Tema 1. Bazele organizării contabilităţii la întreprinderile mici şi mijlocii1.1. Noţiuni generale despre întreprinderile mici şi mijlocii 1.2. Actele normative care reglementează evidenţa la întreprinderile mici şi mijlocii1.3. Sistemele de organizare a contabilităţii la întreprinderile mici şi mijlocii1.4. Particularităţile întocmirii politicii de contabilitate la întreprinderile mici şi mijlocii

1.1. Noţiuni generale despre întreprinderile mici şi mijlociiÎncepînd cu anii 60 ai sec.XX mai întîi în SUA, apoi în Europa Occidentală devine tot mai populară ideia dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii. În ţările cu o economie dezvoltată se observă o poziţie sigură a acestor întreprinderi, numărul lor fiind în continuă creştere. În prezent întreprinderile micului business, alcătuiesc pe plan mondial de la 70 % pînă la 99 % din numărul întreprinderilor existente, 60 % din numărul total al angajaţilor şi jumătate din volumul total al vânzărilor din sectorul privat.

În ultimii ani în Republica Moldova s-a accentuat aceeaşi tendinţă de majorare a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii, cît şi a microîntreprinderilor numite generic – agenţi ai micului business. Sectorul întreprinderilor micului business este în creştere şi joacă un rol important în economia ţării.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică în anul 2013 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii a constituit 41,1 mii întreprinderi, care reprezintă circa 97,6 % din numărul total de întreprinderi. Numărul persoanelor care activează în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 328,1 mii persoane, deţinînd 57,3 % din numărul total de angajaţi ai întreprinderilor. Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 64984,1 mil.lei sau 37,1 % din venituri din vînzări în total pe economie. Partea preponderentă a întreprinderilor mici şi mijlocii îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în anul 2013 circa 16,9 mii unităţi, sau 41 % din total întreprinderilor mici şi mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 5 mii de întreprinderi mici şi mijlocii sau 12 % din totalul acestora. Sursa de date au constituit-o rapoartele financiare prezentate de către agenţii economici care ţin evidenţa contabilă conform sistemului simplificat şi complet al partidei duble.

Întreprinderile micului business prezintă unele avantaje în comparaţie cu entităţile mari, cele mai relevante fiind: capital mic de investiţie şi respectul pentru proprietatea şi iniţiativa privată; crearea locurilor de muncă noi şi înlesniri la impozitarea activităţii; reducerea esenţială a cheltuielilor generale şi de întreţinere a aparatului administrativ; coordonarea şi controlul eficient al activităţii; flexibilitatea ofertei de produse şi servicii, serii mici de producţie; cheltuieli reduse la schimbările mediului de afaceri şi la cererile particulare ale consumatorilor; implementarea noilor tehnologii şi inovaţii în ciclul de producţie, cînd piaţa este nesaturată şi concurenţa este mică; domenii specifice de activitate, utilizarea efectivă şi raţională a resurselor locale etc.În prezent întreprinderile micului business din republică se confruntă cu numeroase probleme, cele mai frecvente fiind: baza financiară şi material-tehnică insuficientă a unităţilor, accesul limitat al întreprinderii la resurse financiare, tehnologii avansate care cer investiţii iniţiale mari; lipsa unor mecanisme reale şi eficiente de susţinere creditar-financiară din partea statului; politica insufucientă de protecţie a producătorului autohton; condiţii de concurenţă dure impuse de întreprinderile mari şi risc înalt de faliment; prezenţa barierelor administrative cum ar fi înregistrarea, certificarea, autorizarea, sisteme de control etc.Întreprindere a micului business reprezintă o întreprindere cu statut de persoană juridică sau fizică în care numărul mediu

anual de salariaţi, volumul producţiei (vînzărilor) şi alţi indicatori nu depăşesc limitele stabilite pentru agenţii micului business de legislaţia în vigoare.

În practica mondială pentru clasificarea întreprinderilor la cele din sectorul micului business acestea trebuie să se conformeze anumitor criterii. Astfel de criterii pot fi totalitatea mijloacelor fixe ce se află în proprietatea entităţii, capitalul propriu, volumul anual al vînzărilor, numărul de angajaţi. Ultimele două criterii sînt cele mai răspîndite, deoarece sunt accesibile, determinate şi comparate.

Criteriile de raportare la sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii sînt determinate de Legea Republicii Moldova "Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. În conformitate cu legea nominalizată se atribuie la sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii entităţile cu numărul mediu anual de salariaţi pînă la 250 de persoane, suma anuală a veniturilor din vînzări pînă la 50 milioane lei şi valoarea totală anuală de bilanţ a activelor pînă la 50 milioane lei.

Întreprinderile din sectorul micului business sunt diferenţiate după numărul de salariaţi şi volumul vânzărilor nete anuale obţinute de acestea, care se clasifică în entităţi mijlocii, mici şi micro.

Tabelul 1 Indicatori privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova în anul 2013

Denumirea indicatorilor

Numărul de unităţi Numărul de salariaţi Venituri din vînzări

mii unităţiponderea în total pe republică, %

mii pers.ponderea în total pe republică, %

mil. leiponderea în totalpe republică, %

Total întreprinderi mici şi mijlocii, din care: 41.1 97.6 328.1 57.3 64984.1 37.1- întreprinderi mijlocii 1.7 4.0 125.5 21.9 23306.2 13.1- întreprinderi mici 8.3 19.8 120.2 21.0 33598.7 19.2- întreprinderi micro 31.1 73.8 82.4 14.4 8079.2 4.8

Întreprindere mijlocie se consideră entitatea cu numărul mediu scriptic anual de salariaţi pînă la 250 persoane, suma anuală a veniturilor din vînzări pînă la 50 milioane lei şi valoarea totală anuală de bilanţ a activelor pînă la 50 milioane lei.

Întreprindere mică se consideră entitatea cu numărul mediu scriptic anual de salariaţi pînă la 50 persoane, suma anuală a veniturilor din vînzări pînă la 25 milioane lei şi valoarea totală anuală de bilanţ a activelor pînă la 25 milioane lei.

1

Întreprindere micro se consideră entitatea cu numărul mediu scriptic anual de salariaţi pînă la 10 persoane, suma anuală a veniturilor din vînzări pînă la 3 milioane lei şi valoarea totală anuală de bilanţ a activelor pînă la 3 milioane lei.

În acest context, întreprinderile sectorului micului business pot fi diferenţiate după cum urmează în schema 1:

Schema 1. Clasificarea întreprinderilor.

Întreprinderile micului business pot fi entităţi cu răspundere limitată şi cu răspundere nelimitată. Entitate cu răspundere limitată reprezintă entitatea al cărei capital statutar este divizat în părţi sociale, acţiuni, în

conformitate cu actul de constituire, şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu activele nete ale entităţii.Entitate cu răspundere nelimitată reprezintă entitatea ai cărei membri desfăşoară activitate în conformitate cu actul de

constituire în numele entităţii şi răspund pentru obligaţiile ce le revin cu toate bunurile lor, cu excepţia bunurilor care, conform legislaţiei, nu pot fi urmărite.

1.2. Actele normative care reglementează evidenţa la întreprinderile mici şi mijlociiÎntreprinderile din sfera micului business activează conform legilor Republicii Moldova despre proprietate şi întreprinderi,

despre susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi alte acte legislative.Întreprinderile micului business ţin contabilitatea în conformitate cu regulile stabilite de Legea contabilităţii, Planul general

de conturi contabile, SNC, Indicații metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzători, Codul Fiscal, Regulamentul privind inventarierea şi alte acte normative şi legislative în vigoare cu modificările şi schimbările ulterioare.

1.3. Sistemele de organizare a contabilităţii la întreprinderile mici şi mijlociiLegea contabilităţii în art. 7 prevede că entităţile sunt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoarte financiare în

modul stabilit de legislaţia în vigoare.În conformitate cu art. 18 al Legii contabilităţii ciclul contabil al entităţilor cuprinde etapele următoare:1. întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;2. evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;3. reflectarea informaţiilor în conturile contabile;4. inventarierea elementelor contabile;5. întocmirea balanţei de verificare, Cărţii mari şi rapoartelor financiare.Activitatea economică cotidiană a unei entităţi constă din multiple operaţii economice distincte. Fiecare din aceste operaţii

şi evenimente influenţează, schimbă situaţia privind activele şi pasivele întreprinderii. A contabiliza înseamnă a reflecta existenţa şi modificările elementelor patrimoniale ale entităţii.

Ciclul contabil începe cu întocmirea documentelor primare la momentul efectuării operaţiunii economice sau nemijlocit după sfârşitul lor. Perfectarea calitativă a documentelor primare este prima condiţie pentru ţinerea unei evidenţe contabilile bine organizate. Documentele primare justificative aferente operaţiilor economice efectuate sînt predate serviciului contabil al entităţii, unde sînt sistematizate pe tipuri de operaţii şi grupate în documente centralizatoare. Următoarea etapă constă în evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile. Ulterior, sînt întocmite înregistrările contabile corespunzătoare şi completate registrele contabile. Datele registrelor contabile sunt verificate, analizate şi utilizate de entitate pentru analiza rezultatelor financiare ale activităţii, întocmirea rapoartelor financiare, fiscale, statistice, bugetelor, planurilor etc.

Conform Legii contabilităţii sunt următoarele sisteme de ţinere a contabilităţii şi de prezentare a situaţiilor financiare: - sistemul contabil în partidă simplă, - sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate, - sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete. Sistemul contabil şi varianta de ţinere a evidenţei sunt alese de fiecare entitate desinestătător pornind de la necesităţile

informaţionale, particularităţile activităţii, limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi alţi factori. Drept dovadă de îndeplinire a condiţiilor prevăzute de Legea contabilităţii pentru alegerea sistemului contabil în partidă simplă sau simplificat în partidă dublă servesc datele situațiilor financiare anuale pe ultimii doi ani consecutivi la data încheierii perioadei de gestiune (31 decembrie). Entitatea nou-creată aplică unul din sistemele de ţinere a contabilităţii în conformitate cu datele din planul de afaceri şi politica de contabilitate aprobată.

Pentru alegerea unui anumit sistem contabil este necesar de analizat indicatorii ce caracterizează întreprinderea concretă cu scopul de a determina în ce măsură aceşti indicatori corespund cerinţelor actelor normative şi particularităţilor specifice unui sau altui sistem contabil. Sistemul contabil ales trebuie să fie adecvat întreprinderii şi să permită ţinerea evidenţei contabile eficiente, în conformitate cu necesităţile informaţionale. La alegerea sistemului contabil urmează a fi analizaţi următorii indicatori: forma organizatorico-juridică; specificul activităţii (comerţ; producere, prestări de servicii etc.); venitul din vînzări; costul contabil al

Numărul mediu de salariaţi

Venitul din vînzări

Valoarea de bilanţ a activelor

Mijlocie ≤249 persoane≤50 milioane lei ≤50 milioane lei

Mică

≤ 3 milioane lei≤ 3 milioane lei≤ 9 persoaneMicro

≤25 milioane lei≤ 25 milioane lei≤49 persoane

Categoria întreprinderii

2

imobilizărilor; numărul mediu scriptic al personalului; modul de efectuare a decontărilor cu furnizorii şi cumpărătorii; numărul de persoane gestionare de valori materiale; numărul de sectoare de producere şi subdiviziuni; nomenclatorul tipurilor de produse, servicii; etc. La această etapă de organizare a contabilităţii, pe de o parte se urmăreşte scopul de a obţine o imagine cît mai completă a activităţii şi patrimoniului întreprinderii, iar pe de altă parte un sistem contabil mai simplu permite implementarea şi utilizarea mai eficientă a acestuia.

Trecerea de la un sistem contabil la altul, din punct de vedere teoretic poate fi efectuată începînd cu orice dată aleasă de întreprindere, prin introducerea modificărilor respective în politicil contabile, elaborarea planului de conturi de lucru şi închiderea conturilor care nu se vor utiliza, cu condiţia că aceasta nu va conduce la denaturarea rezultatului financiar şi nu va împiedica desfăşurarea normală a activităţii întreprinderii. Însă, momentul cel mai oportun de aplicare a noilor metode de evidenţă, se consideră începutul anului de gestiune deoarece, astfel se respectă principiul permanenţei metodelor şi posibilitatea de a compara indicatorii formaţi în contabilitate.

La alegerea sistemului contabil urmează de întreprins următoarele acţiuni:a) de întocmit un plan de afaceri cu determinarea indicatorilor principali ce caracterizează întreprinderea şi activitatea

preconizată (veniturile din vînzări anuale, numărul de lucrători, etc.),b) de comparat indicatorii ce caracterizează activitatea întreprinderii cu cerinţele actelor normative referitoare la aplicarea

sistemelor contabile şi cu specificul fiecărui sistem,c) de determinat sistemul contabil ce corespunde cerinţelor înaintate.

1.4. Particularităţile întocmirii politicilor contabile la întreprinderile mici şi mijlociiDupă alegerea sistemului contabil, următoarea etapă în organizarea contabilităţii este elaborarea şi aprobarea politicilor

contabile, care este unul din documentele principale şi obligatorii ce determină modul de ţinere a contabilităţii la orice entitate.Modul de elaborare şi dezvăluire a politicii de contabilitate este stabilit de prevederile SNC „Politici contabile, modificări

ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”.Orice întreprindere a micului business este obligată să elaboreze şi să aplice politicile contabile proprii. Atît politicile

contabile, cît şi modificările operate în ea, se perfectează şi se aprobă de către conducătorul întreprinderii la finele anului precedent, fiind puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie a anului de gestiune printr-un document de dispoziţie (ordin).

Elaborarea politicii de contabilitate presupune alegerea unui procedeu dintre cele propuse, argumentarea procedeului ales, ţinînd cont de particularităţile activităţii entităţii şi acceptarea acestuia în calitate de bază pentru ţinerea evidenţei şi întocmirea situațiilor financiare. Dacă standardele nu indică modul de reflectare în evidenţă a unei probleme concrete, entitatea este în drept să elaboreze independent un procedeu corespunzător care să corespundă prevederilor SNC sau cu atragerea unei firme de consultanţă.

În politicile contabile a întreprinderii micului business este necesar de menţionat:- sistemul contabil utilizat;- regulile circulaţiei documentelor şi modul prelucrării informaţiei contabile;- planul de conturi contabile lucru;- metodele de evaluare a activelor şi datoriilor;- metodele de calcul a amortizării imobilizărilor;- modul de constatare şi contabilizare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare;- numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune;- data trecerii întreprinderii la sistemul contabil simplu;- alte aspecte organizatorico-metodice ale evidenţei contabile.

Tema 2. Particularităţile contabilităţii la întreprinderile mici conform sistemului contabil în partidă simplă

2.1. Caracteristica generală a sistemului contabil în partidă simplă2.2. Organizarea şi documentarea contabilităţii în partidă simplă

2.1. Caracteristica generală a sistemului contabil în partidă simplăÎn scopul asigurării unui grad relevant de veridicitate a situaţiilor financiare, Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC)

şi altor acte normative contabile au fost aprobate noile SNC şi Planul general de conturi contabile prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013. Scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.15-08/581 din 18.11.13 prevede aplicarea din 01.01.2015 cu titlu obligatoriu a acestora.

Conform noilor reglementări contabile pentru entităţile mici sunt prevăzute Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, fiind elaborate în baza Legii contabilităţii şi a Codului fiscal. Aceste indicaţii metodice înlocuiesc aplicarea regulilor şi normelor contabile distincte pentru întreprinderile ce foloseau sistemul contabil în partidă simplă în baza SNC 62 „Contabilitatea în partidă simplă” şi parţial pentru întreprinderile micului business ce foloseau sistemul contabil simplificat în partidă dublă în baza SNC 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”.

Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător stabilesc reguli de ţinere a contabilităţii pentru persoanele fizice-întreprinzători ce desfăşoară activitate de întreprinzător, aplică metoda de casă, nu sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată sau titulari ai patentei de întreprinzător.

În cadrul persoanelor fizice-întreprinzători se includ gospodăriile ţărăneşti (de fermieri), întreprinzătorii individuali şi alte persoane fizice. În contextul acestor indicaţii metodice a ctivitatea de întreprinzător reprezintă activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor desfăşurată de către persoana fizică-întreprinzător în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lui, pe riscul propriu şi sub răspunderea lui patrimonială, pentru obţinerea veniturilor.

Conform prevederilor Legii contabilităţii sunt următoarele sisteme de ţinere a contabilităţii şi de prezentare a situaţiilor financiare:

- sistemul contabil în partidă simplă, - sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate,

3

- sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete. Sistemul contabil în partidă simplă reprezintă sistemul contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice

utilizînd înregistrarea conform metodei „intrare-ieşire” fără aplicarea conturilor contabile şi întocmirea situaţiilor financiare. Metoda de casă reprezintă metoda conform căreia veniturile sînt recunoscute în perioada fiscală în care au fost încasate sau primite sumele în numerar sau compensările în altă formă, iar cheltuielile – în perioada în care acestea au fost efectiv achitate, cu excepţia amortizării mijloacelor fixe şi proprietăţii nemateriale. Astfel, a fost îngustată semnificativ aria de aplicare a sistemului contabil în partidă simplă, fără prezentarea situaţiilor financiare, în special doar pentru gospodăriile ţărăneşti, întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea ca plătitori ai TVA, persoanele fizice care acordă servicii profesionale.

Sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate poate fi folosit de entităţile care corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă:

- numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane;- veniturile din vînzări nu depăşesc 3 mln. lei;- valoarea contabilă a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 mln. lei.Conform vechilor reglementări acestea reprezentau criteriile de atribuire la sistemul contabil în partidă simplă, fiind

restrînse condiţiile de prezentarea a situaţiilor financiare simplificate de către entităţi conform noilor reglementări contabile.Sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea situaţiilor financiare complete poate fi folosit de alte entităţi decît cele

menţionate mai sus, inclusiv: cota în capitalul social a proprietarului, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35%, companii fiduciare, importatoare de mărfuri supuse accizelor, casele de schimb valutar şi lombardurile, organizaţiile de microfinanţare, de economii şi împrumut, etc.

Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul contabil în partidă simplă poate aplica sistemul contabil în partidă dublă, iar agenţii economici care are dreptul să prezinte situaţii financiare simplificate pot prezenta situaţii financiare complete, cu specificarea în Politicile contabile ale întreprinderii.

În conformitate cu noile prevederi ale Legii contabilităţii entităţile întocmesc şi prezintă situaţii financiare anuale:- situaţii financiare complete: bilanţul; situaţia de profit şi pierdere; situaţia modificărilor capitalului propriu; situaţia

fluxurilor de numerar; notele la situaţiile financiare; nota explicativă;- situaţii financiare simplificate: bilanţul; situaţia de profit şi pierdere; nota explicativă.Entităţile mici şi mijlocii la momentul tranziţiei la noile reglementări contabile vor trebui să modifice politicile contabile,

specificînd data trecerii la noile prevederi, sistemul contabil ales de ţinere a contabilităţii şi prezentare a situaţiilor financiare şi criteriile de atribuire pentru perioada de gestiune precedentă.

2.2. Organizarea şi documentarea contabilităţii în partidă simplăPersoanele fizice-întreprinzători ţin contabilitatea conform sistemului în partidă simplă conform Codului fiscal şi Indicaţilor

metodice. Astfel, a fost limitată semnificativ aria de aplicare a sistemului contabil în partidă simplă, fără prezentarea situaţiilor financiare, în special doar pentru gospodăriile ţărăneşti, întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea ca plătitori ai TVA, persoanele fizice care acordă servicii profesionale.

În conformitate cu Indicaţiile metodice persoana fizică-întreprinzător contabilizează veniturile şi costurile legate de activitatea de întreprinzător în Registrul-jurnal de venituri şi cheltuieli. În Registrul-jurnal sumele veniturilor şi costurilor se totalizează la finele anului sau, după caz, pe fiecare lună sau trimestru cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune.

Contabilitatea în entităţile mici numite persoane fizice-întreprinzător poate fi ţinută: - nemijlocit de către persoana fizică-întreprinzător; - de serviciul de contabilitate (contabil titular); - de o firmă de consultanţă, societate de audit sau de un auditor-întreprinzător individual.

Responsabilitatea pentru ţinerea contabilităţii revine persoanei fizice-întreprinzător. Pentru entităţile mici Legea contabilităţii în art.19 ”Documente primare” prevede că, în lipsa funcţiei de contabil-şef, pe documentele de casă, bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate se aplică semnătura conducătorului sau a altei persoane împuternicite, reiese că în acest caz va fi aplicată o singură semnătură.

Persoana fizică-întreprinzător are obligaţia să întocmească documente primare, registre contabile, dări de seamă fiscale şi alte rapoarte prevăzute de legislaţie. Documentele primare aferente veniturilor şi costurilor se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil − nemijlocit după efectuarea operaţiunii, conform formularelor tipizate sau formularelor elaborate de sine stătător, care vor conţine elementele obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii.

Persoana fizică-întreprinzător este obligată să utilizeze documente primare cu regim special în cazurile stabilite de art.20 din Legea contabilităţii, şi anume:

- înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; - prestarea serviciilor; - transportarea activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial şi în afara entităţii fără transmiterea

dreptului de proprietate; - achiziţionarea activelor şi serviciilor de la furnizori – cetăţeni;- transmiterea activelor în leasing, arendă, locaţiune. Păstrarea şi arhivarea documentelor contabile la aceste entităţi se efectuează conform regulilor generale stabilite pentru

toate entităţile de Legea contabilităţii. Veniturile persoanei fizice-întreprinzător cuprind: - venituri din vînzarea bunurilor; - venituri din prestarea serviciilor; - avansuri încasate; - despăgubiri de asigurare; - dobînzi aferente împrumuturilor acordate şi altor investiţii; - comisioane; - alte venituri obţinute din activitatea de întreprinzător.

4

În componenţa veniturilor persoanei fizice-întreprinzător nu se includ: sumele încasate în numele terţilor din contractele de intermediere (de exemplu, comision, mandat) şi creditele şi împrumuturile primite.Cheltuielile persoanei fizice-întreprinzător cuprind: - cheltuieli privind stocurile şi serviciile prestate de terţi; - cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe şi proprietăţii nemateriale utilizate în activitatea de întreprinzător; - cheltuieli privind remuneraţiile, îndreptate spre achitare; - contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale

angajatorului şi a persoanei fizice-întreprinzător; - plăţi de asigurare obligatorie a patrimoniului şi personalului; - dobînzi şi comisioane aferente creditelor şi împrumuturilor primite în scopul activităţii de întreprinzător; - avansuri achitate; - alte cheltuieli legate de activitatea de întreprinzător. În componenţa cheltuielilor persoanei fizice-întreprinzător nu se includ: cheltuielile privind procurarea terenurilor; cheltuielile legate de achiziţionarea sau crearea proprietăţii pentru care se calculează amortizarea; împrumuturile acordate, depozitele bancare şi alte investiţii financiare; cheltuielile personale care nu sînt legate de activitatea de întreprinzător.Dacă cheltuielile suportate de către persoana fizică-întreprinzător includ cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător

îmbinate cu cheltuielile personale ale proprietarului, în contabilitate se fac înregistrări numai atunci cînd cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător le depăşesc pe cele personale şi numai în acea parte a cheltuielilor care se refera la desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Persoana fizică-întreprinzător repartizează cheltuielile în funcţie de destinaţie şi modul în care au fost efectuate.

Costul de intrare a mijloacelor fixe şi proprietăţii nemateriale procurate sau create înainte de începerea activităţii de întreprinzător, se determină cu scăderea sumei amortizării care ar fi fost calculată pînă la începerea folosirii obiectelor respective în activitatea de întreprinzător. Amortizarea mijloacelor fixe şi proprietăţii nemateriale care se folosesc în activitatea de întreprinzător, se calculează conform modului prevăzut în legislaţia fiscală: Codul fiscal, Regulamentul privind evidenţa şi calcularea mijloacelor fixe în scopuri fiscale. Suma amortizării calculate pentru perioada de gestiune se reflectă ca costuri în Registrul-jurnal.

Persoana fizică-întreprinzător are obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an şi la încetarea activităţii. Inventarierea patrimoniului se efectuează de către persoana sau comisia numită de persoana fizică-întreprinzător. La inventarierea patrimoniului se întocmeşte lista de inventariere, în care mijloacele fixe şi proprietatea nematerială se reflectă în expresie cantitativă şi valorică, stocurile efectiv existente – doar în expresie cantitativă, iar numerarul – la valoarea nominală. Lista de inventariere se semnează de către persoana sau membrii comisiei care a efectuat inventarierea şi se aprobă de către persoana fizică-întreprinzător.

Persoana fizică-întreprinzător nu aplică conturile contabile şi nu întocmesc situaţii financiare, dar întocmesc dări de seamă fiscale, privind asigurările sociale şi primele de asigurare medicală de stat obligatorii şi alte rapoarte în termenele şi conform formularelor şi regulilor stabilite de legislaţie.

Schema 2. Sistemul contabil în partidă simplă

Tema 3: Particularităţile întocmirii situațiilor financiare simplificate la întreprinderile mici şi mijlocii3.1. Componenţa, caracteristica şi modul de prezentare a situațiilor financiare simplificate3.2. Lucrările premărgătoare întocmirii situațiilor financiare simplificate

3.1. Componenţa, caracteristica şi modul de prezentare a rapoartelor financiare simplificateSituațiile financiare reprezintă un sistem de indicatori interdependenţi care caracterizează situaţia patrimonială şi

financiară a întreprinderii pentru o perioadă de gestiune. Scopul rapoartelor financiare constă în finalizarea procesului contabil şi în prezentarea periodică a informaţiei contabile.

În conformitate cu Legea contabilităţii rapoartele financiare se prezintă:- proprietarilor întreprinderii (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor);- Serviciului informaţional al rapoartelor financiare;- altor autorităţi publice, instituţii financiare şi utilizatori interesaţi, în baza acordului cu entitatea.Rapoartele financiare ale tuturor agenţilor economici trebuie să conţină indicatorii corespunzători pe perioadele de

gestiune curentă şi precedentă calculaţi după o metodică unică, cu excepţia cazurilor de introducere a modificărilor în politica de contabilitate.

Perioada de gestiune pentru întreprinderile care întocmesc şi prezintă rapoarte financiare este anul calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie, cu excepţia cazurilor de reorganizare şi lichidare a entităţii. Prima perioadă de gestiune se consideră perioada de la data înregistrării de stat a entităţii pînă la 31 decembrie al aceluiaşi an calendaristic. În cazul cînd înregistrarea a avut loc după 1 octombrie, prima perioadă de gestiune se consideră, de regulă, perioada de la data înregistrării de stat pînă la 31 decembrie al anului calendaristic ce urmează după anul înregistrării de stat. Data întocmirii rapoartelor financiare este ultima zi calendaristică a perioadei de gestiune, cu excepţia cazurilor de reorganizare şi lichidare a întreprinderii.

Entităţile care aplică sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea situațiilor simplificate prezintă Situații financiare simplificate anuale proprii în termen de 90 zile următoare anului de gestiune. Termenul concret de prezentare a raportului financiar în adresa Serviciului informaţional al rapoartelor financiare se stabileşte de către acesta pentru fiecare agent economic

5

Documente primare Registrul de evidenţă a

veniturilor şi cheltuielilor

Rapoarte statistice

Declaraţii fiscale

separat în funcţie de mărimea agentului economic. Pentru întreprinderile cu activitate şi mărime redusă se stabileşte, de regulă, un termen mai restrîns.

Situațiile financiare simplificate se prezintă pe suport de hîrtie sau în formă electronică (pe suport magnetic sau prin reţeaua Internet). Data prezentării rapoartelor financiare se consideră data expedierii acestora prin poşta electronică sau data transmiterii efective Serviciului informaţional al rapoartelor financiare şi altor organe autorizate.

Situațiile financiare simplificate se întocmesc în conformitate cu formularele tipizate aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Responsabilitatea pentru veridicitatea, plenitudinea şi oportunitatea întocmirii şi prezentării rapoartelor financiare o poartă conducerea entităţii, care pot fi: proprietarul, parteneri, directorul, membrii organului executiv. Încălcarea modului de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare, precum şi denaturarea intenţionată a datelor raportate sau eschivarea de la prezentarea rapoartelor financiare conduce la tragerea la răspundere desciplinară, materială, administrativă sau penală a persoanelor vinovate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Situaţiile financiare simplificate cuprind: 1. bilanţul; 2. situaţia de profit şi pierdere; 3. nota explicativă.

3.2. Lucrările premergătoare întocmirii rapoartelor financiare simplificateÎntocmirea rapoartelor financiare simplificate este etapa finală a ciclului contabil la întreprindere pentru o anumită perioadă

de timp. Pentru întocmirea unor rapoarte financiare simplificate veridice la întreprinderile micului business la fel se desfăşoară o

activitate de pregătire, care constă în reflectarea integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. În aceste scopuri se îndeplinesc procedeele contabile finale, care cuprinde următoarele etape:

I. Analiza operaţiunilor economice şi verificarea corectitudinii înregistrărilor acestora în registrele contabile;II. Inventarierea totală a patrimoniului şi reflectarea rezultatelor acesteia în evidenţă;III. Închiderea conturilor la finele anului de gestiune şi reflectarea rezultatelor financiare;IV. Completarea Cărţii mari şi întocmirea Balanţei de verificare;V. Întocmirea rapoartelor financiare simplificate.În cadrul primei etape se verifică ca toate operaţiile economice efectuate în perioada de gestiune să fie pe deplin

documentate, se verifică esenţa economică şi corectitudinea tuturor operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din documentele primare întocmite. Totodată se verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice, toate documentele justificative trebuie să fie sistematizate şi corect reflectate în registrele contabile. Se verifică dacă în registrele contabile sunt efectuate toate calculele necesare.

La a doua etapă se efectuează inventarierea activelor şi pasivelor întreprinderii, precum şi se reflectă rezultatele acesteia în contabilitate. În conformitate cu Legea contabilităţii, inventarierea integrală se efectuează o dată pe an, în scopul verificării şi conformării datelor contabile cu existenţa efectivă a mijloacelor întreprinderii. Inventarierea mijloacelor fixe, activelor nemateriale, stocurilor de mărfuri şi material, mijloacelor băneşti la data îndeplinirii acesteia se efectuează pe locuri de aflare şi pe gestionari, unde se păstrează bunurile, prin înregistrarea soldurilor acestora în listele de inventariere. În baza listei de inventariere şi datelor contabile se întocmesc situaţii comparative în care se confruntă soldurile efective cu cele din contabilitate şi se determină rezultatele inventarierii.

Inventarierea decontărilor cu debitorii şi creditorii constă în verificarea situaţiei decontărilor conform documentelor. Verificarea decontărilor se efectuează prin expedierea în adresa tuturor debitorilor a extraselor din conturile analitice. Debitorii le confirmă sau comunică obiecţiile ce le au. Dacă în urma confruntării decontărilor s-a constatat că creanţele sunt ireale (întreprinderea este lichidată şi nu are succesori, a expirat termenul de prescripţie, debitorul nu recunoaşte datoriile etc.), la contabilitate se întocmesc liste privind creanţele compromise. Listele nominalizate se prezintă la comisia de inventariere pentru a fi examinate. În baza avizului comisiei, datoriile la care a expirat termenul de prescripţie, precum şi cele adjudecate de judecată, dar neîncasate în legătură cu insolvabilitatea debitorului se anulează pe seama cheltuielilor comerciale. Datoriile nereclamate se înregistrează în componenţa venitului întreprinderii.

Dacă în evidenţa financiară pe unele conturi de pasiv privind decontările s-au format solduri debitoare (decontările cu personalul, bugetul, furnizorii, organele de asigurări etc.), aceste solduri se trec în conturile de activ corespunzătoare pentru evidenţa creanţelor. De exemplu, dacă în urma plăţilor în plus achitate pentru asigurările sociale la contul 533 “Datorii privind asigurările” s-a format un sold debitor, atunci la finele perioadei de gestiune aceste sume se reflectă la creanțe:

Debit contul 233 “Creanţe curente privind asigurările” Credit contul 533 “Datorii privind asigurările”.Dacă se formează un sold creditor în conturile de activ privind decontările, acesta se trece în conturile respective de pasiv şi

în bilanţ va fi reflectat în componenţa datoriilor. De exemplu, trecerea sumelor transferate la buget în avans în contul perioadelor viitoare se reflectă prin înregistrarea contabilă:

Debit contul 225 “Creanţe ale bugetului” Credit contul 534 “Datorii față de buget”.Inventarierii se supun veniturile şi cheltuielile anticipate prin trecerea cotei respective la veniturile şi cheltuielile perioadei

curente în conformitate cu calculele necesare. Rezultatele inventarierii se examinează de comisia de inventariere şi se întocmesc procese-verbale în baza cărora se fac

înregistrări în conturile contabile privind reflectarea plusurilor la venituri, iar lipsurilor la pierderi.În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea, inventarierea se efectuează în baza documentelor:

Ordin privind efectuarea inventarierii Declaraţia întocmită de fiecare gestionar Procesul-verbal de sigilare

Elementele de activ şi datorii supuse inventarierii se înscriu în formularele-tip: 1) INV-1 “Lista de inventariere a imobilizărilor” 2) INV-2 “Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ-valorică)” 3) INV-3 “Lista de inventariere a stocurilor (valorică)”

6

4) INV-4 “Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi” 5) INV-5 “Lista de inventariere a activelor în curs de execuţie” 6) INV-6 “Lista de inventariere a animalelor înregistrate separat” 7) INV-6.1 “Lista de inventariere a animalelor înregistrate în grup” 8) INV-7 “Proces-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti” 9) INV-8 “Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special” 10) INV-10 “Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor” În rezultatul constatării lipsurilor şi plusurilor se întocmeşte INV-11 “Registru de verificare a rezultatelor inventarierii” Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele inventarieriiSoldurile efective ale creanţelor şi datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9 “Extras de cont” sau

acte de verificare a decontărilor reciproce. Recuperarea benevolă a prejudiciului material se efectuează în baza acordului dintre entitate şi persoana vinovată:

- entitatea emite Acordul de recuperare, - persoana vinovată prezentă Angajamentul de plată.

Închiderea conturilor constituie etapa a treia, fiind un proces care include pregătirea conturilor pentru înregistrarea operaţiunilor perioadei de gestiune următoare. Pentru determinarea rezultatelor financiare, soldurile conturilor claselor 6 “Venituri” şi 7 “Cheltuieli” se trec în contul 351 “Rezultat financiar total”, care se utilizează exclusiv în procesul de închidere a conturilor. Suma diferenţei dintre rulajul debitor şi cel creditor al acestui cont după reflectarea impozitului pe venit se trece la contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”. La începutul anului următor celui de gestiune soldul din contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” se reflectă în contul 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi.

La etapa a patra constă în întocmirea Cărţii Mari şi Balanţei de verificare. Etapa a cincea constă în întocmirea rapoartelor financiare simplificate. Bilanţul se completează în baza soldurilor

conturilor din clasele 1-5. Situația de profit şi pierdere se întocmeşte conform datelor rulajelor debitoare ale cheltuielilor şi creditoare ale veniturilor.

Bilanţul este un raport privind situaţia patrimonială şi financiară la data de raportare, care este compus din activ şi pasiv. Activul reprezintă mijloacele economice pe care le posedă întreprinderea reflectate în soldul conturilor de activ, iar pasivul reprezintă obligaţiile întreprinderii, care servesc ca surse de formare a activelor, reflectate în soldul conturilor de pasiv. Între activul şi pasivul bilanţului există o egalitate asigurată de principiul dublei înregistrări a operaţiilor economice.

Situația de profit şi pierdere cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii care caracterizează activitatea în perioada de gestiune şi care reflectă veniturile, cheltuielile şi rezultatul financiar. La întocmirea lui se foloseşte metoda specializării exerciţiilor, ceea ce înseamnă că veniturile şi cheltuielile sînt atribuite perioadei în care au fost efectuate operaţiile în cauză, indiferent de momentul încasării sau plăţii mijloacelor respective. Întocmirea raportului constă în completarea fiecărui rînd din col.3 „perioada de gestiune” în baza rulajelor conturilor contabile corespunzătoare ale clasei VI “Venituri” şi clasei VII “Cheltuieli”.

La întocmirea situației de profit şi pierderi se aplică următoarele reguli:- datele înscrise în raport sunt cumulate de la începutul anului până la sfârşitul perioadei de raportare;- veniturile şi cheltuielile se recunosc în baza metodei contabilităţii de angajamente;- veniturile şi cheltuielile se înregistrează în baza principiului concordanţei aferente aceloraşi tranzacţii într-o perioadă de

gestiune;- pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanţa întreprinderii este necesară respectarea principiului conectării

cheltuielilor la venituri, adică din momentul contabilizării unui venit în contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze şi toate cheltuielile care au contribuit la obţinerea venitului respectiv;

- conturile înscrise în raport trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate.

Tema 4: Particularităţile impozitării întreprinderilor mici şi mijlociiÎntreprinderile micului business fac parte din contribuabilii, care achită în bugetul statului impozite şi taxe aferente

activităţii desfăşurate. Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, subiectele şi obiectele impunerii sînt reglementate de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea bugetului de stat pentru anul respectiv şi alte acte normative.

Un loc important în cadrul decontărilor cu bugetul din categoria impozitelor şi taxelor generale de stat îl ocupă impozitul pe venit. Conform Codului fiscal şi Legii bugetului de stat pentru anul respectiv, impozitul pe venit a persoanelor juridice se determină aplicînd cota procentuală a impozitului pe venit la mărimea venitului impozabil.

La întreprinderile micului business contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii se reflectă în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, în cazul în care agentul economic este înregistrat drept plătitor TVA. La procurarea bunurilor şi serviciilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, suma TVA aferentă se trece în Debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. Suma TVA de plătit la buget se va calcula lunar ca diferenţă dintre TVA reflectată în Creditul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” şi TVA din Debitul acestui cont.

Dacă la întreprinderea micului business s-a format sold debitor privind TVA la contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” suma respectivă se va trece la creanţele privind decontările cu bugetul în contul perioadelor viitoare:

Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.Întreprinderile producătoare şi importatoare de mărfuri supuse accizelor nu fac parte din categoria agenţilor economici ai

micului business. Din categoria impozitelor şi taxelor locale calculate şi achitate de întreprinderile micului business fac parte: impozitul pe

bunurile imobiliare; taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa pentru apă; taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale; taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor şi altele.

Calcularea taxelor şi impozitelor se reflectă prin înregistrarea contabilă:

7

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” Credit contul 534 „Datorii față de buget”.Achitarea taxelor şi impozitelor se reflectă prin înregistrarea contabilă:Debit contul 534 “ Datorii față de buget” Credit contul 242 “Conturi curente în monedă naţională”.

Codul Fiscal Capitolul 71 REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI SUBIECŢI AI SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

[Cap.71 introdus prin Legea nr.267 din 23.12.2011, în vigoare 13.01.2012] Articolul 541. Subiecţii impunerii(1) Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor

ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.(2) Agenţii economici care corespund prevederilor alin.(1) şi care, la situaţia din 31 decembrie a perioadei fiscale

precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol.

(3) Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, la situaţia din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100000 la 600000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de T.V.A.

(4) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.

(5) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, au încetat a fi plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol din momentul menţionat la art.113 alin.(4).

(6) Agenţii economici care aplică regimul de impozitare conform prezentului capitol utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap.6 din prezentul titlu.

 Articolul 541/1. Perioada fiscală(1) Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul din activitatea operaţională.(2) Pentru agenţii economici nou-creaţi, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării agentului economic şi

pînă la finele anului calendaristic.(3) Pentru agenţii economici lichidaţi sau reorganizaţi, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului

calendaristic şi pînă la data radierii agentului economic din Registrul de stat.(4) Prin derogare de la prevederile alin.(1) al prezentului articol, pentru agenţii economici specificaţi la art.541 alin.(4),

perioadă fiscală privind aplicarea regimului de impozitare conform prezentului capitol se consideră perioada de la începutul anului calendaristic şi pînă la data înregistrării acestora ca plătitori de T.V.A.

(5) Prin derogare de la prevederile alin.(1) al prezentului articol, pentru agenţii economici specificaţi la art.541 alin.(5), perioadă fiscală privind aplicarea regimului de impozitare conform prezentului capitol se consideră perioada de la data la care aceştia au încetat a fi plătitori de T.V.A. şi pînă la sfîrşitul anului calendaristic.

 Articolul 542. Obiectul impuneriiObiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare. Articolul 543. Cota de impozit. Cota impozitului pe venit constituie 3% din obiectul impunerii. Articolul 544. Modul de calculare, achitare şi declarare(1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activitatea

operaţională.(2) Calcularea impozitului se efectuează trimestrial. Achitarea la buget se efectuează în termen de o lună de la încheierea

trimestrului corespunzător.(3) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 31 martie a anului următor perioadei fiscale de

declarare.(4) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul Finanţelor. Articolul 15. Cotele de impozitSuma totală a impozitului pe venit se determină:a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 26700 lei;- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 26700 lei;b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea

venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti

(de fermier) şi întreprinzătorilor individuali. Cota impozitului pe venit - 3% din venitului din activitatea operaţională (contul 611, 612).Calcularea impozitului se efectuează trimestrial. Achitarea la buget se efectuează în termen de o lună de la încheierea trimestrului corespunzător. Agenţii economici care la 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din

activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare din venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare.

Agenţii economici care la 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100000 la 600000 lei pot alege regimul de impozitare:

1. Venitul operaţional obţinut în perioada fiscală de declarare,

8

2. Venitul mpozabil - regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de TVA. Venit din activităţi operaţionale

pînă la 100000 lei 100000 - 600000 lei mai mult 600000 lei

Impozit 3 % 1) 3%2) 12%

12%

Declaraţia Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională

- Darea de seamă privind IVO - Declaraţia cu privire la impozitul pe venit

Declaraţia cu privire la impozitul pe venit

Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională se prezintă pînă la 31 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare.

Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (modificată prin Hotărîrea guvernului nr.596 din 13.08.2012) se prezintă pînă la 31 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare

Impozitului pe venit - 3% din venitului din activitatea operaţională Contul 611 Venituri din vînzări (activitatea de bază)

- Vînzarea mărfurilor, produselor- Prestarea serviciilor (reparaţie, transport, comunicaţii)- Executarea slucrărilor de construcţie-montaj- Operaţiuni de arendă Contul 612 Alte venituri operaţionale (nu constituie activitate de bază) - Vînzarea şi ieşirea activelor curente- Venituri din arenda operaţională- Plusurile de active curente, recuperarea prejudiciului material- Amenzi, penalităţi, despăgubiri primite- Decontarea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat

Calcularea şi achitarea impozitului pe venit se reflectă în baza Notei contabile prin înregistrările contabile: 1. Calcularea impozitului pe venit pe fiecare trimestru:

Dt 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”;

2. transferarea la buget datoriilor privind impozitul pe venit: Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”;

3. Decontarea cheltuielilor privind impozitul pe venit la finele anului: Dt 351 “Rezultat financiar total” Ct 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

4. Înregistarea profitului (excedentului): Dt 351 "Rezultat financiar total" Ct 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”

Înregistarea pierderii deficitului: Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune” Ct 351 "Rezultat financiar total".

Calcularea amenzilor şi sancţiunilor la impozite şi taxe se reflectă:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 534 „Datorii față de buget”

Achitarea amenzilor şi sancţiunilor la taxe şi impozite: Dt 534 “Datorii față de buget” Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională”.

Tema 5: Particularităţile evidenţei la entităţi conform Standardului Internaţional de Raportare Financiară pentru întreprinderile mici şi mijlocii (SIRF pentru ÎMM –uri)

5.1.Dispoziţii generale despre întreprinderile mici şi mijlocii5.2.Particularităţile evidenţei conform prevederilor SIRF pentru ÎMM -uri

5.1.Dispoziţii generale despre întreprinderile mici şi mijlociiStandardul Internaţional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (SIRF pentru IMM-uri)International Financial Reporting Standard for Small and Medium-sized Entities (IFRS for SMEs)SIRF pentru IMM-uri a fost publicat în iulie 2009, fiind emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de

Contabilitate (IASB). Traducerea în limba română a IFRS pentru IMM-uri inclus în această publicaţie a fost aprobată de un Comitet de revizuire numit de IASCF. Traducerea în limba română este publicată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) în România cu permisiunea IASCF. Drepturile de autor asupra traducerii în limba română aparţin IASCF.

Standardul este compus din 35 de secţiuni majoritatea dintre ele avînd caracter de standard aparte, cu excepţia secţiunilor 1 şi 2, în care se prezintă noţiunile de întreprinderi mici şi mijlocii, concepte şi principii generale.

Secţiulnile SIRF pentru IMM-uri sunt prezentate în tabelul 1.Tabelul 1

9

Tabel de concordanţă

Nr. secţiunilor

Secţiunile din SIRF pentru IMM-uri Surse

1 Întreprinderi mici şi mijlocii -2 Concepte şi principii Cadrul general al IASB, IAS 1 Prezentarea situaţiilor

financiare3 Prezentarea situaţiilor financiare IAS 14 Situaţia poziţiei financiare IAS 15 Situaţia rezultatului global şi situaţia veniturilor şi

cheltuielilorIAS 1

6 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia rezultatului global şi a rezultatelor reportate

IAS 1

7 Situaţia fluxurilor de trezorerie IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie8 Notele la situaţiile financiare IAS 19 Situaţii financiare individuale şi consolidate IAS 27 Situaţii financiare consolidate şi individuale10 Politici contabile, estimări şi erori IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor

contabile şi erori11 şi 12 11 Instrumente financiare de bază şi

12 Alte aspecte legate de instrumentele financiareIAS 32 Instrumente financiare: prezentare, IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare, IFRS 7 Instrumente financiare: informaţii de furnizat

13 Stocuri IAS 2 Stocuri14 Investiţii în entităţile asociate IAS 28 Investiţii în entităţile asociate15 Investiţii în asocierile în participaţie IAS 31 Interese în asociere în participaţie16 Investiţii în asocierile în participaţie IAS 40 Investiţii imobiliare17 Imobilizări corporale IAS 16 Imobilizări corporale18 Imobilizări necorporale, altele decît fondul

comercialIAS 38 Imobilizări necorporale

19 Combinări de întreprinderi şi fond comercial IFRS 3 Combinări de întreprinderi20 Contracte de leasing IAS 17 Contracte de leasing21 Provizioane şi contingenţe IAS 37 Provizioane, datorii contingente şi active

contingente22 Datorii şi capitaluri IAS 1, IAS 3223 Venituri IAS 11 Contracte de construcţie, IAS Venituri24 Subvenţii guvernamentale IAS 20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi

prezentare informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală

25 Costurile îndatorării IAS 23 Costurile îndatorării26 Plata pe bază de acţiuni IFRS 2 Plata pe bază de acţiuni27 Deprecierea activelor IAS 2, IAS 36 Deprecierea activelor28 Beneficiile angajaţilor IAS 19 Beneficiile angajaţilor29 Impozitul pe profit IAS 12 Impozitul pe profit30 Conversia valutară IAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar31 Hiperinflaţia IAS 29 Raportarea financiară în economiile

hiperinflaţioniste32 Evenimentele ulterioare finalului perioadei de

raportareIAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare

33 Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate IAS 24 Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate

34 Activităţi specializate IAS 41 Agricultura, IFRS 6 Explorarea şi evaluarea resurselor minerale

35 Tranziţia la IFRS pentru IMM-uri IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară

Elaborarea Standardului pentru IMM-uri a durat o perioadă de timp îndelungată: iniţierea proiectului a început în 2001, iar publicarea în 2009.

Din Bazele pentru concluzii reesă că grupul de lucru, Consiliul au făcut un lucru enorm în vederea elaborării Standardului pentru IMM-uri. Pe tot parcursul au fost organizate discuţii şi mese rotunde privind conţinutul proiectului. Din iulie 2003 şi pînă la publicarea proiectului de expunere în februarie 2007 problemele au fost puse în discuţii de către Consiliu la 31 de întîlniri publice. Din diferite ţări au parvenit un şir de comentarii şi propuneri, care au fost luate în vedere. Totuşi în 2009 Consiliul pentru IFRS a aprobat acest Standard cu un vot de 13 membri "pro" şi 1 "contra".

Deseori s-a pus întrebarea, inclusiv şi de acel membru care a votat împotrivă, despre necesitatea elaborării Standardului pentru IMM-uri. Însă Consiliul a argumentat această necesitate în primul rînd specificînd nevoile utilizatorilor rapoartelor financiare pentru IMM-uri, care diferă de cele a utilizatorilor rapoartelor financiare generale: ei sunt mai mult interesaţi de fluxurile de trezorerie pe termen scurt, de lichiditate, de rigurozitatea bilanţului şi de acoperirea dobînzilor decît de informaţiile

10

destinate elaborării previziunilor fluxurilor de trezorerie, profilului şi valoarea acestora pe termen lung. În afară de aceasta IMM-rile obţin adesea capital de la fondatori, de la directori şi furnizori, care pun activele sale personale că ele să poată obţine finanţare bancară. Totodată Consiliul a considerat că raportul cost-beneficiu tot s-a luat în considerare, avînd în vedere că IMM-rile trebuie să utilizeze un sistem de contabilitate mai simplificat, ce ar induce la micşorarea cheltuielilor de ţinere a contabilităţii.

În SIRF pentru IMM-uri au fost efectuate simplificări în recunoaşterea şi evaluarea unor elemente contabile, care sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2Unele metode prevăzute în SIRF pentru IMM-uri în comparaţie cu IFRS

Elementul contabil Metode prevăzute în IFRS Metode prevăzute în SIRF pentru IMM-uri

1. Instrumente financiare Sunt evaluate la valoarea justă (IAS-39) Cele care îndeplinesc criteriile specifice sunt evaluate la cost sau la cost amortizat. Toate celelalte - la valoarea justă

2. Fondul comercial cu durată de viaţă nedeterminată

Calculul anual al valorii recuperabile (IRS-36)

Se stabileşte o durată de viaţă utilă de maxim 10 ani de amortizare. Este evaluat pentru depreciere

3. Cheltuielile de cercetare - dezvoltare

Cheltuielile de cercetare se trec la cheltuieli curente atunci cînd apar, iar cheltuielile pentru dezvoltare în cazul cînd proiectul este considerat a fi viabil din punct de vedere comercial - se capitalizează (IAS-38)

Toate cheltuielile de cercetare - dezvoltare se înregistrează la cheltuieli curente atunci cînd apar

4. Investiţiile în entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

Evaluarea prin metoda punerii în echivalenţă sau prin consolidarea proporţională (IAS-28)

Evaluarea prin metoda costului. Doar în cazul cînd pentru o investiţie există o cotaţie de preţ publicată - la valoarea justă

5. Active imobilizate deţinute pentru vînzare

Evaluarea la cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă. Activul nu se amortizează (IFRS-5)

Nu recomandă separarea activelor pentru ţinerea în vederea vînzării, dar sunt supuse deprecierii

6. Costurile îndatorări Capitalizarea direct atribuibilă achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung (IAS-23)

Înregistrarea la cheltuieli

7. Impozitul pe profit Contabilizarea impozitului pe profit cu abordarea diferenţelor temporare şi divizarea acestuia în:- impozite curente de plătit- impozite amînate (IAS-12)

Aplicarea unei rate diferite de impozitare profitului distribuit şi nedistribuit

8. Diferenţe de curs valutar în costul elementelor monetare

La cedarea investiţiei se reclasifică de la capitalul propriu la profit sau pierdere (IAS -21)

La cedarea investiţiei nu se reclasifică la profit sau pierdere

9. Evaluarea activelor bugetare şi produselor agricole

La valoarea justă (IAS-41) Se recomandă utilizarea valorii juste atunci cînd ea este uşor de determinat

10. Plata pe bază de acţiuni Tranzacţiile cu plată pe bază de acţiuni să fie evaluate în capitalul propriu (IFRS-2)

Se recunoaşte ca cheltuială, plăţile pe bază de acţiuni cu decontare în capitalul propriu

11. Subvenţii guvernamentale IAS 20 permite o serie de metode care nu sunt permise de SIRF pentru IMM

Toate subvenţiile sunt recunoscute la venit atunci cînd sunt îndeplinite condiţiile de performanţă şi sunt evaluate la valoarea justă a activelor primite sau de primit

12. Imobilizări corporale şi necorporale

Se prevăd examinări anuale ale duratei de viaţă utilă, valorii reziduale, metodei de depreciere sau de amortizare (IAS 16 şi IAS 18)

Nu se prevăd examinări anuale ale duratei de viaţă utilă, valorii reziduale, metodei de depreciere sau de amortizare

La sfîrşitul ediţiei se prezintă un tabel de concordanţă între secţiuni şi IAS (International Accounting Standards) sau IFRS (International Financial Reporting Standards) însă ea nu este asigurată complet, de exemplu în IFRS există doar un standard (IAS 1) dedicat raportării financiare generale, pe cînd în IFRS pentru IMM-uri - 4 secţiuni:

Secţiunea 3. Prezentarea situaţiei financiare,Secţiunea 4. Situaţia poziţiei financiare,Secţiunea 5. Situaţia rezultatului global şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor,Secţiunea 6. Situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia rezultatului global şi rezultatelor reportate.În acest context nu e clar de ce în secţiunile 5 şi 6 se repetă prezentarea situaţiei rezultatului global.Totodată trebuie de menţionat că în ordinea secţiunilor nu există nici o logică. Şi dacă pentru IAS-uri aceasta este un lucru

explicabil (deoarece ele au fost elaborate în parte în decurs de cîteva decenii), atunci în cazul Standardului pentru IMM-uri nu este un motiv concret. Nu poate fi înţeles de ce Secţiunile dedicate metodologiei contabilităţii unor elemente încep cu Instrumente financiare (secţ.11 şi 12), apoi urmează secţiunea 13 "Stocuri" şi din nou se trece la subiectul Investiţii: secţiunea 14 "Investiţii în entităţile asociate" şi secţiunea 15 "Investiţii în asocierile în participaţie". Există şi o secţiune care nu-i reprezentată nici de un IFRS sau IAS - 22 "Datorii şi capitalul propriu".

11

Obiectivul Fundaţiei IASB/IFRSAsigurarea pieţelor de capital integratoare mondiale cu un limbaj comun pentru raportare financiară

– La îndeplinirea acestui obiectiv, luaţi în considerare nevoile:– Entităţilor mici şi mijlocii; şi ale– Economiilor emergente.

Utilizarea standardelor IASBSIRF-uri complete impuse sau permise pentru raportare financiară companiilor de enteres public.SIRF pentru IMM-uri peste 70 jurisdicţii deja permit sau impun utilizarea acestuia sau planifică s-o facă în următorii 3 ani. Adoptarea SIRF pentru IMM-uri: Exemple

• America de Sud: Argentina, Brazilia, Chile, Guyana, Peru, Surinam, Venezuela• Insulele Caraibe: Antigua & Barbuda, Aruba, Bermuda, Bahamas, Barbados, Insulele Cayman, Dominica,

Republica Dominicană, Guadalupe, Jamaica, Montserrat, St Kitts-Nevis, St Lucia, Trinidad • America Centrală: Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama• Africa: Africa de Sud, Botswana, Egipt, Etiopia, Ghana, Kenya, Lesotho, Malawi, Mauritius, Namibia, Nigeria,

Sierra Leone, Tanzania, Swaziland, Uganda, Zimbabwe • Asia: Cambodgia, Fiji, Hong Kong, Malaezia, Myanmar, Nepal, Filipine, Singapore, Sri Lanka• Orientul Mijlociu: Iordania, Liban, Palestina, Qatar• Eurasia: Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Turcia • Europa: Bosnia, Macedonia. Disponibil pentru utilizare în Elveţia. Planificat: Marea Britanie, Irlanda,

Danemarca, Letonia. Altele studiază. Notaţi că Comisia Europeană în prezent se consultă în privinţa SIRF pentru IMM-uri.

• America de Nord: Disponibil pentru utilizare în Statele Unite, Canada Beneficiile SIRF pentru IMM-uri:

• Îmbunătăţirea accesului la capital, care reprezintă problema numărul unu aferentă IMM-urilor • Îmbunătăţirea comparabilităţii • Îmbunătăţirea calităţii de raportare în comparaţie cu GAAP-urile naţionale existente • Reducerea poverii pentru entităţile din jurisdicţii în care acum sunt impuse SIRF-urile complete sau GAAP-uri

naţionale complete • Alte beneficii:

-Ajutor de implementare din partea IASB-Stabilitate: Actualizare doar o dată la fiecare trei ani (dacă este necesar)-Manuale disponibile, Programe software disponibile, Programe de instruire comerciale.

Descărcări gratuite de la Fundaţia SIRF /IASB:SIRF pentru IMM-uri (standard complet, traduceri): http://go.ifrs.org/IFRSforSMEsMateriale de instruire (35 module): http://go.ifrs.org/smetrainingModule de instruire PowerPoint (20 prezentări PPT): http://go.ifrs.org/trainingpptsPrezentări ale Consiliului şi personalului: http://go.ifrs.org/presentationsBuletin informativ actualizat: http://go.ifrs.org/smeupdate Q&A ale grupului de implementare: http://go.ifrs.org/smeig

SIRF pentru IMM-uri permite simplificarea şi întomirea raportări financiare mai bune:• 230 pagini • SIRF simplificat, însă construit pe baza SIRF• Conceput special pentru IMM-uri • Recunoscut la nivel internaţional • Personalizat pentru IMM-uri

- nevoile utilizatorului de informaţii ce ţin de fluxul de numerar - Costuri şi capabilităţi ale IMM-urilor.

SIRF pentru IMM-uri este totalmente autonom. Unica opţiune “de rezervă” pentru SIRF-urile complete este opţiunea de a utiliza IAS 39 în loc de secţiunile privind instrumentele financiare ale SIRF pentru IMM-uri .

5.2.Particularităţile evidenţei conform prevederilor SIRF pentru ÎMM -uriSecţiunea 1 – Întreprinderi mici şi mijlocii

• Defineşte IMM-urile după cum sunt utilizate de IASB:– nu poartă răspundere publică, şi – publicarea situaţiilor financiare cu scop general pentru utilizatori externi

• Întreprinderile listate (de enteres public) nu-l pot folosi, indiferent de mărimea lor Secţiunea 2 – Concepte şi principii

• Obiectivul situaţiilor financiare cu scop general• Caracteristici calitative • Defineşte activul, pasivul, capitalul propriu, veniturile şi cheltuielile• Principii de recunoaştere şi măsurare• Îndrumare în cazul în care o problemă specifică nu este abordată în SIRF pentru IMM-uri• Principii pentru compensare

Secţiunea 3 – Prezentarea situaţiilor financiare• Prezentare echitabilă/justă: se presupune să rezulte în cazul în care urmează SIRF pentru IMM-uri (poate exista

necesitatea dezvăluirilor suplimentare)• Conformarea statului cu SIRF pentru IMM-uri doar în cazul în care situaţiile financiare sunt pe deplin conforme • Cel puţin un an comparativ al situaţiilor financiare şi datele notate

12

• Defineşte un set complet de situaţii financiare (a se vedea Secţiunile 4-8) Secţiunea 4 – Situaţia poziţiei financiare

• Mai poate fi numită şi ‘bilanţ’• Divizarea curentă/ne-curentă nu este necesară în cazul în care entitatea ajunge la concluzia că abordarea de

lichiditate este mai potrivită• Unele elemente-rânduri minime• Unele elemente care ar putea fi prezente în situaţie/raporty sau în note• Nu sunt autorizate doar ordinea, formatul şi titlurile

Secţiunea 5 – Situaţia rezultatului global şi situaţia veniturilor• Abordarea unei singure situaţii sau cu două situaţii • Nu există descriptor al ‘elementului extraordinar’ • Trebuie să separe operaţiunile întrerupte • Trebuie să prezinte sub-totalul profitului sau pierderii în cazul în care entitatea deţine elemente ale altui rezultat global • Doar elementele altui rezultat global

– unele câştiguri şi pierderi de schimb valutar – unele schimbări în valoarea justă a instrumentelor de acoperire/de hedging– unele câştiguri şi pierderi actuariale

Secţiunea 6 – Situaţia modificărilor capitalurilor proprii• Pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii se reconciliază bilanţul de deschidere şi închidere arătând:

– profitul sau pierderea– tranzacţii cu proprietarii în calitatea lor de proprietari

– emiterile de acţiuni – tranzacţiile cu acţiunile de trezorerie – dividende şi alte distribuiri – modificările participaţiilor în capitalurile proprii ale filialelor care nu au drept rezultat pierderea

controlului Secţiunea 7 – Situaţia fluxurilor de numerarOpţiunea de a utiliza pentru a prezenta fluxurile de numerar de exploatare poate fi utilizată:

– metoda indirectă, sau – metoda directă

Secţiunea 8 – Note• Dezvăluirea bazei de întocmire (de exemplu, SIRF pentru IMM-uri) • Rezumat al politicilor contabile semnificative

– informaţii privind raţionamentele– informaţii privind principalele surse de incertitudine a estimării

• Informaţii de susţinere pentru elementele prezentate în situaţiile financiare • Alte dezvăluiri de informaţii

Secţiunea 9 – Consolidare• Consolidarea este necesară în cazul relaţiei cu societatea mamă cu excepţia:

– Filiala a fost dobândită cu intenţia cedării într-un interval de un an – Societatea mamă este ea însăşi o filială şi societatea sa mamă sau societatea sa mamă finală se conformează

IFRS-urilor complete sau a SIRF pentru IMM-uri • Baza consolidării: controlul

Secţiunea 10 – Politici contabile• În cazul în care SIRF pentru IMM-uri abordează a problemă, trebuie să urmeze SIRF pentru IMM-uri• Specificarea ierarhiei pentru a determina politicile contabile în cazul în care SIRF pentru IMM-uri nu abordează o

problemă• Modificări în politicile contabile:

– dacă sunt autorizate, urmează îndrumările tranzitorii din momentul autorizării– dacă voluntare, aplicare retrospectivă

• Modificarea estimărilor contabile: prospectiv• Corectări ale erorilor din perioadele anterioare: retrospectiv

Secţiunea 11 – Instrumente financiare de bază• Specifică care instrumente financiare sunt instrumente financiare de bază (adică, în domeniul de aplicare al Secţiunii 11)• Esenţial un model bazat pe costul amortizat

– cu excepţia valorii juste prin profit sau pierdere pentru investiţiile de capital cu preţul oferit sau a căror valoare justă poate fi evaluată fiabil în alt mod

• Îndrumări privind valoarea justă şi metoda dobânzii efective• Opţiunea de a urma IAS 39 în locul Secţiunilor 11 & 12

când este urmat IAS 39, se fac dezvăluirile conform Secţiunilor 11 & 12 (nu dezvăluirile SIRF 7)Secţiunea 12 – Alte instrumente financiare

• Instrumentele financiare care nu se conţin în Secţiunea 11 sunt la valoare justă prin profit sau pierdere—inclusiv – investiţii în acţiuni convertibile şi preferenţiale şi ordinare care nu pot fi lichidate înainte de scadenţă – opţiuni, contracte forward, swap-uri, şi alte derivative – active financiare care de altfel ar fi în Secţiunea 11 însă deţin prevederi ‘exotice’ care ar putea cauza

câştiguri/pierderi titularului sau emitentului Contabilitate de acoperireSecţiunea 13 – Stocuri

13

• Măsurarea cel puţin a: – costului– preţului estimat de vânzare minus costurile de finalizare şi vânzare

• Costul poate fi– Identificare specifică în anumite cazuri, ex. în cazul în care elementele nu sunt, în mod obişnuit,

interschimbabile– FIFO sau costul mediu ponderat pentru altele

Secţiunea 14 – Entităţile asociate• Opţiunea utilizată:

– Modelul costului (cu excepţia cotaţiei de preţ publicate, în acest caz se contabilizează la valoarea justă în profit şi pierdere)

– Metoda punerii în echivalenţă – Valoare justă în profit sau pierdere (dacă este imposibil, atunci se utilizează costul) Notă: Costul şi modelele FV (VJ) nu sunt permise de IAS 28

Secţiunea 15 – Asocierile în participaţie / întreprinderi mixte• Opţiunea de utilizare:

– Modelul costului (cu excepţia cotaţiei de preţ publicate, atunci trebuie să fie contabilizată la valoarea justă în profit şi pierdere)

– Metoda punerii în echivalenţă – Valoarea justă în profit sau pierdere (dacă imposibil, atunci se utilizează costul)

• Consolidarea proporţională este interzisă Notă: Costul şi modelele FV nu sunt permise de IAS 31.

Consolidarea proporţională este permisă de IAS 31.Secţiunea 16 – Investiţii imobiliare

• Dacă valoarea justă poate fi evaluată fiabil continuu fără cost sau efort nesolicitat, se contabilizează la valoarea justă în profit sau pierdere

• În caz contrar, proprietăţile imobiliare trebuie să fie contabilizate drept proprietate, imobilizări corporale folosind Secţiunea 17

Notă: Alegerea politicii contabile IAS 40 modelul cost–amortizare–depreciere sau valoarea justă în profit şi pierdere

Secţiunea 17 – Imobilizări corporale (PP&E)• Modelul cost istoric–amortizare–depreciere • Amortizarea componentei pentru părţi majore ale unui element de PP&E, care au ‘modele de consum al beneficiilor

economice ce diferă în mod semnificativ ’• Revizuirea duratei de viaţă utilă, valorii reziduale, ratei de amortizare doar în cazul unei schimbări semnificative în activ

sau în modul de utilizare al acestuia • Testarea deprecierii (a se vedea Secţiunea 27)

Notă: Modelul de reevaluare este permis de IAS 16 Secţiunea 18 Imobilizări necorporale altele decât fondul comercial/goodwill

• Modelul cost istoric–amortizare–depreciere • Nici o recunoaştere a imobilizărilor necorporale generate pe plan intern • Amortizarea imobilizărilor necorporale care sunt achiziţionate separat, dobândite printr-o combinare de întreprinderi,

dobândite prin intermediul unui grant, dobândite prin schimbul cu alte active • Amortizarea pe durata de viaţă utilă. Dacă este imposibil de estimat viaţa utilă, atunci se utilizează 10 ani • Testarea deprecierii (a se vedea Secţiunea 27)

Notă: IAS 38 permite reevaluarea unor imobilizări necorporale şi interzice amortizarea imobilizărilor cu o viaţă nedeterminată Secţiunea 19 – Combinări de întreprinderi şi fond comercial/goodwill

• Metoda achiziţiei • Amortizarea fondului comercial. În cazul în care este imposibil de estimat viaţa utilă, atunci folosiţi 10 ani.• Testarea deprecierii (a se vedea Secţiunea 27)• Fond comercial negativ—în primul rând se reevaluează contabilitatea originală. Dacă este bine, atunci se creditează

imediat la profit şi pierderi Notă: Amortizarea fondului comercial este interzisă de IAS 38 Secţiunea 20 – Contracte de leasing

• Clasificare—contracte de leasing financiar sau operaţional• Măsurarea contractelor de leasing la valoarea mai scăzută dintre FV (VJ) şi interesul în proprietatea aflată sub contractul

de leasing şi valoarea prezentă a plăţilor minime de leasing• În cazul contractelor de leasing operaţional, nu forţaţi  recunoaşterea cheltuielilor în linie dreaptă dacă plăţile de

leasing sunt structurate pentru a compensa persoana care dă în arendă pentru inflaţia generală Secţiunea 21 – Provizioane şi contingenţe

• Recunoaşterea obligaţiei care rezultă dintr-un eveniment trecut care poate fi estimat în mod fiabil • Dezvăluirea (nu recunoaşterea) datoriei contingente • Măsurarea la cea mai bună estimare

– Număr mare de elemente – calcularea mediei ponderate – O singură obligaţie – rezultatul cel mai probabil ajustat

• Include o anexă cu exemple Secţiunea 22 – Datorii şi capitaluri proprii

14

• Îndrumări privind clasificarea unui instrument drept datorie sau capital propriu – instrumentul reprezintă o datorie în cazul în care emitentul ar putea fi obligat să plătească în numerar – cu toate acestea, în cazul în care poate fi lichidat de deţinător înainte de scadenţă, atunci este capital propriu

Secţiunea 23 – Venituri• Aceleaşi principii ca şi IAS 18 şi IAS 11

– Bunuri: Veniturile sunt recunoscute atunci când riscurile şi beneficiile sunt transferate, vânzătorul nu are nici o implicare continuă, măsurabilă

– Servicii şi contracte de construcţie: Recunoscute în baza procentului de finalizare • Principiul de măsurare este valoarea justă a contraprestaţiei primite sau de primit

Secţiunea 24 – Subvenţii guvernamentale• Toate evaluate la valoarea justă a activului primit sau de primit • Recunoaşterea drept venit

– imediat, în cazul în care nu sunt impuse condiţii de performanţă – în cazul condiţiilor, se recunosc atunci când condiţiile sunt îndeplinite

Notă: IAS 20 permite o gamă largă de metode de contabilizare a subvenţiilor guvernamentale. Secţiunea 25 – Costurile îndatorării

• Toate reflectate la cheltuieli când sunt suportate Notă: IAS 23 impune capitalizarea costurilor îndatorării referitoare la un activ în timpul construcţiei Secţiunea 26 – Plata pe bază de acţiuni

• Trebuie să recunoască• Estimeze la valoarea justă dacă este posibil• Dacă este imposibil de a determina valoarea justă a opţiunii sau unui alt instrument acordat, directorii entităţii trebuie să-

şi folosească raţionamentul pentru a aplica cea mai potrivită metodă de evaluareSecţiunea 27 – Deprecierea activelor

• Stocuri – cea mică valoare dintre cost şi preţul de vânzare minus costurile de producţie şi vânzare • Alte active – notarea valorii recuperabile, dacă e mai scăzută decât valoarea contabilă • Valoarea recuperabilă = cea mai mare dintre valoarea justă minus costurile de vânzare şi valoarea de utilizare • Secţiunea 27 nu cuprinde activele specificate

– de ex. impozitul amânat, beneficiile angajaţilor, activele financiare din Secţiunile 11 şi 12, investiţii imobiliare & active biologice contabilizate la valoare justă

Secţiunea 28 – Beneficiile angajaţilor (EB)• Recunoaşterea costului EB lacare angajaţii au primit dreptul pentru serviciile prestate entităţii în perioada de raportare

– obligaţiune, după deducerea sumelor care au fost plătite. Activ dacă a fost achitată în prealabil cheltuiala EB– cheltuială, cu excepţia cazului în care o altă secţiune solicită includerea costului în activ

(de ex., stocurile sau PP&E) Secţiunea 29 – Impozitul pe profitEtapele contabilizării impozitului pe profit:

1. Să recunoască impozitul curent 2. Să identifice care active şi datorii se aşteaptă să afecteze profitul impozabil dacă ar fi recuperate sau decontate pentru

valorile lor contabile 3. Să determine baza de impozitare a elementelor din (2) plus alte elemente care au o bază de impozitare deşi nu sunt

recunoscute (de ex. costul îndatorării sau R&D care este capitalizat în scopuri fiscale)4. Să calculeze orice diferenţe temporare, pierderi fiscale neîncasate, credite fiscale neîncasate 5. Să recunoască activele sau pasivele aferente impozitului amânat care rezultă din diferenţele temporare 6. Să evalueze activele sau pasivele aferente impozitului amânat

1. Utilizarea ratelor de impozitare aplicate 2. Luarea în considerare a rezultatelor posibile ale unei examinări de către autorităţile fiscale

2. Să recunoască un provizion de evaluare pentru activele aferente impozitului amânat (recuperare probabilă)3. Să aloce impozitul curent şi amânat componentelor aferente profitului sau pierderii, altor elemente ale rezultatului global

şi capitalurilor proprii Secţiunea 30 – Conversia valutară prevede modul de:

–determinare a monedei funcţionale a unei entităţi –măsurare a tranzacţiilor valutare –includere a operaţiilor valutare în declaraţii financiare –convertire într-o monedă de prezentareAceasta de asemenea specifică dezvăluirile.

Secţiunea 31 – Hiperinflaţia– O entitate trebuie să întocmească situaţii financiare generale ajustate la nivelul preţurilor atunci când moneda sa

funcţională este hiperinflaţionistă, mai mare aproximativ cu 100% pe parcursul a ei ani Secţiunea 32 – Evenimente ulterioare finalului perioadei de raportareExistă două tipuri de evenimente după finalul perioadei de raportare

– evenimente care conduc la ajustarea situaţiilor financiare― cele care asigură dovada condiţiilor care existau la finalul perioadei de raportare

– evenimente care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare― cele care sunt indicative a condiţiilor care au apărut la finalul perioadei de raportare

Nu există recunoaştere doar dezvăluireSecţiunea 33 – Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate

15

SF includ informaţii necesare pentru a atrage atenţia asupra posibilităţii ca poziţia financiară şi performanţa unei entităţi să fi fost afectate de existenţa părţilor afiliate şi de tranzacţiile şi soldurile scadente cu aceste părţi.

Evaluarea esenţei relaţiei, şi nu doar a formei sale juridice. Secţiunea 34 – Activităţi specializate

• Agricultură – utilizarea valorii juste pentru care valoarea justă poate fi determinată uşor, fără cost sau efort nesolicitat, în caz contrar se utilizează modelul costului istoric.

• Activităţi extractive• Aranjamente de concesiune a serviciilor

Secţiunea 35 – Adoptarea pentru prima dată• Întocmirea situaţiilor financiare pentru anul curent şi pentru un an înainte folosind SIRF pentru IMM-uri • Există însă multe derogări pentru redeclararea anumitor elemente • Şi o derogare generală pentru imposibilitate

Studiu de caz nr. 1SRL „Vet Service” (cu utilizarea sistemului contabil în partidă simplă)

SRL „Vet Service” este fondată de către 3 persoane – membri al unei familii la 10 mai 20__. Capitalul social constituie 5400 lei. Genul principal de activitate constă în prestarea serviciilor de asistenţă veterinară. Conform planului de afaceri se preconizează venit din prestarea serviciilor în sumă de 50 000 lei anual.

Conform politicii de contabilitate SRL „Vet Service” utilizează sistemul contabil în partidă simplă. Uzura mijloacelor fixe se calculează conform metodei prevăzute de legislaţia fiscală şi normelor aprobate pentru fiecare categorie de proprietate. Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor se efectuează în baza contabilităţii de angajamente.

Operaţiile economice efectuate în luna _____________ 20__:Nr. op.

Data Documentul Conţinutul operaţiilor economiceSuma(lei)

1 2 3 4 51. 10.05 Ordin de încasare a

numerarului nr.1, 2, 3Au fost depuse la contul curent în monedă naţională cotele de participare în capitalul social (3x1800)

5400,00

2. 06.09 Ordin de plată nr.1 Factura fiscală XT 2311432

Au fost procurate prin virament medicamente de la SRL ”Astra”, la suma inclusiv TVA 4062,50 lei. Momentul achitării coincide cu momentul recepţionării bunurilor materiale

4062,50

3. 11.09 Dispoziţie de încasare nr.4 Factură KL 071230

S-au prestat servicii de asistenţă veterinară gospodăriei ţărăneşti „Glia”. Achitarea s-a efectuat în numerar în momentul prestării serviciilor

1320,00

4. 11.09 Bon de consum 001 S-au consumat medicamente pentru servicii de asistenţă veterinară 140,00

5. 15.09 Factură KL 071231 S-au prestat servicii de asistenţă veterinară SA „Fermax”. Achitarea va fi efectuată timp de 3 zile lucrătoare

26500,00

6. 15.09 Bon de consum 002 S-au consumat medicamente pentru servicii de asistenţă veterinară 1014,30

7. 18.09 Ordin de plată nr.123 S-a încasat de la SA „Fermax” suma restantă la contul curent (op.5)

8. 27.09 Bon fiscal nr.8820, Factura fiscală LM 2334562, Decont de avans, Dispoziţie de plată nr.1

S-a restituit în numerar cheltuielile titularului de avans I.Șaratu pentru benzina procurată fără acordarea avansului spre decontare

590,00

9. 29.09 Borderou de calculare a salariilor

Se calculează salariul lucrătorilor pentru luna septembrie 7300,00

10. 29.09 Borderou de calculare a salariilor

Se calculează de la salariul lucrătorilor pentru luna septembrie:- CAS- PAM

11. 30.09 Foie de parcurs BP 027560

S-a reflectat consumul de benzină conform kilomerajului parcurs la prestarea serviciilor

243,75

12. 30.09 Notă contabilă S-a calculat impozitul din venitul operaţional

13. 10.10 Ordin de plată nr.4 S-a achitat de la contul curent impozitul din venitul operaţional

La sfîrşitul anului:18. 25.12 Ordin de plată nr.124 S-a primit de la gospodăria ţărănească „Ciobănel” un avans la contul

curent în monedă naţională pentru prestarea serviciilor de asistenţă veterinară

870,00

19. 28.12 Factură KL 071232 S-au prestat servicii de asistenţă veterinară gospodăriei ţărăneşti „Ciobănel”

870,00

20. 28.12 Bon de consum 003 S-au consumat medicamente pentru servicii de asistenţă veterinară 73,5022. 30.12 Listă de inventariere Conform datelor inventarierii la sfîrşit de an s-a constatat un stoc de 100

16

medicamente cu termen expirat23. 31.12 Notă contabilă S-a calculat impozitul din venitul operaţional

Se cere: - de înregistrat operaţiile în registrele contabile şi de calculat rezultatul financiar la sfîrşitul anului de gestiune.

Studiu de caz nr. 2SRL „Soare”

(utilizarea sistemului simplificat de raportare)

SRL „Soare” de la 01.01.2003 aplică sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea situațiilor financiare simplificate.SRL „Soare” efectuează reparaţia tehnicii de uz casnic. Achitarea pentru serviciile de reparaţie se efectuează în momentul

primirii şi predării tehnicii reparate clientului.SRL „Soare” arendează un local pentru secţia de reparaţie. Plata pentru arendă se calculează lunar şi este egală cu 960 lei,

inclusiv TVA. Plata pentru serviciile comunale conform facturii furnizorului constituie 300 lei, inclusiv TVA.La SRL „Soare” producţie în curs de execuţie nu există, deoarece reparaţiile tehnicii de uz casnic de obicei se efectuează pe

parcursul unei zile de lucru. Costul efectiv al serviciilor de reparaţie include valoarea pieselor de schimb, salariul lucrătorilor, contribuţiile la asigurări sociale, primele la asigurări medicale, plata pentru arendă şi serviciile comunale.

Numărul mediu anual de salariaţi – 5 persoane, inclusiv 2 fondatori, toate implicate la reparaţia tehnicii.SRL „Soare” nu este plătitor de TVA. În decursul anului 20__ impozitul pe venit se calculează de la venitul operaţional.Pentru evidenţa operaţiilor economice SRL „Soare” utilizează conturile contabile soldurile cărora sunt indicate în tabelul 2.

Tabelul 2Soldurile conturilor contabile ale SRL „Soare”

(lei)

Simbolul şi denumirea contuluiSoldul la 30.11.20__

Debit Credit211 „Materiale” 2 700241 „Casa” 300242 „Conturi curente în valută naţională” 16 240311 „Capitalul statutar” 10 000531 „Datorii privind decontările cu personalul” 4 000533 „Datorii privind asigurările” 1 240534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 1 700costul efectiv al serviciilor prestate 30680venit din prestarea serviciilor 34000731 suma impozitului pe venit calculat 1020

Total

Jurnalul cronologic al operaţiilor economice SRL „Soare” pe luna decembrie 20__Nr.op. Data Documentul Conţinutul operaţiilor economice

Suma,lei

Corespondenţa conturilor

Dt Ct1 2 3 4 5 6 7

72. 02.12. Ordin de eliberare a numerarului nr.12Dispoziţia de încasare nr.58

De la contul curent în monedă naţională se primesc în casă numerar pentru achitarea salariului

3 500

73. 02.12. Dispoziţii de plată nr.36-40

Se achită din casă salariul pentru luna noiembrie 20__

3 500

74. 05.12. Factura fiscală CR 4892353

Se procură piese de schimb la valoarea inclusiv TVA

3 840

75. 07.12. Ordin de plată nr.28-29 Se achită datoriile privind asigurările prin virament

1240

76. 09.12. Ordin de plată nr.31 Se transferă pentru serviciile comunale pentru luna noiembrie 20__

300

77. 12.12. Ordin de plată nr.32 Se achită de la contul curent în monedă naţională factura furnizorului pentru piesele de schimb primite (op.74)

78. 18.12. Dispoziţii de încasare nr.61-81, Facturi CN 183451-183471

Se încasează numerar de la clienţi pentru reparaţiile efectuate

18 000

79. 22.12. Dispoziţie de plată Se eliberează din casierie avans titularului de 900

17

Nr.op. Data Documentul Conţinutul operaţiilor economice

Suma,lei

Corespondenţa conturilor

Dt Ct1 2 3 4 5 6 7

nr.42 avans pentru procurarea pieselor de schimb80. 24.12. Factura fiscală

AG 5531624, bon fiscal nr. 423Decont de avans nr.25

Se primesc la depozit piese de schimb procurate de titularul de avans la valoarea inclusiv TVA

864

81. 24.12. Dispoziţie de încasare nr.60

Se rambursează în casierie suma avansului neutilizat de titularul de avans

82. 25.12. Dispoziţia de plată nr.43, chitanţa băncii

Din casierie se depune numerar încasate de la clienţi la contul curent în monedă naţională

15000

83. 29.12. Borderou de calculare a salariilor

Se calculează salariul lucrătorilor pe decembrie 20__

4400

84. 29.12. Borderou de calculare a salariilor

Se calculează:- CAS - PAM

85. 29.12. Borderou de calculare a salariilor

Se reţine din salariu:- impozitul pe venit- CIAS- PAM

450240140

86. 29.12. Contractul de arendă, factura arendatorului nr.6Factura fiscală BV 1285678

Se calculează plata pentru arenda secţiei de reparaţie pentru luna decembrie 20__

960

87. 30.12. Factura fiscală XZ 2730064

Se calculează cheltuielile pentru serviciile comunale

300

88. 30.12. Ordin de plată nr.33 Se transferă arendatorului plata pentru arenda secţiei

89. 30.12. Bonuri de consum nr. 58-78

Se reflectă costul pieselor de schimb utilizate la reparaţia tehnicii de uz casnic

4300

90. 30.12. Nota contabilă nr.7 (calculaţia)

Se casează costul efectiv a serviciilor de reparaţie al tehnicii de uz casnic

91. 30.12. Notă contabilă nr.6 Se calculează plata impozitului pe venit de la venitul operaţional pentru trimestrul IV

93. 30.12. Notă contabilă nr.8 Se decontează veniturile Se decontează cheltuielile

93. 30.12. Notă contabilă nr.8 Se reflectă rezultatul financiar din activitate la finele anului

Se cere: - de întocmit formulele contabile; - de calculat rulajele şi soldurile finale ale conturilor contabile;- de întocmit Bilanţul şi Situația de profit şi pierdere.

Balanţa de verificare a conturilor sinteticepe ________________20_

(în lei)Nr. şi denumirea contului

contabilSold la __________ (luna)

Rulaj la _________ (luna)

Sold la ________ (luna)

debit debit debit credit debit credit1 2 3 4 5 6 7

18

Total

Întocmit ______________ Verificat ________________

Bibliografie:I. Acte legislative şi normative:1. Legea contabilităţii nr. 113- ХVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial nr. 90-93 din 29.06.20072. Legea Republicii Moldova nr. 206-XVI din 07.07.2006 "Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. În: Monitorul Oficial nr. 126-130/605 din 11.08.20063. Codul Fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.1997, cu modificările şi completările ulterioare4. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul nr.60 din 29.05.2012. În: Monitorul Oficial nr.166-169/953 din 10.08.20125. Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate din 06.08.2013 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.177-181 din 16.08.2013.6. Ordinul Ministerului Finanţelor nr.119 privind aprobarea Planului general de conturi contabile din 06.08.2013 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.177-181 din 16.08. 2013.7. Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.233-237 din 22.10.2013.II. Manuale, monografii şi lucrări didactice1. Contabilitate financiară. Coord. Nederiţa A. Ed. a II-a, Chişinău, ASEM, 20032. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform SNC şi Codului fiscal. Chişinău: Contabilitate şi audit, 20073. Ghidul contabilului cooperativei agricole de întreprinzător, Chişinău, 20024. Ipati G. Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (îndrumar practic), Chişinău, 20035. Nae C., Pleşea D. Noua contabilitate a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a microîntreprinderilor, Braşov, ed. Ecran Magazin, 20036. Şarcov P., Ipati G. Impozitarea şi facilităţile fiscale pentru micul business din Republica Moldova: Ghid pentru întreprinzători, Chişinău, BIZRO, 2003III. Articole din ediţii periodice1. Griciuc P., Severin V. Privind autentificarea semnăturii conducătorului gospodăriei ţărăneşti pe factura fiscală şi dările de seamă fiscale. În: Contabilitate şi audit, 2011, nr.5, p.19-20 2. БЕЖАН Г. О применении налога на доход от операционной деятельности. În: Contabilitate şi audit, 2012, nr.3, p.19-233. Griciuc P., Severin V. Oб учете износа основных средств в налоговых целях субъектами налогообложения НДОД. În: Contabilitate şi audit, 2012, nr.3, p.56-574. Pavel TOSTOGAN privind modul de declarare a veniturilor de către fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) Contabilitate şi audit 2013, nr.3, p.52-575. Елена ЧИРЕШ Включаются ли доходы ИП в Декларацию СЕТ 08? Contabilitate şi audit 2013, nr.4 p.58-606. Trocin G. о необложении дарений, осуществленных субъектами малого бизнеса. În: Contabilitate şi audit, 2013, nr.2, p.28-327. Trocin G. о неначислении НДОД при продаже доли в уставном капитале. În: Contabilitate şi audit, 2013, nr.2, p.33-348. Pavel TOSTOGAN о порядке уплаты налога на доход от операционной деятельности În: Contabilitate şi audit, 2013, nr.2, p.47-49

19