CONSTRUCȚII ÎN

MEDIU RURAL

- CURS 3 -

CONCEPEREA ȘI PROIECTAREA

PLANULUI GENERAL AL UNEI

CONSTRUCȚII AGRICOLE

• Construcţiile agricole implică analiza realizării clădirilor ce au cadestinaţie adăpostirea oamenilor, animalelor, păsărilor, cerealelor şia utilajelor agricole din cadrul unei ferme agricole. Proiectarea şipunerea în operă a construcţiei agricole se bazează atât pecunoştinţe de inginerie civilă cât şi pe cunoştinţe din domeniulagronomiei dar şi a utilajelor tehnologice.

• Construcţiile agricole sunt o categorie aparte de construcţii datorităfaptului că adăpostesc diverse specii de animale şi păsări sauplante, seminţe, fructe, legume.

• Trebuie să răspundă necesităţilor fizice şi fiziologice de confort aleanimalelor permiţând valorificarea potenţialului productiv alacestora, în cadrul procesului tehnologic adoptat.

Ce sunt construcţiile agricole?

Destinaţia

construcţiei agricole

Procesul tehnologic

-sistem de întreţinere

-sistem de furajare

Condiţii de microclimat

(temperatură, umiditate,

vânt, mişcarea aerului,

puritatea aerului interior,

energia solară)

Forma în plan şi

secţiunea transv.

Modulare: L ,T, H

Medii agresive

(agresivităţi degajate de

animale, furaje şi dejecţii

- CO2, NH3, H2S)

Structura de

rezistentaElemente specifice

- canale, iesle

Elemente de închidere

pentru construcţie

acoperiş, pereţi, pardoseli

1. Alegerea terenului

forma si dimensiunile terenului

drenare, preluarea apelor

Apa subterana

deseuri

servicii si utilitati

orientare

extindere

2. Amplasarea cladirilor

panta terenului

reteaua de apa

actiunea vantului dominanta

soare

distante între clădiri

3. Drumuri, modalitati de

manevrare, parcari

4. Iluminare

5. Vant, zapada

6. Fezabilitate

Sistematizarea (planificarea) este primul pas important in

proiectarea şi stabilirea planului general al unei constructii

agricole!

1. Alegerea terenului

•Terenul prezintă un interes deosebit pentru constructii, din punctul de

vedere al amplasamentului şi al caracteristicilor sale geotehnice,

hidrologice.

•Zona climatică de amplasare a constructiilor influenţează adâncimea

de fundare prin creşterea cotei limitei de îngheţ faţă de nivelul terenului

natural.

•In multe cazuri, fermele agricole folosesc sisteme de irigatii de

capacitate mare (poate influenta alegerea amplasamentului unei ferme agricole).

•Zonele funcționale legate tehnologic direct sau indirect trebuie sa fie

dispuse raţional pe suprafaţa de teren afectată, fără reţinerea unor

suprafeţe suplimentare de teren, nejustificate tehnologic şi economic.

•Solul poate influenţa, prin fertilitatea sa, dezvoltarea animalelor şi a

plantelor.

•Terenul ales trebuie sa fie însorit pentru producţia zootehnică sau

vegetală şi umbrit prin protejarea cu plantaţii înalte, jocuri de volume ale

construcţiilor, prin forma şi orientarea terenului, pentru depozitarea

produselor lactate.

Forma şi dimensiunile terenului. Relief

• Forma şi dimensiunile terenului sunt importante în stabilirea unui grad

optim de ocupare cu clădiri a terenului, cu o amplasare raţională a clădirilor

pe suprafaţa unităţii agricole.

- terenul să aibă o formă regulată, dreptunghiulară, asigurându-se

realizarea unei reţele adecvate de drumuri interioare, cu fluxuri de circulaţie

paralele, fără intersecţii sau suprapuneri (pentru materiale, furaje, oameni,

animale, produse finite).

• Sub aspectul reliefului, se recomandă un teren cu o pantă lină până în

6%, astfel încât să nu apară eroziuni la scurgerea apelor meteorice.

− pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5-3 %, sunt mai avantajoase,

deoarece permit totodată şi o bună expunere la radiația solară.

− realizarea construcţiilor, a drumurilor şi a rețelei de canalizare nu impun

lucrări importante de terasare şi sistematizare pe verticală.

− se prefera soluri cu permeabilitate mare pentru apă şi aer, capilaritate și

capacitate de reţinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezintă o

capacitate maximă de autopurificare naturală. Solul poate influența, prin

fertilitatea sa, pozitiv sau negativ, dezvoltarea animalelor şi a plantelor.

Sistemul de drenare al terenului

condiţii hidrologice, hidrografice

Se face o sistematizare pe orizontală şi pe verticală a planului general, pentru

organizarea reliefului şi asigurarea scurgerii apelor din precipitaţii spre

canalizare sau spre o staţie de epurare.

Trebuie să se ţină cont de protecţia terenului la ape (ape pluviale, subterane).

Asigurarea unui sistem de

drenare a terenului pentru

protejarea infrastructurii clădirilor

şi a cerealelor, îngrăşământului.

Evaporare

Precipitaţii

Pâlc de

zăpadă

Curs de ape

din precipitaţii

la suprafaţa

pamântului

Apă

curgătoare

Infiltrarea

apelor în sol

Curs de ape

subterane

Evaporare

Condensarea vaporilor de apă

- evitarea apariţiei inundaţiilor –

terenul ales trebuie sa fie situat

deasupra albiei râurilor cu cel

puţin 0,50m mai sus faţă de

nivelul maxim posibil al apelor în

cursul inundaţiilor.

Condiţii geotehnice

• Aceste conditii determină alegerea unui teren bun, uscat, fără deşeuri

organice, care să reziste la încărcările date de construcţiile amplasate pe

acesta.

• Un teren mlăştinos implică lucrări importante şi costisitoare de asanare.

– Deoarece în cazul fermelor pentru creşterea şi întreţinerea animalelor se

folosesc cantităţi mari de apă pentru spălarea şi evacuarea dejecţiilor, trebuie

acordată o atenţie deosebită zonelor cu straturi de pământ macroporice,

sensibile la umezire, cu recomandări de amplasare a construcţiilor şi protecţie

a fundaţiilor clădirilor.

• Zona climatică de amplasare a constructiilor influenţează adâncimea de

fundare prin creşterea cotei limitei de îngheţ faţă de nivelul terenului

natural.

Managementul reziduurilor

Deoarece o ferma agricola este o intreprindere cu inventar viu numeros o

prima analiza se face din punctul de vedere al administrarii deseurilor pentru

îndepărtarea acestora fără probleme şi cu un impact cât mai redus asupra

mediului înconjurător.

Pentru evitarea poluării zonelor din cadrul incintei dar şi a celor limitrofe,

locuite sau cultivate se pot folosi platforme de depozitare şi rezervoare

septice atat pentru indepartarea pierderilor alimentare prin scurgerea

reziduurilor cat si a deseurilor.

Atunci când sunt asigurate condițiile de salubritate şi acoperire a

necesarului de apa, de realizare şi exploatare corectă a sistemelor de

canalizare și epurare a apelor uzate precum și colectare şi evacuare a

reziduurilor organice, se impun nişte distanțe minime de protecţie sanitară

între fermele agrozootehnice şi zonele populate.

Condiţii igienico-sanitare

se referă la riscul de apariţie a unor boli infecţioase şi parazitare,protecţia mediului ambiant.

• Alegerea locului pentru amplasarea fermei se va face după un prealabilstudiu din punct de vedere igienic al solului, apei şi a climei (direcţiavânturilor dominante, nivelul şi repartiţia precipitaţiilor etc.).

• În cazul fermelor de animale se recomandă amplasarea acestora mai josdecât nivelul localităţilor apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelormeteorice şi a dejecţiilor spre acestea. Pentru evitarea poluării apelorcurgătoare care trec prin localităţi, fermele agrozootehnice se voramplasa în aval faţă de localităţi, ţinând cont de direcţia de curgere aapei.

• Se vor evita văile strâmte, neînsorite şi terenurile din apropierea bălţilor,unde se dezvoltă uşor insectele transmiţătoare de boli şi generatoare dedisconfort.

• Alegerea terenului se va face astfel încât direcţia vânturilor dominante săfie de la localităţi spre ferme, pentru evitarea răspândirii mirosurilor.

• Deasemenea pentru protecţia clădirilor şi a anexelor la acţiunea vântuluişi a zăpezii se recomandă amplasarea terenului la marginea unei pădurisau a unei perdele de protecţie.

Distanţele faţă de unităţile industriale şi faţă de locurile publice de odihnă şi

recreaţie se stabilesc în baza prevederilor Legii de protecţie a mediului nr.

137/1995 şi a Ordinului ministrului Pădurilor şi protecţiei mediului nr.

125/1996. Conform acestor reglementări, obţinerea unei autorizaţii de construcţie a

unui obiectiv nou şi pornirea unor activităţi precum creşterea animalelor,

industrializarea produselor agricole şi zootehnice, epurarea şi evacuarea apelor

uzate etc., este permisă numai după obţinerea acordului de mediu, în urma

efectuării unui studiu de impact asupra mediului.

Distanţele de protecţie sanitară între zonele locuite şi construcţiile zootehnice, cu

anexele acestora, se stabilesc pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii

populaţiei şi a mediului înconjurător, luându-se în considerare Normele de igienă

şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul

Ministerului Sănătăţii nr. 536 din 1997.

Distanţele minime dintre zonele protejate şi fermele de animale, recomandate:

•100 m - pentru fermele de cabaline şi de ovine;

•200 m - pentru îngrăşătoriile de bovine cu până la 500 de animale;

•500 m - pentru îngrăşătoriile de bovine cu peste 500 de animale, fermele de porci

cu până la 2 000 de animale şi fermele de păsări cu până la 5 000 de păsări;

•1 000 m - pentru fermele cu peste 500 de păsări şi pentru fermele de porci cu

2000 - 10 000 de animale etc.

Sursele de apă

Sursele de apă potabilă condiţionează direct amplasarea fermelor de animale.

Acestea trebuie să asigure apa potabilă la calităţile cerute de standardele în

vigoare şi în cantităţi suficiente, luând în considerare şi perspectivele de

dezvoltare a fermei.

Se vor studia hărţi hidrografice ale regiunii şi a forajelor de probă.

Se ştie că pentru menţinerea vieţii trebuie să fie asigurat un echilibru între

procesele de hidratare şi deshidratare.

De exemplu, dacă hidratarea nu este asigurată in condiţii normale, diferenţa

dintre cantitatea de apă necesară hidratării şi cea obţinută din mediu, se

realizează prin descompunerea celulelor, ceea ce poate duce la scăderea

greutăţii, randamentului sau a producţiei de carne, lapte etc.

Prin urmare, pentru creşterea şi dezvoltarea animalelor sau a plantelor, una din

problemele de bază o constituie asigurarea acestora cu cantitatea de apă

necesară.

Utilităţi şi servicii

Telefonie, Internet,

Alimentare cu apă,

Canalizare,

Energie electrică,

Alimentare cu gaze,

Întreţinerea drumurilor

Acces la căi de circulaţie,

Spaţii de manevră,

Parcări

Accesul şi racordarea la utilităţile existente în

zonă trebuie prezentate într-un plan general.

Tot în acest plan trebuie indicate şi

construcţiile suplimentare necesare

funcţionării fermei: posturi trafo pentru

distribuţia energiei electrice, centrale termice,

castele sau rezervoare de apă sau puţuri

forate, staţii de epurare, fose septice daca

este cazul.

Realizarea unei legături directe la căile de comunicaţii existente influenţează în

mare măsură eficienţa economică a producţiei (reducerea timpului de deplasare şi a

volumului de muncă), şi implicit costul produselor;

- posibilităţi rapide de deplasare în orice anotimp:

- spre zone de aprovizionare (transport comod şi economic al furajelor,

combustibilului),

- de prelucrare, depozitare sau comercializare a produselor finite (drum cât mai

scurt către consumatori pentru evitarea pierderilor produselor perisabile – lapte,

ouă);

Orientarea terenului

O usoara orientare spre sud → ventilare şi însorire maximă.

Trebuie să se ţină cont şi de protecția la acţiunea vântului (se iau in

consideraţie bariere naturale acolo unde este posibil).

Direcţia şi frecvenţa vânturilor dominante, determină:

- amplasarea zonelor funcţionale ţinând cont de gradul de poluare

- amplasarea construcţiilor din fiecare zonă funcţie de poluare dar şi

din punctul de vedere al pericolului propagării incendiilor.

Perdea de protecţie pentru

reducerea efectelor

acţiunii vântului şi a zăpezii

Extindere

Creşterea volumului producţiei are ca urmare extinderea construcţiei sau

construirea altora.

Deasemenea poate fi necesară şi dezvoltarea instalaţiilor de la

echipamentele şi maşinile de pe stoc pana la instalaţiile de drenare,

alimentare, canalizare.

2. Amplasarea cladirilor si anexelor

Pentru respectarea conditiilor impuse de procesul şi de fluxurile tehnologice ale

utilajelor, animalelor este necesară gruparea şi orientarea zonelor din cadrul

unei ferme în zone funcţionale: zone de producţie, platforme, căi de acces.

Zona de producţie: are un caracter predominant în planul general

– adăposturile maternitate şi gestaţie

– adăposturile pentru tineret şi animale adulte

– silozuri, magazii, depozite şi platforme în cazul platformelor de depozitare

bucătăriile şi căile de acces către adăposturi

– sere, solarii, răsadniţe în cazul serelor

P

D

I

A

E

D

P

I

A

E

1

P – zona de producţie

D – zona de depozitare

I – zona de întreţinere

E – zona energetică

A – zona administrativă

1 – cai de circulaţie

Zona de producţie este în legătură directă cu zona de depozitare a furajelor, cu

zonele de întreţinere, de alimentare cu energia necesară şi cu administraţia.

Amplasarea cladirilor si anexelor (cont)

Se pot lua masuri importante pentru cresterea eficientei prin reducerea distantelor

de parcurs la minim prin prevederea unor cai de circulatie cu posibilitati de

intoarcere.

Se poate - minimiza efectul negativ si folosi efectul pozitiv al elementelor climatice

(soare, vant, ploaie si zapada) si

- stopa influenta asupra constructiei a lucrarilor de drenare, a pantei si a

altor elemente topografice specifice.

Protectia la foc, siguranta si securitatea cladirii sunt influentate de planul general

al constructiei agrozootehnice.

Panta terenului

Constructiile trebuie sa fie amplasate pe un teren bun de fundatie, pe cat

posibil fără ape freatice.

Un teren cu o pantă uniformă de 2 - 6% (cu faţa spre sud) este ideal:

● nu sunt probleme pentru deplasarea maşinilor sau animalelor

● nu apar eroziuni ale solului

Daca terenul este în pantă =» fundaţia va fi în trepte.

Adaptarea constructiilor la relieful terenului se face pe cat posibil in lungul

curbelor de nivel evitandu-se astfel:

– sapaturile mari pentru fundatii

– realizarea construcţiilor in trepte

– realizarea unor umpluturi de teren instabil a caror consolidare creste

valoarea investitiei

O structura atent amplasata şi poziţionata reduce cheltuielile (volumul de

teren scos este egal cu cel umplut).

Amplasarea constructiilor in raport cu relieful terenului

1. Amplasament

corect

2. Amplasament

defavorabil

1

2

Un volum mare de săpătură pune probleme de transport si depozitare a pământului.

Se poate face o terasare a pământului

(se echilibrează volumul de săpătură cu cel de umplutură)

care să conducă la o amplasare generală convenabilă si la o bună desfăşurare a

procesului tehnologic.

Alimentarea cu apa

• Sursa de apă:

- Captări de ape de suprafaţă

- Captări din pânza de apă subterană

- Racord la o sursă de apă existentă atunci când se poate asigura

debitul corespunzător

• Alimentarea cu apă se poate face din surse proprii aflate pe teritoriul

incintei sau în apropiere. Pe terenul de captare se constituie o zonă de

protecţie sanitară şi se protejează corespunzător.

• În cazul captării din râuri se fac analize de laborator, se aplică

tratamente mecanice şi chimice în staţii specializate prevăzute in cadrul

investiţiei.

• Debitul de apă trebuie să asigure necesarul din momentul proiectării cât

şi a eventualelor extinderi ce se vor executa ulterior.

Scurgerea apelor meteorice la suprafaţa terenului

În vederea amplasării clădirilor în cadrul fermei agricole se va ţine cont de:

-poziţionarea clădirilor care prezintă cel mai mare risc la incendii, de

pericolul de răspândire şi propagare a incendiilor, în funcţie de direcţia vânturilor

dominante.

-amplasarea construcţiilor în care se dezvoltă mirosuri puternice. Astfel, se

va avea în vedere ca vânturile dominante să nu ducă noxele degajate în

anumite adăposturi spre clădirile de locuit sau cele administrative.

O modalitate de protejare la mirosurile neplăcute rezultate în urma procesului

tehnologic este de a separa aceste zone cu plantaţii sau spaţii verzi.

Vant dominant

Vantul poate aduce mirosuri,

praf, zgomot, agenţi poluanţi.

Anexele cladirii agricole pot fi

utilizate pentru a proteja

spatiile destinate inventarului

viu de efectele negative ale

actiunii vantului.

Energia solara

Cladirile deschise, solarii trebuie sa fie pozitionate astfel incat iarna sa

primeasca cat mai mult soare intr-o zi.

Pozitionarea cladirilor inalte (turnuri, silozuri) va tine cont de dispunerea umbrei

pe furaje (depozite de furaje).

Influenta luminii naturale asupra dezvoltarii animalelor, plantelor si depozitarii

produselor este foarte mare. Lipsa luminii naturale poate pune in pericol nu

numai productia si dezvoltarea animalelor ci si sanatatea sau chiar viata lor.

Dezvoltarea plantelor nu este posibila decat in prezenta luminii.

Radiatiile solare, prin prezenta razelor ultraviolete cu actiune bactericidă,

asigura dezinfectia adaposturilor de animale si a altor cladiri de producţie

agrozootehnica. Toate acestea prezinta o importanţă deosebită mai ales pentru

clădirile destinate realizarii selecţiei şi reproducţiei (animale sau vegetale).

Radiaţiile solare directe furnizeaza pamântului importante cantităţi de căldură.

Influenţa căldurii data de razele solare directe poate duce, deasemenea, la

efecte favorabile sau nefavorabile asupra vieţii animalelor şi plantelor.

Orientarea clădirilor

Construcţiile închise se amplasează cu frontonul spre direcţia

dominantă sau cel mult sub un unghi de 45°, pentru a evita răcirea

pereţilor longitudinali datorată vântului şi blocarea uşilor cu troiene

pe timp de iarna. (fig. a)

Construcţiile pentru depozitarea cerealelor se expun cu latura lungă

perpendiculară pe direcţia vânturilor dominante. (fig. b)

Vânt

dominant 45°

a

Vânt

dominant

b

Construcţiile deschise se amplasează cu peretele orb spre direcţia

vânturilor dominante pentru a proteja cât mai mult latura deschisă.

Orientarea faţă de punctele cardinale influenţează rezolvarea planului general

determinând atât gradul de iluminare al construcţiilor cât şi radiaţia calorică ce

conduc la realizarea microclimatului interior:

c d e

N 25 .. 30°

S

N45°

S30°

N 15 .. 20°

SAdăposturile pentru animale şi păsări, se amplasează cu axa longitudinală pe direcţia

N-S, cu abateri spre est de 30° maxim şi spre vest de 25° (fig. c)

Construcţiile zootehnice cu deschideri pe o singură latură, se amplasează cu această

latură spre sud sau cu devieri de 30° spre vest şi 45° spre est (fig. d).

Depozitele se amplasează cu latura ce are ferestre spre nord, pentru evitarea însoririi

şi obţinerea unei lumini difuze.

Serele se vor amplasa cu axa longitudinală pe direcţia N-S, pentru a expune însoririi

maxime latura scurtă, dar şi pentru a evita lumină uniformă pe 3 laturi, pe parcursul

unei zile, cu devieri de 15 ... 20°. (fig. e)

Distante

Eficienta muncii creste

prin reducerea la

minim a transportului.

Se poate folosi un

astfel de ghid

informativ cu privire la

distante intre clădiri.

O metoda de stabilire a planului general al unei ferme constă în divizarea

planului fermei in zone concentrice (30m), in centru fiind pozitionata casa,

(folosind distantele recomandate de amplasare a constructiilor).

Stabilirea

zonelor

Zona 1 – zona de locuit pentru familia de fermieri, operatori, vizitatori

Zona 2 – remize, ateliere şi depozite pentru piese şi utilajele agricole din

cadrul fermei

Zona 3 – depozite pentru furaje şi adăposturi pentru inventar viu tânăr

Zona 4 – adăposturi pentru inventor viu adult

Divizarea planului unei

ferme pentru creşterea

animalelor

1234

Ateliere, remize pentru utilaje

Adăposturi pentru animale tinere Depozite

de furaje

Adăposturi pentru animale adulte

Zona de locuit

Casa fermierului

ZONA 1: Zona de locuit

• Casa - in centru

• Gradina, pajiste, spatii

pentru confortul familiei

• Acces la curtea fermei

(ograda)

• Parcare

• Sisteme de drenare

• Protectie la praf, zgomot,

mirosuri

• Folosirea copacilor pentru

separarea anumitor zone

1

2

2

Zona 2: Zona de parcare si service masini

si utilaje agricole

• Curtea fermei

• Atelierele fermei

• Service pentru masinile

agricole

• Depozit combustibil

• Parcare

• Depozite de scurta durata

pentru utilaje si masini

• Stalp cu transformator

pentru electricitate

Zona 3: Cereale, Alimente, Zona cu inventar viu tânar

• Depozite de cereale – ventilarea cerealelor

• Camere de alimente – procesarea alimentelor

• Adăposturi pentru animale tinere, maternitati

• O parte din adăposturi şi echipamente pentru animale mari

Zone 4: Zona cu instalaţii pentru inventarul viu adult

Construcţii pentru inventarul viu adult

Extindere posibilă a adăpostului

Traficul, spatii de manevra, parcari

Caile de circulatie – directioneaza traficul spre zonele de service si

parcare, producţie şi depozitare.

Proiectarea căilor de circulaţie trebuie să permită spaţii pentru traficul

vehiculelor in siguranţă, pentru parcarea şi manevrarea acestora.

Aceasta facilitate:

- preintampina accidente ce pot interveni din cauza unei vizibilitati

neadecvate (pe timp de noapte)

- ajuta la descurajarea vandalismului si a hotiei

Iluminarea fermei

Controlul asupra acţiunilor climatice:

vântul şi zăpadaAcţiunea vântului in timpul iernii conduce la un stres mai mare asuprainventarului viu decât o temperatura negativa mare.

Aversele de zăpadă pot umple căile de circulaţie si părţile descoperiteale construcţiilor.

Deasemenea acumulările mari de zăpadă pe acoperişuri pot duce laprăbuşirea acestora.

Fezabilitatea

Costul execuţiei unei construcţii agricole trebuie sa fie justificat.

Amortizarea construcţiei se face ţinând cont de rezultatele anuale ale

procesului tehnologic.