UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” , FACULTATEA DE MANAGEMENT

TURISTIC ŞI COMERCIAL

RELAŢIILE ÎNTREPRINDERII PETROM CU MEDIUL

Student:Constantinescu Oana-Maria

Anul II ,MTC grupa 203

1

Cuprins:

Cap. I Mediul ambiant al firmei1.1.Definirea mediului firmei1.2.Componentele mediului firmei

Cap.II Relatiile firmei cu mediul 2.1.Relatiile firmei cu micromediul2.2.Relatiile firmei cu macromediul

Cap.III Coordonatele activitatii desfasurate de catre Petrom3.1. Prezentarea firmei3.2Activitatiile desfasurate de catre firma3.3Oferta firmei in evolutie3.4Identificarea parteneriilor firmei

Cap.IV Relatiile firmei Petrom cu elementele componente ale micromediului

4.1. Relatiile firmei cu furnizorii4.2.Relatiile firmei cu clientii4.3.Relatiile firmei cu concurentii4.4.Relatiile firmei cu piata4.5.Relatiile firmei cu statul

Cap.V Relatile firmei Petrom cu elementele componente ale macromediului

5.1. Factorii socio–culturali5.2. Factorii tehnologici5.3. Factorii economici

Cap. VI Strategii economice ale intreprinderiiCap.VII ConcluziiAnexeBibliografie

2

Cap. I Mediul ambiant al firmei

1.1.Definirea mediului firmei

Mediul ambiant este deosebit de dinamic ,ca urmare a schimbarilor ce intervin în cadrul lui îndeosebi sub impactul revolutiei ştiinţifico tehnice. Astfel, la perioade tot mai scurte apar noi produse si tehnologii ,noi materii prime şi surse de energie,noi maşini şi instalatii,noi sisteme, metode şi tehnici de management s.a.. Organizatia poate sa desfasoare o actiitate normala şi eficienta numai in masura in care cunoaste factorii mediului ambiant ,modificarile care intervin,adaptandu-se continuu la cerintele acestuia.

Orice organizaţie economică funcţionează în condiţiile pe care i le oferă mediul său extern, căruia i se mai spune şi mediu de marketing. Pentru întreprindere, mediul de marketing se constituie într-un ansamblu de oportunităţi, dar şi de primejdii. Pentru a valorifica în interesul său oportunităţile, dar şi pentru a se feri de primejdii, prima condiţie este ca întreprinderea să cunoască componentele, fizionomia şi mecanismul de funcţionare ale mediului, factorii care îi influenţează activitatea de marketing şi forţele ce afectează nivelul performanţelor sale economice.

Unii factori variabili de mediu afectează toate ramurile şi întreprinderile economice şi nu pot fi stăpâniţi sau preveniţi prin activităţile întreprinderilor. Aceşti factori alcătuiesc macromediul. O întreprindere poate face foarte puţin, aproape nimic pentru a-şi influenţa macromediul. Trebuie însă să-şi monitorizeze mediul şi să se pregătească pentru inevitabilitatea schimbărilor. Aceasta înseamnă intuirea naturii şi dimensiunii potenţialelor schimbări şi întocmirea de strategii şi programe, pentru a răspunde corect atunci când ele se vor produce. Un exemplu interesant în acest sens ar fi structura populaţiei dintr-o anumită ţară sau zonă. Dacă în acea zonă sau ţară se înregistrează o scădere a natalităţii, producătorii de jucării se vor afla – fără voia lor – în faţa unei reduceri treptate a pieţei de desfacere. Pe măsura trecerii timpului va scădea şi cererea de mărfuri destinate adolescenţilor (aparatură electronică şi îmbrăcăminte, de exemplu), tinerilor căsătoriţi (locuinţe şi obiecte de menaj), adulţilor (automobile) etc. Aceste tendinţe nu pot fi oprite de nici o întreprindere, însă acceptând inevitabilul, toate se pot pregăti pentru schimbări, prin extinderea grupului ţintă şi reconsiderarea activităţilor de marketing. Alţi factori de mediu, însă, pot afecta unele întreprinderi mai mult decât pe altele. Aceşti factori alcătuiesc micromediul. Un exemplu sunt concurenţii: schimbările în strategia unei întreprinderi dintr-o ramură oarecare vor afecta în mod sigur concurenţii, pe măsură ce clienţii acestora sunt convinşi să devină clienţii săi. Însă, şi întreprinderile celelalte pot dezvolta strategii pentru a contracara impactul schimbărilor produse la nivelul concurenţei. În acest caz, întreprinderile pot face ceva mai mult decât să anticipeze şi să răspundă schimbărilor din micromediu: ele pot influenţa schimbările şi pot controla dimensiunile interferenţei lor cu adversarii din aceeaşi ramură de activitate.

3

1.2.Componentele mediului firmei

Organizatia, este o componenta de baza a mediului în care actioneaza si, în consecinta , prin activitatea pe care o desfasoara influenteaza mediul ambiant. Asadar adaptarea organizatie la mediu nu este pasiva ,ci activa, prin influentele pe care exercita asupra mediului.

Cunoasterea caracteristicilor si mutatiilor mediului ambiant se realizeaza , in principal, prin stuctura organizatorica a conducerii , cu ajutorul sistemului informational si al metodelor si tehnicilor previzionare de management.

Pe baza informatiilor asupra caracteristicilor si mutatiior mediului ambiant ,managementul elaboreaza strategii si politici de dezvoltare si adopta decizii de adaptare la cerintele mediului ambient

Mediul ambiant are o sfera de cuprindere foarte larga ,incorporand toate componentele macro si megasitemului care influenteza organizatia.

Cap.II Relaţiile firmei cu mediul

MACRO ŞI MICRO MEDIUL COMPANIEI

4

2.1.Relaţiile firmei cu micromediul În 2007 cererea mondială de ţiţei a crescut cu 1,2% faţă de anul precedent, ceea ce a determinat creşterea marginală a volumului mediu al cererii mondiale de ţiţei cu 1,18 mil barili/zi. Performanţele impresionante înregistrate de economia chineză, care a crescut cu 11%, au avut o contribuţie importantă în majorarea preţurilor la ţiţei în 2007, împreună cu impactul avut de cererea globală de ţiţei estimată la aproximativ 0,4 mil barili/ zi. Producţia de ţiţei brut a crescut la 85,5 mil barili/zi. Din acestă cifră, producţia de ţiţei a ţărilor OPEC reprezintă o treime din total, sau 30,6 mil barili/zi, producătorii OPEC mărind doar cu puţin nivelul de producţie. Stocurile de ţiţei în ţările OECD au înregistrat scăderi semnificative în 2007, ajungând la aproximativ 920 mil barili. Totuşi, în ciuda acestui fapt, stocurile continuă să se încadreze în limitele istorice din ultimii cinci ani. În 2007, preţul ţiţeiului brut Brent a crescut cu 63% atingând nivelul record de 96 UDS/baril la sfârşitul lunii decembrie. Preţurile mari ale ţiţeiului au fost determinate de creşterea în lanţ a costurilor din industria petrolieră, de întârzierile în implementarea proiectelor de explorare, de creşterea tensiunilor geopolitice şi de creşterea economică puternică a ţărilor asiatice. PIB-ul României a crescut cu 6%, consumul intern fiind încă o dată principalul factor determinat al creşterii. Deşi consumul casnic a avut o tendinţă descrescătoare pe parcursului lui 2007, se preconizează că media anuală se va menţine în jurul nivelului de 10%. Investiţiile au fost semnificative, înregistrând un ritm anual de creştere de 25% comparativ cu 16% în 2006. Potenţialul de creştere al cererii interne rămâne ridicat şi, în condiţiile în care capacitatea de producţie din România este inferioară cererii, excesul de cerere a continuat să crească. Rata de creştere a producţiei industriale a scăzut la 5,4%, valoare ce pare a fi menţinută pe termen mediu. Sectorul construcţiilor a fost efervescent, înregistrând o impresionantă creştere de 35%. Factorii specifici livrărilor au influenţat în continuare performanţa companiilor. Piaţa internă a forţei de muncă, relativ restrânsă faţă de anul anterior, a determinat scăderea ratei şomajului la 4% şi menţinerea unei presiuni ridicate asupra costurilor de producţie. Salariile brute nominale anuale din sectorul energetic au înregistrat rate de creştere similare cu cele din întreaga industrie sau economie, în jur de 21%. În 2007, inflaţia şi aprecierea valutară au avut un impact negative asupra companiilor din România care îşi raportează rezultatele financiare în EUR sau USD. Inflaţia şi aprecierea leului au avut un efect cumulativ. Resursele energetice primare ale României s-au diminuat cu 0,9% comparativ cu 2006, la 41 mil tone echivalent petrol (toe). Per total, importurile de resurse de energie primară au fost mai mici cu 1%, în timp ce producţia internă a scăzut cu 0,7%. Totuşi, producţia internă de ţiţei a crescut cu 1,2% în timp ce importurile au scăzut cu 1,7%, respectiv 0,14 mil toe. O iarnă relativ blândă şi o reorientare către resurse de energie alternativă, precum cărbunii, au determinat micşorarea producţiei de gaze naturale cu 3,7%. Drept urmare, importurile de gaze naturale au scăzut cu 17,9% sau 0,9 mil toe, înregistrând cea mai mare scădere din cadrul resurselor primare de energie.

5

2.2.Relaţiile firmei cu macromediul

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afectează în mod direct întreprinderea şi asupra cărora se poate exercita un anume control. Influenţând deciziile, strategiile, şi tacticile de marketing, schimbările din acest mediu au o deosebită semnificaţie pentru marketeri. Componenţii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clienţii, intermediarii, concurenţii şi alţi deţinători de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într-o întreprindere).

1. Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei inputurile(materii şi materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţa de muncă, resurse financiare, informaţii etc.) necesare fabricării produselor proprii. În relaţiile cu furnizorii, firma trebuie să aibă în vedere şi un anumit risc cu fiecare în parte.

2. Clienţii – ce alcătuiesc cercul agenţilor economici (firme şi instituţii) şi al persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii– constituie cea mai importantă componentă a micromediului. Componenţii clientelei unei firme grupaţi după natura lor în grupuri omogene pot forma: pieţele de consum (formate din consumatorii privaţi), pieţele industriale (formate din utilizatori), pieţele de distribuţie (formate din intermediarii care cumpără pentru a revinde), pieţele guvernamentale (formate din cumpărători – organisme publice) şi pieţele internaţionale (formate din cumpărători externi).Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firmă este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le oferă clienţilor, să ştie să menţină clienţii existenţi şi să atragă noi clienţi din rândul nonconsumatorilor relativi şi al concurenţei.

3. Intermediarii. Aceştia sunt agenţi economici implicaţi în promovarea, distribuirea şi vânzarea produselor unei firme către consumatorii finali, respectiv comercianţii de gros şi detail, dar şi alte categorii, mai puţin importante, ca: brokeri, curieri, comisionari etc., societăţi de transport, de asigurări sau agenţii de publicitate, de sondare sau de consultanţă de marketing.

4. Concurenţii. Aceştia sunt întreprinderi similare care urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi ale clienţilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Concurenţii unei firme pot aparţine, fiecare, uneia din cele patru categorii .

CATEGORI DE CONCURENTI

Analiza potenţialelor influenţe, a impactului schimbărilor de mediu asupra capacităţii firmei de a-şi satisface clienţii. În funcţie de probabilitatea ca

6

schimbarea de mediu să aibă loc şi de efectul probabil al acesteia asupra firmei, se pot întâlni patru categorii de impact .

Cap.III Coordonatele activitaţii desfasurate de catre Petrom

3.1. Prezentarea firmei

3.1.1 Scurt istoric

Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, Petrobrazi si-a dezvoltat continuu atat capacitatea de prelucrare a titeiului, cat sistructura de fabricatie, ajungand ca astazi sa fie una dintre cele mai complexe platforme petroliere din Romania comparabila cu cele din Europa de Vest si SUA. In istoricul dezvoltarii acestei industrii, Rafinaria Petrobrazi reprezinta un punct de referinta. Platforma Brazi a adus progresul social comunitatii locale, a oferit posibilitatea inteligentei romanesti sa se afirme pe plan mondial, a dat un avant fara precedent tehnologiilor de inalta performanta si a propulsat cercetarea stiintifica din Romania in elita lumii. Devenind asadar, treptat, o marfa de larga circulatie, titeiul a contribuit la unitatea de viata economica a zonei munteniei si a campurilor petroliere prahovene in genere, constituind un factor dinamic al dezvoltarii generale a acestei zone a tarii. Inca din 1991, PETROBRAZI a demarat un amplu program de retehnologizare in colaborare cu companii de renume mondial, avand urmatoarele obiective principale:

Imbunatatirea continua a calitatii si diversificarea gamei de produse; Reducerea consumurilor si cheltuielilor de prelucrare; Extinderea si modernizarea capacitatilor de prelucrare a titeiului in vederea

obtinerii de combustibili lichizi in conformitate cu standardele europene de protectie a mediului;

Diminuarea continua a costurilor de productie. Motivatiile si obiectivele acestor schimbari tehnice si tehnologice s-au bazat pe analiza critica a situatiei instalatiilor existente in PETROBRAZI, comparativ cu progresele inregistrate la nivel mondial. In cele ce urmeaza sunt prezentate sintetic doar cateva din aceste realizari:

Retehnologizarea inatalatiei de anhidrida maleica si punerea acesteia in functiune in anul 1995. Efectele acestei modernizari se regasesc in cresterea calitatii produsului, scaderea costului de productie, diminuarea consumurilor specifice si scaderea efectului poluant al gazelor reziduale datorita eliminarii benzenului ca materie prima.

Incheierea in anul 1998 a primei etape a procesului de modernizare al complexului de Cracare Catalitica. Cea de a II-a etapa s-a realizat in 2000 si a determinat cresterea capacitatii instalatiei cu 36%, cresterea randamentelor de benzina si hidrocarburi destinate chimizarii, cresterea cifrei octanice a benzinei rezultate concomitant cu reducerea continutului de olefine.

Finalizarea retehnologizarii instalatiei de Distilare Atmosferica si Vid a titeiului si punerea in functiune in anul 1999. Efectele sunt concretizate in: cresterea capacitatii de prelucrare de la 3.5 la 5 mil.tone titei/an, cresterea gradului de

7

recuperare a fractiilor usoare, reducerea consumului de combustibil pentru cuptoare cu cca 50% si imbunatatirea calitatii produselor.

Petrobrazi a reusit sa implementeze in principalele sale instalatii de productie cele mai noi programe de automatizare furnizate de”titani” in domeniu, aceata conferindu-i un puternic avantaj competitiv. Instalatiile si procesele tehnologice de ultima ora si in permanenta in pas cu cele de varf in industriile europene si mondiale isi spun astfel cuvantul:

Distilarea atmosferica si in vid a titeiului cuplata cu desalanizarea electrica; Hidrotratarea catalitica a benzinelor, petrolului si motorinelor; Reformarea catalitica a distilatelor medii si grele; Fabricarea de cocs de petrol.

Toate activitatile sunt desfasurate conform cerintelorstandardului ISO 9001:95, sistemul calitatii fiind certificate de CERTIQUALITY-Italia, membra a International Quality Network(IQNET) tocmai de aceea PETROBRAZI doreste sa-si mentina PRESTIGIUL prin CALITATE, promovand o politica orientate spre:

Satisfacerea cerintelor clientului, cerintelor legale si de reglementare aplicate; Imbunatatirea continua a proceselor;

In acest scop, Petrobrazi: Retehnologizeaza si dezvolta procesele tehnologice; Perfectioneaza organizarea si comunicarea; Aplica cerintele Uniunii Europene in evaluarea conformitatii produselor; Constientizeaza si implica personalul in realizarea obiectivelor calitatii; Evalueaza satisfactia clientilor.

8

9

3.1.2. Date de identificare:

Adresa: Calea Dorobantilor, nr. 239, sector 1, BucurestiCodul Unic de Inregistrare C.U.I. : R 1590082Codul de Inregistrare Fiscală C.I.F. : RO 1590082Numărul de Inregistrare la Regisrtul Comerţului : J40/8302/1997Atribut fiscal : ROTelefon : 021-4060101Fax : 021-4060436

3.1.3 Obiectul de activitate al firmei

Prin previziune se urmăreşte elaborarea unor orientări privind desfăşurarea activităţilor viitoare şi stabilirea misiunii, a obiectivelor, a mijloacelor necesare şi a strategiilor firmei Petrom.

Dezvoltarea sectorului de activitate este influenţată de: factorii economici (inflaţie, şomaj, rata dobânzii), factorii sociali (trendul populaţiei, condiţii de trai), factorii culturali (obişnuinţa, siguranţa, nevoi), factorii politici (sisteme politice, taxe, alegeri), resurse (materiale, forţa de muncă, investitori), guvern (legi, reglementări, contracte) şi de alte întreprinderi (concurenţa, preţuri).

Activitatea de cercetare-dezvoltare1 are ca obiective introducerea celor mai noi descoperiri în ceea ce priveşte tehonogiile de fabricaţie, modernizarea tehnologiilor existente, a produselor şi serviciilor companiei, determinând pe această cale o creştere a eficienţei de ansamblu a organizaţiei.

Activitatea de explorare şi producţie se desfaşoară în centrul de cercetare şi proiectare explorare geologica (CCPG) şi institutul de cercetare şi proiectare tegnologică (ICPT) şi vizează descoperirea de resurse şi rezerve de petrol, respectiv sporirea rezervelor de petrol din zăcăminte.

CCPG Bucureşti dezvoltă cercetări subordonate: cunoaşterii şi modelării bazinelor sedimentare; elaborării de metodologii noi de investigare, interpretare şi explorare; evaluării potenţialului de hidrocarburi al diveselor perimetre de explorare; fundamentării şi proiectării lucrărilor de explorare în perimetre etc.

    ICPT Câmpina dezvoltă cercetări subordonate: cunoaşterii, modelării şi dezvoltării exploatării zăcămintelor de petrol;

1

10

elaborării strategiei optime de exploatare menită a maximiza rezervele şi producţia de petrol, respectiv de a minimiza costurile de producţie şi dezvoltare;

extinderii aplicabilităţii injecţiei de apă şi a proceselor de creştere a recuperării din categoria EOR, îndeosebi cele de combustie subterană şi injecţie de abur;

imbunătăţirii tehnologiilor de control nisip, stimularea afluxului din formaţie, blocării surselor de apă etc, tehnologii menite a îmbunătăţi condiţia sondelor, a extinde durata de viaţă a acestora;

sinteza şi producerea de agenţi chimici utilizaţi în tratarea fluidelor, stimularea formaţiunilor productive şi controlul nisipului, protecţia coroziunii, remedierea solurilor infestate etc;

formulării de tehnologii, echipamente şi produşi destinaţi proceselor de tratare şi procesare a ţiţeiului şi a gazelor produse, respectiv pregătirii fluidelor injectate etc.

INCERP Ploieşti elaborează studii în cadrul Convenţiei încheiate cu Petrom, studii cu fonduri proprii pentru beneficiari din afara Petrom şi studii în cadrul contractului cu Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare.

3.1.4 Structura organizatorica

Structura organizatorică: ( ANEXA 1)Cea mai mare producţie de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est

Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei.Imbinand experienţa primei ţari petroliere din lume cu know how-ul internaţional al OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală s-au creat premizele transformării Petrom in cel mai de succes producător te ţitei şi gaze din Sud est-ul Europei.

Petrom deţine rezerve de petrol şi gaze estimate la aproape 1 miliard de barili echivalent petrol (bep). In anul 2006, compania a produs, in Romania, 5,21 mil de tone de ţitei şi gazolină şi 6,19 miliarde mc de gaze naturale, echivalentul a 77,95 mil bep. In Romania, Petrom deţine dreptul de conceşiune a 19 perimetre de explorare, dezvoltare şi producţie, respectiv circa 300 de zăcăminte comerciale de petrol şi gaze. Compania operează aproximativ 15.000 de sonde de petrol şi gaze pe teritoriul Romaniei (onshore) şi 7 platforme offshore in Marea Neagră.

Petrom şi-a propus obiective ambitioase pentru a aşigura un nivel constant al producţiei de titei şi gaze in Romania. Astfel, pană in anul 2010, Petrom va stabiliza producţia zilnică la 210.000 bep şi va ajunge la o rata de inlocuire a rezervelor de 70%.

Aceste obiective ambiţioase sunt sustinute de investiţii cu o valoare totală mai mare de 1,5 miliarde EUR, pană in 2010. O atenţie deosebită se acorda activitătii de explorare, pentru care sunt alocaţi circa 100 mil de EUR anual. Acestia vor fi investiţi pentru a finanta programe vaste de explorare, bazate pe experienţă inetrnaţională in operarea zăcămintelor mature şi folosirea pe scara largă a tehnologiilor moderne de seismica 3D.

11

Petrom a participat la a saptea editie a Rundei de Licitaţii Nationale 2005, organizata de Agenţia de Resurse Minerale, şi a castigat licitaţia pentru trei noi perimetre de explorare.

Petrom impreună cu companiile afiliate desfasoară operaţiuni de Explorare şi Producţie in 3 zone din Kazakhstan. Producţia zilnica a companiei in Kazakhstan a crescut de la 0.7 mil bep in 2004 la 1.1 mil bep in 2005. Un nou pas dezoltarea pe plan internaţional a companiei a fost făcut; la jumatatea anului 2006 Petrom a achiziţionat primele sale licenţe de explorare şi producţie in Rusia.

Petrom evalueaza permanent oportunitaţile de extindere in Regiunea Caspică şi va cauta noi posibilitaţi de dezvoltare in regiune. (ANEXA 2)

3.1.5 Prezentarea structurii organizatorice functionale

Fosta companie de stat Petrom, preluata la mijlocul lunii decembrie 2004 de catre grupul petrolier austriac OMV, este obiectul celei mai ample restructurari de management care a avut loc vreodata in Romania. O companie cu peste 50.000 de angajati, cu nevoi de investitii de miliarde de euro, va trece la o structura de conducere care se pare va urma modelul companiei austriece. Structura grupului petrolier OMV este diferita fata de cea a companiilor petroliere europene, americane sau din alta parte a lumii, explica consultantii de management. Structura OMV prezinta inca o noutate majora fata de vechea structura a Petrom si chiar fata de cea actuala, in sensul ca exista o divizie de rafinare si marketing, iar directorul acestei divizii ocupa pozitia de director general executiv adjunct, ceea ce ar putea indica una din miscarile viitoare ale austriecilor la Petrom. In acest moment, Tamas Mayer este responsabil cu activitatile de comercializare, adica operatiunile de retail - benzinarii si depozite de distributie angro a carburantilor. Activitatile de rafinare de la Petrobrazi si Arpechim Pitesti sunt acum in subordinea lui Florian Constantinescu. Comitetul actual de directori de la Petrom are ca presedinte pe -Mariana gheorghe: Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului responsabilă cu: Comunicare Corporativă, Sănătate, Siguranță, Securitate și Mediu (HSE), Resurse Umane, Dezvoltare Corporativă şi Relaţia cu Investitorii, Afaceri Corporative şi Conformitate, Juridic.-Reinhard Pichler: Director Financiar responsabil cu: Control Financiar Intern şi Contabilitate, Tehnologia Informaţiei, Impozite, Administraţie Financiară şi Servicii, Audit Intern, Trezorerie şi Management de Risc.- Johann Pleininger: Responsabil cu activitatea de Explorare și Producție.- Jeffrey Rinker: Responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice.- Tamas Mayer: Responsabil cu activitatea de Marketing.- Gerald Kappes: Responsabil cu activitatea de Gaze, Energie şi Doljchim.- Siegfried Gugu: Responsabil cu activitatea de servicii de Explorare și Producție.

12

3.2Activitatiile desfasurate de catre firma

Petrom este cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din Sud Estul Europei; desfăşoară activităţi de exploatare a zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze naturale, rafinare şi petrochimie, precum şi comercializare de carburanţi şi produse complementare. Alături de aceste activităţi de bază, Petrom pune accentul şi pe activităţi conexe fără de care dezvoltarea şi administrarea societăţii nu ar face din aceasta o societate comercială de succes, modernă şi dinamică.

Compania deţinea, la momentul înfiinţării, 7 platforme marine, situate în Marea Neagră şi Golful Persic. La sfârşitul anului 2005, compania Grup Servicii Petroliere (GSP) a achiziţionat de la Petrom şase platforme marine, la preţul de 80,3 milioane de Euro (100 milioane de dolari). Petrom mai operează doar platforma numită „Gloria”. Între cele două companii se derulează mai multe contracte prin care GSP extrage ţiţei, prin platformele din Marea Neagră, pentru Petrom. Astfel, 17% din producţia zilnică de ţiţei şi gaze ale Petrom provin din Marea Neagră. Subsidiara Petrom de foraj petrolier marin se numeşte Petromar.

În anul 2007, Petrom a anunţat descoperirea de noi zăcăminte la Torceşti (gaze şi gaz condensat), Mamu (gaze şi gaz condensat), Ochiuri (ţiţei), Abrămuţ (ţiţei şi gaze), Predeşti (gaze), precum şi sonda Delta 4 pe platoul continental românesc al Mării Negre (ţiţei)

Exploatare:

Petrom deţine 300 de perimetre de explorare şi exploatare petrolieră. Cel mai bogat zăcământ din ţară este cel de la Suplacu de Barcău. Al doilea ca importanţă este platoul continental al Mării Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare şi producţie. Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea, descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi Kazahstan). Petrom este unicul producător de ţiţei din România şi contribuie cu 50% la producţia totală de gaze a României. În 2008, producţia totală de ţiţei şi gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep.

Rafinare şi Marketing:

Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploieşti şi Arpechim Piteşti, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând funcţiona astfel la jumătate de capacitate. Pe piaţa de rafinare, compania Petrom deţine o cotă de 52%, urmată de Rompetrol, cu 29%, şi Lukoil, cu 17%.

Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de ţiţei de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane tone ţiţei importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%[11]. Livrarea produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de staţii de distribuţie din România, precum şi a celor 269 de benzinării din ţările învecinate (inclusiv afiliatele). Petrom este şi cel mai important furnizor de combustibil pentru aviaţie din România şi, totodată, deţine primul loc pe piaţa internă de GPL.

13

Gaze şi Energie:

Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei pieţe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW şi o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an şi va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a iniţiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenţionale şi surse regenerabile (energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate pana in acest moment. În industria chimică din România, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producţia de îngrăşăminte chimice şi metanol, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

3.3Oferta firmei in evolutie3.3.1.SORTIMENTUL COMERCIAL ŞI SERVICIILE PRESTATE

Obiectivele Petrom Rafinare 2010: Cresterea gradului de utilizare la 95%; Interval între revizii, de 5 ani; Pierderi facla reduse cu 50%; Reducerea consumului intern de combustibili de la 12% la 8%; Toti combustibilii produşi conform sandardelor UE (pana in 2007); Reducerea productiei de pacura grea (heavy fuel oil) de la 15% la 2%; Indicii de cost Solomon in quartila a 2-a sau a 3-a; Performante HSEQ conforme cu asteptarile la nivelul grupului OMV;

Petrom Rafinare investeste pentru viitorIn data de 17 Octombrie 2006, Consiliul de Administratie al Petrom a reconfirmat strategia de dezvoltare pana în anul 2010 a companiei.

Acest lucru înseamna pentru, Divizia Rafinare, intrarea într-o era a schimbarilor majore. Iata doua dintre acestea:

Reconfigurarea rafinariilor prin investitii semnificative; Un program amplu de transformare pentru îmbunatatirea eficientei economice, în

vederea alinierii la standardele UE in ceea ce priveste produsele şi protectia mediului.

Dupa investitii majore la Arpechim ( ISAL, HDV, şi noua instalatie de hidrogen) programul de investitii aprobat de cca 1.1 mld. Euro ( 2006-2010), va viza in primul rand Rafinaria Petrobrazi, prin:

Cresterea capacitatii de procesare a instalatiei de Distilare Atmosferica in Vid (DAV) de la 4.5 mil.t/an la 6 mil. t/an; totodata au fost prevazute modernizarea şi cresterea capacitatii de prelucrare a altor instalatii legate in fluxul tehnologic de instalatia DAV;

Dezvoltarea instalatiei de Cocsare;Punerea in functiune pentru prima data in Romania a unei instalatii de Hidrocracare,

concomitent cu noua instalatie de Hidrogen.Şi Rafinaria Arpechim va beneficia de programe de modernizare care vizeaza:

Imbunatatirea eficientei energetice;

14

Optimizarea randamentelor de produse;Dezvoltarea unui nou Centru de Profit Petrochimic, luand in considerare ca parte

integranta instalatia de Piroliza, instalatia de Aromate şi celelalte instalatii petrochimice.Pentru transportul titeiului şi produselor, cele doua rafinarii vor fi legate printr-o noua retea de conducte.

Aceasta strategie, impreuna cu cele 8 obiective arata modul in care Divizia Rafinare poate ajunge in topul companiilor de rafinare in Europa de Sud Est.

Incepand cu anul 2005, a fost infiintata o noua Divizie de Gaze Naturale, pentru a se dedica in totalitate pietei de gaze naturale, pentru dezvoltarea pozitiei Petrom in acest sector şi pentru a se pregati pentru oportunitatile şi incercarile odata cu liberalizarea pietei de gaze naturale, dupa aderarea la UE. In cadrul diviziei, inginieri, economisti şi juristi , lucreaza impreuna pentru a oferi servicii şi pentru a oferi incredere clientilor .

Strategia in domeniul gazelor naturale Mentinerea pozitiei Petrom ca un leader pe piata de gaze naturale din Romania; Asigurarea unor servicii de calitate clientilor nostri; Asigurarea aprovizionarii in siguranta in perioada rece a anului; Securizarea şi sporirea competentei prin construirea unui depozit de inmagazinare

a gazelor naturale şi aprovizionarea clientilor nostri; Intrarea pe piata energiei cogenerata din Romania. In 2005 productia totala de gaze naturale Petrom s-a ridicat la un volum de 6,2

miliarde mc, din care 6,0 miliarde mc au reprezentat volumul valabil pentru vanzare. Din acest volum aproximativ 0,83 miliarde mc au fost folositi ca energie necesara pentru operatiunile petroliere.

Vanzarile totale de gaze naturale s-au ridicat la 3390 mil mc in perioada ianuarie – septembrie 2006.

Petrom detine o mica retea de distributie lunga de 810 km. La sfarşitul anului 2005 Petrom avea 11 000 clienti directi, care au consumat un volum de 46 milioane mc de gaze naturale.

In fiecare an, in perioada de vara, Petrom inmagazineaza gaze naturale in depozitele subterane ale operatorului roman Romgaz, pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale in perioada rece a anului. Petrom in anul 2005 a inmagazinat un volum de 485 milioane mc, iar pentru iarna 2006 – 2007 a fost contractata inmagazinarea unui volum de 550 milioane mc.

3.3.2 Produse petroliere

15

Aceste produse sunt:

Amestec TIP III Butan comercial Benzina OMV Carrera 95 Benzina OMV Carrera 100 Benzina EN 228/10 ppm Benzina Premium 95 neetilata Benzina COR 90 Benzina COR 92 Benzina COR 92/150 ppm Benzina COR 95/500 ppm Benzina ECO Premium 95 /

OMV ECO Premium 95 Benzina Top Premium 99+ fara

plumb Benzina EN – TK 228/150 ppm Jet A-1 Gaze de rafinarie GPL-Auto Top Aragaz Gaz petrolier lichefiat (aragaz) Euro Diesel 5 / OMV Premium

Diesel TOP Euro Diesel 4 / OMV Sprint

Diesel

Motorina Super Euro-Diesel( EN 590/50 ppm)

Motorina Euro-Diesel ( EN 590/350 ppm)

Motorina Top Nordic Diesel Motorina 0,2 S Pacura usoara 1% Pacura grea 1% Pacura grea 1% continut scazut

de asfaltene Combustibil lichid usor Bitum neparafinos pentru

drumuri Propan Propan comercial Ulei de baza hidrodeparafinat Ulei mineral tip C hidrocracat şi

hidrodeparafinat Ulei mineral monograd aditivat

M30 Super 2-hc şi M40 Super 2- Ulei multigrad aditivat M20W/40

Super 2 hc şi M15W/40 Super 2 Motorina EN 590/10 ppm

Fiecare produs pentru a putea fi obtinut trece printrun proces de rafinare şi indeplineste anumiti parametri tehnici, asa cum se observa in (ANEXA ).

Produse petrochimice şi specialeDintre aceste produse enumeram :

Anhidrida maleica tehnica Benzen Benzen 535 Dietilengolicol Etilena Oxid de etilena Polietilenglicoli tehnici Propilena Toluen Toluen-grad de nitrare Xileni Cocs de petrol Sulf de petrol Sulfura de sodiu

16

Caracteristicile acestor produse sut complexe dupa cum reiese din (ANEXA 4).Petrom Card

Petrom Card-ul este un card inteligent, dotat cu un microchip ce stocheaza informatii de securizare şi tranzactiile referitoare la alimentarile cu combustibil. Se prezinta ca o cartela de plastic şi functioneaza ca o carte de debit (preplatita) dedicata exclusiv cumpararii de carburant.

Acest card reprezinta un serviciu oferit de Petrom clientilor sai, persoane juridice, ce doresc o alternativa la achizitionarea de carburanti pe baza de numerar sau bonuri valorice.

Petrom Card este o modalitate de plata destinata exclusiv achizitionarii de carburanti şi reprezinta alternativa optima a platii cu numerar şi/sau bonuri valorice. Asemanator ca forma şi dimensiuni cu alte carduri, Petrom Card se deosebeste esential de acestea prin faptul ca este un card "inteligent"; microcipul încorporat asigura, in conditii de securitate, stocarea informatiilor despre client date de identificare, numar de înmatriculare a autovehiculului şi informatii privind tranzactiile efectuate locul şi data alimentarii, tipul de carburant, cantitatea, valoarea soldului cardului.

Petrom Card este un card de comerciant şi este emis pentru fiecare autovehicul al clientului; cardul functioneaza ca un portofel electronic reincarcabil. Fiecare plata se autorizeaza de catre utilizator prin introducerea codului PIN gestionat de catre acesta şi este urmata de emiterea unui bon fiscal care contine suplimentar: numele companiei detinatoare a cardului, numarul autovehiculului şi soldul cardului.

3.4.Identificarea parteneriilor firmei

3.4.1 Lista furnizoriilor

Principalii furnizori ai Petrom sunt:- ROMGAZ S.A. Mediaş- REPUBLICA S.A. Bucureşti- PETROTUB S.A. Roman- SILCOTUB S.A. Zalău- GLENCORE INTERNATIONAL A.G. –BAAR SWITZERLAND- KRONOS WORLD WIDE Ltd. –TORTOLA B.V.I.

3.4.2 Lista clientiilor

Principalele pieţe de desfacere sunt:- Pentru ţiţei: sucursalele proprii de prelucrare Arpechim Piteşti şi Petrobrazi

Ploieşti, alte rafinării;- Pentru gaze naturale: ROMGAZ S.A. Mediaş, PETROM GAS S.R.L., mari

consumatori industriali (TERMOELECTRICA S.A., S.C. INTERAGRO S.A., CET Turceni, C.S. Reşiţa, S.C. PETROTUB S.A., S.C. ROMAN S.A., S.C. REPUBLICA S.A., S.C. SILCOTUB S.A Zalău);

- Pentru carburanţi şi lubrefianţi: sucursale proprii de distribuţie, societăţi de transport auto şi naval, consumatori particulari, sectorul terţial;

- Comercializarea produselor petroliere se realizează prin intermediul celor două sucursale de prelucrare (Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti) şi al sistemului de distribuţie PECO;

- Pentru produsele petrochimice: marile combinate chimice şi rafinării româneşti (OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, CHIM-COMPLEX Borzeşti, SINTEZA Oradea etc.);

- La export se livrează produse petrochimice şi carburanţi, în special în ţările centrale şi vest-europene. De asemena, la export se asigură servicii în domeniul forajului marin, cercetării, proiectării, precum şi asistenţă tehnică.

Cap.IV Relaţiile firmei Petrom cu elementele componente ale micromediului

4.1. Relaţiile firmei cu furnizoriiAceştia sunt firme şi persoane particulare care asigură resursele necesare societăţii

în vederea îndeplinirii misiunii sale, în baza unor relaţii de vânzare-cumpărare. Situaţia furnizorilor poate influenţa foarte mult activitatea de marketing din societate. Cele mai importante aspecte care sunt urmărite în cadrul departamentului de marketing sunt: gradul de disponibilitate al furnizorilor, modul şi termenele de livrare a materialelor şi materiilor prime, preţurile practicate, dimensiunile şi calitatea ofertei, climatul social şi alte evenimente ce pot afecta desfacerile pe termen scurt, iar pe termen lung imaginea şi resursele societăţii.

4.2.Relaţiile firmei cu clientiiReprezintă ansamblul organizaţiilor şi persoanelor particulare susceptibile să

cumpere produsele societăţii. Reprezentând cea mai importantă componentă a micromediului societăţii, clienţii ocupă un loc central în tematica studiilor de marketing, acestea fiind axate pe cunoaşterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare şi de consum. În funcţie de statutul lor, natura solicitărilor faţă de produsele societăţii, clienţii pot fi grupaţi astfel: consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale etc.

Petrom este lider naţional în domeniul rafinării ţiţeiului şi distribuţiei de combustibil. Clienţii societăţii, persoane juridice, sunt societăţi comerciale reprezentative în economia românească. Multe asemenea societăţi depind în proporţii mari de Petrom ca furnizor sau ca şi client. Clienţii persoane fizice sunt toţi utilizatorii de combustibili sau produse chimice derivate.

4.3.Relaţiile firmei cu concurentii

Sunt agenţii economici cu care intră în competiţie societatea, întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a produselor, cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite. Aceştia formează o categorie aparte a micromediului societăţii, nelipsiţi din cadrul mediului competitiv. Competitorii se deosebesc între ei prin rolul pe care îl joacă în

raporturile cu clienţii, atitudinea faţă de noutăţi, formele de comunicare cu consumatorii, stilul de intervenţie pe piaţă. Întrucât concurenţa este o luptă dură, în care învinge întotdeauna cel mai bun, primează interesele economice, dar şi cele extraeconomice.

Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare, care îţi dispută aceiaşi clienţi sau furnizori de bunuri. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă, ceea ce le conferă postura de: lideri, inovatori, conservatori sau timizi, concretizată într-un comportament specific, mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţă şi tipul de relaţii practicate.

Principalii concurenţi ai Petrom în ţară sunt:- În domeniul extracţiei ţiţeiului: unic producător;- În domeniul extracţiei gazelor naturale: S.N. ROMGAZ Mediaş;- În domeiul rafinării: S.C. LUKOIL PETROTEL S.A. Ploieşti, S.C.

ROMPETROL RAFINARE S.A., S.C. PETROLSUB Balc, S.C. RAFO Oneşti, S.C. ASTRA S.A. Ploieşti, S.C. ROMPETROL S.A. –Vega, S.C. STEAUA ROMÂNĂ.

- În domeiul petrochimie: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, SOLVENTUL Timişoara;- În domeniul distribuţiei cu amănuntul a produselor petroliere: SHELL, MOL,

LUKOIL, AGIP, ROMPETROL, RAFO Oneşti şi distribuitori particulari;- În domeniul distribuirii GPL: SHELL GAZ România, BUTAN GAZ România,

RAFO Oneşti şi distribuitori particulari;- În domeniul distribuţiei en-gros: ROMPETROL, RAFO Oneşti, LUKOIL.IntermediariiAu drept scop promovarea, vânzarea şi distribuirea produselor către consumatori.

În această categorie se includ: comercianţii, distribuitorii fizici, prestatorii de servicii de marketing şi intermediarii financiari.

Comericanţii sunt distribuitori care ajută societatea să îşi găsească clienţi sau să îşi comercializeze produsele. Livrarea produselor petroliere (carburanţi, lubrifianţi, produse petroliere pentru uzul casnic) şi a produselor complementare către consumatori, persoane fizice sau juridice se realizează de către Petrom prin staţiile proprii. Staţiile de distribuţie Petrom sunt amplasate pe întreg teritoriul României, în municipii, oraşe şi alte localităţi, pe artere de circulaţie rutieră, drumuri naţionale, autostrăzi, şosele europene şi staţiuni balneoclimaterice; ele sunt arondate teritorial sucursalelor de distribuţie PECO din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti, respectiv secţiilor comerciale, componente ale acestora. Staţiile de distribuţie Petrom sunt subunităţi de desfacere cu amănuntul a produselor petroliere şi complementare, precum şi de prestări servicii: spălare auto, servicii apa-aer-aspiraţie auto, schimb ulei, afacere de alimentaţie publică (fast food, bar, restaurant) şi unităţi de cazare (motel, hotel).

Distribuitorii fizici sunt operatorii depozitelor de mărfuri şi firmele de transport implicate în transportarea produselor de la producător la utilizator. Petrom este deţinătoarea a peste 150 depozite de produse petroliere; acest sector îşi desfăşoară activitatea cu sprijinul unor sectoare ajutătoare cum ar fi sectoarele de transport a ţiţeiului şi carburanţilor prin conducte, vagoane de cale ferată şi cisterne auto, companiilor de control cantitativ şi calitativ la punctele de primire-recepţie a produselor petroliere (Romcontrol, Inspectorate), terminalele de produse petroliere (Oil Terminal Constanţa, Oil Terminal Galaţi, Oil Terminal Giurgiu, terminalele de produse petroliere de la punctele de trecere vamale Halmeu şi Dorneşti), serviciile prestate de declaranţii vamali şi alţii. În ceea ce priveşte depozitele de deşeuri, Petrom deţine un număr de 43

depozite slam, din care, 16 depozite sunt construite respectând H.G.162/2002, şi 27 depozite neconforme constructiv, dar care în general au fost amplasate în zone cu argilă de peste 5 m astfel încât până în prezent nu s-au constatat infiltrări sau scrugeri exterioare. Cele 27 depozite sunt menţinute în conservare pentru extragerea deşeului depozitat şi tratarea acestuia şi ecologizarea zonelor respective. Deşeurile generate după 1.01.2007 vor fi valorificate, în funcţie de opţiunea Petrom, în instalaţiile proprii de recuperarea/tratarea produsului petrolier sau prin coincinerare, aceste cantităţi fiind luate deja în calcul la stabilirea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor periculoase.

Prestatorii de servicii în marketing sunt firme sau societăţi de cercetare, agenţii de publicitate, firme de consultanţă în marketing, societăţi de relaţii publice, care ajută societatea să aleagă sau să promoveze produsele potrivite pentru fiecare piaţă sau segment în parte. Pentru promovarea imaginii societăţii se efectuează deplasări în ţară, acest lucru având loc şi pentru promovarea unui nou produs. Promovarea se face utilizand diferite mijloace: mass-media, publicitate radio-TV, internet, anuare, materiale promoţionale, paticiparea la tâguri şi expoziţii. De promovarea brandului Petrom se ocupă trei agenţii de publicitate: TBWA/MERLIN România, DeConi Bulgaria şi DEMNER, MERLICEK & BERGMANN Austria. Legat de relaţiile publice, Petrom are propriul birou de PR, prin care se acordă consultanţă în acest domemiu conducerii, monitorezează informaţiile apărute în presă, asigură şi protejează imaginea societăţii, împreună cu conducerea Petrom participă la gestionarea crizelor şi conflictelor de orice natură propunând soluţii concrete în acest sens, se ocupă împreună cu celelalte departamente desemnate de campanii de lansare de produse, participă la târguri şi expoziţii, se ocupă de activitatea de publicitate. Petrom, ca şi alte companii care se respectă şi doresc sa se afle în topuri, apelează la firme de consultanţă; cei de la Petrom şi-au ales compania britanică de consultanţă CII Group.

Intermediarii financiari sunt reprezentaţi de bănci, societăţi de asigurări şi alte firme care contribuie la finanţarea societăţii şi la protejarea acesteia împotriva riscurilor pe care le implică achiziţionarea, producerea şi vânzarea produselor. Specialiştii în marketing au permanent în vedere faptul că performanţele societăţii pot fi serios afectate de creşterea costurilor de creditare, de plafonarea creditului, de creşterea primelor de asigurare. În România sistemul financiar-bancar creează o serie de dificultăţi majore în obţinerea surselor de finanţare, datorită ratei ridicate a dobânzii, a fluctuaţiilor repetate ale acesteia, în contextul unui risc pronunţat, datorat unui mediu economic încă turbulent. Petrom este atentă la impactul acţiunilor sistemului financiar asupra eficienţei activităţii de marketing, cultivând, în acelaşi timp, relaţii durabile cu cele mai importante şi sigure instituţii financiar-bancare; în sistemul bancar Petrom colaborează cu Raiffeisen Bank şi cu Romexterra Bank, la care este şi acţionar, deţinând 2% din acţiunile acesteia. Iar pentru sistemul asigurărilor a apelat la Asirom S.A.

4.4.Relaţiile firmei cu piata

Relatia intreprindere-piata este principala componenta a mediului in care firma isi desfasoara activitatea, atat in calitate de producator, cat si in calitate de consummator. Firma isi desfasoara activitatea pe urmatoarele piete:

- piata aprovizionarii: furnizorii de marfuri, utilaje, instalatii, echipamente informatice;

- piata financiara: institutiile bancare si bursiere;- piata de desfacere: clientii, concurenta;- piata fortei de munca: institutiile de invatamant, populatia activa, bursa locurilor

de munca. Mecanismul pietei este pentru intreprindere:

- terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva;- sursa de idei pentru produse, servicii, noi, pentru modernizarea celor existente;- mediul de testare a unor produse sau servicii noi.

Relaţiile de piaţă au ca obiect vânzarea-cumpărarea de bunuri, împrumuturi de capital, acapararea forţei de muncă. Natura relaţiilor de piaţă este bilaterală: vânzarea este în acelaşi timp o cumpărare.

Fizionomia relaţiilor de piaţă este dată de o serie de factori, şi anume: generali şi specifici, obiectivi şi subiectivi, interni sau externi societăţii, o importanţă mai mare fiind exercitată de: cadrul economico-social, specificul pieţei şi caracteristicile societăţii.

Cadrul economico-social creează condiţiile în care se desfăşoară relaţiile de piaţă; el poate stimula ori limita anumite relaţii, poate crea o conjunctură favorabilă sau nefavorabilă, poate obliga societatea să se supună anumitor reglementări.

Specificul pieţei în cadrul căreia societatea îşi desfăşoară activitatea determină tipul, formele şi instrumentele utilizate în raporturile cu ceilalţi agenţi de piaţă.

Caracteristicile societăţii reflectă numărul şi particularităţile agenţilor de piaţă cu care vine în contact, aria teritorială pe care acţionează, distribuţia în timp a actelor de piaţă.

Activitatea Petrom nu se limitează doar la operaţiunile de explorare şi producţie, rafinare, distribuţie, ci şi la cea de cumpărare de produse finite, instalaţii, accesorii, alte produse necesare desfăşurării activităţii societăţii. Firmele care vând către Petrom aceste tipuri de bunuri trebuie să-i cunoască nevoile, resursele, politicile şi tehnicile de cumpărare.

Procesul de cumpărare al societăţii poate fi definit ca fiind „procesul de luare a deciziilor în vederea achiziţionării bunurilor şi serviciilor necesare unei organizaţii precum şi evaluarea şi alegerea acestora din mulţimea de furnizori şi mărci”. (F.E. Webster şi Y. Wind)

Piaţa de afaceri este formată din totalitatea societăţilor care achiziţionează bunuri în vederea producerii altor bunuri, care vor fi vândute. Piaţa de afaceri a produselor industriale (Petrom) se caracterizează printr-un volum şi o valoare mai mare a mărfurilor vândute şi cumpărate.

În ceea ce priveşte furnizorii, aceştia sunt obligaţi să-şi adaptaze oferta la nevoile clientului, fiind preferaţi acei furnizori care cooperează cu clientul în stabilirea caracteristicilor tehnice şi a modalităţilor de livrare; de asemenea, ei trebuie să participe la întruniri speciale, organizate de Petrom, pentru a se familiariza cu cerinţele acestuia în privinţa condiţiilor de achiziţie şi a calităţii produselor.

Petrom a avut parte de două tipuri de cereri: cerere inelastică, când schimbările de preţ au afectat în mică măsură cererea totală de produse, inelasticitatea cererii manifestându-se pe termen scurt, deoarece Petrom nu a avut posibilitatea să efectueze schimbări rapide în metodele de producţie şi o cerere fluctuantă, în cazul bunurilor de

consum achiziţionate de Petrom, aceasta fiind schimbătoare, mai ales pentru cererea de echipamente şi capacităţi de producţie noi.

Bunurile de producţie sunt achiziţionate de agenţi special pregătiţi, care ştiu să aplice cele mai eficiente tehnici de cumpărare. Modul lor profesionist de abordare şi capacitatea deosebită de evaluare a informaţiilor de natură tehnică duc la realizarea unor achiziţii mult mai eficiente sub aspectul costurilor. Aceasta îi obligă pe marketeri să furnizeze şi să lucreze cu un volum mai mare de informaţii tehnice referitoare la produsele proprii şi la cele ale concurenţilor. Deciziile de cumpărare sunt influenţate de un număr mare de persoane; comisiile de achiziţionare sunt alcătuite din experţi în probleme tehnice şi din personal de conducere implicat în achiziţia unor bunuri foarte importante. Marketerul trebuie să obţină răspunsuri la următoarele întrebari: care sunt principalii participanţi? care sunt deciziile asupra cărora ei influenţează? ce criterii de evaluare are fiecare participiant? De asemenea, marketerul trebuie să cunoască influenţele factorilor de mediu, ale celor organizatorici, economici, interpersonali şi individuali care exercită asupra procesului de cumpărare. Acesta constă din opt etape: identificarea problemei, descrierea problemei, stabilirea caracteristicilor tehnice ale produsului, căutarea furnizorului, cererea de ofertă, alegerea furnizorului, stabilirea modalităţii de execuţie a comenzii (condiţiile şi graficul de livrare) şi analiza rezultatelor. Ca urmare, tranzacţiile sunt efectuate de echipe de vânzare bine pregătite care negociază cu cumpărători foarte bine pregătiţi. În cazul în care ofertele sunt sensibil apropiate, cei care se ocupă de aprovizionare au puţine posibilităţi de a face o alegere pe baze raţionale, factorul decisiv fiind în acest caz tratamentul personal de care beneficiază societatea; din contră, dacă ofertele prezintă diferenţe substanţiale, factorii economici sunt cei cu influenţa cea mai mare asupra deciziei de cumpărare.

Aşadar, Petrom nu achiziţionează bunuri pentru consumul propriu, ci pentru a obţine profit, pentru a reduce cheltuielile de producţie, mai ales că ceea ce ar fi cel mai costisitor, şi anume, materia primă (ţiţeiul) este obţinută din producţie proprie.

4.5.Relaţiile firmei cu statul

Constituie o componentă a micromediului în măsura în care momentan sau potenţial pot influenţa atingerea obiectivelor societăţii. Există şase categorii de organisme, între care: mijloacele de informare în masă (organisme care transmit informaţii prin intermediul ziarelor, revistelor, televiziunii, radioului, reţelei Internet), organele de stat (conducerea societăţii trebuie să ţină seama de schimbările care survin la nivelul politicii de stat şi legislaţiei), organele cetăţeneşti (este vorba de organizaţii ale consumatorilor, organizaţii ecologiste, de grupări minoritare, precum şi alte grupuri; acestea fac necesară dezvoltarea sistemului de relaţii publice la nivelul Petrom, astfel încât să se valorifice toate oportunităţile legate de existenţa acestor grupuri de „presiune”), organismele publice locale, marele public şi personalul propriu.

Cap.V Relaţile firmei Petrom cu elementele componente ale macromediului

Macromediul întreprinderii : reprezintă ansamblul factorilor (variabilelor) ce constituie climatul general în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Există patru categorii de astfel de factori, care influenţează modul în care întreprinderile îşi abordează activităţile de marketing. În literatură, ei sunt cunoscuţi sub denumirea de factorii STEP.

5.1. Factorii socio–culturali, care se referă la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumită piaţă.

Petrom unul dintre principalii jucatori de pe piata petroliera autohtona condus va continua extinderea pe pietele din Ucraina, Bulgaria şi Georgia pentru a-şi consolida pozitia in regiune.Exista o piata de 125 de milioane de consumatori pe o raza de 700 km. In aceste conditii, Romania ar putea deveni un hub regional, tinand cont de capacitatile de rafinare mari pe care le detine.

Firmele romanesti deja au inceput sa se extinda in aceasta zona, iar Petrom doreste sa-şi consolideze pozitia pe pietele din Bulgaria, Ucraina şi Georgia. Compania controleaza in prezent 12% din volumele vandute pe piata din Bulgaria.

In Ucraina, compania detine o subsidiara locala, care va asigura initial servicii de vanzare en-gros de carburanti, urmand in termen de doi ani sa opereze o retea de 200 de benzinarii. In Georgia, potrivit sursei citate, Petrom controleaza aproximativ 15% din piata de profil.

Pe piata autohtona, Petrom controleaza un procentaj de 12-13% din vanzarile de carburanti prin intermediul benzinariilor proprii şi 10% prin intermediul benzinariilor administrate in sistemul partener.

5.2. Factorii tehnologici,care vizează amplificarea potenţialului economic al societăţii.

Avand posibilitatea de a prelucra gazul metan din productia interna a Petrom, Doljchim Craiova reprezinta o unitate reprezentativa a industriei chimice romanesti, cu o insemnata pondere in producerea ingrasamintelor chimice şi metanolului, atat pentru piata interna, cat şi pentru export.

Doljchim are ca activitate de baza fabricarea şi comercializarea de: Produse anorganice de baza: amoniac, acid azotic; Ingrasaminte chimice: azotat, nitrocalcar, uree (cu posibilitatea de

fabricare şi a ingrasamintelor lichide cu azot); Produse organice de baza: metanol

In cei peste 40 de ani de activitate productiva, in relatiile cu partenerii sai de afaceri din tara şi strainatate, Doljchim şi-a castigat un prestigiu stabil prin profesionalism, competenta şi seriozitate.Doljchim este unicul producator de ingrasaminte chimice din S-V tarii (unde se afla oimportanta suprafata agricola din Romania) şi un important producator de metanol.

Ingrasamintele produse de Combinatul Doljchim Craiova sunt cunoscute şi apreciate calitativ atat pe piata interna cat şi in strainatate. Cea mai mare parte a productiei de ingrasaminte, in special ureea, se comercializeaza dealtfel la export, in

tarile europene şi nu numai (Bulgaria, Serbia, Macedonia, Bosnia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia, Spania, Camerun).

Incepand cu anul 2005 s-a inceput comercializarea pe piata interna prin intermediul unei retele de distributie; obiectivul pricipal este cresterea cantitatii comercializate pe piata interna.

Ca producator de metanol, Doljchim a cunoscut o importanta crestere a cererii şi vanzarilor, avand in vedere multiplele sale utilizari, printre care şi fabricarea de BIODIESEL. Obiectivul principal - cresterea vanzarilor pe piata interna.

Obiectivul central al Doljchim este de a armoniza interesele diviziei noastre, salariatilor, clientilor, furnizorilor şi partilor interesate

In contextul actual viziunea Doljchim, asa cum a fost enuntata de catre management, este:

In viitor Doljchim va fi un nume de referinta in economia romaneasca, lider pe piata de ingrasaminte chimice şi produse organice, al carui prestigiu va fi recunoscut şi pe plan international.

Aceasta declaratie exprima angajamentul Doljchim pentru o dezvoltare durabila, adica asigurarea unei cresteri economice in conditiile asumarii responsabilitatii sociale şi pentru mediul inconjurator.

In prezent in Doljchim se implementeaza Sistemul Integrat de Management aprobat de Comitetul Executiv al Petrom SA.Investitiile in Doljchim au fost in principal directionate catre modernizarea infrastructurii şi a logisticii coroborate cu proiectele de mediu.

Proiectele derulate sau in curs de derulare reflecta preocuparea permanenta pentru cresterea eficientei, a sigurantei muncii precum şi pentru mediul inconjurator:

montare aparatura pentru monitorizare on-line la toate gurile de varsare in emisar; ecologizarea instalatiilor oprite obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor achizitionarea unui sistem de aerare pentru statia de epurare; reducerea pulberilor la instalatia Uree; executie celula pentru depozitarea deseurilor cu continut de azbest in interiorul

depozitului de deseuri nepericuloase din Doljchim.

Obiective pentru viitor: cresterea eficientei tuturor proceselor desfasurate in interiorul Doljchim obtinerea autorizatiei IPPC; cresterea cotei pe piata interna a produselor Doljchim

5.3. Factorii economici, care se concretizează într-un sistem de fenomene(variabile) economice şi modalităţi de alocare a resurselor în societate;

Factorii economici În ansamblul lor, factorii economici formează mediul economic. Acesta reprezintă baza de susţinere a puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea în vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a economiei naţionale, nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri, gradul de ocupare al forţei de muncă, situaţia financiar – valutară a ţării, fiscalitatea, inflaţia, evoluţia preţurilor, evoluţia economiilor populaţiei şi solicitărilor de credite, ratele dobânzilor, evoluţia şi

distribuţia veniturilor pe diferite categorii sociale, etc. Influenţa factorilor de mediu economic se oglindeşte direct sau indirect în evoluţia pieţei, mai concret în evoluţia nivelului şi structurii ofertei de mărfuri, în evoluţia mărimii şi structurii cererii, în mişcarea preţurilor şi nivelul concurenţei. Aceste variabile economice, pe care specialiştii în marketing trebuie să le urmărească cu atenţie, analizate în corelaţie cu factorii demografici şi culturali pot oferi elementele necesare pentru o corectă evaluare şi chiar anticipare a potenţialului de piaţă pe care poate conta întreprinderea.• factorii politico–juridici, care se referă la mijloacele de control menite să apere interesele indivizilor şi societăţii în ansamblu.

Factorii politico-juridici Factorii economici evidenţiaţi mai sus se trag, de obicei, din iniţiativele politice menite să îmbunătăţească performanţele economiei şi bunăstarea oamenilor, însă influenţa guvernului este resimţită şi prin legislaţia introdusă.Legislaţia care supraveghează afacerile, urmăreşte, în general, trei obiective: protejarea consumatorilor; protejarea concurenţei şi protejarea societăţii

Cap. VI Strategii economice ale intreprinderiiStrategia Petrom 2010

Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ sicalitativ, o foarte buna cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea întreprinderii. Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale. Elaborarea unei strategii economice se face prin parcurgerea a 4 etape la care se adauga activitatea finala de evaluare si control a strategiei: 1. prima etapa - analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii întreprinderii iar în raport cu aceasta o identificare a strategiei trecute si prezente. Prin identificarea strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect si daca au corespuns sau nu obiectivelor stabilite; 2. examinarea perspectivelor pentru viitor, prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung ale întreprinderii. În acest scop se analizeaza factorii din mediul înconjurator si situatia interna care sa ofere informatiile necesare si sa se asigure pe aceasta baza stabilirea obiectivelor pe termen lung; 3. elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat. Consta în elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea lor cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de aplicat; 4. punerea în practica a strategiei economice adoptate necesita stabilirea strategiilor functionale ce urmeaza a fi adoptate si precizarea masurilor prin care sa se actioneze asupra factorilor de natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune si punerea în functiune a strategiei adoptate. Un rol important în aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate îl are activitatea de evaluare si de control a strategiei. Evaluarea strategiei trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective prin care sa se stabileasca compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, fezabilitatea.

Controlul aplicarii strategiei economice trebuie sa se efectueze cu regularitate si are rolul de a evidentia: lipsurile existente în aplicarea ei si adoptarea de masuri pentru redresarea situatiei.

În 2010, Petrom va fi liderul industriei de petrol şi gaze din Sud-estul Europei. Printr-o dezvoltare susţinută şi profitabilă în toate domeniile noastre de activitate vom:

produce 210.000 bep/zi cu o rată de înlocuire a rezervelor de 70% în Explorare şi Producţie;

atinge o cotă de piaţă de 30% printr-o utilizare a rafinăriilor de 95% în Rafinare şi Marketing;

atinge o cotă de piaţă mai mare de 35% în activitatea de Gaze naturale; Fiind compania cu cel mai mare succes din România, vom crea valoare şi beneficii pentru angajaţii, clienţii, acţionarii noştri şi pentru economia românească în general.

Explorare şi Producţie

“Coloana vertebrală” a companiei

Obiective strategice pentru 2010:

Obţinerea unor costuri de producţie competitive

Implementarea promovării rapide a rezervelor

Menţinerea ratei de înlocuire a rezervelor la nivelul anului 2008

Modernizarea zăcămintelor cu potenţial ridicat şi îmbunătăţirea fiabilităţii echipamentului

Reînnoirea suprafeţei de explorare, pentru a permite înlocuirea continuă a resurselor

Recrutarea şi păstrarea de resurse umane adecvate

Deblocarea şi menţinerea distribuţiei de gaze

Implementarea sistemelor şi proceselor HSEQ la cele mai înalte standarde Obiectivele Petrom până în 2010 pentru activitatea de Explorare şi Producţie vizează maximizarea şi asigurarea producţiei pe termen lung; implementarea promovării rapide a rezervelor şi identificarea, respectiv aplicarea, tuturor oportunităţilor de a reduce costurile.

Una din realizările majore ale anului 2008 a fost stabilizarea producţiei de ţiţei. Petrom a produs în România 4,54 mil tone de ţiţei şi condensat şi 5,55 mld mc de gaze

naturale sau un echivalent de 68,98 mil bep. Producţia medie zilnică în Romania a ajuns la 188.476 bep/zi (cu 2,4% mai mică faţă de 2007). Stabilizarea producţiei de ţiţei la 89.300 bep/zi a fost obţinută prin performanţa îmbunătăţită a forajului, modernizarea sondelor şi aplicarea de noi tehnologii pentru creşterea productivităţii sondelor.Încă din 2008, E&P a reuşit să atingă un obiectiv propus iniţial pentru 2010: obţinerea unei rate de înlocuire a rezervelor de peste 70% în România. Astfel, ne propunem să menţinem acest rezultat prin revizuirea continuă a câmpurilor mature, intensificarea programului de foraj concomitent cu diversificarea mecanismelor de recuperare.

Programul de modernizare a sondelor finalizat cu succes în 2008 şi creşterea eficienţei operaţionale vor influenţa pozitiv costurile de operare ale companiei în 2009. Accentul se va pune în continuare pe controlul strict al costurilor şi prioritizarea proiectelor în segmentul E&P, pentru a face faţă mediului economic volatil şi a ne atinge obiectivul legat de costuri pentru 2010.

Producţia în Kazahstan a continuat să crească şi în 2008, ajungând la 5.748 bep/zi (cu 25% mai mare comparativ cu 2007) datorită forajului de îndesire şi a proiectelor de stimulare a sondelor cu rezultate pozitive în zăcămintele aparţinând TOC (Tasbulat, Turkmenoi, Aktas). OMV/Petrom va continua să dezvolte zăcământul de ţiţei Komsomolskoe care va începe să producă în prima jumătate a anului 2009, cu un debit iniţial de 5.000 bbl/zi, după care se va ajunge la o producţie a întregului zăcământ de 10.000 bbl/zi. În cadrul zăcămintelor TOC (Tasbulat, Turkmenoi, Aktas), sunt planificate proiecte pentru modernizarea instalaţiilor de producţie şi promovarea rezervelor.

Marketing

Cel mai mare distribuitor de produse petroliere pe piaţa românească

Obiective strategice pentru 2010:

Menţinerea volumului mediu de combustibil procesat de staţiile de benzină la 4 milioane litri/an;

Noile locaţii frecventate foarte des, noul design şi calitatea îmbunătăţită a serviciilor reprezintă suportul pentru acoperirea de 38% a pieţei totale;

Conceptul de Full Agency vizează un nivel al serviciilor mai ridicat, atât în afacerile petroliere, cât şi în cele non-petroliere;

Investiţie totală în marketing în valoare de 0,45 miliarde EUR până în anul 2010.

Până la finalul anului 2010 se vor deschide două moderne depozite de combustibil.

Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă reţea de distribuţie în România cu aproximativ 500 de benzinării, situate în toate judeţele

ţării. Compania şi-a consolidat poziţia pe piaţa regională unde, în prezent, deţine aproximativ 270 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia (inclusiv benzinăriile OMV). În prezent, Petrom beneficiază de o poziţionare puternică, de centru operaţional al grupului OMV în regiunea Europei de Sud - Est, în ceea ce priveşte activitatea de marketing.

Prin investiţii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro până în anul 2010, Petrom se pregăteşte pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguranţă, încredere şi confort pentru clienţi. Conceptul de staţie PETROMV, inaugurat în 2005, reprezintă expresia orientării către client a companiei. Facilităţile pe care le oferă sunt inedite pentru segmentul de distribuţie, variind de la serviciile de bază ale unei benzinării la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joacă pentru copii etc.), precum şi un amplu portofoliu de produse. Designul şi caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum şi prezenţa unui brand consacrat cum este Viva, reprezintă atuurile noilor benzinării.Totodată, a fost definitivat şi introdus sistemul de administrare a benzinăriilor, denumit Full Agency, care prevede gestionarea benzinăriilor de către parteneri desemnaţi în baza unor criterii obiective, fapt ce aduce îmbunătăţirea serviciilor.

Introducerea noilor sisteme de administrare, îmbunătăţirea şi diversificarea produselor şi serviciilor, introducerea sistemul de plăţi PetromCard, construirea unor noi benzinării şi modernizarea celor existente au condus la obţinerea de rezultate pozitive în marketing. În 2009, Petrom a lansat o nouă gamă de carburanţi. Aceştia sunt produşi în rafinăriile Petrom, au un conţinut redus de sulf de 10 ppm şi îndeplinesc standardele de calitate ale Uniunii Europene pentru anul 2009.

Îmbunătăţirea produselor şi a serviciilor şi alinierea la standardele internaţionale a activităţilor de marketing reprezintă o preocupare permanentă, compania continuând astfel să satisfacă exigenţele clienţilor săi şi să depună toate eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.

Gazele Naturale

O resursă importantă pentru viitor

Obiective strategice pentru 2010:

Creşterea volumului de vânzări de gaze naturale în România la peste 7 miliarde metri cubi şi o cotă de piaţă de peste 35%

Extinderea activităţilor în noi segmente de piaţă

Creşterea competitivităţii prin evaluarea atentă a posibilităţilor de stocare şi acces la importurile de gaze naturale

Divizia Gaze Naturale din cadrul Petrom deserveşte segmentul clienţilor mari şi al companiilor de distribuţie a gazelor. Filiala Petrom Gas SRL, deţinută de Petrom în proporţie de 100%, îşi concentrează activitatea pe piaţa eligibilă. Petrom este pregătit

pentru a-şi întări poziţia pe piaţa de gaze naturale şi pentru a beneficia de oportunităţile aduse de liberalizarea acesteia, în urma aderării la  Uniunea Europeană.

În 2006 producţia totală de gaze naturale a Petrom s-a ridicat la un volum de 5,92 miliarde mc, volumul total comercializat în anul 2006 s-a menţinut ridicat, de 4,86  miliarde mc, inclusiv volumele din depozite şi din import.

Petrom deţine o reţea de distribuţie care totalizează 950 km prin care sunt aprovizionaţi cu gaze naturale mai mult de 13.500 de clienţi.

Strategia departamentului de comercializare a Gazelor Naturale vizează consolidarea poziţiei companiei pe piaţa gazelor naturale din România, oferirea unor servicii de calitate pentru clienţi şi asigurarea aprovizionării pentru perioada critică, de iarnă.

Securizarea furnizării de gaze naturale este una dintre priorităţile companiei.În fiecare an, în perioada de vară, Petrom înmagazinează gaze naturale în depozitele subterane ale operatorului român Romgaz, pentru a asigura aprovizionarea populaţiei în perioada rece a anului. În anul 2006 Petrom a înmagazinat un volum de 540 milioane mc.

Totodată, pentru a răspunde mai bine cererii de energie, Petrom investeşte în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale. De asemenea, compania va intra  pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale electrice pe gaze.

Petrom va contribui la creşterea continuă a activităţii de gaze în România, gazele naturale reprezentând resursa de energie primară predominantă, şi va beneficia de oportunităţile create prin liberalizarea acestei pieţe.

Cap.VII CONCLUZII

Petrom este cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din Sud Estul Europei; desfăşoară activităţi de exploatare a zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze naturale, rafinare şi petrochimie, precum şi comercializare de carburanţi şi produse complementare. Alături de aceste activităţi de bază, Petrom pune accentul şi pe activităţi conexe fără de care dezvoltarea şi administrarea societăţii nu ar face din aceasta o societate comercială de succes, modernă şi dinamică.

Experienţa în domeniu, acumulată de-a lungul celor 150 de ani, va face din Petrom un lider al economiei româneşti, prin îmbinarea tradiţiei din industria petrolieră cu organizarea modernă a unei companii integrate.

Petrom a obţinut rezultate financiare pozitive pentru anul 2008, care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor strategice ale societăţii. Profitul net a crescut până la 1.416 mil. RON (319 mil. Euro), EBIT-ul a înregistrat o valoare pozitivă ajungând la 1.884 mil. RON (520 mil. Euro), iar cifra de afaceri a crescut cu 23,4% faţă de anul 2004, ajungând la 10.760 mil. RON (2.970 mil. Euro).

Datorită aportului de capital, Petrom este pregătită pentru o dezvoltarea corporativă. Programul de investiţii pentru 2010, a cărui valoare totală se ridică la circa 3 miliarde Euro, va susţine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate pentru fiecare segment de activitate.

Creşterea performanţelor şi îmbunătăţirea poziţiei costurilor în toate segmentele de activitate vor asigura profitabilitatea durabilă a societăţii; procesul de modernizare iniţiat în 2005, noile tehnologii, experienţa şi know-how-ul OMV, precum şi capitalul necesar investiţiilor constituie calea spre succes a Petrom.Este recunoscută în lumea întreagă de către clienţi, concurenţă, investitori şi public. A devenit o societate dinamică, de succes, responsabilă, europeană, iar sloganul „esenţa mişcării” este promisiunea societăţii de a acţiona în beneficiul societăţii şi al clienţilor.

Anexe

ANEXA NR.1

NrDenumirea produsului sau

a grupei de produseU.M

Acciza*

(echivalent

euro/U.M) 1 ianuarie

2007

Acciza* (echivale

nt euro/U.

M) 1 iulie 2007

Acciza* (echivale

nt euro/U.M) 2008

Acciza* (echivale

nt euro/U.M) 2009

Acciza* (echivale

nt euro/U.M

) 2010

0

1 2 3 4 5 6 7

1.

Bere Hl/1 grad

Plato20,748 0,748 0,748 0,748 0,748

din care:

1.1 Bere produsă de producătorii independenţi cu o capacitate de producţie anuală ce nu depăşeşte 200 mii hl

0,43 0,43 0,43 0,43 0,43

2.

Vinuri Hl de produ

s

2.1 Vinuri liniştite

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

2.2 Vinuri spumoase

34,05 34,05 34,05 34,05 34,05

3. Băuturi fermentate altele decât bere şi vinuri

Hl de produ

s

2* Nivelul accizelor va fi menţinut în condiţiile menţinerii actualelor nivele minime prevăzute în directivele comunitare în domeniu** Structura accizei totale exprimată în echivalent euro/1000 ţigarete va fi stabilită prin Hotărâre de Guvern? Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţie măsurată la origine, la temperatura de 20°/4°C

3.1 liniştite

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3.2 spumoase

34,05 34,05 34,05 34,05 34,05

4.

Produse intermediare Hl de produ

s51,08 51,08 51,08 51,08 51,08

5.

Alcool etilic Hl de alcool

3pur750,00 750,00 750,00 750,00 750,00

5.1 produs de micile distilerii cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de alcool pur/an

475,00 475,00 475,00 475,00 475,00

Tutun prelucrat

6.

Ţigarete**1.000 ţigare

te34,50 41,5 50 61,2 74

7.

Ţigări şi ţigări de foi1.000 bucăţi

34,50 41,5 50 61,2 61,2

8.

Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete kg 46,00 55,00 66,00 81,00 81,00

9.

Alte tutunuri de fumat

kg 46,00 55,00 66,00 81,00 81,00

Produse energetice

10.

Benzina cu plumb

tona 547,00 547,00 547,00 547,00 547,00

3 Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia de 100% alcool în volum, la temperatura de 20°C, conţiunt într-o cantitate dată de produs alcoolic

1.000 litri

421,19 421,19 421,19 421,19 421,19

11.

Benzina fara plumb

tona 425,06 425,06 425,06 436,00 452.000

1.000 litri

327,29 327,29 327,29 335,72 348.040

12.

Motorina

tona 307,59 307,59 325,00 336,00 347,00

1000 litri

259,91 259,91 274.625 283,92 293.215

13.

Pacura1.000

kg

13.1 utilizate în scop comercial 13,00 13,00 13,70 14,40 15,00

13.2 utilizate în scop necomercial 13,00 13,00 14,00 15,00 15,00

14.

Gaz petrolier lichefiat1.000

kg

14.1 utilizat drept combustibil pentru motor 128,26 128,26 128,26 128,26 128,26

14.2 utilizat drept combustibil petru încalzire

113,50 113,50 113,50 113,50 113,50

14.3 utizat în consum casnic4

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4 Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţelge gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.

15.

Gaz natural

GJ

15.1 utilizat drept combustibil pentru motor 2,60 2,60 2,60 2,60 2,60

15.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire

15.2.1 în scop comercial

0,17 0,17 0,17 0,17 0,17

15.2.2 în scop necomercial

0,17 0,17 0,22 0,27 0,32

16.Petrol lampant (kerosen)5

16.1 utilizat drept combustibil pentru motor

tona 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89

1.000 litri

375,91 375,91 375,91 375,91 375,91

16.2 utilizat drept combustibil pentru încălzire

tona 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89

1000 litri

375,91 375,91 375,91 375,91 375,91

5 Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează

17.Cărbune şi cocs

GJ

17.1 utilizat în scopuri comerciale 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15

17.2 utilizat în scopuri necomerciale

0,30 0,30 0,30 0,30 0,30

18. Electricitate

18.1 Electricitate utilizată în scop comercial Mwh 0,26 0,26 0,34 0,42 0,50

18.2 Electricitate utilizată în scop necomercial Mwh 0,52 0,52 0,68 0,84 1,00

ANEXA NR.2

Nr.

Denumirea produsului sau a

grupei de produse

2007Acciza

euro/tonă

2008Acciza

euro/tonă

2009Acciza

euro/tonă

2010Acciza

euro/tonă

2011Acciza

euro/tonă1. Cafea verde 612 459 306 153 0

2.Cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori

900 675 450 225 0

3.

Cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă

3600 2700 1800 900 0

ANEXA NR.3

Nr.crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

2007Acciza (%)

2008Acciza (%)

2009Acciza (%)

2010Acciza (%)

1.Confecţii din blănuri naturale (cu excepţia 45 45 45 45

celor de iepure, oaie, capră)

2. Articole din cristal1 55 30 15 0

3.Bijuterii din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor

25 15 10 0

4.Produse de parfumerie4.1 Parfumuri,din care:- ape de parfum

35

25

35

25

35

25

35

254.2Ape de toaletă,din care:- ape de colonie

15

10

15

10

15

10

15

10

5.

Arme şi arme de vânătoare, altele decât cele de uz militar

100 100 100 100

ANEXA NR. 4

Norma de poluare sau tipul autoturismului/autovehiculului

Capacitatea cilindrică (cmc) Euro/ 1 cmc

1 2 3Hibride 0Euro4 <1600 0,15

1601-2000 0,352001-2500 0,52501-3000 0,7>3000

Euro3 <1600 0,51601-2000 0,62001-2500 0,92501-3000 1,1>3000 1,3

Euro2 <1600 1,31601-2000 1,42001-2500 1,52501-3000 1,6>3000 1,7

Euro1 <1600 1,8

1 Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate

1601-2000 1,82001-2500 1,82501-3000 1,8>3000 1,8

Non-euro <1600 21601-2000 2>2001 2

Bibliografie

1. BALAURE VIRGIL, „MARKETING”,editia a II a ,Editura

Uranus,Bucuresti,2003,

2. GHERASIM ADRIAN,”STUDIUL PIETEI”,Editura

Economica,Bucuresti,2005,

3. IONCICA MARIA ,”STRATEGII DE DEZVOLTARE A

SECTORULUI TERTIAR”,Editura Uranus,Bucuresti,2004,

4. Managementul organizational , Autori: Ionescu Gheorghe, Cazan Emil, Adina Negrusa, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2001.

5. Managementul general , volumul I, Autori: Constantinescu Dan Anghel, Editura Nationala, Bucuresti, 2000

-Futures, Options & Swaps, Second Edition, Blackwell Publishers, 1997-http://www.petrom.com/romana/comunicate/43.htm-www.petrom.ro\resurse umane-Raport Anual Petrom 2007-Raport Anual Petrom 2006-http://www.primet.ro/ultima_ora_articol.php?ID=3874-http://www.siveco.ro/expert_case_studies_details.jsp?ID=30-http://www.adevarul.ro/2003-07-16/Economie/programul-european-pentru-aer-curat_45446.htm- http://www.petromservice.ro/