Constitutia din 1948

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in conditiile ocuparii tarii de catre sovietici, a cuceririi puterii politice de catre comunisti , si a inlaturarii monarhiei , s-a pus problema adoptarii unei noi Constitutii. In martie 1948, dupa autodizolvarea fostului parlament , au fost organizate alegeri pentru noul organ reprezentativ , numit Marea Adunare Nationala. Noua Constitutie era adoptata in unanimitate la 13 aprilie 1948 . Constituția din 1948 este prima Constituție a României din perioada comunistă. A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1952.Se consfintea noua titulatura a statului : Republica Populara Romana , si se preciza caracterul sau de “stat popular, unitar,independent” , care “ a luat fiinta prin lupta dusa de popor , in frunte cu clasa muncitoare,impotriva fascismului “

Aparent , legea fundamental consfintea principii democratice , precum suveranitatea poporului , votul universal : “ intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului “ , care “isi exercita puterea prin organe representative,alese prin vot universal,egal , direct si secret.”

Un alt principiu prevedea egalitatea in fata legii pentru toti cetatenii Republicii Populare Romane,fara deosebire de sex , nationalitate , rasa , religie sau grad de cultura. Acestia puteau fi alesi (la 23 de ani) si puteau alege (de la 18 ani) toate organelle statului.

Printre drepturile cetatenesti afirmate in Constitutie se aflau dreptul la munca , la odihna , la invatatura. Se stipula ca femeia avea drepturi egale cu barbatul , minoritatile nationale se bucurau de toate drepturile ; sanatatea publica era organizata de stat,se afirma protectia de catre stat a familiei. Teoretic ,prin Constitutie erau afirmate libertatea constiintei si libertatea religioasa; libertatea individuala a cetateanului;libertatea presei , a cuvantului , a intrunirilor,manifestatiilor. Practic insa , toate afirmatiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi,care au fost,in marea lor majoritate ,incalcate sistematic in timpul regimului communist.

Constitutia din 1948 nu mai prevedea principiul separarii puterilor in stat , intrucat Marea Adunare Nationala (MAN) devenea “ organul supreme al puterii de stat a Republicii Populare Romane” , deci legislativul si executivul se confundau. Prerogativele MAN erau : formarea guvernului Republicii Populare Romane;modificarea Constitutiei;stabilirea numarului ,atributiilor si denumirilor ministerelor si desfiintarea , contopirea sau redenumirea celor existente;votarea bugetului ,fixarea impozitelor si a modului de percepere a lor;deciderea consultarii poporului prin referendum;acordarea amnistiei.

Primul presedinte al MAN a fost profesorul Constantin Parhon , care official era seful statului roman.Convoca Marea Adunare Nationala in sesiuni ordinare si extraordinare ; emitea decrete ;interpreta legile votate de MAN;exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele ;conferea decoratiile si medaliile Republicii si o reprezenta in relatiile international;in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale , numea si revoca ministri la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri;stabilea gradele militare ;rangurile diplomatice la propunerea guvernului ;in caz de agresiune declara stare de necesitate.

Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale. Puterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata si de Curtea Suprema , dar independent justititei era practice desfiintata prin interventia factorului politic. Puterea executiva apartinea Consiliul de Ministri , din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri.Legea fundamental din 1948 nu prevedea in mod expres ca rolul conducator revenea Partidului Muncitoresc Roman , dar organele de stat erau subordonate acestuia .In 1952 , in conditiile unor epurari in randul partidului , a fost promulgate si o noua consitutie , care nu aducea insa modificari esentiale celei din 1948.

Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un regim guvernamental intemeiat pe monopartidism si autoritarism statal ,precum si spre o economie centralizata si dirijata politic. De asemenea , aceasta Constitutie pune bazele desfiintarii proprietatii private , desi articolele 8 si 9 prevedeau ca “Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate de lege” si ca “ pamantul apartine celor care il muncesc “. Desi recunoaste existenta a trei tipuri de proprietate (de stat,cooperatista si participative),Constitutia proclama principiul suprematiei proprietatii de stat si cooperatiste fata de proprietatea particulara , precum si protectia speciala a proprietatii de stat.