&j&i ai 82riea n-i 271— ------- ------;— :---------— ;

(

In U ie ia tft ia 1838 «e G eorgeRgdocţîa ş i 13 dpnnfsf rafieRrafov, Sír. Prnjrffalnt Mr. li .

226,

«S8I

Cu t#t dispreţul pentru p«por, arlstocrali şl oligarhii nici 24 de «re n-ar fl fost în stare sS susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU

^ ,p « u x e s e n s . i m f ie c a x © ssi d te lu c x \a .«iw

CAPITALUL STRĂINPentru ca să ne putem feri

de o primejdie, trebuie mai întâi să o cunoaştem. De aceea cred, că e necesai să se ştie, cari anume sunt mijloacele uzitate de capitalul trrein în acapararea bogăţiilor noastre.

Până în prezent, la noi nu s’a manifestat nici unul din simptomele caracteristice, pe simplu! motiv că nu am avut un capital românesc. Acum, că primele începuturi s’au ivit, se vor arăta şi aceste aten- tome. E bine, mai mult e ne­cesar, ca opinia publică — ma­n ie judecător — să ştie să judece obiectiv şi să-şi dea sentinţa.

Capitalul strein va căuta să facă achiziţii printre persona- giile cu oare-care influenţă, va pune în fruntea bucatelor ca să aibă, pe lângă sprijinul lor nelimitat, şi oare-cum o haină, — chiar de ocazie — româ­nească. Se vor ivi scriitori, cari vor documenta că preda­rea bogăţiilor noastre pe mâini streini? nu înseamnă robie eco­nomică, nu, din contră, acest capital face ?un deosebit sa­crificiu, venind la noi, pentru care îi datorăm credinţă veci­

le vor găsi desigur şi la asemenea elemente. Rolul

îiei publice e să trateze ca e pe asemenea speţă de iti. ^listăm la un fenom&n du­

bi această privinţă. E 1 capitalul strein din 1. Dat fiind că econo- de Stat susţin monopo- a acestei bogăţii, ce cu

i se cuvine Statului, «icesi capital strein de diverse naţionalităţi, care înainte trăia în cea mai mare duşmănie, uneşte ca prin minune şi con­stituie, nici mai mult nici mai puţin, o „Uniune de apărare* contra capitalului român şi contra intereselor Statului. La întrunirea, la care s’a format

o asemenea uniune, oratorii, români b ne înţeles, aduc ar­gumente ş' date, cari, privite mai adânc, se întorc chiar contra capitalului strein. E in­teresant de ştiut unde din aceste argumente, tocmai re­lativ la cele precedente.

Se ridică contra capitalului românesc, taxându-1 de inca­pabil şi că ar fi o tiranie pen- tru popor.

Cei mai greu loviţi — sus­ţin ei — ar fi proprietarii pământului — şi acesta e ar­gumentul de bază — aceşti ţărani carî în necunoştinţa completă de bogăţia, ce zace sub pământurile lor, si au vândut dreptul străinilor pen­tru un blid de linte.

Acesta e numai un urina început, propagandă pentru cauza lor va continua, vor apare reviste, ziare să le apere prada aşa do bogată. Ce nu e în stare să facă un capital de sute de mi Ioane astăzi 1 Numai opinia publică poate face să nu reuşiască mano- perile lui. Nu trebue să se lase influenţată de argumente bombastice, dar şubrede, iar acei, ce se pun în slujbă străină, în această mare luptă economică, să fie consideraţi

-trădători.Mu pot să nu-mi expun sa­

tisfacţia, ce am avut- o, cetind în ultimul timp, în ziare, două notiţe, cari arată primele în­ceputuri pe drumul cel bun. E vorba de sporirea capitalului „Băncei de Industrie şi Co­merţ“ din Cluj, şi de organi­zarea, pe baze absolut mo­derne, a unei bănci mici „Ce­tatea“. Instituţiile de bancă mai vechi, care îşi au astăzi neştirbită reputaţia, să nu uite că principiul modern, ce sea f i r m ă a n i m l o r o m .rile, e „vechimea cedează me­ritului".

B ucureşti, Dec. 1919.V. P.

Impresii din parlam ent— Fapte, nu vorbei... —

Dela deschiderea desbaterilor până acum se observă o adâncă evoluţ'e în spiritul parlamentari­lor. De unde îoa;nie fraza aleasă, sonoră şi curgătoare era caracte­ristica principală a tuturor d;s :u- pilor, acum nimeni nu mai o dis­pus să asculte ’iniştit stilul îrfio- rii şi înadins căutat ai deputatu­lui c&re vrea să se impună cu ca- iităţiîe lui oratorice. — Conştienţi l de rovara problemelor care tre-

rezoivate fără zăbavă, rr an­ii poporului urmăresc să re- fâptuelnie chestiunile cele

îi grave. — Aşa se explică rie- area continuă cu care sunt tate interpelările şi mai a’es

p. irea cu aprobări unanime a r -durii propusă de d, ministru

ri C. Popp, ca deputaţii să se fi­ere se ze, pentru chestiuni mărunte direct miniştrilor la ministere fără a mai trece prin filiera Camerei cruţându se astfel t’mpui adunări­lor care trebue să se Ocupe serios de soluţionarea problemelor agrare, administrativ* ş{ financiare. Ne­voile sunt mărişi lipsurile so în­tâlnesc în toate spărţile Statu'ui atât la oraş cât şi ia sate. Sunt 500 de deputaţi cari, ar_ veni fiecare cu câte două sau .trei in­terpelări cerând sare, petrov, g;ga pentru populaţia judeţului în care s’a ales, ar urma ca cel puţin pa­tru cinci luni de zii« să se piardă ţi tă se răpiasuă timpul Camerei cu aceste mărunţişuri, necesare, neapărat, populaţiei care suferă, dar care totuşi s-ar putea înlătura şi fură Interpelări în parlament.

Deputaţii nu mai pot răbda să asculte vorbe ticluite frumos, în­grijite ca formă, ci ei sunt hotă­râţi ca, dacă se poate, fără vorbă, să facă treabă pentru care au fost a eşi. Cu fiecare şedinţă se vă­deşte acest lucru. — Când mai

deunăzi, un deputat, cunoscut în literatura noastră sMu urcat la tri­bună să facă o interpelare în a- ceeaş stilistică cu care era obiş­nuit, — a fost des întrerupt din intuia, cerâudu-i să espuie punc­tele esenţiale. „Concluzia, Con­cluzia* strigau toate fracţiunile. „Să auzim concluzia“. Şi deputa­tul st ngherit, a început să expună pe scurt, nevoile locuitorilor din satele care i-au trimis. — E o a- versiune evidentă faţă de figurile oratorice şi deputaţii au început să se deprindă cu noul soirii. „E 0 crimă să pierdem vremea cu vorbe, şi ne va lua poporul cu băla când ne vom întoarce 2Cfisă teză să fi făcut rimic“.

Fraza sforăitoare a demagrg’s- mului politic nu mai prinde, Din dificultăţile de tot soiul na pu­tem ie*i cu vorbe, ci numai cu fapte. Şi parlamentai a înţeles a- ceasta. — El pricepe câ ţara aş­teaptă nu discursuri care nu fo­losesc Ia nimic, ci operă rodnică de dreaptă repartiţie a bogăţiilor ţi de proporţionâlizarea justă a raporturilor şi drepturilor dintre clase. Astfel câ de pe tribuna parlamentului se va auzi de azi înainte cuvântul drept şi adevărat, spus dia cuget cinstit determinat nu de efectul oratoric, ci de fapta rodnică ce trebue să vie.

Parlamentul va fi do azi încolo mai puţin „parlament“ în sensul în care era denumit până acum, El ţine morţiş sâ se numiască A- dunarea Naţională a faptelor, după rezultatele practice pe care cu ho- tărîre nezdruncinată vrea să le dea. Manifestările şi tendinţei toate în acost scop converg. — Şi naţia toată aceasta aşteaptă.

N

Pacea Europei.

- Constituirea graniţelor etnice— Principiu! emigrărilor aplicat în Balcani. —-

Odată cu semnaroa oăcei de către B ilgaria, s’a h rh e ’at o con- venţiune între G e ia şi Bulgaria care e menită sâ limpezească si­tuaţia turbure şi de inrixtiuna a naţionalităţilor din Balcani.

Astăzi, populaţiuni diverse sâni amestecate şi t’răesc în caa mai aprigă vrajbă. Tendinţa este ca fie-core să ee strângă în jurul centrului său, ca fie care sâ ss ducă acasă, âUteă să se poată trage şi în Balcani graniţele s ta ­telor cari să fie şi ceie etnice.

Bine înţeles că nu se poate îm­plini acest principiu îa moi ab­solut D: r se va face în cea mai mare p*rte şi fără ca să mal dea drept pe viitor celor rămaşi izo­laţi — fiind că hu vrut —- .? pro­teste şi pretenţiuni naţ’onale.

Convenţia cuprinde 16 articole după care se va face emigrarea d'iiir’un stat îa altul timp de doui an*. E i îustiiue o conrune m:x;ă,

de Greci şi Bulgari şi un număr eg?l de membri de altă naţiona­litate. Comisiunea va supraveghia emigrarea voluntară, uşurându o, lichidând bunurile (averea) emî- granţlor şLdâud acestora avansuri egale in valoare cu bunurile lor nemişcătoare. Ast-fel emigrarea va fi făcută metodic, fără nedreptăţile şi mizeriile obişnuite acestei ope­rai uni.

Prin această con ven pune, cercă­rile diplomatice speră*, că vor pune capăt neli lştei şi turburărilor din Ba’cani.

Dealtfel numai aşa se pot cons­trui graniţele politice ale statelor cari sâ fie şi etnice — înlăturând pricinele duşmăniilor provocate do împestriţarea pjpoare'or pe teri­torii ce fie-care levendică, unii pe baza dreptului istoric şl a lţii pe baza dreptului de ocupaţiune.

Problema va face de sigur obi­ectul Ligei Naţiunilor.

Ml. t \•z§ \

Un bărbat cinstitAstăzi, când pofta de a avea

tot mai mult a tulburat şi a îne- grit inimile atâtor funcţionari, sun­tem veseli că presa vechiului re­gat relevă meritele şi cinstea unui funcţionar al Ardealului, care a- tunci când a fost vorba de inte­resele statului a ştiut da cu picio­rul arginţiior lui Iuda, cu cari se ÎHCeso«s2 unuicinstit. Tsa îmbiasQ anume 150 mii de coroane ca să acopere îa- şâlăeiunea de 1.500,000 cor., des­coperită d? dânsul, cu care banca ungurească agrară din Timişoara manipulase în mod păgubitor pen­tru statul român. Dânsul a primit suma, dar a predat-o imediat fo- ruriior competente pentru înfiin­ţarea unui orfelinat pe seama or­fanilor de războiu. Mai târziu, când cu o sumă de milioane se încercase un nou atentat asupra

i r\ oéol a V'Â * • * r j ' , ,i a respins totul şi şi a făcut da- >ria denunţând contrabanda de FvOiin nnn ne cave tot dânsul o

descoperise.Două cazuri menite să adeve­

rească un caracter de bărbat cu inimă curată.

Merită cinstea întregului neam cel ce caută să facă neamului cin­ste !

Poiana Mărului poate îi mândră de vrednicul ei fiu Ghîţă Guimaa care i-a făcut şl-i face onoare.

t Cinste ţie Gh:tă, iar faptelor ta ­le imitatori cât mai mulţi 1

ATădafă membrii partidului l> bera! căutau în ajunul schhnbărei regimului să ocupe funcţiunile dm cari np puteau ş> îaîomlţi imediat.

Acum, cu'gândul că va p ovoca o criz! a funcţionarilor, dl Mârzeseu ia Ia şi a făcut un apri stăruitor să şl dea demiriunile toţi funcţio­narii liberali.

Poate, numai aşa, vom scăpa de p ă c a te «dininUtraţiei publice caee t\e au adus ia trista situaţied© azi. _

*L a-roi „La Victorie* aduce cazul

unui nou ales în Camera franceză, căpitanul X decorat cu legiunea de ouoire, citat în ordinea de zi pe armată de 6 ori, posesor al nenumăratelor medalii de război — condamnat de Cartea Marţială că ar fi fui-it ,un butoi de stropit, o căruţă cu doi cai şi efecte“.

Ce z^ca dl fost ministru Al. Can- stantmescu de nsorimoa Curţei marţiale tranşeze? Uade ar fi unii foşti snmiştr!,’ â s tă r? ^ '1 1"

O constatare şl o întrebare de­sigur neplăcută pentru mulţi din foştii noştri conducători!...

%?op!erea ®Gmnmc% ŞatraAastria şi Jngosîa^ia

Cancelarul Renner va pleca ia Belgrad spre a continua convor- b rile înceoate între guvernul aus­triac Ş' jugoslav. Apropierea eco­nomică care va răsuna, va avea mare repercusiune politică şi socială

( £ i l i l o z i { o z )

Voi, oaspeţi rătăc ţi din în tâm plare % In d ru m u l vcslru spre coliba m ea ,

N u v ’aştep ta ţi la lucru m a r e !

In tr a ţ i !Intraţi, de n aveţi cum va grabă ,In tra fi —Aicia n im en i nu vâ tn treabă,D e su n te ţi slugi, de su n te ţi îm p ă ra ţi

F ur s a ş tep t vreodată vr'un mulţam,Cu dragCa largă dărnicie de iobagV a d u c pe m a să tot ce am :M âncări bizare,M âncări de buruieni am are Ş i beutari ce în tr o clipită ’m batâ ,Vin roş u aspru , sângeriu, electric,Vin rom ânescCum, poate, nn -m ai g ă s iţi la fe l în ţara ţoa lă ,

Ş i dacă vreaţi,Ca u n o r fra ţiUn dornic, singuratic tată,A icea , iată,Vă îm p ă rţe sc cea de p e u rm ă p â in e ,P âine acră, neagră , dură D ospită în iubire şi în ură Sub ra ze reci de b lestem ate stele,P â nea sărăciei,a - îndrăsne lii şi-a revoltei mele.

A. C Aruş.*) Dintr’un voiam de poezii ee va tipăr«« în curftud.

Reia'.ii'e comercialeromâno-elveţiene

Ce scrie starul„Tribure de Lausanne,„Tribune de Lausanne* publică

un articol important asupra relaţi­ilor comerciale între România şi Elveţia. România—spune z’arul e o ţară extrem de bog?tă care ar putea schimba cerealele sale şi produsele sale petrolifere pe pro­dusele industriale elveţiene. Acuma cursul leului este scăzut d!n cauza desorganlzărei economice a Româ­niei în special a mijloacelor de transport. România este însă una din ţările cari se vor restabili mai iute, din cauza bogăţiilor ei na­turale.

Elveţia până acum a dus o po­litică economică care nu’era menită să* strângă legăturile între cele două ţări. Persoanele trimise de guvernul E veţian în România au rost dn cele mai ne si mp atice opi­nia publice româneşti.Autorul articolului cere o altă po­litică poz'tivâ, acordarea unui îm­prumut României care să f>e între­buinţat pentru plătlrea inportiRlu- nüor di.i Elveţia, să se obţie ca plata importului să se facă în grâne şi produse petrolifere. Elveţia să ajute şi d-eci ia îestabilirea eco­nomică a României.

Este de observat spiritul de în­credere în repedea noastră resta­bilire economică care în* :fleţeş‘e acest articol. Autorul termică spu­nând că mai bine do cât a între­buinţa capitalurile eivr-ţ':>?a în Germania ceia ce n’ar avea decât j o influenţă mică asupra rid cărei măreei germane, ele s’ar întrebu­inţa m?i bine în Româna de unde ar rezulta o imediaţi si repedj creşte© a teului.

Aoorci bslşeiricii diaşi

Viirşcvia — Ştiri sigure din U- cralna’ anunţă, că între bolşevici sl Peilura sa stabilt un acord asupra comandamentului suprem şl asupra sferelor de activitate, după care oraşul Kuw a fost predat eu toiul iul Petliura. Toţi răsculaţii din Ucraina s’au orga­nizat definhiv sub conducerea iui Petliura reprezentând astfel o armată puternică comandată de foştii generali a:tivi din armata Rusiei.

Note şi observaţii

N o r i

Cerul blândei Românii e^a aco­perit de nori când d. Reb. Ssneola scria cronica săptămânală. E de o tristeţe comunicativă şi Irizară. E corn snicativ peutrucă e sincer şi trist pentrucă în Parlamentul Ro- mânidi-Mari, deputaţi evrei n’au făcut irimîc pentru fericirea nea- muici evreesriîn cele 158 de ore câte s’au scurs deîa deschiderea lui.

Ce-1 dr^pt, românii au fest mai harnici au validat, au InvijiiJat au semnat Futatni cu Austria... Ce activitate prodigioasă depusă pen­tru fericirea neamului românesc.

Obi muîţi de unguri cu manifes-. tăriie celai mai feroce egoism na­ţional, am fi trecut mai departe admirând însufleţirea patetică a croidcarîui dela „Mântuirea“ S’a întâmplat însă că d. ministru de finanţe Viad, a pronunţat într’una din şedinţele Parlamentului cuvân­tul de jidan.

Şi poate că Ţara ar fi lăsat ne* pedepsită această crimă, dacă d. Saoeola n’o aducea !a lumina tipa­rului.

D* v. dragi cetitori din Ardeal veţi fi crezând desigur că e vorba de un pogrom, sau poate d ; un zâm­bet la adresa sionismului adică social-domocraţiei evreeşti şi noi voim să' ascundem adevărul. Vă înşelaţi. E vorba de cuvântul — jidan —, care datorită nu ştia căror împrejurări, a devenit o adevărată insultă îu gura celui care îl pro­nunţă, pentru cel care îl primeşte (indiferent de naţionalităţi).

Aşa « stau lucrurile în vechiul Regat. Poporul român trebue deci sâ suprima un cuvânt neao^ ro­mânesc şi să adopte un neologism, pentru primordialul motiv că în caz contrar ar teroriza populaţi- unea evreească. Şi să se mai pre­tindă că massele nu se pot obişnui cu vorbirea curentă...

La redactarea convenţiei spe­ciale, Consiliul suprem a comis deci o gravă omis une. Un motiv mai mult a să spunem (după un om politui) că Conferinţa do Pace a făcut o operă lamentabilă.

Namoi

:,-o?ífáS/toáí anunţuri far ţ i o urs PpUml ^QevUnâ ce publicitate C il ll/£3C ff Bucuroşii,

Pe tm aaPe V» aa .Pa 7a «n •

R bonöm enfu l:

**T9hiâkiU toăyit

R ăspunsul Cam erei✓

la Mesajul TronaEri â începui la Cameră discuţiunsa Mn (Serviciu l te lefon ic al R edacţiei n oastre bu cu reşi

Bucureşti, 24 Dec. c. 1919In şedinţa de eri seară a came­

rei s’a cetit textul răspunsului la Mesagiul Regal

Iată 1 în întregime :Sire !

Această Adunare Naţională, care cuprinde pe reprezentan­ţii, din vechea Românie, Basa­rabia, Bucovina, Ardeal, Ma- ramurăş, Timişana şi Banat, unite pe vecie în Statul Ro­mân, şi care este chemată să desăvârşească organizaţia con­stituţională a acestui btat — ne înfăţişează împlinirea visu­lui celui mai netăgăduit al pcpbrului român după un răz­boiu pornit de conştiinţa na­ţională şi instinctul poporului. După atâtea jertfe poporul nostru va uni totdeauna în aceiaşi recunoştinţă nemărgi­nită pe ostaşii glorioasei noas­tre armate căzuţi cu sutele de mii pentru înfăptuirea idealu­lui nostru naţional, pe toţi a- cei cari au dat întru îndepli­nirea acestui scop o picătură de sânge ori o ferbinte lacri­mă de durere şi pe oamenii de stat, cari ne-au călăuzit po calea cea dreaptă, daf în frun­tea tu turor D2 Regele trecut prin suferinţele conşti­inţei îndurate până la trium­ful suprem.

România reîntregită nu e numai un stat cu interesele lui mărginite şi trecătoare, ci un popor cu conştiinţa lui lim­pede, care vrea să nu se des­p a rtă în greaua operă a con­solidării sa lj de m arii să i A - liafi, ca ii au isbu tit cu spri-

m i i ' W / W M \ u s lit r f d ? i Im- peria lism politic şi econom ic .

Spriginiţi pe generozitatea Franţei şi pe calda frăţie a Italiei, pe judecata nepărtini­toare a Angliei, pe înţelep­ciunea practică a Americei — vom căuta să ne îndrumăm paşii pe cărările viitorului. Nu vom uita Insă vechile noas­tre tradiţii seculare, cari im­pun R egatu lu i o prietenie cu acele popoare în m are p a rte cu acelaş trecut şi cu aceleaşi m ari interese com une, cu cari avem de împlinit o mi­siune de viitor folositoare tu­turora.

J$>i p u t e m tr e c e în tă c e re , o i t r e b u ie sT a f i r m ă m c u h o tă - r î v e s t r â n g e r e a d e i a h t u l —oa ş l g u v e r n u l e ş i t d i n m i j lo c u l n o s t r u — c ă a m p r i m i t a s p r a n e c e s i ta te a i s c ă l i r i i u n u i ac t , c a r e în f o r m a H în f o n d u l s ă u n u m u l ţ u m e ş te s u f l e tu l n eu tru , p e n tr u o ă n u s a t i s f a c e d r e p tu l n o s tr u n a ţ io n a l ş i n u p lă te ş te c u v e n i ta d a to r i e m o r ţ i l o r n o ş ­t r i g lo r io ş i .

Suntem siguri însă, că ne- gocienle în curs vor aduce schim bările justifica te în legi­tim ita tea revend icărilor n oas­tre integrale ş i o interpretare p rie tin o a să , va ju c e ca înde­p lin irea clauzelor lui sâ nu atingă nici nevoile de viaţă ale unui neam. din care o largă parle, la care ne g â n ­d im duios, a răm as a fară de hotarele artificiale, n ic i m â n ­dria noastră de-a f i şi de-a răm âne un sta t pe deplin independent şi liber pe acţiu n i le sa le .

Sir e,Grele nevoi apasă pe o ţară,

care a fost în vechiul Regat lipsită prea mult timp de-o administraţie inspirată de grija masselor muncitoare dela ţară

şi oraşe, iar în v ^ in c i i . pite supuse arbii^uJui guverne streine şa duşn

Fără să a probante te ori * treme, pe care lipsa aeri umană le împedecă di acomoda frăţeşte realii vremii, suntem gata a i până la capătul dicale m ăsuri, prin care lăturarea abuzurilor de t<Iul şi pedepsirea exempl vinovaţilor, naţiunea şi-a; nu numai mângâierea d< dar şi asigurarea de mâr

Sire,Purtând grija tuturor

reselor sociale ale pope nostru, un vast prograi reform e , începând cu r e f agrară ş i administrativă, tueşte legăturile între part eş:te din aceeâŞj doctri: însufleţite de ac^aş larg rit democratic, care a d inţă majorităţii parlaraer

A cest program est raţiu nea de-a fi a gu nului. 'Hotărlţi a nu despărţi fără a~l rea cu puteritreprinde m ai Ba op ri r*£»rM *nci< lâ.

Ia România întregită ' naţiune va putea să-şi sească o patrie dreapti care poate şi trebuie s’ bească. Nici o măsură d fără n-ar putea întrec« < tul de largă îngăduire, răsuflă din Iteidrările Alb i lulia. Ş i chestiuni vretască tulburată multă v prin uteervenţii,. cari pr fi socotite că aduc atîrUlVpiMI«, '•»c/w+r« <J«a Jldespre ale noasta* găsim deslegarea cuvenită* încet de-a fi o piedică desvo oricărei forţe patriotice şi stite.

S ire ,Uniţi pentru totdeauna !

noi, provincie cu provi clasă cu clasă, şi în cele partid cu partid, vedem î* jestatea Voastră şi în din Maj. Voastre simbolul în încercat prin durere, în prin biruinţă, al acestei l şi strânşi în jurul Troi cu nestrămutata credinţa lutăm şi pe poporul ni însuşi în strigătul care s< dreaptă cătră Măria 1 Mărita Doamnă a Măriei’ inimă duioasă de mamă tru toate suferinţele noi strigând :

Sâ trăiţi!Raportor: V. Ha.

Corespondenţa din "ţara Bâr

Hălch’u. — Măreaţa zi de 1 s’a serbat îa această; comun un deosebit interes dm parte; mâmşilor noştri. Ta biserici oficiat un Tedeum, duo3 cari percurs strada Noylui, und servit parastasul în Amintirea 9 eroi din vechlu) regat, c peniru desrobirea Arlealuh anul 1916. Un elef a declama ezîa „Noi vrem /unirea tatu d pâ care preotul G- Const a arătat, câ marea zl de a merită jertfele a«tese de toat§ flarea românească.Dela mormi eroilor ne-am îiiR’r& îa câr naţionale în blse^ă, — căci ş a fost prea mira —, und? pr a vorbit desp^6 suferinţele «te curi, curmit© cu ziua 1 a anului 1918. r w <oîte popor«d însufleţit însemnat zilei, a păstrat re£QOŞ cuvenit

Românii d^ Rstehiu sec ţi i sufleti fi aprecia zilele * cale viata ueamulul lor. ^

ndárul Gazetei Transilvanieijjjgfc..'. _• "5. ' \ • ** r- -19 2 0 este sub presă ş i va opărea peste câteva zile. tocm it redactorii Gazetei Transilvaniei, dd. Ion Clo- irginia S i. Ioslf, Victor B ranişte , / 0 / 2 Brotea, 1 Cristea î ş . M. O. Sarnarineantij N . B agdasár, C. Asim inei, eic. rul Gazetei Transilvaniei prom ite să f ie dintre cele te, la orice ca z este cel tr,ai fo lositor, căci va împăca 'buinţele poporului ş i pretenţiile cărturarului subtil [i în Calendarul G azetei Transilvaniei'^ articoleidefcpre ii români, probleme despre patrie, presa, muncitorime, ea Românilor din Speria, viitorul Românilor măce­şi alte multe p r e jm e politice şi sociale; ni literare de *hare frumseţe de Regina Maria, poetul

bicîţi litere originale de poeţii noştri A. Cofruş, ínéi, Luc/fln Blaga, însemnări spirituale de profesorul nţu, cvgGW\ din marii filosofi ai Iernii ete; ni economice de părintele Aurel Nister de mare folos Stenii noştiii, ape i indic aţiuni despre târguri, vreme,etc.;

irte bogată cronică politică ce cuprinde evenimentele îgăfu cu desrobirea complectă a neamului românesc.

nrpsârat cu foarte multe clişee (chipuri) «* scene din război, pe Suverani

•vi \jililatea lui se impune sâ nu lip-

......_nească. Ori cme doreşte să-l albă,imediat ca să rezervăm exemplare.

Preţul numai 4 I@i.apare într’o mărime de 8 coaie, format mare.

înde cu $ cor.andă mai multe exemplare primesc rabatul % •comandaţi calendarul Gazatei Transilvaniei

FORMÁTUMle d -Ial Iu l’n M a -'râ au fost f i cu te iţa 22 Decemvrie. \ cestor declar a- deosebi relevată

■ureşteanâ şi va unor vii di seu

•j [;Maniu sa ocupat cu problemele ce ui stat român şi tvântul în chesii ă ca şi în politica

j ica mâine în îritre­ne te le st e nogr a- \~ discurs al pre- irtidutui n ţional.asassia- Societatea ►la Braşov va da în 27 Decemvrie (3âm

serată dansantă în §9 Inf. sosit In gar- ' op de binefacere, ea 'o: în sala dtla

la cepuin! lâ 9 ere do intrare de per n;/tts &e pOt Că-3 Z“i4otrT pt __X

|7 Djc. între orele

r eii g©la noi —,Ls Democrate“

hiiarea profesoralul >aihy scrie: „Această iriuîgerţă aiatâ Un amânîî ştîu să se r)

'aţMirmei şi să erte lor lor *brii Corpului didac-

oraşui Braşov sunt srie ia o consfătuire27 l).jai _ iaj? Q£i' -n „rrttiara gn-or. —-Z, D. primar,)ffelinatisluî, Uniu- omâne a contribuit ,me.ilor române din D-na Măria Cernea cor. 20 fii. cu cea mal că’d'i-

tă, şi se adaugă la muale pentru- sus- natului — Maria B.

cameră. Ai 4-leameră al Cvartetului r va avea loc Marţi re în Aula Gimna- !ic. începutul Ia 8 ste se pot căpăta îa iemesch.te. Consiliul oraşe- a cunoştiioţâ pubii petinţa orăşenească crieriie fnnduare de ■* socotite după va- iţilor de pe teritoriu! - ri s’au transcris în ară — întră în vâ­nd dda 1 ianuarie }ov, îa 17 Decemvrie slliui orăşenesc.ru pompieri. Coa­se în şedinţa sa dela î a c. a urcat taxa pompierilor la teatru, raf, la ci'c, şi Ia alte ni deia 10 Ia 20 Co­

tarul „Patria“ — publicai o scrisoare

LDantc O vid Gher- adevăr eu toate

l^atui om, dăm ur- hmltîre luată din loc

mdio\ instrucţie depori- dr.. Sever Dan şi dr.> Setatal de punerea ! a orâonat întregirea

iadivîdM sus numit euză şi sub cercetare scâ \

Apollo. ioi }n 25 Dec. d 8 ore^wiu^as“ dramă

€o»31ictisl intre guvern şi Ma­rele Cartier s’a aplanat, în urmaexpîicaiknilor date de d-1 ministru A. Vjad în consiliul de miniştri s b prezidenţia M. S. Regelui.

Deci nu e voiba de nici o de- nvsinne nici a d îui generai Pré­sen îmi a dTui ministru A. Viad.

Din sfreinătafelaiptfrîva m şcăret din Ir­

landa guvernul englez ia cele mai drastice măsuri. Generalul Prtnch fostul comandant al tru­pelor pe frontul englez din Franţa, astăzi lord locotenent al blândei, a ordonat suprimarea tuturor or- ganîz'd'unUor sfnn-fein, a clubu- n lGr, ior a urmaie? de voluntari ir­landez', a ligei galice şi a tuturor grupurilor af.liate acestor orga­nizaţii.

Dat fund caracterul de luptă neobosită pe care fie-care irlan­dez îl are, nu se ştie dacă prin astfel de mijloace se va reuşi să se potolească furburările ce con- t nuă neîntrerupt îa irlanda.

űrével© din Spania în regi­unea Barcelonei continuă cu nuci întreruperi. E atâta enervare anrDiiuiroTiiun~ tu \ di nu otcum se vor mai linişti greveie. Din când în când se pun iu grevă şi cei dela restaurante şi ho'elurl.Călător i n’au ce mânca. Şi totuşi viaţa continuă, azi ca şi eii!

focialiştii iis l eai au hotârîtca deputaţii* ior să ceară îa Ca­meră recunoaşterea Rusiei sovi- etiste-

Im pozitai ps venii In @©r-sanaia în forma hri cea nou vo­tată, prevede- un venit de 20 mi­liarde strânse pun următorul

■ ; -100 mărci imuozit; apoi impozitul sn urcă raoedo aşa că la 506,000 mărci dai pesle 50^ adică 303,000 mărci. O familie de 3 persoane care are un ven t de,20 0C0 mărci pe ari plăteşte 2050 mărci impozit.

Pe când şi la noi acest Impozit drept şi necesar statului?

Discufia ssîtp ra cosapensaţlu- S3 Ies? cerţi!© Ű& germ ani pentru scufundarea dela bkapaflow, se va relua de Consiliul Suprem. D ele­gaţia germană condusă de S’uison a roşit Ia Paris. Se va ocupa de punerea în vigoare a tratatului păcii.

& m t n rezolvarea clsest'eiâdria îiceî şt Fiume se va întruni în 7 lan. la Paris confenuţa inte- raliată.

@ m ilitură francezăcompusă din 20 ofiţeri va pleca în Rio de Janeiro pentru rcorga- n’zarea şi instrucţiunea armatei brazliens,

O 1 sie de n av g a ţîe diteciâHalo-australiană a fost inauguratăoficial.

© rgaa 'zarea arm atei slbane26, care se va face după modelul trupelor alpine italiene a fost în­credinţată colonelului Vitali.

0 prepimere privitoare la ho- meral-til irlandez, care va fi în­corporat în lege, a fost prezentată Camerei Comunelor de către Llcyd George, care a spus câ orice aran­jament care ar căuta desfacerea la n d e i de regatul unit, ar fi fa­tală ambelor ţări şi că o republică ostilă ar fi fatală şi cauzei alia­ţilor. v

Bepreze&ianfii statelor băl­tise şi Finlandei vor fin convo­caţi din iniţiativa guvernului esto­ni an ia o conferinţă în Dorpat în luni Ianuarie, pentru a discuta chestiuni economice de interes comun.

anunţă că consiliul militar a [hoiărît ca guvernul şi comandantul şef să íúceapá ne­gocieri cu statele dela frontiera rusă pentru o activitate comună

' Pentru reconstruire« notei de oonerf germane, guvernai german va da V/t miliard.

Un oimln studenţesc după mo­delul celor american« s» va în­fiinţa în Prag» pentru studenţimea ceko-slovacă şi iugoslavă. Banca de Credit din Praga a dăruit în fcest scop 2 milioane coroane, iar municipal fa te a d?r»Mt terenul.

Preşedintele Camerei fran­ceze a trimis răspunsul Ia tele­grama Camerei Române. Telegrama a fost citită de d-I N. Iorga în aplauzele deputaţilor: d 1 Des<ba­nei, ado.ee îc rurnele Franţei urări de progres şi roade noului parla­ment român si exprimă fericirea poporului frauefz de-a vedea Par- lamectul României Mail.

D l N lorg4 citeşte apoi răs­punsul adresat Parlamentului fran­cez aducând omagii de adâncă recunoştinţă Franţei, care a contri­buit la înfăptuirea României Msri Aminteşte de soldaţii şi ^fţţerii francezi căzuţi pe câmpul de luptă pentru realizarea României msrl, declarând, că datoria este a trăi veşnic în coîe mai bune relatîuof cu Franţar (Ag. Dacia).

D iferendul G e ^ a a .Se confirmă că m’sfunea ger­

mană de ratificare va sosi Dumi­necă la Pari9. Experţii navali ali­aţi şi germani au ţinut o şedinţă Sâmbăta. Se aşteaptă rezultatul anch tei lr faţa locului, care fost m'siunei navale aliate Ia Berlin.

Portul unaiformsi— ORDIN CIRCULAR —Prin ordinul circular No. 1186

din 17 Iulie 1919 publicat în Mo­nitorul Oficial No. 95 d-n 19iS,s'a prevăzut că se prelungeşte, îa anumite eond fîuni portul unifor­me! pentru ofiţerii de reservâ de- mobil« zaţi. Această învoire s^i a- cordat ţmâadu-se seamă de de­vastările cauzate de trupele de 0- cupaţle,'ofiţerii demobilizaţi, nepu­tând să-şl procure la tlrap h unele civile dss cari aveau nevoe. Do a- tunel până în prezent, a trecut destul timp ş! nu mai exîscă nici un motiv ca ofiţerii de reservâ de­mobilizaţi fă mai poarte hainlele militare. In acest sens, se aduce la cunoştinţă că, cei cari avut au- t irizaţi^, că Ieste cu desăvârşire interzis porto uniformei militare în afură de prescripţiunile art. 24 din legea asupra ofiţerilor de re­zervă.

II. Acei ce vor contra venii il s£? vor închea acte, conform dispozi- ţinnilor din Codul Justiţiei Militare şi vor fi în «înteţi Curţilor Marţiale a Diviziilor respective.

Comendu'rile de piaţă vor su­praveghea la stricta executare a acestui ordin.

(ss) Ministru Secretar General Rascona. Transmis de ajutantuî Pieţei Sub!. Nicolau.

Pentru autorităţiPentr ChtJ.

D. Teodor Taşca, funcţionar al Librăriei Diecezane din Arsd, 8*a prezlntat în redacţia noastră şi s'a piâns că posta de tren nu pri­meşte pachete de cărţi. înţelegem orice dispoziţie a Direcţiei C. F. R. pentru ca să împace necesîtă- ţlle cele mai ardente, dar faţă de coletele de cărţi de literatură şi mai ales şcelare, credem că nu se procedează corect. Azi când es*e aşa de nm e lipsa de cărţi şco­lare, posta nu poate să creeze di­ficultăţi, d;n cortră este datoare &ă ia mcisuri de înlesnire a trans­portului.

Sperăm că Direcţia C, F. R. va lua Imediat dispoziţii ca tran?por­tul de cărţi să se facă fără nici o greutate şi fără considerare făţă de cantitatea de cărţi.

Vpr fi necesare uieuriîe şi fu­murile de cinematograf, dar căr­ţile sunt destul de niiie...

*

■ Posta din Vii IedeNu ştim în tot iccuf vor fi do-

meoind stări ca ia noi în Vâlcele ca o instituţiune atât de importantă ca Posta să fie încr. dinţai! şi acum unor persoane suspicioase din neamul duşmanilor noştri de veacuri, cari şi acum nutresc pe foţâ sent: mente ostile statului nostru şi să poartă provocator cu popu­laţia.

Unde mai pui apoi că nu sunt aplicate de a vorbi româneşte nici chiar în oficiu, apoi că nu au depus şl ntoî nu voeşte sâ depănă jurămâut sub cuvânt că (şi aşa asta nu ţine mult) apoi c£ casa îor e cuîb de bo'şevici dintre car# unul deţinut în Arad, iar altul su­pravegheat aci aca~ă, dacâcum-vi jandarmeria la azls-euţa şi ame­ninţările noastre nu se va fi în­durat până acnm să 1 excorteze de aici.

Ne întrebăm e cu putinţă oare ca o stare atât de păgubitoare ponţii! stat să fe tolerată *nb simplu motiv a numărului insufi­cient al funcţionarilor.

Se va trăgăna cu s.oaterea Ier din slujbă până însuşi pt p®rul care destul a suferit teroarea des­făşurată de eie îa timpuri norwale, le va alunga din comună lundu-şt în sfârşit satisfacţia cuvenită?

Alai mulţi fruntaşi dm Văltele.

AJuîo? pentra ^lenaCrucea Roşie norvegiană de acord

cn uniunea agricutorilor şi a aso­ciaţilor filantropice, a fondat un comitet pentru lupta împotriva foa­metei. Se speră câ înainte de sfâr­şitul anului primul tren de ajutor va pleca la Viena.

PARLAMENTULŞeâinla de Luni (22 Decemvrie) a Camerei

Dapă cetirea telegramei găsită din partea camerei francez?, pre­şedintele csm w i dl N. Iorga, în­tr’o însufleţită^vorb:re, aduce •- magiile camerei roenânt, Franţei şi Aliaţilor, subliniind ^ă pentru România există o singură politici: polH’ca sldtari dc aliaţi. (Aplauze generale)

Urmează la cuvânt dl Iuliu Ma­niu, al cărui discurs magistral îl vom publica mâne în întregime.

D C. G. Ces/â/ornîntr’un dDjurs mai lung cere înlăturarea stării da asediu, demob lizarea armatei, amoecitarea gazetarilor condamnaţi între cari emenstierea lui I. Slavici şi termină rugând pe preşedintele de censiiiu sâ ne asigure in ţară o stare reabconstituţională.

Dep, Păsuieâ cere ese utsrea reformei agrare, unificarea căilor ferate şi reorgaa’zareo adminis­traţiei staiulMi, judeţelor şi comu- aelor în sensul cel mai larg,

Dap. Bogdan Flotam nu pieră la semnarea păcii.

Şedinţa , de Luni (22 Dee.) a Senalului.

Generalii Anastasia aere desfi­inţarea Mareiui Cartier General

Generalul Lamibrn se asociază.Tot generalul Lambru cere com­

pletarea ministerului de interne cu un titular şi grabnice măsuri pentru încetarea lipsurilor dela oraşe şi ţară.' Ministrul \l&d promite tot con­cursul luând măsuri efadive, In curând vor fi numiţi nu prefecţi politici ci funcţionari prtfîcţi, cu ri să se poată devota intereselor ob­şteşti ale populaţ-ei şi ou celor politice.

Păriniele liane Borcş din Ma- r-irnurâş cere alipirea fraţilor din Maramurăş cari, gu fost rupţi dela trupul ţarii româneşti.

D, Dr Iacobeanu în numele par­tidului raţional-democraţ, esprimă încredere guvernului.

D. Moţoc în numele Basarabe- nilor cere cea mai strânsă unire.

Proţap. 7(suteseu spr jîoeşte gu­vernul pentru a putea dace !a in- dfplîcire opera d« organizare.

Gr. 7. Ctanda, în numele par- tidatoi ţărănesc sprijineşte gu- v# nul

Z mfir Arbo r dîaîomenea.

Prsgsr-gaairi de m sncă alp v e r a n l n i b e lg ia n

In Camera belgiană s’a citit de­claraţia guvernului, hoiărând ea temă principală: democrat zarea senatului, introducerea dreptului de vot egal şi universal, dreptul pentru femei, probleaa liabel»r: chestiuni de coepuraţii şi expl*a- tări precum şi alîe chestiuni so­ciale. In privinţa schimbării trata­tului din 1839. Belgia voeşte a se sprijini pe bloc d puterilor spusese.

S in d îc a t n l c o m e r c ia n ­ţ i l o r d in S ă e e le

Adunarea generală extra-ordi- narâ a Sindicatutol-econoniilor, co­rn ers iuţii or, şi industriaşilor ro­mâni din S^ce]©, în lipsa de Sta» tute aprobate, neputând funcţiona a hotărît dcsfiiaţeuei acestuia, — organizânda-se dia nou şi pe alte base ca Cooperativi de coasana şi vaiorizare.

Spre orientare se aduco această la cunoştinţă publică, în deosvbi acelora ^ari au subscris same îa listele lansate în ve hiul Regat de fosta! preşedinte a! Sindicatului (Dl. Papuc-S*ceie3) şi despre cari Co­mitetul n’a primit nici când raport.

Comisia de lichidare a s nd catului

Ziarele din vechiul Regat sunt rugate să reproducă acest aviz.

C O O P E R A T I V Ăele O itn su m fn Z â n e ş f i

ConvocareIn ziua de 29 Decemvrie a. c. ora 6 d a. va avea loc

2 cantina f'abiiiei de Celnîoză din Zârneşti, adunarea gene-~.'Y typ-iat «•!.'. t micntn rlîn Zitrnpjaii Io. ■C"’° î a - -itaţi toţi membrii a acestei cooperative.

Ordinea silei:1. Raportul consiliului de administraţie.

2. Raportul consiliului de supraveghere pe gestiunea din 1918/19.

3.A. ^.VVIUVIV uuuţ/I M .HVil VI pv Bll u »Ji'Wl M VVW Vl a u i c j5. Alegeri de complectare ?i înaintarea programului bu-

gotar pozitru ilGlll Viitor.i . Propuneri.Zârncşti\ 15 Decemvrie 1919.

0/ IV.Descărcarea consiliilor de administraţie şi supraveghere Decidere asupra menţinerei pe«tru viitor a co»perativei

DXRSGŢSîKSA.

Contul lilasţ închsiat p§ 31 Martie 1919.ACTIVA. -

Cassa . . '........................................... ..... 449 66Mărfuri........................................................... 203 80Instalaţia magazinului . . . . . . . 154*43Hârtie de valoare (împrumut de răsboi). 020475Banca de Credit, Braşov (cont curent . 6411 34 12.423 98

12.423 98

Acţiuni subscrise...........................................Fondul de rezerv® (trans. din anul trecut. Amortizaţle (din valoarea instaîaţinnei).Cont tr a n s ito r ...........................................Profit din 1 9 l7 |1 9 1 8 ...........................

* ___ , 1918 |1 9 1 9 ................................

nWJUMI *a*ULm"J?JBSE»ţ!SS?3»

PASIVA.6040 -

500'—100'—

1282*50 2708-G5 '1732*13 12.428*98

Marliny m. p .

Z â rn eş ii , 1 Aprilie 1919.GiF®c|?sB3a ooopgretivoi da consum dia Sârnoştl

I u l A lbrich m. p* L uczian latzko m. p. K ovács Lajos m. p.vice-preşedimt».

Recker m. p. Roth m. p.Revizuit şi găsit în regulă de Consiliul de supraveghere a cooperativaî de consum din Zârneşti.

T ő kés L ajos m. p. Iuon Oraţie rn. p. lo s B öhönyi m. p. loh . Meéss m. p. P álfnlvi Márton m pA lex . Gseke m. p. M . Szatmári. A lj. P ressig m. p.

Conta! Profit şi Pierdere liiohoiat pe 31 Martie 1 9 1 9 .iiiiimihiiiiiii n — — —m mm 1111111 a—— — nu - -■■■ ~~ —m— —

CHELTUELI.Salariul şefului de magazin. . . .

„ c o n ta b ilu lu i...........................„ vânzătoru lu i...........................

Chiria magazi nul ui . . . . . . .Casa de bolnavi......................................Diferite c h e lt u e l i ................................Concesiunea pr. vânzarea alcoolului . Profit 1918|IV11— 19191ID131. . . .

1850-—300*—

1280*^—525*—8002

921*0925 30 5081*41

1792*836874*24

Profit brut din mărfuriVENIT.

6874*24

6874*24Zârneşti. 1 Aprilie 1919.

lalius A lbrich m. p.D lrecţlusia cooperativei do consum din Zârneşti

Luczian la tzko m. p. K ovács Lajos m. p.vice-preşedinto

M arliny m. p.

1 Din sufernţele •fancîioDariloi pielici!

Mai mulţi fuDCţioiuri, «căror soartă au pus o în mâna conducă­torilor. cari s’au obligat Ît şedinţa din 14 1. c. a salva sosita lor, în­treabă respectuos:

Nu sunt oare 14 zile trecute dela această adraare, lu d « g'a susţinut cu putere scăparea lor dia goîarelo 8Cump«toi şi a «pecule*, pe care o ştiu şî d lor tot artât de bine?— ne simlindu-ie. nici-o mişcare.

Rugăm a u- face cunoscut prin publicitate ce s’a făcut cu acel memoria ? — ca îndurare şi răb­dare du ne vom salva!

Se vor ţinea de daclaraţiunea solemnă făcută în sala festivă a Sfatului, câ cu 1 Ianuarie 1820 ae vom vt«lea satisfăcuţi ?

Aşteptăm cu aerăbdare ca On.Comisiun« să depună îa aceastăchestiune tot interesul pentru a ne salva cu o zi mai înainia de cumplita mizerie ce no ameninţă!

mai mut ţi funcţionari.

Cititorii ziarului Gazeta Transilvaniei şi peste tot Românii cu bune intenţii sunt rugaţi să colaboreze cu acţiile lor la înfiriparea societăţii GEORGJE BÂ- RITIU.

k ■ 70 societate de toare remâneasîâ

— Apel. —Subscrişii am decis înfiin­

ţarea unei societăţi româneşti de vânat pe tenta nul oraşului şt /udeţmqi Braşov. «»

In consSinţă invităm pe toţi 1 oman ii oraşul şi ju ­delui Braşov, cqri ader cază la hotărârea noastră iâ bine- voiascâ a participa la adu­narea de constituire, circ o vom ţinea in z iu a de 26 De­cemvrie st. n. 1919 la 11 ore a. m. în sala cea mare de şedinţe a prefecţii re i judeţului Braşov.

Braşov, în 20 Decemvrie 1919. han Prişou m p. loan C/opohf m, p .Constatul Prona m. ,9C Emil Socaciu m. p.\Dr. Tarqîniu P-’işcx m. p.Dr, Âhx. Dobrssc i m, p.Patre fifantaan m, p.Dr. Constantin Moaa m. p.Dr han Laficu m. p , iuhu Suciu m m_Victor Bi'anisco m. p.Peiru Popovi i m, p.Se*»r / Co‘b,asi :n. p,Dr Inodor $ baroca m, p =Romul Şăbcdean m, p, loan Ban m, o.Dumitru Grccian m, p ,Victor Moldova<5 m. p. loan Ludu m. p.Virgin iu losif m, j0>Emil Sa uisscu m. p,

, loan Brotac, m. p,

Ceuaurat de Ion Br.tea

itt

primn fxhrică «a «psse de baniStr. Lungă Nr. 1S>, Erascv-v

produce: Casse de bani sete, Dulapuri pentru mente, Teşghele penti vaericale, Tresore, C cuiiasate, Casse incasti zid, Incuetori de Big incuetori orare şi In combinate americane.

»repchi

, ba- docu-

Banca de Esccut AráiSOCIETATE PE ACŢII

BRAŞOVA filia tă d <3 b a n c a A n g lo -A u s

Depuneri spre fructifv are . , - , „D e p u n e r i s p r e f r o c l i f i a re

l e g a t e ^ c o n d i ţ i o n a t e ) . . t . 4T/2%Dare« da intarese o plăteşte institutul

Escont de cambii împrumiituri p® efecte Credit de Cento-Corent

pe hipotecă Şi alte garanţii

Executarea tuturor aface­rilor de bancă §i de selrmb cu condiţiuni culante, % cu deosebire: Cumpărare şi vânzare de efecte şi valute streine încasarea cu pe ane- ! lor şi efectelor sortate, în- j cassarea de cambii, cecuri l şi asignaţiunî. Emisiunea j mandatelor ş1 acreditivelor | asupra Vienei şi alte pieţe r streine. Iugrij/rea coaielor || de cupoane, revizuirea şi ; asigurarea losurilor. Inchi- j] rferea de Safes Deposits. i| Păstrarea şi administrai ea || efectelor. 1 1 0 1

Informaţiunile gratuite,

Putlicaţiune.Biserica Sft. Nieoiaa dn

Braşov-Schei dă In arendă p® eale da iieit^ţlune publică cu oferte închise, locurile da ară­tură în estindere do 26 jug.^ 1582 S' ânjini patraţi, aflătoare în apropierea fa or «cei do za­hăr din Bod, pe timp de trei anl-

Termlnul ultim pentru pre­zentarea ofertelor se fixează pe ziua de 5 Ianuarie st. n. 1920.

Ofertele se vor prezenta* în cancelaria Corniietului paro­hial (Curtea B;sericei Si. Ni* eolae) şl vor avea să conţină vadlul de 10 la suia dela suma oferită.

Comitetul parohial îşi re­zervă dreptul să accepteze ori care dintre ofertele Intrate, fără considerare la suma ofe­rită, eventual să nu primească nici una din ele.

>v, din şedinţa Comi- parohial, tinută la 22 H9. 1 1— 3rdache L Pricu*“♦*>* ric«-preşodint9 i

1