Curs 6

Adaposturi pentru creşterea animalelor

sunt construcţii destinate producţiei animale

Construcţii pentru bovine

Construcţii pentru porcine

Construcţii pentru ovine

Construcţii pentru iepuri şi animale de blană

Construcţii pentru bovine

-Pondere mare in productia animaliera

-Volume mari de furaje

-Produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic

-Diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie

Sisteme de intretinere

• Intretinere in stabulatie fixa

– Sistem de intretinere legata a bovinelor in spatii speciale (standuri) destinate

unui singur animal

• Intretinere in stabulatie libera

– Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale

asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament

Principalele criterii după care se pot clasifica sistemele de întreţinere sunt:

- sezonul calendaristic şi

-libertatea de mişcare a vacilor de lapte.

În acest sens se diferenţiază întreţinerea pe timp de iarnă şi întreţinerea pe timp de vară.

În fiecare din cele două sezoane calendaristice, vacile pot fi întreţinute în sistem legat

sau liber. În sezonul de iarnă, întreţinerea vacilor de lapte se

realizează în adăposturi închise (în stabulaţie

legată sau liberă) sau în adăposturi semideschise

(în stabulaţie liberă).

Întreţinere legată

Eficienţa aplicării acestui sistem de întreţinere este condiţionată de:

optimizarea parametrilor spaţiilor de adăpostire (în raport cu parametrii

biometrici ai vacilor);

adoptarea unor soluţii constructive şi de mecanizare care să asigure condiţii de

confort cât mai bune pentru animale (tip de stand, sistem de legare, forma şi

dimensiunile ieslei etc.);

asigurarea (prin dotări şi amenajări specifice) factorilor de microclimat la un

nivel cât mai apropiat de cerinţele fiziologice ale vacilor;

organizarea interioară a adăposturilor trebuie să asigure desfăşurarea cât mai

facilă a diferitelor operaţiuni tehnologice (furajare, adăpare, muls, evacuare

dejecţii etc.).

Avantaje/dezavantaje

Avantajele întreţinerii legate:

-tratarea individuală a vacilor: alimentaţia poate fi

dirijată în raport cu nivelul productiv individual şi

starea fiziologică;

-igiena corporală, supravegherea stării de sănătate

şi executarea diferitelor tratamente şi a unor

operaţiuni zootehnice se execută mai uşor;

- consumul de substanţe nutritive necesare pentru

întreţinerea funcţiilor vitale este mai redus şi,

implicit se reduc consumurile specifice;

- potenţialul productiv se exteriorizează mai bine,

consumul pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi

pentru termoreglare este mai redus, cea mai mare

parte din elementele nutritive ingerate fiind utilizate

pentru sinteza laptelui.

Dezavantajele întreţinerii fixe:

-productivitatea muncii este de

două ori mai redusă comparativ

cu cea liberă;

-necesită consumuri energetice

mai mari, în special pentru

recoltarea laptelui şi pentru

evacuarea dejecţiilor;

-efortul fizic al personalului de

îngrijire este mai mare;

-menţinerea în limite optime a

parametrilor de microclimat se

realizează mai greu;

Stabulatia fixa

2,50 … 3,00m

1,45 … 1,55m

a

b

c

1,90 … 2,35m

Elementul tehnologic principal - standul

In functie de sistemul de legare, standul poate fi׃

•Stand lung (a)

•Stand scurt (b)

•Stand mijlociu (c)

Stand lung

• se adopta in cazul unei legări lungi

• depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat

• lungimi de

2,40 …3,00 m pentru vaci si

2,50 …3.50 m pentru tauri adulti

• animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala)

• dezavantaj: suprafete construite mari

Stand mijlociu

• un pat egal cu lungimea animaluluiculcat.

• pentru perioada pre şi postnatală dinmaternităţi sau în clinici veterinare,deoarece oferă un confort mărit faţăde standul scurt.

• dezavantaje:

necesită 3...5kg aşternut păios/animaladult şi nu poate fi evitată murdărireastandului, ceea ce necesită o curăţiremanuală a acestuia.

Stand scurt

• permite mişcări minime ale animalului

• Avantaje importante în producţia industrială intensivă din punctul devedere

– al consumului de aşternut păios (1...2 kg/animal adult),

– al suprafeţei construite şi

– al evacuării gunoiului şi dejecţiilor (se folosesc soluţii moderne deevacuare mecanică sau hidraulică).

• Pentru a compensa dezavantajul imobilizării prelungite a vacilorpentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spaţii pentrumişcarea animalelor, amplasate de obicei lângă adăposturi şi în directălegătură cu acestea) sau mişcarea la păşune pe timp favorabil.

rezultă din spaţiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungimeal standului.

1,00 ...1,30 m la vaci pentru lapte

1,60 ... 2,00 m la tauri adulţi

50 ... 90 cm la tineret femel

0,60. . . 1,20 m la tineret mascul

Lăţimea standurilor

Organizarea interioară a adăposturilor

alei de circulaţie

standuri,

iesle de furajare

alei de furajare

alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului

Sunt necesare

următoarele zone:

Stabulatie fixa –

Sectiuni transversale

Soluţia curent utilizată este aceea cu 2sau 4 rânduri de standuri dispuselongitudinal

– soluţia cu 1 rând de standuri →suprafeţe mari construite/animal

– soluţia cu mai mult de 4 rânduri destanduri → creşte lăţimea construcţiei→ apar probleme cu privire laasigurarea ventilaţiei şi a iluminăriinaturale.

Şirurile de standuri se întrerup cuculoare transversale de legătură,pentru a grupa la o uşă de evacuare,numărul de animale prescris denormele de prevenire a incendiilor.

Adăpost cu două şiruri de standuri (furajare cu remorca)

Adăpost cu patru şiruri de standuri (furajare cu melc)

Adăpost pentru vaci de lapte în stabulaţie legată

- cu două şiruri de standuri

CAMERA

DE

SERVICIU

Adăpost pentru vaci de lapte în stabulaţie legată

- cu cu patru şiruri de standuri

INSTALATII

DE

RECOLTARE

A LAPTELUI

CAMERA

DE

SERVICIU

CAMERA

DE

SERVICIU

Stabulaţia liberă

• Reprezintă sistemul de întreţinere a animalelor nelegate,

adoptandu-se tehnologii de grup, adică formarea de grupuri de

animale sensibil egale între ele ca stări fiziologice şi randament

în producţie, întreţinute în spaţii denumite boxe.

• Stabulaţia liberă oferă animalelor mişcarea în voie, în cadrul

adăpostului sau între adăpost şi padocul alăturat, cu consecinţe

favorabile asupra dezvoltării tineretului de reproducţie şi chiar

asupra producţiei de lapte.

Stabulaţia liberă poate fi (funcţie de tehnologia adoptată):

• în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuănecesită aşternut pe întreaga suprafaţă şi schimbarea frecventă a acestuia

(tineret de reproducţie, între 0,5 . . . 3,0 luni);

• în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseala, soluţie eficientă din punct de vedere tehnic şi economic, (tineret taurin la

îngrăşat şi tineret femel de reproducţie);

• diferenţiată în zona de furajare-circulaţie şi zone de odihnă, – în adăposturi închise, cu regim termic de minim +3˚C sau

– în adăposturi deschise, în care zona de odihnă se organizează în construcţii cu trei pereţi orientaţi spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri, sub protecţia unor şoproane deschise.

• în boxe individuale, organizate cu zona de furajare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care

animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile, vitei de la 15 - 90 zile pentru ingrasat etc.)

Stabulatie liberă –

Sectiuni transversale

a. în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuă

b. diferenţiată în zona de furajare-circulaţie şi zone de odihnă

c. în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseala

a

b

c

1. canal de evacuare hidraulica

2. grilaj de furajare

3. structura de rezistenta – stalp

4. iesle

5. alee de furajare

6. asternut permanent

7. rigole

8. compartimentare pentru cusete

9. canal pentru dejectii amplasat sub aleea de circulatie

Stabulatie liberă

Alee spre sala de recoltare lapte

Adăposturi pentru

vaci de lapte

compartimentate pe

loturi

stabulaţie liberă

cu zonă de odihnă colectivă,

pe aşternut

Adapost pentru vaci de lapte,

in stabulatie libera, cu zona de

odihna colectiva pe asternut

Alegerea tipului de pardoseală -

funcţie de zona utilizată• Zona de odihnă

• Zona de depunere a dejecţiilor

• Zona de circulaţie

Planeitate

Rezistenţă

Elasticitate

Rezistenţa la coroziune

Neagresivitate chimică

Durabilitate

Suprafaţa pardoselii trebuie să fie netedă şi nealunecoasă

Întreţinere uşoară

Condiţii termotehnice

Cerinţe

Pardoseli

Sistemul de

furajare

Taurinele se hrănesc, în general, cu furaje grosiere de volummare, la care se adaugă, în funcţie de vârsta şi destinaţianimalelor, nutreţuri combinate, lapte de vacă artificial, furajeconcentrate însilozate.

Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle, a cărorformă şi dimensiuni depind de categoria şi vârsta animalelorcazate, tipul de stand şi sistemul de legare, modul deadministrare a furajelor.

Ieslele trebuie astfel concepute încât să permită o descărcareuşoară a furajelor, să asigure o capacitate corespunzătoarepreluării volumului necesar, si consumarea fără efort a furajelorfără a fi risipite pe pardoseală.

A B C D E

Tineret pana 200kg 15-20 40 10-15 0-30 40

Tineret pana 300kg 15-20 45 10-15 0-30 45

Tineret pana 400kg 15-20 50 10-15 0-30 55

Tineret peste 400kg 15-20 55 10-15 0-30 60

Vaci de lapte 10 50-60 10-15 0-30 60-80

Tipuri de iesle utilizate la furajarea taurinelor

Transport furaje cu

tractor cu remorcaTransport furaje

cu racleti

Transport furaje

cu şneck

Transportul furajelor cu vagoneti

• a - Detaliu de furajare

• b - Flux circulaţie vagoneti

1. iesle

2. adapost

3. drum

4. alimentare cu furaje

Transportul furajelor cu cupe suspendate

a - Detaliu de furajare

b - Flux circulaţie cupe suspendate

1. iesle

2. adapost

3. drum

4. flux furaje

Transportul furajelor cu tractorul

a - Detaliu alee de furajare

b - Flux circulaţie tractor

1. iesle

2. adapost

3. drum

4. flux furaje

5. intoarcere tractor

Transportul furajelor

cu iesle mecanice

a. Iesle mecanica dubla

b. Schema de incarcare a ieslei mecanice

1. banda transportoare sau conducta pentru transport pneumatic

2. buncar

3. transportor cu melc (şnec)

4. iesle dubla

5. alimentare cu furaje

Avantaje: suprafete construite mai reduse

Dezavantaje: utilaje mai pretentioase ca

intretinere si oteluri de calitate superioara

pentru transportoare

Sisteme de adapareNumarul adapatorilor se determina astfel incat sa asigure necesarul de apa.

Adapatoare cu

- nivel constant

sau

- automate

alimentate de la o

retea interioara de

apa potabila.

Pozitionarea lor

trebuie sa permita

accesul animalelor

direct si usor la

sursa de apa.

adăpători cu nivel constant

1. ventil

2. plutitor

3. rezervor

4. cupa adăpătorii

5. conductă adăpătoare automată sub presiune

a. vedere; b. secţiune

1. cupa adăpării

2. reţeaua de alimentare de apă sub presiune

3. orificiul de acces al apei

4. Clapeta de acţionare

5. Opritor acces apă

adapatori

Pozitia adăpătorilor în adăposturi

1. Alee de serviciu

2. Standuri

3. Iesle

4. Alee de furajare

5. Adapatori automate

6. Boxa

7. Grilaj de furajare

8. Compartimentare transv.

9. Adapatori cu nivel constant

Stabulatie fixa

- adapatorile se amplaseaza

langa iesle

Stabulatie libera – adapatorile se

amplaseaza pe peretele opus ieslei

sau pe compartimentare

a b

1

2

3

4

5

6

7

4

3

8

9

Sisteme de evacuare a dejecţiilor

Sisteme de evacuare a dejectiilor

Dejecţiile se pot evacua:

•mecanic odată cu aşternutul permanent; se utilizează tractor cu lamă buldozer fiind necesare uşi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curăţire

•cu rigolă mecanizată (deschise sau acoperite cu grătare spre limita standurilor la aleea de intreţinere) se utilizează sistemul de racleţi

•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare.

sistem de evacuare dejecţii cu rânduri multiple

şi colector traversal

Sisteme de recoltare a laptelui

Soluţia se stabileşte in funcţie de sistemul de întreţinere a

animalelor, astfel:

– Recoltare in grajd, care se aplică în cazul stabulaţiei fixe se

realizează cu aparate de muls racordate prin intermediul unei

conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transportă spre o

încăpere amplasată la capătul adăpostului sau spre o construcţie

specială (lăptărie);

– Recoltare centralizată, aplicată în cazul stabulaţiei libere a vacilor,

se realizează în construcţii special amenajate, denumite grupuri de

muls, care pot fi rezolvate în diverse sisteme.

Instalaţia de recoltare a laptelui cu colectarea şi transportul centralizat

1. Agregat de vacuum; 2. uniformizator de vacuum; 3. regulator de vacuum; 4 vacuumetru;

5 conducte de vacuum; 6. tablou de comanda automata a spalarii; 7. support pentru paharele de

muls; 8. conducta pentru solutia de spalare; 9. conducta de vacuum permanent; 10. conducta de

lapte; 11. Rezervor collector de lapte; 12. tablou general de comanda; 13. pompa de lapte; 14.

tanc izoterm de racire-depozitare a laptelui; 15. agregat frigorific.

Stabulatie libera – scheme de grupuri pentru

recoltarea laptelui

1. Spatiu de circulatie pentru vaci

2. Spatiu pentru operatori

3. Iesle pentru furajare

4. Camera pentru racire si depoz. lapte

5. Camera pentru spalare aparate

6. Grup sanitar

a

b

c

a. cu posturi dispuse in tunel (paralele)

b. cu posturi in forma de spic sau bradulet

c. tip carusel cu dispunerea inclinata a posturilor pe o platforma rotativa

TRATAREA ŞI PĂSTRAREA LAPTELUI

ÎN FERMĂ

- până la livrare, laptele trebuie să fie tratat şi păstrat în condiţii corespunzătoare.

Tratamentul primar are ca scop menţinerea caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice ale

laptelui până în momentul valorificării: filtrarea şi păstrarea acestuia în condiţii corespunzătoare.

Astfel, în fermele mari trebuie să existe o lăptărie dotată cu utilaje şi inventar specifice. Lăptăria

se amplasează lângă filtrul sanitar, la intrarea în fermă, şi are mai multe spaţii funcţionale:

-sala de recepţie şi analiză a laptelui,

-sala de răcire şi depozitare, sala de prelucrare (smântânire) şi

-sala de spălare şi depozitare a inventarului specific.

În funcţie de durata de păstrare până la livrare, laptele trebuie răcit pentru a reduce la minimum

multiplicarea microorganismelor. Dacă laptele se livrează de două ori pe zi, laptele trebuie răcit la

o temperatură de 12-140C, dacă se livrează o dată pe zi la 6-80C, iar dacă se livrează o dată la

două zile, temperatura de păstrare va fi de 40C.

În raport cu durata şi temperatura de păstrare, pentru răcirea laptelui se folosesc: bazine de răcire,

instalaţii frigorifice, tancuri izoterme.

Alei de serviciu

În adăposturile pentru taurine se mai prevăd:

• alei de circulaţie, cu lăţimea minima de

1,10 m, când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri, şi de

1,40 m, când sunt situate între două rânduri de standuri;

• alei de control, prevăzute între două linii de iesle sau deasupra acestora, pentru supravegherea funcţionării utilajelor staţionare de furajare, precum şi a comportării animalelor la iesle;

• alei transversale de circulatie a animalelor spre uşile de evacuare.

Organizarea adăposturilor pentru taurine

• Adăposturile pentru întreţinerea taurinelor se diferenţiază in funcţie de

– tipul complexului (pentru lapte sau carne),

– sistemul de intreţinere adoptat (stabulaţie liberă sau fixă),

– vârsta animalelor (taurine adulte, tineret supus îngrăşării, tineret de reproducţie).

• În cadrul complexelor apar şi adăposturi cu destinaţie specială, ca: maternităţi, creşe, profilactorii.

Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie legată

• Se organizează, de regulă, prin dispunerea cap la cap a şirurilor de

animale, de o parte şi de alta a unei linii de furajare mecanizată.

Daca se asigura iluminarea şi ventilarea construcţiilor prin luminatoare de acoperiş sau

prin acoperişuri de tip şed, se utilizează construcţii de lăţime mare (18,0 - 21,0 m), în care

se grupează mai multe linii tehnologice paralele, (adăposturi cu patru rânduri de standuri,

grupate în două linii tehnologice).

• Pe lîngă spaţiul de cazare, în construcţiile pentru stabulaţia legată a

vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor

concentrate, întreţinerea şi păstrarea aparaturii de recoltare a laptelui,

pompa de vid etc.

• Suprafaţa construită pe animal cazat variază la adăposturile pentru vaci de

lapte în stabulaţie legată între 6,0 - 9,0 m2, în funcţie de soluţia adoptată

pentru mecanizare furajării.

Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă

Se realizează cu boxe colective sau cuşete individuale, dispuse de o parte şide alta a unei alei centrale de furajare. Numărul rândurilor de cuşete sestabileşte astfel încît, prin rotaţie, animalele să circule spre ele, pentrufurajare, şi spre sala de muls.

Dejecţiile sunt evacuate, din zona de odihnă a animalelor şi de pe aleile decirculaţie, hidraulic sau cu plug raclor.

În acest caz, suprafaţa construită pe animal cazat variază între 6,2 şi 9,9 m2.

Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine

Maternităţile se organizează în sistemul destabulaţie legată şi cuprind, în afară de încăperilepentru furaje concentrate, aparatura de recoltare alaptelui şi pentru pompa de vid, şi o zonă deprofilactoriu cu punct sanitar şi incăpere pentrupersonalul de supraveghere.

Adăposturile pentru tineretul femel de reproducţie

• sunt organizate în sistem de stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă pe grătare şi alee centrală de furajare.

• Pentru zonele cu frecvenţă redusă de viscole, creşterea tineretului bovin pentru reproducţie se poate realiza în adăposturi prevăzute numai cu zonă de odihnă şi de circulaţie, iar furajarea se face la exterior, în iesle dispuse la limita padocurilor şi acoperite cu şoproane, pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie şi ninsoare.

Autoritatea sanitara veterinara centrala a României, reprezentata de Directia generala

sanitara veterinara din structura Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru

Siguranta Alimentelor, trebuie sa se asigure ca, începând cu data aderarii României la

Uniunea Europeana, toate exploatatiile sunt conforme cel putin cu urmatoarele cerinte:

a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni, cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. - Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban, masurata în pozitie patrupeda, iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice, înmultita cu 1,1.

- Boxele individuale pentru vitei, exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave, trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile;

b) pentru viteii crescuti în grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin

- 1,5 m2 pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg,

- cel putin 1,7 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg

- cel putin 1,8 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste.

Furajare exterioara in padocuri

1 – usa cu perdea de cauciuc

Adăposturile pentru îngrăşarea intensivă a

tineretului taurin

• Sunt diferenţiate in funcţie de vârstă şi de greutatea corporală a

animalelor:

– adăposturi pentru faza I

• organizate cu boxe individuale, în care sunt întreţinuţi viţei cu vârsta între 15 şi 45 zile;

– adăposturi pentru faza a II-a

• organizate cu boxe colective pentru un număr redus de animale (20 ... 25)şi zonă de odihnă pe grătare sunt întreţinuţi viţeii pînă ajung la vârsta de105 sau 110 zile şi la greutatea corporală de 110 ... 115 kg;

– adăposturi pentru faze avansate de creştere (a III-a şi cea de-a IV-a pentru finisare),

• organizate cu întreţinere în stabulaţie liberă pe grătare sau în boxediferenţiate cu zonă de odihnă pe aşternut permanent. În aceste adăposturianimalele sunt întreţinute până la livrare, respectiv la vîrsta de 17 .. . 18luni şi la greutatea corporală de 480 ...530 kg.

12

3

3

3

Plan adapost

Planul adapostului

1. Încăperi cu uşi batante, grup sanitar,

birou, instalaţii frigorifice, electrice

2. Camera lapte, unde este amplasat

rezervorul cu lapte

3. Zona de odihna, întreţinere

1. Grup sanitar si

hol pentru

circulatie

2. Camera de

muls

3. Zonă pentru

odihnă şi

îngrijire

3 1

3 2

Planul general

• Zona pentru depozitarea şi conservarea furajelor

silozuri, magazii, depozite

• Zona de producţie

adăposturile pentru vaci, padocuri, zona de recoltare a laptelui

• Zona de reproducţie

maternităţi, creşe pentru viţei

• Zona sanitar-veterinară

clinica veterinară, carantina, izolatorul cu crematoriu, punct de

însămânţări artificiale

• Anexe

pavilion filtru sanitar, atelier mecanic, centrală termică, lăptărie

• Utilităţi

Amplasarea clădirilor pentru

realizarea protecţiei faţă de sursele

exterioare de contaminare

Adapost pentru vaci de lapte, boxe tineret femel si vitei

- Sistem de intretinere in cusete individuale de odihna

- Pardoseala betonata plina pe aleea de circulatie

- Cusete prevazute cu covoare de cauciuc

- Sistem de furajare pe o latura

- Sistem de adapare

- Sistem de ventilatie naturala

- Izolatie termica la acoperis

Adapost pentru vaci de lapte, boxe tineret femel si

vitei – Sectiune transversala

Adapost pentru 60 de vaci de lapte

Adapost cu asternut permanent pentru 120 vaci lapte

sau 120 taurasi