156MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENAD

Sediul consiliului local: Cenad nr. 652,telefon/fax 0256/374501;Coordonate:46°08′02″ lat. N;20°34′60″ long. E;Repere istorice:-sec. al XI-lea - este amintită aşezareMorisena (Cenad); -1241 - cetatea Cenadului este cucerită şidărâmată de tătarii conduşi de hanulBudjic, dar va fi reconstruită în timpul epis -co pului Bulcsú;-1459 - episcopul Albert Hangocsy punesă se facă şanţuri de apărare în jurul cetăţii;-1514 - răsculaţii lui Gheorghe Doja ocupăcetatea, dărâmă biserica şi ard casele;-cetatea va fi refăcută în câţiva ani de epis-copul Francisc Csaholyi;-1613 - cetatea, ocupată de sârbi, e cucerităde Gavril Bethlen, care o dă otomanilor, ră -mâ nând în stăpânirea acestora până în anul1685;-1701 - cetatea medievală este dărâmată,prin hotărârea păcii de la Karlovitz (1699);- pe ruinele vechii cetăţi medievale începeconstrucţia satului Cenad propriu-zis; -1781 - localitatea se separă în Ce nadulMare (locuit de sârbi) şi Cenadul Vechi (col-onizat cu germani între anii 1764-1765);-1853 - s-a născut Carol Telbisz, avocat,primar al Timişoare între anii 1885-1914 (d.14.07.1914);-1858 - domeniul şi conacul de la Cenadaparţin familiei macedo-române Nako; -Cenadul Vechi şi Cenadul Mare suntreunificate;-31 iulie 1933 - se naşte Gheorghe Galetin,coregraf, dirijor, instrumentist; -1936 - se naşte Tomislav Giu rici, dirijor şicompozitor;-2 8 n o i e m b r i e 1936 - s-a năs cut muzi -ci a nul Milan Lu chin (d. 11.07.2005);-17 de cem brie 1949 - se naş te Ioan Haţe -gan, istoric şi publicist;

2000 - este inaugurat punctul de frontierăCenad-Kiszombor (Ungaria);-2002 - comuna Cenad avea 4 234 de locu -i tori;-2003 - este inaugurată vama Cenad;-2008 - apare anuarul Asociaţiei culturale„Concordia” din Cenad;-apare lucrarea „Cenadul pur şi simplu” deDuşan Baiski;Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total:4 619 de persoane, dintre care:- masculină = 2 230 de persoane- feminină = 2 389 de persoane

Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010:1 561;Instituţii şcolare: Şcoala cu clasele I-VIII;

Grădiniţă cu program prelungit;Instituţii sanitare: Cabinete medicale:(trei); Farmacie uma nă; Dispensarveterinar; Instituţii culturale: Bibliotecă (fondată înanul 1958); Muzeu; Baze sportive şi de agrement: Teren defotbal; Teren de sport (la şcoală); Biserici şi mănăstiri: Biserica ortodoxăromână (1880); Biserica or todoxă sârbă(1773); Biserică greco-cato li că (1911); Bi -serică romano-catolică (1871); Bi sericăpenticostală; Biserică bap tistă (1922);Mănă s tirea Morisena;Ruga şi alte manifestări cultural-religi oa se:- Ruga ortodoxă sârbă (22 mai); Rugaortodoxă română (de Rusalii); Hra mul Mă -năs tirii Cenad (24 iunie - Naşte rea Sfân tuluiIoan Botezătorul); Ruga greco-catolică (29iunie); Ruga romano-catolică (24 sep tem bri -e); Fes tivalul Tamburaşilor (13 septembrie).

Crăciun Nicolae primarCimpoacă Emanuel viceprimarBălan Gheorghe, consilier PDLBojin Letiţia, consilier PDLBornea Victoria, consilier PDLClisic Marioara, consilier PSDCocioran Teodor, consilier PDL

Fodor Francisc, consilier UDMRJura-Stoia Carmen Violeta, consilier PDLKöllo Zoltan, consilier PDLNicola Ion, consilier PRStancu Emilia, consilier PDLUdrescu Cosmin, consilier PDLVaidovici Mihai, consilier PSD

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CENAD

157MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENAD

MĂNĂSTIREA MoRISENAA fost înfiinţată în anul 2003. La Cenad

(Mori sena) exista în jurul anului 1002 o mă -năstire de călugări răsă riteni, cea mai vecheatestată documentar de pe teritoriul de azi alRomâniei. Lăcaşul monahal actual este o

mănăstire de călugăriţe, cu patru vieţuitoareşi viaţă de ob şte şi are hramul „NaştereaSfântului Ioan Botezătorul” (24 iunie), acelaşihram pe care-l avea în urmă cu o mie de anivechea mă năs tire. Biserica a fost târnosită la24 iu ni e 2005 prin P.S. Episcop-vicar LucianLu gojanul. S-au binecuvântat corpul de clă -dire şi paraclisul de vară, toate construite înplin câmp. La 31 august 2008, Mă năs tireaMo ri sena a fost vizitată de Prea Sfin ţitulPaisie Lugojanul. Înaltul ierarh a să vârşitSfânta Liturghie în cadrul căreia a fost hiro-tonit întru preot ierodiaconul Matei Hădă rig.

FoTo DoCUMENT:

1 Decembrie 2008 -

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în centrul Cenadului desute de oameni.

PoVESTEA PĂGÂNULUI AJToNYLa sfârşitul mileniului I, ducele triburilor maghiare, Vajk, hotă -

răşte să treacă la catolicism, fapt care se împlineşte la anul1000, Vajk luându-şi numele de Ştefan - István (foto, dreapta).La capătul regatului, în Banat, pe Mureş, stăpân era însă ducelepăgân Ajtony. Legenda spune că acesta era foarte crud cu su -puşii, pe care-i pedepsea ca un barbar. Asta nu l-a împiedicatînsă să aducă din Grecia, de la Tessaloniki, arhitecţi vestiţi caresă-i ridice un palat măreţ la Morisena, în apropierea locului undes-a aflat odinioară castrul roman Marissenum.

Regele Ştefan, aflând de faptele rele ale lui Ajtony, trimite laMorisena (Mureşana) pe o rudă de-a sa, fost amic al păgânului,şi anume pe Csanád. Trecut nu de multă vreme la creştinism,Csanád, încreştinat în oraşul Esztergom, duce la îndeplinire porunca regelui Ştefan. Ajtonyaflă de la iscoadele lui de expediţia lui Csanád şi-l atacă prin surprindere, obligându-l pe tri -misul regelui Ştefan să se retragă la Kanizsa. Aici, peste noapte, în timp ce se ruga lui Dum -nezeu, promiţând că va ridica o mănăstire dacă va învinge, lui Csanád, după cum povesteşteSfântul Ger hard (Gellért) în memoriile lui, îi apare-n vis un leu care-l îndeamnă să-l atace deîndată pe Ajtony. Csanád îşi adună oastea şi, în miez de noapte, atacă cetele lui Ajtony.Crâncena bătălie s-a dat în locul unde se află azi satul Tomnatic. Csanád învinge, îl omoarăpe păgânul Ajtony şi trimi te capul acestuia re ge lui Ştefan. Ca să-l răs plătească pe în vingător,regele în fi in ţează un judeţ nou, Csanád, pe ca re-l dă ruieşte ru dei sale. Ştefan ia în stăpânirepro prie tăţile celui ucis şi înfiin ţează o episcopie la Csanád, iar cetatea din margi nea Banatuluidevine Cetate regală.

158MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENAD

o LUCRARE DECREDINŢĂ:ISToRIA

BANATULUIIstoricul bănăţean Ioan

Ha ţegan s-a născut la 17de cem brie 1949 la Cenad. Ab so lvent şidoctor în istorie al Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca. Cercetător ştiinţific principalI la Institutul de Ştiinţe Socio-Umane Titu Ma -io rescu al Aca demiei Româ ne, filiala Timi -şoara. Preşe dinte fondator al Fun daţiei Ba -natul. A publicat numeroase cărţi, studii despe cialitate şi articole, dintre care „Harta tu -

ristică a judeţului Timiş“, Bucureşti, 1987;„Pavel Chinezu“, Timişoara, 1994; „Din vre-mea lui Dra cula - Fiul mo rarului dinSatchinez“, Edi tu ra „Almanahul Ba na tului“,Timi şoara, 1994; „Cul tură şi civili za ţie me -die vală la Mure şul de Jos“, Editura „Al ma - n a hul Ba na tului“, Timişoara, 1995;“ „Mo no -grafia Ca merei de Comerţ Timi şoara“, Ti -mi şoara, 2000; „Ha bi tat şi populaţie în Ba -nat (secolele XI-XX)“, Timi şoa ra, 2003;„Filip po Scolari - Un con dotier ita lian pemeleaguri dunărene“, 1997; „Vi laye tul deTimişoara 1552-1716“, Timi şoa ra, 2005,„Din cronologia judeţului Timiş“, Timi şoa -ra, 2004, „Din vre mea lui Dracula - fiul mo -rarului din Satchi nez“, ediţia a II-a, Ti mi - şoara, 2008.

oMUL-oRCHESTRĂGheorghe Galetin s-a născut la Cenad la 31 iulie 1933.

Termină şcoala cu predare în limba sârbă din sat în 1949 şi maiapoi este ucenic de mă ce lar, me serie pe ca re o practică pânăîn anul 1952. Primul în dru mător muzical i-a fost Sava Giu ri -cin. În 1953 con duce Fan fara Mili tară şi formaţia de mu zicăuşoară din Jimbolia, pleacă la An samblul de Estra dă din Bucu -reşti, care, după o lună, se mută la Timişoara. Ac tivează aici pâ -nă în 1956, când este lăsat la vatră.

Între 1956 şi 1960 activează la An samblul Sârb de Stat(dansator, solist in strumentist, împreună cu soţia sa Na ta lia,coristă şi dansatoare. A lucrat şi învăţat cu dirijori (Ioan

Kecenovici, Işfan Pătru, Teodor Foale) şi coregrafi (Ionel Marcu şi Mara Carauş) de excepţie.Termină liceul „C.D. Loga“, frecventează cursurile Şcolii Populare de Artă din Timişoara,avându-i ca profesori pe Sava Ilin, Iosif Helman, Emilian Dumitru şi Vanu Odrobot. În 1961conduce activităţi artistice la uzina „Electromotor“ şi la ansamblul Uniunii Tineretului Muncitordin Timişoara (ca dirijor). Din 1962 (când începe şi colaborare şi prietenia cu Ciprian Cipu)şi până în 1977 activează la Palatul Pionierilor (ansamblul şi orchestra „Hora Timişului“). Esteîndrumător, dascăl, dirijor şi autor de creaţii şi orchestraţii muzicale originale, coreograf, dacăe ne vo ie instrumentist, uneori şi director cu remarcabile calităţi manageriale şi de creator deansambluri. Su te şi sute de artişti amatori şi profesionişti trec prin colectivele de la Palat,Casa Tineretului („Hora Banatului“, „Ko lo“), Uni versitate („Da ti na“), Facul ta tea de Medicină,Centrul de Cultură şi Creaţie, Clubul Constructorul, Liceul de Filologie - Istorie („Izvorul“),Clubul C.F.R. („Bănă ţeana“). În cartea ei „Cântul leac ini mii ştie“, Ma rinela Panţâru, vorbeştede 1495 de actuali şi foşti colaboratori şi elevi, in stru mentişti, dan sa tori şi so lişti vo cali în toateansamblu rile şi formaţiile folclorice conduse de Gheorghe Galetin „Giuriţa“, „nea Gale“, sau„Ci cia“, cum îl ştiu ge ne raţii de „an samblişti“)! Obţine multe premii la fes tivaluri de folclornaţionale şi din stră i nătate (Iu goslavia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Italia, Aus tria, Franţa,Spa ni a, Belgia). Con certe, în registrări şi apariţii la Radio şi Te le vi ziune… A primit distincţii şipremii, ultimul fiind trofeul “PROCULTURA 2008” din partea Con siliului Ju de ţean Timiş.

Astăzi se bucură de ne poata Bojiţa (ar tist plastic şi… solistă vo cală), de ne potul Bo jidar(e lev la Liceul de Mu zică, un talentat pi a nist, co pii ai fiicei De ian ca. Fiul lui Giuriţa, DeianGa letin, este un acor de o nist de ex cepţie, absolvent al Con ser va torului din Bu cu reşti (doc-torand), di rijor al ansamblului „Timişul“ din Timişoara, iar nora Andreea Voica-Galetin, fiicaNicoletei Voica, este o valo roasă so listă de muzică populară bănăţeană.

159MIC ATLAS AL JUDEŞULUI TIMIŞ

CENAD

GERHARD DE SAGREDo - SFÂNT ŞI MUCENICDieceza Romano-Catolică de Timişoara sărbătoreşte în anul 2010 împlinirea a 980 de

ani de la întemeierea Epis copiei de Ce nad, înfiinţată de Regele Ştefan cel Sfânt al Un gariei.Primul episcop al Epis copiei de Ce nad a fost Gerhard de Sagredo, că lugăr be nedictin italian,ca re a fost hirotonit episcop în anul 1030. Gerhard a fost ucis în 24 septembrie 1046 la Buda,

fiind ulterior cinstit ca sfânt şi mucenic (1083). Locul martiriului episco pu lui afost Muntele Gellért, în ca pitala Ungariei de astăzi. Sar co fagul lui Gerhard,socotit sfânt şi mucenic, se află în biserica ro mano-cato lică din Cenad, deşiunele surse sus ţin că acolo s-ar afla rămă şi ţele regelui ungur Lu dovic Cuma -nul (Ladislau al IV-lea, 1272-1290, fiul lui Şte fan al V-lea).

Sfântul Gerhard a înfiinţat la Cenad o şcoală teologică, a pus temeliaEpiscopiei de Cenad, a în fiinţat parohii, a zidit biserici şi mă năstiri în ţinutuldintre râurile Mu reş, Ti sa şi Du -năre. Sfântul Gerhard este autorulunei opere teologice importante(„De li beratio Ge rardi More sanaeepis copi suo ra hymnum trium pu -

erorum"), păs trată astăzi în Bi blioteca Na ţio na lădin Mün chen.

În urma Tratatului de la Ver sail les-Tria non(1918-1919), E pis co pia de Cenad (cuprinzând Ba -na tul is to ric şi ju de ţul Arad) a fost îm păr ţită între Un garia (32 de parohii, cu centrul la Szeged),par tea mij lo cie, cu 64 de parohii şi centrul la Zrenjanin - Becicherecu Mare, a revenit Re ga -tului sârbilor, croa ţilor şi slovenilor, iar par tea cea mai mare a Epis copiei de Ce nad (cu 162de pa ro hii, îm pre ună cu Cenadul şi reşedinţa episcopală din Timişoara) a revenit RegatuluiRo mâniei. La anul 1930, prin actul Solemni Con ventio ne, a fost înfiinţată Die ceza de Ti mi - şoara, ca succesoare pe terito riul Ro mâ niei Mari a străvechii Episcopii de Cenad.

Sfântul Ger hard, ca şi Sfântul Ştefan, sunt socotiţi ocro titorii Episcopiei roma no-catolicede Timi şoara.

ToMISLAV GIURICI Dirijor, compozitor, folclorist, instrumentist

primaş/tamburiţă (primiţă), profesor de istorieşi geografie, născut la Cenad în anul 1936,profesorul Toma Giurici a funcţionat 12 ani(1958-1970) în orchestra Ansamblului Sârbde Cântece şi Dansuri din Timişoara în cali-tate de concert-maestru. În anul 1973înfiinţează grupul vocal-instrumental „Lale s'Mo riša“/„Feciorii de pe Mureş“ din Cenad cucare promovează folclorul sârbesc şiromânesc, grup cu care a făcut înregistrări laTVR, la Televiziunea din Belgrad, la Ra dio şiTeleviziunea din Novi Sad. Metodist la CasaCreaţiei Populare (1975-1985), apoiinstructor artistic la Ca sa Municipală deCultură din Timi şoara (1985-1992),organizează şi sus ţine concerte laTimişoara, Variaş, Cenei, Di niaş, Cenad,Sânmartinu Sârbesc, dar şi în BanatskoNovo Selo, Vârşeţ, Zrenjanin, Gu ča. Înorchestra sa sunt folosite doar instrumentecu coarde ciupite: tamburaşi (primiţe, terţ-

primiţe, bas-prim), viole, violoncele,contrabas fără arcuş. Repertoriul săucuprinde lu crări ca Nebo je tako vedro(Cerul e atât de senin), Što se bore mislimoje? (De ce vă zbateţi gândurile mele?),Tamo daleko (Acolo, în depărtare), Krećese ladja francuska (Porneşte vaporulfranţuzesc), Kaži mi kaži (Spu ne-mi,spune).În anul 1981 revigorează corul „Sloga“ (Ar -

monia, înfiinţat în 1922 de Pera Kos tić), careva activa până în 1992, pentru ca în anul2003 să reactiveze corul „Zora“ al Bisericiior todoxe sârbe din Me hala. Publică „Cu le -gere de cântece populare sârbeşti“. În 1974 is-a decernat Or di nul ,,Meritul cultural", iar în2007 a fost distins cu Di plo ma şi „Insigna deaur" decernate de Ministerul Culturii şi Dias -porei din Serbia, „pentru dezvoltareaculturii sârbe în România şi cu DiplomaUni unii Sârbe din România carecunoaştere şi preţuire a efortului depuspentru păstrarea tradiţiilor folcloricesârbeşti din România”.

160MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENAD

MILENCo „CENĂZEANUL“ Milan Luchin s-a născut la Cenadul Mare în 28 noiembrie 1936.

Talentul muzical l-a moştenit de la tatăl său, Nedeljko, vestitacordeonist , iar vioara şi primiţa le-a descoperit prin Sava Giuricin,instrumentist din satul natal. A absolvit cursurile Şcolii PedagogiceSârbeşti din Timişoara, în paralel cu Şcoala Specială de Muzică dinoraş (ca dirijor, 1956). Absolvent şi „diplomat în artă“ în 1961, laConservatorul „Ghe or ghe Dima“ din Cluj, la specialitatea contrabas. Înacelaşi an, se angajează la Filarmonica „Ba natul“ din Timişoara (din

1964 con du că torul „partidei“ decontrabas, pâ nă la pen sionare, în1990). A participat la zeci de turnee înstrăinătate. A predat chitara clasică şi contrabasul din 1962la Şcoala Populară de Artă, fiind mentorul unor artiştideosebit de cunoscuţi. A colaborat cu Ansamblul Sârb deCântece şi Dansuri (alături de soţia sa, Milena, iniţialdansatoare, apoi şi solistă vocală a an samblului). Con du -cător muzical al Orchestrei Folclo -rice Sârbeşti „Mla dost“ (1969),

mem bru/ solist al ansamblului „Zora“, dar şi membru (1969-1974) al„Rieder Cvin tet“, trupă pro fesionistă, de muzică şvăbeascăautohtonă. Milan Luchin a cântat în diverse formaţii folclorice, demuzică uşoară, jazz, chiar rock! Personalitate cosmo polită şimultivalentă, într-un cuvânt, bănăţeană, a fost apreciat şi iubit încalitate de dascăl, conducător de or chestre, dirijor, instrumentist po livalent, şi solist vocal. Arealizat sute de înregistrări la Radio Timişoara şi Bucureşti, TV Ro mâ nă/Bucureşti, respectivCasa de Discuri Electrecord, a participat la emisiuni-concerte „live-duplex“ Timişoara-Belgradetc. Este autorul multor compoziţii proprii şi a zeci de aranjamente orchestrale în manierăclasică, în foarte multe genuri muzicale.

În ceea ce priveşte folclorul tradiţional sârbesc, a realizat (după 1990), o reuşită sintezămuzicală a manierei orchestraţiilor de tip clasic cu folclorul pentru instrumentele cu coardeciu pite, de "tamburaşi", în cadrul orchestrei „Tamburaşii timişo reni“/„Temišvarski tamburaši“.A trecut la cele veşnice la 11 iulie 2005, la Timişoara.

Fiica lui Milan Luchin sr., Emina, violonistă, a activat la Orchestra Filarmonică din Novi Sadde la absolvirea Liceului de Muzică, din 1982), şi la Ansamblul „Mladost“. Din anul 1992 şipână în prezent, este membră a „Philarmonic Orchestra“ din Cape town/Africa de Sud.

Pe de altă parte, nepotul după tată, Milenco Luchin (junior), dr. ing. şi cadru didactic uni-versitar, absolvent al primei sale generaţii de elevi la Şcoala Populară deArtă, artist profesionist cu colaborări la Radio şi Televiziune, a fostconducător muzical şi artistic al Ansamblului „Mladost“. Este autorul muziciipentru creaţia scenică „Trecute vremi bănăţene“ executată de două ori laOpera din Timişoara în 2008; a doua oară în ediţie bilingvă, în organizareaAsociaţiei Culturale „Beli Bagrem“, al cărei preşedinte este, creaţie pentrucare a primit premiul PROCULTURA în 2009 din partea ConsiliuluiJudeţean Timiş. Fiii lui Milenco Luchin Jr., Goran (licenţiat în limbi străine,absolvent al Şcolii Populare de Artă, la chitară) şi Nenad (arhitect), au îm -brăţişat şi ei pasiunea pentru muzică şi folclor îndeosebi, ambii(cunoscători a mai multor instrumente muzicale), cântând ani de-a rândul -la braci sârbesc - la tamburaşii lui Milan Luchin (Seniorul), respectiv la

ansamblurile studenţeşti „Mladost“ şi „Doina Timişului“. Cei doi au înfiinţat în 1996 orchestraBezdan care actualmente activează – în structură semi-simfonică - pe bază de proiecte.Nenad a preluat (din 2010) conduce rea muzicală a ansamblului „Doina Timişului“.