Construire unitate de procesare biocombustibil, in ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

"Construire unitate de procesare biocombustibil, in localitatea

Ortisoara, judeţul Timiş - prin Schema de Ajutor de Stat N578/2009 aferenta Măsurii 123"

SC TELLUS ADVISER SRL

1/101

RAPORT la STUDIUL DE IMPACT pentru

"Construire unitate de procesare biocombustibil, in localitatea Ortisoara, judeţul Timiş - prin Schema de Ajutor de Stat N578/2009

aferenta Măsurii 123"

aparţinând

S.C. IZO OIL S.R.L.

CUPRINS

1. INTRODUCERE………………………………………...………………………..4

2. INFORMATII GENERALE………………………………………………………6

2.1. Titularul şi denumirea proiectului 5

2.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului 5

2.3. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia 5

2.4. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei, necesare asigurării producţiei 23

2.5. Informaţii privind materiile prime şi produsele finite 26

2.5.1. Informaţii despre materiile prime 26

2.5.2. Informaţii despre produsele finite şi produsele secundare 27

2.6.Depozitarea materiilor prime şi a produselor rezultate 28

2.6.1 Situaţia propusa pentru reducerea emisiilor la stocare şi alte sisteme de protecţie 28

2.6.2. Cerinţe BAT 31

2.7.Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă37

2.8. Alternative studiate pentru proiect 41




2/101

3. PROCESE TEHNOLOGICE……………………………………………..42

3.1. Procese tehnologice de producţie 42

3.1.1. Informaţii generale 42

3.1.2. flux tehnologic 43

3.2. Activităţi de dezafectare 50

4. DEŞEURI..............................………………………….………………….52

4.1. Gestionarea deşeurilor 52

5. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA...………………………...……………………….55

5.1. Apa 55

5.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului 55

5.1.2. Alimentarea cu apă 55

5.1.3.Impactul potenţial 56

5.1.4. Măsuri de diminuare a impactului 58

5.1.5. Impactul prognozat 59

5.2. Aerul 61

5.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament 61

5.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă 62

5.2.3.Surse de poluanţi generaţi de activitate 62

5.2.4. Prognozarea poluării aerului 65

5.2.5. Măsuri de diminuare a impactului 66


5.3. Solul 68

5.3.1.Date generale 68

5.3.2.Surse de poluare a solului 70

5.3.3.Impactul potenţial 70

5.3.4.Măsuri de diminuare a impactului 71

5.3.5.Impactul prognozat 73




3/101

5.4.Biodiversitatea 75

5.4.1.Date generale 75


5.5. Peisajul 77

5.5.1.Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia 77

5.5.2.Impactul prognozat 78

5.5.3.Măsuri de diminuare a impactului 78

5.6. Mediul social şi economic 78

5.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 79

6. SITUAŢII DE RISC…………….79

6.1. Analiza încadrării activităţii în prevederile HG nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase 79

6.2. Accidente potenţiale 80

6.3. Analiza posibilităţii apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact semnificativ dincolo de graniţele ţării 80

6.3.1.Accidente posibile 80

6.3.2.Efecte posibile ae accidentelor 82

6.3.3.Măsuri de prevenire a accidentelor 83

6.3.4.Captarea apei contaminate cu substante de stingere 83

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR………….83

8. MONITORIZAREA.........................……83

9. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE..........………………84

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC... 85




4/101

1. INTRODUCERE

Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a întocmit conform Ordinului 863/2002, pentru proiectul "Construire unitate de procesare biocombustibil, in localitatea Ortisoara, judeţul Timiş - prin Schema de Ajutor de Stat N578/2009 aferenta Masurii 123”, beneficiar S.C. IZO OIL S.R.L., cu sediul in Municipiul Timişoara, str. Enric Baader, nr.13, te!: 0256-434.431, judetui Timiş,Cod Unic de Înregistrare: 15512777, Număr de ordine in Registrul Comerţului: J35/1438/2003, atribuit la data de 13.06.2003. Evaluarea impactului asupra mediului realizat pentru acest proiect doreste să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului.

Activitatea propusă prin proiect , se încadrează in Anexa nr. 1 la H.G. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, punctul 6. ,,Instalaţii chimice integrate, cum sunt instalaţiile pentru producerea substanţelor pe scară industrială folosind procese de conversie chimică, în care mai multe unităţi tehnologice alăturate sunt legate funtional una de cealaltă şi sunt destinate pentru :

a)producerea substanţelor chimice organice de bază.”

Conform O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, Anexa nr. 1 – Categorii de activităţi industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, activitatea propusă se incadrează la punctul 4.1 Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi: hidrocarburi ce conţin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în etape, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului realizându-se în etapa a II-a a procedurii.

La realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au analizat cerinţele HG 445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. Ţinând seama de incadrarea proiectului, lucrarea ţine seama de cerinţele legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.




5/101

2. INFORMAŢII GENERALE

2.1. Titularul şi denumirea proiectului

Denumirea proiectului: "Construire unitate de procesare biocombustibil, in localitatea Ortisoara, judeţul Timiş - prin Schema de Ajutor de Stat N578/2009 aferenta Masurii 123”

Amplasament: Amplasamentul studiat este situat în sudul comunei Orţişoara, în cadrul unei insule de intravilan, cu funcţiune de zonă industrială, judet Timis.

Beneficiar / Titularul proiectului: SC IZO - OIL SRL

Sediul social: Municipiul Timişoara, str. Enric Baader, nr.13 , judetul Timiş.

Cod Unic de Înregistrare: 15512777

Număr de ordine in Registrul Comerţului: J35/1438/2003, din 13.06.2003.

te!: 0256-434.431

Proiectant: SC ARHIGEST SRL

2.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA,

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis

Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388

Fax 0356454545

Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii

pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor valabil 5 ani

2.3. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia

Obiectivele investitiei

Obiectivele generale ale Schemei de Ajutor de Stat ,Stimularea dezvoltarii regionale prin realizarea de investitii pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obtinerii de produse neagricole", instituita potrivit Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 12/ 2010, vizeaza imbunatatirea nivelului general de performanta al intreprinderilor, prin cresterea competitivitatii intreprinderilor care realizeza investitii in sectoarele:




6/101

• Procesarea produselor agricole in vederea obtinerii de biocombustibili

Obiectivul general al proiectului II constituie cresterea competitivitatii intreprinderii IZO - OIL SRL prin construirea si utilarea unei unitati de procesare rapita si soia in vederea obtinerii de biocombustibil, respectiv biodiesel. Acestea, vor permite cresterea valorii adaugate a produselor agricole procesate in cadrul unitatii.

Principalele materii prime procesate in cadrul proiectului sunt rapita si soia (produse care fac parte din Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene), ja r produsul f ina l obt inut este un b iocombust ib i l (b iod iese l ) , produs care nu face parte din Anexa I la Tratatul de Inst i tuire a Comunitat i i Europene. Prin urmare, investitia propusa se aliniaza cu obiectivele Schemei de Ajutor de Stat nr. N578/2009 din cadrul masurii 123.

Obiectivele specifice ale schemei de ajutor de stat care vor fi atinse ca urmare a implementarii proiectului de catre intreprinderea IZO-OIL sunt urmatoarele:

1. Introducerea si dezvoltarea de noi tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse agroalimentare, forestiere si a biocombustibililor.

Ca urmare a construirii unei unitati de procesare rapita si soia pentru obtinerea de biocombustibili, intreprinderea va introduce in procesul de productie ultima tehnologie garantata de furnizorul de echipamente si instalatii de producere biocombustibili. In vederea realizarii de biocombustibili de calitate intreprinderea va achizitiona prin proiect un intreg ansamblu de echipamente care vor cuprinde 3 faze de productie :

presare, filtrare, productie care vor duce la diminuarea timpilor de productie cat si la reducerea costurilor aferente intretinerii acestora.

Intreprinderea a ales acest ansamblu de echipamente necesare producerii de biocombustibili- biodiesel datorita cerintelor specifice de instalare si folosire la locul unde va avea loc investitia. Fiecare echipament si utilaj din cadrul ansamblului serveste fiecarei faze in procesul de producere si realizare de biodiesel. De aceea putem afirma ca fiecare echipament si utilaj va fi important in intregul proces pentru aceasta vom prezenta avantajele si tehnologiile folosite pentru fiecare faza.

In faza de presare rapita si soia : tehnologia folosita conform cerintelor si configuratiilor standard dovedite este cea de presare Ia rece . Avantajele folosirii acestei tehnologii si introducerii acesteia in procesul de productie sunt: turta presata rezultata este de calitate pentru hranirea animalelor, operare usoara si fiabila, calitate superioara a uleiului care va duce la realizarea de biodiesel de calitate, consum rezonabil de energie pentru functionare. In baza acestor atatea avantaje intreprinderea a ales aceea tehnologie care ii optimizeaza costurile si care ii aduce calitate produselor rezultate.Totodata tot procesul de presare se realizeaza in baza configuratiei de presare dubla care asigura combinatia optima de capacitate, consum




7/101

de energie si randament. Intregul proces de separare si filtrare este controlat automat pe calculator, astfel diminuand pierderile rezultate si realizand economie de costuri.

In faza de filtrare si rafinare ulei de rapita si soia : tehnologia folosita conform cerintelor si configuratiilor standard este cea a hidratarii cu apa prin adaugarea de acid citric. Avantajele folosirii acestui tip de tehnologie este reducerea costurilor operationale si a timpilor de realizare a uleiului rafinat in vederea producerii de biocombustibil-biodiesel.

In faza de producere de biodiesel: tehnologia folosita este una noua pe piata din Romania, datorita costurilor reduse de operare si a posibilitatii acesteia de a putea fi montata oriunde este nevoie. Acest lucru face posibil ca intreaga unitate de producere biodiesel sa fie mai aproape de sursele de intrare — a uleiului si/sau de iesire a biodiesel. Este o tehnologie noua, datorita faptului ca fata de vechile fabrici de producere de biocombustibili, care se intindeau pe spatii mari, aveau costuri de operare foarte ridicate, aceasta poate fi usor transferabila in alte locatii , este curata (nu polueaza) si foarte compacta.Totodata trebuie amintit ca folosind aceasta tehnologie operatorul va consuma mai putina energie, va avea costuri de operare mai mici si impactul pe care il va avea asupra mediului inconjurator va fi mic .

Toti acesti factori mai sus amintiti au facut ca intreprinderea sa foloseasca si sa aduca aceasta tehnologie noua in Romania, si sa o foloseasca pentru proiect. Costurile aferente unei astfel de unitati de procesare si producere biocombustibili sunt foarte mari in conditiile traditionale, vechi dar pentru tehnologia noua, intreprinderea va avea o serie de avantaje economice care face o investitie oportuna. Tehnologia foloseste senzori si sisteme avansate pentru monitorizarea intregului proces de producere a biodieselului asigurandu-se astfel calitatea in limitele propuse de folosirea materiilor prime .

Pentru purificarea biodieselului tehnologia noua nu va mai folosi apa , in detrimentul tehnologiilor vechi care foloseau apa pentru "spalarea " sapunului din biodiesel. Sistemul produce o cantitate foarte mica de deseuri astfel ca doar 1 kg de rasina va fi necesar pentru a purifica 1.000 de litri de biodiesel brut.Avantajele folosirii acestui sistem sunt urmatoarele : consum redus de energie, productie ridicata , reziduuri mici, flexibilitate ridicata etc.

2. Cresterea calitatii produselor obtinute, a sigurantei alimentare si obtinerea de produse competitive, cu impact economic asupra procesarii ulterioare in intreprinderi, cu asigurarea standardelor veterinare si de siguranta alimentara;

Odata produs biodieselul va corespunde reglementarilor si legilor UE si va fi in conformitate cu Directiva Consiliului privind siguranta Produselor Generale. Biodieselul produs de catre operator in unitatea de procesare si producere biocombustibili va fi de o calitatea inalta, va corespunde cerintelor clientilor si va putea




8/101

fi folosit cu usurinta pentru transport fiind considerat combustibil verde. Astfel si emisiile vor fi drastic reduse, neexistand poluare si devenind sigur pentru mediul inconjurator.Pentru a-i spori calitatea, biodieselul va fi aditivat cu aditivi recunoscuti de catre comunitatea europeana, ca ulterior sa fie destinat comercializarii. Produsul odata pus in vanzare va concura cu alte produse de acelasi tip si va rivaliza cu produsele standard (traditionale) — motorina clasica care incet cu incet va fi inlocuita de catre marii consumatori cu cea de motorina verde.

3. Crearea de noi locuri de munca

Intreprinderea va crea noi locuri de munca in vederea fluidizarii procesului de producere biodiesel. Aceasta va angaja personal calificat, specializat in producerea de biocombustibili. Pentru a mari performanta intregii unitati de procesare si producere va angaja un inginer care se va ocupa de buna functionare a unitatii, va cunoaste indeaproape procesul si va putea interveni atunci cand situatia o impune pentru rezolvarea unor derapaje la productie.

Liniile de productie bicombustibili propuse a fi achizitionate in cadrul proiectului sunt compuse din urmatoarele echipamente:

• Echipamente de presare la rece rapita si soia;

• Echipamente de rafinare ulei de rapita si soia;

• Echipamente si instalatii de producere biocombustibil.

Din punct de vedere constructiv, proiectul propune construirea unei hale de productie si refunctionalizarea unei hale existente pe amplasamentul proiectului.

In cadrul proiectului s-a luat in calcul un procent de 70% rapita si 30% soia din total materie prima procesata.

Investitia propusa urmareste diversificarea activitatii societatii, prin penetrarea unei piete noi. Activitatea de productie pentru biodiesel devine o activitate noua in cadrul firmei, avand ca scop reducerea riscului economico-financiar la nivelul unitatii.

Asa cum reiese din statisticile Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala, in judetul Timis nu exista unitati de procesare biodiesel, insa exista suficiente resurse de mater i i pr ime (rapita si soia) pentru acest t ip de procesare. Pr in urmare, o investitie pentru construirea unei unitati de productie biodiesel este oportuna pentru cresterea valor i i adaugate a semintelor o leaginoase produse in zona de vest s i pentru cresterea economica a zonei, generata de veniturile suplimentare obtinute de catre SC IZO - OIL SRL, in urma implementarii proiectului. Rapita si soia produse in judetul Timis vor putea fi procesate cu echipamentele IZO - OIL SRL, apoi vandute sub forma de biodiesel ceea ce va aduce o importanta valoare adaugata produselor agricole primare.




9/101

Investitia realizata de catre beneficiarul SC IZO-OIL SRL in zona de Vest, judetul Timis este oportuna datorita inexistentei pana in acest moment a unei unitati de producere si procesare biodiesel. S-a ales acest loc datorita apropierii acesteia de alte localitati si zone unde exista multe unitati agricole care folosesc motorina pentru alimentarea uti lajelor agricole si tractoarelor. Totodata existenta unei producti i ridicate de rapita si soia, a facut apropierea si mai vizibila de aceasta zona. De aceea alegerea zonei si a judetului s-a gasit oportuna din doua motive : primul motiv este piata inca nedezvoltata pentru biodiesel si al doilea potentialii clienti care vor inlocui dieselul traditional cu biodiesel.

Este necesara aceasta investit ie in zona deoarece va duce la crearea de noi locuri de munca , va crea produse de calitate care vor fi comercializate clientiilor din zona, va crea infrastructura necesara aprovizionarii cu materii prime, va aduce bani la bugetul local si va crea alte avantaje economice. In mod indirect zona se va dezvolta existand posibilitatea ca pe viitor alti competitori sa patrunda pe aceasta piata diversificand lista de produse oferite clientilor.

Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale

Amplasamentul investigat este situat în localitatea Orţişoara, aflată în partea de nord a judeţului Timiş, pe DN 69, la o distanţă de 24,1 km de municipiul Timişoara, pe coordonatele geografice 45-48 grade latitudine nordică şi 21-31 grade longitudine estică. In componenţa acestui teritoriu administrativ se regăsesc localităţile: Orţişoara, Călacea, Corneşti şi Seceani.

Situatia existenta

Amplasamentul studiat este situat în Sudul comunei Ortişoara, în cadrul unei insule, intravilane, cu funcţiune de zonă industrială. Beneficiarul SC IZO OIL detine in aceasta zona mai multe parcele alaturate. O parte din suprafata unora dintre aceste parcele se va aloca proiectului dupa cum urmeaza:

CF Nr. 400931, nr top. 50021411111c

Suprafata totala inscrisa in CF este de 2.654 mp din care 1.085,62 mp ii reprezinta hala existenta P+1E. Din suprafata totala de 2.654 mp, se aloca proiectulul 2.144,06 mp.

CF Nr. 402828, nrtop. 5002141111/d




10/101

Suprafata totala inscrisa in CF este de 2.669 mp din care 1.085,62 mp ii reprezinta hala existenta P+1 E . Din suprafata totala de 2.669 mp, se aloca proiectului 352,53 mp

CF Nr. 406647, nr. Top. 5002i411111ff11

Suprafata totala inscrisa in CF este de 1.169 mp din suprafata totala de 1.169 mp se aloca proiectului 1.169 mp — pentru realizarea utilitatilor . Pe aceasta parcela se realizeaza utilitatile care vor deservi toate proiectele din zona amplasamentului.Pe amplasament mai exista si un depozit de cereale si ulei, care fac obiectul altui proiect si pentru care s-a obtinut actul de reglementare emis de autoritatea de mediu.

CF Nr. 406648, nr. Top. 50021414/f12

Suprafata totala inscrisa in CF este de 488 mp . Pe aceasta parcela, nu se fac investitii in cadrul proiectului.

CF Nr. 406799, nr. Top. 5 0 0 214/1 /b

Suprafata totala inscrisa in CF este de 1.500 mp. Pe aceasta parcela, nu se fac investitii in cadrul proiectului.

CF Nr. 406778, nr. Top. 50021411111a

Suprafata totala inscrisa in CF este de 25.008 mp . Pe aceasta parcela, nu se fac investitii in cadrul proiectului.

Parcelele se vor supune ulterior unor operatiuni cadastrale de unificare.

Terenul pe care se va realiza investitia are categoria de folosinta teren curti/ constructii, intravilan si este in proprietatea solicitantului.

Suprafata, forma, dimensiuni.

Terenul este de forma neregulata si are o suprafata totala de 33 488 mp din care se aloca proiectului: 3665,59 mp.

Pe amplasament exista doua hale din care una se va refunctionaliza, iar cealalta nu face obiectul proiectului de fata, ea fiind inclusa in proiectul depozitului de cereale.

Cai de acces.

Accesul pe amplasament se face pe un drum de exploatare existent, adiacent incintei.




11/101

Situaţia proiectată:

In vederea asigurarii functionarii optime a activitatilor propuse prin proiectul de investitie este necesara realizarea urmatoarelor obiective:

• Construire spatiu pentru procesare biocombustibil

• Refunctionalizare si reconditionare hala existenta pentru a corespunde fluxului tehnologic impus de investitie

• Amenajare incinta

• Realizare lucrari tehnico-edilitare si PSI

BILANT TERITORIAL PE SUPRAFATA ALOCATA PROIECTULUI

Bilant teritorial rezultat din situatia existenta si cea propusa aferent suprafetelor alocate proiectului:

• 2.144.06 mp din parcelelor Cf. nr. 400 931,

• 352.53 mp din parcela Cf. Nr 402 828,

Suprafata terenului 2496,59 mp

Suprafata construita 1777, 89 POT 48, 5% CUT 0.4

Suprafata drumuri, platforme 188,84

Suprafata zone verzi 529,86 mp

• 1.169 mp din parcela CF Nr. 406647 (aceasta parcela asigura utilitatile pentru ambele proiecte, cel de depozitare cereale si ulei si acest proiect de producere biodiesel.)

Caracteristicile tehnice si functionale ale investitiilor propuse:

Obiectul nr. 1: SPATII PENTRU PRODUCERE BIODISEL

• Dimensiunile maxime in plan: 65.25 m x 10.40 m

•Suprafata construita: 692.27 mp




12/101

• Suprafata desfasurata: 692.27 mp

• Hmax.cornisa 12 m de la cota platforma

SISTEM CONSTRUCTIV HALA NOUA

Fundatii: - Din beton armat

Suprastructura: - Stalpi din beton prefabricat

Acoperisul: - Tip sarpanta metalica

Inchideri perimetrale:- Panouri termoizolante pentru pereti

Hala noua va avea un sistem construct iv in cadre format din: stalpi din beton prefabricati de 70x70 cm si 12 m inaltime si grinzi metalice.

Stalpii se vor executa la interax de 5.85 m cu o deschidere de 10.20 m.

Fundatiile vor fi izolate sub stalpi, tip pahar, din beton armat legate intre ele cu grinzi de fundare.

Hala noua fiind construita intre doua constructii existente, fundatiile se vor realiza excentric, iar sub halele existente se vor efectua subzidiri.

Acoperisul va fi tip sarpanta, pe o structura din ferme metalice.

Invelitoarea se va realiza din panouri sandvich/ termoizolante pentru acoperis, de 60 mm grosime, montate pe pane longitudinale de tip Z.

Inchiderile laterale se vor realiza din panouri termoizolante pentru pereti, de 10 cm grosime, montate orizontal, prinse direct pe stalpii de beton.

Tamplariile se vor realiza din aluminiu, cu bariera termica, iar geamurile vor f i tip dublutermoizolante cu transfer redus de caldura (low-E).

Peretii interiori de comparimentare se vor realiza din placi de gips carton pe structura metalica, cu termoizolatie vata minerala, avand dimensiunea totala de 12. 5 cm.

Obiectul nr. 2: AMENAJARE INCINTA

Platforma beton

Part ia l se va real iza o p latforma de beton la accesul de mater ie pr ima in hala existenta.




13/101

Platforma de beton va avea urmatoarea structura: 18 cm imbracaminte beton de ciment BcR 4,0, folie polietilena, 2 cm egalizare nisip, 30 cm fundatie balast cilindrat, 7 cm substrat izolator nisip.

Dale inierbate

Pe restul parcelei se vor monta dale inierbate carosabile pentru trafic greu.

Dale le autoblocante din beton prefabricat se monteaza pe un st rat de balast compactat dupa decopertarea stratului vegetal existent.

Obiectul nr. 3: REABILITARE HALA EXISTENTA

Hala existenta se va refunctionaliza si reabilita astfel incat sa fie introdusa in fluxul tehnologic a l produceri i de biodisel . Ea va adapost i in specia l funct iuni le de depozitare — materie prima (seminte), produs secundar

( turte si coji), produse intermediare (ulei filtrat si ulei rafinat) - si produs finit (biocombustibil), partea administrativa si de filtru sanitar.

Hala existenta are o structura mixta din pereti din zidarie si stalpi din beton armat avand un planseu intermediar din beton prefabricat.

Acoperisul de tip sarpanta este tot din grinzi din beton si placi din beton.

Pentru refunctionalizare si reabilitare se vor efectua urmatoarele lucrari constructive:

— se va consolida structura existenta conform expertizei tehnice

— se va demola planseul intermediar pentru a putea acomoda functiunile necesare investitiei

— se va reface invelitoarea

— se vor umple golurile nenecesare si se vor executa goluri noi pentru acces si aprovizionare

se va recompartimenta spatiul cu pereti din zidarie de caramida de 15 cm

— se va reconditiona pardoseala din beton

— se vor realiza instalatiile necesare acomodarii fluxului tehnologic

Fundatii:- Din beton armat

Suprastructura:- Stalpi din beton prefabricat si zidarie masiva din caramida

Acoperisul:- Tip sarpanta, cu grinzi prefabricate din beton




14/101

Inchideri perimetrale:- Zidarie din caramida

Invelitoare:- Membrana bituminoasa

Cele doua hale , cea existenta si cea propusa vor fi amenajate iar spatiile vor fi alocate fluxului tehnologic dupa cum urmeaza:

HALA NOUA — va adaposti urmatoarele spatii din fluxul de producere biocombustibil:

1. atelierul de presare cu o unitate de filtrare cu suprafata de 297.91 mp

2. rafinare ulei brut filtrat, cu suprafata totala de 180.91 mp, din care:

2.1. - zona rafinare 133.41 mp,

2.2. - camera boiler 13 mp,

2.3. - camera sursa vacuum 20.6 mp,

2.4 - camera preparare aditivi 13.9 mp

3. zona preparare biodisel 152.7 mp

HALA REABILITATA — va adaposti urmatoarele spatii din fluxul de producere biocombustibil:

4. zona depozitare materie prima — seminte vrac, suprafata 160 mp

5.zona depozitare coji — in sistem vrac, suprafata 210 mp,

6.depozitare turte in sistem vrac, suprafata 240 mp

7.depozitare intermediara ulei filtrat nerafinat (in cisterne metalice — 6 bucati de 20 mc fiecare) si ulei rafinat (in cisterne metalice — 6 bucati de 20 mc fiecare) in suprafata totala de 135 mp

8. depozit de aditivi, suprafata 62 mp

9. depozitare produs finit in 4 cisterne metalice, suprafata 163 mp

10. hol acces 15.77 mp

11. vestiar 19.45 mp

12. grup sanitar 4.50 mp

13. birou sef de unitate 19.80 mp

Echipamente si utilaje aferente celor trei faze ale procesului tehnologic:

1. Echipament presare (la rece) rapita si soia - 1 buc Acest ansamblu este compus din urmatoarele componente :




15/101

• Echipament de decojire cu separare si control al prafului

• Siloz de tranzit

• Prese-3 buc • Rezervor de amestecare

• Sistem de filtrare

• Compresor de aer dotat cu rezervor de aer

• Tablou electric de distributie

• Cisterne depozitare ulei cu tubulatura - 16 buc Caracteristici tehnice : Capacitate cisterna -20 mc

Din otel inoxidabil , in pozitie verticala.

Capacitate de presare/ora — 3,6 t/ora, 86.4t/zi

Alimentare cu energie electrica — 400 — 500 kw

2. Echipament filtrare -rafinare rapita si soia - 1 buc

Intregul echipament este compus din urmatoarele componente :

• Echipament de rafinare care include — acidificarea si dezodorizarea

• Cisterne de depozitare a uleiului filtrat (vor fi folosite o parte din tancurile (cisterne) de depozitare ulei — 16— din echipamentul de mai sus)

• Reactor de hidratare

• Reactor de amestecare

• Filtru automat

• Pompa

• Container de echilibrare

• Distilator

• Evaporator- echipamentul contine : schimbator, evaporator de evacuare, alimentare, pompare si alte pompe de iesire, pre-incalzitor, cilindru evaporator pentru aburi, racitor, circuit de vid primar si secundar, circuit de racire a reziduurilor separate, filtre pentru reziduurile evaporate, distribuitor de alimentare si supape manuale si pneumatice

• Panou de control




16/101

Productie pe ora (kg ulei/ora) — 1000-1500

Capacitate zilnica 24 h - 24 tone- 36 tone / zi

Incalzire — 200 — 300 kw

Consum de aer 30 — 40 mc/min

Putere instalata 100 — 200 kw

Pentru depozitare turte instalatia este prevazuta cu:

- Elevator spre depozitare turte

- un snec preluare turte

- doua snecuri distributie turte in depozit

- doua snecuri preluare turte spre livrare

- o tubulatura pentru turte la livrare

- doua transportoare in depozitul de turte

3. Echipamente si instalatii de producere biodiesel 1 buc

Echipamentul este compus din urmatoarele subansamble :

• Preincalzitor ulei

• Cisterna de otel inoxidabil pentru preincalzire ulei

• Tancuri de depozitare ulei brut rafinat ( se vor folosi o parte din cisternele prezentate la echipamentul de filtrare de mai sus)

• Unitate de fierbere ulei

• Unitate de separare glicerina

• Tanc de purificare

• Echipament de eliminare metanol

• Tanc de aspirare

• Separator de glicerina

Capacitate producere biodiesel — 800 — 1000 kg/ora

Pentru depozitarea metanolului se va prevedea un rezervor metalic de 57 mc, amplasat in exteriorul halei de productie biodiesel.Acesta va fi amplasat in cuva de retentie si va fi prevazut cu sisteme de protectie . Rezervorul este realizat din OL, rezistent la coroziune. Rezervorul este prevazut cu :

- perna de azot;




17/101

- impamantare;

- masurare nivel (minim/maxim) si temperatura cu transmitere la tabloul de comanda

- instalatie de stropire cu apa

-supapa de respiratie.

- cuva de protectie din beton

Deasupra cuvei se va prevedea un acoperiş din elemente termoizolante care va proteja rezervorul de incălzire, în timpul verii.

Capacitati de productie

Unitatea biodiesel are o capacitate de productie maxima de 20 to /zi, max 7.300 to/an

Unitatea de presare cereale are o capacitate de 3.6t/ora, 86.4t/zi, 31536 to/an,

Unitatea de rafinare ulei are o capacitate max. De 1,5 t/ora, 36 t/zi, 13. 140 tone /an.

Echipamentele de presare si rafinare vor functiona in ritmul necesar producerii de biodiesel, astfel incat sa nu se produca stocuri care nu pot fi gestionate.Daca instalatia de rafinare va functiona la capacitate maxima, diferenta de ulei care nu este necesara pentru productia de biodiesel va fi trimisa la statia de imbuteliere care face obiectul altui proiect.

Pentru desfasurarea fluxului tehnologic in conditii optime, cladirile aferente vor fi dotate cu:

- centrală termică;

- chiller;

- centrală tratare aer.

Centrala termică

Pentru încălzirea spaţiilor, pentru încălzirea aerului tratat şi pentru prepararea apei calde menajere se va prevedea un cazan pe combustibil lichid cu puterea de 100kW.

Pentru evacuarea gazelor arse se vor prevedea coşuri de fum din tablă de oţel inox izolată cu vată minerală cu diametru de Dn250mm si înălţimea de 9m.




18/101

Centrala termică se va prevedea cu un distribuitor-colector cu 4 plecări echipate cu pompe cu convetizor de frecvenţă si vane cu 3 căi pentru reglajul calitativ al agentului termic.

Cazanul se va prevedea cu vas de expansiune inchis cu capacitatea de 150 litri.

Pentru prepararea apei calde menajere se va prevedea un puffer cu capacitatea de 1000 litri la care se va racorda un schimbător de căldură în plăci cu puterea de 100 kW.

Chiller

Pentru climatizarea spatiilor de producţie se va prevedea un chiller cu puterea de 85 kW, ce va fi echipat cu modul hidraulic, tablou de forţă şi comandă. Chiller-ul va fi prevăzut cu priză de aer spre exterior, atât pe admisie cât si pe evacuare. Date tehnice:

- Capacitate răcire: 85kW;

- Putere absorbită: 23kW;

- Temperatura de aspiraţie a aerului: 35°C;

Centrală tratare aer

Se va prevedea o unitate de tratare ce va asigura debitul de aer proaspăt ce are următoarele caracteristici:

- debit: 8000 m3/h;

-tipul de utilizare: Standard;

-locul de amplasare: în exterior;

-direcţia aerului: orizontal;

- tipul de dispunere: Suprapus;

ASIGURAREA UTILITATILOR

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă rece pentru consumatorii halelor, cât şi refacerea rezervei de incendiu se va asigura de la forajul propriu cu H=100 m, ce se va executa pe parcelă. Reţeaua de alimentare cu apă pozată la exterior se va prevedea din polietilenă de înaltă densitate pozată îngropat. Consumatorii care vor fi alimentaţi de către reţeaua de apă sunt grupurile sanitare ale halei, utilajele de producţie, centrala termică pentru




19/101

producerea agentului termic de încălzire, centrala pentru producerea aburului necesar utilajelor şi pentru alimentarea rezervei intangibile pentru stingerea incendiului.

Reţeaua de alimentare cu apă va avea următoarele tipodimensiuni:

CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 -80 m

Alimentarea cu apă rece se va poza în cadrul incintei. Forajul se va executa să asigure un debit de 3,5l/s, debit care este necesar pentru refacerea rezervei intangibile pentru combaterea incendiului în timpul alocat de 36 de ore.Necesarul de apa pentru stingerea unui eventual incendiu se va asigura din forajul propriu prin intermediul bazinului de incendiu de 450 mc.

Forajul se va împrejmui asigurându-se astfel zona minimă de protecţie sanitară. Echiparea forajului se va face cu o pompa submersibilă ce va asigura un debit de 12,50mc/h şi o înălţime de pompare de aproximativ 30mCA. în căminul forajului se va monta un contor de apă Dn32mm, clapeta de sens si robinet de închidere.

Forajul va fi echipat cu electropompa multietajata submersibila complet inundabila

Debit: 12.5 m3/h

înălţimea de pompare : 37,00 m

Adâncimea de imersiune : 30 m

Canalizarea menajeră si canalizare pluvială

Pentru preluarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare aferente halei si apele tehnologice de la spalare , se va prevedea un bazin etans vidanjabil ce va avea un volum util de 15mc, cu dimensiunea 2x3x2.5m şi care se va vidanja prin grija beneficiarului. Pentru colectarea apelor uzate menajere, de la consumatorii noi creaţi, se va prevedea o reţea de canalizare ce va colecta aceste ape si le va dirija spre bazinul etans vidanjabil .Apele de spalare inainte de a se descarca in bazin vor fi trecute printr-un decantor separator de grasimi cu Q=11 l/s si V= 511 litri.Apele din bazin vor fi vidanjate si descarcate in statia de epurare de la Timisoara.

Reţeaua de canalizarea menajeră exterioară se va prevedea din tuburi din PVC-KG.

Tuburile de canalizare vor fi de următoarele tipo dimensiuni:

-CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN110 35m

Apele pluviale de pe platforma se vor evacua prin guri de scurge cu dimensiunea de 500x500 prevăzute cu grătare din fonta de tip carosabil. Apele pluviale se vor colecta prin tuburi din PVC KG 250mm şi se vor descărca în bazinul de retentie prevăzut pe spaţiul verde. Rezervorul de retentie va fi deschis cu un volum total de 400m3.




20/101

Se vor prevedea 10 cămine cu dimensiunea de Dn800mm. Căminele vor fi de tip carosabil pentru cele care se vor poza pe zonele carosabile şi de tip necarosabil pentru cele care se vor poza în zona verde.

Se vor prevedea 12 guri de scurgere cu depozit cu dimensiunea de 500x500mm echipate cu grătare din fonta carosabile.

Tuburile de canalizare vor fi de următoarele tipo dimensiuni:

-CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN250 300m

-CONDUCTA CANALIZARE PVC KG SN4 DN200 10Om

Inainte de descărcare in bazinul de retentie apele pluviale vor trece printr-un

separator de hidrocarburi.Separatorul va avea următoarele caracteristici:

-Material: beton armat cu strat de protecţie hidroizolator interior –

- Debit total 85l/s

-Conexiune preinstalată pentru prevelare probe

-Instalaţia de separare este dotata cu element de coalescenta demontabil pentru curăţire si sistem de protecţie la supraîncărcare cu plutitor. - Volum total de 7000litri -Volum trapa de nămol 5000 litri -Volum colectare lichide uşoare 560litri -Clasa de rezistente B125

Instalaţiile de stins incendiu:

Pentru stingerea incendiilor s-a prevăzut o reţea de apă pentru incendiu sub formă inelară din ţeava de polietilenă de înaltă densitate PEHD-140x8.0mm pe care s-au prevăzut 5 hidranţi de incendiu subterani Dn100.

Reţeaua de alimentare cu apă a hidrantilor exteriori va avea următoarele tipodimensiuni:

-CONDUCTA PRESIUNE APA PE80 SDR17.6 PN6 DN140x8,0........350m

Din reţeaua de hidranti exteriori se va alimenta si reţeaua de hidranti interiori. Aceasta este compusă dintr-o conductă de ţeavă neagră trasă, fără sudură având un diametru exterior Dext=89mm, la care se racordează hidranţii interiori prin conducte de ţeavă neagră de diametru exterior Dext=76mm. Se vor monta 5 hidranţi interiori care vor fi amplasaţi în cutii montate în perete echipate cu furtun PSI 2"- 20 ml; racorduri mobile -1 pereche; ţeava refulare plastic; robinet hidrant 2" cu racord fix.

Asigurarea alimentării cu energie electrică




21/101

Alimentarea cu energie electrica se va realiza printr-un branşament electric, având in vedere următoarele date de consum :

Putere instalată, Atelier de presare / filtrare (Pi) 465kW;

Putere instalată, Rafinare ulei brut filtrat (Pi) 130kW;

Putere instalată, Unitate biocombustibil (Pi) 59kW;

Putere instalată, altele (Pi) 30kW;

Putere instalată totală 684kW;

Coeficient de simultaneitate 0,85

Putere simultan absorbită (Psa) 581 kW;

Curent maxim absorbit (Ima) 609.44A;

Factor de putere mediu (cos0med) 0.92;

Din blocul de măsura si protecţie se va alimenta tabloul general de distribuţie printr-o coloana de curent formata din cablu armat de energie electrica de cupru de tip CYAbY, pozat in tub PVC de protecţie, îngropat in pamant la cota de -0.8m fata de cota finita a terenului sistematizat. Secţiunea cablului este indicata in schema desfăşurata a tabloului electric.

Echipamentele se vor monta intr-un cofret metalic cu uşă plină, cu grad de protecţie IP31, montat aparent în spaţiul tehnic. Cofretul se va echipa cu plastroane de protecţie, bară de PE etc. Tabloul general este prevăzut cu un descărcator de supratensiuni pentru limitarea valorii supratensiunilor la 1.5 kV. Circuitele tabloului electric sunt protejate prin întrerupătoare magnetotermice cu protecţie diferenţială de mare sensibilitate (30mA) sau prin separatoare cu protecţie diferenţială.

Perioada de execuţie propusă pentru obiectiv: 6 luni,

Data punerii în funcţiune: 2013 daca proiectul va fi finantat,

Durata de funcţionare: nedeterminată,

Programul de lucru se va derula în 3 schimburi pe zi, 365 zile/an.




22/101

2.4.Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei, necesare asigurării producţiei

Capacitatea de prelucrare este de 1000 l ulei/şarjă . Numărul de şarje/zi este de aproximativ 21 şarje , 20 t/zi biodiesel.

Activitatea presupune:

- aprovizionarea cu materii prime, depozitarea acestora ;

- presarea semintelor

- rafinarea uleiului

- producţia de biodiesel;

- producţia de agent termic;

- depozitarea produsului finit, furnizarea acestuia şi a produselor secundare rezultate.

CONSUMURI ENERGETICE ANUALE ÎN SCOP TEHNOLOGIC (estimări in functie de fisa utilajului)

Putere instalată, Atelier de presare / filtrare (Pi) 465kW;

Putere instalată, Rafinare ulei brut filtrat (Pi) 130kW;

Putere instalată, Unitate biocombustibil (Pi) 59kW;

Putere instalată, altele (Pi) 30kW;

Putere instalată totală 684kW;

Coeficient de simultaneitate 0,85

Putere simultan absorbită (Psa) 581 kW;

Curent maxim absorbit (Ima) 609.44A;

Factor de putere mediu (cos0med) 0.92;

BILANŢUL ANUAL DE MATERIALE

Consumurile specifice conform proiectului, pentru functionarea instalatiei de biodiesel la capacitate, sunt prezentate in tabelul urmator:

Denumire produs U.M. Consum specific




23/101

Cereale(rapita, soia) t/tbiodiesel 2,5-2,75

Ulei vegetal t/t biodiesel 1,045

Metanol t/t biodiesel 0,13

Hidroxid de sodiu t/t biodiesel 0,0145

Rasini schimbatoare de ioni

t/t biodiesel 0,015

Glicerina t/t biodiesel 0,189

Biodiesel t/t biodiesel 1,0000

Azot lichid t/t biodiesel 0,0025

Energie electrica KWh/t biodiesel 40

Apa in scop tehnologic mc/t biodiesel 1,5

Intrari materiale fluxuri tehnologice/Iesiri produse finite

Flux tehnologic

Capacitate flux t/an

Materie prima

Consum specific /tona de ulei

Cantitate de ulei rezultata

Presare cereale si obtinere ulei

31.104 t/an (cereale)

Rapita si soia

(70% reprezinta rapita si 30% soia)

38-44% 11820- 13 700 t/an

Flux tehnologic


Materie prima

Consum specific /tona de ulei

Cantitati maxime utilizate

Rafinare ulei 13 140 t/an Ulei brut 1,05 13797 tone

Acid citric 0,002 26,28 tone

var 0,003 39,5 tone

Flux tehnologic


Materie prima

Consum specific /tona de biodiesel

Cantitati maxime utilizate

Producere 7300 t/an Ulei vegetal 1,045 7630 tone




24/101

biodiesel Metanol 0,13 949 tone

Hidroxid de sodiu

0,0145 106 tone

Rasini schimbatoare de ioni

0,015 110 tone

aditiv final – N.N-bis(metil hexil), 4metil-1H-metilamină

0,003 22 tone

absorbant la filtrarea uscată - magnidon (silicat de magneziu)

0,002 15 tone

Azot lichid 0,0025 19 tone

Energie electrica

40 292 MW

Apa in scop tehnologic

1,5 10950 mc

Iesiri Glicerina 0,151 1100 tone

Biodiesel 1,0000 7300

Turte Min 17404t/an

Deseu rafinare

Aprox. 720 tone /an

Deseu filtrare Aprox. 15 t/an

Procentul de ulei din rapita este cuprins intre 38-44%.

UTILIZAREA APEI

Apa se utilizează :

- in scop igienico-sanitar,

- stingerea incendiilor.




25/101

- tehnologic

2.5.Informaţii privind materiile prime şi produsele finite

2.5.1. Informaţii despre materiile prime

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic

Capacitate de stocare

(t)

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Periculoase/

Nepericuloase

Periculozitate* Fraze de risc*

Ulei vegetal (soia, rapiţă)

16x20 mc N

Combustibil.Se aprinde în contact cu o flacără

Metanol 45,6 t (ρ=0,8g/cmc)

Rezervor de 57 mc

P Uşor inflamabil-F

Toxic-T

R11-23/24/25-39/23/24/25

S:(1/2-)26- 37/39-45

Hidroxid de sodiu

anhidru

1,8 t P Toxic la inhalare, în contact cu pielea şi ingestie -T,

Inflamabil- F

Coroziv – C

R23/24/25

R11

R35

S:(1/2-)7-16-26- 36-37/39-45

Magnidon (silicat de magneziu)

0,2 N

N.N-bis(metil hexil)4metil-1H-metilamina

0,2 P Iritant pentru căile respiratorii –Xi,

Sensibilizant în contact cu pielea-

Efecte adverse pe termen lung

R37

R43

R52/53

S36/37, S61




26/101

asupra mediului acvatic –

Acid citric 0,2 N R36

* Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, precum şi in conformitate cu Fişele de siguranţă sau cu eticheta produsului.

Fişele de siguranţă ale substanţelor periculoase sunt prezentate în Anexa nr. 1.

R11: Foarte inflamabil. R38: Iritant pentru piele. R51/53: Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic.

2.5.2. Informaţii despre produsele finite şi produsele secundare

Denumirea produsului şi subprodusului, a substanţei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuală/ existentă în stoc

(t)

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Periculoase/

Nepericuloase

Periculozitate* Fraze de risc*

Biodiesel (ester al acizilor graşi)

4x20=80 mc

Ρ=0,8 g/cmc

64 t

P

Combustibil.Se aprinde în contact cu o flacără

Inflamabil

Iritant

Toxicitatea acvatică –nesemnificativă.

A se feri de agenţii oxidanţi, căldura excesivă, surse de aprindere.Stocare şi utilizare în zone foarte bine ventilate. A nu se depozita lângă surse de căldură, scânteie sau flacără. Pericol neglijabil de a produce vapori, atunci când nu este încălzit.

Glicerină 2x20 mc= 32 tone

N Glicerina nu este o




27/101

substanţă toxică. Prin încălzire puternică sau ardere, degajă însa acroleina, substanţă foarte iritantă şi toxică.

*Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, precum şi in conformitate cu Fişele de siguranţă sau cu eticheta produsului.

Prin profilul de activitate obiectivul analizat utilizeaza substante chimice achizitionate in vederea utilizarii in procesul tehnologic.

Aceste produse vor fi achizitionate de la furnizori autorizati, in ambalaje originale etichetate corespunzator si pentru care va fi tinuta o stricta evidenta. Gestionarea acestor produse in incinta obiectivului se va face de catre personal instruit cu respectarea reglementarilor in vigoare privind depozitarea si manipularea acestora.

In cazul alcoolului metilic in conditiile nerespectarii procesului tehnologic privind depozitarea, manipularea precum si utilizarea in proces pot constitui o posibila sursa de poluare a factorilor de mediu ca urmare a gradului de inflamabilitate si toxicitate a acestuia.

Hidroxidul de sodiu este aprovizionat in ambalaje originale de cite 25kg, fiind pastrat in spatii inchise, in magazie sub gestiune.

Conform notificarii titularului atit limita inferioara cit si cea superioara a cantitatilor relevante specifice sunt subunitare, unitatea nu intra sub incidenta HG 804/2007 .

Operatorul va respecta legislatia in vigoare referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase( L 263/05.10.2005; L 360/2003; HG 490/2002).

2.6.Depozitarea materiilor prime şi a produselor rezultate

2.6.1 Situaţia propusa pentru reducerea emisiilor la stocare şi alte sisteme de protecţie

Rezervoarele de stocare materii prime si produse finite sunt prezentate in tabelul urmator::




28/101

Nr.

crt.

TTIIPP PPRROODDUUSS

SSTTOOCCAATT TTIIPP

RREEZZEERRVVOORR LLOOCCAALLIIZZAARREE

DDOOTTAARRII PPEENNTTRRUU

PPRROOTTEECCTTIIAA FFAACCTTOORRIILLOORR

DDEE MMEEDDIIUU

CAPACITATE

(mc)

1 Metanol anhidru

Cilindric orizontal

Depozit metanol Pe platforma din dreapta halei, în cuvă din beton, pe suporţi din beton.

Este important să se ia masuri de prevenire a fenomenului de plutire a rezervorului(ancorare, înălţime corespunzătoare a suporţilor).

Rezervorul este realizat din OL, rezistent la coroziune. Rezervorul este prevazut cu :

perna de azot;

impamantare;

masurare nivel (minim/maxim) si temperatura cu transmitere la tabloul de comanda

instalatie de stropire cu apa

- supapa de respiratie.

- cuva de protectie din beton

1 buc. x 57 mc

2 Ulei vegetal

( rapita,soia)

Cilindric orizontal

Depozit ulei

Rezervoarele sunt realizate din OL. Rezervorele sunt prevazute cu :

perna de azot;

impamantare;

masura nivel (minim/maxim) si temperatura cu transmitere la tabloul de comanda

- supapa de respiratie

- serpentine prin care circula apa calda

12 buc.x20 mc

Din care 6 rezervoare pentru ulei nefiltrat si 6 pentru ulei filtrat.

3 Biodiesel Cilindric orizontal

Depozit produs finit

Rezervoarele sunt realizate din OL, prevazute cu :

4 buc. x 20 mc




29/101

perna de azot;

serpentine de incalzire cu apa calda

masurare nivel minim, maxim si temperatura cu transmitere la tabloul de comanda

- supapa de respiratie

- serpentine prin care circula apa calda

-Aerisirea rezervoarelor este prevăzută cu opritor de flăcari .

-Constructiv se va realiza cuva de retenţie şi colectarea eventualelor scurgeri accidentale.

4. Glicerina

Cilindric vertical Depozit produse finite

Rezervoarele sunt realizate din OL, prevazute cu :

- serpentine de incalzire cu apa calda

- izolatie termica

- masurare nivel (minim/maxim) si temperatura cu transmitere la tabloul de comanda

Constructiv se va realiza cuva de retenţie şi colectarea eventualelor scurgeri accidentale.

2buc. x 20 mc

5. Metoxid Cilindric vertical In spatiul de preparare aditivi

Rezervorul este realizat din OL, prevazut cu condensator de reflux.

1 buc. x 2 mc

6 Solutie acid Cilindric vertical In spatiul de preparare

Rezervorul este realizat din OL, prevazut cu indicator de

1 buc. x 1 mc




30/101

citric aditivi nivel

7 Solutie var hidratat

Cilindric vertical In spatiul de preparare aditivi

Rezervorul este realizat din OL, prevazut cu indicator de nivel

1 buc. x 2 mc

8 Magnidon (silicat de magneziu)

Recipiente din material plastic

Depozitat în spaţiu special amenajat

9 N.N-bis(metil hexil)4metil-1H-metilamina

Butoi metalic de 200 kg

Se aprovizionează numai un butoi, care la golire se înlocuieşte cu unul plin.

2.6.2. Cerinţe BAT

Cerinţe BAT Modul de soluţionare in proiectul supus analizei




31/101

Concluziile „celor mai bune tehnici disponibile” (BAT) privind stocarea , date de documentul de referinţă: „Reference Document on Best Available Techniques on Emision from Storage”se adresează pricipiilor generale de prevenire şi reducere a emisiilor:

- inspecţia şi mentenanţa

- locaţia şi planul de amplasare,

- culoarea rezervorului,

- principii de minimizare a emisiilor de la rezervoarele de stocare,

- monitorizarea compuşilor organici volatili,

- sistemul de comandă.

Proiectarea rezervoarelor

BAT este ca proiectantul de specialitate să ia în considerare următoarele aspecte:

- proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor,

- cantitatea stocată, nivelul instrumentaţiei necesare, câţi operatori sunt necesari şi care sunt sarcinile lor,

- câţi operatori sunt informaţi de abaterile de la condiţiile normale de lucru (alarme),

- protecţia sistemului de stocare la condiţiile anormale de funcţionare (instrucţiuni de siguranţă, sistemul de interblocare, detectarea neetanseităţilor şi a contaminanţilor, echipamentele ce trebuiesc instalate (materiale, calitatea ventilelor),

- ce mentenanţă şi inspecţie trebuie planificată (acces, planuri de amplasament),

- cerinţe privind situaţiile de avarie (distanţa faţă de alte rezervoare, instalaţii sau limite ale amplasamentului, protecţia la foc, accesul pentru serviciile de urgenţă şi pentru pompieri).

-tehnologia de producere a biodieselului propusa prin proiect tine cont de recomandarile BAT.Rezervoarele de stocare sunt confectionate din otel, prevazute cu sisteme de protectie asa cum s-a aratat in tabelul cu stocarea materiilor prime si a produselor finite.

Tot procesul este comandat de calculator existand sisteme de interblocare in cazul unor avarii, sau de functionare in conditii anormale.

Rezervorul de metanol este prevazut cu instalatie de stropire cu apa, cu indicator de nivel, cu supapa de refulare, cu indicator de temperatura, este prevazut cu sistem antiex si cuva de




32/101

Inspecţia şi mentenanţa

BAT este de a realiza proactiv planurile de meintenanţă, bazate pe planurile de inspecţie şi de risc. Aceste planuri se stabilesc pentru fiecare rezervor, ţinând seama de posibilitatea deteriorărilor şi consecinţele acestora.

Locaţia şi planul de amplasare

BAT este alegerea locaţiei şi a sistemului de montare a rezervoarelor pentru a asigura protecţia factorilor de mediu .

Pentru rezervoare conţinând lichide inflamabile este important ca ele să fie amplasate în locaţii bine ventilate, la distanţă de limita amplasamentului, locuinţe, surse de foc, activităţi de încărcare-descărcare. Trebuie să se ia in calcul accesibilitatea serviciilor de intervenţie.

Culoarea rezervorului

BAT este aplicarea pe rezervor a unei culori care reflectă radiaţia luminoasă sau termică minim 70% (alb, argintiu), sau un paravan pe rezervoarele supraterane care conţin substanşe volatile, pentru a reduce impactul razelor solare şi a preveni, producerea vaporilor sau creşterea temperaturii vaporilor, respectiv creşterea emisiilor.

Pentru lichide inflamabile este important a se asigura

retentie.

Inspectia si mentenanta rezervoarelor vor fi stabilite dupa implementarea proiectului

La faza de exploatare instalaţia va avea aceste planuri, impuse prin managementul, respectiv politica firmei.

Proiectul se va realizata prin adaptarea unei construcţii existente si construirea uneia noi.Amplasamentul proiectului este situat in zona industriala departe de zonele de locuit..Distanţa dintre rezervoare va permite accesul serviciilor de intervenţie. Rezervorul de metanol este amplasat intr-o cuvă, suprateran. Se va asigura protecţia împotriva fenomenului de plutire a rezervorului, în cazul umplerii cuvei cu apă. Deasupra cuvei se va prevedea un acoperiş din elemente termoizolante care va proteja rezervorul de incălzire, în timpul verii.

Se recomandă ca celelalte rezervoare: de biodiesel, ulei, glicerină să fie vopsite în culori reflectorizante.

Deasupra cuvei rezervorului de metanol se va prevedea un acoperiş din elemente termoizolante care va proteja




33/101

răcirea pe timpul verii. Utilizând împreună paravanele solare cu răcirea cu un film de apă, sau spray, există posibilitatea de a reduce temperatura produsului şi emisiile.

Minimizarea emisiilor la rezervoarele de stocare

BAT este reducerea emisiilor la rezervoarele de stocare, transfer şi manipulare cât mai mult posibil pentru a nu avea un impact negativ semnificativ asupra mediului.

Principiul de bază privind reducerea emisiilor la stocare: „Se vor lua măsuri de reducere înainte ca emisiile să se producă”.

.Pentru reducerea emisiilor pe sol este important să se prevină dispersia lor. .

Pentru reducerea emisiilor în apă, în primul rând este necesară prevenirea producerii apelor uzate, măsuri pentru reţinerea poluanţilor şi o capacitate suficienţă de reţinere a apelor contaminate de la stingerea incendiilor.

Pentru reducerea deşeurilor, este importantă prevenirea producerii lor, reutilizarea şi reciclarea lor.

Pentru energie sunt importante măsurile de reducere a consumului energetic

Monitorizarea compuşilor volatili şi sistemul de control .

Documentul de referinţă: Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2005, cerinţele BAT pentru stocarea substanţelor periculoase sunt menţionate mai jos.

Sunt BAT următoarele aspecte:

- conexiunile dintre utilaje să fie inchise prin ventile. Preaplinurile să fie dirijate la un sistem de drenaj şi colectate;

- vasele vor fi verificate tehnic, periodic;

- rezervoarele vor fi echipate cu sisteme de reducere a emisiilor volatile, masurarea nivelului, respectiv sistem de

rezervorul de incălzire, în timpul verii. Totodata este prevazuta si instalatie de stropire cu apa a rezervorului.

Reducerea emisiilor în aer a fost tratată la punctul anterior

Rezervoarele de metanol si biodiesel au fost prevazute cu cuve de retentie. Exista o basa de colectare a uleiului in caz de accident din care acesta este colectat si reintrodus in rezervor.

Apele pluviale provenite din cuvele depozitelor vor fi trecute obligatoriu printr-un separator de uleiuri. Cuvele de retenţie au şi rolul de reţinere a apelor de stingere, în cazul producerii unui incendiu.

Personalul va fi instruit să respecte aceste deziderente.

Se vor măsura permanent concentraţiile de metanol la locul de muncă

Vor fi asigurate ventilele de închidere. Se va realiza verificarea lor tehnică, in cadrul programului de meintenanţă. Rezervorul de




34/101

alarmare, echipamentele vor fi întreţinute corespunzător.

- stocarea lichidelor organice sub atmosferă inertă;

- rezervoarele vor fi amplasate într-o zona de retenţie impermeabilă;

- efluenţii gazoşi vor fi trataţi, controlul emisiilor de compuşi organici volatili, aceştia nu vor fi descărcari direct în aer;

- reducerea elementelor de conducte care pot avea neetanşeităţi şi care pot duce la emisii fugitive;

- nivelul emisiilor asociate măsurilor de reducere: COV – 7-20 mg/Nmc; PM – 5-20 mg/Nmc.

Documentul de referinţă: Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, cerinţele BAT pentru stocarea manipularea şi transferul substanţelor periculoase, cu aplicatibilitate la cazul studiat sunt menţionate mai jos.

Pierderile din rezervoare pot fi minimizate prin:

-utilizarea rezervoarelor cu capac fix, cu pernă de azot,

-interconectarea vaselor de stocare şi containere mobile cu linii de recuperare a vaporilor,

- temperatura de stocare să fie minimizată cat mai mult posibil, fie prin tehnici pasive (de ex. izolarea rezervorului şi vopsirea acestuia în alb) şi tehnici active(ex. răcirea rezervorului printr-un curent interior;

-toate rezervoarele vor fi dotate cu instrumente şi proceduri pentru prevenirea supraumplerii (măsurarea nivelului, alarmă la nivel maxim, sistem de întrerupere a alimentării la atingerea nivelului maxim);

-capacitatea cuvei de retenţie trebuie sa fie 110% din cel mai mare rezervor din incintă.Împrejmuirea trebuie să fie impermeabilă şi inspectată regulat pentru a se asigura integritatea structurală.Nu vor fi conectate direct la cuvă conducta de drenaj, dar poate fi prevăzută extragerea apei de ploaie. Cuvele amplasate în locuri retrase vor fi inspectate regulat de operator şi asigurate cu sistem de

metanol este prevăzut cu supapă de respiraţie şi sistem de prevenire a supraîncălzirii.Stocarea metanolului se face sub pernă de azot.

Aerisirile de la reactoare si aerisirea halei va fi captată în apa. Apa rezultată în procesul de absorbţie a vaporilor nu va fi evacuată la canalizare. Se va recupera metanolul din apă.

Rezervorul de metanol este prevăzut cu pernă de azot.

Se va proteja rezervorul de metanol cu un acoperiş termoizolant. Celelalte rezervoare cu lichide inflamabile se vor vopsi în culori reflectorizante.

Prin supraveghere la umplere şi sistem de măsurare a nivelului se va asigura evitarea supraumplerii.

S-au asigurat cuvele de retenţie




35/101

alarmă în cazul atingerii nivelului maxim de umplere;

-încărcarea şi descărcarea containerelor de transport şi de transfer a materialelor între vase produce riscul evacuărilor în aer, sol şi apă. Tehnicile de reducere a acestui risc includ:

-conductele de umplere să fie imersate;

-capătul conductei de incărcare să evite stropirea;

- asigurarea transferului vaporilor la încărcare către containerul care se goleşte;

includerea unui sistem de închidere sigur.

- vaporii produşi în timpul stocării sau manipulării sunt de preferinţă recuperaţi prin absorbţie, adsorbţie înainte de a lua în considerare distrugerea lor prin combustie(la faclă, incinerator, unitate de recuperare a energiei);

- o sursă potenţială de emisii fugitive o constituie robineţii, flanşele, flanşele de inchidere, robineţii de siguranţă, etanşările pompelor şi compresoarelor, ştuţurile de prelevare a probelor, manlocurile. Este necesar să se aleagă robinetele adecvate, să fie asigurata verificarea acestora. Se va reduce cât mai mult posibil numărul de flanşe, se va asigura controlul lor, se vor bloca cu flanşe ventilele de golire a conductelor, se va reduce numărul de puncte de prelevare a probelor. Conductele supapelor de siguranţă vor fi conduse la un sistem de recuperare a vaporilor. Pentru pompe se va asigura sistemul cu dublă etanşare, sau se vor alege pompele care asigură o foarte bună etanşare.

Reducerea pierderilor de fluide. În acest scop se vor utiliza:

detectoarele de vapori, în special pentru detectarea concentraţiilor limitelor de explozie;

măsurarea concentraţiilor de bază;

măsurarea vaporilor emişi;

- Remedierea pierderilor de fluide. Se vor realiza imediat reparaţiile minore, scoaterea din funcţiune a utilajelor şi efectuarea reparaţiilor grele, schimbarea

Conductele de umplere imersează lichidul şi evită stropirea. Se va asigura recuperarea vaporilor la încărcare, în containerul care se descarcă.Inchiderea se face cu robineţi adecvaţi.

Se va prevedea captarea în apă a vaporilor de metanol de la reactor şi de la aerisirea halei.

Montajul instalaţiei va realiza, după caz, aceste cerinţe.

Se va realiza detecţia concentraţiei de metanol la locul de muncă, cu aparatul din dotare.

O corectă verificare periodică şi întreţinere a instalaţiei va




36/101

echipamentelor.

Depozitarea în containere.

preveni pierderile accidentale de fluide.

Hidroxidul de natriu este depozitat în containere de material plastic, pe suport de lemn, de 1 mc, livrate de furnizor. Aditivul este depozitat în butoi metalic, iar materialul de filtrare în bidoane de material plastic. Fiecare categorie de material periculos trebuie depozitată în încăpere separată.

Titularul proiectului a optat pentru aprovizionarea unei cantităţi minime de substante (metanol şi aditiv) pentru a nu crea noi spaţii de depozitare.




37/101

2.7.Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Din activitatea de producere a biodieselului , nu există posibilitatea contaminării mediului cu germeni patogeni sau apariţia vreunui impact de natură biologică.

Poluanţii fizici, care pot sa apara sunt zgomotul si vibratiile.

Surse si niveluri de zgomot

Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Ortisoara in zona industriala, la o distanta mai mare de 1000 m de zonele locuite.

Sursele de zgomot si vibratii datorate functionarii obiectivului sunt:

- activitatile desfasurate in aer liber – trafic auto ;

- activitatile de productie desfasurate in incinta:

- sisteme (motoare) de actionare a pompelor de vehiculare (transport) si a utilajelor de transport(benzi, elevatoare, snecuri, etc);

- motoarele de actionare a ventilatoarelor.

Conditii de emisie- zgomot:

Instalatia de biodiesel trebuie sa functioneze in asa fel incat la limita zonei functionale a amplasamentului sa fie respectate urmatoarele valori limita:

Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, in timpul zilei si 55 dB in timpul noptii , conform STAS 10009/88

Activitatile generatoare de zgomot se vor organiza in timpul orelor de zi: 600–2200,astfel incat transportul auto sa nu afecteze locuitorii Ortisoarei. Zgomotul produs de utilaje nu va fi un factor disturbator, avand in vedere distanta mare fata de locuinte.

Se vor respecta cu strictete regulile de disciplina in munca, mai ales pe timp de noapte.

Mirosuri

Procesul tehnologic poate fi generator de mirosuri ca urmare a utilizarii uleiurilor vegetale si a substantelor chimice, metanol . Avand in vedere ca procesele se desfasoara in instalatii compacte aflate in incinte inchise, emisiile de substante ce genereaza mirosuri sunt limitate acestea fiind perceptibile in incinta halei tehnologice.

Zgomotul şi vibraţiile sunt considerate principalele surse de poluare în timpul construirii / modernizării obiectivului, constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajaţii care deservesc utilajele din şantier, angajaţii altor agenţi economici din zonă şi pentru populaţia riverană.




38/101

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tip

ul p

olu

an

tulu

i

Su

rsa d

e p

olu

an

t

Po

lua

rea

maxim

ă p

erm

isă

(lim

ita

maxim

ă a

dm

isă p

en

tru

om

şi m

ed

iu)

Po

lua

re d

e fo

nd

Nr.

su

rse d

e p

olu

are

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Mă

su

ri d

e e

limin

are

, re

du

ce

re a

po

luă

rii

Pe

zon

a o

bie

ctivu

lui

Pe

zon

e d

e p

rote

cţie

/

restr

icţie

afe

ren

te

ob

iectivulu

i co

nfo

rm

leg

isla

ţie

i în

vig

oa

re

Pe

zon

e

rezid

en

ţia

le

, d

e

recre

ere

sa

u a

lte

zo

ne

pro

teja

te

cu

lu

are

a

în

co

nsid

era

r

e a

po

luă

rii

de

fo

nd

Fă

ră m

ăsu

ri

de

elim

ina

re,

red

uce

re a

po

luă

rii

Cu

imp

lem

en

tare

a m

ăsu

rilo

r

de

elim

ina

re /

red

uce

re

Zgo

mo

t

Po

mp

e d

e

tran

sp

ort

flu

ide

65

dB

(A);

Cz6

0; co

nfo

rm S

TA

S 1

00

09

/88

, la

lim

ita

incin

tei şi 50

dB

(A),

Cz 4

5,

cu

10

dB

mai scă

zu

t în

tim

pu

l n

op

ţii (o

rle

22

-6),

la lim

ita

rece

pto

rilo

r se

nsib

ili

Zgo

mo

tul t

raficu

lui ru

tie

r în

zon

ă

ap

rox. 5

5 -

60

dB

5

65

dB

(în

in

cin

tă)

<6

5 d

B la

lim

ita

incin

tei

Nu d

ep

ăşe

şte

zgo

mo

tul d

e fo

nd

Utiliz

are

moto

are

sile

nţioa

se

, m

on

tare

a c

elo

r m

ai

imp

ort

an

te u

tila

je a

cţion

ate

cu

moto

are

ele

ctr

ice

în

inte

rio

rul h

ale

i d

e p

rodu

cţie

, zid

de p

rote

cţie

pe

tre

i

latu

ri a

le in

sta

laţiei.

Mijl

oa

ce

de

tra

nspo

rt

ma

terii p

rim

e,

ma

teria

le a

uxili

are

şi

pro

du

s fin

it,

mijl

oa

ce

au

to

Va

ria

bil

70

dB

50

-60

dB

în

ap

rop

iere

a c

ăii

rutie

re

Mo

toa

re a

le

utila

jelo

r

insta

laţiei

5

< 5

0 d

B î

n

exte

rio

rul ha

lei

<6

5 d

B la

lim

ita

incin

tei

Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizând indicaţiile manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment’’, ediţia a 2-a, capitolul ,,Prediction and Assesment of Impacts on the Noise Environment’’, precum şi recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durată de 24 ore - Lzsn(Lden




39/101

) , transpusă în legislaţia românească prin HG 391/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental .

Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10 + te . 10(Levening-5)/10 + tn . 10(Lnight+10)/10]

Unde:

te este cuprinsă intre 2 şi 4 ore;

td timpul de funcţionare în perioada zilei (12 ore);

tn timpul de funcţionare în perioada nopţii (8 ore);

te+td+tn = 24 ore;

Lzi(Lday) = 75dB – este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de zi dintr-un an;

Lseară (Levening) = 60dB – este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de seară dintr-un an;

Lnoapte (Lnight) = 50dB – este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de noapte dintr-un an;

Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [20 .10 7,5 + 4 . 10 6,5 + 8 . 106 ] = 63dB

Nivelul acustic s-a determinat pentru partea din faţă a halei. Pentru a calcula la limita incintei (la o distanţă de 20 m)se aplica relaţia de variaţie a nivelului de zgomot cu distanţa.

Variaţia nivelului de zgomot cu distanţa:

Lc1 = Lc – 20 log (d2/d1) unde d1 = 1 m şi d2 distanţa faţă de sursă.

În cazul de faţă, la o distanţă de 20 m de punctul considerat ( la limita incintei) nivelul de zgomot scade cu 21 dB. Avand in vedere ca locuintele se afla la o distanta de peste 1000 m nu se pune problema afectarii locuitorilor din cauza zgomotului.Deci la limita incintei se preconizează un nivel al indicatorului de zgomot asociat disconfortului general generat de sursa studiată, de 42dB. Calculul teoretic de previzionare a nivelului de zgomot nu indică o depăsire a valorilor limita actuale ale legislaţiei naţionale şi nici a limitelor practicate în ţările UE.

Cerinţe BAT pentru minimizarea zgomotului produs de instalaţie:

Operatorul trebuie să folosească măsuri de bună practică pentru controlul zgomotului Aceasta poate include o mentenanţă adecvată a echipamentelor, a căror deteriorare poate conduce la creşterea zgomotului;

Operatorul trebuie să folosească tehnici de control a zgomotului care să asigure ca zgomotul produs de instalaţie nu conduce la cauze rezonabile de sesizări ale populaţiei din vecinătate.




40/101

Zgomotul în timpul perioadei de construcţie

În faza de modernizare / construcţie, ca şi în cea de funcţionare, se prognozează o intensificare a traficului în zonă, care va avea drept rezultat creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii, dar pe timp limitat. Ţinînd seama ca instalaţia se amplasează într-o construcţie existentă si una noua, lucrarile de adaptare si realizare nu vor depăşi nivele de 70-80 dB. La nivelul receptorilor sensibili (locuintele din localitate) nivelul de zgomot din incinta nu va afecta populatia.

Referitor la vibratii, nivelul acestora este redus avand in vedere ca utilajele sunt pneumatice si distanta mare fata de localitate, acestea nu vor afecta populatia si cladirile din localitate.

Din activitate nu rezulta gaze cu temperaturi mari care sa modifice temperatura ambianta.

2.8.Alternative studiate pentru proiect

Alternativele la proiect care pot fi studiate pot lua in considerare mai multe aspecte:

- un amplasament nou,

- o alta tehnologie,

- masuri diferite de diminuare a impactului

Pentru proiectul nou propus nu se pune problema unui nou amplasament, intrucat titularul detine acest amplasament cu functiunea de curti constructii, zona industriala. Pe amplasament exista deja unele constructii care vor fi utilizate in acest proiect sau in alte proiecte si vor fi construite si alte constructii cu functiuni noi.In acelasi timp , amplasamentul este situat la peste 1000 m fata de localitate si nu afecteaza populatia din zona.

Amplasarea obiectivului se încadrează în planul general al zonei, urmând a fi analizate în prezentul studiu diferitele cerinţe:

- cerinţele de operaţii tehnologice,

- cerinţele de distanţe de siguranţă, siguranţă în exploatare şi funcţionare, securitatea zonei,

- căi de acces, transport şi căi de intervenţie în cazul unei situaţii deosebite

- diminuarea riscurilor.

Momentul demarării proiectului a ţinut de managementul firmei, activitatea va demara în anul 2012 , daca proiectul va obtine finantare. Din punct de vedere al protecţiei mediului considerăm că este important acest moment, deoarece proiectul se




41/101

incadrează în strategia Uniunii Europene de creştere a producţiei şi consumului de energie recuperabilă, România adoptând Directiva EC/2003/30 privind producţia de biocarburanţi prin H.G. 1844/2005.

Utilizarea biodieselului reduce emisiile de CO2 din arderea combustibilului. Arderea combustibililor fosili (benzina, motorina) maresc concentraţia CO2 din aer. Substituţia combustibililor fosili cu biodiesel înseamnă reciclarea CO2, şi reduce ciclul de viaţă al emisiilor de CO2. Prin urmare are influenţe benefice asupra fenomenului ;,efectul de seră’’.

Instalaţia propusă de furnizor este la nivelul celor mai bune tehnici în domeniu . Vor trebui definitivate solutiile legate de depozitarea materialelor şi a produselor, ţinand seama de recomandările celor mai bune tehnici disponibile în domeniu, fără a se impune costuri excesive.

3. PROCESE TEHNOLOGICE

3.1. Procese tehnologice de producţie

3.1.1. Informaţii generale

Materia prima: Seminţe de rapita, soia

Semintele oleaginoase folosite ca materie prima pentru extragerea uleiurilor vegetale pe langa lipide, contin în proporţii mari proteine, zaharide şi apa. In cantităţi mici contin fosfatide, steride, ceruri, substanţe colorante şi alţi compuşi chimici, care se extrag o dată cu uleiul şi poartă numele de substanţe care însoţesc materia grasă.

Raportul cantitativ între miez şi coajă variază în limite destul de largi. Astfel: la seminţele de floarea soarelui, conţinutul de coajă este 23 – 27%, la cele de soia între 6 – 10%, la seminţele de in şi rapiţă între 4 – 6%.

Soia (Glyccine hispita Max), face parte din familia leguminoaselor şi este o plantă originară din China. În prezent soia este prima cultură oleaginoasă din lume ca producţie de ulei. Ca toate leguminoasele, planta de soia prezintă pe rădăcină nodozităţi pe care se găsesc bacterii fixatoare de azot, care trăiesc în sol şi au capacitatea de a fixa în combinaţii organice azotul atmosferic, îmbogăţind astfel solul în azotul necesar dezvoltării plantelor.

Soia are multiple întrebuinţări, fiind o plantă bogată atât în ulei, cât şi în proteine. Astfel, făina de soia este un produs de o mare valoare nutritivă, iar şrotul de soia este unul din cele mai bune nutreţuri.

Din uleiul de soia se recuperează lecitina, folosită ca emulgator în fabricarea margarinei, în industria cosmetică şi farmaceutică, la fabricarea ciocolatei, etc.




42/101

Fructul plantei de soia este o păstaie care conţine trei pana la cinci seminte. Samanta de soia constituie 8-9% din greutatea semintelor.

Samanta de soia este acoperita cu o coaja subtire, concrescuta de miez, sfaramicioasa si care se separa usor.

Soia are multiple intrebuintari astfel ca faina de soia are o mare valoare nutritiva.

Ca forma semintele de soia seamana cu boabele de mazare, fiind putin aplatizate. Culoarea semintelor variaza de la galben pana la maro-deschis; exista si varietati de culoare neagra si pestrita.

Rapita (Brassica oleracea), face parte din din familia crucifelelor.

Se cultiva ca planta oleaginoasa din secolul XVI-lea. Se cultiva doua varietati de rapita: rapita colz si rapita naveta.

Rapita colz are forma de pastaie cu 4-7 seminte si un continult ridicat de ulei (38-44%). Rapita naveta are seminte mai marunte decat varietatea colza, cu un continut de ulei 33-38%.

Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului, pretabilitatea şi eficienţa culturii fiind raportată diferenţiat la aceste utilizări şi la posibilităţile de valorificare a produsului finit.

Uleiul vegetal de rapiţă este astfel utilizat în: » industria agroalimentară, » industria combustibililor,

Se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase.

Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii ; Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna .

3.1.2.Fluxul tehnologic

Pentru descrierea proceselor tehnologice aferente investitiei ne propunem sa structuram intregul proces in 3 faze tehnologice diferite : faza de alimentare si presare seminte oleaginoase, faza de rafinare ulei brut filtrat si faza de producere si depozitare produs finit (biodiesel) .

FAZA I — ALIMENTARE SI PRESARE SEMINTE OLEAGINOASE

ALIMENTARE MATERIE PRIMA




43/101

In vederea realizarii unui flux continuu, fara a exista ruperi in procesul de producere biodiesel, societatea se va aproviziona de la producatorii locali (zonali) agricoli cu materia prima de baza — rapita si soia. Cantitatea de rapita si soia care se va folosi va fi bine aleasa dupa calitate pentru a nu exista probleme in procesul de productie. Aceasta va fi achizitionata si va fi transportata la unitatea de procesare. Transportul va fi asigurat de catre producator pana la unitatea de procesare si se va asigura prin intermediul camioanelor de mare tonaj. S-a ales varianta de transport auto ca fiind cea mai putin costisitoare si care asigura timp optim pentru a nu exista intarzieri in procesul de aprovizionare.In zona nu exista un alt mod de transport , cum ar fi de exemplu cel feroviar.

Unitatea de procesare va fi alimentata cu materia prima necesara prin hala existenta conform plansei de flux tehnologic anexata. Camioanele vor descarca semintele vrac de rapita si soia in zona 4 (zona destinata depozitarii materiei prime- seminte/vrac ) in suprafata de 160 mp. Zona de depozitare este suficienta pentru manevrarea semintelor, acestea ulterior vor fii depozitate intr-un siloz intermediar de depozitare seminte pana cand aceastea vor fii trecute in faza de decojire.

Odata depozitate semintele in silozul intermediar acestea vor fii trecute cu ajutorul unor benzi transportoare in unitatea de prelucrare primara — decojire seminte. Unitatea de curatare/decojire cuprinde : masina de decojit, ventilator, tub flexibil, suport metalic si spatiu de colectare seminte partial decojite. Semintele de rapita si soia vor fi curatate fiind prelucrate si decojite. Intregul proces de decojire si curatare a semintelor se va realiza. in hala nou propusa in spatiul 1 — atelier de presare cu o unitate de filtrare conform plansei de flux tehnologic anexate. Procesul de decojire presupune indepartarea coajei de pe seminte, rezultanta fiind coji si seminte partial decojite care au un continut intre 55-56% ulei . Toate impurtiatile si praful rezultat in urma procesului vor fi retinute in unitate, pentru ca ulterior acestea sa fie indepartate si curatat aparatul. Unitatea este performanta avand un filtru de aer si un ventilator pentru a indeparta posibilele impuritati de pe seminte. Acestea odata decojite vor fi transportate cu ajutorul unor benzi transportoare in unitatea de presare catre zona de presare si filtrare.

Cojile vor fi indepartate si vor fi depozitate intr-un spatiu specific — denumit zona 5 depozit coji in suprafata de 210 mp. Cojile rezultate in procent de 12% din cantitate vor fi evacuate cu ajutorul unor utilaje de manipulare. Acestea vor fii evacuate separat intr-un flux distinct asa cum se poate observa din planse cu fluxul tehnologic.

Decojirea semintelor are loc conform cu urmatoarea schema:




44/101

DECOJIRE SEMINTE DE RAPITA (75% miez/25% coaja)

SEPARARE COJI SI MIEZ

SEMINTE DE RAPITA PARTIAL DECOJTE (88% miez/12% coaja continut de ulei 55-56%)

PRESARE DUBLA-ULEI VASCOS -TURTA REZULTATA

FILTRARE-ULEI FILTRAT PENTRU UZ INDUSTRIAL

1.2 PRESARE SEMINTE OLEAGINOASE

Semintele de rapita partial decojite vor fi depozitate intr -un siloz intermediar care va putea tine semintele cateva ore inainte de a fi introduse in procesul de presare. Silozul intermediar se afla in zona de presare si filtrare (denumit cuva de transit conform plansei de flux).Din silozul de tranzit semintele trec printr-un separator mecanic de impuritati grosiere si printr-un separator magnetic de particule metalice si apoi in palni i le individuale ale presei. Palnii le presei vor f i umplute din silozul intermediar in mod automat.

Presarea semintelor are loc in doua etape

1.2.A Pre-presarea — prima etapa in care unitatile de presare mai mici zdrobesc semintele pentru a expulza aproximativ 50% din continutul de ulei extras.

1.2.B Presare propriu-zisa — turtele presate din aceste prese intra in presele finale, unde restul de ulei este obtinut . Desi este posibila folosirea presarii individuale in zona de presare si filtrare, titularul a ales configuratia de presare dubla care asigura combinatia optima de capacitate, consum de energie si randament.

Uleiul presat este prins in vasele de colectare de sub prese de unde este pompat in unitatea de f i ltrare a uleiului . Turta presata este apoi transportata in sala de manipulare de catre o banda de descarcare. Turtele rezultate vor f i depozitate intr-un depozi t de tur te asa cum se observa d in p lansa de f lux tehnologic. Suprafata de 240 de mp este suf icient de mare pentru depozitarea turtelor care vor fi valorificate si




45/101

vandute catre marii procesatori sau crescatori de animale. Turtele vor fi comercializate vrac si distribuite catre marii procesatori.

1.3 FILTRARE ULEI BRUT

In aceasta etapa, uleiul trece mai intai printr-un separator de particule fine si apoi este pompat intr-un rezervor de omogenizare. De aici trece printr -un filtru subtire. Intregul proces de separare si f i lt rare este controlat automat. Activitatea se desfasoara cu ajutorul unui sistem de aer comprimat (compresor, receptor) necesar pentru operatiunea filtrului. Uleiul filtrat este apoi pompat in rezervoarele de ulei de o capacitate de 20 mc. Tancurile pentru depozitarea intermediara a uleiului filtrat brut sunt in numar de 6 bucati totalizand un volum de 120 mc. Acestea se gasesc intr-o zona dist incta denumita depozitare intermediara ulei in suprafata de 135 mp.Cisternele sunt din otel inoxidabil pentru pastrarea calitatii uleiului rezultat in urma procesului.De la banda de descarcare a turtei, turta presata este transportata in depozitul de turte.Turta presata este depozitata pe pardoseala sali i in volumul aferent pentru cel putin trei zile de productie.

Depozitarea uleiului

Rezervoarele de ulei din otel inoxidabil au o capacitate de depozitare de 320 mc (16x203) si sunt conform cu standardele industriale pentru uleiul vegetal.

Din rezervoarele de ulei, produsul f inal poate fi descarcat prin intermediul unei pompe de ulei de putere mare in camioane cu rezervoare de ulei pentru procesare ulterioara (de exemplu rafinare).

FAZA II — RAFINARE ULEI BRUT FILTRAT

Procesul aferent activitatii de rafinare a uleiului de rapita/ soia este divizat in doua etape :

Hidratarea si decolorarea uleiului de rapita, si anume eliminarea fosfolipidelor, rasinilor colorate si a altor substante.

Rafinarea uleiului de rapita include de-acidif icarea si dezodorizarea. Procesul este executat la presiune scazuta si la temperaturi de pana la 20 0 ° C.

Procesul de rafinare se va realiza in hala noua propusa in zona speciala denumita rafinare ulei brut f iltrat unde va fi instalat echipamentul de rafinare. Uleiul odata filtrat si depozitat in cele 6 cisterne (tancuri de depozitare) va fi trecut in procesul de rafinare care va cuprinde :

A. Hidratarea si Decolorarea




46/101

Echipamentul lucreaza pe principiul hidratarii cu apa prin adaugarea de acid citric folosind agenti adecvati de absorbtie (lapte de var). Uleiul de rapita brut filtrat este folosit ca materie prima. Ulterior, se adauga acid citric in loturi impreuna cu apa. Apoi, uleiul este pompat in reactorul de hidratare unde este amestecat cu agentul de absorbtie. Amestecul de ulei si var stins este apoi pompat intr-un reactor de amestecare in vid unde apa din ulei si varul stins sunt evaporate prin efectele presiunii mici si a temperaturii inalte. Din reactorul de amestecare, uleiul este transferat in filtrul automat de catre pompa, unde varul stins este filtrat. Uleiul pur curatat trece apoi printr-un container de echilibrare pentru rafinarea ulterioara . Varul stins retinut prin operatiunea de filtrare automata ciclica este uscat de aerul comprimat si scuturat de pe filtru intr-un alt container.

B.Rafinarea uleiului de rapita

Neutralizarea si dezodorizarea sunt realizate prin distilarea in vid. Echipamentul functioneaza la presiune mica si distilarea acizilor grasi este executata fara degradarea acestora. Principiul distilarii se bazeaza pe un scurt efect de temperatura cu tensiunea mica a vaporilor la un vid redus astfel incat distilarea este posibila fara dezintegrarea substantei termolabile.

B.1 Dezodorizarea - este realizata de un evaporator, prin care aromele, hidrocarburile, aldehidele, cetonele si alte substante sunt scoase din zona evaporatoare.

B.2 Neutralizarea - (patrunderea acizilor gragi cu catena lunga) are loc intr-un evaporator in vid special intr-un vid foarte mare dintr-un strat subtire de ulei. Acest lucru permite un efect foarte scurt al temperaturii mari asupra uleiului si drept urmare previne degradarea. Uleiul procesat transfera caldura catre uleiul intrat (recuperarea caldurii) si este apoi racit la temperatura de depozitare. Sursele de vid si mediile de racire si incalzire de calitate sunt necesare pentru functionarea adecvata a ambelor nivele de rafinare.

Uleiul din reziduurile de evaporare este colectat in rezervoare de depozitare. Acizii grasi sunt pompati din nou intr-un. container separat.

Dupa aceste etape uleiul filtrat si rafinat se depoziteaza temporar in cisterne de 20 mc fiecare de unde va pleca spre ultima etapa in producerea de biodisel. Uleiul rafinat va fi depozitat in spatiul de depozitare intermediara in cisterne din otel inoxidabil de capacitate totala de 120 mc..

In zona de rafinare exista un spatiu special pentru depozitarea aditivilor folositi pentru rafinare, care vor fii comercializati de la producatorii specializati in astfel de produse.Acestea trebuie sa respecte clar cerintele UE de conformitate cu mediul si cu siguranta oamenilor, avand un potential ridicat de poluare si contaminare. Este




47/101

nevoie de un spatiu deliminat pentru a nu intra in contact cu alte materiale si a compromite intregul proces. Depozitarea acestora se va face intr-un spatiu denumit depozit aditivi unitate biodiesel in suprafata de 62 mp. Va exista un acces separat pentru aducerea aditivilor in unitatea de procesare. Totodata va exista si un spatiu pentru prepararea aditivilor pentru rafinare necesari procesului. Numai personalul specializat va putea intra in contact cu aditivi acestia trebuind sa poarte manusi de protectie si echipament specific unor astfel de activitati.In toata hala vor exista spatii tehnice unde vor fi amplasate atat boilerul cat si rezervorul de apa necesar unei astfel de activitati, produsele fiind usor inflamabile.

FAZA III — PRODUCERE SI DEPOZITARE BIODIESEL

A treia unitate din fluxul tehnologic este UNITATEA DE BIODISEL de capacitate 20t/zi Unitatea de biodisel are un design modular si compact si este construit din otel inoxidabil. Principiul fundamental al intregii productii de biodisel este trans-esterificarea uleiului trigliceridic.În producerea biodieselului se utilizează acizii graşi din uleiurile vegetale: caprilic, lauric, miristic, palmitic, palmitoleic, stearic, oleic, linoleic, linolenic, arahidic, eicosenoic, behenic, eurcic, cu un numar de atomi de carbon cuprins între C8-C22.Acizii graşi sunt esterificaţi cu un alcool (alcool metilic), în prezenţa unui catalizator (NaOH), rezultând un ester al acizilor graşi –biodieselul şi glicerina.

Produsele principale ale reactiei de transesterificare a trigliceridelor neutre (care functie de provenienta contin in molecula 10-12% glicerina) sunt esterii metilici ai uleiului vegetal si glicerina.

Reactia principala de transesterificare a uleiului vegetal si a celorlalte grasimi naturale care contin trigliceride, in cataliza puternic baza, decurge in trepte, astfel:

Reactia de mono-transesterificare:

H2COOC – R H2COH

CH3 - OH + HCOOC – R HCOOC - R + R - COOCH3

H2COOC – R H2COOC - R

Metanol Triglicerida Diglicerida

Ester metilic al acidului gras




48/101

Reactia de di-transesterificare:

H2COH H2COH

CH3 - OH + HCOOC – R HCOOC - R + R - COOCH3

H2COOC – R H2COH

Metanol Diglicerida Monoglicerida Ester metilic al acidului gras

Reactia de tri - transesterificare:

H2COH H2COH

CH3 - OH + HCOOC – R HCOH + R - COOCH3

H2COH H2COH

Metanol Monoglicerida Glicerina

Ester metilic al acidului gras

Se observa ca avem o succesiune de reactii de echilibru. Pentru a facilita deplasarea echilibrului spre dreapta, deci pentru a realiza conversii cat mai mari ale trigliceridelor in ester metilic se procedeaza in doua moduri:

-se lucreaza cu exces de metanol ( de obicei raportul molar Metanol/ Trigliceride = 6 )

- se realizeaza indepartarea din mediul de reactie a glicerinei. In acest scop procesul se conduce in doua trepte cu separarea glicerinei intre trepte.

In procesul de productie realizat se aplica ambele moduri.

Intregul proces de producere a biodieselului presupune mai multe etape intermediare care vor fii prezentate in continuare. Echipamentul va fi montat in zona 3 denumita zona de preparare biodiesel fiind ultima zona care incheie hala nou propusa.

III.1 PREINCALZIREA ULEIULUI RAFINAT




49/101

Modul de preincalzire se realizeaza automat din rezervoare. Uleiul de intrare este filtrat, apoi preincalzit cu ajutorul unui rezervor de preincalzire izola t la o temperatura de reactie de 65 grade. Uleiul rafinat va fi preluat in unitate din cele 6 cisterne unde a fost depozitat ca urmare a procesului de rafinare.Uleiul incalzit este mentinut in interiorul acestui vas de procesare prin trans-esterificare. Trans-esterificarea uleiului brut este obtinuta prin utilizarea sodiului sau metilatului de potasiu drept agent catalizator. Atat metanolul cat si solutia catalizatoare sunt injectate in mod proportional in aburul uleiului fierbinte. Timpul de rezistenta al reactiei este de obicei 30-40 minute inainte ca acesta sa fie pompat in unitatea de separare a glicerinei.

III.2 PROCESAREA

Precipitarea si separarea biodieselului si faza de glicerina au loc prin separatorul de glicerina cu debit continuu. Biodieselul este trecut apoi in rezervorul de purificare, cu amortizor, pentru eliminarea si recuperarea oricarei ramasite de metanol.

III.3 PURIFICAREA SI USCAREA BIODIESELULUI

Pentru indepartarea catalizatorului dizolvat si a sapunurilor produse, biodieselul trebuie purificat. Sapunurile sunt responsabile in principal de cocsificarea reziduurilor si trebuie eliminate pentru a se conforma cu standardele privind biodieselul EN 14214 si ASTM D 6751. Pentru a evita utilizarea apei si filtrarea scumpa din acest proces se va fo losi o rasina schimbatoare de ioni . Dupa separatorul de glicerina, biodieselul cu sapun este incalzit intr-un rezervor cu vid pentru eliminarea metanolulu i rezidual. Este t recut apoi pr intr -o coloana la o rata Si o presiune controlata, pentru asigurarea faptului ca exista timp suficient de rezistenta pentru ca rasina sa lucreze. Dupa ce biodieselul a trecut prin coloana este descarcat in modulul rezidual de elirninare a metanolului.

III.4ELIMINAREA METANOLULUI REZIDUAL

Biodieselul trece printr -o stropire suplimentara sub vacuum, pentru eliminarea or icaror urme de metanol sau apa s i este pompat apo i in rezervoru l f in i t de biodiesel.Rezervoarele unde va fi depozitat biodieselul se afla in depozitul numit depozit produs finit in suprafata de 163 mp.

III.5 DEPOZITARE PRODUS FINIT (BIODIESEL)

Din compararea caracteristicilor fizico-chimice ale combustibilului provenit din ulei vegetal cu cele ale combustibilului clasic (motorina) se remarca inca o data calitatile acestui nou combustibil.




50/101

Biodieselul va fii pompat din rezervoare catre cisterne pentru a putea fi ulterior alimentate statiile de pompare.Masinile vor fi masini specializate si vor avea cisterne speciale pentru a transporta biodieselul in conditii optime si sigure.

3.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Titularul/operatorul activitatii are obligatia ca in cazul incetarii definitive a activitatii sa ia masurile necesare pentru evitarea oricarui risc de poluare si de aducere a amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea lor.

Inchiderea instalatiei se va face in conditii de siguranta pentru comunitatea locala si pentru mediu. Se vor lua masuri pentru:

- golirea instalaţiilor;

- oprirea alimentǎrii cu energie electricǎ;

- demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate spre destinaţii bine stabilite;

- dezafectarea depozitelor de materii prime;

- eliminarea corespunzǎtoare a tuturor deşeurilor de pe amplasament;

- ecologizarea platformei.

- asigurarea securitatii obiectivului

Pe amplasament nu vor ramane deseuri, ele fiind gestionate potrivit autorizatiei integrate de mediu pe care titularul o va obtine daca se finalizeaza proiectul.

La incetarea activitatii, titularul va intocmi un Plan de inchidere, agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea instalatiei in siguranta, aducerea amplasamentului la un stadiu care sa permita reutilizarea lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr.36/2004.

Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatilor acestor resurse indiferent de situatia financiara a titularului.

Dezafectarea , demolarea instalatiei si constructiilor se va face pe baza unui proiect. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.




51/101

Încă din faza de proiectare a obiectivului au fost luate în considerare aspecte care să reducă poluarea la încetarea activităţii:

-utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitată atunci când este posibil, titularul tinand cont de acest fapt.

- este prevăzută posibilitatea drenarii şi curăţarii rezervoarelor şi conductelor înainte de demontare;

- izolaţia conductelor este concepută astfel încât să fie impermeabilă, uşor de demontat şi fără să producă praf şi pericol pentru sănatatea umană;

- materialele folosite sunt reciclabile .

4. DEŞEURI

4.1. Gestionarea deşeurilor

În urma activităţii desfăşurate pe amplasamentul analizat, conform H.G. nr.856/2002, se produc următoarele categorii de deşeuri:

Deşeuri din construcţii -17 05 04 pământ şi pietre.

În urma amenajării platformelor, a lucrărilor de instalaţii va rezulta materialul mineral, solul, care va fi utilizat ulterior pentru umpluturi şi amenajarea spaţiilor exterioare. Se poate face o estimare a acestui deşeu la cca. 2 to.

Deşeuri municipale şi asimilabile din comert - 20 03 01 Deşeuri municipale amestecate -cca-0,9 t/an

Acestea vor fi colectate şi transportate în vederea eliminării la depozitul de deşeuri de la Ghizela.

Deşeuri tehnologice

- 02 01 03- deseuri de resturi vegetale(coji, turte srot etc) -8000 t/an

- 16 03 04 – reziduuri de la filtrare separare(deşeuri de silicat de magneziu), aprox. 15 t/an;

- 20 01 26* - şlam organic depus în rezervoare, la curăţarea acestora;

-16 03 06- materiale absorbante provenite de la eventualele scurgeri accidentale(ulei vegetal, biodiesel, glicerină);

- 19 12 08, 19 12 04 – deşeuri echipamente de protecţie

Deşeuri de ambalaje

- 15 01 01, 15 01 02 - ambalaje de hârtie şi carton, bidoane de material plastic




52/101

- 20 01 01 hârtie şi carton

Cantitatea estimată este de 0,1 to/an, cantitate care va fi valorificată prin firme autorizate sau vor fi returnate furnizorului pentru reumplere.

Deşeuri metalice

- 16 01 17 - metale feroase,

- 16 01 18- metale neferoase,

-16 02 14- echipamente casate

Aceste tipuri de deşeuri rezultă din eventuale lucrări de întreţineri şi reparaţii a instalaţiilor din dotare . S-a apreciat cantitatea medie anuală la 0,3 to/an.

Nămoluri de la canalizare

Este nămolul rezultat în urma curăţirii separatorului de produse petroliere, a căminelor, având în principal un conţinut de substanţe minerale (pământ), organice (de la spălarea platformelor), aprox. 1 mc/an.

19 08 14 – namoluri rezultate în urma curăţirii separatorului de produse petroliere şi a caminelor.

Tabel conţinând deşeurile generate şi modul de gestionare a lor

Cod deşeu

Tip deşeu Met. de măsurare

Cantitate produsă pe an

Met. de valorificare

Cantitate valorificată pe an

Cantitate eliminată pe an

Metodă eliminare

02 01 03

Deseuri vegetale

estimare 8000 to In hrana animalelor

8000 to - -

17 05 04

Deşeuri din construcţii

evaluare 2 to umpluturi, construcţii

2 to - -

15 01 01

20 01 01

Hârtia simplă şi din ambalaje

evaluare 0,1 to reciclare 0,1 to - -

15 01 02

Bidoane din material plastic

evaluare 2 buc. de 1 mc

Reutilizare pentru umplere

2 buc. de 1 mc

- -

20 03 01

Deşeuri menajere amestecate

calcul teoretic

0,9 to - - 0,9 to eliminare prin depozitare la un




53/101

depozit autorizat

16 01 17

16 01 18

16 02 14

Deşeuri metalice şi nemetalice, echipamente

evaluare 0,3 to valorificate 0,1 to - -

16 07 99

Nămoluri de canalizare

estimare 1 mc - - 1 mc eliminare prin depozitare la un depozit autorizat

16 02 14

Reziduuri de la filtrare, separare(deşeuri de silicat de magneziu

estimare 15 to - - 15 to eliminare prin depozitare la un depozit autorizat

20 01 26*

Şlam organic depus în rezervoare, la curăţarea acestora

nu poate fi estimat în această etapă

- - eliminare prin firme autorizate (incinerare)

16 03 06

Materiale absorbante provenite de la eventualele scurgeri accidentale(ulei vegetal, biodiesel, glicerină);

nu poate fi estimat în această etapă

- - eliminare prin depozitare la un depozit autorizat,

19 12 08,

19 12

Deşeuri echipamente de protecţie, lavete

nu poate fi estimat în această

- - eliminare prin firme autorizate (sortare,




54/101

04 etapă incinerare)

5.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

5.1. Apa

5.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului

Perimetrul comunei aparţine bazinului hidrografic Bega-Beregsău.

În partea estică a localităţii Seceani, toate văile converg către pârâul Măgheruş, care are un curs permanent, dar cu un debit fluctuant, în timpul toamnelor şi al primăverilor ploioase întreaga luncă fiind inundată. Pârâul şi-a fixat cursul pe o linie tectonică, fapt ce a dus la apariţia unui şir de izvoare mineralizate şi a câtorva vulcani noroioşi a căror barbotare se datorează puternicelor ieşiri de gaze reci din interiorul pământului.

Zona mai este drenată de pârâul Iercici care are un curs sinuos şi permanent, canalizat, cu o luncă largă ce în multe locuri depăşeşte 200-300 m lăţime, precum şi de o serie de văi cu debite intermitente ca Apa Mare, Valea Vinelor, Suda Bara, Valea Lacului, Valea Carani.

In conformitate cu Studiul hidrogeologic, la data executării forajului – 21.03.2011, apa subterană a fost interceptată pe adâncimea forajului F 1 la cota -4,30m sub formă de infiltraţii. Sunt posibile şi infiltraţii în partea superioară a terenului de fundare, în perioadele cu precipitaţii abundente şi de topire a zăpezilor. Se apreciază un nivel maxim absolut al apelor subterane NHmax = -3,50 m. Nivelul maxim absolut al apelor subterane poate fi stabilit cu exactitate numai în urma executării unor studii hidrogeologice complexe, realizate pe baza unor observaţii asupra fluctuaţiilor nivelului apelor subterane, de-a lungul unei perioade îndelungate de timp (în funcţie de anotimpuri, cantitatea de precipitaţii, etc).

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, asigurarea debitului de apă pentru dotările propuse in proiect, nu influenţează regimul apelor de suprafaţă sau subterane, a obiectivelor existente şi programate a se executa în zonă.

Amplasamentul studiat pentru realizarea constructiei nu este inundabil.

5.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila pentru nevoi igienico-sanitare si tehnologice (centrala termica pentru agentul termic si centrala pentru producerea aburului necesar utilajelor) si pentru asigurarea rezervei de incendiu,se realizeaza prin preluarea




55/101

necesarului de apa Qmax=3,5 l/s din forajul de adancime, H≈100 m, Ø 225 mm si gospodaria de apa realizate conform Studiului hidrogeologic elaborat de Administratia Bazinala de Apa Banat si Avizului de gospodarire a apelor Nr. ABAB – 141 din 27.05.2011 privind investitia: „Construire unitate pentru depozitare cereale si ulei in localitatea Ortisoara”.Pe amplasament se va realiza si proiectul mai sus amintit , iar gospodaria de apa va fi comuna celor doua proiecte.

Gospodaria de apa prevede:

- foraj echipat cu electropompa submersibila ce va asigura un debit de 12,50

mc/h, H=30 mCA si vas hidrofor V=100 litri;

- retea de distributie a apei din teava polietilena PE-HD PE80 SDR17.6 PN6

DN 75x4,30; L=120 m si DN 32x2 mm;

- bazin de incendiu deschis, semiingropat, Vtot.=450 m3; timp de refacere 36 ore din foraj;

- retea de apa inelara pentru incendiu din teava de polietilena PE-HD PE80 SDR17.6 PN6 DN140x8,0; L=400 m, prevazuta cu 5 hidranti de incendiu subterani exteriori Dn 100, respectiv 5 hidranti interiori si o instalatie de sprinklere;

- grup de pompare format din 2+1R pompe Q=90 mc/h, H=50 mCA.

Conform Aviz de gospodarire a apelor nr. 143/08.06.2012, debitele de apa avizate sunt:

Q zi max = 2,21 m3/zi (0,03 l/s);

Qzi med = 1,70 m3/zi (0,02 l/s);

Q orar max = 0,28 m3/h (0,06 l/s).

5.1.3. Impactul potential

Se poate manifesta prin canalizarea apelor uzate.

Evacuarea apelor uzate din incinta unităţii se va face în sistem divizor astfel:




56/101

Apele uzate menajere: vor fi evacuate prin intermediul retelei de canalizare din incinta ce se va realiza din tuburi PVC-KG SN4 DN110, L=35 m, intr-un bazin etans vidanjabil, V=15 m3.

Apele uzate se vor vidanja la statia de epurare a municipiului Timisoara de catre S.C. CASA DEL MARIO S.R.L. Timisoara conform Contract de prestari servicii 274/12.04.2011.

Debite de ape uzate menajere:

Quz zi max = 1,77 m3/zi (0,02 l/s);

Quz zi med = 1,36 m3/zi (0,02 l/s);

Quz orar max = 0,22 m3/h (0,06 l/s).

Apele pluviale: de pe suprafete construite se vor colecta pin reteaua de ape pluviale din tuburi PVC –KG 250 mm, cu descarcare in bazinul de retentie cu capacitatea V = 400 m2 .

Apele pluviale colectate de pe parcari si drumuri de incintă, dupa trecerea prin separatorul de hidrocarburi (Q=85 l/s si Vtotal=7000 litri), vor fi evacuate in bazinul de retentie cu capacitatea V=400 m2, de unde se vor utiliza pentru intretinerea spatiilor verzi si/sau ca rezerva de incendiu.

Condiţii de deversare în receptori

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate în reţeaua publică de canalizare vor respecta prevederile NTPA 002/2005.

Categoria apei evacuate Menajere si pluviale care necesita epurare

Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită admisibile

Temperatura C 40

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)

Unit pH 6,5 – 8,5

Materii în suspensie mg/dm3 350

Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg/dm3 300

Consum chimic de oxigen - metoda cu bicromat de

mg/dm3 500




57/101

potasiu (CCO-Cr) 1

Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 30

Fosfor total (P) mg/dm3 5,0

Substanţe extractabile cu eter de petrol

mg/dm3 30

Detergenţi sintetici anion activi biodegradabili

mg/dm3 25

Plumb (Pb2) mg/dm3 0,5

Cupru (Cu2) mg/dm3 0,2

Nichel (Ni2) mg/dm3 1

Zinc (Zn2)2 mg/dm3 1

Valorile indicatorilor de calitate ai apelor pluviale trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de H.G. 352/2005 – Normativul NTPA 001/2005.

Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise (mg/l) conform

HG 352/2005 – NTPA 001/2005

Ape pluviale trecute prin separator de

hidrocarburi

pH 6,5÷8,5

Materii in suspensie 35

Subst. extr. cu solventi organici

20

Produse petroliere 5




58/101

5.1.4. Masuri de diminuare a impactului

Calitatea apelor uzate evacuate va fi monitorizată de SC Aquatim, care urmăreşte respectarea limitelor indicatorilor de calitate prevăzuţi în NTPA 002/2005.

Recoltarea probelor de apă evacuată pentru analiză se va realiza din bazinul vidanjabil si se va efectua la fiecare vidanjare sau la termenele stabilite de catre SC Aquatim SA.

Unitatea nu va dispune de instalaţii proprii de realizare a monitoringului pentru supravegherea calităţii apelor uzate evacuate.

Unitatea va fi prevăzută cu contoare de măsurare a volumelor de ape prelevate.

apa pluvială evacuată de pe platforma fabricii va fi epurată într-un separator de produse petroliere.

Gurile de scurgere a platformelor de depozitare vor fi prevăzute cu capace (sistem normal închis). Se permite numai evacuarea apelor pluviale. Scurgerile accidentale de fluide vor fi colectate şi după caz, recuperate.

Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor disfuncţionalităţilor accidentale din sistemele de alimentare şi evacuare ale apelor, administratorul instalaţiei va realiza un plan de informare şi alarmare, în care personalul de deservire şi cel de întreţinere au atribuţii bine stabilite.

5.1.5. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului produs s-a facut pentru :

Faza de realizare a investiţiei

Factor de mediu/resursa

Impact potential

Conditii existente

Imapct prognozat (marime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Ape subterane

Suspensii, produse petroliere, uleiuri minerale

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale,

N – pe o arie redusa si timp limitat

M – materiale absorbante, recuperare

n




59/101

posibile infiltratii in sol-subsol, freatic

După realizarea investiţiei – INSTALAŢIE BIODIESEL

Factor de mediu/ resursa

Impact potential

Conditii existente

Imapct prognozat (marime, extindere, tip)


Impact rezidual

Apa din bazinul de vidanjare care ajunge in Staţia de Epurare si de aici in curs de suprafaţă

Suspensii, produse petroliere, uleiuri minerale

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale, materii prime si produs finit, evacuate in bazinul vidanjabil

N-Impact negativ – pe o arie redusa si timp limitat

M– materiale absorbante, recuperare în cuve de retenţie, intretinere corespunzatoare decantor-SPP

N

Semnificatia termenilor :

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.

N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.




60/101

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.

O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie:

Prin investiţia propusă nu pot fi induse fenomene grave de poluare a freaticului sau apelor de suprafaţă. Prin faptul ca zonele funcţionale sunt in totalitate acoperite prin betonare, posibilitatea de impurificare a freaticului in zona, datorita unor infiltraţii, este eliminata. Rezervoarele de materii prime si produs finit (biodiesel) sunt amplasate in cladiri betonate prevazute cu base de colectare a scurgerilor si in cuve betonate de retenţie, impermeabilizate.

5.2. Aerul

5.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament

Localitatea Orţişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic Câmpiei Timişului, cu unele influenţe submediteraneene şi oceanice .

Condiţiile climatice din zona localităţii Orţişoara se caracterizează prin următorii parametri:

Media lunară minimă: -1,0°C- Ianuarie;

Media lunară maximă: +21,0°C - lulie-August;

Temperatura minimă absolută: -35,3°C la data de 24.01.1963; Temperatura maximă absolută: +40,0°C la data de 16.08.1952; Temperatura medie anuală: +10,7°C ;

Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Câmpia Timişului primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât Câmpia Română. Media anuală a precipitaţiilor din zona Orţişoara, de 631 mm, apropiată de media ţării, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie




61/101

(34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene.

Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine.

Regimul eolîan

Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. în mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.

Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de masivele carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul Timiş-Cerna, valea Mureşului etc), localitatea Orţişoara suportă, din direcţia nord-vest şi vest, o mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest a României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii.

Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară, cu precipitaţii bogate şi viteze medii ale acestora de 3 m/s ... 4 m/s. în aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse.

Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994).




62/101

În aceste condiţii considerăm că se efectuează o ventilare bună a amplasamentului, cu dispersie în special spre zona estica ,nepopulată.

5.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă

In vecinatatea amplasamentului nu sunt alte surse de emisii. Amplasamentul a fost initial utilizat pentru exploatatii agricole. In prezent este nefunctional si se doreste refunctionalizarea lui, prin realizarea acestui proiect si a celui de depozitare cereale. Pe suprafata ramasa , in viitor beneficiarul va mai dezvolta si alte proiecte.

5.2.3.Surse de poluanţi generaţi de activitate

Sursa de emisii atmosferice Poluantii emisi

Lucrari de constructie in faza de proiect suspensii minerale, gaze de eşapament: CO, NOx, SO2, Pb, COV, particule

Circulatia din incinta în timpul lucrărilor de construcţii.

Evacuări de gaze de eşapament (CO,NOx, SO2, Pb, COV, particule),

Circulatia din incinta in timpul functionarii instalatiei

Evacuări de gaze de eşapament (CO,NOx, SO2, Pb, COV, particule),

Depozitari materii prime si produse finite

Emisii COV de la depozitarea materiilor prime şi a produselor ( ulei, metanol şi biodiesel) şi din emisiile din procesul de producţie

Centrala termica pulberi, SO2, CO, CO2, hidrocarburi, NOx,

Faza de construcţie,

Ca surse de poluanţi existente pe amplasament s-au identificat pentru faza de construcţie, următoarele:

- operaţii de excavaţii teren,




63/101

- mijloace de transport a materialelor de construcţii,

- utilaje folosite pentru construcţie şi amenajare, turnare betoane etc.

- operaţii de sudură, tăiere metale, lemn, PVC etc.

Este greu de făcut o apreciere exactă privind rata de emisie a acestor surse de emisie fiind dependentă de mai mulţi factori:

In , general in faza de constructie se produc în principal emisii semnificative de praf (particule minerale netoxice)şi gaze de eşapament, care sunt considerate ca provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive. Cantitatea acestora depinde de :

- tipul utilajelor utilizate în construcţie, combustibil utilizat,

- starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport,

- timp şi perioade de funcţionare,

- durata de realizare a construcţiilor,

- factori climatici ca: precipitaţii, temperatură, umiditate atmosferică, direcţia şi viteza vântului, inversiuni termice,

- materiale utilizate în construcţie, tehnici de sudură etc.

Emisiile principale sunt:

- particulele minerale în suspensie, dar care sedimentează rapid chiar şi într-o atmosferă imobilă,

- gazele de eşapament: SOx, NOx, CO, particule, COV.

Faza de funcţionare

Pentru faza de funcţionare a unităţii se iau în considerare două tipuri de emisii:

- prin surse punctuale

- prin surse difuze:

Emisii prin surse punctuale

Emisiile prin surse punctuale se datoreaza gazelor arse cu continut de : SO2, CO, NOx , pulberi, rezultate de la arderea combustibilului in centrala termica.

Gazele arse sunt evacuate printr-un cos cu H = 9 m, Dn 250 mm.

Centrala termica este dotata cu un cazan de producere apa calda de ultima generatie cu un randament sporit ( > 90%).

Fabricantul garanteaza emisii in gazele arse la cos in limitele admise de legislatia in vigoare. La punerea in functiune a cazanului, furnizorul va efectua toate reglajele




64/101

arderii astfel incat concentratiile de SO2, CO si NOx sa se incadraze in limitele admise de Ordinul 462/1993.

Cazanul va functiona pe control automat, astfel reglajele arderii nu se modifica.

Emisii prin surse difuze

Sursele de emisii difuze pot fi:

- rezervoarele de depozitare metanol, de la care se pot emite în atmosferã compuşi organici volatili – COV

- instalatia de fabricare biodiesel, de la care se pot emite în atmosferã compuşi organici volatili – COV, la vehicularea fluidelor prin pompare in conductele tehnologice si vasele de reactie

- mijloacele auto, de la care se emit în atmosferã prin gaze de eşapament: hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx , particule. Mijloacele auto in timpul descarcarii materiilor prime sau incarcarii cu produs finit stationeaza cu motoarele oprite. Emisiile de gaze de eşapament datorate circulatiei mijloacelor auto, sunt nesemnificative.

Pentru emisiile fugitive in aer nu pot fi stabilite limite de emisii.

5.2.4. Prognozarea poluării aerului

Nu au fost cuantificate emisiile rezultate în faza de construcţie şi modernizare hală existentă. Însă după cum s-a mai precizat, aceste emisii prezintă anumite particularităţi:

- eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi mici,

- emisiile pot fi considerate de suprafaţă, cu o arie de extindere ce nu va depăşi perimetrul amplasamentului şi sunt limitate în timp, pe perioada executării lucrărilor.

Calculul imisiilor în perioada de funcţionare

Centrala termica avand putere mica de 100 kw si functionand cu gaz lichefiat, nu va conduce la cresteri ale concentratiilor de poluanti in aer. Cosul de 9 m va asigura o deiăersie eficienta a gazelor de la centrala termica.

Pentru metanol valoarea la emisie maximă, asociată cu tehnicile BAT este 20 mg/mc.

Valoarea în imisie indicată de STAS 12.574/87 – Aer din zonele protejate: 1 mg/mc – media de scurtă durată şi 0,5 mg/mc – media zilnică.

Documentul de referinţa pentru compuşi organici – Production of Large Volume Organic Chemical, Anexa VIII, încadrează metanolul în clasa O1, indicând pentru un debit masic mai mare de 0,1 kg/h o concentraţie la emisie de 20 mg/mc, iar în tabelul F1 caracterizează metanolul ca fiind toxic la ingestie şi inhalaţie, in categoria




65/101

substanţelor cu potenţial de creare a ozonului fotochimic (21ppm), miros (4ppm), categoria risc - scăzută.

Datele teoretice rezultate din calculul imisiilor indică concentraţii sub 7,5 µg/mc, mult mai mică decât concentraţia admisibilă

5.2.5. Măsuri de diminuare a impactului

Reducerea emisiilor COV

În vederea minimizării emisiilor de COV, s-au luat următoarele măsuri:

- procesul de productie se realizeaza in sistem inchis, toate utilajele fiind prevazute cu condensatoare de reflux, racite cu apa de 5°C, ceea ce previne emisiile de vapori de metanol.

- rezervoarele de depozitare metanol sunt prevazute cu supape de respiratie, ce se deschid în mod cu totul excepţional dacă are loc o crestere a presiunii in rezervor peste presiunea la care este reglata supapa. La deschiderea supapei se evacuează azot cu urme de compusi organici volatili. Evacuarea are loc numai o perioada scurtă până când presiunea din rezervor scade sub presiunea la care este reglată supapa de respiratie, aceasta închizându-se automat. Supapa de respiratie este reglata in asa fel incat presiunea la suprafata lichidului sa fie de 0,027 bar. Daca presiunea in rezervor datorata incarcarii cu o cantitate de lichid creste, supapa permite eliminarea in atmosfera a unei cantitati de azot pana la reglarea aceleasi presiuni. In situatia in care presiunea scade in momentul scoaterii lichidului din rezervor , in mod automat se introduce azot din rezervorul de stocare azot.

- in hala de fabricatie sunt montate detectoare de explozie a vaporilor de metanol cu transmiterea semnalului la tabloul de comanda la o centrala de monitorizare a pericolului de explozie cu sistem de semnalizare acustic si optic. In situatia in care apar vapori de metanol si concentratia acestora in aer atinge 10% din limita inferioara de explozie a vaporilor de metanol in aer (5,5% volum/volum aer) acesta este semnalizat la tabloul de comanda, astfel se poate interveni pentru eliminarea defectiunii.

- toate utilajele sunt prevazute cu impamantare pentru scurgerea electricitatii statice pentru prevenirea exploziilor ce ar putea duce la emisii de COV in aer.

Procesul de fabricatie este controlat integral in mod automat prin masurarea parametrilor de lucru (nivel, temperatura, presiune, debit) cu transmitere la calculatorul de proces din tabloul de comanda.

Faza de proces Punctul de Poluant Echipament de




66/101

emisie depoluare

Depozitare metanol

Evacuare prin aerisiri in timpul depozitarii si manipularii

-COV

- vapori de metanol

-evacuare prin conducta de aerisire ridicata la inaltime dotata cu opritor de flacari, inchideri hidraulice la rezervoarele de stocare existente

Hala de fabricatie biodiesel

Vehicularea fluidelor prin pompare in conducte tehnologice si vase de reactie

-COV

- miros

- vapori de metanol

-evacuare prin ventilatie naturala si exhaustare prin tubulatura,

-supape de siguranta

- toate rezervoarele vor fi dotate cu instrumente şi proceduri pentru prevenirea supraumplerii (măsurarea nivelului ), supape de respiraţie şi opritoare de flăcări;

- capacitatea cuvei de retenţie, trebuie sa fie 110% din cel mai mare rezervor din incintă.Împrejmuirea trebuie să fie impermeabilă şi inspectată regulat pentru a se asigura integritatea structurală.Nu vor fi conectate direct la cuvă conducta de drenaj, dar poate fi prevăzută extragerea apei de ploaie.

- încărcarea şi descărcarea containerelor :

- conductele de umplere să fie imersate în lichid;

- asigurarea recuperării vaporilor la încărcare, în containerul de transport;

- asigurarea cu robinete de închidere sigure.

- vaporii produşi în timpul stocării sau manipulării sunt de preferinţă recuperaţi prin absorbţie.

-o sursă potenţială de emisii fugitive o constituie robineţii, flanşele, flanşele de inchidere, robineţii de siguranţă, etanşările pompelor şi compresoarelor, ştuţurile de prelevare a probelor.. Este necesar să se aleagă robinetele adecvate, să fie asigurata verificarea acestora. Se va reduce cât mai mult posibil numărul de flanşe, se va asigura controlul lor, se vor bloca cu flanşe ventilele de golire a conductelor, se va reduce numărul de puncte de prelevare a probelor. Se vor alege pompele care asigură o foarte bună etanşare.

Reducerea pierderilor de fluide. În acest scop se vor utiliza:




67/101

- detectoarele de vapori de metanol, pentru detectarea concentraţiilor limitelor de explozie;

Remedierea pierderilor de fluide.

- Se vor realiza imediat reparaţiile minore, scoaterea din funcţiune a utilajelor şi efectuarea reparaţiilor grele, schimbarea echipamentelor.


Valorile în imisie si compararea cu standardul de mediu ne permite să concluzionăm că nu se poate înregistra un impact negativ dat de depăşirea acestuia pentru emisiile de la centrala termică, în timpul funcţionării instalaţiei.

Un impact s-ar putea manifesta în perioada de construcţie/modernizare. Aria de extindere însă nu depăşeşte limita obiectivului şi durata este limitată în timp.

Măsurile de reducere a emisiilor COV va face ca impactul acestora să fie redus.

Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului , în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului:

Faza de construcţie

Factor de mediu sau resursă

Impact potenţial

Condiţii existente

Imapact prognozat (mărime, extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi în suspensie şi sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV

pulberi în suspensie şi sedimentabile, NOx, CO în limite admisibile

N – pe o arie redusă şi timp limitat

M (limitarea funcţionării utilitarelor pe amplasament)

n



Imapct potenţial

Condiţii existente

Impact prognozat (mărime, extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea Pulberi în pulberi în N – pe o arie n/M




68/101

aerului suspensie şi sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV

suspensie şi sedimentabile, NOx, CO în limite admisibile

de extindere medie, permanent

Prezentate la capitolul privind diminuarea impactului

Semnificaţia termenilor:

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului.

N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului.

O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.


5.3. Solul

5.3.1.Geologia





69/101

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Orţişoara se situează în Câmpia piemontană a Vingăi, parte a marii Câmpii a Tisei. Această câmpie înaltă, fragmentată de văi cu caracter piemontan, cu direcţia generală de scurgere spre sud-vest, precum şi de numeroase crovuri cu forme şi dimensiuni diferite, în funcţie de altitudinea medie, îngăduie subdivizarea terenului în trei sectoare:

- Sectorul Seceani care prezintă cea mai ridicată altitudine din Câmpia piemontană Vinga (187,7 m în punctul Suda Bara), expune platouri destul de înguste, fragmentate de văi adânci de 40-80 m şi largi de 20-70 m, cu pante în general accentuate, de 10-25%;

- Sectorul Orţişoara-Vinga, cu o altitudine cuprinsă între 150-170 m, are o energie de relief mai atenuată decât a sectorului precedent, platouri mai întinse şi pantele versanţilor mai reduse, oscilând între 10-18%;

- Sectorul Călacea-Bărăteaz-Satchinez, cu o altitudine cuprinsă între 100-130 m, este porţiunea cea mai joasă care face, începând din partea vestică a localităţii Călacea, trecerea foarte lină spre câmpia joasă, prezentând platouri foarte largi şi o fragmentare a terenului mică, realizată de văi cu o adâncime de 5-10 m, cu versanţi moderat înclinaţi.

Din punct de vedere geologic, privind structurile geologice ale zonei, se găsesc depozitele cuaternare (depozite fluvio-lacustre: argile, nisipuri, pietrişuri) cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - până la cea 600 m adâncime - şi cele daciene în facies lacustru şi de mlaştină, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmează formaţiunile ponţianului şi sarmaţianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului cristalin.

5.3.2.Surse de poluare a solului

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:

-instalatia de fabricare biodiesel

- depozitul de materii prime si produse finite

- punctele de incarcare / descarcare

- reteaua de canalizare ape uzate menajere

- separatoarele de ulei

5.3.3.Impactul potenţial

În timpul realizării investiţiei

Acesta consta practic în lucrarile care se efectueaza pentru:

- indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza a fi construita




70/101

- amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat (macarale), a cailor de rulare pentru utilaje speciale

- amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul

amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la realizarea cladirilor.

- pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului

După realizarea investiţiei

Impactul potential poate apărea în mod accidental. Acesta poate consta in :

Scurgeri accidentale de substanţe toxice şi inflamabile :

-pierdere de metanol din conductele de transvazare, care poate produce o dispersie toxică în mediu,

- pierdere de biodiesel din conductele de transvazare

Incendii :

- în contact cu o flacără se pot aprinde scurgerile accidentale de substanţe inflamabile.

Explozii

-în contact cu aerul vaporii de metanol, în anumite concentraţii, pot forma amestecuri explozive , ce pot genera explozii.

5.3.4.Măsuri de diminuare a impactului

In timpul realizării investiţiei:

- se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare autorizate, care corespund din punct de vedere tehnic normelor RAR;

- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat funcţie de cerinţele de lucru;

- societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

- nu pot fi luate alte măsuri de diminuare a impactului în faza de realizare a investiţiei.




71/101

Masuri de protectie prevazute în timpul funcţionării instalaţiei :

În vederea minimizării posibilităţilor de apariţiei a unor evenimente nedorite cu impact asupra solului, subsolului şi a panzei freatice s-au luat următoarele măsuri:

- amplasarea instalatiei de fabricare biodiesel in hala de productie, care este prevazuta cu pardoseala betonata integral;

- obiectivele instalatiei de producere biodiesel sunt etanse, prevazute cu sistem de automatizare, realizate din inox, rezistent la coroziune;

- pompele de alimentare si evacuare sunt prevazute cu etansari specifice fiecarui produs vehiculat;

- betonarea integrala a amplasamentului depozitului de materii prime si produs finit.

-montarea rezervoarelor s-a realizat suprateran, pe schelete metalice incastrate in beton, pe platforme betonate;

- amplasamentele punctelor incarcare / descarcare sunt betonate si realizate cu panta spre gura de scurgere

- utilizarea de furtune de descãrcare/incarcare adecvate prevazute cu cuple rapide tip Kamlock, pentru evitarea pierderilor accidentale de materii prime si produs finit în timpul descărcării / incarcarii din/in autocisterne

- separatoarele de ulei sunt realizate din beton armat, prevazute cu hidroizolatie

- sistemul de canalizare este realizat etans si este inspectat periodic, conform Programului anual de intretinere

-caile de acces interioare sunt betonate ;

- toate conductele tehnologice in marea lor majoritate sunt realizate din OL inox, rezistent la coroziune.

Pentru protejarea solului si subsolului sunt prevazute:

- Pardoseli betonate in spatiile de productie;

- Cuve de retentie pentru rezervoarele de depozitare, prevazute cu base colectoare ;

- Utilaje performante si etanse, prevazute cu automatizari locale;

- Conducte din materiale rezistente la coroziune, socuri mecanice;

- Pompe de alimentare prevazute cu etansari specifice pentru fiecare produs vehiculat.

O sursa de poluare a solului o constituie zona depozitului de carburant biodiesel si glicerina prin activitatile de manipulare si depozitare a acestora.Aceste rezervoare sunt prevazute cu basa de colectare a scurgerilor .Operatorul va inspecta periodic




72/101

basele si cuvele de retentie ( in mod normal vizual) , iar o data pe an va efectua teste cu apa pentru verificarea etanseitatii acestora.

Ca urmare a faptului ca zona de desfasurare a activitatii din suprafata incintei este prevazuta cu constructii si platforme betonate, posibilitatea aparitiei unor surse de poluare este diminuata.

Depozitarea substanţelor chimice periculoase se realizează în recipienţi/rezervoare din materiale adecvate, rezistente la coroziunea specifică, fără scurgeri.

Transferul substanţelor periculoase lichide de la recipienţii de depozitare la instalaţii se realizeza prin reţele de conducte adecvate din punct de vedere al rezistenţei la coroziune specifică, etanşeităţii şi a siguranţei în exploatare.

Depozitarea deşeurilor se realizează in containere metalice, pe suprafeţe betonate special amenajate.

5.3.5.Impactul prognozat

Manifestarea unui impact negativ semnificativ în timpul activităţii în condiţii normale de funcţionare, este puţin probabilă, în schimb, în timpul realizării investiţiei impactul prognozat este semnificativ asupra solului şi subsolului. În situaţii accidentale, de risc, impactul poate deveni semnificativ. Cuantificarea impactului asupra solului s-a făcut pentru:

Faza de construcţie


Impact potenţial

Condiţii existente Impact prognozat (mărime, extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea solului şi subsolului

Distrugere a echilibrelor existente şi a folosinţei actuale

Hala producţie şi platforme betonate, zona verde

N NA N




73/101



Impact potenţial

Condiţii existente

Imapct prognozat (mărime, extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea solului şi subsolului

- posibile evacuări accidentale produse chimice

- posibile depozitări necontrolate

- platforme şi căi de acces betonate

- sistem etanş de construcţie a canalizării

- sistem adecvat de depozitare a materiilor prime şi produsului finit

N M (lucrări de întreţinere corespunzătoare; supravegherea proceselor; deţinere de materiale absorbante pentru recuperarea scurgerilor accidentale)

n/M

Semnificaţia termenilor:

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului.

N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.




74/101

n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului.

O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.


In concluzie :

Pot aparea fenomene de poluare accidentală grava doar în cazul producerii unor avarii urmate de deversări de produse chimice, când impactul poate fi semnificativ. În condiţii normale de funcţionare, impactul prognozat este nesemnificativ datorită dotarilor şi măsurilor de siguranţă luate (cuve betonate impermeabilizate pentru depozitarea produsului finit şi a materiilor prime).

5.4.Biodiversitatea

5.4.1.Date generale

Instalatia de biodiesel va fi amplasată pe o platforma industriala in intravilanul localitatii Ortisoara, jud. Timis. În vecinătatea fabricii, pe zona ce ar putea fi influenţată de construcţia şi funcţionarea acesteia nu sunt raportate ecosisteme terestre sau acvatice cu potenţial biologic deosebit. Judeţul Timis deţine 14 arii naturale de importanţă naţională menţionate în Legea Nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III – a zone protejate . Rezervatiile naturale si ariile protejate în Judetul Timis sunt:

Arboretumul Bazos

Lacul Surduc

Locul Fosifer Rădmănesti

Lunca Pogănisului, Tormac si Sacosul Turcesc

Mlastinile Murani

Mlastinile Satchinez

Movila Sisitak, Sânpetru Mare

Parcul Banloc

Parcul Botanic Timisoara

Parcul Botanic Beba Veche




75/101

Parcul Natural Lunca Muresului [1] - cuprinde 4 rezervatii naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igris precum si Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două judete.

Pajistea cu Narcise Bătesti, Făget

Pădurea Bistra, Ghiroda

Pădurea Dumbrava, Buzias

Pădurea Parc Buzias, Buzias

Sărăturile Dinias, Peciu Nou

Deşi pe teritoriul judeţului Timis se găsesc zone ocrotite, cu peisaje sau specii de plante deosebite, în zona în care urmează a fi amplasat obiectivul nu au fost identificate specii vegetale sau animale incluse în reţeaua Natura 2000 sau alte arii naturale protejate.

• Habitate naturale. Flora şi fauna.

Vegetaţia naturală, puternic influenţată de activităţile umane, se caracterizează prin prezenţa pe scara restrânsa a plantelor de silvostepa şi printr-o frecvenţă mai mare a vegetaţiei hidro – şi higrofile din cauza excesului de umiditate.

Cu toate că zona cercetată se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor fizico-geografice, iar climatul edificat pe un fond temperat continental cu influenţe submediteraniene, manifestă mai ales, în legătură cu relieful, un număr restrâns de microclimate locale intervenţiile antropice s-au soldat cu evidente implicaţii în dispunerea solurilor şi a vegetaţiei.

Intervenţia omului asupra învelişului vegetal (şi a ecosistemelor naturale în general) a apărut încă din primele începuturi ale activităţii sale economice, astfel că starea actuală a solurilor şi a vegetaţiei apare azi ca o rezultantă a interacţiunii dintre factorii naturali şi cei antropici.

Din punct de vedere fitogeografic, zona cercetată aparţine provinciei geobotanice central europene, puternic influenţată de vecinătatea provinciei geobotanice sud – europene.

Astfel elementele floristice naturale au obârşii geografice diferite: europene, euroasiatice, boreale, balcanice, mediteraniene, ilirice, la care pot fi adăugate o serie de plante endemice.

Componenţa floristică a teritoriului studiat se încadrează în zona de stepă spre silvostepă, însă antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea, pe mari suprafeţe, a vegetaţiei naturale cu spaţii construite.

Multe dintre speciile de plante ce alcătuiesc stratul ierbos al pajiştilor din regiune sunt plante medicinale ca : pelinul (Artemisia alesinthum) , coada şoricelului (Achillea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Lunca_Mure%C8%99ului

http://luncamuresului.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad




76/101

millefolium), muşeţelul (Matricaria chamomilla), pătlagina (Plantago lanceolata). Dintre graminee predomină colilia (Stipa callata), firuţa cu bulbi (Poa bulbosa), laptele cucului şi mai puţin răspândite păiuşurile.

Vegetaţia lemnoasă, deşi minoră în peisaj, se compune cu precadere din stejărişuri, iar izolat se întâlnesc plopul (Plopulus tremura), salcia (Salix alba) întâlnită pe marginea bălţiilor ori arţarul. Din categoria subarbuştii, s-au evidenţiat porumbarul (Prunus spinosa), trandafirul pitic (Rosa austriaca), măceşul (Rosa canina ), rugul şi murul (Rubus idaeus) care au o extindere mai mare în timpul verii pe terenurile recoltate unde formează tufişuri târâtoare.

Vegetaţia acvatică este alcătuită din: papură (Typha latifolia), pipirigul (Scirpus lacustris), rogozul ( Carex sp.) , menta de apă (Mentha aqatica). Dintre plantele plutitoare au fost evidentiate lintiţa (Lemna trisulea), iarba broaştei (Hydrocharis sp). Starea pădurilor: Deşi în judeţul Timis suprafaţa fondului forestier, proprietate publică a statului, însumează o suprafata destul de redusa menţionăm că amplasamentul analizat nu este inclus în fondul forestier.

Zona amplasamentului este puternic antropizată, din acest motiv flora si fauna este cea specifica mediului antropizat.


Dată fiind desfăşurarea activităţii într-o zonă puternic antropizată - zona studiată nu se pune problema afectării fondului floristic şi faunistic al zonei, cu excepţia suprafeţelor de teren scoase din circuitul agricol.Estimarea imisiilor în aer şi încadrarea în limitele pentru protecţia vegetaţiei ne permite să afirmăm că proiectul nu are impact asupra vegetaţiei.

5.5. Peisajul

5.5.1 Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia

Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii, dezvoltarea acesteia.

Instalatia de biodiesel este amplasată într-o zonă industrială, in intravilanul localitatii Ortisoara, pe o insula . Construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei de extracţie uleiuri vegetale si producere biodiesel nu prezintă elemente funcţionale sau de altă natură care ar putea să aducă prejudicii peisajului din zonă.

Obiectivul analizat se găseşte la o distanţă de circa 2000 m de locuinţe.




77/101

Construirea instalatiei nu va afecta contextul existent şi urmăreşte să se încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un aranjament al spaţiilor verzi care conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial.


În urma analizării amplasamentului şi ştiind faptul că în incintă se va desfăşura o activitate industrială – de producere de biocombustibil, suntem de părere că peisajul nu va avea de suferit decât în condiţiile unui accident major, în cazul în care nu se vor lua toate măsurile de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, în manipularea materiei prime şi a produsului finit şi în cazul activităţii de producţie propriuzise. În ceea ce priveşte raportul dintre teritoriul natural şi cel modificat prin constrirea fabricii, se poate spune că nu se va modifica semnificativ .

5.7.3. Masuri de diminuare a impactului

La finalizarea lucrărilor de investiţii, zonele afectate de organizarea de şantier vor fi igienizate şi ecologizate prin plantare de arbuşti şi inerbări.

În ceea ce priveşte impactul asupra vegetaţiei şi faunei arătăm că întrucât peisajul este puternic antropizat, prezenţa acestor factori de mediu în starea lor naturală nu mai este semnificativă. Nu există în apropiere mici zone împădurite care să poată fi afectate.

5.6. Mediul social şi economic

Mediul social şi economic, ca sistem complex, este o componentă a ierarhiei sistemelor ecologice. Fiecare sistem socio-economic este echivalent cu un complex regional sau macroregional de ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale, sisteme tehnice de conversie a potenţialului resurselor energetice în energie utilizabilă şi antropizate, interconectate prin sisteme de transport şi comunicaţii. Acestea s-au diferenţiat prin aplicarea pe termen lung a unor politici şi strategii de transformare, subordonare şi control sau de înlocuire a ecosistemelor naturale şi seminaturale de pe teritoriul interesat.

Densitatea fluxurilor materiale, energetice şi informaţionale la nivelul infrastructurii generatoare de bunuri şi servicii, va creşte prin realizarea noului obiectiv, creând un impact pozitiv social-economic.

Obiectivul analizat va avea un efect benefic asupra factorului socio - uman din zonă, prin faptul că va asigura noi locuri de munca. Distanţa faţă de locuinte prevazuta conform reglementarilor din planurile de urbanism este suficienta bunei desfasurari a activitatii, in conditii de protectie a sanatatii populatiei.




78/101

Impactul dat de realizarea acestui proiect, din punct de vedere al condiţiilor de viaţă se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs pe perioada de execuţie.

.

5.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În zona în care se doreşte a se realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice, istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrările executate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în care, prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau de altă natură, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorice, arheologice şi culturale, să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrărilor.

6.SITUAŢII DE RISC

6.1 Analiza încadrarii activităţii în prevederile HG nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

Calculul pentru limita inferioară a cantităţilor relevante specifice:

Cantităţi de substanţe periculoase existente în unitate:

Substanţa Fraze de risc Cantitatea existenţă în unitate

(t)

Cantitate relevantă

(t)

Metanol R11-23/24/25-39/23/24/25

45,6 500

Metilat de natriu R23/24/25, R11, R35

1,8 10

Biodiesel R10 64 5000

Aditiv R37, R43, R52/53 0,2 500

∑qexistentă/Q lim. inf. = 45,6/500 + 1,8/10 + 64/5000 + 0,2/500 = 0,28 < 1




79/101

Activitatea nu intră sub incidenţa acestei hotărâri, deci nu poate fi cauza unor accidente majore.

6.2. Accidente potenţiale

Evenimente Exemple de cauze ce pot provoca aceste evenimente

Foc aprinderea scurgerilor accidentale,

autoaprinderea,

defecte la instalaţia electrică ,

activităţi periculoase: sudură, fumat, încărcarea bateriilor, etc.

incendiu,

* evenimente externe: ex. incendiu pe proprietăţile adiacente.

Explozie foc,

* scurgeri de substanţe incompatibile sau substanţe inflamabile.

Evacuare de substanţe periculoase

defecţiuni la containere,

impactul cu vehicule sau alte obiecte,

eroare de operare – încărcare, descărcare etc.

6.3.Analiza posibilităţii apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului inclusiv cu impact semnificativ dincolo de graniţele ţării

6.3.1. Accidente posibile :


pierdere de metanol din conductele de transvazare, care poate produce o dispresie toxică în mediu,

pierdere de biodiesel din conductele de transvazare

Incendii :


Explozii




80/101

în contact cu aerul vaporii de metanol, în anumite concentraţii, pot forma amestecuri explozive , ce pot genera explozii.

6.3. 2. Efecte posibile ale accidentelor

Incendiu

► Acţiune termică:

degajare de căldură, fum, gaze fierbinţi, flăcări având ca efecte asupra construcţiei reducerea rezistenţei mecanice, deformaţii, instabilitate, prăbuşire . Se mai pot produce:

la utilizatori: intoxicare, arsuri, traumatisme, reducerea vizibilităţii, panică;

în mediu: degradarea calităţii factorilor de mediu, creşterea temperaturii aerului şi afectarea vegetaţiei-faunei-populaţiei.

► Impurificarea factorilor de mediu:

substanţe sau produşi de ardere, apă impurificată de la stingerea incendiului, ce vor avea ca efect:

la utilizatori: intoxicări ;

în mediu: degradarea calităţii aerului, apei si a solului;

apa încărcată cu substanţele stingătoare va afecta canalizarea, solul, apa freatică.

Explozie

► Acţiunea undei de şoc poate produce:

spargerea geamurilor,

crăpături ale pereţilor,

rupturi ale conductelor rezervoarelor de stocare,

vătămarea omului prin : traumatisme uşoare (contuzii, ţiuitul urechilor) traumatisme mijlocii (contuzii, surditate), traumatisme grave (fracturi, hemoragii interne), traumatisme foarte grave, respectiv moartea.

Scurgeri accidentale de substanţe periculoase

► Substanţele inflamabile şi toxice pot afecta apa, solul, personalul.

► Pot fi cauza unor incendii a substanţelor inflamabile.




81/101

6.3.3. Măsuri de prevenire a accidentelor

6.3.3.1. Zonarea ,, Ex ,,

În anumite zone se poate crea o atmosferă inflamabilă, datorită emisiilor accidentale (scurgeri, evacuări de vapori de substanţe inflamabile).Acestea sunt zone periculoase şi trebuie evitate, sau trebuiesc luate masuri de control a surselor de aprindere.

Aceste zone trebuiesc identificate de proiectant şi marcate pe un plan de situaţie.

Se vor respecta masurile de prevenire:

Producătorul reactoarelor de biodiesel, interzice apariţia atmosferei inflamabile în hala de producţie şi cere o ventilaţie corespunzătoare a acesteia.

La rezervorul de metanol: se va crea perna de azot deasupra lichidului, pentru a preveni contactul cu oxigenul;

La rezervorul de metanol şi de biodiesel se va asigura stocarea lichidului la o temperatură de siguranţă pentru a preveni formarea amestecurilor explozive.

Prevenirea introducerii surselor de aprindere în zonele periculoase:

protecţia echipamentelor electrice;

interzicerea lucrului cu flacără deschisă : sudură, tăierea metalelor, etc.

Interzicerea fumatului;

Limitarea vehiculelor cu motoare cu combustie internă;

Prevenirea încălzirii suprafeţelor, a încălzirii prin fricţiune, a electricităţii statice.

6.3.3. 2. Protecţia impotriva focului

Este important de a preveni influenţa dintre rezervoare în cazul apariţiei focului, de a avea o distanţă suficientă între rezervoare, limita amplasamentului şi construcţii. Este important de a asigura protecţia împotriva focului prin:

pardoseală rezistentă la foc;

zid rezistent la foc;

sistem de răcire cu apă a rezervoarelor.

Zidurile rezistente la foc ,aşa cum sunt prevăzute în proiect, pe trei laturi ale amplasamentului, permite reducerea distanţei faţă de limita amplasamentului.

6.3.3. Echipamentul de stingere a incendiilor

- spuma chimică este indicată pentru scurgerile reduse de lichide inflamabile,




82/101

- stingătoarele cu CO2 sunt indicate la incendiile sistemelor electrice.

Este indicat de avea la dispoziţie aceste tipuri de stingătoare.

În cazul unui incendiu de proporţii va fi asigurată apa pentru răcirea rezervoarelor şi pentru intervenţia brigăzii de pompieri.

6.3.4. Captarea apei contaminate cu substanţe de stingere

Apa contaminată prezintă risc pentru cursurile locale de apă. Cuva de retenţie a rezervoarelor poate asigura capacitatea de stocare a apei de la stingerea incendiilor. Această cuvă reduce şi riscul întinderii incendiului.

Intrucat unitatea nu se incadreza in categoria unitatilor cu risc minor sau major conform HG 804/2007, nu este necesara realizarea politicii de prevenire a accidentelor majore.

Titularul va lua toate masurile pentru prevenirea unor accidente majore in cadrul instalatiei.

7.ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele proiectului au fost analizate în cadrul cap. 2.8. – „Descrierea alternativelor la proiect”.

Se pune problema discutării alternativei proiectului faţă de alternativa „zero”, care corespunde situaţiei fără realizarea acestuia. Iniţial terenul a avut destinaţia de zona industriala si este amplasat într-o zonă antropizată datorita activitatilor industrial agricole desfasurate anterior.

Faţă de situaţia iniţială, avand in vedere ca activitatile existente anterior au incetat,fără proiect, nivelul emisiilor este scazut. Cu proiect nivelul emisiilor creste, dar fără a depăşi standardele de mediu. Apare un risc suplimentar de incendiu sau explozie, dar care nu depăşeşte riscul indus de depozitarea carburanţilor clasici.

8. MONITORIZAREA

Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor negative accidentale rezultate ca urmare a demarării activităţii, se recomandă a se face monitorizarea :

- calităţii apei evacuate în statia de epurare de la Timisoara – periodic;

- emisiilor de la CT la punerea în funcţiune şi apoi periodic, în corelare cu calitatea carburantului folosit;

- monitorizarea concentraţiei de metanol în atmosfera locului de munca permanent, cu aparatul propriu, cu care trebuie dotată instalaţia.




83/101

- generarea deseurilor si modul de gestionare al acestora

9. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE

Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului şi nu de a da soluţii tehnice, lucru care revine în sarcina proiectantului de specialitate.

Fiind un domeniu nou , informaţiile iniţiale au fost sumare. Studiul de impact s-a bazat pe studiul de fezabilitate care a fost realizat pe baza datelor furnizate de detinatorii de utilaje, pe informaţiile furnizate de titularul proiectului în Memoriul tehnic şi prin discuţiile avute cu acesta si cu proiectantul cu privire la forma finală a proiectului. Studiul s-a bazat si pe informatiile furnizate de documentele de referinţă adiacente sectorului chimic si de stocare a substantelor.




84/101

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Descrierea activităţii

Procese tehnologice de producţie

Informaţii generale

Materia prima: Seminţe de rapita, soia

Semintele oleaginoase folosite ca materie prima pentru extragerea uleiurilor vegetale pe langa lipide, contin în proporţii mari proteine, zaharide şi apa. In cantităţi mici contin fosfatide, steride, ceruri, substanţe colorante şi alţi compuşi chimici, care se extrag o dată cu uleiul şi poartă numele de substanţe care însoţesc materia grasă.

Raportul cantitativ între miez şi coajă variază în limite destul de largi. Astfel: la seminţele de floarea soarelui, conţinutul de coajă este 23 – 27%, la cele de soia între 6 – 10%, la seminţele de in şi rapiţă între 4 – 6%.

Soia (Glyccine hispita Max), face parte din familia leguminoaselor şi este o plantă originară din China. În prezent soia este prima cultură oleaginoasă din lume ca producţie de ulei. Ca toate leguminoasele, planta de soia prezintă pe rădăcină nodozităţi pe care se găsesc bacterii fixatoare de azot, care trăiesc în sol şi au capacitatea de a fixa în combinaţii organice azotul atmosferic, îmbogăţind astfel solul în azotul necesar dezvoltării plantelor.

Soia are multiple întrebuinţări, fiind o plantă bogată atât în ulei, cât şi în proteine. Astfel, făina de soia este un produs de o mare valoare nutritivă, iar şrotul de soia este unul din cele mai bune nutreţuri.

Din uleiul de soia se recuperează lecitina, folosită ca emulgator în fabricarea margarinei, în industria cosmetică şi farmaceutică, la fabricarea ciocolatei, etc.

Fructul plantei de soia este o păstaie care conţine trei pana la cinci seminte. Samanta de soia constituie 8-9% din greutatea semintelor.

Samanta de soia este acoperita cu o coaja subtire, concrescuta de miez, sfaramicioasa si care se separa usor.

Soia are multiple intrebuintari astfel ca faina de soia are o mare valoare nutritiva.

Ca forma semintele de soia seamana cu boabele de mazare, fiind putin aplatizate. Culoarea semintelor variaza de la galben pana la maro-deschis; exista si varietati de culoare neagra si pestrita.

Rapita (Brassica oleracea), face parte din din familia crucifelelor.

Se cultiva ca planta oleaginoasa din secolul XVI-lea. Se cultiva doua varietati de rapita: rapita colz si rapita naveta.




85/101

Rapita colz are forma de pastaie cu 4-7 seminte si un continult ridicat de ulei (38-44%). Rapita naveta are seminte mai marunte decat varietatea colza, cu un continut de ulei 33-38%.

Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului, pretabilitatea şi eficienţa culturii fiind raportată diferenţiat la aceste utilizări şi la posibilităţile de valorificare a produsului finit.

Uleiul vegetal de rapiţă este astfel utilizat în: » industria agroalimentară, » industria combustibililor,

Se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase.

Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii ; Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna .

Fluxul tehnologic

Pentru descrierea proceselor tehnologice aferente investitiei ne propunem sa structuram intregul proces in 3 faze tehnologice diferite : faza de alimentare si presare seminte oleaginoase, faza de rafinare ulei brut filtrat si faza de producere si depozitare produs finit (biodiesel) .

FAZA I — ALIMENTARE SI PRESARE SEMINTE OLEAGINOASE

ALIMENTARE MATERIE PRIMA

In vederea realizarii unui flux continuu, fara a exista ruperi in procesul de producere biodiesel, societatea se va aproviziona de la producatorii locali (zonali) agricoli cu materia prima de baza — rapita si soia. Cantitatea de rapita si soia care se va folosi va fi bine aleasa dupa calitate pentru a nu exista probleme in procesul de productie. Aceasta va fi achizitionata si va fi transportata la unitatea de procesare. Transportul va fi asigurat de catre producator pana la unitatea de procesare si se va asigura prin intermediul camioanelor de mare tonaj. S-a ales varianta de transport auto ca fiind cea mai putin costisitoare si care asigura timp optim pentru a nu exista intarzieri in procesul de aprovizionare.In zona nu exista un alt mod de transport , cum ar fi de exemplu cel feroviar.

Unitatea de procesare va fi alimentata cu materia prima necesara prin hala existenta conform plansei de flux tehnologic anexata. Camioanele vor descarca semintele vrac de rapita si soia in zona 4 (zona destinata depozitarii materiei prime- seminte/vrac ) in




86/101

suprafata de 160 mp. Zona de depozitare este suficienta pentru manevrarea semintelor, acestea ulterior vor fii depozitate intr-un siloz intermediar de depozitare seminte pana cand aceastea vor fii trecute in faza de decojire.

Odata depozitate semintele in silozul intermediar acestea vor fii trecute cu ajutorul unor benzi transportoare in unitatea de prelucrare primara — decojire seminte. Unitatea de curatare/decojire cuprinde : masina de decojit, ventilator, tub flexibil, suport metalic si spatiu de colectare seminte partial decojite. Semintele de rapita si soia vor fi curatate fiind prelucrate si decojite. Intregul proces de decojire si curatare a semintelor se va realiza. in hala nou propusa in spatiul 1 — atelier de presare cu o unitate de filtrare conform plansei de flux tehnologic anexate. Procesul de decojire presupune indepartarea coajei de pe seminte, rezultanta fiind coji si seminte partial decojite care au un continut intre 55-56% ulei . Toate impurtiatile si praful rezultat in urma procesului vor fi retinute in unitate, pentru ca ulterior acestea sa fie indepartate si curatat aparatul. Unitatea este performanta avand un filtru de aer si un ventilator pentru a indeparta posibilele impuritati de pe seminte. Acestea odata decojite vor fi transportate cu ajutorul unor benzi transportoare in unitatea de presare catre zona de presare si filtrare.

Cojile vor fi indepartate si vor fi depozitate intr-un spatiu specific — denumit zona 5 depozit coji in suprafata de 210 mp. Cojile rezultate in procent de 12% din cantitate vor fi evacuate cu ajutorul unor utilaje de manipulare. Acestea vor fii evacuate separat intr-un flux distinct asa cum se poate observa din planse cu fluxul tehnologic.

PRESARE SEMINTE OLEAGINOASE

Semintele de rapita partial decojite vor fi depozitate intr -un siloz intermediar care va putea tine semintele cateva ore inainte de a fi introduse in procesul de presare. Silozul intermediar se afla in zona de presare si filtrare (denumit cuva de transit conform plansei de flux).Din silozul de tranzit semintele trec printr-un separator mecanic de impuritati grosiere si printr-un separator magnetic de particule metalice si apoi in palni i le individuale ale presei. Palnii le presei vor f i umplute din silozul intermediar in mod automat.

FILTRARE ULEI BRUT

In aceasta etapa, uleiul trece mai intai printr -un separator de particule fine si apoi este pompat intr-un rezervor de omogenizare. De aici trece printr -un filtru subtire. Intregul proces de separare si f i lt rare este controlat automat. Activitatea se desfasoara cu ajutorul unui sistem de aer comprimat (compresor, receptor) necesar pentru operatiunea filtrului. Uleiul filtrat este apoi pompat in rezervoarele de ulei de o capacitate de 20 mc. Tancurile pentru depozitarea intermediara a uleiului filtrat brut sunt in numar de 6 bucati totalizand un volum de 120 mc. Acestea se gasesc intr-




87/101

o zona dist incta denumita depozitare intermediara ulei in suprafata de 135 mp.Cisternele sunt din otel inoxidabil pentru pastrarea calitatii uleiului rezultat in urma procesului.De la banda de descarcare a turtei, turta presata este transportata in depozitul de turte.Turta presata este depozitata pe pardoseala sali i in volumul aferent pentru cel putin trei zile de productie.

Depozitarea uleiului

Rezervoarele de ulei din otel inoxidabil au o capacitate de depozitare de 320 mc (16x203) si sunt conform cu standardele industriale pentru uleiul vegetal.

Din rezervoarele de ulei, produsul f inal poate fi descarcat prin in termediul unei pompe de ulei de putere mare in camioane cu rezervoare de ulei pentru procesare ulterioara (de exemplu rafinare).

FAZA II — RAFINARE ULEI BRUT FILTRAT

Procesul aferent activitatii de rafinare a uleiului de rapita/ soia este divizat in doua etape :

Hidratarea si decolorarea uleiului de rapita, si anume eliminarea fosfolipidelor, rasinilor colorate si a altor substante.

Rafinarea uleiului de rapita include de-acidif icarea si dezodorizarea. Procesul este executat la presiune scazuta si la temperaturi de pana la 20 0 ° C.

Procesul de rafinare se va realiza in hala noua propusa in zona speciala denumita rafinare ulei brut f iltrat unde va fi instalat echipamentul de rafinare. Uleiul odata filtrat si depozitat in cele 6 cisterne (tancuri de depozitare) va fi trecut in procesul de rafinare .

FAZA III — PRODUCERE SI DEPOZITARE BIODIESEL

A treia unitate din fluxul tehnologic este UNITATEA DE BIODISEL de capacitate 20t/zi Unitatea de biodisel are un design modular si compact si este construit din otel inoxidabil. Principiul fundamental al intregii productii de biodisel este trans-esterificarea uleiului trigliceridic.În producerea biodieselului se utilizează acizii graşi din uleiurile vegetale: caprilic, lauric, miristic, palmitic, palmitoleic, stearic, oleic, linoleic, linolenic, arahidic, eicosenoic, behenic, eurcic, cu un numar de atomi de carbon cuprins între C8-C22.Acizii graşi sunt esterificaţi cu un alcool (alcool metilic), în prezenţa unui catalizator (NaOH), rezultând un ester al acizilor graşi –biodieselul şi glicerina.




88/101

Produsele principale ale reactiei de transesterificare a trigliceridelor neutre (care functie de provenienta contin in molecula 10-12% glicerina) sunt esterii metilici ai uleiului vegetal si glicerina.

Impactul prognozat asupra mediului

AER

Localitatea Orţişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic Câmpiei Timişului, cu unele influenţe submediteraneene şi oceanice .

Condiţiile climatice din zona localităţii Orţişoara se caracterizează prin următorii parametri:

Media lunară minimă: -1,0°C- Ianuarie;

Media lunară maximă: +21,0°C - lulie-August;

Temperatura minimă absolută: -35,3°C la data de 24.01.1963; Temperatura maximă absolută: +40,0°C la data de 16.08.1952; Temperatura medie anuală: +10,7°C ;

Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Câmpia Timişului primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât Câmpia Română. Media anuală a precipitaţiilor din zona Orţişoara, de 631 mm, apropiată de media ţării, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene.

Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine.

Regimul eolîan

Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. în mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.




89/101

Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de masivele carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul Timiş-Cerna, valea Mureşului etc), localitatea Orţişoara suportă, din direcţia nord-vest şi vest, o mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest a României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii.

Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară, cu precipitaţii bogate şi viteze medii ale acestora de 3 m/s ... 4 m/s. în aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse.

Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994).

În aceste condiţii considerăm că se efectuează o ventilare bună a amplasamentului, cu dispersie în special spre zona estica ,nepopulată.

Ca surse de poluanţi existente pe amplasament s-au identificat pentru faza de construcţie, următoarele:

-operaţii de excavaţii teren,

- mijloace de transport a materialelor de construcţii,

- utilaje folosite pentru construcţie şi amenajare, turnare betoane etc.

- operaţii de sudură, tăiere metale, lemn, PVC etc.

Pentru faza de funcţionare a unităţii se iau în considerare două tipuri de emisii:

-prin surse punctuale

- prin surse difuze:

Emisii prin surse punctuale

Emisiile prin surse punctuale se datoreaza gazelor arse cu continut de : SO2, CO, NOx , pulberi, rezultate de la arderea combustibilului in centrala termica.

Gazele arse sunt evacuate printr-un cos cu H = 9 m, Dn 250 mm.




90/101

Centrala termica este dotata cu un cazan de producere apa calda de ultima generatie cu un randament sporit ( > 90%).

Fabricantul garanteaza emisii in gazele arse la cos in limitele admise de legislatia in vigoare. La punerea in functiune a cazanului, furnizorul va efectua toate reglajele arderii astfel incat concentratiile de SO2, CO si NOx sa se incadraze in limitele admise de Ordinul 462/1993.

Cazanul va functiona pe control automat, astfel reglajele arderii nu se modifica.

Emisii prin surse difuze

Sursele de emisii difuze pot fi:

-rezervoarele de depozitare metanol, de la care se pot emite în atmosferã compuşi organici volatili – COV

-instalatia de fabricare biodiesel, de la care se pot emite în atmosferã compuşi organici volatili – COV, la vehicularea fluidelor prin pompare in conductele tehnologice si vasele de reactie

- mijloacele auto, de la care se emit în atmosferã prin gaze de eşapament: hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx , particule. Mijloacele auto in timpul descarcarii materiilor prime sau incarcarii cu produs finit stationeaza cu motoarele oprite. Emisiile de gaze de eşapament datorate circulatiei mijloacelor auto, sunt nesemnificative.

Pentru emisiile fugitive in aer nu pot fi stabilite limite de emisii.

Prognozarea poluării aerului

Nu au fost cuantificate emisiile rezultate în faza de construcţie şi modernizare hală existentă. Însă după cum s-a mai precizat, aceste emisii prezintă anumite particularităţi:

-eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi mici,

-emisiile pot fi considerate de suprafaţă, cu o arie de extindere ce nu va depăşi perimetrul amplasamentului şi sunt limitate în timp, pe perioada executării lucrărilor.

Calculul imisiilor în perioada de funcţionare

Centrala termica avand putere mica de 100 kw si functionand cu gaz lichefiat, nu va conduce la cresteri ale concentratiilor de poluanti in aer. Cosul de 9 m va asigura o deiăersie eficienta a gazelor de la centrala termica.

Pentru metanol valoarea la emisie maximă, asociată cu tehnicile BAT este 20 mg/mc.

Valoarea în imisie indicată de STAS 12.574/87 – Aer din zonele protejate: 1 mg/mc – media de scurtă durată şi 0,5 mg/mc – media zilnică.




91/101

Documentul de referinţa pentru compuşi organici – Production of Large Volume Organic Chemical, Anexa VIII, încadrează metanolul în clasa O1, indicând pentru un debit masic mai mare de 0,1 kg/h o concentraţie la emisie de 20 mg/mc, iar în tabelul F1 caracterizează metanolul ca fiind toxic la ingestie şi inhalaţie, in categoria substanţelor cu potenţial de creare a ozonului fotochimic (21ppm), miros (4ppm), categoria risc - scăzută.

Datele teoretice rezultate din calculul imisiilor indică concentraţii sub 7,5 µg/mc, mult mai mică decât concentraţia admisibilă

Măsuri de diminuare a impactului

Reducerea emisiilor COV

În vederea minimizării emisiilor de COV, s-au luat următoarele măsuri:

- procesul de productie se realizeaza in sistem inchis, toate utilajele fiind prevazute cu condensatoare de reflux, racite cu apa de 5°C, ceea ce previne emisiile de vapori de metanol.

- rezervoarele de depozitare metanol sunt prevazute cu supape de respiratie, ce se deschid în mod cu totul excepţional dacă are loc o crestere a presiunii in rezervor peste presiunea la care este reglata supapa. La deschiderea supapei se evacuează azot cu urme de compusi organici volatili. Evacuarea are loc numai o perioada scurtă până când presiunea din rezervor scade sub presiunea la care este reglată supapa de respiratie, aceasta închizându-se automat. Supapa de respiratie este reglata in asa fel incat presiunea la suprafata lichidului sa fie de 0,027 bar. Daca presiunea in rezervor datorata incarcarii cu o cantitate de lichid creste, supapa permite eliminarea in atmosfera a unei cantitati de azot pana la reglarea aceleasi presiuni. In situatia in care presiunea scade in momentul scoaterii lichidului din rezervor , in mod automat se introduce azot din rezervorul de stocare azot.

- in hala de fabricatie sunt montate detectoare de explozie a vaporilor de metanol cu transmiterea semnalului la tabloul de comanda la o centrala de monitorizare a pericolului de explozie cu sistem de semnalizare acustic si optic. In situatia in care apar vapori de metanol si concentratia acestora in aer atinge 10% din limita inferioara de explozie a vaporilor de metanol in aer (5,5% volum/volum aer) acesta este semnalizat la tabloul de comanda, astfel se poate interveni pentru eliminarea defectiunii.

- toate utilajele sunt prevazute cu impamantare pentru scurgerea electricitatii statice pentru prevenirea exploziilor ce ar putea duce la emisii de COV in aer.

Procesul de fabricatie este controlat integral in mod automat prin masurarea parametrilor de lucru (nivel, temperatura, presiune, debit) cu transmitere la calculatorul de proces din tabloul de comanda.




92/101

Solul

Geologia


Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Orţişoara se situează în Câmpia piemontană a Vingăi, parte a marii Câmpii a Tisei. Această câmpie înaltă, fragmentată de văi cu caracter piemontan, cu direcţia generală de scurgere spre sud-vest, precum şi de numeroase crovuri cu forme şi dimensiuni diferite, în funcţie de altitudinea medie, îngăduie subdivizarea terenului în trei sectoare:

- Sectorul Seceani care prezintă cea mai ridicată altitudine din Câmpia piemontană Vinga (187,7 m în punctul Suda Bara), expune platouri destul de înguste, fragmentate de văi adânci de 40-80 m şi largi de 20-70 m, cu pante în general accentuate, de 10-25%;

- Sectorul Orţişoara-Vinga, cu o altitudine cuprinsă între 150-170 m, are o energie de relief mai atenuată decât a sectorului precedent, platouri mai întinse şi pantele versanţilor mai reduse, oscilând între 10-18%;

- Sectorul Călacea-Bărăteaz-Satchinez, cu o altitudine cuprinsă între 100-130 m, este porţiunea cea mai joasă care face, începând din partea vestică a localităţii Călacea, trecerea foarte lină spre câmpia joasă, prezentând platouri foarte largi şi o fragmentare a terenului mică, realizată de văi cu o adâncime de 5-10 m, cu versanţi moderat înclinaţi.

Din punct de vedere geologic, privind structurile geologice ale zonei, se găsesc depozitele cuaternare (depozite fluvio-lacustre: argile, nisipuri, pietrişuri) cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - până la cea 600 m adâncime - şi cele daciene în facies lacustru şi de mlaştină, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmează formaţiunile ponţianului şi sarmaţianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului cristalin.

Surse de poluare a solului

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:

-instalatia de fabricare biodiesel

- depozitul de materii prime si produse finite

- punctele de incarcare / descarcare




93/101

- reteaua de canalizare ape uzate menajere

- separatoarele de ule

Impactul potenţial

În timpul realizării investiţiei

Acesta consta practic în lucrarile care se efectueaza pentru:

- indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza a fi construita

- amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat (macarale), a cailor de rulare pentru utilaje speciale

- amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul

amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la realizarea cladirilor.

- pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului

După realizarea investiţiei

Impactul potential poate apărea în mod accidental. Acesta poate consta in :


-pierdere de metanol din conductele de transvazare, care poate produce o dispersie toxică în mediu,

- pierdere de biodiesel din conductele de transvazare

Incendii :


Explozii

-în contact cu aerul vaporii de metanol, în anumite concentraţii, pot forma amestecuri explozive , ce pot genera explozii.

Măsuri de diminuare a impactului

In timpul realizării investiţiei:

- se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare autorizate, care corespund din punct de vedere tehnic normelor RAR;




94/101

- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat funcţie de cerinţele de lucru;

- societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

- nu pot fi luate alte măsuri de diminuare a impactului în faza de realizare a investiţiei.

Masuri de protectie prevazute în timpul funcţionării instalaţiei :

În vederea minimizării posibilităţilor de apariţiei a unor evenimente nedorite cu impact asupra solului, subsolului şi a panzei freatice s-au luat următoarele măsuri:

- amplasarea instalatiei de fabricare biodiesel in hala de productie, care este prevazuta cu pardoseala betonata integral;

- obiectivele instalatiei de producere biodiesel sunt etanse, prevazute cu sistem de automatizare, realizate din inox, rezistent la coroziune;

- pompele de alimentare si evacuare sunt prevazute cu etansari specifice fiecarui produs vehiculat;

- betonarea integrala a amplasamentului depozitului de materii prime si produs finit.

-montarea rezervoarelor s-a realizat suprateran, pe schelete metalice incastrate in beton, pe platforme betonate;

- amplasamentele punctelor incarcare / descarcare sunt betonate si realizate cu panta spre gura de scurgere

- utilizarea de furtune de descãrcare/incarcare adecvate prevazute cu cuple rapide tip Kamlock, pentru evitarea pierderilor accidentale de materii prime si produs finit în timpul descărcării / incarcarii din/in autocisterne

- separatoarele de ulei sunt realizate din beton armat, prevazute cu hidroizolatie

- sistemul de canalizare este realizat etans si este inspectat periodic, conform Programului anual de intretinere

-caile de acces interioare sunt betonate ;

- toate conductele tehnologice in marea lor majoritate sunt realizate din OL inox, rezistent la coroziune.

Pentru protejarea solului si subsolului sunt prevazute:

- Pardoseli betonate in spatiile de productie;

- Cuve de retentie pentru rezervoarele de depozitare, prevazute cu base colectoare ;




95/101

- Utilaje performante si etanse, prevazute cu automatizari locale;

- Conducte din materiale rezistente la coroziune, socuri mecanice;

- Pompe de alimentare prevazute cu etansari specifice pentru fiecare produs vehiculat.

O sursa de poluare a solului o constituie zona depozitului de carburant biodiesel si glicerina prin activitatile de manipulare si depozitare a acestora.Aceste rezervoare sunt prevazute cu basa de colectare a scurgerilor .Operatorul va inspecta periodic basele si cuvele de retentie ( in mod normal vizual) , iar o data pe an va efectua teste cu apa pentru verificarea etanseitatii acestora.

Ca urmare a faptului ca zona de desfasurare a activitatii din suprafata incintei este prevazuta cu constructii si platforme betonate, posibilitatea aparitiei unor surse de poluare este diminuata.

Depozitarea substanţelor chimice periculoase se realizează în recipienţi/rezervoare din materiale adecvate, rezistente la coroziunea specifică, fără scurgeri.

Transferul substanţelor periculoase lichide de la recipienţii de depozitare la instalaţii se realizeza prin reţele de conducte adecvate din punct de vedere al rezistenţei la coroziune specifică, etanşeităţii şi a siguranţei în exploatare.

Depozitarea deşeurilor se realizează in containere metalice, pe suprafeţe betonate special amenajate.

Biodiversitatea

Date generale

Instalatia de biodiesel va fi amplasată pe o platforma industriala in intravilanul localitatii Ortisoara, jud. Timis. În vecinătatea fabricii, pe zona ce ar putea fi influenţată de construcţia şi funcţionarea acesteia nu sunt raportate ecosisteme terestre sau acvatice cu potenţial biologic deosebit. Judeţul Timis deţine 14 arii naturale de importanţă naţională menţionate în Legea Nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III – a zone protejate . Rezervatiile naturale si ariile protejate în Judetul Timis sunt:

Arboretumul Bazos

Lacul Surduc

Locul Fosifer Rădmănesti

Lunca Pogănisului, Tormac si Sacosul Turcesc

Mlastinile Murani




96/101

Mlastinile Satchinez

Movila Sisitak, Sânpetru Mare

Parcul Banloc

Parcul Botanic Timisoara

Parcul Botanic Beba Veche

Parcul Natural Lunca Muresului [1] - cuprinde 4 rezervatii naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igris precum si Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două judete.

Pajistea cu Narcise Bătesti, Făget

Pădurea Bistra, Ghiroda

Pădurea Dumbrava, Buzias

Pădurea Parc Buzias, Buzias

Sărăturile Dinias, Peciu Nou

Deşi pe teritoriul judeţului Timis se găsesc zone ocrotite, cu peisaje sau specii de plante deosebite, în zona în care urmează a fi amplasat obiectivul nu au fost identificate specii vegetale sau animale incluse în reţeaua Natura 2000 sau alte arii naturale protejate.

• Habitate naturale. Flora şi fauna.

Vegetaţia naturală, puternic influenţată de activităţile umane, se caracterizează prin prezenţa pe scara restrânsa a plantelor de silvostepa şi printr-o frecvenţă mai mare a vegetaţiei hidro – şi higrofile din cauza excesului de umiditate.

Cu toate că zona cercetată se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor fizico-geografice, iar climatul edificat pe un fond temperat continental cu influenţe submediteraniene, manifestă mai ales, în legătură cu relieful, un număr restrâns de microclimate locale intervenţiile antropice s-au soldat cu evidente implicaţii în dispunerea solurilor şi a vegetaţiei.

Intervenţia omului asupra învelişului vegetal (şi a ecosistemelor naturale în general) a apărut încă din primele începuturi ale activităţii sale economice, astfel că starea actuală a solurilor şi a vegetaţiei apare azi ca o rezultantă a interacţiunii dintre factorii naturali şi cei antropici.

Din punct de vedere fitogeografic, zona cercetată aparţine provinciei geobotanice central europene, puternic influenţată de vecinătatea provinciei geobotanice sud – europene.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Lunca_Mure%C8%99ului

http://luncamuresului.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad




97/101

Astfel elementele floristice naturale au obârşii geografice diferite: europene, euroasiatice, boreale, balcanice, mediteraniene, ilirice, la care pot fi adăugate o serie de plante endemice.

Componenţa floristică a teritoriului studiat se încadrează în zona de stepă spre silvostepă, însă antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea, pe mari suprafeţe, a vegetaţiei naturale cu spaţii construite.

Multe dintre speciile de plante ce alcătuiesc stratul ierbos al pajiştilor din regiune sunt plante medicinale ca : pelinul (Artemisia alesinthum) , coada şoricelului (Achillea millefolium), muşeţelul (Matricaria chamomilla), pătlagina (Plantago lanceolata). Dintre graminee predomină colilia (Stipa callata), firuţa cu bulbi (Poa bulbosa), laptele cucului şi mai puţin răspândite păiuşurile.

Vegetaţia lemnoasă, deşi minoră în peisaj, se compune cu precadere din stejărişuri, iar izolat se întâlnesc plopul (Plopulus tremura), salcia (Salix alba) întâlnită pe marginea bălţiilor ori arţarul. Din categoria subarbuştii, s-au evidenţiat porumbarul (Prunus spinosa), trandafirul pitic (Rosa austriaca), măceşul (Rosa canina ), rugul şi murul (Rubus idaeus) care au o extindere mai mare în timpul verii pe terenurile recoltate unde formează tufişuri târâtoare.

Vegetaţia acvatică este alcătuită din: papură (Typha latifolia), pipirigul (Scirpus lacustris), rogozul ( Carex sp.) , menta de apă (Mentha aqatica). Dintre plantele plutitoare au fost evidentiate lintiţa (Lemna trisulea), iarba broaştei (Hydrocharis sp). Starea pădurilor: Deşi în judeţul Timis suprafaţa fondului forestier, proprietate publică a statului, însumează o suprafata destul de redusa menţionăm că amplasamentul analizat nu este inclus în fondul forestier.

Zona amplasamentului este puternic antropizată, din acest motiv flora si fauna este cea specifica mediului antropizat.

Impactul prognozat

Dată fiind desfăşurarea activităţii într-o zonă puternic antropizată - zona studiată nu se pune problema afectării fondului floristic şi faunistic al zonei, cu excepţia suprafeţelor de teren scoase din circuitul agricol.Estimarea imisiilor în aer şi încadrarea în limitele pentru protecţia vegetaţiei ne permite să afirmăm că proiectul nu are impact asupra vegetaţiei.

Peisajul

Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia

Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului. Deci la integrarea




98/101

elementelor aflate în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii, dezvoltarea acesteia.

Instalatia de biodiesel este amplasată într-o zonă industrială, in intravilanul localitatii Ortisoara, pe o insula . Construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei de extracţie uleiuri vegetale si producere biodiesel nu prezintă elemente funcţionale sau de altă natură care ar putea să aducă prejudicii peisajului din zonă.

Obiectivul analizat se găseşte la o distanţă de circa 2000 m de locuinţe.

Construirea instalatiei nu va afecta contextul existent şi urmăreşte să se încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un aranjament al spaţiilor verzi care conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial.

Impactul prognozat

În urma analizării amplasamentului şi ştiind faptul că în incintă se va desfăşura o activitate industrială – de producere de biocombustibil, suntem de părere că peisajul nu va avea de suferit decât în condiţiile unui accident major, în cazul în care nu se vor lua toate măsurile de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, în manipularea materiei prime şi a produsului finit şi în cazul activităţii de producţie propriuzise. În ceea ce priveşte raportul dintre teritoriul natural şi cel modificat prin constrirea fabricii, se poate spune că nu se va modifica semnificativ .

Mediul social şi economic

Mediul social şi economic, ca sistem complex, este o componentă a ierarhiei sistemelor ecologice. Fiecare sistem socio-economic este echivalent cu un complex regional sau macroregional de ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale, sisteme tehnice de conversie a potenţialului resurselor energetice în energie utilizabilă şi antropizate, interconectate prin sisteme de transport şi comunicaţii. Acestea s-au diferenţiat prin aplicarea pe termen lung a unor politici şi strategii de transformare, subordonare şi control sau de înlocuire a ecosistemelor naturale şi seminaturale de pe teritoriul interesat.

Densitatea fluxurilor materiale, energetice şi informaţionale la nivelul infrastructurii generatoare de bunuri şi servicii, va creşte prin realizarea noului obiectiv, creând un impact pozitiv social-economic.

Obiectivul analizat va avea un efect benefic asupra factorului socio - uman din zonă, prin faptul că va asigura noi locuri de munca. Distanţa faţă de locuinte prevazuta conform reglementarilor din planurile de urbanism este suficienta bunei desfasurari a activitatii, in conditii de protectie a sanatatii populatiei.




99/101

Impactul dat de realizarea acestui proiect, din punct de vedere al condiţiilor de viaţă se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs pe perioada de execuţie.

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În zona în care se doreşte a se realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice, istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrările executate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în care, prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau de altă natură, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorice, arheologice şi culturale, să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrărilor.

SITUAŢII DE RISC

Analiza încadrarii activităţii în prevederile HG nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

Calculul pentru limita inferioară a cantităţilor relevante specifice:

Cantităţi de substanţe periculoase existente în unitate:

Substanţa Fraze de risc Cantitatea existenţă în unitate

(t)

Cantitate relevantă

(t)

Metanol R11-23/24/25-39/23/24/25

45,6 500

Metilat de natriu R23/24/25, R11, R35

1,8 10

Biodiesel R10 64 5000

Aditiv R37, R43, R52/53 0,2 500

∑qexistentă/Q lim. inf. = 45,6/500 + 1,8/10 + 64/5000 + 0,2/500 = 0,28 < 1

Activitatea nu intră sub incidenţa acestei hotărâri, deci nu poate fi cauza unor accidente majore.




100/101

Deseuri

În urma activităţii desfăşurate pe amplasamentul analizat, conform H.G. nr.856/2002, se produc următoarele categorii de deşeuri:

Deşeuri din construcţii -17 05 04 pământ şi pietre.

În urma amenajării platformelor, a lucrărilor de instalaţii va rezulta materialul mineral, solul, care va fi utilizat ulterior pentru umpluturi şi amenajarea spaţiilor exterioare. Se poate face o estimare a acestui deşeu la cca. 2 to.

Deşeuri municipale şi asimilabile din comert - 20 03 01 Deşeuri municipale amestecate -cca-0,9 t/an

Acestea vor fi colectate şi transportate în vederea eliminării la depozitul de deşeuri de la Ghizela.

Deşeuri tehnologice

- 02 01 03- deseuri de resturi vegetale(coji, turte srot etc) -8000 t/an

- 16 03 04 – reziduuri de la filtrare separare(deşeuri de silicat de magneziu), aprox. 15 t/an;

- 20 01 26* - şlam organic depus în rezervoare, la curăţarea acestora;

-16 03 06- materiale absorbante provenite de la eventualele scurgeri accidentale(ulei vegetal, biodiesel, glicerină);

- 19 12 08, 19 12 04 – deşeuri echipamente de protecţie

Deşeuri de ambalaje

- 15 01 01, 15 01 02 - ambalaje de hârtie şi carton, bidoane de material plastic

- 20 01 01 hârtie şi carton

Cantitatea estimată este de 0,1 to/an, cantitate care va fi valorificată prin firme autorizate sau vor fi returnate furnizorului pentru reumplere.

Deşeuri metalice

- 16 01 17 - metale feroase,

- 16 01 18- metale neferoase,

-16 02 14- echipamente casate

Aceste tipuri de deşeuri rezultă din eventuale lucrări de întreţineri şi reparaţii a instalaţiilor din dotare . S-a apreciat cantitatea medie anuală la 0,3 to/an.




101/101

Nămoluri de la canalizare

Este nămolul rezultat în urma curăţirii separatorului de produse petroliere, a căminelor, având în principal un conţinut de substanţe minerale (pământ), organice (de la spălarea platformelor), aprox. 1 mc/an.

19 08 14 – namoluri rezultate în urma curăţirii separatorului de produse petroliere şi a caminelor.

Anexa

Fişe de siguranţă ale substanţelor periculoase

Planuri, alte documente

Construire unitate de procesare biocombustibil, in ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Construire unitate de procesare biocombustibil, in ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...