DIANA 1500,00 1500,00 1500,00

3 158S2443 BEJENARU MIHAIL 1700,00 1700,00 1700,00

4 158S3462 BANOV-GUTUL INNA 1500,00 1500,00 1500,00

5 158S4480 ERMACOV STELA F/MAT 1500,00 1500,00 800,00 800,00 700,00

6 158S4509 CEBANU DANIELA 300,00 1700,00 1700,00 1400,00

7 158S4561 VULPE ANA F/MAT 51 1500,00 1500,00 1500,00

8 158S4606 MOTELICA ZINAIDA 1500,00 1500,00 1500,00

Total pagina 1 - 300,00 - 12 600,00 12 600,00 - 800,00 800,00 11 500,00

1 158S3648 BOTNARI NATALIA 3200,00 3200,00 3200,00 3200,002 158S3653 RATCOVA VERONICA 3200,00 3200,00 2100,00 2100,00 1100,003 158S3669 PALAI NATALIA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00 3200,004 158S3698 CURMEI TATIANA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,005 158S3722 IONITA MARIA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00 3200,006 158S3724 FRUNZA SERGIU F/MAT 1400,00 3200,00 3200,00 1600,00 1600,00 3000,008 158S4629 FINTINA CRISTINA 3200,00 3200,00 3200,009 158S4647 SLONOVCHI VICTORIA 3200,00 3200,00 3200,00

10 158S4681 POPA SERGIU F/MAT 3200,00 3200,00 3200,0011 158S5000 OSIPOV ELENA F/MAT 3200,00 3200,00 3200,00 3200,0012 158S5041 SAVAN DIANA F/MAT 3200,00 3200,00 1600,00 1600,00 1600,0013 158S5091 POGOR GHEORGHE 3000,00 3000,00 3000,0014 158S5175 BRAGA OLESEA F/MAT 3200,00 3200,00 1100,00 1100,00 2100,0015 158S5202 VIRLAN OLESEA F/MAT 2400,00 3000,00 3000,00 2400,00 2400,00 3000,0016 158S5221 VITOROI ANNA F/MAT 3200,00 3200,00 3000,00 3000,00 200,0017 158S5240 PLESCA GHERGHE 3000,00 3000,00 3000,0018 158S5324 JARDAN VLADIMIR 2400,00 3000,00 3000,00 3900,00 3900,00 1500,0019 158S5513 SIRBU OXANA F/MAT 3200,00 3200,00 1600,00 1600,00 1600,0020 158S5530 CASAUTAN LUDMILA 3000,00 3200,00 3200,00 200,00 200,00

Total pagina2 6 200,00 3 000,00 - 60 000,00 60 000,00 - 30 300,00 30 300,00 32 900,00 - Urmeză -total 93 pagini

Total pe instituţie 794487,60 1609476,0 56000,00 6717983,4 6773983,4 2700,00 1263069,0 1265769,0 4788526,0 95300,00814988,40 4693226,0

*Sursa: Contabilitatea UST, mun. Chişinău

Universitatea de Stat din Tiraspol

Cod sintetic de la 158 la 158 Cod analitic S****Data de la 01/09/2007 la 31/10/2007 Cheie cont de la la zzzzzzzzzzzz (Toate)

158 S1F** Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract (1 - facultatea Fizică şi Matematică, F - frecvenţă redusă)

158 S1ZI** Decontări cu studenţii privind plata studiilor în bază de contract (1 - facultatea Fizică şi Matematică, Z - cu frecvenţăla la zi)

Sold initial Din creditul conturilor In debetul conturilor Sold final

Anexa 23

Formularul nr. 2Aprobat prin ordinul Ministruluifinanţelor Republicii Moldovanr. 57 din 26.05.2008

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI INSTITUTIEI PUBLICE DIN CONTUL CHELTUIELILOR DE BAZĂ */**

Periodicitatea: annual, 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie la 01 Ianuarie 2009

Denumirea instituţiei Universitatea de Stat din TiraspolExecutorul primar de buget Ministerul Educatiei, Tineretului şi SportuluiGrupa principala Total pe instituţie - Codurile: 06;10Grupa Total:Învăţământul superior, universitar, masterat,cşminele, Cursuri perfecţionare, ş.a Tipul instititiei Academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţământ superior ş.a.Program/SubprogramUnitatea de masura MII LEI

debitoare creditoare debitoare creditoareA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1.CHELTUIELI CURENTERetribuirea muncii 111 6241,3 6265,8 6265,8 6265,8 6312,9 323,7 inclusiv :Salariul funcţiei 01 4338,2 4349,6 4349,6 x 4396,7 x x x xSporurile la salariul funcţiei 02 1268,2 1269,9 1269,9 x 1269,9 x x x xRetrib. Complementară la salar.funcţ. 03 180,7 181,2 181,2 x 181,2 x x x xSalarizarea lucrătorilor netitulari 04 x x x x xSolda militar.supşim.şi sporurile la ea 05 x x x x xAjutor material 06 227,0 232,5 232,5 x 232,5 x x x xPrimierile 07 227,2 232,6 232,6 x 232,6 x x x xAlte plăţi băneşti 08 x x x x x xContrib.la bugetul asig.sociale de stat 112 1443,4 1447,1 1447,1 1446,8 1459,1 92,6Plata mărfurilor şi serviciilor 113 657,1 778,1 778,1 777,9 775,6 3,9 inclusiv :Energia electrică 01 57,5 81,6 81,6 81,6 81,6Gazele 02 11,0 11,0 11,0 11,0 11,0Rechizite de birou, mater.de uz gospod. 03 240,0 240,0 239,8 239,7Energia termică 04 148,9 260,1 260,1 260,1 260,1Materiale didactice intuitive şi practica deproducţie a elevilor şi studenţilor 05 1,8 7,0 7,0 7,0 7,1

03 ;04; 05; 06; 11064; 066; 075; 244; 246

88.05372

codurile1334129

06;10

Indicii Artic. AlinAprobat pe an 2008

Precizat pe an 2008

Total Datorii

Incl cu term. de achit exp.Cheltuieli efective

ExecutatPrecizat

pe perioada

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11Cărţile şi ediţiile periodice 06Utilajul şi inventarul special 07Alimentaţia 09 46,3 52,1 52,1 52,1 52,1Medicamentele şi mater.p/pansamente 10Serviciile de telecomunicaţie şi de poştă 11Lucrările de cercetări ştiinţifice 12Arendarea mijloacelor de transport şi între-ţinerea mijloacelor de transport proprii 13Inventarul moale şi echipamentul 14 9,0 9,0 9,0 9,0 9,0Lucrările de prospecţiuni geologice 15Serviciile de proiectare tipică 16Reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperil. 17 300,0 3,9 3,9 3,9 1,6 3,9Reparaţiile curente ale utilajului şi inventar. 18Arendarea încăperilor 19Simbolurile de stat şi locale 20Reciclarea cadrelor 21Serviciile editoriale 22Cheltuielile de protocol 23Combustibil 26Procurarea şi instalarea contoarelor 27Amenzile 28Paza interdepartamentală 29Lucrările de informatică şi de calcul 30Serviciile avocaţilor din oficiu 31Preparate lactate pentru copii 32Protezarea 33Apa şi canalizaţia 34 65,8 96,6 96,6 96,6 96,6Solubritatea 35 16,8 16,8 16,8 16,8 16,8Mărfurile şi serviciile neatribuite alt.alineate 45Deplasări în interes de serviciu 114 inclusiv :Deplasările în interiorul ţării 01Deplasările peste hotare 02Primele de asigurare oblig. de asist.medical 116 180,4 180,8 180,8 177,7 182,3 8,8Transferuri către populaţie 135 3851,4 3664,5 3673,3 3673,2 3673,2 inclusiv :Compensarea costului biletelor de călătorieBursele în inter.ţării 07 3735,8 3575,0 3583,8 3583,7 3583,7Bursele în inter.ţării 12 39,3 16,1 16,1 16,1 16,1Ajutoare unice populaţ.conf-disp.Guvernului 13 55,0 60,0 60,0 60,0 60,0Alte transferuri către populaţie 25 21,3 13,4 13,4 13,4 13,4Investiţiile capitale în construcţii 241Investiţiile capitale în construcţia locuinţel 01Investiţiile capitale în cons.ob.soc.-cultural 03procurarea de utilaj şi de obiecte 242 240,0

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11Reparaţia capitală 243 296,1 296,1 296,1 542,7Rep.cap.a fondului de locuinţe 01Rep.cap.a obiectelor de producţie 02Rep.cap.a obiectelor social-culturale 03 296,1 296,1 296,1 542,7Rep.cap.a clădirilor administrative 04Rep.cap.a mijloacelor de transport 05rep.cap.a altor obiecte 06TOTAL-Cheltuieli generale 12613,6 12632,4 12641,2 12637,5 12945,8 3,9 425,1* Formularul 2 se intocmeşte şi se prezintă pentru fiecare grupă principală; grupă; tip al instituţiei; program/subprogram separat **Formularul dat reprezintă totalul tuturor datelor din Formularele 2 prezentete de UST( 7exemplare)"28" ianuarie 2009 Conducătorul

Contabil şef

Sursa: Contabilitatea UST mun. ChişinăuRAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI

INSTITUTIEI PUBLICE DIN CONTUL CHELTUIELILOR DE BAZĂ / Modificat în rezultatul propunerii autorului

debitoare creditoare debitoare creditoareA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1.CHELTUIELI CURENTERetribuirea muncii 111 6241,3 6265,8 6265,8 6265,8 6312,9 323,7Contrib.la bugetul asig.sociale de stat 112 1443,4 1447,1 1447,1 1446,8 1459,1 92,6Plata mărfurilor şi serviciilor 113 657,1 778,1 778,1 777,9 775,6 8,7 3,9Deplasări în interes de serviciu 114Primele de asigurare oblig. de asist.medical 116 180,4 180,8 180,8 177,7 182,3 8,8Transferuri către populaţie 135 3851,4 3664,5 3673,3 3673,2 3673,22.CHELTUIELI CAPITALEprocurarea de utilaj şi de obiecte 242 240,0Reparaţia capitală 243 296,1 296,1 296,1 542,7 246,6TOTAL-Cheltuieli generale 12613,6 12632,4 12641,2 12637,5 12945,8 255,3 3,9 425,1 0,0 0,0* Includerea unei coloane - vezi 7** Planificare şi executarea bugetului numai pe articole, prin renunţare la alineate

Incl cu term. de achit exp.Cheltuieli efective DatoriiPrecizat

pe perioada

Executat Total anul curent

Incl. achitate în

TotalIndicii Artic.Aprobat pe an 2008

Precizat pe an 2008

Anexa 24

Formularul nr. 4Aprobat prin ordinul Ministrului

finanţelor al Republicii Moldova nr. 41 din 28.03.2008

RAPORT PRIVIND ÎNCASAREA ŞI UTILIZAREA

MIJLOACELOR SPECIALE

la ianuarie 200 9_

Periodicitatea: 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie, anual

Codurile

1334

129

06

04

064

001; 002

88.05

Denumirea instituţiei Universitatea de stat din Tiraspol

Executor primar de mijloace speciale Ministerul Educaţiei, tineretului şi Sportului

Grupa principală Învăţământul

Grupa Învăţământul superior, universitar

Tipul instituţiei Academiile, universităţile şi alte instituţii de învăţământ superior

Categoria mijloacelor speciale total : Servicii cu plată; chirie/arendăProgram / Subprogram

Unitatea de măsură mii lei372

CodulExecutat pe

perioada de gestiune Datorii

Denumirea Venit / Cheltuieli Total Incl cu term. de achit exp.Nr. rând

.

Capit./artic. Parag./Alin.

Aprobat iniţial pe

an

Plan precizat

pe an

Precizat pe

perioada de

gestiune

Venituri / cheltuieli de casă

Venituri / cheltuieli efective Debi

toareCredi toare

Debi toare

Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

I. VENITURI,TOTAL 10 7697,1 8053,8 8053,8 8012,8 7782,9 656,2 842,6Veniturile anului curent 11 151 00 7697,1 8053,8 8053,8 8012,8 7782,9 656,2 842,6

19,8 19,8 19,8 19,8

Transferuri între componentele bugetului de stat 17 361

II. CHELTUIELI ,TOTAL 20 7697,1 8011,3 8011,3 7810,9 8096,7 64,7 714,3

inclusiv:

RETRIBUIREA MUNCII 111 3677,9 4134,0 4134,0 4075,0 4110,6 22,0 347,9

inclusiv:

Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 01 556,6 492,5 479,5 x 478,9 x x x x

Sporurile la salariul funcţiei 02 67,2 49,0 48,4 x 49,0 x x x xRetribuirea complementară la salariul funcţiei 03 2881,1 3242,2 3233,4 x 3232,4 x x x x

Salarizarea lucrătorilor netitulari 04 x x x x x

Ajutorul material 06 5,0 221,4 221,4 x 221,4 x x x x

Premierile 07 168,0 128,9 120,0 x 128,9 x x x x

Alte plăţi băneşti 08 x x x x x

CONTRIBUŢIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT OBLIGATORIU

112 881,6 940,7 940,7 910,4 931,4 87,7

PLATA MĂRFURILOR ŞI SERVICIILOR 113 2439,7 2004,6 2004,6 1928,2 2154,4 42,7 269,6

inclusiv:

Energia electrică 01 215,9 227,5 227,5 195,4 239,5 22,9

Gazele 02 27,8 19,8 19,8 19,6 22,6 5,8

Rechiz. de birou,materiale şi obiectele de uz gospodăresc. 03 387,0 274,2 274,2 273,8 293,0 0,6

Energia termică 04 574,7 390,6 390,6 390,6 502,7 196,3

Materiale didactice intuitivă şi pract. de producere 05 162,8 135,1 135,1 135,1 104,1

Cărţile şi ediţiile periodice 06 63,0 10,5 10,5 10,5 17,3 1,8

Utilajul şi inventarul special 07

Alimentaţia 09

Medicamentele şi mater. p/u pansamente 10 4,0 3,0 3,0 3,0 1,9

Serviciile de telecomunicaţie şi de poşta 11 66,4 61,1 61,1 58,6 62,0 1,9

Lucrările de cercetări ştiinţifice 12

Arendarea mijloacelor de transport 13 93,0 69,8 69,8 68,8 74,4

Inventarul moale şi echipamentul 14 5,0 0,7 0,7 0,7 2,2Reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperilor 17 253,6 95,4 95,4 95,4 115,5Reparaţiile curente ale utilajului şi inventarului 18 13,8 7,5 7,5 7,5 8,9 1,1

Arendarea încăperilor 19 74,0 213,9 213,9 212,9 227,4 16,8

Simbolurile de stat şi locale, semnele de distincţie de stat

20

Reciclarea cadrelor 21

Serviciile editoriale 22 40,0 22,0 22,0 -5,7 5,4

Cheltuielile de protocol 23

Combustibilul 26

Procurarea şi instalarea contoarelor 27

Amenzile 28

Paza interdepartamentală 29 9,6 8,0 8,0 7,9 7,5

Lucrările de informatică şi de calcul 30 25,2 26,6 26,6 26,3 26,1 0,5 0,6

Serviciile avocaţilor din oficiu 31

Protezarea 33

Apa şi canalizaţia 34 208,7 233,8 233,8 231,6 258,0 20,3

Salubritatea 35 66,6 56,4 56,4 48,2 49,3 3,9

Mărfuri serviciile neatribuite altor aliniate 45 148,6 148,7 148,7 148,0 136,6 38,0DEPLASĂRILE ÎN INTERES DE SERVICIU 114 87,6 59,1 59,1 59,1 59,4

inclusiv:

Deplasări în interiorul ţării 01 54,0 37,7 37,7 37,7 38,0

Deplasări peste hotare 02 33,6 21,4 21,4 21,4 21,4

PRIMELE DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE ASISTENTA MEDICALA ACHITATA DE PATRONI 116 110,3 117,8 117,8 113,8 116,5 8,5

TRANSFERURI PENTRU PRODUSE ŞI SERVICII 131

inclusiv:

Transferuri pentru amenajarea teritoriului 05

Alte transferuri pentru produse şi servicii 09

TRANSFERURI CĂTRE POPULAŢIE 135

inclusiv:

Burse 07

Bursele pentru studenţii de peste hotare 12INVESTIŢII CAPITALE 21

INVESTIŢII CAPITALE ÎN CONSTRUCŢII 241 0

Investiţii capitale în construcţia obiectelor social-culturale 03

Investiţii capitale în construcţia conductelor de gaz 06

PROCURAREA DE UTILAJ 242 255,1 255,1 255,1 255,1 0,6

REPARAŢII CAPITALE 243 500,0 500,0 500,0 469,3 469,3

inclusiv:Reparaţia capitală a obiectelor social culturale 03 500,0 500,0 469,3 469,3 469,3Reparaţia capitală a mijloacelor de transport 05

Excedent (r.010-r.020)(+) 25 42,5 42,5 201,9 -313,8

Deficit (r.010-r.020)(-) 26 42,5 42,5 201,9 -313,8

Surse de finanţare 40Surse interne 41 27 00

Surse externe 42 28 00

Depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor,care urmează a fi transferate la buget 70

Soldul la începutul perioadei de gestiune 75 3476,8 3476,8 3477,9 3713,7

Soldul la sfîrşitul perioadei de gestiune 76 3519,3 3519,3 3679,8 3399,9 720,9 1556,9

Notă: În cazul în care indicii articolelor şi alineatelor de cheltuieli nu şi-au găsit reflectarea în formular, ei se vor înscrie în rândurile libere.

Conducător ________________________ Contabil-şef ________________________ “ _____ ” __________________ 200 ___


Anexa 25

Formularul 5Aprobat de către Ministerul

Finanţelor al Republicii Moldovaprin ordinul nr. 69 din 21.11.2003

RAPORT PRIVIND CIRCULAŢIA MIJLOACELOR FIXELA 1 IANUARIE 2009

Instituţia: Universitatea de Stat din Tiraspol c/f 1007600007036Clasificaţia organizaţională A 129

Periodicitatea: anual Unitatea de măsura: mii leiExistent la începutul anului Existent la sfârşitul anului

inclusiv inclusiv

IndiciiCodul

rândului Total din contul mijloacelor

bugetare

din contul mijloacelor

extrabugetare

Total din contul mijloacelor

bugetare

din contul mijloacelor

extrabugetare

1 2 3 4 5 6 7 8Clădiri (110) 010 21974,1 2197,4,1 - 22739,4 22739,4 -din careClădiri de locuit

020

Construcţii speciale (011) 030 60,8 40,8 20,0 60,8 40,8 20,0Instalaţii de transmitere (012) 040 362,0 362,0 - 362,0 362,0 -Maşini şi utilaje (013) 050 1807,7 450,3 1357,4 2062,5 450,3 1612,2Terenuri (014) 060Mijloace de transport (015) 070 195,3 95,4 99,9 195,3 95,4 99,9Unelte de producţie, instrumente, mobilier (016) 080 15,0 7,4 7,6 15,0 7,5 7,5Animale de muncă şi productivitate (017) 090Fondul de bibliotecă (018) 100 976,7 485,9 490,8 1005,2 481,9 523,3Alte mijloace fixe (019) 110 27,1 - 27,1 27,1 - 27,1Total mijloace fixe (010-019) 120 25418,7 23415,9 2002,8 26467,3 24177,3 2290,0Uzura mijloacelor fixe (020) 130 9150,0 7906,5 1243,5 10003,1 8596,5 1406,6Calcularea uzurii mijloacelor fixepentru perioada de raportare

131 X X X 853,1 690,0 163,1

Decontarea uzurii mijloacelor fixepentru perioada de raportare

132 X X X

InclusivIndicii

Codul rândului

Total din contul mijloacelor bugetarare

din contul mijloacelor extrabugetare

1 2 3 4 5Intrări – total 140 1053,0 765,4 287,6dintre care:Cu titlu gratuit

150

Procurări din mijloace băneşti 151Reevaluarea (+) 160 1053,0 765,4 287,6Ieşiri – total 170 4,4 4,0 0,4dintre care:Din demolarea şi uzura bunurilor

180

Realizarea bunurilor 181Casarea lipsurilor 190Cu titlu gratuit 200Reevaluarea (-) 210 4,4 4,0 0,4

Conducător _________________________________

Contabil-şef _________________________________

„ 23 ” ianuarie 2009


Anexa 26

Formularul 6Aprobat de către Ministerul

Finanţelor al Republicii Moldovaprin ordinul nr. 35 din 05.04.2005

RAPORT PRIVIND CIRCULAŢIA MIJLOACELOR FIXELA 1 IANUARIE 2009

Instituţia: Universitatea de Stat din Tiraspol c/f 1007600007036Clasificaţia organizaţională A 129

Periodicitatea: anualUnitatea de măsura: mii lei

Existent la începutul anului Existent la sfîrşitul anului Existent la sfîrşitul anului

inclusiv inclusiv inclusiv

Indicii Codul rânduluiTotal

din

cont

ul

mij

loac

elor

bu

geta

re

din

cont

ul

mij

loac

elor

ex

trab

uget

are

Total

din

cont

ul

mij

loac

elor

bu

geta

re

din

cont

ul

mij

loac

elor

ex

trab

uget

are

Total

din

cont

ul

mij

loac

elor

bu

geta

re

din

cont

ul

mij

loac

elor

ex

trab

uget

are

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri (160) 010 23,9 1,6 22,3 53,6 1,4 52,2 33,6 0,2 33,4

020030040

Produse alimentare (061) 050Medicamente şi materiale de pansament (062) 060 2,4 - 2,4 3,6 - 3,6 1,9 - 1,9Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou (063) 070 795,0 410,7 384,3 607,0 162,7 444,3 537,9 255,2 282,7dintre care:Materiale de construcţii pentru reparaţii curente şi capitale

080 513,4 393,2 120,2 271,8 144,6 127,2 339,4 248,6 90,8

Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi (064) 090 22,0 - 22,0 31,6 - 31,6 42,6 - 42,6Nutreţ şi furaje (065) 100Ambalaj (066) 110 0,9 - 0,9 0,6 - 0,6 0,3 - 0,3Diverse materiale (067) 120 2,2 - 2,2 - 21,0 - 21,1Materiale în expediţie (068) 130 99,5 - 99,5 15,2 - 15,2 84,2 - 84,2Piese de schimb pentru maşini şi utilaje (069) 140 20,5 - 20,5 5,2 - 5,2 16,4 - 16,4Total materiale şi produse alimentare (060-069) 150 966,4 412,3 554,1 716,8 164,1 552,7 738,0 255,4 482,6

InclusivIndicii

Codul rândului

Total din contul mijloacelor bugetarare

din contul mijloacelor extrabugetare

1 2 3 4 5Intrări – total 160 488,4 7,2 481,2dintre care:Cu titlu gratuit

170 3,4 - 3,4

Ieşiri – total 180 738,0 255,4 482,6dintre care:pentru necesităţile instituţiei

190 738,0 255,4 482,6

Realizarea 195Cu titlu gratuit 200

Notă: Instituţiile de cercetări ştiinţifice pe rândurile 020-040 „Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri” înscriu „din care: materiale preţioase, sticlă reactive”.

Conducător _________________________________

Contabil-şef _________________________________

„ 23 ” ianuarie 2009


Anexa 27

Formularul nr.15Aprobat prin ordinul Ministruluifinanţelor al Republicii Moldova

nr. 41 din 28.03.2008

RAPORTprivind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti

şi valori materiale

la 1 ianuarie 2009

Periodicitatea: trimestrial, anual

Instituţia ___Universitatea de Stat din Tiraspol_Clasificaţia organizaţională A____129____________

(mii lei)Inclusiv

INDICICodrând

Total din contul mijloacelor

de bază

din contulaltor mijloace

1 2 3 4 5Datoriile privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale la începutul anului 010

0 0 0

S-au constatat lipsuri şi delapidări de mijloace băneşti şi valori materiale de la începutul anului în total 020

0 0 0

dintre care:atribuite persoanelor culpabile conform hotărârilor instanţelor de judecată 030

0 0 0

Încasate de la persoanele culpabile 040 0 0 0

Anulate pe contul instituţiei 050 0 0 0

Sold de datorii la sfîrşitul anului(rd.010 + rd.020 – rd.040 – rd.050) 060

0 0 0

inclusiv:atribuite de judecată 070

0 0 0

se află la organele de anchetă 080 0 0 0

Conducător ________________________________

Contabil-şef ________________________________

„28” ianuarie 2009


contabilitate

Documents

Transcript of contabilitate