Ro 80 203 Curriculum ROM

7/21/2019 Ro 80 203 Curriculum ROM

http://slidepdf.com/reader/full/ro-80-203-curriculum-rom 1/96

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CURRICULUMULEDUCAŢIEI COPIILOR DE VÎRSTĂ timpurie

ŞI PREŞCOLARĂ 17 ANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA



2 CURRICULUMUL EDUCAŢIEI COPIILOR

Autori: Aglaida Bolboceanu, dr. hab. în psihologie, Institutul de Ştiinţeale Educaţiei;

Stela Cemortan, dr. hab. în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Eugen Coroi, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Valentina Botnari, doctor în pedagogie, conf. univ., Universitatea

de Stat din Tiraspol. Larisa Cuzneţov, dr. hab. în pedagogie, Consiliul Naţional Acreditare

și Atestare; Galina Ghirică, doctor în pedagogie, Universitatea de Stat din Tiraspol; Maria Pereteatcu, doctor în pedagogie, Universitatea de Stat „Aleco

Russo”, Bălţi;

Ala Stîngă, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Ion Boian, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Raisa Jelescu, cercetător superior, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Eufrosinia Russu, Direcţia Generală Educaţie, Tineret și Sport, mun.

Chişinău; Efimia Musteaţă, directoarea instituţiei preșcolare N20, mun. Chișinău; Anastasia Gherasimovici, metodist, grădiniţa 194, mun. Chișinău; Valentina Trofăilă, DÎTS, sectorul Rîşcani;Expert internaţional: Mihaela Ionescu

Recenzenţi: Universitatea Pedagogică de Stat “I. Creangă”, Chișinău; Universitatea de Stat “A. Russo” Bălţi; Universitatea de Stat din Tiraspol; Direcţiile generale raionale “Învăţămînt, Tineret și Sport”; Colegiul Pedagogic din Chișinău; Colegiul Pedagogic din Orhei;Au mai colaborat: UNICEF, UNESCO, EFA-FTÎ; Petru Jelescu, dr. hab. în psihologie, Universitatea Pedagogică de Stat

„I. Creangă”;

Vera Ciumac, Direcţia Generală Educaţie, Tineret și Sport, mun. Chişinău; Liudmila Ciolac, Instituţia preșcolară nr. 194, mun. Chișinău; Lina Zlobin, Instituţia preșcolară nr. 194, mun. Chișinău; Ala Vasilachi, Instituţia preșcolară nr. 225, mun. Chișinău;Redactare: Aliona Paniş;Tehnoredactare: Tatiana Voinovan;Machetare computerizată:

E.Coroi (coord.), A.Bolboceanu (coord.), S.Cemortan (coord.), V.Botnari (coord.), L.Cuzneţov

et al., Сurriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RepublicaMoldova, Chişinău, 2006



3

CUPRINS:

Cadrul de referinţă ......................................................................................................... 5

Educaţia copiilor de vîrstă timpurie (1-3 ani) ................................................. 19Cunoaşterea lumii, dezvoltarea personală şi socială ....................................23Dezvoltarea limbajului şi a comunicării ..............................................................27Educaţia fizică şi educaţia pentru sănătate .......................................................31Educaţia prin arte .........................................................................................................35

Educaţia copiilor de vîrstă preșcolară 3-7 ani ................................................39

Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi viaţa în societate .......................................................................................................................40Dezvoltarea limbajului şi a comunicării ..............................................................44 Dezvoltarea limbajului şi comunicării verbale ....................................44 Formarea premiselor citirii şi scrierii ........................................................48Ştiinţe, cunoaşterea mediului şi cultura ecologică .........................................52 Formarea reprezentărilor matematice elementare ...........................52 Educaţia pentru mediul natural şi cultură ecologică .........................57Educaţia fizică şi educaţia pentru sănătate .......................................................61

Educaţia fizică ..................................................................................................61 Educaţia pentru sănătate ............................................................................65Educaţia prin arte .........................................................................................................70 Educaţia literar-artistică ..............................................................................70 Educaţia muzicală ..........................................................................................73 Arta plastică .....................................................................................................78

Surse bibliografice utilizate în elaborarea curriculumului ..........................80Surse bibliografice recomandate educatorilor pentru realizarea

curriculumului ................................................................................................................82




CADRUL DE REFERINŢĂ

Preambul

Curriculumul pentru educaţia copiilor de vârstă timpurie și preșcolară (1-7ani) în Repubica Moldova constituie un document de politică educaţionalăcare reflectă concepţia pedagogică a educaţiei copilului din RepublicaMoldova la vîrsta timpurie şi preşcolară, de la 1 an la 7 ani. Rolul acestuidocument este de a orienta cadrele didactice în proiectarea, organizareași realizarea activităţilor educaţionale din perspectiva unei noi viziunipedagogice asupra copilului şi educaţiei.

Acest curriculum este unul din documentele elaborate vis-a-vis de: primulelaborat dintr-un set de documente preconizate pentru educaţia timpurieşi preşcolară: ghidul de implementare a curriculumului, standardeleeducaţiei, materiale didactice etc. Implementarea lui se va realiza cu sprijinulmaterialelor enumerate. Toate cadrele didactice vor aplica curriculumul

în acord cu Concepţia educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolarărevizuită, cu Legea învăţămîntului din Republica Moldova şi cu ConvenţiaONU despre drepturile copiilor.

Declaraţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la cea de aXXVI-a Sesiune Specială de 10 mai 2002 cuprinde principiile care ghideazămişcarea globală internaţională de construcţie a unei lumi demne pentrucopii şi care constituie, de asemenea, jaloane pentru construcţia unui sistemde educaţie timpurie a copiilor. Dintre aceste principii următoarele constituiecheia de boltă pentru soliditatea și viabilitatea acestui sistem:

• Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectivpentru toate acţiunile legate de copii.

• Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintremodalităţile cele mai eficiente de eradicare a sărăciei.

• Orice copil este născut liber și egal în demnitate și drepturi.

• Copiii trebuie să aibă parte de un start cît mai bun în viaţă.

• Copiii şi adolescenţii sînt cetăţeni care dispun de capacitatea

de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toţi.• Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea

voinţei politice, mobilizarea și alocarea unor resurse suplimentare



CADRUL DE REFERINŢĂ 5

la nivel naţional și internaţional, avîndu-se în vedere urgenţași gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.

• O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vorputea bucura de anii copilăriei – un timp al jocului și al învăţării,cînd copiii sînt iubiţi, respectaţi și alintaţi, cînd drepturile le sîntpromovate şi protejate, fără nici un fel de discriminare, cînd siguranţași bunăstarea lor sînt considerate primordiale şi cînd se pot dezvoltasănătoși, în pace și demnitate.

Curriculumul privind educaţia timpurie şi preşcolară, avînd un puterniccaracter inclusiv, se referă la toţi copiii de la 1 la 7 ani din Republica Moldova,

indiferent de sex, etnie, statut socioeconomic, religie.

1. Ce înseamnă educaţie timpurie şi preşcolară?

Conform National Association for the Young Children (NAYEC), educaţiatimpurie este definită ca „servicii destinate copiilor de la naştere la 7/8 ani

în cadrul diferitelor tipuri de programe (normal, prelungit etc.) oferite în

creşe, acasă, în grădiniţe şi şcoli primare, precum şi în cadrul programelorde recreaţie”1. Educaţia timpurie vizează atît acţiunile desfăşurate în cadrulserviciilor oferite de instituţii, cît şi al celor oferite de familie şi pentru familie,de aceea este foarte importantă asigurarea unei pregătiri a părinţilor,

îndeosebi a celor care nu apelează la servicii instituţionale, în privinţamodului în care ar trebui să acţioneze ca instanţă educaţională.

Curriculumul educaţiei timpurii şi preşcolare, bazîndu-se pe periodizărileefectuate de J. Piaget, E. Erickson, D. Elconin, J. Bruner, A. Freud ş.a., vizează două

perioade de vîrstă: copilăria timpurie – 1-3 ani; perioada preşcolară – 3-7 ani.

Educaţia în aceste perioade presupune:

– asigurarea unui mediu securizant fizic şi afectiv, stimulativ din punctde vedere cognitiv şi social pentru toţi copiii indiferent de sex, etnie,mediu de provenienţă, apartenenţă religioasă;

1National Association for the Education of Young Children, Early childhood teacher educationguidelines, Washington DC, 1982 apud Seefeld, Carol, Barbour, Nita, Early Childhood Education. Anintroduction, 3rd ed., Macmillan College Publishing Company, New York, 1994, pag. 13.




– considerarea particularităţilor de vîrstă şi individuale ale copiilorpentru a asigura atingerea maximumului de potenţial de dezvoltare

de care dispune fiecare copil;– existenţa unui curriculum care să pornească de la cunoaşterea

profundă a copilului pentru a asigura progresul acestuia în toatedomeniile dezvoltării;

– asigurarea pregătirii tuturor celor care participă direct la educaţiacopilului pentru a oferi coerenţă, consecvenţă şi unitate influenţeloreducaţionale;

– asigurarea unui parteneriat între toate instituţiile care oferă servicii

copiilor de la naştere la 7 ani;

– conştientizarea importanţei determinante pe care o are aceastăperioadă de vîrstă pentru întreaga dezvoltare de mai tîrziu a copilului,prin aceasta oferind servicii de educaţie de calitate.

2. De ce un nou curriculum?

Necesitatea dezvoltării unui nou curriculum este determinată de:

a) redefinirea rolului educaţiei timpurii în formarea personalităţiiindividului;

b) noile rezultate ale cercetărilor privind educaţia timpurie;

c) redefinirea rolului educaţiei în viaţa individului din perspectivaeducaţiei permanente;

d) schimbările economice şi sociale din Republica Moldova şi din lume.Cercetările psihologice, pedagogice, antropologice recente schimbă viziuneaasupra copilului şi rolului lui în propria educaţie. În prezent, copilul este tratatca subiect, ceea ce presupune participarea lui activă la procesul de formarea propriei personalităţi din momentul naşterii. Lumea din jur, evenimentele,fenomenele sînt percepute, trăite şi însuşite de copil prin prisma propriilortrebuinţe, necesităţi fiziologice şi psihologice care se manifestă din primelezile de viaţă.

Această nouă viziune, precum şi schimbările care se produc la ora actuală atît în Republica Moldova, cît şi în lume, necesită o reconsiderare a curriculumuluipentru educaţia timpurie şi preşcolară din perspectiva asigurării tuturor




Subiectualitatea copilului în perioadele timpurii se manifestă în activismullui cognitiv şi motor, în trebuinţe şi tendinţa de a le satisface, în emoţii şiimpulsuri, în selectivitatea atenţiei, perceperii, memoriei. Cercetările recente

în domeniul psihologiei demonstrează importanţa deosebită a perioadelortimpurii din viaţă pentru formarea personalităţii. Cu cît copilul este mai mic,cu atît este mai mare receptivitatea faţă de influenţele spontane sau specialorganizate ale mediului şi cu atît sînt mai durabile efectele acestor influenţe.Din acest punct de vedere primele perioade din viaţă sunt deosebitde valoroase pentru constituirea personalităţii. Copilul trăieşte primeleexperienţe de interacţiune cu oamenii, natura şi obiectele, cunoaşte culturaşi valorile umane. În această perioadă se pun bazele formării personalităţii şia individualităţii copilului, a sănătăţii fizice şi psihice.

Multe cercetări au indicat importanţa decisivă pe care o au intervenţiileasupra copilului încă din perioada prenatală, continuînd apoi cu naşterea,primii trei ani de viaţă, pînă la finalul copilăriei timpurii. Etapele parcurse decopil în aceasta perioadă pun bazele dezvoltării lui ulterioare şi sînt cruciale.

Teoreticieni precum J. Dewey, L. Vîgotsky, J. Piaget, E. Erickson, D. Elconinprin teoriile lor despre dezvoltarea copilului, au contribuit la conturareaunei viziuni integrale asupra educaţiei acestuia, în care copilul este autorul

propriei lui învăţări, parcurgînd mai multe stadii de dezvoltare. Sursa învăţăriilui o constituie diversitatea experienţelor (cognitive, sociale, emoţionale,fizice) pe care copilul le trăieşte. De aceea este foarte importantă încurajareatrebuinţelor naturale ale acestuia de explorare, de experimentare, a curiozităţii,a dorinţei de a comunica şi de a relaţiona. Asemenea viziune asupra copiluluimodifică şi concepţia asupra esenţei procesului educaţiei, care, şi în perioadeletimpurii, trebuie considerată o interacţiune între subiecţi, între două părţiactive, nu doar influenţa educatorului asupra copilului educat.

Centrarea pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor naturalecare există în copil, pe care educatorul şi părintele trebuie să le urmeze, săle stimuleze și să le valorifice în construirea contextelor şi situaţiilor în carecopilul învaţă.

3. Noua perspectivă asupra copilăriei şi copilului

condiţiilor pentru dezvoltarea integrală, normală şi deplină a copilului înfuncţie de potenţialul de care dispune. Centrarea pe copil reprezintă o cerinţă

esenţială a dezvoltării unui curriculum actual.




Prezentul Curriculum al educaţiei timpurii valorizează perioadele copilărieitimpurii şi preşcolare, apreciază importanţa lor pentru formarea unei

personalităţi armonioase, promovează abordarea holistică a dezvoltării şiegalitatea şanselor în conjugare cu respectul autonomiei copilului, al nevoilorlui personale.

Principii care au stat la baza elaborării curriculumului

Actualul curriculum a fost elaborat pe baza noilor perspective asupracopilului şi a copilăriei şi, totodată, a unei educaţii care promovează valorilesocietăţii secolului XXI. Viitorii cetăţeni ai societăţii moldoveneşti au nevoie

de competenţele necesare adaptării la noile schimbări de ordin social,economic, cultural. Aceste competenţe se construiesc începînd cu copilăriatimpurie. De aceea respectul pentru unicitatea fiecăruia, pentru nevoile şiinteresele fiecăruia, acordarea de oportunităţi egale de acces la educaţieşi dezvoltare, precum şi formarea unor personalităţi autonome, capabilea alege şi a decide, tolerante, responsabile, creative şi flexibile reprezintărepere esenţiale în redactarea acestui curriculum.

Principiile enumerate mai jos indică valorile fundamentale care au stat la

baza elaborării Curriculumului educaţiei timpurii şi preşcolare:

• Principiul educaţiei centrate pe copil (respectarea şi valorizarea unicităţiicopilului, a nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor acestuia).

• Principiul respectării drepturilor copilului (dreptul la educaţie, dreptul laliberă exprimare etc.).

• Principiul învăţării active (crearea de experienţe de învăţare în carecopilul este autorul propriei învăţări).

• Principiul dezvoltării integrate (printr-o abordare integrată a activităţilor,transdisciplinară).

• Principiul interculturalităţii (cunoaşterea, recunoaşterea şi respectareavalorilor naţionale şi ale celorlalte etnii).

• Principiul echităţii şi nondiscriminării (dezvoltarea unui curriculum caresă asigure în egală măsură oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor,indiferent de sex, etnie, religie sau statut socioeconomic).

• Principiul educaţiei ca interacţiune dintre educatori şi copilul educat (dependenţa rezultatelor educaţiei de ambele părţi participante înproces de individualitatea copilului, cît şi de personalitateaeducatorului/părintelui).




4. Ce aduce nou acest curriculum?

Acest document se distinge printr-o nouă perspectivă asupra:

– rolului acordat copilului în propria sa devenire;

– importanţei acordate dezvoltării personale a copilului şi educaţieipentru sănătate;

– rolului primordial acordat jocului, în special, jocului cu subiect pe roluri în învăţare;

– rolului personalităţii educatoarei în procesul de învăţare, în interacţiunea cu copilul;

– modului în care situaţiile şi experienţele de învăţare trebuie construite în spaţiul instituţiei de educaţie timpurie, acordînd libertatede manifestare copilului;

– modului în care mediul educaţional necesită a fi organizat;

– rolului important pe care îl deţine parteneriatul real şi deschis

între educatori si părinţi.Cuvintele-cheie privind învăţarea în perioada timpurie şi preşcolară sînt:stimulare senzorio-motorie (în special pentru copiii sub 3 ani), explorare,experimentare, socializare, rezolvare de probleme.

Principiile aplicării Curriculumului educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şipreşcolară sînt cele care orientează practica didactică a educatoarelor dininstituţiile de educaţie timpurie şi preşcolară. Acestea sînt principii carestau la baza opţiunilor metodologice ale educatoarei, a organizării tuturor

activităţilor în sala de grupă. În strînsă corelaţie cu valorile promovate deacest curriculum, aceste principii sînt:

– principiul individualizării (organizarea activităţilor ţinînd cont de ritmulpropriu de dezvoltare a copilului, de nevoile şi interesele sale,asigurîndu-se libertatea copiilor de a alege activităţi şi sarcini

în funcţie de interesele şi nevoile lor);

– principiul învăţării bazate pe joc (jocul este activitatea fundamentală acopilului între 1-7 ani prin care acesta se dezvoltă natural; jocul (jocuri

didactice/jocuri spontane, jocuri practice, jocuri manipulative, jocurisimbolice) trebuie să stea la baza conceperii activităţilor didacticede toate tipurile);




– principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare (oferireade către educatoare în mediul educaţional de contexte şi situaţii

de învăţare cît mai diverse, care să solicite implicarea copilului subcît mai multe aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric);

– principiul alternării formelor de organizare a activităţii : frontal, în grupuri mici, în perechi şi individual şi a strategiilor de învăţare;

– principiul parteneriatului cu familia şi cu comunitatea (este necesarca între educatoare şi familie să se stabilească relaţii de parteneriatcare să asigure continuitate şi coerenţă în demersul educaţional; familiatrebuie considerată un partener activ, nu doar receptor al informaţiilor

furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate de copil;totodată, e importantă înţelegerea valorii educaţiei în perioadele timpuriişi preşcolare pentru comunitate şi participarea comunităţii).

Strategii de predare-învăţare

Cadrul didactic dispune de libertatea de a alege strategiile didactice carerăspund cel mai bine exigenţelor educaţiei centrate pe copil. În acest sens,respectarea particularităţilor individuale, a ritmului propriu de învăţare şi

valorificarea potenţialului fiecărui copil reprezintă cerinţe de bază.Strategiile pe care le aleg cadrele didactice trebuie să se sprijine peprincipiile metodologice de aplicare a curriculumului enumerate mai sus.

Recomandările metodologice privind aplicarea acestui curriculum vizează, înspecial , următoarele aspecte:

– dezvoltarea integrală a copilului necesită un mod integrat deabordare de către cadrul didactic a activităţilor desfăşurate în creşe

şi grădiniţe. Jocul, modul natural de a învăţa al copilului, reprezintăun exemplu concludent de activitate integrată, interdisciplinară;

– un alt mod de a integra experienţele de învăţare ale copiilorcorespunzătoare diferitelor domenii de dezvoltare îl constituieactivităţile tematice. Proiectarea unor astfel de activităţi constituieun sprijin pentru copil în înţelegerea integrată a lumii înconjurătoare. Învăţarea bazată pe proiect (metoda proiectului) reprezintă un modde proiectare a unei activităţi tematice şi constituie o modalitate prin

care copilul participă la o mare diversitate de experienţe de învăţare şicare sprijină integrarea achiziţiilor de diferite tipuri dobîndite de copil;




– învăţarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3–5 copiişi a învăţării in pereche) reprezintă un mod natural prin care copiii

învaţă unii de la alţii şi prezintă un mare avantaj din punctulde vedere al dezvoltării socioemoţionale a copilului.

Noi roluri ale cadrului didactic

Educatorul trebuie să fie un colaborator, un partener al copilului îninteracţiunea acestuia cu mediul, în scopul de a-l însuşi, de a-l stăpîni şi a-ltransforma. El trebuie să asigure şanse egale pentru toţi copiii, să respectedrepturile lor personale şi sociale, să le asigure confortul emoţional, protecţia

vieţii şi sănătăţii lui.

Principalele dimensiuni ale rolurilor şi cerinţelor îndeplinite de educator:

– facilitator al învăţării: creează contexte de învăţare cît mai variate,cît mai stimulative, cît mai adaptate particularităţilor individualeale copiilor, oferind copiilor opţiuni diferite şi lăsîndu-i pe ei să aleagă

între ocazii şi materiale diverse;

– fin observator al progresului copilului, luînd în consideraţieparticularităţile lui individuale, interesele şi nevoile lui;

– reflexivitatea şi empatia cadrelor didactice, pentru a consideraşi reconsidera permanent rezultatele observărilor asupra copiilor,a analiza cu atenţie şi a lua decizii adecvate;

– adoptarea de către cadrul didactic a unor atitudini flexibile şi creative în faţa rezolvării problemelor educaţionale cu care se confruntă;

– acceptarea noului, a soluţiilor variate şi flexibile, care să corespundă

nevoilor diverse ale copiilor; flexibilitatea în planificări, decizii şi activităţi;– partener real al părinţilor prin schimbarea informaţiilor despre copil

pentru a construi o imagine cît mai fidelă despre progresul acestuia,vizite acasă, schimb de experienţe şi practici;

– parteneriatul cadrului didactic cu colegii, cu specialiştii şi cu membriidin comunitate care îi pot sprijini efortul educativ.

Rolul familiei ca prim educator al copilului şi partener în educaţia copilului

• Statutul familiei ca prim educator al copilului reprezintă un factorimportant în stabilirea parteneriatului între instituţiile de educaţie




timpurie şi familie. Eforturile depuse de părinţi şi educatori trebuiesă se bazeze pe un schimb bogat de informaţii, de experienţe

şi pe colaborare în asigurarea celor mai bune condiţii de creştereşi dezvoltare a copiilor.

• Familia reprezintă mediul sociocultural în care copilul s-a născut şi în carecreşte şi de aceea este foarte important respectul pentru moştenireaculturală a fiecărei familii şi valorificarea acesteia în spaţiul grupei.

• Părinţii trebuie să regăsească un sprijin în instituţia de educaţie timpurie,să se simtă bineveniţi pentru a colabora cu educatorii şi a participala orice activităţi realizate cu copiii. Aici ei trebuie să fie familiarizaţi cu:

– informaţii privind particularităţile de vîrstă ale copilului;

– importanţa intervenţiilor educaţionale;

– rolul important al mediului stimulativ cu care copiii interacţionează;

– necesitatea asigurării protecţiei şi securităţii fizice şi emoţionalea mediului;

– activităţile care se desfăşoară în instituţia de educaţie timpurie.

• Cooperarea dintre părinţi şi educatori este esenţială pentru a asiguracoerenţa şi consecvenţa acţiunii educaţionale a celor doi factoride educaţie asupra copilului, precum și a celor două medii

în care copilul trăieşte cea mai mare parte din perioada lui timpurie.

Noi cerinţe faţă de mediul educaţional

Specificul dezvoltării în perioada timpurie şi în cea preşcolară solicităorganizarea atentă a mediului de învăţare – o condiţie esenţială pentrustimularea dezvoltării copilului în această perioadă.

• Mediul de învăţare în instituţiile preşcolare va fi organizat astfel, încîtsă stimuleze activitatea şi creativitatea copiilor, dorinţa de a se implica

în activităţi, să sugereze şi să motiveze comportamente cognitive,de colaborare, de participare şi de cultură igienică.

• Materialele cu conţinut demonstrativ-stimulativ se vor expunela nivelul cîmpului vizual al copiilor, fiind schimbate periodic în funcţiede obiectivele la zi.

• Copiii vor avea acces la produsele activităţii lor; la îndemînă li se vorpune, în cantităţi suficiente, diverse materiale şi jucării care săle stimuleze ideile şi acţiunile.




• În creşe şi grădiniţe, în camerele de grupe şi pe teren se vor amenajapentru jocurile şi activităţile independente sau în grup ale copiilor zona

pentru jocuri dinamice, zonă cu apă şi nisip, zonă de construcţii, zonăde familiarizare cu natura, zonă de interacţiune cu cartea şi imaginile,zonă pentru jocuri de rol, zonă pentru jocuri de masă, manipulative etc.

• Obiectele ce formează mediul educaţional vor fi adecvateparticularităţilor psihologice şi de vîrstă, vor răspunde cerinţelorestetice şi sanitaro-igienice.

O nouă perspectivă asupra evaluării copilului

Evaluarea progresului realizat de copilul preşcolar în dezvoltare presupunedeterminarea posibilităţilor tranziţiei copilului mic la noile condiţii deviaţă (cele din grădiniţă), a nivelului de formare a conduitelor socială,afectivă, cognitivă, verbală, motrice la finele perioadei timpurii şi la finelepreşcolarităţii. Rezultatele evaluării vor fi utilizate pentru a preciza trebuinţelede dezvoltare a fiecărui copil pe parcursul vîrstei şi a efectua corectările derigoare în ceea ce priveşte strategiile didactice.

Evaluarea nivelului performanţelor copiilor de diverse vîrste, inclusiv a

celor de vîrstă timpurie are un rol esenţial, întrucît constituie o modalitateobiectivă de punere în evidenţă a progresului realizat, reprezintă rezultateleprocesului educaţional, care trebuie şi pot fi obţinute prin diverse tehnologiipedagogice în baza cerinţelor curriculare.

Evaluarea furnizează totodată şi informaţia necesară pentru implementareaunor procedee de formare continuă şi stabilire a continuităţii în procesul deeducaţie a copiilor.

Pornind de la particularităţile de vîrstă ale copiilor şi de la faptul că ei nu potciti şi scrie, considerăm necesar a elabora instrumente simple cu ajutorulcărora, în formă de joc, s-ar putea efectua evaluarea principalelor conduiteale personalităţii în devenire şi, totodată, s-ar determina gradul general dedezvoltare a personalităţii copilului.

Deoarece evaluarea vizează eficienţa educaţiei prin prisma raportului dintreobiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de copii în activităţile lor,pedagogii vor urmări consecinţele acţiunii întreprinse în vederea formării

personalităţii copilului în ansamblu. Astfel, vor fi preconizate activităţide evaluare care se vor realiza de către educatori prin strategii didacticeadecvate, încheindu-se cu aprecieri asupra funcţionării interne a acţiunii




educaţionale şi anume evaluarea cunoştinţelor, a conduitelor obţinute defiecare copil la finele fiecărui an, cît şi a atitudinilor formate.

E necesar să se utilizeze cele trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă (formativă)şi finală (sumativă). Aceste tipuri de evaluare trebuie promovate pe parcursulanului, deoarece fiecare dintre ele are scopul şi rolul său.

Evaluarea iniţială se va face în lunile septembrie, octombrie pentru aevidenţia nivelul de dezvoltare iniţială a copiilor.

În procesul educaţional o atenţie deosebită se va acorda evaluării formative.

Ea se va realiza în funcţie de obiectivele-cadru şi cele de referinţă,prevăzute de Curriculum. Înregistrarea progresului copilului se va raporta laperformanţele lui anterioare de atingere a obiectivelor-cadru şi de referinţă şinu la performanţele obţinute de alţi copii sau de grup.

Educatorii vor efectua evaluarea într-o atmosferă constructivă şi binevoitoare,fără a-i stresa pe copii.

Realizarea evaluării va fi supusă următoarelor cerinţe:

• Evaluarea se va promova pe un fond afectiv pozitiv, fără a provocacopilului emoţii negative, consolidîndu-se încrederea în sine şi dorinţade a persevera.

• Obiectul evaluării va fi conduita copilului, acţiunile, produseleactivităţii sale într-o situaţie concretă, copilul ca personalitate fiindtratat permanent cu respect şi dragoste.

• Copiii se vor implica în procesul de evaluare, fiind încurajaţisă-şi analizeze şi să-şi aprecieze propriile performanţe.

• Comparaţiile se vor referi la rezultatele precedente şi cele actualeale copilului, şi nu la diferenţele dintre copii.

• Educatorul va observa şi va încuraja succesele fiecărui copil, fărăa trece pe cineva cu vederea.

Educatorii sînt liberi în alegerea metodelor şi modalităţilor de evaluare şiapreciere. Important este ca evaluarea să aibă pentru cadrele didactice unrol proiectiv, iar pentru copii – o funcţie constructivă, de încurajare şi să nuconstituie un factor de inhibiţie, refuz sau blocaj.

Metodele care pot fi utilizate, din punctul de vedere al specificului de vîrstăşi al obiectivelor educaţiei preşcolare, sînt: observaţia, convorbirea, probelepractice, portofoliul şi testarea.




Observaţia curentă are un caracter permanent şi permite educatorilor să-şiculeagă informaţii despre progresul fiecărui copil în parte, dar şi al întregului

grup de copii.

Cu ajutorul observaţiei educatorul poate urmări sistematic comportamentulcopilului pe tot parcursul zilei, de la venirea în instituţie pînă la plecare: înmomentele de început al zilei, în timpul activităţilor frontale, de grup sauindividuale, al jocurilor spontane sau organizate, la masă, în momentele detranziţie de la o activitate la alta, la baie, la finalul programului.

Educatorul trebuie să urmărească progresul copilului sub toate aspectele

dezvoltării sale: cognitiv, socioemoţional, motric:

– cunoştinţe, deprinderi, abilităţi;

– atenţie, memorie, gîndire, limbaj;

– interese, aptitudini, motivaţie;

– relaţiile cu copiii de aceeaşi vîrstă, cu copiii de altă vîrstă, cu adulţii;

– dezvoltare motrică.

Chestionarea orală se efectuează în formă de conversaţie, joc. Ea permiteeducatorilor să verifice cum au însuşit copiii anumite cunoştinţe despre unanume fenomen, obiect, calitatea lui; despre deprinderile care s-au format;capacitatea de a opera cu reprezentările formate şi informaţia însuşită;priceperea de a le aplica şi transpune în jocuri şi alte activităţi. Chestionareaorală este o metodă reuşită pentru studierea individualităţii copiluluipreşcolar şi a nivelului obţinut în dezvoltarea sa.

Probele practice (prin jocuri, exerciţii) permit verificarea aplicării cunoştinţelor

acumulate. Prin intermediul acestei metode se pot verifica cunoştinţele şicompetenţele preşcolarilor în dezvoltarea vorbirii, matematică, ştiinţele naturii,desen, literatură, muzică, educaţie fizică şi alte domenii de cunoaştere.

Testarea. Această metodă de evaluare are structură şi caracteristici specifice.Testul oferă posibilităţi de măsurare mai exactă a performanţelor obţinutede copii; are însuşiri de investigaţie experimentală, permite să se verifice maiprecis nivelurile obţinute; conţine un grad sporit de obiectivitate în apreciere.Se va evita cu desăvîrşire crearea unei atmosfere tensionate la aplicareatestului. El trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă destinsă de joc.

Portofoliul este o metodă ce constă în colectarea intenţionată şi sistematică aproduselor activităţii copilului, precizînde-se pe produse data realizării lor, cu




comentariile educatorului referitor la succesele acestuia vizavi de obiectiveleeducaţionale şi la reflectarea progresului copilului în documentele colectate.

Metoda portofoliului permite să obţinem indicatori clari (ilustrate, documente)ai dezvoltării copilului într-un interval de timp, gradul implicării copilului înactivitate şi particularităţile dezvoltării lui individuale. Portofoliul reprezintăun instrument util de cunoaştere a copilului şi pentru părinţi, care pot observastudiindu-l evoluţia copilului de-a lungul anilor de educaţie timpurie şiaprecierile educatorului în raport cu aceasta.

Aprecierea rezultatelor obţinute de copii se efectuează, de obicei, îninstituţiile preşcolare prin calificative de tipul: „foarte bine”, „bine”, „suficient”,

„nu este de ajuns” etc.

Educatoarea mai poate aprecia prin cuvintele „m-ai bucurat mult” sau„sînt sigură că data viitoare vei reuşi mai bine”, „sînt mîndră de lucrarea ta”ori „trebuie să mai lucrezi un pic şi va fi foarte bine” etc. Utilizarea corectăa acestor calificative contribuie la cultivarea motivaţiei copiilor faţă de

învăţătură și oferă unele repere de autoapreciere, autoevaluare.

Evaluarea va fi realizată şi în formă de jocuri didactice, mobile, exerciţii

practice, activităţi colective în sala de grupă, la plimbare, în excursii. Nu vorfi utilizate aprecieri ale copiilor între ei, ci încurajări ale copiilor între ei. Deasemenea, părinţilor li se va explica necesitatea ca aprecierile propriilor copiisă se raporteze întotdeauna la etapele anterioare de realizare de către aceştiaa unor activităţi, sarcini şi nu la performanţele altor copii.

Criteriul principal al succesului copilului în dezvoltarea sa va fi diferenţadintre rezultatele ultimei şi penultimei evaluări.

5. Obiectivele majore pentru educaţia timpurie(1-7 ani) vizează:

– dezvoltarea integrală normală şi deplină a copilului, valorificîndu-sepotenţialul fizic şi psihic al acestuia, respectîndu-se ritmul propriude dezvoltare a acestuia, nevoile sale afective şi specificul activităţiisale de bază – jocul;

– dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţiişi mediul pentru a dobîndi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite




6. Structura programelor ariilor curriculare

Obiectivele majore ale educaţiei preşcolare au fost specificate, stabilindobiective generale pentru educaţia copiilor de vîrstă timpurie (1-3 ani) şi apreşcolarilor de la 3 la 7 ani, care vor fi realizate în cadrul ariilor curriculare.

Pentru perioada de 1-3 ani au fost stabilite următoarele arii curriculare:

• Cunoaşterea lumii, dezvoltarea personală şi socială.

• Dezvoltarea limbajului şi a comunicării.• Educaţia fizică şi pentru sănătate.

• Educaţia prin arte.

Ariile curriculare pentru educaţia copiilor de vîrstă preşcolară (3-7 ani) sînt:

• Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi societate

• Dezvoltarea limbajului şi a comunicării.

• Ştiinţe, cunoaşterea mediului şi cultura ecologică.

• Educaţia fizică şi pentru sănătate.

• Educaţia prin arte.

Fiecare arie curriculară conţine:

– obiective-cadru;

– obiective de referinţă;

– exemple de activităţi de învăţare;

– exemple de conţinuturi şi mijloace de realizare a activităţilor.

noi. Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor,ca experienţe autonome de învăţare;

– descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomieişi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

– sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderişi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.




Pentru realizarea obiectivelor stipulate, educatorul va utiliza conţinuturileeducaţionale exemplificate, selectîndu-le în raport direct cu particularităţile

grupului de copii şi obiectivele educaţionale la zi, luîndu-se în consideraţienivelul dezvoltării ştiinţifico-tehnice al societăţii, vîrsta copiilor, nevoile lorde dezvoltare, capacitatea de achiziţionare şi solicitările realităţii actuale. Uncriteriu de selecţie va fi capacitatea conţinuturilor de a fi utile pentru atingereaobiectivelor. Acelaşi conţinut poate fi utilizat pentru atingerea mai multorobiective de referinţă.

Domeniile de cunoaştere de care ţin conţinuturile sînt sănătatea şi culturafizică, eul, societatea şi familia, mediul natural şi cultura ecologică, artele şi

ştiinţele.

Obiectivele educaţionale incluse în curriculum sînt distribuite convenţionalpe arii curriculare, pentru a accentua importanţa unor acţiuni, informaţii,aspecte ale dezvoltării. Ele se vor realiza însă, în funcţie de caz, uneoriintegrat, transdisciplinar, iar alteori monodisciplinar. Cadrele didactice trebuiesă organizeze procesul educativ astfel încît obiectivele prevăzute în cadruldiferitor module să se intercaleze atît pe orizontală, cît şi pe verticală.



19

EDUCAŢIA COPIILOR

DE VÎRSTĂ TIMPURIE

13 ANI




EDUCAŢIA COPIILOR DE VÎRSTĂ PREȘCOLARĂ

13 ANI

Stimularea dezvoltării emoţionale.Comportamentul adecvat al adulţilor

Obiectivele educaţionale pentru vârsta de 1-3 ani

• Dezvoltarea independenţei, a interesului cognitiv, a încrederii faţăde oameni și constituirea bazelor sistemului de relaţii cu persoaneledin ambiantul social

• Dezvoltarea limbajului, a comunicării personale și constructive

cu adulţii și copiii;• Fortificarea sănătăţii, dezvoltarea mișcărilor, a deprinderilor alimentare

și igienice elementare

• Dezvoltarea afectivităţii, a receptivităţii faţă de operele de artă,a dorinţei de a participa la crearea frumosului.

Programa oferă mult spaţiu pentru creativitatea educatoarei. Situaţia/contextul educaţional este creat(ă) în fiecare zi, determinat(ă) fiind deparametrii „aici” şi „acum” ai copiilor concreţi. Educatoarea se ghidează deurmătoarele valori:

• dragoste şi respect pentru copii şi familiile acestora;

• schimbare continuă;

• deschidere.

În grupele de creşă o atenţie deosebită se acordă dezvoltării emoţionale. Dela vîrsta cea mai fragedă copiii încearcă sentimente de bucurie şi dragoste,de supărare şi frustrare, de tristeţe şi ruşine, frică şi îngrijorare, încredere şisatisfacţie, recunoştinţă şi mîndrie. Educatoarea realizează faptul că nu existăsentimente corecte sau incorecte, toate fiind semnificative. Lucru şi maiimportant, ea le spune copiilor şi îngrijitorilor cum se simt aceştia. Dorindsă canalizeze dezvoltarea emoţională a copiilor într-o direcţie potrivită,educatoarele trebuie:



21

Să accepte fobiile copiilor şi să nu-i oblige să facă lucruri de care se tem. Atuncicînd adulţii nu reacţionează la semnalele emoţionale ale copiilor, aceştia

îşi creează impresia că sentimentele lor nu contează sau sunt greşite.Cînd copilul este forţat, încrederea lui de sine suferă o lovitură dureroasă.Educatoarele recunosc temerile-fobiile copiilor şi le lasă să treacă cu timpul.

Să accepte sentimentele copiilor şi să nu le nege. Uneori adulţii nu acceptăunele sentimente, ba chiar le interzic: „Nu te teme”, „Nu-i frumos să te superi”,„Zîmbeşte”. Cu fraze de tipul acestora atît educatoarele, cît şi membrii familieile dau de înţeles copiilor că sentimentele lor sunt greşite şi trebuie evitate. Toţieducatorii copiilor sînt încurajaţi să accepte sentimentele acestora aşa cum

sînt şi să le explice de ce trebuie să se poarte într-un fel sau altul. Sentimentelecopiilor nu trebuie să fie luate în derîdere sau să fie subapreciate. Copiii sesimt ofensaţi cînd adulţii le zic: „Nu fi mic” sau „Doar nu vrei să-i spun buniciică eşti rău”. Copiii care sînt ruşinaţi devin neîncrezători, nesiguri, se simtinferiori. Aceasta nu contribuie deloc la un comportament mai bun sau lastarea de bine a copiiilor. Dacă nu vrem să ofensăm sentimentele copiilor mici,vom reţine că sentimentele lor sînt foarte sincere şi „legitime”.

Să recunoască situaţiile dureroase şi să nu ascundă realitatea. Deseori, vrînd să-i

protejeze pe copii de trăiri puternice, adulţii nu spun ceea ce aşteaptă copilul. Înţelegînd cît de importante sînt sentimentele copiilor mici, educatoareava zice: „Ştiu că eşti trist fiindcă mama pleacă, dar ea se va întoarce curînd”.Adevărul spus în cuvinte simple permite să se evite o minciună.

Să fie consecvenţi şi să nu-şi schimbe brusc comportamentul. Deseori copiiinu se miră de acţiunile adulţilor, deoarece aceştia nu rareori se comportăinexplicabil. Totuşi, o schimbare bruscă a dispoziţiei – cînd bucuria trece

în supărare sau atenţia în indiferenţă – trezeşte la copii teamă şi rezistenţă.

Trebuie neapărat să le explicaţi copiilor ce vreţi să faceţi şi comportamentuldumneavoastră să fie credibil şi predictibil.

Să vorbească cu copiii despre sentimentele lor. Întrucît mai înţelese sînt propriilesentimente trăite, cel mai bine este ca ele să fie numite şi caracterizate atuncicînd apar. De exemplu, dacă educatoarea, văzînd că Tincuţa este supărată,zice: „Tincuţa, îmi pare că eşti supărată”, ea face legătura între sentimentultrăit şi conceptul de supărare. Adultul demonstrează că starea poate fiexprimată prin cuvinte. Iar dacă sentimentele sînt discutate, copiii le înţelegmai uşor şi le pot stăpîni. Să-i observe cu atenţie pe copii. Fără contextulsituaţiei este greu să-i înţelegi sensul. Trebuie să fie urmărite cu atenţieexpresia feţei copilului, tonul vocii, mişcările corpului, precum şi tot ce spune

DE VÎRSTĂ PREȘCOLARĂ 13 ANI




copilul. Se întîmplă să fie manifestări mai vehemente şi mai moderate, emoţiipozitive şi negative, dar toate trebuie discutate.

Să nominalizeze emoţiile. Numiţi scurt ce simte copilul. Exprimaţi-vă simplu:„Arăţi cam trist” sau „Pari mulţumit”.

Să descrie cît mai divers emoţiile. Prin cuvinte cît mai variate exprimaţi gamalargă de sentimente. Începeţi de la emoţiile de bază: fericit, supărat, trist şisperiat. Treptat, treceţi la noţiuni înrudite: mulţumit, nemultumit, plictisit,mişcat. Prin intermediul corpului, feţei şi al vocii încercaţi să exprimaţi maiclar sensul cuvîntului necunoscut. Printr-o propoziţie suplimentară explicaţi

cuvîntul utilizat: „Ionel, pari trist. Nu merge ceva”. Chiar dacă micuţii n-o să înţeleagă sensul fiecărui cuvînt care le descrie sentimentele, îi veţi obişnui săfie mai atenţi. Pe măsură ce copiii vor creşte, cuvintele vor căpăta mai multsens şi îi vor ajuta să-şi înţeleagă mai bine sentimentele.

Să-i ajute pe copii să observe emoţiile altora. Pentru ca să se înţeleagă bine cualţii, copiii trebuie să ştie cum se simt alţi oameni în diverse situaţii. Aceastădeprindere se educă treptat, educatoarea însăși demonstrînd-o şi cultivînd-o la copii. Vorbiţi-le copiilor cum se simt alţii. Atenţionaţi-i la semnele

comportamentale concrete tipice pentru o stare emoţională sau alta şinumiţi-le: „Anişoara rîde. Ea este fericită” sau „Ştefănel plînge, probabil e trist”.Atenţionaţi-i pe copii la evenimentele care provoacă un sentiment sau altul:„Mama Soficăi vine astăzi să ne citească poveşti. Sofica este foarte bucuroasă”.

Să-i ajute pe copii să-şi verbalizeze emoţiile. Copiii mici consideră eronat căceilalţi înţeleg imediat cum se simt ei într-o situaţie sau alta. De aceea adulţiiurmează să-i încurajeze şi să-i ajute să-şi exprime emoţiile prin cuvinte.

Să vorbească despre emoţii . Întrebaţi-i pe copii ce emoţii le provoacă nişteevenimente cotidiene: „La gustare vom avea mere. Cui îi plac merele?”.

Să-i ajute pe copii să-şi exprime verbal sentimentele, emoţiile. Trebuie să începeţi cu întrebări simple, care solicită răspunsul „da” sau „nu”, dar care îifac pe copii atenţi la emoţii: „Cornel ţi-a luat pensula. Maria, ţi-a plăcut că afăcut aşa?”. Răspunsul Mariei îi va sugera lui Cornel că trebuie să se gîndeascămai bine şi să ţină cont de sentimentele altora.

Să accepte sentimentele copiilor şi să prevină comportamentele negative. Mai

întîi verbalizaţi ce simte copilul: „Eşti foarte supărat”. Apoi continuaţi gîndul:„Toţi ne supărăm cîteodată, dar eu nu pot să-ţi permit să fii bătăuș. Doar peAlecu îl doare cînd îl loveşti”.



23

CUNOAŞTEREA LUMII,

DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea comunicării şi constituirea sistemului de atitudiniemoţionale faţă de membrii familiei, alţi copii şi persoane adulte

• Formarea imaginii pozitive despre sine, dezvoltarea independenţei

• Dezvoltarea bazei senzoriale, stimularea interacţiunii cu mediul,a cunoaşterii şi a activismului cognitiv

• Formarea reprezentărilor generale şi a abilităţilor elementarede orientare în mediul natural şi social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

Să identifice numele şi pre-numele propriu, unele însu-şiri fizice, psihice, de gen alealtor persoane

Exercitarea adresării pe nume a membrilor familieişi a altor persoane, a reacţiei adecvate la propriulnume.Jocuri orientate spre memorizarea şi reproducereaadresei unde locuieşte, a creşei/grădiniţei.Discuţii despre membrii familiei şi activitatea lor;Identificarea şi descrierea unor însuşiri ale obiectelorpersonale, ale jucăriilor, ale persoanelor apropiate.Ghicitori-descrieri ale părţilor corpului.Formularea răspunsurilor la întrebări despre exterio-rul, activităţile, dorinţele şi jucăriile proprii, despre

viaţa în creşă.Recunoaşterea vocii proprii, a rudelor, a membrilorfamiliei pe banda de magnetofon.

Să manifeste atitudini pozi-tive faţă de membrii familieişi faţă de persoanele din am-bientul apropiat

Participarea împreună cu părinţii, bunicii la activităţi în curte, grădină, la amenajarea camerei sale, a săliide grup.Observări asupra conduitei altor persoane şi verbali-zarea impresiilor.Conversaţii despre casa părintească, locul de trai.Dialog despre emoţiile proprii, emoţiile altor copii şiadulţi în activităţile întreprinse împreună cu aceştia.

CUNOAȘTEREA LUMII, DEZVOLTAREA PERSONALĂ ȘI SOCIALĂ




Să aplice regulile elementarede comunicare cu membrii

familiei, rudele, persoaneledin ambientul apropiat

Exerciţii de dialog şi jocuri privind regulile de con-duită.

Relatările educatorului şi prezentarea ilustraţiilordespre activitatea în creşă, la magazin, în alte localuripublice.Observări asupra activităţii oamenilor în casă, în cur-te, în sala de grupă.Conversaţii pe baza unor imagini despre sărbători.Participarea la pregătirea şi desfăşurarea zilelor desărbătoare împreună cu rudele.Jocuri cu subiectele „Mama, tata şi eu”, „Familiamea”, „De-a creşa”.

Să participe la activităţilepractice de menaj (adunarea

jucăriilor, aranjarea mesei,curăţenia curentă etc.)

Realizarea de activităţi practice de menaj în sala degrupă (pregătirea mesei, aranjarea jucăriilor etc.), încurtea grădiniţei, acasă, împreună cu părinţii.Jocuri împreună cu educatorul, părinţii, bunicii, alţicopii privind activităţile de menaj.

Să identifice însușiri aleobiectelor: culoarea, forma,dimensiunea, temperatura,gustul etc.

Jocuri de recunoaştere a culorilor, formelor, dimensi-unilor, temperaturii, gustului prin explorarea obiec-telor din sala de grupă şi a obiectelor din natură, dinparc, de pe terenul de joacă etc.

Jocuri de construcţii, construirea unor obiecte sim-ple.Compunerea grupurilor din obiecte separate şi des-compunerea în elementele lor.Jocuri: „Dulce – mistreţ”, „Cald – rece”.Tablouri cu imagini din natură.

Să opereze gruparea obiec-telor, seriere, distribuire, se-lectare, în baza diverselor

însușiri ale obiectelor

Să aprecieze global cantita-tea: unul, mult, puţin

Selectarea obiectelor mari, mici, multe, puţine, albe,roşii etc. din sala de grupă.Acţiuni cu obiecte de culori contrastante: roşie-alba-

stră; galbenă-verde.Gruparea obiectelor după culoare (roşie, galbenă,albastră, verde etc.).Jocuri didactice: „Jucăria pierdută”, „Găseşte cubulmare”, „Alege șoseta roșie”, „Găseşte păpuşile îmbră-cate în rochiţe galbene”.Distribuirea jucăriilor, a tacîmurilor, a hăinuţelorpentru păpuşi.

Formarea reprezentărilordespre diversitatea obiecte-lor naturii vii și nerteEvidenţierea omului din me-diul ambiant

Explorarea în grup sau individual a unor imaginidespre oameni, animale, plante și discuţii pe bazailustraţiilor.Observări asupra obiectelor și fenomenelor naturii:ploaie, vînt, ninsoare.



25

2Notă: Nu toate conținuturile prezente în acest curriculum sînt obligatorii. Ele servesc doarla atingerea obiectivelor-cadru și de referință. De aceea, recomandăm cadrelor didactice să

selecteze și să util izeze doar acele conținuturi care ajută cel mai mult la atingerea obiectivelor vizate în cadrul activităț ilor desfășurate, în funcție de particularități le grupului de copii și departicularitățile individuale ale copiilor din grupă.

Observări asupra procesului de îngrijire a plantelorde cameră.

Examinarea florilor, a arborilor, a ierbii, a animalelor.Formarea unei atitudini po-zitive faţă de oameni, planteși animale

Jocuri didactice: „Ce înfloreşte, cine zîmbeşte”, „Ghi-ceşte culoarea”, „Floare, frunză”.Observări asupra obiectelor naturale din zona natu-rii din sala de grupă, de pe teren, stradă, parc.Observări asupra muncilor agricole ale adulţilor.

Exemple de conţinuturi 2

Eu, familia mea şi societatea. În familie omul se simte bine. Membriifamiliei. Numele şi prenumele propriu, al mamei, tatălui, fraţilor, bunicilor.Ocupaţia părinţilor, bunicilor. Relaţiile familiale: dragoste, stimă, grijă, ajutorreciproc. Localitatea şi cartierul nostru. În societate trebuie să fii om educat.

În Moldova, acasă, lîngă mama şi lîngă tata. Casa este locul de trai alomului. În curte, pe stradă. În localitatea şi ţara noastră. Amenajarea casei.Munca de menaj casnic.

Eu merg la grădiniţă. În familie şi la grădiniţă cresc copiii mari. Comportarea frumoasă: ce e bine şi ce e rău. La grădiniţă am mulţi prieteni.Eu, familia şi grădiniţa de copii.

Viaţa şi comportarea în familie şi societate. Regimul zilei în familie.Regulile de comportare în familie. Bucuria comunicării cu mama, tata, fraţii.

Munca în familie. Odihna în familie. Jocuri în familie. Bunătatea şi dragostea în familie şi societate. Comportarea în societate. Moldova este ţara mea dragă.

În ospeţie la bunici. Bunicul şi bunica. Nepoţii. Relaţiile de dragoste şi stimăfaţă de bunici. Cu bunica la biserică. Ocupaţiile bunicilor. Poveştile bunicilor.

În curte la bunici.

CUNOAȘTEREA LUMII, DEZVOLTAREA PERSONALĂ ȘI SOCIALĂ




Anul Nou şi Crăciunul în familie. Pregătirea familiei de Anul Nou. Bradul deAnul Nou. Jucăriile de brad. Moş Crăciun şi Alba ca Zăpada. Cadourile de Anul

Nou. Crăciunul în familie.

Sfintele Paşti în familie. Pregătirea familiei de Sfintele Paşti. Curăţenia,amenajarea casei. Masa de Paşti: cozonacii, ouăle încondeiate. Aprindemcandela la icoană. Obiceiurile de Sfintele Paşti.

Însuşiri şi relaţii între obiecte. Însuşirile senzoriale ale obiectelor.Dimensiuni (mare-mic), forme (rotundă, pătrată, triunghiulară). Culoricontrastante: roşie-albastră; galbenă-verde. Gruparea obiectelor după

culoare (roşie, galbenă, albastră, verde). Obiecte de culori contrastante: roşie-albastră, galbenă-verde. Figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi.

Omul. Corpul omenesc după înfăţişare, acţiuni. Alte corpuri ale naturii. Înfăţişarea oamenilor.

Stări fiziologice (foame, sete, somn) ale sale şi ale altor persoane. Obiecte deuz personal şi elemente de utilizare a acestora. Denumirea unor mijloace detransport şi locomoţie, a sunetelor emise de ele. Părţile corpului omenesc;

înfăţişarea şi funcţiile organelor. Sesizarea unor procese fiziologice (foame,sete, căldură, frig, durere, odihnă, somn). Reguli de conduită civilizată în parc,pădure, faţă de plante şi animale. Activitatea omului: casnică, profesională.

Natura. Pămîntul, Soarele, apele, nisipul, lutul, Luna, unele însuşiri ale lor.(Soarele încălzeşte, bate vîntul, plouă, ninge; lutul umed poate fi modelat,luna luminează noaptea etc.). Arbori, plante cu flori. Fructe şi legume,calităţile lor gustative. Animale, părţile corpului lor, sunetele emise de ele,acţiunile lor. Frumuseţea plantelor: culori, mirosuri, dimensiuni.



27

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Obiective-cadru:

• Stimularea dorinţei copiilor de a comunica, a înţelege, a învăţa

• Formarea bazelor culturii sonore, a limbajului; dezvoltareavocabularului pasiv și activ al copiilor

• Dezvoltarea abilităţilor elementare de comunicare cu adulţii și semenii

Obiective de referinţă Jocuri și activităţi recomandate Înţelegerea vorbiriiSă asculte partenerul de comu-nicare; să reacţioneze adecvat lacuvinte şi fraze simple ce exprimăsituaţii cotidiene, procese, acţiunide joc, oameni, animale, plante,obiecte din mediul apropiat, pro-

prietăţile şi destinaţia acestora,la unele contexte exprimate prinprepoziţii şi adverbe; să realizezesarcini propuse de către adult,compuse din două acţiuni legatesemantic

Să poată stabili un raport elementar între limbajul scris şi limbajul oral

Convorbiri emoţionale ale adultului cu copilulasupra ilustraţiilor şi acţiunilor copiilor, adulţi-lor.Rostirea, repetarea cuvîntului, explicarea sen-sului cuvîntului.Povestirea explicativă.

Observări şi dialoguri în sala de grupă, pe tere-nul de joc.Efectuarea sarcinilor practice: „Adu obiectul”,„Găseşte obiectul”, „Construim piramida” – în-soţite de comentarii verbale, pronunţarea cu-vîntului.Răspunsuri la întrebări, formularea întrebărilor.Utilizarea cărţilor cu poveşti pentru dialoguridespre personaje, despre obiectele din imagini;corelarea limbajului scris cu cel oral.

Vorbirea activăSă manifeste dorinţa de a vorbi şia învăţa sunete, cuvinte şi expresiinoiSă se adreseze verbal adulţilor şicopiilor cu diferite ocazii, să pună

întrebări

Să exprime doleanţele şi necesi-tăţile sale în formă verbală

Microînscenări cu jucării şi verbalizarea acţiuni-lor. Jocuri libere individuale, în perechi sau gru-puri mici cu încurajarea comunicării.

Jocuri: „Cu ce vrei să te joci?”, „Care jucărie îţiplace cel mai mult?”, „Cine vrea să...?”.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ȘI A COMUNICĂRII




Să utilizeze cuvinte ce definescvîrsta şi sexul anumitor persoane,

obiecte apropiate şi îndepărtate,nume de persoane, plante, pro-duse alimentare, vestimentaţie,mobilă, animale domestice şi puiiacestora, jucării, părţi ale obiec-telor (volan, scaune, roţi etc.), alepropriilor mişcări şi acţiuni cu ju-căriile

Să coreleze cuvintele „a scrie”, „aciti” cu obiectele şi acţiunile co-respondente

Jocuri – activităţi de explorare a obiectelor, a jucăriilor: „Cum este obiectul?”, „Ce face?”, „Ce

să fac cu acesta?”, „Săculeţul fermecat”, „Cinetrăieşte-n căsuţă?”, „Scăldatul păpuşii”, „Ursule-ţul ia dejunul”, etc.Jocuri cu obiectele. Comentarea verbală a acţiu-nilor proprii şi a celor executate de către adult.Jocuri-acţiuni: „Cum face automobilul?”, „Tre-nuţul”, „Vîntul”. Comentarea acţiunilor de joc

împreună cu adultul.Prezentarea modelelor de vorbire corectă; Re-petarea modelelor noi de vorbire.Activităţi de explorare a cărţilor şi a altor formescrise din încăpere.Comentarea pozelor din cărţi.

Funcţiile şi formele vorbiriiSă se implice în comunicarea ne-situativă, dialoguri referitoarela teme ce ţin de experienţa deviaţă a copilului, viaţa animalelor,

transporturiSă manifeste atenţie și bunăvoinţă

în comunicarea cu persoane dinmediul apropiat

Reprezentarea materialelor ce reactualizeazăanumite experienţe de viaţă ale copilului.Dialoguri pe baza pozelor copiilor, a membrilorfamiliei, a persoanelor cunoscute.

Structura gramaticală a vorbiriiSă utilizeze în comunicare părţilede vorbire și formele gramaticalefrecvent întâlnite în vorbirea coti-dianăSă alcătuiască propoziţii simple șidezvoltate

Jocuri de prezentare a modelelor de vorbire co-rectă din punct de vedere gramatical.Jocuri de intonaţie a formelor gramaticale noişi dificile.Exerciţii verbale: „Unul – multe”, „Ea este – eleste”, „Cine – cui”.

Cultura sonoră a vorbiriiSă pronunţe corect sunetele vo-cale şi consoanele mai simpleSă manifeste activitate verbalăindependentă în cadrul exerciţii-lor, jocurilor verbale, acţiunilor de

joc, acţiunilor cu obiectele

Exersarea rostirii cuvintelor, exerciţii de pronun-ţie corectă a cuvintelor-activităţi individuale şi

în grup.Demonstrarea pronunţiei corecte a sunetelor.Jocuri didactice şi amuzante: „Vorbim tare – vor-bim încet”.Recitarea poeziilor.

Jocuri de recunoaştere a animalelor, a personaje-lor după imitarea sunetelor produse de ele.



29

Exemple de conţinuturi şi modalităţi de dezvoltare a limbajului

Cuvinte, propoziţii simple despre vestimentaţie, veselă, legume, fructe şiacţiuni cu ele.

Adverbele: „aici”, „acolo”, „acum”, „atunci”, „bine”.

Prepoziţii: „pe”, „sub”, „după”, „lîngă”.

Pronume personale, posesive, demonstrative.

Substantive ce reflectă obiecte ale naturii vii şi nerte, mijloace de transport în

mişcare.

Substantive, verbe, adjective ce marchează acţiuni cu jucării şi obiecte, însuşiri ale acestora.

Sunete, cuvintele onomatopeice.

Vorbire pe rînd. E o modalitate prin care educatoarea reacţionează verballa „propriul limbaj” al copilului. De exemplu, copilul spune ceva în limba

lui, iar educatoarea confirmă: „Vrei ursuleţul acesta?” Copilul se bucură, iareducatoarea spune: „Îţi place ursuleţul acesta etc.”.

Vorbire paralelă şi numirea obiectelor. Copilul trebuie să coreleze cupropria activitate cuvintele educatoarei: „Învîrte-te, roticică, învîrte-te”.Copilului care se caţără pe scăunel educatoarea poate să-i spună: „Alecu vreasă se aşeze pe scaun”.

Extinderea şi dezvoltarea gîndului. Atunci cînd copilul spune „lampa”,educatoarea poate să adauge fraza „Da, aceasta e lampă”, după care poateurma: „Da, aceasta e o lampă mare”.

Explicaţii. Copiilor trebuie să li se vorbească cît mai mult. „Acum mergem să nespălăm mînuţele”. Copiii încep să înţeleagă şi să memoreze ce trebuie să facă.

Întrebări şi răspunsuri deschise. Întrebările şi răspunsurile deschisedezvoltă la copil deprinderea de a vorbi. Cînd copilul constată cevaeducatoarea, prin întrebări deschise, susţine convorbirea şi îi oferă copiluluiposibilitatea să răspundă. Graţie întrebărilor deschise copilul este încurajat

să se perseapă ca persoană. De exemplu, întrebînd „Cine rîde?”, educatoarea îl ajută pe copil să realizeze ceea ce face. Atunci cînd copilul o întreabă pe





educatoare „Ce-i asta?”, educatoarea, la rîndul său, îl întreabă: „Iar tu cecrezi?”, dîndu-i copilului posibilitatea să vorbească despre frunze, păsărica

din copac sau alte lucruri. Spre deosebire de întrebările care solicită răspunsul„da” sau „nu”, întrebările deschise au mai multe răspunsuri, ele stimuleazădezvoltarea limbajului şi cea cognitivă.

Stimularea. Educatoarea stimulează activismul copilului implicîndu-l într-un joc preferat, de exemplu „Tăpuşele, tăpuşele”. Ea se joacă cu copilul, iar cîndacesta scapă cîte un cuvînt, i-l spune. Sau ea se poate opri la ultimul vers,lăsîndu-l pe copil să-l spună.



31

EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU

SĂNĂTATEObiective-cadru:

• Formarea reprezentărilor elementare despre sănătate, stimulareadorinţei de a fi sănătos

• Descăperirea propriului corp, a nevoilor și capacităţilor fizice și psihice

• Dezvoltarea trebuinţei de mișcare, a mișcărilor de bază și a controlului

asupra corpului• Manifestarea bunăvoinţei și a tendinţei de colaborare în activităţile

fizice și de fortificare a sănătăţii.

Obiective de referinţă Jocuri și activităţi recomandateSă antreneze muşchii degetelorşi ai încheieturii mîinii

Să perfecţioneze abilitatea de autiliza diverse obiecte – să beadin căniţă, să mănînce cu furcu-liţa, să folosească şerveţelul, săfolosească căldăruşa, căuşul, săapese cuişoarele de mozaic

Trage şi împinge. Jucării pe roţi care pot fi trasesau împinse. Acţiuni cu obiecte şi jucării care pot fi

băgate, scoase, trecute prin ceva. Tobogan, pantă.Scăriţă pentru căţărat; Diverse jocuri pentru dez-voltarea motricităţii fine ca mozaicul cu cuişoare,lucruri care pot fi dezlegate şi legate.Jocuri şi exerciţii de examinare şi numire a obiec-telor utilizate în procesul activităţii motrice.

Să poată efectua mişcările fizi-ce de bază: mers, alergare, că-

ţărare, aruncare, prindere, esca-ladare, sărituri, tîrît

Executarea variatelor forme de deplasări, treceripeste obstacole, a urcărilor şi coborîrilor de pe di-

ferite obiecte, a diferitor forme de mers, alergări,sărituri.Exerciţii fizice de forţă, viteză de deplasare şi coor-donare a mişcărilor, simţului echilibrului.

Să manifeste dorinţa şi inte-resul de a practica activitateamotrică, de a acţiona

Stimularea emoţiilor pozitive, a interesului şi cu-riozităţii în cadrul activităţii motrice prin exerciţiifizice, jocuri de mişcare, exerciţii-imitaţii, jocuriamuzante.

EDUCAŢIA FIZICĂ ȘI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE




Să manifeste dorinţă şi impli-care în vederea menţinerii şi

consolidării sănătăţii fizice şipsihice

Jocuri didactice: „Cald-rece”, „În vizită la medic”,„Ce facem cu asta”.

Discuţii despre sănătate, pericole, servicii și per-soane de ajutor. Simularea unor situaţii corecte/incorecte, exersarea acţiunilor corecte.

Să respecte regulile igienico-sanitare

Să manifeste deprinderi de igi-enă individuală

Exerciţii de argumentare a importanţei respectăriiregulilor de igienă. Numirea şi exersarea regulilorigienico-sanitare.

Joc didactic: „Să învăţăm păpuşa să se spele”.Jocuri didactice de tipul „Aşa da! Aşa nu!”.

Joc didactic: „Anotimpuri şi hăinuţe”.Identificarea obiectelor de igienă personală.

Exersarea regulilor de igienă individuală, a unorreguli de alimentare.Implicarea copiilor la aranjarea mesei.Acceptarea ajutorului medicului şi a acţiunilor ne-cesare tratamentului.

Convorbire: „Creştem mari şi sănătoşi”.

Să manifeste sentimente şi

emoţii pozitive, în raport cusine şi cu alte persoane, tendin-ţe de cooperare

Exprimarea dispoziţiei proprii, reproducerea dife-

ritelor strări emoţiionale.Joc didactic: „Cum să-l ajutăm pe Dănuţ?”, „Cumtrece strada Dănuţ”, „Cine-l va ajuta pe Dănuţ sătraverseze strada?”.Exersarea abilităţilor de cooperare în procesul jo-curilor şi activităţilor pe tot parcursul zilei.

Exemple de conţinuturi

Părţile componente ale corpului uman

Obiecte de igienă personală. Îngrijirea vestimentaţiei şi încălţămintei,curăţarea şi păstrarea lor în ordine

Reguli de igienă corporală. Deprinderi de igienă colectivă în familie, stradă,mediu, grădiniţă. Păstrarea în ordine şi curăţenie a jucăriilor, bunurilorpersonale şi colective

Elemente de autoservire în familie, sala de grupă, vestiar, dormitor (piep-tănat, folosirea săpunului, batistei etc.)



33

Elemente de igienă a alimentaţiei. Deprinderea de a mînca fără ajutor dinpartea adultului

Reguli de igienă privind servirea mesei. Alimentaţie sănătoasă

Elemente de prevenire a accidentelor casnice, a accidentelor în mediulnatural, a accidentelor rutiere

Jocuri de mişcare

Adu păpuşa; Vino spre mine; Apropie-te de masă; În ospeţie la păpuşă; La

plimbare; Păşeşte peste pîrîiaşe; Urcă pe ladă; Păşeşte peste punte; Nu călcaflorile; Transportă săculeţul; Merge ursul prin pădure; Încet ca şoricelul; Nuatinge clopoţelul; Treci prin portiţe; Treci peste banca de gimnastică; Urcăpînă la jucărie; Strînge şi pune în coş baloanele; Rostogoleşte baloanele pepodea; Aruncă mingea în coş; Aruncă mingea peste bancă; Creştem mari;Adu jucăria; Ajunge mingea; Transmite mingea; Ajunge căţeluşul; Ascundem

jucăria; Copacii se leagănă; Trenul; Soarele şi ploiţa; Trenul vesel; De-aprinselea; Iepuraşii veseli; Iepuraşul şi vulpea; Puişorii beau apă; Sîntem mici– creştem mari; Prinde mingea; Păsărelele şi automobilul; Cloşca şi puii; Treci

printre scaune; cuburi, popice; Transmite obiectul; Ridică picioarele mai sus;Tragerea de sfoară a automobilelor.

Exemple de exerciţii şi jocuri de dezvoltare fizică generală

Toate exemplele recomandate, adică exerciţiile de dezvoltare motorie, trebuie săfie încorporate în joc. Copiii nu trebuie să simtă că sînt învăţaţi. Jucîndu-se, ei setransformă în iepuraşi, maimuţele, în sportivi etc. Prin joc copiii vor dezvoltamişcarea şi nu se vor teme că îndeplinesc ceva greşit. Copiii sînt diferiţi prin

constituţia lor, prin gradul de mobilitate, activism, temperament şi fiecarecopil va îndeplini aceeaşi mişcare în mod diferit, dar principalul este că ei vorsimţi bucuria mişcării. Exemplele de mai jos trebuie să fie utilizate ţinînd contde posibilităţile fiecărui copil.

Mişcări cu braţele, picioarele, corpul, întoarceri în diferite direcţii; exerciţii cubastonul de gimnastică, cu mingea, cu coarda; activităţi individuale şi în grup

în procesul activităţii motrice

Mers în grup, cu păşire peste obstacole, cu ocolirea obiectelor; mers pesprijin îngust; mers tîrîndu-se unul după altul





Alergare după educator şi de la el; alergare după obiectul care serostogoleşte; alergare pe suprafaţă limitată

Sărituri pe ambele picioare (pe un picior); sărituri în lungime pe loc; sărituricu atingerea obiectului suspendat; sărituri peste obiecte

Deplasare pe palme şi genunchi; tîrîre pe sub obiect; trecere peste obstacole;căţărare pe tobogan, pe scăriţă; trecere prin cerc

Mers pe suprafaţă înclinată; păşire peste obiect; rostogolirea obiectelor

Păşirea peste funie, baston situate la înălţime de 15-20 cm de la sol

Tîrîre în diferite poziţii şi direcţii

Executarea exerciţiilor (elementelor) de dans; jocuri şi exerciţii fizice în apă

Plimbare pe bicicleta cu trei roţi

Jocuri şi exerciţii fizice executate sub acompaniament muzical (mers, pas cusăritură, pas de caracter, bătaie în palme, pas cu bătaie pe loc etc.)

Aranjări în coloană, în cerc, cîte doi, unul după altul, în linie pe un rînd; mers,alergare şerpuită

Exerciţii fizice pentru formarea ţinutei corecte (mers pe vîrfuri, rotireatrunchiului, mers cu picoarele goale, tîrîre pe sub obstacole, exerciţii de dans,sărituri ca iepuraşii, mers pe sfoara pusă pe podea etc.)

Jocuri şi exerciţii fizice executate la semnale

Aruncarea diferitor obiecte (mingi, săculeţe cu nisip, popice)



35

EDUCAŢIA PRIN ARTE

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea percepţiei şi a receptivităţii faţă de frumos

• Stimularea dorinţei de a participa la crearea frumosului prin activitateaartistică

• Explorarea şi aplicarea unor procedee specifice simple de creaţieartistică

• Dezvoltarea motricităţii fine, a expresivităţii motrice, a coordonăriipsihomotorii, a senzaţiilor și percepţiei

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă identifice unele materiale,

însuşirile lor şi instrumente delucru pentru activitatea plastică

(creionul, carioca, creta, foarfe-ca, lopăţica, lutul, hîrtia, carto-nul, materialul de construcţie)

Demonstrarea acţiunilor de desen cu creionul. Ex-plorarea instrumentelor şi materialelor.Acţiuni de experimentare ale copilului cu instru-

mentele şi materialele pentru activitatea plastică.

Să aplice unele reguli simple (sălucreze la masă, să nu împrăştiematerialul, să folosească şorţul)

Exersarea unor deprinderi de lucru prin partici-parea la activităţi de desen, lipituri, modelaj, con-strucţii etc.

Să redea în desen, imitîndu-lpe adult, pete, urme, puncte,linii şi să aplice tehnici specifice

modelajului

Urmărirea acţiunilor educatorului şi exersarea ac-ţiunilor grafice cu creionul, carioca, creta etc.Exersarea acţiunilor de rupere, frămîntare, alipire.

Realizarea unor construcţii simple: „Podişor”, „Că-răruşă”.Colorarea unor contururi desenate.Dialoguri despre impresiile, emoţiile copiilor laactivităţile de artă plastică.

Să reacţioneze emoţional laperceperea operelor de artăprezentate de adult (fragmentemuzicale, texte artistice, opere

de artă plastică) şi la propune-rea adultului de a se implica înactivităţi artistice

Ascultarea dezmierdărilor, cîntecelor de leagăn, apoezioarelor amuzante, de mic volum.Asocierea efectelor plastice, a formelor spontane,elaborate prin tehnici specifice picturii, cu obiec-

te din jurul său.Expunerea lucrărilor, comentarea lor.

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Încercări de îngînare cu vocea, prin gesturi, excla-maţii, prin cuvinte.

Experimentarea mişcărilor de dans, recitarea poe-ziilor.

Să identifice mijloace şi instru-mente specifice muzicii, dansu-lui şi literaturii artistice

Exersarea mişcărilor de dans, recitarea poeziilor.Exerciţii de diferenţiere a sunetelor şi zgomoteleproduse de diferite surse sonore.Exerciţii de diferenţiere a înălţimii, intensităţii şiduratei sunetului.Exercitarea diferitelor moduri de obţinere a sune-tului: ciupire, percuţie, suflare etc.

Audierea melodiilor, a cîntecelor.Reproducerea independentă a unor îmbinări desunete, cuvinte, îmbinări de cuvinte, versuri dintextele audiate.Experimentarea cu obiecte şi jucării muzicale,imitarea interpretării la instrumentele cunoscute(tobă, fluier etc.).Interpretarea cîntecelor cu contraste dinamice.

Întelegerea textului după imagini, modelarea şidesenul după textele şi muzica audiată.

Cînt şi dans liber.Să coordoneze mişcările corpu-lui sau părţile corpului cu ritmulmuzicii audiate, cu ritmul poe-ziilor

Executarea mişcărilor ritmice simple de unul sin-gur sau în comun cu alţi copii, în concordanţă cucaracterul şi ritmul muzicii sau al textelor artisticeaudiate.Recitarea poeziilor în grupuri mici, dezlegareaghicitorilor simple.

Să comunice despre prefe-rinţele, necesităţile, dorinţele

în legătură cu arta plastică,literatura artistică, muzica șiactivităţile artistice

Alegerea în funcţie de dorinţă a participării la unadintre activităţile artistice desfăşurate în grupuri

mici: desen, modelaj, cîntec, dans, recitări, repro-ducerea din proprie iniţiativă a sunetelor, onoma-topeelor produse de fiinţele, obiectele, fenome-nele din viaţa înconjurătoare.

Să participe cu plăcere, curio-zitate, iniţiativă la activitateaartistică

Exersarea în modelarea independentă a unorobiecte simple.Utilizarea elementelor însuşite la ornamentareaobiectelor de joc.

Îngînarea, fredonarea melodiilor cunoscute.Audierea unor fragmente muzicale, contemplareaoperelor de artă plastică din proprie iniţiativă.Desenare, modelaj, construcţie la dorinţa proprie.



37


Artele plasticeInstrumente şi materiale pentru artele plastice (carioca, creion, creioanecolorate, vopsele nontoxice, cretă, pînză, lut, plastelină, cocă etc.). Poziţiacorpului faţă de suportul de lucru

Modalităţi de redare în desen a punctelor, petelor, urmelor: trasarea cucreionul, pensula, degetul într-un spaţiu dat (orizontal, vertical, concentric)

Obiecte de artă plastică: sculpturi, tablouri, reproducţii, ilustrate

Vopseaua, procedee de utilizare

Obiecte de ornamentare, procedee de ornamentare

Proprietăţile materialului pentru modelaj (moale, plastic, poate fi rupt, din else pot modela obiecte)

Procedeele de modelaj: frămîntare, rupere cu mişcări liniare şi circulare, reguli

elementare de modelare

Modalităţi de aplicare a materialului din natură (seminţe, pomuşoare uscate,frunze uscate) pe obiectele modelate

Literatura artistică

Poezii din folclorul pentru copii. Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă,V. Romanciuc, Gr. Vieru, L. Deleanu, S. Vangheli, Otilia Cazimir, T. Arghezi,Elena Farago

Texte de diverse specii literare: cîntece de leagăn, dezmierdări, poezii,poveşti, povestiri

Cîntece de leagăn (pentru băieţei şi fetiţe): Nani, nani, puiul mamei, Dormi,adormi etc.

Dezmierdări (pentru băieţei şi fetiţe): Băiatul mamei, băiat, Să creşti mare, puişor, Fetica- floricica, Joc etc.

Poezii amuzante: Tăpuşele, tăpuşele, Huţa, huţa, Degeţele, Gîdilici etc.

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Poezii despre animale, păsări, jucării, din folclorul pentru copii: Cine şicum strigă, Gîşte, gîşte, În curtea de păsări (folclor); Căţelul, Cine ce vrea de

I. Filip , Maşina, Ursuleţul de Gr. Vieru , Pisica, Grivei, Căluţul, Căţeluş cu părul creţ,Raţa, Pisicuţă pis, pis, pis, Apuşoară (folclor), Picioruşe de I. Filip , Balonaşul de P.Cărare , Mingea de A. Barto , Trenul, Mama, Tata, Bunica de Gr. Vieru etc.

Texte cu diverse teme: Mama mi-a luat creioane de P. Cărare, Creionaşulroşu de D. Matcovschi, Mingea de Gr. Vieru, Mingea lui Ionel de Gr. Malarciuc,Mama mea e doctoriţă de Gr. Vieru, La medic de I. Nicuţă.

Poveşti: Găinuşa porumbacă, Ridichea (folclor), Capra cu trei iezi de I. Creangă,

Trei urşi de L. Tolstoi, Ţapii încăpăţînaţi (folclor), Ursul păcălit de vulpe de I. Creangă

Povestiri: Guguţă de S. Vangheli, Ursulică de V. Prohin, Mingea lui Ionel deG. Malarciuc, La vie de I. Nicuţă, Mîinile, Toamna de S. Vangheli

Educaţia muzicală

Înregistrări cu sunetele naturii sau audierea lor din realitatea

înconjurătoare

Cîntece, poezioare din folclorul copiilor: „Legănuş, mititel”, „Melc, melc,codobelc”, „Iepuraş”, „Grivei”, „Lică, lică, lică”, „Hai să ne jucăm”

Cîntece pentru audiere, interpretare: „Sîntem mititei” – muz. de V. Vilinciuc,„Frumuşelul mamei” – din folcl. cop., îngrijit de A. Tamazlîcaru, „Noapte bună,păpuşico” – muz. de D.Voiculescu, „Mama” – muz. de I. Macovei, „Tăpşele”– muz. de I.Macovei, „La moară” – prelucrare de D. Blajinu, „Căţeluşul cel

fricos” – muz. de A. Matcovschi

Jocuri muzical-didactice şi distractive: „La plimbare”, „Mirosim florile”,„Ursuleţul-Păsărică”, „Cine cîntă mai tare?”, „Umflă balonul”, „Punguţa cuinstrumente”, „Cuşma lui Guguţă”, „Facem hora mare”, „Dans în cerc”, „Vrabiaşi vrăbiuţele”, „Cloşca şi puii”, „Mîţa şi şoarecele”, „Jocul degetelor”

Repertoriul a fost selectat din: „Muzica în grădiniţa de copii” de E. Coroi,„Voie bună la cei mici” de M. Ungureanu, „Exerciţii muzical-ritmice, jocuri

şi dansuri pentru preşcolari” de E. Coroi, N. Şevciuc, „Să creşti mare” de Gr.Vieru, „Primul ghiocel” de D. Blajinu



39

EDUCAŢIA COPIILOR

DE VÎRSTĂ PREŞCOLARĂ

37 ANI




EDUCAŢIA COPIILOR DE VÎRSTĂ PREȘCOLARĂ

37 ANI

Obiectivele educaţionale pentru vârsta de 3-7 ani

• Dezvoltarea limbajului coerent, a comunicării nesituative,a tendinţelor de cooperare și interacţiune constructivă, binevoitoare,cu alte persoane

• Formarea autorespectului, a elementelor de automenajare,autoevaluare și evaluare a comportamentului altor persoane

• Dezvoltarea creativităţii, a atitudinilor estetice, a aptitudinilor artistice

• Dezvoltarea mișcărilor de bază și a atitudinilor grijulii faţă de sănătate

• Dezvoltarea interesului cognitiv, a abilităţilor de explorare a mediuluinatural și social



41

DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EDUCAŢIA PENTRU

FAMILIE ŞI VIAŢĂ ÎN SOCIETATE

Obiectivele-cadru:

• Dezvoltarea imaginii de sine pozitive, a încrederii în sine, dezvoltareaindependenţei, a respectului de sine şi faţă de alţii, a emoţiilorşi sentimentelor pozitive faţă de alţii

• Formarea abilităţilor de comunicare eficientă, a atitudinilor

de cooperare şi participare, a conduitei civilizate

• Formarea atitudinilor pozitive faţă de familie, de rolurile familiale şi faţăde modul sănătos de viaţă în familie

• Cultivarea valorilor moral-spirituale prin prisma relaţiilor familialeşi sociale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă manifeste încredere însine şi independenţăSă manifeste abilităţi iniţia-le de identificare şi aplicarea resurselor personale

Exerciţii de cunoaştere a particularităţilor proprieipersoane.Exercitarea acţiunilor de autoservire (îmbrăcare/dez-brăcare, aşezarea lucrurilor personale, luarea mesei,utilizarea toaletei, utilizarea jucăriilor şi instrumente-lor de lucru etc.).Exercitarea luării deciziilor referitor la activităţile cu-rente.Autoevaluarea acţiunilor şi actelor de conduită, evi-denţierea succeselor şi a posibilităţilor.

Să formeze atitudini poziti-ve faţă de familie, viaţa fa-milială şi realizarea rolurilorfamiliale

Exerciţii de descriere a relaţiilor dintre sine şi membriifamiliei în diverse momente ale zilei sau la anumiteevenimente, în realizarea anumitor sarcini şi respon-sabilităţi.Caracterizarea părinţilor (exteriorul lor, ocupaţiile lor,relaţiile cu copiii).Realizarea picturilor, a povestirilor, a poeziilor despre

casa parinţilor, a bunicilor, despre Patrie, plai natal.

DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EDUCAŢIA PENTRU FAMILIE ȘI VIAŢĂ ÎN SOCIETATE




Să formeze abilităţi şi de-prinderi de comunicare fa-

milială eficientă şi de com-portare civilizată în mediulfamilial şi cel social

Exersarea prin joc a regulilor de conduită, a formule-lor de politeţe în ospeţie, la rude, în comunicarea cu

membrii familiei şi cu persoanele din jur.Discuţii pe baza unor povestiri despre diverse conduiteale membrilor familiei, ale altor adulţi şi copii şi asuprapropriei lor conduite în diverse situaţii (la magazin, lamedic, la teatru, la biserică, în vizită etc.).

Convorbiri, vizionarea filmelor, audierea muzicii, aoperelor literare despre legătura dintre familie, loca-litate şi ţara natală.Reproducerea sfaturilor bunicilor, a personajelor din

poveştile acestora.Să respecte personalitateaumană, să respecte dreptu-rile altor copii şi persoanemature, obligaţiile şi drep-turile proprii

Poveşti, povestiri, poezii, cîntece despre copii şi adul-ţi care promovează respectul reciproc şi respectareadrepturilor fiecăruia.Activităţi cu caracter intercultural – jocuri, cîntece, cu-vinte, poezii aparţinînd altor etnii. Respectul pentrucultura altor etnii.

Să identifice particularităţi-le de gen/sex şi rol în cadrulrelaţiilor dintre persoane

Cunoaşterea caracteristicilor fizice de gen, a rolurilorpersoanelor din familie, a relaţiilor de rudenie şi enu-merarea celor mai apropiate rude.Participarea la munca familiei în grădină, în livadă şi

în casă.Relatări despre relaţia cu familia, cu rudele.Diferenţierea regimului copiilor şi al adulţilor (progra-mul zilei, activităţi zilnice, responsabilităţi).

Să identifice, să accepte şisă respecte un stil de viaţă

familial sănătos

Acţiuni de identificare a calităţilor pe care trebuie să leposede un creştin.

Convorbiri despre sărbătorile tradiţionale ale familiei.

Să manifeste interes şi ten-dinţe de participare perma-nentă în familie, grădiniţă,comunitate

Participarea la sărbătorile tradiţionale (bradul de AnulNou, urarea, ouă încondeiate etc.); interpretarea urări-lor, felicitărilor de Sfintele Paşti, Anul Nou.Vizite la biserică; reproducerea rugăciunii „Tatăl no-stru”.Discuţii despre valorile sociale şi etice indiferent decredinţă.

Serate şi sărbători împreună cu părinţii şi bunicii, cualte rude.



43

Să împărtăşească valorilemoral-spirituale familiale şi

sociale

Exerciţii de identificare a ţării, capitalei, localităţii încare trăieşte, activităţi de familiarizare cu simbolica

statului, capitala Moldovei.Elaborarea unor propuneri, acţiuni de colaborare în-tre etniile Moldovei.Proiecte tematice finalizate cu portofolii: „Fratele şisora”, „Rudele noastre”, „Albumul familiei”, „Sărbători-le familiale”, „Familia armonioasă”, „Familia şi ocrotireanaturii”, „Familia şi comunitatea”, „Sănătatea familiei”,„Tradiţiile neamului şi ale familiei”.Excursii în locurile pitoreşti ale Moldovei.Excursii la policlinică, spital.Organizarea de şezători, clăci împreună cu părinţii,bunicii şi alte rude.


Eu îmi iubesc familia. Eu sînt om şi am o personalitate. Eu sînt membrual familiei mele şi cetăţean. Mama şi tata. Bunicii. Fraţii. Surorile. Familia– colectivitate de persoane ce trăiesc împreună, sînt unite şi se iubesc.Sentimentele ce le manifestă membrii familiei unul faţă de altul. Conduita înfamilie şi societate.

Părinţii mei. Mama şi tata sînt părinţii mei. Relaţiile de stimă, dragoste,ajutor reciproc şi colaborare între părinţi. Particularităţile de gen şi de rol alepărinţilor. Familia – un model pozitiv de comportare în societate. Egalitateaşanselor pentru băieţi şi fetiţe, bărbaţi şi femei în familie şi societate.

La noi acasă. Acasă mă simt bine. Casa noastră este frumoasă, este locul unde

trăieşte familia mea. Localitatea şi ţara mea. Dragostea de casă. Interiorul casei.Camerele şi destinaţia lor. Albumul familiei noastre. Noi sîntem creştini. Bibliapentru copii ne învaţă Binele. Credinţa şi iubirea de aproapele tău.

Bunicii – o comoară de înţelepciune. Bunica şi bunicul sînt părinţii mameişi ai tatălui. Nepoţii. Relaţiile dintre bunici. Casa bunicilor. Ocupaţiile bunicilordupă pensionare. Calităţile pe care le posedă bunicii. Comportarea, relaţiilebunici-nepoţi. Sfaturile şi poveştile bunicilor.

În ospeţie la rude. Rudele noastre: unchii, mătuşile, verişorii, străbunicii.Relaţiile cu rudele. Rudele care locuiesc în oraş şi la ţară. În ospeţie la rude.Dragostea şi stima faţă de rude. Jocurile cu verişorii. Comunicarea cu rudele.





Viaţa şi comportarea. Regimul zilei şi al vieţii în familie. Regulile şi normelede comportare civilizată. Comunicarea cu membrii familiei: mama, tata, fraţii

etc. Comportarea adulţilor şi comportarea copiilor. Trebuie să ne purtămfrumos în familie şi în societate.

Sărbătorile tradiţionale în familia mea şi la alte popoare. Sărbătorile:Crăciunul, Anul Nou, Sfintele Paşti, Mărţişorul, Ziua mamei – 8 Martie etc.Pregătirea către sărbătorile tradiţionale. Masa de sărbătoare şi obiceiurilede Crăciun, Anul Nou, Sfintele Paşti. Salutul, urarea, felicitarea la sărbătoriletradiţionale. Cultura şi tradiţiile altor popoare.

Etica creştină şi familia. Ce înseamnă a fi creştin. Biblia – cartea cărţilor.Biblia pentru copii ne vorbeşte despre Dumnezeu. Sfînta cruce. Omulcredincios este un om blajin, mărinimos, care se conduce de Poruncile luiDumnezeu. Rugăciunile „Tatăl nostru”, „Crezul”, „Către îngerul păzitor”.Sărbătorile religioase. Frecventarea bisericii. Credinţe şi religii în cadrulsocietăţii.

Albumul familiei. Albumul familiei – istoria neamului, familiei, părinţilor,copiilor. Fotografia familiei în diferite perioade ale vieţii: nunta, naşterea

copiilor, copiii pleacă la grădiniţă, la şcoală. Fotografia bunicilor, rudelor.Sănătatea şi familia. Sănătatea – patrimoniu personal, familial şi social.Regimul zilei. Însemnătatea somnului, odihnei, culturii fizice pentru sănătateaomului. Igiena personală şi cultura familiei. Igiena muncii. Natura şi sănătatea.Ocrotirea naturii. Călirea organismului şi factorii naturali. Plimbarea în aerliber. Alimentaţia raţională. Scăldatul. Sportul.

Ocrotirea naturii şi familia. Noţiunea de ecologie, faună, floră. Noiiubim natura. Munca în natură. Familia la odihnă în mijlocul naturii. NaturaMoldovei: cîmpie, pădure, lac, rîu, livadă, vie. Plantele care cresc la noi îngrădină. Îngrijirea şi ocrotirea naturii. Părinţii mei iubesc natura. Eu voi ocrotinatura. Familia, natura şi societatea.

Familia – o părticică din Patria mea. Ţara noastră se numeşte RepublicaMoldova. Chişinău – capitala Moldovei. Sărbătorile naţionale. Valorilepoporului meu sînt şi valorile familiei mele. Familia mea este o părticică dinPatria mea. Moldova – ţară a livezilor şi viilor. Oamenii locuiesc în oraşe şisate. Locuitorii Moldovei sînt de diferite etnii. Poporul băştinaş al Moldovei

– moldovenii. Locurile pitoreşti ale Moldovei. Toate popoarele ce locuiesc înMoldova sînt deschise spre colaborare.



45

Toţi copiii din lume să fie fericiţi. Copilul trebuie să se simtă cu adevăratfericit în familie lîngă părinţi, fraţi, surori, bunici. Noţiunile: lume, pace,

război, cataclisme naturale. Valorile universale: Adevăr, Bine, Frumos, Sacru,Toleranţă. Valorile naţionale: limba maternă, istoria neamului, tradiţiile şiobiceiurile moldovenilor şi ale altor popoare. Fenomenele negative: foamea,copiii orfani, „copiii străzii”, criminalitate, război, terorism etc. Toţi oamenii dinlume trebuie să respecte drepturile omului şi ale copilului.

Visul fiecărui om este să-şi creeze o familie bună, trainică, armonioasă.Ce înseamnă a avea o familie bună. Armonia în familie. Înţelegerea întrepărinţi, părinţi şi copii. Solidaritatea şi ajutorul reciproc. Calităţile unui

tată bun. Mama – cea mai bună fiinţă din lume. Să ajutăm pe cei ce sînt în dificultate. Să nu fie copii orfani. Fiecare dintre noi îşi va crea o familiefrumoasă.

Relaţia familiei cu alte instituţii sociale. Grădiniţa de copii în viaţa familieişi a copiilor. Policlinica pentru copii. Medicul familiei şi sănătatea copiilor.Biserica în viaţa familiei. Colaborăm cu instituţiile sociale şi cu alţi oameni.





DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Dezvoltarea limbajului şi a comunicării orale

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea comunicării şi a vorbirii coerente

• Dezvoltarea lexicului

• Formarea structurii gramaticale a vorbirii

• Formarea culturii sonore a vorbirii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSatisfacerea necesităţii co-piilor de a comunicaSă-şi exprime gîndurile, do-rinţele, sentimentele, emo-ţiile prin cuvinte

Să înţeleagă că atât comu-nicarea, cât şi forma de co-municare depind de situaţie,locul şi timpul comunicăriiSă extindă comunicarea ora-lă, scrisă, prin intermediulsemnelor, desenelor, mimicii,

prin limbajul gesturilor ş.a.Să povestească, să descrie,să discute, să clarifice, săadreseze şi să răspundă la în-trebări

Povestiri şi jocuri cu cuvinte: „Ce vrei să faci, poate săte ajut?”. Întrebări deschise: „Cum te simţi?”, „Ce dis-poziţie ai?”, „Îţi place cărticica aceasta?”. Precizarea

cuvintelor, a propoziţiei sau a g î ndului copilului.Convorbiri şi conversaţii individuale şi colective întimpul jocului, spălatului, în timpul mesei, la plim-bare etc.

Dialoguri cu educatoarea, cu alţi c î ţiva copii, în grupmare.

Conversaţii diverse în timp ce răsfoiesc o carte, discu-tă ilustraţiile, prezintă noutăţile cele mai interesante,antrenaţi în jocuri de masă. Interacţiunile, activităţile

cu alţi copii şi adulţi c î nd se urmăreşte un scop sauun rezultat comun.

Dezvoltarea vorbiriicoerenteFuncţiile şi formele vorbiriiSă manifeste competenţe pri-

mare de vorbire dialogată şipolilogată, să respecte reguli-le de comunicare cu alte per-soane; să manifeste compe-tenţe de adresare politicoasă

Să povestească împreună o poveste cunoscută, o

poveste sau o istorie inventată, despre cele văzutesau auzite.



47

(rugăminte, recunoştinţă, plîn-gere, nemulţumire, supărare)

Să posede competenţe devorbire monologată: să-şiexprime opiniile în formă detext laconic, să exprime ver-bal conţinutul operelor artisti-ce, al tabloului, impresiile dinexperienţa de viaţă proprie şiimaginată în formă narativă,descriptivă, raţionament

Prezentarea modelelor de povestiri:- după senzaţii şi percepţii: jucării, obiecte

naturale, tablouri şi seriale de tablouri (colective);- din memorie: pe teme din experienţa

de viaţă proprie, compunerea scrisorilor;- după imaginaţie: un început, sfîrşit dat,

cuvinte-cheie, un plan propus, la temă liberă.RepovestiriJocuri simbolice pe teme alese de copii: „De-a doc-torul...”, „De-a constructorul...” etc.

VocabularulSă valorifice în vorbire cuvin-te ce desemnează:

- denumiri de obiecte,denumiri de fiinţe şihabitatul lor (pămînt,apă, aer);

- fenomene vitale,fenomene ale naturii(frig, umed, însorit etc.);

- părţi ale obiectelor,organismelor vii;

- materiale din care sîntconfecţionate obiectele: (pînză, hîrtie, lemn,cauciuc etc.);

- culorile şi nuanţele lor;- calităţi gustative,

însuşiri şi grade (maimoale, mai luminos, mai

gros, mai tare etc.);- generalizări de specie

şi gen (jucării, veselă,animale, plante etc.);

- reprezentări şi conduitesocial-morale

Activităţi de cultivare a limbii, de exemplu: emisiuniimprovizate „Cuvinte frumoase şi plăcute”, în carecopiii să fie crainici radio sau TV. Explicarea sensuluicuvintelor.Jocuri de demonstrare a obiectelor, acţiunilor, calită-ţilor, însuşirilor, materialelor etc. însoţite de modelulpronunţiei corecte a cuvîntului.Jocuri de descifrare a sensului cuvîntului după con-text. Jocuri lexicale: „Spune invers”, „Spune altfel”,

„Ce poate face vîntul, soarele, viforul ...?”, „Continuăşirul cuvintelor”, „Cine poate fi uşor, greu, bun, vesel...?”.Exerciţii didactice de selecţie a acţiunii către obiectşi a obiectului către acţiune, de selectare a cuvinte-lor cu sens opus şi apropiat.Jocuri lexicale: „Ziua şi noaptea”, „Iarna şi vara”.Jocuri populare: „Culorile”, „De-a pietricelele”, „Tele-fonul stricat” etc.Crearea situaţiilor ce solicită creativitatea verbală:

„experimentări” cu lexemele.Organizarea şezătorilor, seratelor, matineelor cu va-lorificarea diferitor specii ale folclorului: frămîntăride limbă, proverbe, zicători, poveşti, ghicitori.

Structura gramaticalăa vorbiriiSă însuşească şi să utilizeze

corect în comunicare părţilede vorbire specifice limbiimaterne şi formelor grama-ticale respective

Recitarea poeziilor, repovestirea operelor artistice.

Înscenări, jocuri – dramatizări pornind de la temepropuse de copii.Exerciţii didactice: „Eu spun mare – tu spui mic”,„Continuă propoziţia”, „Pentru ce îţi trebuie...?”.





Să poată exprima relaţiiledintre obiecte şi fenomene

complicînd structura enun-ţurilor de la propoziţii simple(nedezvoltate şi dezvoltate),la fraze (compuse prin coor-donare şi subordonare)

Compunerea scrisorilor.Sarcini verbale: „Întreab-o pe veveriţă despre urechi,

coadă, bot ...”.Citirea scrisorilor de la Neştiilă, „nimerite în ploaie”etc.„Dezmierdăm cuvintele”, „Eu spun una – tu spui mul-te”.Completarea frazelor cu lacune.Alcătuirea compunerilor comune.Jocul didactic „Cuvintele vii”.Situaţii de „vorbire scrisă” (copilul dictează, iar adul-tul scrie povestirea).Situaţia alcătuirii comune a enunţurilor (adultul în-cepe propoziţia, iar copilul o finalizează).

Cultura sonoră a vorbiriiSă manifeste atenţie auditi-vă şi auz fonetic în situaţiilesolicitateSă pronunţe corect şi clar toa-te sunetele limbii materne

Să vorbească clar, cu tem-po şi cu intensitate medie avociiSă regleze conştient şi inten-ţionat expresivitatea intona-ţională a vorbirii (tempoul,timbrul, intensitatea, înălţi-mea)

Selectarea cuvintelor cu un sunet dat, a cuvintelorce rimează, diferenţierea sunetelor asemănătoaredupă articulare şi la auz.Jocuri didactice: „Ghici cine te-a strigat”, „Al cui eglasul?” „Cine-i mai atent?”, „Ce, pentru ce?”.

Recitarea poeziilor.Jocul didactic: „Pronunţă corect”, „Găseşte cuvîntul”etc. Jocuri – dramatizări, spectacole.Demonstrarea modelelor de articulare corectă a su-netelor, de tempo şi intensitate diferită.

Înscenări ale diverselor situaţii cotidiene: „Rugămin-te”, „Admiraţie”, „Bucurie”, „Tristeţe” etc.Exerciţii didactice: „Găsesc sunetul” ş.a.Evidenţierea intonaţională a unui sunet.Reproducerea textelor didactice ce conţin cuvinte

onomatopeice.Recitarea poeziilor, frămîntărilor de limbă.Repovestirea operelor literare ce solicită eforturi înmodificarea diferitor aspecte ale laturii sonore a vor-birii.


Părţi de vorbire ce desemnează obiecte din realitatea imediată a copilului, jucării, plante, fructe, legume, mobilă, veselă, vestimentaţie, părţiconstituente ale obiectelor, acţiuni şi stări.



49

Cuvinte ce desemnează fenomene, stări, relaţii spaţiale, însuşiri.

Antonime: mare-mic, puternic-slab, deştept, înţelept-prost; sinonime: pisică-mîţă; iepure-urechilă.

Sensuri conotative şi denotative ale cuvintelor ce definesc acţiuni decercetare pentru identificarea calităţilor şi însuşirilor obiectelor (a mirosi, anetezi, a ridica, a sufla, a împinge, a strînge etc.).

Forme gramaticale şi construcţii ce desemnează relaţii de cauză-efect,temporale, spaţiale.

Modele de substantive la numărul singular şi plural, de variate genuri,la diverse cazuri, verbe la diverse timpuri şi moduri, propoziţii şi fraze cusubordonate temporale, cauzale, finale.

Mijloace gramaticale (desinenţele substantivelor specifice flexionării înfuncţie de caz, sufixele: -ţel, -işor, -uţă etc. în cazul creării de cuvinte).

Cuvinte polisemantice (ochi, leu) etc. Comparaţii, epitete, cuvinte compuse.

Sunetele vorbirii.

Intonări diferite. Recitarea cu intonaţie. Rime.

Povestiri narative, descriptive, repovestirea cu imagini.

Cuvinte-reprezentări generale (gen-specie), de genul „jucării”,„vestimentaţie”, „mobilă”, „fructe”, „legume”, „veselă”.

Cuvinte de politeţe în comunicarea cu semenii. Reguli de conduită încomunicarea cu alte persoane.

Modele de structură a propoziţiei, frazei, enunţului, textului narativ

Modele de legătură a cuvintelor în propoziţie și a cuvintelor în fraze

Modele de repovestire la persoana I și III

Texte literare





Formarea premiselor citirii şi scrierii

Obiective-cadru:

• Formarea dorinţei copiilor să citească şi să scrie, a necesităţiide a asculta texte citite și a crea singuri

• Dezvoltarea abilităţii de diferenţiere a sunetelor, de analiză finematică

elementară

• Familiarizarea cu literele alfabetului, formarea elementelor de lecturăa imaginilor, a unor cuvinte, propoziţii scurte

• Formarea abilităţilor de scriere a pregrafismelor


Formarea premiselor citirii

Să recunoască textul scris

oriunde îl întîlneşteSă înţeleagă că există le-gătură între textul scris şilimbajul oral

Activităţi de explorare a cărţilor şi de identificare a tex-

telor scrise, diferenţierea lor de imagini. Identificareascrisului în spaţiul clasei, al grădiniţei, al mediului în-conjurător.Jocuri de asociere a obiectelor cu numele scris al aces-tora.Activităţi de citire a unei cărţi de poveşti, după imagini.

Să recunoască unele litereşi cuvinte simple în situaţiicomune

Să identifice cuvântul, sila-ba, sunetul, locul sunetului în cuvânt, relaţia “sunet-li-tera”Să efectueze analiza fone-matică a unor cuvinte scur-te și să modeleze structuracuvântului, aplicând sem-ne convenţionaleSă identifice literele alfabe-

tului românesc (de tipar)

Exerciţii de modelare, construire a cuvintelor din di-verse materiale (ex.: beţişoare, ceară, plastilină, hîrtiecolorată, boabe etc.

Jocuri de comunicare prin gest, mimică, pantomimăşi cuvinte; de surprindere a sunetelor din mediul am-biant, din vorbire; de dezvoltare a auzului fonematic;de evidenţiere, prin pronunţie, a sunetelor în cuvinte.

Jocuri de recunoaştere a cuvintelor care î ncep sau setermină cu aceeaşi literă.Recunoaşterea propriului nume şi formarea lui din lite-rele unui alfabetar.Familiarizarea cu literele alfabetului românesc prin cîn-tec, poezie, poveşti sau manipularea unor obiecte cu

forma literelor.Jocuri, exerciţii, antrenări în construirea, modelarea lite-relor (din beţişoare, aţe, ceară etc.); înlocuirea semnelor



51

convenţionale prin litere (includerea literelor învăţate în schemele cuvintelor modelate).

Jocuri de rol în care să recunoască denumirea unornume, produse, etichete, indicatoare etc.

Să manifeste dorinţa de aciti independent

Activităţi individuale sau în grupuri mici de răsfoire acărţilor cu discuţii despre conţinutul acestora (perso-naje, evenimente, obiecte, trăiri etc.).Alegerea cărţilor preferate ca să le fie citite şi discuţiipe marginea subiectelor lor.Convorbire privind regulile de folosire a unei cărţi, în-grijirea ei şi păstrarea ei în bune condiţii.

Jocuri de recunoaştere a cărţilor din biblioteca clasei: co-pertă, titlu, autor, text scris, mărimea literelor, imagini.

Formarea premiselor scrieriiSă utilizeze comunicareagrafică în diverse formepentru exprimarea gîndu-rilor, emoţiilor

Redarea emoţiilor prin intermediul desenelor, semne-lor, literelor, prin încercări de a tipări etc.„Animalele dragi”, „Povestea mea cea mai îndrăgită”etc.

Să-şi dezvolte flexibilitatea

mîinii, a încheieturii mîinii

Explorarea paginii de hîrtie prin mişcări înainte-înapoi

(cu creionul, pixul).Activităţi de identificare a diverselor tipuri de linii şi re-darea lor în desen.Exersarea trasării corecte a liniilor, a semnelor grafice.Exerciţii de desenare a ornamentelor (pe foi, pe tablă).Activităţi de colorare şi haşurare a obiectelor contura-te, unirea liniilor punctate.Umplerea desenelor din cărţile de colorat utilizînd di-verse materiale.Observarea conturului literelor, pentru a le „construi”

sau „modela”.Să scrie unele pregrafisme – elemente ale literelor detipar, de mînă (la dorinţă).

Să realizeze coresponden-ţa între limbajul oral şi celscris exersînd pregrafis-mele, elementele premer-gătoare scrieriiSă manifeste dorinţa de a

scrie independentSă respecte regulile igieni-ce la scris

Realizarea de mici cărticele de poezii sau povestiri cuimagini, desene şi (pre)grafisme.Scrierea de scrisori, anunţuri, afişe, felicitări pentruanumite evenimente (lucru individual, în perechi sau

în grup).Jocuri de rol pentru încurajarea comunicării în scris.

Exersarea scrierii numelui propriu, a numelui celor dinfamilie, a altor cuvinte îndrăgite, alese de ei.





Imitarea scrisului unor cuvinte care există în cărţi, eti-chete, anunţuri, a unor personaje preferate. Explorarea

literelor mici şi mari de tipar.Recunoaşterea altor forme scrise: note muzicale, cifre.

Necesitatea de a învăţa să citească şi să scrie, începutul, tempoul şi durataacestui proces este diferit la diferiţi copii (precum este diferită şi memoriaauditivă şi cea vizuală). De aceea deprinderile acestea se formează individual.Copiii vor trece prin etapa aceasta cu atît mai uşor cu cît mai sistematic, maicalificat li se va acorda susţinere, cu cît mai bogat va fi vocabularul folositde educatoare şi de cei apropiaţi; cu cît mai dezvoltată le este expresivitatea

(grafică, muzicală), cu atît mai bogată este experienţa copiilor.

Cititul şi scrisul sînt interdependente şi se bazează pe deprinderi decomunicare – prin vorbire, audiere, cîntare, desen; de aceea nu trebuie săse acorde atenţie doar unui domeniu – copiii trebuie să fie încurajaţi săvorbească, să deseneze, să cînte, inclusiv la instrumente muzicale, să scrie.

Copiii de grădiniţă trebuie să ştie despre carte că ea are început şi sfîrşit, căcititul furnizează informaţie, că începem să citim sus în partea stîngă a paginii;

că citim de la stînga la dreapta, de sus în jos; că intervalele între cuvinte şi propoziţii sînt importante; că ilustraţiile clarifică şi completează textul.

Copiii trebuie să ştie despre scris că există diverse semne, nu doar litere (cifre,note muzicale); că literele pot fi mari şi mici; că scrisul poate fi divers (de mîna,de tipar, trafaret, scrisul orbilor (Brail); cuvintele sînt alcătuite din litere, căliterele în diferite limbi sînt diferite; că ceea ce adulţii citesc este text scris.

Exemple de conţinuturi pentru formarea premiselor citirii şi scrierii

Cuvîntul, amplasarea corectă a cuvîntului în propoziţie, cuvinte scurte şi lungi

Propoziţia, cuvîntul, silaba, sunetul

Pronunţia corectă. Dicţia, deprinderea de a pronunţa corect sunetele încuvinte şi propoziţii

Tehnica vorbirii (inspirarea şi expirarea corectă)



53

Sunetul. Diversitatea sunetelor (unele se pronunţă uşor, pot fi cîntate, altelese pronunţă mai greu)

Structura sonoră (fonetică) a cuvîntului. Evidenţierea locului sunetului încuvînt (la început, mijloc, sfîrşit). Succesiunea sunetelor în cuvînt (primul,ultimul)

Vorbirea. Comunicarea. Cartea

Analiza fonetică. Discriminarea cuvintelor, „înscrierea”, „modelarea” lor

Litera – semn grafic prin care poate fi înscris sunetul

Discriminarea (împărţirea) propoziţiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe, asilabelor în sunete

Alcătuirea cuvintelor din silabe, a propoziţiilor din cuvinte, a unui text devolum mic din propoziţii

Literele alfabetului. Corespondenţa sunetului cu litera

Linia în mediul ambiant: verticală, orizontală, curbă închisă, curbă deschisăetc.

Dactilopictura

Literele de tipar (mare, mică). Construirea unor litere de tipar din beţişoare.Modelarea literelor din ceară, plastilină; scrierea pe fişe

Pregrafismele. Scrierea unor pregrafisme

Reproducerea unor modele, structuri grafice. Imitarea pregrafismelor

Literele de tipar, de mînă, elementele componente ale literelor





ŞTIINŢE, CUNOAŞTEREA MEDIULUI ŞI CULTURA

ECOLOGICĂ

Formarea reprezentărilor matematice elementare

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii prin acţiuni directe de

observare, explorare, experimentare, acţiuni cu obiecte, jucării, imagini• Formarea capacităţilor de soluţionare a problemelor cotidiene, operînd

cu obiecte şi cu grupuri de obiecte, cu însuşirile lor

• Formarea reprezentărilor despre măsură, număr/cifre şi numeraţie în limitele 1-10 (20)

• Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire şi utilizarea formelor geometrice

• Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza, comparaţia, clasificarea,serierea), a calităţilor gîndirii (corectitudinea, promptitudinea,independenţa, flexibilitatea, reversibilitatea operaţiilor intelectuale),a deprinderilor elementare de activitate intelectuală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă evidenţieze relaţii canti-tative între două grupuri deobiecte cu ajutorul cuvintelor„mult”, „cîte unul”, „tot atît”,„mai multe” obiecte şi cu „unsingur obiect”; să comparecantităţi care diferă între elecu 1 şi 2 unităţi

Exerciţii de apreciere globală a cantităţii, de depis-tare a grupurilor egale sau inegale.Jocuri didactice: „Ce sînt multe, ce sînt cîte unul?”,„Mingile la coş”, „Grădina zoologică”, „Te rog să-midai tot atîtea jucării”, „O păpuşă, mai multe păpuşi”,„Mai multe jucării, mai puţine”, „Grădina de flori”,„Ne jucăm cu jetoane”, „Şerveţele colorate”, „Trenu-leţul”.

Să efectueze operaţii cu obie-ctele, orientîndu-se la însu-şirile lor (formă, culoare, di-

mensiune, temperatură etc.)

Exerciţii de grupare, de identificare a cercului, pă-tratului, triunghiului, dreptungiului, de comparare aobiectelor de dimensiuni contrastante şi dimensiu-

ni egale după lungime, lăţime, grosime.Jocuri didactice: „Cine aşază mai bine?”, „Unde este lo-cul meu?”, „Repartizează în cutii”, „Ce ştii despre mine”,



55

„Să alegem fructe”, „Să hrănim iepuraşii”, „Să servim ur-şii cu miere”, „Caută cercul”, „Caută pătratul”, „Aşază-mă

la căsuţa mea”, „Spune ce sînt şi cum sînt”, „Săculeţulfermecat”, „Caută triunghiul”, „Construim căsuţe”, „Gă-seşte căsuţa ta”.Jocul dinamic „Pisica şi şoriceii”.

Să identifice relaţiile spa-ţiale dintre diferite grupede obiecte în raport cu sine,apoi un obiect faţă de altul şi

să utilizeze adecvat prepozi-ţiile şi adverbele spaţiale de-terminînd poziţia obiectelor

în spaţiu

Exerciţii de identificare a poziţiei unui obiect sau amai multor obiecte în spaţiu. Utilizarea expresiilor

pe - sub, jos - sus, în faţă - în spate;Determinarea sensului mişcării unui obiect în raport

cu sine.Aranjarea grupurilor de obiecte într-un sens preci-zat: de jos în sus, de la sine înainte spre un reper fix,de la stînga la dreapta.Jocuri didactice: „Aşază obiectele şi spune unde le-ai aşezat”, „Unde şi ce se află”, „Unde se află ursu-leţul”, „Încotro se îndreaptă vrăbiuţa”, „Să scăldămpăpuşa”, „Ziua noastră”, „Cine va găsi locul corect”,„Automobilele”, „Desenăm iarba”.

Să identifice şi să verbalize-ze adecvat părţile zilei: ziua,noaptea, dimineaţa, seara, săidentifice succesiunea zilelor(ieri, azi, mîine) şi succesiuneaevenimentelor, consecutivita-tea zilelor săptămînii, anotim-pul curent, luna curentă, lunileanului şi calendarul

Jocuri didactice: „Cînd are loc aceasta”, „Continuă”,„Numeşte cuvîntul omis”, „Ziua şi noaptea”, „ Părţilezilei”, „Ce a fost, ce este şi ce va fi”, „Ieri, azi, mîine”.

Să identifice numerele natu-rale în concentrul 1-5, apoi înconcentrul 1-10-20 şi să dife-renţieze aspectul cardinal şiordinal al numărului

Acţiuni de raportare a numerelor la cantitatea obiec-telor şi invers, de compunere şi descompunere a nu-merelor, de identificare a cifrelor în limitele 1-10-20,de identificare a numărului 0, de denumire corectă anumerelor ordinale în aceleaşi limite.Sarcini-problemă de identificare a cifrelor în limitele 1-5.Rezolvarea problemelor cotidiene de tipul „Cîtescaune mai trebuie”.Exerciţiu de distingere a locului fiecărui număr înşirul numerelor de la 1-5.

Jocuri didactice: „A cîta jucărie lipseşte”, „Al cîteleafluture a zburat”.Dramatizarea poveştii „Ridichea”.

ȘTIINŢE, CUNOAȘTEREA MEDIULUI ȘI CULTURA ECOLOGICĂ




Să măsoare dimensiunileunor obiecte şi a capacităţi-

lor unor vase aplicînd măsurinestandardizate a lungimii,lăţimii, a corpurilor friabile şia lichidelor

Aplicaţii practice: utilizarea unei unităţi de măsură,precum o bucată de frînghie sau un beţisor, o fîşie

de hîrtie în măsurarea lungimii/lăţimii obiectelordin sala de grupă (măsuţele, covoraşele, dulapurile),utilizarea unui vas mic (o ceşcuţă) pentru măsurareavolumului unui vas mai mare.Exerciţii de comparare a două obiecte prin interme-diul celui de al treilea – măsură convenţională.Jocuri didactice: „Păpuşile se duc în ospeţie”, „Aşe-zăm beţişoare”, „Ghiceşte cum este”, „Găseşte opanglică la fel ca lungime”.

Să ordoneze obiectele înşir crescător şi descrescătordupă diferiţi parametri ai di-mensiunii

Exerciţii de aranjare în ordine crescătoare, descres-cătoare, după înălţime, mărime, grosime, etc.Jocuri pe grupuri mici cu material didactic distribu-tiv manipulativ.Jocuri didactice: „Matrioştele la gimnastică”, „Găseş-te locul potrivit”.

Să diferenţieze mişcările şiacţiunile după viteză (repe-

de, încet)

Exerciţiul „Căsuţa zilelor”.Jocul-dialog „Cine se mişcă mai repede”.

Probleme – glume.

Să divizeze întregul în părţiegale şi să reconstruiască în-tregul din părţile sale

Jocuri de împărţire în grupuri mici de trei sau pa-tru copii sau în perechi a diverselor obiecte (fructe,plastilină, fîşii de hîrtie colorată etc.).Puzzle cu imagini.

Să diferenţieze formele spa-ţiale şi plane: ovalul, sfera,

cubul, conul, cilindrul şi pro-prietăţile lor

Alcătuirea compoziţiilor şi construcţiilor din figuri şicorpuri geometrice.

Jocuri didactice: „Domino cu figuri”, „Ce figură nucunoaştem?”, domino „Forma şi obiectul”, „Ce s-aschimbat”, „ Mozaic geometric”, „Loto geometric”.Jocuri didactice: „Unde sînt piticii?”, „Ştii ce se află în

jurul tău?”, „Ce s-a schimbat?”, „Jucăriile buclucaşe”.

Să efectueze operaţii simplede adunare şi scădere cu 1-2unităţi şi să recunoaşcă sim-

bolurile matematice: plus, mi-nus, egal; să identifice soluţiaunei probleme pe baza condi-ţiilor date în formă intuitivă

Probleme în situaţii concrete (la magazin, la piaţă,la bancă etc.).Probleme după date desenate.

Probleme după imagini.Probleme din viaţa copiilor.Jocuri didactice: „Cine compune problema mai re-pede”, „Hai să socotim”.



57

Să măsoare cu măsuri stan-dardizate lungimea, lăţimea,

înălţimea, grosimea, masacorpurilor friabile şi volumullichidelor cu ajutorul măsurilorstandardizate: metru, centime-tru, kilogram, litru

Utilizarea centimetrului, a cîntarului în măsurareaobiectelor.

Excursie la magazin.Jocuri didactice: „Panglici pentru păpuşi”,„Să servim păpuşile”.

Să identifice clepsidra, cea-sornicul şi funcţiile lor

Joc didactic „Ceasul”, exersare în determinarea oreiexacte.Aplicaţii practice, exersarea simţului timpului prinrealizarea activităţilor practice.

Intuirea duratei timpului: 1-5 minute.


Însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor. Procedee de explorare a obiectelor şifenomenelor

Grupuri de obiecte şi operaţii cu ele: grupare, seriere, ordonare, comparaţii în

funcţie de un criteriu

Figuri şi corpuri geometrice (cubul)

Spaţiul, mişcarea şi orientarea în spaţiu. Locul şi poziţia obiectelor în spaţiu

Timpul (scurgerea şi ireversibilitatea lui). Viteza mişcării (lentă, rapidă, fulger)şi perceperea scurgerii timpului (ca o clipă, cît o veşnicie)

Unităţile de măsurare a timpului (zi, săptămînă, lună, anotimp, oră, minut,

secundă). Succesiunea timpului (azi, ieri, mîine) şi a evenimentelor (întîi,după, apoi, dimineaţa, seara, ziua, noaptea, etc.)

Obiectele (calendarul, clepsidra) şi aparatele (ceasul) de măsurare a timpului

Întregul şi împărţirea lui în părţi egale, reconstruirea lui din părţilecomponente

Procedeele de măsurare a obiectelor după parametrii: lungime, lăţime,

înălţime, grosime. Unităţile de măsurare nestandardizate şi standardizate

Procedeele de măsurare a corpurilor solide, lichide şi friabile (pulverulente).Unităţile de măsură nestandardizate şi standardizate





Şirul natural de numere. Noţiuni de număr şi cifră. Număratul în limita 1-5.Numerale ordinale şi cardinale

Număratul în limita 1-10. Consolidarea numeralelor ordinale şi cardinale.Descompunerea şi compunerea numerelor. Număratul în limita 10-20.Consolidarea numeralelor ordinale şi cardinale. Descompunerea şi compunereanumerelor

Simbolurile matematice (semne de operaţie +, –; semne de relaţie =, <, >).

Adunarea numerelor cu 1-2 unităţi. Scăderea numerelor cu 1-2 unităţi

Compararea numerelor şi determinarea valorii lor numerice. Aplicareasemnelor de relaţie la compararea lor (2 > 1; 2 = 2; 9 < 10

Compararea grupurilor de obiecte prin stabilirea valorii lor cantitative.Aplicarea semnelor de relaţie la compararea lor

Rezolvare de probleme cu obiecte în situaţii concrete. Compunere deprobleme simple în limitele 1-10, utilizînd obiecte



59

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea reprezentărilor elementare despre interacţiunea dintre omşi natură

• Dezvoltarea interesului de a cunoaște natura și omul, dezvoltarea abilităţilor de explorare, aplicând elemente de observare și experimentare

• Formarea conduitei moral-afective faţă de natură, axată pe cultura

ecologică, a conduitei adecvate în mediul natural

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă precizeze aspectele distinc-tive ale omului ca organism viu(înfăţişare, ambianţă, relaţii,conduită, stare)

Observarea corpului uman, descrierea verbală,prin desene, aplicaţii a omului.Exerciţii de stabilire a corespondenţei între orga-nele de simţ şi funcţiile acestora.

Exerciţii de descriere a modului de viaţă aomului.Activităţi de comparare a oamenilor după anumiterepere (înfăţişare, vîrstă, limbă, port, ocupaţii);Exerciţii de identificare a caracteristicilor comunefiinţei umane.Colectarea informaţiilor, imaginilor despre viaţă,ocupaţiile oamenilor de la sate, oraşe.

Să relateze despre trebuinţeleomului, despre modalităţile adec-

vate de satisfacere a acestora

Discuţii, povestiri, poezii, cîntece despre senzaţii-le şi trebuinţele omului: frig, foame, sete etc.

Să distingă interacţiunea omu-lui cu mediul natural

Exerciţii de autoobservare şi autodescriere a con-duitei sale în natură.Expoziţii cu obiecte confecţionate de copii.Jocuri didactice: „Ce face mama?”, „Dulăpiorul pă-puşii”, „În vizită la medic”, „Cu ce ne deplasăm?”.Vizionarea unor emisiuni TV, a unor casete video,audiere, individual şi în grup, a unor emisiuni radioşi a unor casete despre om şi natură.

Observări asupra activităţilor omului în funcţie deanotimp.Exerciţii de diferenţiere a muncii oamenilor de laoraşe şi de la sate.

Educaţia pentru mediul natural şi cultura ecologică





Să explice noţiunea de naturăşi să reproducă componentele

mediului natural.

Filme didactice, televizate despre natură.Descrierea verbală, prin desene, aplicaţii ale corpu-

rilor din mediul apropiat (formă, culoare, mărime).Jocuri-descrieri ale animalelor şi plantelor, utiliza-rea imaginilor din cărţi, enciclopedii.

Să examineze și să caracterizezegrupurile de obiecte vii şi nertedin natura înconjurătoare

Exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor(vii, nerte, naturale, artificiale).Observări în natură şi înregistrarea rezultatelor

în zona din sala de grupă rezervată cunoaşterii şiconservării naturii.

Descrierea corpurilor cereşti, a navelor spaţiale.Exerciţii de comparare a corpurilor cereşti dupăaspectul mărimii, formei, modului de deplasare.

Să identifice cele patru anotim-puri şi fenomenele specificeacestora

Joc didactic: „Ce anotimp este?”, „Cînd are loc?”.Observări asupra schimbărilor din viaţa omului,plantelor, animalelor în funcţie de anotimp.Exerciţii de identificare a lunilor anului.Povestiri despre anotimpuri, create de copii.Exerciţii de recunoaştere a fenomenelor naturii

(vînt, viscol, ploaie etc.) în momentul producerii lor.Efectuarea de măsurări ale unor fenomene natu-rale (ploi, schimbări de temperatură, direcţii alevîntului etc.).Vizionarea emisiunilor, consultarea enciclopedii-lor la tema „Anotimpurile”.

Să specifice particularităţile deadaptare ale unor grupuri de

animale şi plante la mediul detrai, la schimbările sezoniere, lasuccesiunea zi-noapte

Discuţii despre succesiunea anotimpurilor, schim-barea vremii, migrarea păsărilor, pregătirea ani-

malelor către perioada de iarnă etc.Demonstrarea succesiunii zi-noapte; a anotimpu-rilor, a lunilor anului.Prezentarea ilustraţiilor, imaginilor atractive pen-tru a trezi interesul copiilor faţă de diferite aspec-te ale obiectelor din natură.Excursii în natură şi agricole.Munca agricolă pe teren, în zona de cunoaştere şiconservare a naturii.Exerciţii de stabilire a legăturilor între organismul

viu şi mediul de viaţă.Dramatizări pe baza textelor literare cunoscute;„Codrule, codruţule”, „Mîndre păsări călătoare”.



61

Să experimenteze și să evalue-ze influenţa factorilor ecologi-

ci, abiotici şi biotici asupra or-ganismelor vii

Experimentarea îngrijirii plantelor şi discuţii des-pre îngrijirea animalelor în baza unor imagini, căr-

ţi, reviste, enciclopedii.Alcătuirea compunerilor despre animale, plante;Realizarea lucrărilor artistico-plastice despre plan-te şi animale în diferite anotimpuri.Exerciţii de stabilire a mediilor de viaţă (acvatic,aerian, terestru).

Să manifeste atitudine grijulieparticipativă în natură

Jocuri privind respectarea regulilor de conduită înmediul înconjurător (la munte, în pădure, în parc,

la ţară, la mare).Activităţi de constatare a efectelor intervenţieipozitive/negative a omului în natură.Activităţi practice de îngrijire, ocrotire şi protejarea plantelor, animalelor, mediului.Jocuri didactice, discuţii la tema „Ce face naturapentru mine, ce fac eu pentru natură?”.


Omul – parte a naturii

Omul – fiinţă vie: se naşte, respiră, se nutreşte, creşte, se reproduce, îmbătrîneşte, moare.

Caracteristicile şi însuşirile omului:

– se deosebeşte după aspect fizic, sex, vîrstă, rasă;

– posedă raţiune, limbaj articulat, conduită, memorie;

– aude, vede, gîndeşte, iubeşte, inventează;

– activitatea de muncă, activitatea de învăţare, de odihnă.

Elemente caracteristice figurii umane (aspecte multirasiale), aşezarea lorspaţială şi funcţiile diferitor organe externe şi interne.

Senzaţii provocate de diverse procese fiziologice.

Necesităţile omului şi utilizarea igienizată a diferitor obiecte de uz personal.





Alimentele consumate de om şi rolul lor în creşterea şi dezvoltareaorganismului.

Eu şi alte persoane. Conduita civilizată (salutul, relaţiile copil-copil, copil-societate).

Relaţiile: om-natură-societate. Activităţile omului în funcţie de anotimp.Vestimentaţia în diferite anotimpuri. Mijloacele de transport moderne şiproblemele de protecţie a mediului înconjurător.

Natura şi oamenii

Natura: cerul, aerul, pămîntul, apele, cîmpiile, dealurile, munţii, pădurile,animalele, oamenii.

Pămîntul, apa, soarele, aerul, focul – baza integrităţii naturii. Elementeleprincipale ale Universului (Lună, Soare, planete, Pămînt, nave spaţiale).Asemănări, deosebiri.

Recunoaşterea fenomenelor naturii (vînt, viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ,grindină, fulger, furtună, trăsnet, tunet) în momentul producerii lor.

Obiectivele vii: respiră, se hrănesc, se mişcă, cresc, se înmulţesc, se adapteazăla condiţii. Obiectele nerte: nu respiră, nu se alimentează de sine stătător, nucresc, nu se înmulţesc.

Patru anotimpuri, succesiunea şi fenomenele specifice acestora.

Modalităţi de adaptare a organismelor vii la schimbările sezoniere din natură:scăderea temperaturii, intensităţii luminii, ofilirea vegetaţiei, dispariţiainsectelor, migrarea păsărilor călătoare ş.a.

Particularităţile de adaptare la mediu ale plantelor: rădăcină, tulpină, ramuri,frunze, moduri de înmulţire, importanţa în natură şi în viaţa omului.

Particularităţile de adaptare la mediu ale animalelor (peşti, păsări, mamifere,insecte).

Plantele ca organisme vii, structura lor, rădăcina, tulpina, frunza, floarea,sămînţa; caracteristici, medii de viaţă, nutriţie, importanţă. Plantele de cameră.



63

Animalele, ca fiinţe vii, pot fi din diferite grupuri: insecte, peşti, amfibii, păsări,mamifere; caracteristici, medii de viaţă, hrană, importanţă, viaţa lor în natură

şi întreţinerea în captivitate.

Activitatea omului în natură. Creşterea şi îngrijirea plantelor şi animalelor decătre om, condiţiile lor de viaţă: aer, lumină, căldură, apă curată, hrană, sol,adăpost.

Aplicarea măsurilor de ocrotire a naturii şi de protejare a mediului înconjurător.

Conduită civilizată în natură.





EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU

SĂNĂTATE

Educaţia fizică

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea calităţilor motrice şi funcţionale, a coordonării mişcărilor,

a echilibrului, a capacităţii de orientare în spaţiu• Formarea deprinderilor de organizare, susţinere şi colaborare,

a spiritului de iniţiativă şi perseverenţă în atingerea scopului

• Formarea sentimentului de a trăi succesele şi insuccesele colegilor,de a dezvolta relaţii umane pozitive cu semenii


Să formeze deprinderi motricede bază: mers, alergare, sărituri,căţărare, aruncare, prindere, es-caladareSă manifeste interes pentru ac-tivitatea motorie

Mers şi alergare lentă, ritmică, păstrînd ţinuta co-rectă şi tempoul. Jocuri şi exerciţii de deplasarecu diferite mişcări ale braţelor, picioarelor, corpu-lui; mers, alergare în diferite direcţii; rostogolireamingii mari; exerciţii cu mingea mică; deplasăripe mîini şi picioare; exerciţii fizice cu bastonulde gimnastică; coarda, exerciţii fizice pentru for-marea labei piciorului; căţărare pe peretele degimnastică, pe scîndura pusă oblic; pe odgon; es-

caladarea obstacolelor; tîrîre pe mîini şi picioare;pe sub obstacole; tîrîre pe abdomen pe banca degimnastică.Mers cu ocolirea obiectelor; mers în perechi în cerc;mers cu săculeţul de nisip pe cap; mers cu tricicleta;paşi alăturaţi; mers păşind peste obstacole; apuca-rea obiectelor puse pe podea cu degetele picioru-lui; mers pe bicicletă; mers cu picioarele goale peprundiş; mers pe sprijin îngust; mers pe vîrfurile pi-cioarelor; mers pe partea internă (externă) a tălpii;

rostogolirea mingii cu talpa; mers pe bastonul puspe podea.



65

Să manifeste calităţile moral-estetice şi conduita civilizată în

activitatea motrice

Discuţii privind exteriorul corpului, corectitudineaexecutării exerciţiilor fizice: mersului, alergării, că-

ţărării, exerciţiilor de front şi formaţie, săriturilor,aruncărilor, escaladării obstacolelor, exerciţiilor deechilibru; ţinuta corpului; conduita în timpul jocu-lui, spiritul de echipă; denumirea corectă a exerci-ţiilor fizice şi a echipamentului sportiv folosit.Activităţi de formare a trăsăturilor de conduită ci-vilizată, a calităţilor de personalitate; acţiuni mo-trice de educaţie a tendinţei, a perseverenţei, acurajului în condiţii securizante pentru atingerearezultatului scontat.Păstrarea ţinutei corecte în procesul de activitatemotrice.

Să-şi dezvolte coordonareamişcărilor, orientarea în spaţiu,simţul ritmului şi al echilibrului

Executarea exerciţiilor fizice sub acompaniamentmuzical: mers, pas cu săritură, pas de caracter, bă-taie în palme, mişcări în circuit în perechi; dansul„Hora mică”, „Sîrba”, dansul iepuraşilor.Băi cu aburi; băi de apă; băi de soare; duş; spăla-rea, udarea picioarelor.

Executarea exerciţiilor fizice la diferite semnale(vizual, auditiv).

Să dezvolte calităţile motrice, îndemînarea, viteza, forţa, mo-bilitatea, detenta

Dezvoltarea vitezei, forţei, rezistenţei, îndemînării,detentei, coordonării, simţului echilibrului.Aruncarea – prinderea mingii; prinderea – trans-miterea mingii; aruncarea mingii (altui obiect) înţintă verticală (orizontală).Alergare lentă şi de viteză; cu ocolirea obstacole-lor, trecere peste obstacole; alergare la deal – lavale; alergare ridicînd sus genunchii; alergare încoloană; alergare „şerpuit”.Sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc(cu elan); sărituri cu ajungerea obiectului suspen-dat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţimicu aterizare moale pe saltea; sărituri de pe un pi-cior pe altul.

Să manifeste emoţii pozitive şi

curiozitate în cadrul jocurilorde mişcare

Utilizarea corectă a terminologiei exerciţiilor fizi-

ce executate.






Informaţii privind exteriorul corpului, corectitudinea executării exerciţiilorfizice: mersul, alergarea, căţărarea, exerciţii de front și formaţie, sărituri,aruncări, escaladarea obstacolelor de echilibru, ţinuta, conduita în joc.Denumirea corectă a exerciţiilor fizice și a utilajului sportiv folosit la ocupaţie.

Deplasări în diferite mișcări ale braţelor, picioarelor, corpului; mers, alergare în diferite direcţii, rostogolorea pe mîini și picioare; exerciţii fizice pentrumușchii abdominali și ai spatelui, exerciţii fizice cu bastpnul de gimnastică;coarda, exerciţii fizice pentru formarea labei piciorului.

Mers cu ocolirea obiectelor; mers în perechi în cerc; mers cu săculeţul denisip pe cap, mers pe bicicletă cu trei roţi, pași alăturaţi, mers pășind pesteobstacole; apucarea obiectelor puse pe podea cu degetele piciorului; merspe bicicletă, mers pe vîrfurile picioarelor, mers pe partea internă (externă) atălpii; rostogolirea mingii cu talpa; mers pe bastonul pus pe podea.

Alergarea lentă și de viteză; cu ocolirea obstacolelor; trecere peste obstacole;alergare “la deal – la vale”; alergare ridicînd sus genunchii; alergare încoloană; alergare “șerpuit”; alergare de suveică.

Căţărare pe peretele de gimnastică, pe scândura pusă oblic; pe otgon;escaladarea obstacolelor; tîrîre pe abdomen pe banca de gimnastică.

Aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii; aruncareamingii (altui obiect) în ţintă verticală (orizontală).

Sărituri pe ambele picioare; în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cuatingerea obiectului suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţime

cu aterizare moale pe saltea; sărituri de pe un picior pe altul.

Exerciţii fizice sub acompaniament muzical: mers, pas cu săritură, pas decaracter, bătaie în palme, mișcări în circuit în perechi; dansul “Hora mică”,“Sîrba”, dansul iepurașilor.

Băi de aburi; băi de apă; băi de soare; duș, spălarea, udarea picioarelor.

Executarea exerciţiilor fizice la diferite semnale (vizual, auditiv).

Mers pe sprijin îngust la înălţime; alergare de durată.



67

Exerciţii fizice în apă; cufundare în apă pînă la gît; pînă la nivelul ochilor cuexpiraţie în apă; cufundare în apă cu reţinerea expiraţiei.

Jocuri de mişcare

Jocuri de mişcare: „Găseşte-ţi căsuţa”, „Pisica de pîndă”, „La vînătoare”,„Tîrăște-te pînă la jucărie”, „Nu călca pe linie”, „Fii atent”, „Maimuţele”,„Mingea în cerc”, „Ţinteşte în portiţe”, „Căluşeii”, „Prinde ţînţarul”, „Vînătorulşi iepuraşii”, „Nu uda picioarele”, „Prinde-mă”, „Copiii şi motănașii”, „Lupulşi iezişorii”, „Puişorii în cuib”, „În sus – în jos”, „Furnicile harnice”, „Găseşte-ţisteguleţul”, „Limuzinele”, „Transportă săculeţul”, „Alb – negru”, „Petişoare”,

„Alergare în perechi”, „Caraşii şi ştiuca”, „Vulpea şireată”, „Locul gol”,„Iepuraşii”, „Cine sare mai bine”, „Undiţa”, „Cine a executat mai puţinesărituri?”, „Urşii şi albinele”, „Ţinteşte în cerc”, „Mingea conducătorului”.





Educaţia pentru sănătate

Obiective-cadru:

• Formarea reprezentărilor elementare despre comportamentul sănătos

• Formarea deprinderilor de igienă individuală şi colectivă

• Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de aplicarea regulilor igienico-sanitare

• Cunoaşterea şi respectarea regulilor de protecţie a vieţii proprii şi a altora

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă caracterizeze persoaneşi să se autocaracterizezedupă aspectul fizic, vîr-stă, sex, conduită, gînduri,preferinţe

Jocuri didactice de descoperire a părţilor componenteale corpului uman, utilizînd mulaje, planşe, imagini şiprin studiul propriului corp. Observări asupra exterio-rului diferitor persoane.Jocuri: „Tu şi eu sîntem la fel, dar diferiţi”, după vizitareabunicilor – convorbiri pe teme de etică, lecturi; des-

enele mamei, tatei, ale prietenului, autoportret.Corelarea experienţei proprii cu alte surse de informa-ţii utilizînd cărţi, lecturi literare, casete video, audio, ilu-straţii, reviste , emisiuni radio şi TV.Realizarea albumelor, desenelor, cărţilor despre priete-ni, persoane cunoscute.

Să respecte regulile de igi-enă personală şi colectivă

Discuţii despre sănătate, utilizare a vocabularului spe-cific educaţiei pentru sănătate.Reprezentarea prin desen a componentelor sănătăţii.

Dezlegarea ghicitorilor, proverbelor, zicătorilor privindsănătatea şi redarea lor prin desen, modelaj, pictură,construcţii, colaje.Descrierea (verbală sau prin desene, aplicaţii etc.) ac-ţiunilor ce ţin de igiena personală sau colectivă.Exerciţii de aplicare a regulilor de igienă corporală şi avestimentaţiei prin simularea unor situaţii.Experimente simple de corecţie a ţinutei vestimentare.Exerciţii-joc de prezentare a unor articole vestimentare.Dezbaterea unor norme de conduită şi compararea

unor conduite observate şi imaginate.Stabilirea asemănărilor şi deosebirilor cu privire la igie-na locuinţei şi a sălii de grupă.Expoziţii ale lucrărilor realizate.



69

Să identifice factorii cemenţin sănătatea, acţiu-

nile pe care le poate între-prinde personal pentru afi sănătos

Observarea şi descrierea influenţelor mediului încon- jurător asupra sănătăţii.

Exersarea deprinderii de a păstra în ordine şi curăţenie jucăriile, obiectele şi bunurile personale şi colective,din familie, mediu.Studii de caz privind igiena personală, protecţia orga-nelor de simţ.Activităţi practice în grup, comentarii, explicaţii de pre-parare a unor bucate.Exerciţii de grupare a alimentelor în: legume, fructe,produse din carne, lactate, peşte etc.; de respectarea regulilor sanitar-igienice (spălatul pe mîini, spălatulfructelor, legumelor).Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii corecte,importanţa cunoaşterii şi respectării regulilor de con-duită în timpul mesei.Activităţi practice în grup de menţinere şi efectuare a or-dinii şi curăţeniei, utilizarea corectă a veselei, tacîmurilor.Vizionarea emisiunilor, desenelor animate etc.

Să argumenteze necesita-

tea de alimentare corectăşi să relateze despre ali-mentaţia corectăSă aplice reguli sanitar-igienice în timpul serviriimeseiSă determine elementeleprincipale ale unui regimal zilei pentru sine, alter-narea perioadelor de acti-

vitate cu odihnă

Studii de caz vizavi de alimentaţia sănătoasă.

Simularea (joc de rol) unor situaţii corecte/incorecte înlegătură cu regimul de activitate şi odihnă, comenta-rea acestora, formularea unor concluzii.Poezii şi povestiri privind alimentaţia şi programul zil-nic sănătos.Participare la aşezarea mesei şi aplicarea regulilor sani-tar-igienice în timpul mesei.Analizarea efectelor influenţei mediului înconjurătorasupra sănătăţii individului şi a grupului.Exerciţii în grupuri mici de elaborare corectă a progra-

mului zilnic.

Să identifice elementeleunui mod sănătos de via-ţă, situaţiile de risc pentrusănătatea personală şi aaltora

Exerciţii de descriere a situaţiilor de risc, de elaborare aregulilor de prevenire, comportare în situaţii de risc.Desprinderea unor mesaje din proverbe, zicători, filmeprivind modul de viaţă sănătos.Organizare de întîlniri cu persoane din comunitate.Confecţionarea unor materiale necesare acordării pri-mului ajutor.

Elaborarea schemei-desen a surselor, persoanelor careajută în diferite situaţii.Exerciţii de autoevaluare a propriei conduite în raportcu fortificarea sănătăţii.





Jocuri şi convorbiri la tema „Omul vesel – omul trist”.Redarea emoţiilor în desen.

Convorbire: „Muzica şi emoţiile”.Formarea unor deprinderide securitate socială şi fizi-că personală

Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu social nou:grădiniţă, policlinică, teatru, în vizită etc.Jocuri de rol/povestiri pentru recunoaşterea semnifica-ţiei culorilor semaforului, traversarea străzii, comporta-rea pe stradă; găsirea de soluţii pentru a se adresa cuivadacă se pierde pe stradă, într-o mulţime de oameni etc.Reguli de protecţie în utilizarea unor obiecte precum:foarfeca, ciocanul, cuţitul, obiectele ascuţite, instru-

mentele, chibriturile. Povestiri privind utilizarea chibri-turilor, încercarea de alimente necunoscute, interacţiu-nea cu persoane necunocute.Convorbiri, discuţii, lecturi, excursii, întîlniri cu ofiţeri aipoliţiei, medici, excursii la staţia de pompieri, observa-ţii: cum merg maşinile, pe care străzi etc.La invitaţia membrilor familiei, excursii la locul de lucrual părinţilor.


Construcţia corpului uman. Unicitatea omului prin corpul său, diferit dealtele. Atitudinea grijulie faţă de corpul său. Trebuinţele (fiziologice, decomunicare etc.) şi dorinţele omului. Schimbarea lor de la o vîrstă la alta.Corpul sănătos. Importanţa îngrijirii şi protecţiei corpului uman, a organelor desimţ, satisfacerii necesităţilor şi dorinţelor. Ordinea şi acurateţea vestimentaţiei(curăţire, uscare, periere, aranjare pe umeraş, cuier, dulap etc.).

Reguli de igienă personală în diferite momente ale zilei.

Obiecte de uz personal, obiecte de toaletă în funcţie de modul de utilizare,de necesităţi.

Ţinuta vestimentară. Importanţa vestimentaţiei adecvate pentru menţinereasănătăţii.

Igiena locuinţei, sălii de grupă, străzii, mediului natural, familiei. Activităţilegospodăreşti socioutile, sociofamiliale, participare.

Factori naturali de călire a organismului (apă, aer, soare); educaţie fizică,plimbări în aer liber, sport, mers pe jos, jocuri în aer liber, excursii, înot,scăldat, duşuri, exerciţii de respiraţie etc.



71

Alternarea perioadei de activitate şi a celei de odihnă. Momente de regimşi părţile zilei (dimineaţa, ziua, seara, noaptea). Necesitatea respectării

regimului zilei pentru sănătate.

Igiena alimentaţiei. Norme de conduită la masă. Obiecte pentru servireamesei, ţinuta, bunele maniere. Alimentarea corectă, varietatea produselor,modul de preparare a bucatelor. Noţiunea de aliment. Clasificareaalimentaţiei după provenienţă. Alimentele de bază folosite de om,diferenţierea după aspecte, caracteristici (gust, miros, culoare, formă).Locurile de procurare a produselor alimentare, condiţiile de păstrare.Importanţa consumului sării iodate pentru dezvoltarea intelectuală şi

menţinerea sănătăţii, pericolul consumului de alcool, dulciuri în exces.

Programul de activitate şi odihnă. Proporţii adecvate între perioadele deactivitate şi odihnă (igiena somnului, mişcare, cultură fizică, plimbări, joc,

învăţare). Importanţa respectării regimului zilei.

Situaţii de risc pentru sănătate. Infecţii, viroze, gripă, varicelă. Căile deinfectare, efectele negative asupra organismului. Căile de răspîndire amicrobilor. Măsurile elementare de profilaxie a bolilor infecţioase (evitarea

contactului cu oamenii bolnavi, respectarea regulilor igienice, respectareaunui mod de viaţă sănătos etc.).

Accidente casnice. Modalităţi de preîntîmpinare, eliminare şi evitare.Reguli de protejare proprie şi colectivă (chibrituri, obiecte electrocasnice,medicamente, obiecte ascuţite, apă fierbinte, deschiderea uşii persoanelornecunoscute, consumul substanţelor periculoase pentru sănătate etc.).

Reguli de protejare şi prevenire a accidentelor: în mediul natural, pe stradă, în afara locuinţei, pe terenul de joc cu obiecte admise pentru joacă. Evitareacontactului cu cîinii vagabonzi etc.

Accidente rutiere. Consecinţele încălcării regulilor de circulaţie. Conduităcivilizată în mijloacele de transport, respectarea normelor morale şi igienico-sanitare în transport.

Persoane, surse de ajutorare. Conduită în situaţii de risc. Serviciile telefonice:911, 903, 902, 901.

Elemente de autoapărare.

Controlul emoţiilor şi sentimentelor proprii. Stăpînirea de sine.





EDUCAŢIA PRIN ARTE

Educaţia literar-artistică

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea interesului faţă de carte, faţă de literatură, de teatrulpentru copii

• Dezvoltarea capacităţilor de percepere artistică a textului literarşi a creativitatăţii literare

• Familiarizarea și memorarea unor texte de mic volum din folclorulși literatura pentru copii

• Dezvoltarea capacităţii de a îşi exprima sentimentele prin intermediulcreaţiilor literare (povestiri, poezii, dramatizări)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă asculte atent textul pre-zentat de către adult (recitat,povestit, lecturat) şi să răspun-dă la întrebări despre mesajulemoţional al unui text literar(poezie, poveste, povestire)Să manifeste dorinţa de a audiapoezii, povestiri, poveşti şi a le

reproduce/repovesti, să relate-ze despre emoţiile sale asociatecu personajele şi evenimenteledescrise în text

Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive;exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectuluitextului audiat.Utilizarea teatrelor de jucării, de imagini, de păpu-şi. Jocuri literare, jocuri dramatice Exerciţii de as-cultare a textelor literare, de memorizare, de con-templare a imaginilor din cărţile ilustrate pentrucopii, de răsfoire corectă a cărţilor.

Activităţi de lectură, povestire, recitare (exprima-rea satisfacţiei, uimirii, bucuriei, utilizînd paraver-balul, mimica, gesturile).

Să identifice personajele şi săaprecieze faptele acestora, săredea în desen unele aspecte,evenimente din poezie, poveste

Exerciţii de evidenţiere a personajului principaldin textul audiat.Jocuri de asociere a personajului din text cupăpușa (chipul) respectivă.

Să recite expresiv poezii simple,să repovestească, în baza între-bărilor, conţinutul unei poveştiscurte, povestiri

Recitare expresivă cu utilizarea intonaţiei, mimicii,gesturilor ce corespund textului.Jocuri-dramatizări, exerciţii de redare a conţinu-tului textului prin mişcări adecvate cu utilizareaintonaţiei corespunzătoare.



73

Exerciţii de recitare, repovestire în baza imaginilordin cărţile ilustrate.

Să poată compune, cu sau fărăajutorul adulţilor, în baza ima-ginilor, poveşti scurte, poves-tiri, ghicitori

Jocuri didactice, exerciţii de utilizare a cuvintelornoi, a însuşirilor.Realizarea de cărticele de poveşti, de poezii crea-te de copii cu desene, imagini decupate.

Să redea prin mijloace drama-tice conţinutul unor poveşti,povestiri, istorioare respectîndsau schimbînd firul narativ altextelor

Jocuri-dramatizări utilizînd costumaţii, spectaco-le ale teatrelor de păpuşi şi de umbre în baza sub-iectelor îndrăgite.


Poezii din folclorul pentru copii, texte în versuri, proză (cu conţinut real şi fantastic),literatură pentru copii. Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă, V. Romanciuc,Gr. Vieru, L. Deleanu, S. Vangheli, Otilia Cazimir, T. Arghezi, Elena Farago.

Cărţi de diverse tipuri pentru copii: carte cu ilustraţii, carte pliantă, carte-teatru, cartepentru colorat, cărţi de format mare, cărţi de format mic, carte-crestomaţie etc.

Texte de diverse specii literare: poveşti, poezii, povestiri, ghicitori, proverbe,snoave, legende, numărători, frămîntări de limbă (vezi cărţile „Copilul şi literatura”,„Literatura în grădiniţa de copii”, „Creşte-n casă scump odor”, Să colorăm” etc.).

Poezii

Oaspeţii primăverii, Sfîrșit de toamnă, Floriile de V. Alecsandri; Somnoroase

păsărele, Ce te legeni, Revedere de M. Eminescu; Zdreanţă Inimă de cîine, Poza bună

de T. Arghezi; Poveste, Iarna, Ploaia, Papucii gînsacului, Jucăriile de G. Coșbuc;Musca, Racul, broasca și o știucă, Greerul și furnica de A. Donici; Ninge, Bunica, Moș

Crăciun, Furnica de O. Cazimir; La revedere păsări călătoare, Fulg de nea, Primăvara,

Fricosul, Costică și Grivei de P. Cărare; Am o casă printre ramuri, Mulţumim pentru

pace, Pămînt frumos, Casa nouă, Pomul, Două mere, Mama, Pîinea, Cocoșul,

Cucul, Puii, Soarele, Cîte litere știi, La școala iepurașilor, Cîntecul broscuţelor, Spicul,

Bună vreme Moș Martine, Mielul și melcul de Gr. Vieru; Vă rog să nu mă deranjaţi,

Musafirul, Fluturașul, Cum adică?, Meșteriţa, Vine iarna de L. Deleanu; Mărţișor, La

Nistru, Moș Stejar, Făt Frumos de A. Ciocanu; Căţelușul șchiop, Vrăbiuţele, Doi fraţi

cuminţi, Gîndăcelul de E. Farago; Casa părintească, Moldova, Mama, Strămoșii,Cîntă ţapul la ţambal, Ciuperca, Vulpea și papagalul, Ursul dirijor de V. Romanciuc;Veveriţa gospodina, Brîul, Spicul cu prietenii lui, Cip-ciri, Ursul, La Moară, Naiul deIu. Filip; Premiantul, Mijatca, Fofîrlică, Viţelarii de A. Lupan; Moldova, Toamna

EDUCAŢIA PRIN ARTE




la bunei de D. Matcovschi; Leneșul, Doi răţoi și un cocoș, Ia seama de V. Roșca;Mofturoasa, Adresa primăverii, Umbrela de F. Mironov; Arborele genealogic, Ceasul

meu, Căţelușul, Coada Creaţă, Rămurica păcii de A. Suceveanu; Coţofana de P.Zadnipru; Cireșele de N. Roșiorul; Pîinea, Bluza de I. Anton

Poveşti

Doi fraţi, Ciocîrlia, vulpea și ogarul, Morarul, Ulciorul cu galbeni, Cînd își face cîinele

casă, Ţapii încăpăţînaţi , povești populare moldovenești; Spicul de grîu, Mănușa,povești populare ucrainene; Oul de aur, Cizmele ogarului , povești popularebulgare; Cucul , poveste populară germană; Doi ursuleţi lacomi , poveste populară

ungară; Foișorul, Motanul, Vulpea și cocoșul, Gogoașa, Crăiasa broască, poveștipopulare ruse; Alba ca Zăpada și cei șapte pitici , poveste populară scoţiană, Capra

cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Fata babei și fata moșului, Punguţa cu doi bani de I. Creangă; Domniţa, Cizmele cocostîrcului, Rochiţa coţofenei de A. Busuioc;Povestea furnicii, Balada celor cinci motănași, Cenușica de I. Druţă; Ridichea

năzdrăvană de L. Deleanu; Avionul de V. Beșleagă; Trei urși de L. Tolstoi; Povestea

pescarului și a peștișorulului de aur de A. Pușchin; Povestea despre șoricelul prostuţ,

Moș Spăluș de S. Marșac; Doctorul Aoleu de C. Ciucovschi, Veveriţa Riţa de A.Roșca; Răţușca cea urîtă, Prinţesa și bobul de mazăre, Motanul încălţat, Scufiţa roșie

de H.C. Anderson; Carlson care locuiște pe acoperiș de A. Zindgren.

Povestiri

La cireșe, Pupăza de I. Creangă; A spus adevărul, Văcuţa, Motănașul de L. Tolstoi; Cocoșul

și sora lui de C. Ușinschi; Concertul în luncă, Zmeul (fragment din pov. Vasile Porojan)de V. Alecsandri; Pîine ca roua, Cele mai frumoase flori de Gr. Vieru; Filipaș și porumbeii,

Grămăjoară, Sora, Bobocel cu ale lui, Trofimaș de I. Druţă; Cuşma lui Guguţă, Banca lui

Guguţă, Frăţiorul, Copăcelul, Piticii de la geam de S. Vangheli; Odată iarna, Mingea de G.Malarciuc; Abecedarul, Săniuţa nouă de G. Gheorgiu; Cartea Dănuţei, La menajerie de A.Scobioală; Frunza de gutui de D. Matcovschi; Mama, Tata, La telefon de D. Gabe; Mama

mea – aroma pîinii de V. Suhomlinski; Iepurașul de pe cîmp de P. Cărare.

Snoave, legende populare

Păcală şi Tîndală, Păcală şi zarzărele, Tîndală şi cîrnaţul, Păcală face cumpărături,Tîndală şi luna, Păcală și pisica, Cinstea lui Păcală

Legende și balade

Pasărea păcii, Ce este mai tare decît cetăţile, Mărţișorul, Ghiocelul, Legendedespre Ștefan cel Mare și alţi domnitori, Ciocîrlia, Floarea soarelui, Baba Dochia,Fluierul ciobanului, Leneșul, Mioriţa



75

Educaţia muzicală

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea receptivităţii emoţionale pentru muzică

• Cultivarea deprinderilor de interpretare corectă a muzicii

• Dezvoltarea și aplicarea unor procedee elementare de creativitatemuzicală în sinteză cu alte arte

• Însuşirea unui vocabular elementar necesar pentru caracterizarea

muzicii• Formarea şi consolidarea atitudinii pozitive faţă de activităţile muzicale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă manifeste emoţii, perce-pînd imaginea muzicală alucrării în legătură cu conţi-

nutul muzicii audiate

Audieri muzicale anticipate de o conversaţie pregăti-toare.Contemplarea imaginilor, desenelor adecvate mesaju-

lui muzical.Prezentarea unor scurte spectacole de acţiune cu pă-puşi şi obiecte conform subiectului şi desfăşurării mu-zicii.Desene în baza impresiilor muzicale.Audiţii comentate, discuţii cu privire la muzica audiată.

Să distingă, să compareşi să caracterizeze pieselemuzicale

Rezumarea ideii cîntecului.Reproducerea conţinutului versurilor.

Însuşirea şi explicarea unor noţiuni, termeni, cuvin-

te oportune pentru caracterizarea muzicii (utilizareaunor expresii şi cuvinte accesibile vîrstei).Jocuri muzical-didactice de dezvoltare a atenţiei, spiri-tului de observare şi sesizare a schimbării caracterelor

în muzică, jocuri didactice asociative pentru memora-rea cuvintelor, expresiilor, noţiunilor despre muzică.

Să interpreteze cîntece cudiferite caractere ţinîndcont de regulile de ţinută,dicţie, articulaţie

Cîntarea fără încordare într-un registru şi dinamicămedie, comodă pentru copil.Realizarea unor exerciţii de dezvoltare a dicţiei, articu-laţiei, a diapazonului.Exerciţii, jocuri pentru dezvoltarea auzului melodic,armonic, timbral.

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Exerciţii muzical-didactice pentru respiraţia corectă(„Mirosim florile ”, „Umflăm balonul ” etc.).

Însuşirea, memorarea melodiei, cuvintelor, cîntecelor.Reflectarea diferitelor caractere (duios, săltăreţ, dîrzetc.) în interpretare.

Să execute mişcări şi fi-guri elementare de dans,manifestînd expresivitatecorporală în relaţie cu ca-racterul variat al muzicii

Pantomime pe anumite teme şi subiecte în caracterulmuzicii audiate.Improvizarea scenetelor în baza conţinutului versuri-lor din cîntece, poveşti utilizînd mişcări ritmice carac-teristice personajului.

Conversaţii despre caracterul muzicii de dans.Demonstrarea diferitelor mişcări şi figuri de dans po-pular, modern, de societate etc.Exersarea pasului simplu, a pasului cu bătăi, de pe căl-cîi alăturat, schimbător, de sîrbă, de horă, săltăreţ, fugauşoară.Realizarea unor studii coregrafice, studii cu diferiteroluri, pantomime pentru dezvoltarea mimicii, a eloc-venţei gesturilor şi a expresivităţii corporale.

Să recunoască sonoritateadiferitelor instrumentemuzicale identificîndu-lela auz din ţesătura muzi-cală, să povestească cumse produce sunetul, uneleamănunte despre întrebu-inţarea instrumentuluiSă tindă spre interpretarealucrărilor muzicale învăţate

în situaţii cotidiene diverse(jocuri, dramatizări, acţiunide menaj)

Jocuri muzical-didactice: „Ghici al cui e glasul?”, „Cuş-ma lui Guguţă” ş.a.Contemplarea imaginilor cu instrumente muzicale.Exersarea la instrumente muzicale (fluieraş, tobiţe,tamburine, clopoţei, trainglu, xilofon etc.).Audierea înregistrărilor cu instrumentele tarafului şiale orchestrei simfonice.Exerciţii de identificare a instrumentelor muzicale la auz.Povestiri, legende despre apariţia, crearea instrumen-telor.Relatări despre specificul sonorităţii instrumentelor şiposibilităţile de imitare a sunetelor din natură.Memorarea poeziilor, ghicitorilor, legendelor despreinstrumentele muzicale.

Să diferenţieze suneteleproduse prin mişcări cor-porale de sunetele produsede obiecte sonore, sunetul

vorbit de sunetul cîntat

Jocuri de rol.Jocuri muzical-dramatice.Scenete muzical-literare.Pantomime.

Improvizări muzical-ritmice.



77

Să exprime, prin mişcărişi sunete caracteristice,

conduita unor personaje(fiinţe) conform conţinu-tului poveştilor, cîntecelor,poeziilor, etc.

Conversaţii privitoare la conţinutul muzicii audiate şicaracterul personajului.

Să improvizeze/creezerit-muri, scurte motive rit-mico-melodice, mişcări şifiguri de dans, poezii, po-vestioare ce reflectă con-

ţinutul muzicii audiate saual cîntecelor învăţate

Acompanierea la instrumentele de rit şi la cele cu efec-te sonore (bice, clopoţei, harapnice, buhai, toacă etc.)a colindelor.Dialoguri/replici ritmico-melodice bazate pe ritmuricunoscute de dans, marş, cîntec practicate între copil-

copil, copil-grup, copil-educator.Interpretări în patru mîini la xilofon, pian ş.a.Participarea la jocuri muzical-ritmice, la scenete, pan-tomime etc.Organizarea orchestrei pentru copii cu diferite instru-mente la îndemîna lor.


Audiere şi interpretare: „Marşul păpuşilor mecanice” – muz. de V.Dubosarschi, „Hora”, „Sîrba” – mel. pop., „Cîntec de leagăn” – din folclorulcopiilor, „Cîntec de toamnă” – muz. M. Ungureanu, „Vals” – muz. E. Mamot„Căluţul” – muz. Zlata Tcaci, „Răţoiul” – muz. Gr. Vieru, „Un moş şi o babă subzăpada” – mel. pop., „Bradule, prietene” – muz. Iulia Ţibulschi, „Iepuraş” – dinfolclorul copiilor, „Careta cu clopoţei” – muz. de A. Sochireanschi, „Ce binee” – muz. E. Doga, „Fluturaşul” – muz. S. Maicapar, „Caloianul” – din folclorulcop., „Ciocîrlia” – muz. de A. Tamazlîcaru; „Păsărica” – muz. M. Ungureanu,„Puii”, „Broscuţele” – mel. pop., „Graiul meu” – muz. I. Macovei, „Ce-ti spunemuzica” – joc muzical-didactic, „Căsuţa” – joc muzical, „Veveriţa” – joc muzical-didactic, muz. de M. Ungureanu, „Cimpoiul” – muz. de W.A. Mozart, „Hora”,„Sîrba” – mel. pop., „Moldovă frumoasă” – muz. Zlata Tcaci, „Clovnii” – muz. D.Kabalevski, „Hora fetelor” – muz. V. Rotaru, „Marş” – muz. S. Procofiev, „Casanoastră” – muz. I. Macovei, „Ciocîrlia”, „Dimineaţa în sat” – mel. pop., „Fusul”– muz. M. Negrea, „Dansul florilor” – muz. A. Ranga, „Greieraşul” muz. IuliaŢibulschi, „Cîntă ţapul la ţambal” – muz. C. Rusnac, „Ursul” – muz. Zlata Tcaci,„Cîntecul ciocîrliei”, „Păpuşa nouă” – muz. P. Ceaikovski; „Ursul” – muz. Zlata

Tcaci, „Vals-glumă” – muz. D. Şostakovici”; „Rîndunică, rîndunea” – muz. A.Tamazlîcaru, „Ieduţul”, „Trompeta” – muz. M. Ungureanu, „Vulpea și cocoşul”, „Lapădure” – din folclorul copiilor, „Nani, nani”, „Cărăbuş”, „Susai”, „Ceata, ceata”,

EDUCAŢIA PRIN ARTE




„O găina cu doi pui”, „Melc, melc, codobelc” – din folclorul copiilor, „Toamna”– muz. I. Macovei, „Moşul şi cocoşul” – din folclorul copiilor, „Iepuraşul” – muz.

de D. Gheorghiţă, „Limba românească” – muz. I. Cartu, „Fulguşorul”, „Sorcova”– din folclorul copiilor, „Răsună codrul iarăşi” – muz. I. Chirescu, „Mama”– muz. E. Doga, „Racheta” – muz. D. Gheorghiţa, „Sosirea rîndunicii” – muz. D.Voiculescu, „Fluturaşii” – muz. Gr. Vieru, „Tricolorul” – muz. de C. Porumbescu,„Marşul soldăţeilor de plumb” – muz. P. Ceaikovski, „Moldova” – muz. M.Ungureanu, „Dimineaţa în sat” – mel. pop., „Dimineaţa” – muz. E. Grieg, „Fusul”– muz. M. Negrea, „Pui de lei” – muz. I. Brătianu, „Oastea lui papuc” – muz. M.Negrea, „Cîntecul ciocîrliei” – muz. P. Ceaikovski, „Cîntec vechi francez” – muz.P. Ceaikovski. „Toamna” – muz. I. Macovei, „Furnicuţa” – muz. Daria Radu,

„Toamna” – muz. M. Ungureanu; „Ţărişoara mea” – muz. Gr. Vieru, „Moşul șicocoşul”- cînt. pop., „La moară” – din folclorul copiilor, „Casa noastră” – muz. I.Macovei, „Iepuraşul” – muz. D. Gheorghiţă, „Steaua sus răsare” – muz. D. Chiriac,„Moş Crăciun” – muz. D. Chiriac, „Sorcova”, „Căpriţa” – mel. pop., „Cîntec pentrumama” – muz. I. Macovei, „Sosirea rîndunicii” – muz. D. Voiculescu, „Bunicuţa” –muz. Daria Radu, „Păsărica” – muz. A. Tamazlîcaru, „Răsună codrul iarăşi” – muz.I. Chirescu, „Fluturaşii” – muz. Gr. Vieru. „Căsuţa din pădure” – muz. I. Nicolescu,„Bun-rămas” – muz. Zlata Tcaci, „La școală” – muz. M. Ungureanu.

Analiza şi caracterizarea muzicii: ritm, melodie, tempo, dinamică, caracter, înălţime şi durată a sunetelor. Cuvinte şi expresii de caracterizare a muzicii:vesel, trist, săltăreţ, de glumă, duios, gingaş, visător, liniştit, solemn, desărbătoare, misterios, ciudat, dîrz, de marş, de dans, liric, cantabil, grăbit,neliniştit etc.

Jocuri muzical-didactice. „Mirosim florile”, „Cîntă ca mine” etc; „Punguţacu instrumente”, „Cuşma lui Guguţă”, „Joc moldovenesc”, „Sîrba”, melodiipopulare în interpretarea orchestrei de muzică populară, „Tobe mari şi tobe

mici”, „Ghici al cui e glasul”, „Vino, vino, ploaie!” – muz. D. Kitenco, „Vulpea șicocoşul”, „La pădure” – din folclorul copiilor, „Nani, nani”, „Cărăbuş”, „Susai”,„Ceata, ceata”, „O găină cu doi pui”, „Melc, melc, codobelc” din folclorulcopiilor, „Capra și iezişorii”, „Ecoul” – muz. I. Macovei „Clopoţeii”, „Floarea şisoarele” – muz. de M. Ungureanu, „Ploaia şi soarele” – din folclorul copiilor.

Mişcări muzical-ritmice şi dansuri: „Uite-aşa” – muz. de M. Ungureanu,„Dans în cerc”, „Dans cu băsmăluţele”, „Dans cu panglici”, „Facem hora mare– din folc. cop., „Sîrba” – mel. pop., „Dans în doi” – mel. pop., „Hora și sîrba”

– mel. pop., „Ursul și vulpea” – muz. M. Ungureanu, „La plimbare” – jocmuz.-did., „Podul de piatră” – din folclorul copiilor, „Dans vesel” – joc muz.-did., pe o mel. pop., „Ursul și ursulică” – muz. de M. Ungureanu, „Mergemvesel şi dansăm”, „Sîrba celor mici” – muz. M. Ungureanu, „Cine-i mai atent”



79

– din folc. cop., „Hora”, „Alunelu”, „Raţa”, „Polca”, „Hora cu bătăi”, „Sîrba”,„Ciuleandra”, „Hostropăţul”, „Hai, Ileană, la poiană”, „Trageţi hora” – mel. pop.,

„Polca în perechi” – dans popular, „Hora fulgilor” – M. Ungureanu.

Interpretare/improvizare coregrafică, la instrumente muzicale, muzical-dramatică, muzical-literară

Exerciţii jocuri: „Zborul pasărilor”, „Vesel – trist – vesel”, „Ba la fugă, ba la pas”,„Lanţul”, „Cercul prieteniei”, „Cloşca şi puii”, „Ecoul” – joc cu bătăi din palme,„Vulpea prinde iepuraşul”, „Cîntec de leagăn”, „Lie, lie, păpădie” – din folclorulcopiilor; „Soarele” – muz. I. Macovei. „Hora”, „Sîrba”, „Hai, Ileană, la poiană”,

„Trageţi hora” – mel. pop., „Polca în perechi” – dans popular, „Hora fulgilor”– M. Ungureanu. „Alunelu”, mel. pop. „Marş” – muz. Zlata Tcaci, „Hora”, „Joc”,„Sîrba” – mel. pop.

Repertoriul a fost selectat din: „Muzica în grădiniţa de copii” de E. Coroi

„Voie bună la cei mici” de M. Ungureanu

„Exerciţii muzical-ritmice, jocuri şi dansuri” pentru preşcolari de E. Coroi, N.Şevciuc

„Să creşti mare” de Gr. Vieru

„Primul ghiocel” de D. Blajinu

Rămurele-nemurele. Editura „Lumina”, Chişinău, 1992

„Stupul vesel” de Zlata Tcaci, Editura „Carte moldovenească”, Chişinău, 1968

„Clopoţelul de argint” de Daria Radu, Editura „Făt-Frumos”, Chişinău, 1994

„Metodă de acordeon” de D. Chiroşca, P. Neamţu, Editura „Hyperion”,Chişinău, 1992

„Luci, soare, luci” de N. Ionescu (folclorul copiilor), Editura Muzicală,Bucureşti, 1981

Manual de muzică pentru clasa I, de E. Coroi, Editura „Lumina”, Chişinău, 1994

„Cîntece şi jocuri pentru copii” de A. Scornea, Bucureşti, Editura Muzicală, 1986

„Dreptatea izvorului”. Culegere de cîntece pentru copii, Chişinău, 1990

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Arte plastice

Obiective-cadru:

• Formarea deprinderilor de lucru utilizînd instrumente, tehnicişi materiale diverse în cadrul activităţilor artistico-plastice

• Dezvoltarea tendinţei de exprimare a gîndurilor, a emoţiilorşi sentimentelor prin mijloace artistico-plastice

• Stimularea creativităţii expresive și a atitudinilor estetice

• Dezvoltarea musculaturii fine a reprezentărilor despre obiecte concrete


Să manifeste interes stabilfaţă de arta plastică, dorin-ţa de a picta, a modela, aconstrui, a aplica şi a con-

templa opere de artă

Joc didactic „Căsuţa culorilor”.Convorbiri despre interesele copiilor.Realizarea de lucrări (desen, pictură, modelaj, con-strucţii, colaje) la libera alegere, cu instrumentele pre-

ferate şi culorile preferate.Stimularea experimentelor cu acuarele sau guaşe pentruobţinerea de tonuri şi nuanţe diferite ale culorilor.Antrenarea în identificarea diferitor domenii ale arteiplastice: pictura, sculptura, arta decorativă aplicată.Demonstrarea obiectelor de artă, relatări despre im-presiile copiilor, despre obiectele de artă decorativăaplicată.Exprimarea propriilor impresii, emoţii.

Să redea obiecte diferite caformă, structură, culoare îndesen, modelaj, construc-ţii, aplicaţii

Trasarea siluetelor pe băsmăluţe şi şerveţele.Examinarea obiectelor de artă decorativă aplicată: ve-selă din lut, port naţional, prosoape, covoare, şerveţe-le. Analizarea diferenţelor de formă, culoare, structurăa obiectelor.Executarea aplicaţiilor ornamentale şi a obiectelor.Conversaţii despre intenţiile de creaţie ale copiilor.Selectarea independentă a temelor, mijloacelor de ex-presie şi procedeelor de redare a mesajului artistic îndesen, construcţii, modelaj, aplicaţii.

Realizarea compoziţiilor plastice prin aplicarea formelorspontane (punct; linii; curbe, spiralate, întrerupte).



81

Să manifeste dorinţa dea participa la activităţi de

desen, modelare, aplicare

Observări în sala de grupă.Realizarea compoziţiilor plastice prin aplicarea formelor

spontane (punct; linii curbe, spiralate, întrerupte).Relatări despre preferinţele proprii în activitatea plastică.

Executarea lucrărilor de desen pe fondul muzicii.Realizarea desenelor, a construcţiilor, modelare dupăvizionarea spectacolelor, audierea muzicii, excursii înparcul de toamnă, primăvară (lucrări colective, realizate

în grupuri mici şi lucrări individuale).Expunerea lucrărilor, examinarea lucrărilor de aplicaţie în

grup şi individuale, examinarea propriilor lucrări, contem-plarea lucrărilor. Realizarea unor miniexpoziţii tematicecu lucrări realizate prin diferite mijloace artistico-plastice(desene, modelaje, colaje etc.).

Să dezvolte spiritul de ob-servaţie, al memoriei ima-ginative şi motrice

Antrenarea capacităţii de orientare pe suprafaţa foiide hîrtie.Exerciţii de diferenţiere a formelor şi a culorilor diferi-tor părţi ale obiectelor, denumirea lor.Modelarea obiectelor de aceeaşi formă cu mărime di-

ferită şi a obiectelor ce constau din cîteva părţi.Expoziţie „Sculpturi în raionul nostru”.

Să realizeze coresponden-ţe între procedeele de re-flectare artistico-plasticăa obiectelor din mediul

înconjurător, diverse mij-loace de expresie (formă,

structură, culoare, punctul,linia, ritmul, compoziţiaplastică) şi conţinutul ope-relor de artă plastică

Convorbire despre emoţiile copiilor şi despre culorilepreferate.Exerciţii de identificare a culorii ca unul din mijloacelede expresie a produselor de artă plastică.Identificarea mijloacelor expresive în ilustraţiile dincărţile pentru copii.

Evidenţierea modalităţilor de aranjare a formelor în spa-ţiul plastic (lucrări decorative, picturale, sculpturale).Evidenţierea mijloacelor plastice expresive: culori, for-me, îmbinări de forme şi culori în natură şi artă.Descrierea emoţiilor trăite la activităţile de artă plasti-că, asociindu-le cu culori şi forme.Examinarea tablourilor, analiza mijloacelor plastice deredare a dispoziţiei.Selectarea independentă a temelor, mijloacelor de ex-presie şi procedeelor de redare a unui gînd, emoţii, în

lucrări de artă plastică.

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Să manifeste creativitate şidorinţa de autoexprimare

a emoţiilor, gîndurilor prindesen, pictură, modelaj,aplicaţie, construcţie

Relatări despre importanţa artelor plastice în viaţa co-tidiană.

Experimentarea utilizării elementelor tehnice spe-cifice modelajului la redarea unor teme plastice şi aelementelor tehnice specifice picturii la redarea unorteme de modelaj, aplicaţie.Redarea formelor şi dimensiunilor diferite prin aplica-rea unor tehnici alternative.Elaborarea compoziţiilor simple, aplicînd materialediverse.Asamblarea ozoarelor din flori şi frunze – „coroniţa”.Experimentare în îmbinarea culorilor, elementelor.Confecţionarea unor obiecte preferate (la alegereacopiilor).Convorbire „Cum să redăm bucuria”.Jocul didactic „Comunicăm prin culori”.

Să îşi exprime emoţiilefaţă de fenomenul, chipulredat, buna dispoziţie cau-zată de frumuseţea şi far-

mecul naturii, al operelorpercepute sau create

Relatări ale copiilor referitor la emoţiile trăite în mo-mentul perceperii operelor de artă, a lucrărilor cole-gilor.Asocierea culorilor primare cu emoţiile şi atitudinile

trăite în momentul perceperii tablourilor.Desenarea unor obiecte din lumea înconjurătoare ladorinţă.Asocierea operelor percepute, a personajelor, peisajelorcu versuri şi melodii cunoscute, cu persoane dragi.Activităţi individuale, în perechi şi individual în zonelede creaţie.

Să aplice independent şiconştient unele tehnicisimple, procedee specifi-ce desenului, modelaju-lui, construcţiei, aplicaţiei,desenului

Coordonarea mişcărilor ambelor mîini.Exersarea liniilor, în duct continuu, din diferite poziţii.Experimentarea procedeelor ciupirii, netezirii, a pro-cedeelor elementare de decupare, a procedeului tur-tirii, a tehnicii mozaicului.Exersarea procedeelor de modelare a mai multor obi-ecte dintr-o singură bucată.Completarea independentă prin desen sau pictură desiluete, forme tăiate din hîrtie.Exersarea procedeelor de lipire a formelor pe hîrtie,realizarea de colaje.Temă liberă: „Să desenăm din poveşti”.

Exersarea tăiatului fîşiilor mai late, apoi înguste, crea-rea din fîşii a imaginii obiectelor şi lipirea lor.



83

Să respecte conştient re-gulile de utilizare a mate-

rialelor şi instrumentelor laactivităţile de artă plastică

Explorarea diverselor materiale, instrumente de lucrupentru pictură, modelaj, aplicaţie.

Discutarea regulilor de pregătire a locului de muncă.Aplicarea cleiului pe detalii, forme gata, utilizînd plan-şeta, muşamaua sau şerveţelul.Exersarea modelării cu toată palma şi cu degetele.Exersarea utilizării corecte a foarfecei.

Să aplice elemente ale lim-bajului plastic în activităţilede arte plastice şi în situaţii

diverse

Utilizarea corectă a expresiilor: culori vii, deschise, închise, culori reci şi culori calde, element decorativ,ozor (motiv), ornament, etc.

Utilizarea expresiilor: „în faţă”, „cîte două”, „la acelaşinivel”.

Să aplice procedeele şi in-strumentele de desen, mo-delaj, aplicare, construcţie

în activităţile de joc, deeducaţie pentru familie,societate etc.

Utilizarea ozoarelor decorative şi a materialelor dinnatură pentru ornamentarea obiectelor personale, acelor din sala de grupă.

Înfrumuseţarea obiectelor personale cu ornamentepopulare.Utilizarea obiectelor confecţionate în viaţa cotidiană.Activitate de arte plastice integrată cu educaţia eco-

logică.Utilizarea obiectelor confecţionate prin modelaj, con-strucţie, aplicaţie la activităţi de matematică, dezvol-tarea limbajului, în jocurile libere.

Să identifice unele lucrăriale pictorilor, meşterilorpopulari din Moldova, dinalte ţări

Vizionarea operelor de artă ale pictorilor, meşterilorpopulari.Excursii la Muzeul de Arte Plastice, la expoziţii, întîlniricu meşterii populari.

Expunerea reproducţiilor, a tablourilor, sculpturilormeşterilor populari.Joc didactic: „Cine a pictat?”.

Să coopereze la realizareaunor lucrări plastice com-plexe

Realizarea unei plăci decorative pentru sala de grupă(activitate în grup).Realizarea compoziţiilor colective (o fermă de păsări, ogrădină zoologică etc.).Participarea la activităţi colective de modelare.Joc didactic: „Covoraş”, „Înfrumuseţăm sala de grupă”.

EDUCAŢIA PRIN ARTE





Desenul Genuri de artă, opere de pictură ce conţin peisaje, portrete, genul social,natura moartă etc.

Procedee de desenare a obiectelor de formă rotundă (mari şi mici)

Modalităţi de compunere a ozoarelor. Elemente simple din tezaurul arteipopulare moldoveneşti

Împodobirea cu trăsături de penel, cerculeţe, dunguliţe, siluetele formelortăiate din hîrtie

Procedee de utilizare a materialelor de lucru şi respectarea regulilor deprotecţie a sănătăţii

Modele de amplasare a obiectului în pagină

Culori primare (roşu, galben, verde, albastru, alb, negru) și nuanţele lor.

Fuziune de culori

Elemente de ornamente caracteristice pentru înfrumuseţarea obiectelordin ceramică: pete colorate, puncte, linii drepte, cercuri, inele. Procedee dealcătuire a ozoarelor pe forme ce redau obiecte uzuale, prin alternări delinii drepte, oblice, curbe, frînte, spiralate, întrerupte, puncte, pete. Aşezareaozorului în funcţie de forma hîrtiei. Reguli de plasare a ornamentului pemargini, în mijloc, pe la capete. Elemente decorative asemănătoare care serepetă, alternarea amplasărilor simetrice, sensurile şi schimbarea inversă a

acestora. Ornamentare cu elemente specifice româneşti. Îmbinarea culorilor,amplasarea elementelor ozorului în obiectele de artă decorativă aplicată.Ozoare ţesute, brodate, vopsite, crestate etc.

Tehnica aşezării ritmice a elementelor componente (la mijloc, prin părţi, încolţuri)

Procedee de îmbinare a formelor spontane

Pictura pe material din natură

Instrumente şi materiale

Calităţile estetice ale obiectelor, fenomenelor



85

Elemente de limbaj artistic plastic. Culorile cromatice – deosebiri şiasemănări. Mesajul artistic şi culorile

Utilizarea materialelor şi a instrumentelor de lucru în exprimarea gestuluigrafic. Caracteristicile şi transformările materialelor în timpul lucrului (şablon,amprentă, colaj, stropire, haşurare, lipire, îmbinare, amestec, frămîntare,decorare, fuziune de culori)

Elemente de analiză a lucrărilor prin examinarea culorilor (primare, reci,calde), a formelor şi liniilor

Modalităţi de creare a imaginii plastice prin intermediul punctelor, liniilor,petelor

Compoziţii tematice – plasarea elementelor compoziţionale

Modelarea

Procedee de modelare: mişcarea translatorie a palmelor faţă de planşetă; împreunarea capetelor prin lipire; adîncire, apăsare, turtire, modelarea cuvîrful degetelor; mişcare circulară; aplatizare, mişcări liniare şi circulare ale

palmelor. Modelarea vaselor din ceramică

Procedee de redare a particularităţilor diverselor obiecte de formă rotundă(mere mari, mici; vişine etc.), procedeul alternării formelor şi culorilor, procedeede unire a detaliilor, procedeul turtirii, procedee de modelare a obiectelordecorative. Procedee de construire a obiectelor din materiale ocazionale

Reguli de folosire a lutului, tehnica întinderii lutului la modelarea părţilormărunte (ciocul păsării, tortiţa la cănuţa pentru piticul din poveste)

Lucrul cu aluatul – împletitul colacilor, sfinţilor, garnisirea bucatelor etc.

Tehnica punerii şi procedee de lipire (brăduţul e verde, puişorul e galbenetc.), ciupirea şi netezirea

Modalităţi de folosire a spatulei, metoda modelării dintr-o bucată şi dinbucăţi aparte, folosind spatula

Modalităţi de alcătuire a ozoarelor, cu ajutorul modelatorului, la înfrumuseţareaobiectelor. Modalităţi de înfrumuseţare a vaselor şi a siluetelor cu ozoarespecifice pictate, crestate, aplicate şi prin alte procedee. Motivele ceramiciipopulare moldoveneşti şi aplicarea lor

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Modalităţi de utilizare în lucru a materialelor din natură: scoici, seminţe etc.

Tehnici de amplasare a figurilor de oameni, animale, de modelare dintr-o bucată

Sculptura

Chipuri de animale, oameni, sculpturi monumentale ce se găsesc în localitate

Materiale de construcţie, proprietăţile lor

Aplicaţia

Aplicaţie decorativă. Procedeul amplasării pe foaia de hîrtie

Procedee de alcătuire a ornamentelor din figuri geometrice decupate (pătrat,dreptunghi, triunghi, oval) pe suprafaţa obiectelor propuse

Denumirea instrumentelor şi a materialelor

Noţiunile „între”, „la aceeaşi distanţă”, „la margine” etc.

Lucrul cu cleiul

Foarfeca şi perfecţionarea deprinderii de a lucra cu ea

Procedee de decupare a hîrtiei după linie, oblic, de formă rotundă. Procedeede decupare din hîrtie, paie şi alte materiale a elementelor decorative

Tehnica de decupare a obiectelor de formă rotundă şi ovală, de alcătuire aunor imagini din cîteva părţi; metoda rotunjirii colţurilor

Tehnici de lipire a părţilor de diferite forme şi culori

Procedee de utilizare în aplicaţie a diferitor materiale: textile, piele, seminţe etc.

Procedee de alcătuire a ornamentelor din forme vegetale şi geometrice înfîşii, cerc, pătrat, lipindu-le consecutiv

Tehnica aranjării imaginii pe părţi, îmbinarea procesului decupării cu cel alruperii detaliilor

Schiţele şi modelele pentru ţesutul şi brodarea băsmăluţelor, a şerveţelelor şia altor obiecte prin procedee de aplicaţie



87

Procedee de decupare a unor figuri identice din hîrtie, strînse în formă dearmonică şi a celor simetrice – din hîrtie îndoită în două

Tehnica colajului, structură, culoare, formă, volum, mărime în redareaobiectelor din jur

Tehnica mozaicului prin rupere

Valorile culturii naţionale, meşteşuguri populare din localităţi, motive populare

Limbaj plastic – vişiniu, cărămiziu, roşu-aprins, portocaliu etc.

EDUCAŢIA PRIN ARTE




Standardele implementării curriculumului educaţiei

timpurii şi preşcolare

Succesul implementării unui curriculum educaţional centrat pe copil vafi determinat de respectarea de către cadrele didactice a următoarelor

standarde:

Individualizare

Bazîndu-se pe cunoştinţele teoretice despre dezvoltarea copiilor, precum şi

pe experienţa interacţiunii cu copiii şi cu familiile acestora, cadrele didacticeapreciază specificul fiecărei grupe de copii şi ţin cont de nevoile unice şi depotenţialul de dezvoltare al fiecărui copil.

Mediul stimulativ

Cadrele didactice creează un mediu securizant, stimulativ şi incluziv,organizîndu-l astfel încît copiii nu se tem de riscuri în propria învăţare, secomportă în mod democratic, învaţă să lucreze în cooperare şi independent.

Participarea familieiCadrele didactice stabilesc parteneriate cu familiile copiilor în scopulasigurării unui sprijin optimal învăţării şi necesităţilor de dezvoltare aleacestora.

Strategii didactice care stimulează învăţarea semnificativă

Cadrele didactice elaborează şi aplică diverse strategii didactice carestimulează înţelegerea conceptuală, creativitatea, independenţa îndescoperirea cunoştinţelor, cooperarea şi socializarea, înţelegerea

interdependenţei lucrurilor.

Planificarea şi evaluarea

Cadrele didactice planifică procesul educaţional respectînd standardelenaţionale, scopurile instituţiei educaţionale, nevoile individuale ale copiilorşi rezultatele observării lor permanente, precum şi metodele moderne deevaluare.

Dezvoltarea profesională

Cadrele didactice îşi evaluează permanent calitatea şi eficienţa lucrului şitind să le îmbunătăţească continuu, conlucrînd cu colegii, perfecţionîndprogramele şi metodele utilizate destinate copiilor şi familiilor acestora.



89

Incluziunea socială

Cadrele didactice modelează şi încurajează incluziunea socială plecând de

la respectul pentru valorile bazate pe drepturile omului, principiile uneisocietăţi democratice deschise, formînd astfel toleranţa pentru tot ce estediferit, acceptarea divesităţii.

STANDARDELE IMPLEMENTĂRII CURRICULUMULUI EDUCAŢIEI




De la grădiniţă la şcoală.....

Realizarea obiectivelor propuse de Curriculumul educaţiei copiilor de vârstătimpurie și preșcolară va permite copilului să debuteze în rolul de elev fiindcapabil să comunice eficient și să coopereze cu alţi copii și persoane mature;să se implice în activităţi comune aducând contribuţia sa; să i-a atitudine faţăde evenimente și conduita altora; să evalueze propria conduită și să aplicepotenţialul său pentru a soluţiona probleme; să identifice și să formulezeverbal emoţiile și sentimentele proprii. Copilul va demonstra încredere în sineși autorespect.

Stăpînind comunicarea verbală, preșcolarul va putea asculta partenerul decomunicare; va participa la convorbiri, va relata coerent despre obiecte,persoane, evenimente din experienţa sa; va reda conţinutul unor texte devolum mic, va formula întrebări și răspunsuri; va identifica limbajul oral șiscris; va efectua analiza sonoră a unor cuvinte scurte, va identifica sunetul șilitera; va identifica literele de tipar ale alfabetului român.

Totodată copilul va fi capabil să depună unele eforturi cognitive și volitive,

să-și orienteze atenţia și să se concentreze asupra sarcinii. Preșcolarul vademonstra capacitatea de a grupa obiecte, a ordona, a compara, a analiza,a face unele concluzii în baza materialului intuitiv și a elabora o soluţie însituaţiile cotidiene. El va înţelege numerele și cifrele, operaţiile de adunare șiscădere și va cunoaște simbolurile lor matematice.

Spre finele vîrstei preșcolare copilul va demonstra interes pentru explorareaobiectelor vii și nerte, va corela schimbările din natura vie cu cele din naturanertă, va înţelege efectele activităţii omului în natură și responsabilitatea

acestuia pentru mediu.La debutul școlar copilul va fi informat și va aprecia teatrul, artele plastice,literatura, muzica, dansul; el va manifesta capacitatea de a exprima uneleidei și emoţii prin mijloace artistice, va dispune de creativitate expresivă șisentimente estetice.

Preșcolarul va veni la școală sănătos din punct de vedere fizic și psihic,va manifesta deprinderi de igienă individuală și de grup, va tinde sprealimentare sănătoasă; deţinând informaţie despre riscurile de sănătateposibile, va demonstra abilităţi elementare de autoajutor. Copilul seva implica cu plăcere în activităţile matrice, demonstrînd coordonarepsihomotoră, un nivel suficient de dezvoltare a mișcărilor de bază și amișcărilor fine.



91

SURSE BIBLIOGRAFICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA

CURRICULUMULUI

1. Andon C., Leșenco S., Cemortan S., Familiarizarea copiilor cu natura,Cimișlia, 1992.

2. Armașu T., Metodica familiarizării preșcolarilor cu proverbe și zicători ,Chișinău, Lumina, 1993.

3. Bolboceanu A., Comunicarea cu adultul: aspecte etative, Chișinău, IȘE, 2003.

4. Botnari V., Calea preșcolarilor spre cărţi . Pedagogul sovietic, - nr.5, 1984, p.35-37.

5. Botnari V., Problema formării atitudinii intra- și interetnice. Șymposiaprofessorum, seria Psihologie și Pedagogie, Mater. Sesiunii știinţificedin 4-5 mai 2001 ULIM, Chișinău, 2001, p. 64-67.

6. Botnari V., Familia contemporană: avantaje și erori în educaţie Mater.

Conferinţa internaţională știinţifică AȘM, “Particularităţile și tendinţeleproceselor demografice în R.M.”, octombrie, 2001.

7. Botnari V., Dificultăţi în comunicarea adulţilor cu copiii , Coautor, Symposiaprofessorum, seria Psihologie și pedagogie, material, Sesiunii știinţifice,ULIM, Chișinău, 2002.

8. Cemortan S., Copilul și literatura, Stelpart, Chișinău, 2006.

9. Chirică G., Particularităţile formării culturii ecologice la preșcolari.//Experienţe și perspective în dezvoltarea învăţămîntului primar și preșcolardin RM, Bălţi, 1996.

10. Chirică, G., Sisteme de reprezentări ecologice accesibile preșcolarilor.//Învăţămîntul Universitar din Moldova la 70 de ani , Chișinău, 2000.

11. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preșcolare de diferite tipuri .Chișinău, 1997.

12. Curriculum-ul școlar. Clasele I-IV , Chișinău, 1998.

13. Claparede Ed., Psihologia copilului și pedagogia experimentală, București,Editura Didactică și Pedagogică, 1975.

SURSE BIBLIOGRAFICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA CURRICULUMULUI




14. Concepţia restructurării sistemului de educaţie și de instruire a preșcolarilor înRepublica Moldova: valenţele reformei învăţămîntului , Chișinău, I.Ș.P.P., 1992.

15. Dezvoltarea și implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul primar. Ghidmetodologic , Chișinău, 1998.

16. Dezvoltarea și implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial:cadrul conceptual , Chișinău, 2000.

17. Familiarizarea preșcolarilor cu natura /Sub red. P.G. Samorucova, Chișinău,1985.

18. Rotaru, E. Marin, O. Bojescu, Jocuri dinamice, Chișinău, Lumina, 1993.

19. Ghid metodologic privind implementarea Curriculum-ului claselor primare,Chișinău, Știinţa, 1998.

20. Glava A., Glava C. Introducere în pedagogia preșcolară, Editura “Dacia”Cluj-Napoca, 2002.

21. Ionescu M., Radu I., Didactica metodică. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004.

22. Joiţa E., Educaţia cognitivă, Editura “Polirom”, București, 2002.

23. Jurat S., Metodica familiarizării copiilor cu natura, Chișinău, 1992.

24. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chișinău, 1995.

25. Neagu M., Petrovici C., Elemente de didactica matematicii în grădiniţăși învăţămînt primar , Iași, 2002.

26. Programa Educaţiei copiilor de vîrstă fragedă. (în creșă și în familie),Chișinău, 1996.

27. Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic , TIP CIM, 1997.

28. Păun E., Iucu R., Educaţia preșcolară în Romînia, Editura Polirom, Iași, 2002.

29. Slama-Cazacu T., Relaţiile dintre gîndire și limbaj în ontogeneză. EdituraAcademiei Republicii populare Romîne, 1957.

30. Slama-Cazacu T., Psiholingvistica – o știinţă a comunicării . Editura ALLEducaţional, București, 1999.



93

31. Taiban M, ș.a., Cunoștinţe despre natură și om în grădiniţa de copii .București, 1999.

32. Гвоздеев А.Н., Вопросы изучения детской речи, ИздательствоАкадемии Педагогических наук РСФСР, Москва, 1961.

33. Кирикэ Г., Экологическое воспитание детей 6-го года жизни.Автореферат дис. канд. пед. наук, М., 1993.

34. Кирикэ Г., Ребёнок и природа. Ж-л “Дошкольное воспитание” , Москва,1993, N 7.

35. Кирикэ Г., Экологическое воспитание дошкольника, Кишинев, 1995.

36. Козлова С.А., Куликова Т.А., Дошкольная педагогика. ИздательствоАкадемия, Москва, 2001.

37. Леонтьев А.А., Введение в психолингвистику , Москва, 1999.

38. Особенности психического развития детей 6-7-летнего возраста.Под ред. Д.Б. Еликонина, А.Л. Венгера, Москва, Педагогика, 1988.

SURSE BIBLIOGRAFICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA CURRICULUMULUI




SURSE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE EDUCATO

RILOR PENTRU REALIZAREA CURRICULUMULUI1. Andon C., Teoria și metodologia familiarizării copiilor cu natura, Chișinău, 2000.

2. Andon C., Haheu E., Familiarizarea preșcolarilor cu natura prin intermediul jocurilor didactice, Chișinău, 1997.

3. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic , Chișinău, Lumina, 1996.

4. Bulboacă M., Alecu M., Metodica activităţilor matematice în grădiniţăși clasa I , Editura Sigma, PRIMEX, 1996.

5. Buzinschi E., Formarea culturii ecologice elementare la copiii de vîrstă preșcolară mare, Chișinău, 2000.

6. Capcelea V., Tradiţii naţionale, Editura “Evrica”, Chișinău, 1994.

7. Comănescu N., Gheorghe D., “Cunoașterea mediului”. Ghidul educatoarei.(Grupa pregătitoare), București, 1998.

8. Corniţchi S., Serviciul psihologic în grădiniţa de copii , Chișinău, Lumina, 1996.

9. Cemortan S., Mocanu L., Dezvoltarea vorbirii preșcolarilor în cadrulactivităţilor de limbă maternă, Chișinău, Lumina, 1988.

10. Cemortan S., Teoria și metodologia educaţiei verbal artistice a preșcolarilor ,Editura “I. Creangă”, 2002.

11. Dăscălescu I ș.a., Îndrumar în sprijinul desfășurării activităţilor de cunoașterea mediului înconjurător la grupa pregătitoare în grădiniţă, Iași, 1998.

12. Dumitru A., Dumitru V.G., Activităţi trandisciplinare pentru grădiniţe și ciclul primar , Editura, Paralela, Pitești, 2004.

13. Damșa I., Damșa M., Ivanuș L., Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copiiși în clasele I și a II-a, București, 1996.

14. Enciclopedia practică a copiilor, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1981.



95

15. Îndrumător pentru educatoare. Ghid tematic pentru aplicarea programei ,București, 1999.

16. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Valorificarea și exersarea experienţei afectivela copiii de vîrsta preșcolară mare și școlară mică. – Chișinău, 2004.

17. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Ești gata pentru școală? Probe de verificare,apreciere și exersare. – Chișinău, 2005.

18. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Tăutu Ina, Colorăm, modelăm, ABECEULînvăţăm. Carte pentru educatori, părinţi și copiii de 5-6 ani . – Chișinău, 2006.

19. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Tăutu Ina, Desenăm și cîntăm, ABECEULînvăţăm. Carte pentru educatori, părinţi și copiii de 6-7 ani . – Chișinău, 2006.

20. Jurat S., Educaţia ecologică a preșcolarului , Chișinău, 1996.

21. Lovinescu A.V. Jocuri – exerciţii pentru preșcolari, Editura didacticăși pedagogică, București, 1979.

22. Lavric M.S., Metodica dezvoltării vorbirii preșcolarilor , Chișinău, Lumina, 1992.

23. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chișinău, 1995.

24. Manolache A., Stînga M., Stăiculescu Z. Mediul înconjurător. Educaţiaecologică. Editura V&I Integral, București, 2001.

25. Mocanu L., Jocuri verbale în grădiniţă, Chișinău, Lumina, 1996.

26. Neagu, M., Beraru G., Activităţile matematice în grădiniţă. Îndrumător

metodologic , Ed. Polirom, Iași, 1997.27. Neveanu-Popescu P., Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor

între 3 și 7 ani , E.D.P., București, 1990.

28. Oprea A., Fangli R., Coca-Constantinescu M., Să cunoaștem lumea: Fișede evaluare pentru cunoașterea mediului înconjurător în grădiniţă,București, 1997.

29. Păduraru V., Activităţi matematice în învăţămîntul preșcolar / Coord.,

Polirom, 1999.

SURSE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE EDUCATORILOR




30. Pereteatcu M., Educaţia și instruirea copiilor în grupele mixte, Chișinău,Lumina, 1994.

31. Secară-Cemortan S., Literatura în grădiniţa de copii , Editura “Lumina”Chișinău, 1994.

32. Socoliuc N., Cojocaru V., Fundamente pentru o știinţă a educaţiei copiilorde vîrstă Preșcolară, Editura Cartea Moldovei, Chișinău, 2005.

33. Varzari E., Taiban M., Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltareavorbirii , Editura didactică și pedagogică, București, 1973.

34. Алексеева М.М., Яшина В.И., Методика развития речи и обучения родному языку дошкольников, Москва, 2000.

35. Арушанова А.Г., Речь и речевое общение детей (3-7 лет). Мозайка-Синтез, Москва, 1999.

36. Кирикэ Г., Ребёнок и природа. Ж-л “Дошкольное воспитание” , Москва,1993, N 7.

37. Кирикэ Г., Экологическое воспитание дошкольника, Кишинев, 1995.

38. Ушакова О.И., Струнина Е.М., Юртайкина Т.М., Занятия по развитию речи в детском Саду , Москва, 2001.

39. Эльконин Д.Б., Психология игры, Педагогика, Москва, 1978.

Ro 80 203 Curriculum ROM

Documents

Transcript of Ro 80 203 Curriculum ROM