constante biologice

7/25/2019 constante biologice

1/9

Sngele este un esut special sub form lichid care, prin intermediulaparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transport nutrienii ioxigenul la nivelul esuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon iproduii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de eliminare.Sngele este alctuit din plasma sanguin, n care plutesc o serie de celulespecifice sngelui.

Sngele este compus din elemente celulare (ca.44 % i plasm (ca.!! %, care conine ("# % ap, proteine, sruri minerale i substane cumolecule mici ca mono$aharide, hormoni, ga$edi$olvate, i substane nutritive

(glucide, lipide, vitamine, mai conin produse de catabolism destinate excreiei(rinichi ca uree, acid uric.in punct de vedere fi$ico-chimic sngele este o suspensie, cu alte

cuvinte un amestec de lichide, ga$e, substane solide printre care se neleg icelulele.

&lementele figurate ale sngelui sunt eritrocitele, leucocitele itrombocitele. &le pre$int variaii de numr i form n funcie de specie.

Eritrocitele(numite i globulele roii sau hematii au rolul de a transportaoxigenul i dioxidul de carbon. Sunt celule anucleate, ce conin un pigment numithemoglobin.

Leucocitelesau globulele albe se mpart n granulocite i agranulocite.

'ranulocitele sunt leucocite cu nucleu granular, clasificate dup culoareaprotoplasmei n trei categorii eo$inofile, ba$ofile i neutrofile.)umrul normal deglobule albe varia$ n funcie de vrst, fiind mai mare la copil. *oate depivalorile normale ale vrstei, n ca$ de boal . +n infecii, n special bacteriene,numrul de leucocite de regul crete, dar poate s i scad n infecii cuanumii germeni, n special virusuri, sau la persoane cu imunodeficiene.

Trombocitele, numite i plachete sanguine, sunt celule ale sngelui cu roln coagulare.

S(vite$a de sedimentare a hematiilorSngele n continu micare n patul vascular men/ine suspensia

omogen a hematiilor n plasm. 0nd micarea sngelui ncetea$, hematiilese depun. +n sngele proaspt recoltat n eprubet, la o persoan sntoas, nuse poate urmri acest proces, deoarece hematiile sunt prinse ntr-un gel naintede a sedimenta. ac sngele devine incoagulabil prin recoltarea lui pe o solu/iede citrat de sodiu, se separ n cele dou compartimente cunoscute (plasm i

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83_(biologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Celulahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proteinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%83ruri_minerale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monozaharidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lipidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vitaminehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83_(biologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Celulahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proteinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%83ruri_minerale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monozaharidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lipidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vitaminehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83


2/9

elemente celulare. 1a partea inferioar a vasului sedimentea$ elementelefigurate cu o vite$ ce poate fi determinat prin msurtori la intervale specifice.

*rimele explica/ii n legtur cu acest fenomen s-au ncercat n secolulal 2333-lea, iar un secol mai tr$iu s-a observat corela/ia dintre vite$a desedimnetare i numeroase stri patologice. eterminarea vite$ei de sedimentares-a rspndit ca test clinic n anul "54, cnd 6estergreen a standardi$atmetoda de determinare ce-i poart numele.

+n cursul sedimentrii se descriu 7 fa$e 8a$a ini/ial9 n care vite$a crete treptat, pe msur ce hematiile seadun n agregate mari (fiicuri.

8a$a de decantare9 n care vite$a de coborre este maxim i practicconstant, corespun$nd sedimentrii rapide a fiicurilor formate.

8a$a de coborre lent (sinere$a9 n cursul creia vite$a de coborrescade treptat a:ungnd la #.

(3n dreapta snge proaspt recoltat, iar n

stnga snge recoltat pe anticoagulantlsat s sedimente$eMetoda Westergreen:

- utili$ea$ snge incoagulabil (recoltat pe o solu/ie de citrat de sodiu, prinpunc/ie venoas, fr garou care este introdus n tuburi gradate ae$ate

n po$i/ie vertical, urmrindu-se vite$a cu care hematiile sesedimentea$ n unitatea de timp aleas (de ex. o or.

- anticoagulantul ales nu trebuie s altere$e globulele roii i nici smodifice dimensiunile acestora prin schimbarea presiunii osmotice saureac/iei mediului ambiant, deoarece un factor important n vite$a desedimentare este volumul hematiei.

Valori normale:- brbat 7-! mm;or


3/9

=impul de coagulare

&ste o metod simpl de apreciere global a mecanismului intrinsec alcoagulrii. *rincipiul acestei probe const n cronometrarea duratei ce se scurgeintre recoltarea unei probe de snge (venos sau capilar i coagularea acestuia.

=impul de coagulare pre$int dou avanta:e ma:ore este uor de efectuatpentru c nu implic utili$area altor substan/e sau dispo$itive i permiteobservarea evolu/iei cheagului pe mai multe ore.

Metoda eprubetelor (Lee-White)sau timpul de coagulare n tub- se determin timpul de coagulare n eprubet a sngelui venos (5-7 ml /inut nbaia de ap la 7


4/9

Se umple tubul imediat dup recoltare, pentru c hematiile li$ea$ dacsunt men/inute mult timp n contact cu pere/ii de sticl ai eprubetei de recoltare.=ubul de hematocrit este un tub capilar special, cu pere/ii groi de sticl, nalt de## mm. *entru umplerea lui se folosete o pipet special (*asteur cu vrfullung.

up centrifugare timpde # minute se observ

separarea coloanei roii deeritrocite de plasma deculoare galben i se citete

nl/imea coloanei eritrocitare(n mm, la limita eisuperioar, direct pe tub saucu a:utorul hrtiei milimetrice.

1a limita de separaredintre plasm i hematii seafl un strat sub/ire, albicios,de leucocite i trombocite,

care sunt mai pu/in greledect hematiile, dar mai greledect plasma.Valori normale:

- femei 4% @ !%- brba/i 4>,!% @ >%- nou-nscut !>,>%- copil de lun 44,>%- copil de un an 7!,5%, apoi crete treptat pn la valorile adultului

alori crescute ale hematocritului deshidratare, policitemia vera,

oxigenare defectuoasa (fumat, boli de inima congenitale, altitudine mare.alori sc$ute ale hematocritului anemii de diferite tipuri, hemoragii,distrugerea mduvei osoase (de exemplu de la radia/ii, toxine, fibro$e, tumori,hemoli$ (distrugerea globulelor roii ca reac/ie la transfu$ie, leucemie,malnutri/ie sau deficien/e nutri/ionale, mielom multiplu, artrite reumatoide.

'licemia

'licemia repre$int concentraia gluco$ei n snge. Aeglarea nivelului

sangvin al gluco$ei se face prin unele substane, de natur mai ales hormonal.Bnele micorea$ glicemia, cum ar fi insulina, iar altele o cresc, cum ar figlucagonul, adrenalinai hormonul de cretere.

iabetul $aharat se definete ca o stare patologic a crei manifestareesen/ial este hiperglicemia indus de deficitul de insulin. iperglicemia

mpreun cu al/i factori, conduc la complica/ii , ce afectea$ ochii,rinichii, nervii ivasele de snge, ceea ce determin reducerea duratei de via/ a bolnavilor.

0lasificare

4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Glucoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrenalin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Glucoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrenalin%C4%83


5/9

3. 3CD&= ECCAC= *A3FCA. E insulinodependent (tip 3 9 :uvenil5. E neinsulinodependent (tip 33 9 al adultului afr obe$itate

b cu obe$itate33. 3CD&= ECCAC= S&0B)CA (asociat cu. Cfec/iuni pancreatice ( pancreatite acute i cronice

5. =ulburri hormonale (feocromocitom, acromegalie, sindrom 0ushing.7. 3ndus medicamentos (dup steroi$i, diuretice tia$idice.4. Clterri la nivelul receptorilor pentru insulin (acanthosis nigricans.!. Sindroame genetice (lipodistrofie, distrofia miotonic.333. 3CD&= ECCAC= '&S=CG3H)C1

Teste de laborator:

. 'licemie I :eun (ba$al J 5> mg;dl (< mmol;l, unde I :eun repre$int lipsaaportului caloric pentru cel pu/in K ore naintea testrii.3nterpretare

L glicemie I :eun J 5>mg;dl (n urma a dou determinri consecutive, sau oglicemie J 5##mg;dl M semne clinice caracteristice, repre$int criteriilediagnostice pentru E (criteriile recomandate de HFSNL glicemie ba$al normal nu exclude pre$en/a diabetului $aharatNL valori ale glicemiei sub !# - ># mg;dl indic pre$en/a unei hipoglicemii, chiar i

n absen/a simptomatologiei.

5. eterminarea glico$uriei.'lico$uria (gluco$uria repre$inta pre$enta gluco$ei in urina. 3n mod

normal, urinanu contine decat infime cantitati de gluco$a. 'luco$uriaeste foartecaracteristica, desi nu specifica, unui diabet $aharat.

'lico$uria se determina cantitativ in urina de 54 de ore si calitativ (fara ada informatii despre cantitatea de gluco$a in urina cu a:utorul unor ben$ireactive, care isi schimba culoarea in ca$ul in care gluco$a este pre$enta.

7. eterminarea corpilor cetonici0orpii cetonici sunt acetona, acidul beta-hidroxibutiric i acidul

acetilacetic. 0antitatea pre$ent nurin n mod normal este nedo$abil prinmetodele obinuite. 0reterea nivelului lor sanguine determin apari/ia lor nurin (cetonurie.

0etonuria poate aprea n urmtoarele situa/iiL pre$en/a corpilor cetonici indic stadiul de decompensare metabolic (acido$

metabolic cu cetoacido$ n E tip 3L n afara diabetului $aharat, cetonuria apare n stri catabolice inani/ie,diaree;vrsturi prelungite, tireotoxico$ sever, acromegalie n puseu deactivitate.L exces de catecolamine n efort fi$ic intens la subiec/ii neantrena/i, stres psihicprelungit.

4. eterminarea hemoglobinei glico$ilateeterminarea emoglobinei glico$ilate constituie un test de evaluare si

monitori$are pe termen lung al controlului glicemic la pacientii cu diabet $aharat.

5
http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-si-glucoza-din-sange_902http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urina_5313http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urina_5313http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucoza_3619http://www.sfatulmedicului.ro/analize/glucoza-urinara-sau-glicozurie_114http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabet-zaharat-informatii-generale_853http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-si-glucoza-din-sange_902http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urina_5313http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/urina_5313http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucoza_3619http://www.sfatulmedicului.ro/analize/glucoza-urinara-sau-glicozurie_114http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabet-zaharat-informatii-generale_853


6/9

=estul se executa la interval de 7-4 luni la pacienti cu diabet $aharat tip 3 sila > luni la pacienti cu diabet $aharat de tip 33. 3n ca$ul femeilor diabeticeinsarcinate, se recomanda testarea la doua luni.

emoglobina glico$ilata (sau glicata, mai precis bCceste o anali$aextrem de utila att pentru diagnosticul ct si pentru urmarirea diabetului $aharat.Fasurata n procent (%, aceasta anali$a reflecta media glicemiilor pe ultimele 7

luni. 0u ct valoarea este mai ridicata, cu att glicemiile au fost mai mari.alori de alerta clinica O K.% corespund unei glicemii medii O5## mg;d1.

iabetul $aharat este controlat adecvat cand se obtin valori sub emograma

!emograma este un examen de laborator care evaluea$ cantitativ icalitativ elementele figurate (celulele din snge. 8urni$ea$ informaii attdespre numrul tuturor tipurilor de celule sanguine, ct i despre mrimea, formai alte caracteristici fi$ice ale acestora.

Sub numele de hemogram sunt cuprinse o serie de determinri care serefer la explorarea elementelor figurate ale sngelui, i anume numrtoarea eritrocitelor N do$area hemoglobinei N valoarea globular N numrtoarea leucocitelor N formula lucocitar.

"um#r#toarea eritrocitelor*entru a numra elementele celulare sangvine se folosesc camere de

numrat, care sunt lame speciale de microscop, mai groase, pe care suntgravate re/ele de numrat, n ochiurile crora ncape o cantitate mic icunoscut de lichid. Cceste camere de numrat se mai numesc ihemocitometre. &xist mai multe tipuri de re/ele de numrat (ex. =PrQ, =homa,DPrQer toate fiind alctuite din ptrate mici (cu latura de ;5# mm i ptrate mari(cu latura de ;! mm cu adncimea de ;# mm.

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nge


7/9

eoarece numrul de elemente figurate sangvine este foarte mare,acestea nu se pot numra ca atare, ci doar dup diluarea sngelui cu anumitelichide de dilu/ie, n propor/ii bine stabilite.Valori normale :

- femeie 4,< x #>; mm7cu varia/ii de @ 7##.###;mm7- brbat !,5 x #>; mm7cu varia/ii de @ 7##.###;mm7

"um#rarea leucocitelor1eucocitele sunt celule nucleate pre$ente n snge i /esuturi, cu rolimportant n reac/ia de aprare a organismului. Aspunsul prompt al sistemuluileucocitar la factorii infec/ioi constituie un motiv pentru care numrtoarealeucocitelor repre$int o prob clinic curent de explorare.

)umrtoarea leucocitelor se face similar cu cea a eritrocitelor, dintr-unvolum cunoscut de snge diluat cu o solu/ie care produce li$a eritrocitelor.Valori normale : 4.###-K.###;mm7

$ormula leucocitar#Aepre$int valoarea procentual a diferitelor forme de leucocite din

snge. Se examinea$ la microscop folosind un obiectiv cu imersie, un frotiu desnge. Se anali$ea$ frotiul n totalitate, prin deplasarea acestuia prin fa/aobiectivului prin micri de $ig-$ag, se identific i se numr diferitele categoriide leucocite.Valori normale ale %ormulei leucocitare

- neutrofile >7->!%- eo$inofile 5-4%- ba$ofile #,!%- limfocite 5-5!%- monocite 4-K%

Bremia

Bremia (sau sindromul uremic este o complicatie grava ce apare la unpacient cu insuficienta renala acuta prelungita si severa, in ultimul stadiu deevolutie a bolii. &a repre$inta cresterea patologica a cantitatii de uree sau de aciduric din sange atunci cand rinichiul bolnav nu poate elimina aceste substante inintregime, re$ultand astfel o crestere a toxicitatii in interiorul organismului.

Bremia repre$int nivelul de uree din snge. &a este cuprins n modnormal ntre #,5! i #,4! g, adic ntre 7,7 i >,> milimoli, pe litru de snge

aceste cifre pot fi uor mai mari la subiec/ii care au un regim alimentar foartebogat n carnesau care nu consum lichiden cantit/i suficiente.

Bremia apare doar dup ce clearance-ul creatininei scade sub # ml; min,ns unii pacien/i pot fi simptomatici i la valori mult mai ridicate ale acesteia, maiales dac sufer i de insuficien/ renal acut. Bremia este o caracteristic abolilor cronice de rinichi, afec/iuni care pot avea etiologie local, glomerular,tubular sau sistemic. - Creatinina serica- cresterea valorii sale este de obicei primul semn alinsuficientei renale acute.

7
http://www.sfatulmedicului.ro/analize/uree-urinara_122http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/uremie_2555http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/regimul-alimentar-pe-perioada-unei-boli_1504http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-si-leguminoasele-piramida-nutritionala_1486http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/deshidratare_858http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/analize/uree-urinara_122http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/uremie_2555http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/regimul-alimentar-pe-perioada-unei-boli_1504http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-si-leguminoasele-piramida-nutritionala_1486http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/deshidratare_858http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599


8/9

- Clearace-ul creatininei- compara nivelul creatininei din sange cu cel din urina,estimand asftel gradul de imbolnavire al rinichilor. Cstfel, in insufucienta renala siin sindromul uremic creatinina serica creste, pe cand cea urinara scade.

0learance 9 ul exprima cantitatea de plasma epurata de catre rinichi inunitatea de timp, pentru o substanta data. 0learance-ul creatininei se calculea$acu formula &'V*+, unde

0Rclearance-ul substanteiN

BRconcentratia substantei in urina exprimata in mg;m1NRdebitul urinar exprimat in m1;min.N*Rconcentratia substantei in plasma exprimata in mg;m1.

0olesterolemia

0ompus organicdin grupa lipidelorcare are multiple roluri in organism- este un constituent important al membranelor celulare unde are rol in reglareapermeabilitatii acestora fata de diverse substante- este implicat in sinte$a corticosteroi$ilor, hormonilor sexuali si a aci$ilor biliari- rol metabolic.

0and este in exces se depune pe peretii vaselor sangvine sub forma deplaci de aterom.

0ea mai mare parte a colesterolului din organism este de origineexogena, fiind introdus prin alimentatie, el provenind din alimentele de origineanimala. upa absorbtie la nivel intestinal, a:unge in sange de unde este preluatde catre ficat si metaboli$at, fiind apoi eliberat in circulatie legat de lipoproteine(11 colesterol, 11 colesterol, 1 colesterol.

11 colesterol nseamn 1o ensitT 1ipoprotein, iar valorile acestuia nsnge ar trebui men/inute n limite normale. )u contea$ dac sunte/i UgraiV sauUslabiV, 11-colesterolul poate fi mrit oricum.3n conditii obisnuite, valorilecolesterolului 11 ar trebui sa fie cuprinse intre !# si !# mg;dl. )ivelurile optimeale 11-colesterolului sunt mai mici de ># mg;dl pentru adultul tanar, mai micide 7# mg;dl pentru persoanele care asocia$a alti factori de risc cardiovascularsi mai mici de ## mg;dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.

*rincipala problem la care conduceacest tip de colesterol esteaterosclero,a (ateromato$a. +mpreuncu alte lipide, acesta se va depune strat

cu strat pe suprafa/a intern a vasului(intima vasului formnd placa deaterom. Blterior placa de ateromdetermin necro$a peretelui arterialctre medie, suferind procese defibro$are i precipitri calcare.

8
http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/produsele-organice-sunt-mai-sanatoase_6649http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lipid_4049http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ruptura-precoce-de-membrane_6842http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-substante-chimice-medicamentoase-barbiturice-neuroleptice_1749http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/produsele-organice-sunt-mai-sanatoase_6649http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lipid_4049http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ruptura-precoce-de-membrane_6842http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-substante-chimice-medicamentoase-barbiturice-neuroleptice_1749http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681


9/9

*laca de aterom a ngusta lumenul asului, ceea ce va conduce la o hipoxiein teritoriul deservit de vasul respectiv.

0ea mai grav consecin/, ns, este trombo,a(formarea unui cheag de sngepe peretele intern al vasului.

1 colesterolul sau Wcolesterolul bunV, are in compo$itie o cantitate mare

de proteine si este sarac in lipide. Ccest compus actionea$a ca un aspirator siabsoarbe colesterolul in exces de la nivelul tesuturilor si celulelor si il transportala nivelul ficatului. 8icatul elimina colesterolul din aceste particule si il folosestesau il reciclea$a. Cceasta activitate a 1 explica de ce acesta are efectebenefice asupra sistemului cardiovascular.

)ivelul optim de 1 colesterol este in :ur de 4! mg;dl pentru barbati si in:ur de !! mg;dl pentru femei, insa valorile normale sunt cuprinse intre 7! si ##mg;dl. &xista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de1 9 colesterol este sub 7! mg;dl.

11-colesterolul sau lipoproteinele cu densitate foarte :oasa contincantitati mari de trigliceride.

1ipoproteinele sunt substante alcatuite din colesterol, trigliceride si proteine.Aolul lor in organism este de a transporta colesterolul, trigliceridele si alte lipidein diferite parti ale corpului. 11 contine cea mai mare cantitate de trigliceride side aceea este considerat a fi tot un Ucolesterol rauV deoarece a:uta colesterolulsa se depo$ite$e pe peretii arterelor. alori normale ale 11 5 - 7K mg;dl.

9

constante biologice

Documents

Transcript of constante biologice