ROMÂNIAMINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCÞIILORªI TURISMULUI

ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ A DRUMURILOR

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRÃRILOR DE DRUM

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE A TERASAMENTELOR DE DRUM

LUCRÃRI DE CONSOLIDARE CU PILOÞIFORAÞI DIN BETON ARMAT

SC IPTANA-SA

MARTIE 2004

CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRÃRI DE CONSOLIDARE CU PILOÞI FORAÞIDIN BETON ARMAT

C U P R I N S

pag.

GENERALITÃÞI 3

CAP.I. DESCRIEREA OPERAÞIUNILOR 3

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIÞII DE CALITATE 6

CAP.III. VERIFICAREA CALITÃÞII 8

ANEXĂ – REFERINŢE NORMATIVE 12

2

GENERALITÃÞI

În cazul fenomenelor de instabilitate a unor masive de pãmânt,

cum ar fi de exemplu terasamentele cãilor de comunicaþie, unde

apar solicitãri orizontale foarte mari, pentru preluarea acestor

solicitãri se prevãd lucrãri de consolidare cu piloþi foraþi din beton

armat ( > 300 mm).

Lucrarea se mãsoarã la metru liniar (m) de pilot forat ºi

cuprinde urmãtoarele operaþiuni:

1. forarea piloþilor

2. armarea piloþilor

3. betonarea piloþilor

4. sãparea radierelor

5. armarea radierelor

6. betonarea radierelor ºi montarea parapetului.

CAP.I. DESCRIEREA OPERAÞIUNILOR

ART.1. Forarea piloþilor

Trasarea ºi pichetarea axului piloþilor se va face în mod vizibil,

respectând distanþele ºi cotele din detaliile de execuþie.

- Piloþii foraþi se vor realiza prin retragere, fiind interzisã

circulaþia peste piloþi la mai puþin de 3 zile de la betonare.

- Piloþii se vor fora obligatoriu în sistem tubat.

- Materialul sãpat în piloþi se va evacua imediat, fiind interzisã

depozitarea acestuia în zona lucrãrii.

- Pe tot timpul forãrii se va urmãri natura materialului extras,

comparându-se cu rezultatele studiului geotehnic iniþial. Asupra

oricãror nepotriviri se va inºtiinþa proiectantul.

3

- Forajele ce nu se mai pot executa (din cauza unor obstacole

sau surpãri ivite în timpul forãrii, sau greºeli de execuþie) trebuie

umplute cu beton foarte fluid, clasa C 6/7,5; soluþia de continuare a

pilotajului se stabileºte de proiectant.

- Conducerea ºantierului este rãspunzãtoare de pregãtirea ºi

instruirea personalului calificat, înainte de începerea execuþiei. Este

interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare

necorespunzãtoare, deoarece calitatea lucrãrii de piloþi depinde

direct de acest lucru.

ART.2. Armarea piloþilor

Armarea piloþilor se face cu carcase circulare alcãtuite din

bare longitudinale, inele de rigidizare, fretã ºi distanþieri.

- confecþionarea carcaselor de armãturã ºi transportul lor la locul

de punere în operã

- pentru manipulãri se prevãd urechi sau inele de agãþare

- înainte de introducerea carcasei în foraj, se face recepþia ei, prin

verificarea concordanþei cu proiectul, a rigiditãþii, a sudãrii

corecte a barelor, a distanþierilor, etc.

- lansarea lentã a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei

macarale ºi centrarea corectã a acesteia în foraj conform

proiectului de execuþie.

La piloþii de probã stabiliþi pentru efectuarea încercãrii

nedistructive prin carotaj sonic se vor fixa pe carcasa de armaturã

tuburi din metal sau plastic conform detaliului de armare.

ART.3. Betonarea piloþilor

În funcþie de prezenþa apei în gaura de foraj existã douã

tehnologii de turnare: “sub apã” sau “în uscat”.

Ambele tehnologii comportã urmãtoarele etape de realizare:

4

- turnarea betonului de clasa prescrisã ºi de consistenþã fluidã

cu lucrabilitate T4 la locul de turnare

- retragerea în avans a tubulaturii de turnare faþã de tubajul

recuperabil al instalaþiei de forat, odatã cu avansarea betonãrii.

3.1. La turnarea “în uscat”, pentru a se evita segregarea

betonului, tubulatura de turnare trebuie menþinutã tot timpul

betonãrii înnecatã pe cca. 1,0 m în masa de beton din pilot.

3.2. În cazul turnãrii “sub apã”, operaþia se executã cu

ajutorul unui burlan înnecat, format din tronsoane ºi prevãzut cu

capac metalic aºezat la partea inferioarã a pâlniei.

La începerea betonãrii burlanul trebuie coborât cu cca. 10 cm

deasupra tãlpii forajului.

În timpul betonãrii partea de jos a burlanului se va menþine

permanent cufundatã în beton pe 2,0…3,0 m pentru a nu se

produce întreruperi în corpul pilotului.

Nivelul betonului în burlan se va menþine permanent deasupra

nivelului apei din foraj, iar betonarea se va face în flux continuu,

pânã la betonarea completã a pilotului, asigurându-se astfel

continuitatea betonului în corpul pilotului.

Extragerea tubajului recuperabil al instalaþiei de forat se face

prin miºcãri continue în plan orizontal ºi vertical, efectuate de la

nivelul terenului prin comenzi hidraulice. Aceastã operaþie se

realizeazã treptat, avându-se grijã ca ºiul tubajului sã fie permanent

sub nivelul betonului turnat cu minimum 2 m.

Pentru a se evita antrenarea carcasei de armãturã la

extragerea tubajului, ea trebuie prevãzutã la partea inferioarã cu o

tablã metalicã sudatã de armãturã pe care preseazã greutatea

betonului turnat. Diametrul acestei table metalice va fi ½ din cel al

carcasei, pentru a lãsa sã pãtrundã uºor betonul pe fundul forajului.

5

La terminarea betonãrii capul coloanei betonate va trebui sã

fie mai sus faþã de cotele din proiect cu:

- 0,50 m la betonarea “în uscat”

- 1,00 m la betonarea “sub apã”.

Materialul suplimentar care nu îndeplineºte condiþiile de

calitate necesare va fi îndepãrtat ulterior prin demolare.

Pentru fiecare pilot în parte, ºeful de lucrare va completa “Fiºa

tehnicã a pilotului” care cuprinde date privind forarea ºi turnarea

betonului în pilot.

ART.4. Sãparea radierelor

Solidarizarea piloþilor din beton armat se realizeazã cu radiere

din beton armat.

Sãparea radierelor se face pe rând (câte un radier), fiind

urmatã de armarea ºi betonarea acestuia.

ART.5. Armarea radierelor

De regula armarea radierelor se face “barã cu barã” din oþel

beton OB 37, de diametre ºi la distanþele prevãzute în planºele de

armare din proiectul de execuþie, dar poate fi realizatã ºi cu

carcase confecþionate în atelier.

ART.6. Betonarea radierelor ºi montarea parapetului

Turnarea betonului în radiere se face direct din mijloace de

transport prin intermediul unui jgheab metalic sau din lemn, astfel

încât betonul sã nu cadã liber de la o înãlþime mai mare de 1,50 m.

Betonul se vibreazã. Lucrabilitatea va fi T3.

Radierul se executã în urmãtoarele etape:

- armarea

6

- montarea tuburilor PVC pentru barbacane ºi a cofrajelor

pentru stâlpii de parapet

- cofrarea

- turnarea ºi vibrarea betonului

- montarea parapetului metalic.

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIÞII DE CALITATE

ART.7. Betoane

Betonul care se toarnã în piloþi va fi de consistenþã fluidã

clasa minimã C18/22,5 compoziþia fiind în funcþie de modul de

turnare. Pentru betoane pompate (8-10 mc/orã) “în uscat” dozajul

minim va fi de 340-360 kg/mc ºi lucrabilitate la locul de turnare T4.

Dimensiunea maximã a agregatelor trebuie sã fie cel mult

egalã cu cea mai micã dintre valorile:

- 1/4 din ochiul carcasei de armãturã

- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armãturii

- 31 mm.

Raportul a/c trebuie sã fie mai mic sau cel puþin egal cu 0,4.

Se folosesc aditivi plastifianþi ºi, dacã este cazul, întârzietori

de prizã.

Stratul de acoperire cu beton trebuie sã fie de minim 6 cm în

cazul piloþilor.

Abaterile limitã admise faþã de cotele ºi dimensiunile aflate în

proiect sunt:

- la poziþia în plan a piloþilor la nivelul bazei radierului 7, 50

cm

- la înclinarea axei pilotului 2%

- la dimensiuni, 2 cm pentru diametrul pilotului

7

- la cota: + 20 cm, pentru cota bazei pilotului

+ 5 cm, pentru cota capului pilotului.

Betonul care se toarnã în radier ºi elevaþie va fi de clasa

minimã C16/20 (B 250), lucrabilitate la locul de turnare T3 ºi se

vibreazã.

Stratul de acoperire al armãturii cu beton la radiere va fi de

minim 5 cm.

Lucrabilitatea betonului proaspãt obþinut la staþia de betoane

se va stabili de executant astfel încât þinând seama de condiþiile de

mediu ºi de durata totalã de transport pânã la punerea în operã, sã

se realizeze condiþiile impuse la locul de turnare.

ART.8. Oþel beton

Pentru armarea piloþilor se folosesc oþeluri de tipul:

OB 37 STAS 438/1-89

PC 52 STAS 438/1-89.

Pentru armãtura de rezistenþã a piloþilor se foloseºte numai

PC 52.

Pentru armarea radierelor se foloseºte oþel OB 37.

CAP.III. VERIFICAREA CALITÃÞII

Pentru executarea unor lucrãri corespunzãtoare din punct de

vedere calitativ pe parcursul execuþiei este obligatoriu sã se facã

verificãri la toate fazele de execuþie dupã cum urmeazã:

ART.9. Forarea pilotului

La aceastã fazã de execuþie se va verifica:

- natura terenului sãpat (care trebuie sã corespundã cu cel luat

în considerare în proiect)

8

- cota ºi adâncimea gãurii sãpate (sã corespundã celei din

proiect)

- distanþele interax ºi a axelor piloþilor faþã de un reper dat

(sã corespundã celor din proiect).

ART.10. Armarea pilotului

La aceastã fazã de execuþie se fac urmãtoarele verificãri:

- verificarea execuþiei carcasei de armãturã conform

proiectului (carcasa trebuie sã aibã asiguratã rigiditatea la transport

ºi manipulare)

- verificarea armãrii pilotului conform proiectului

- verificarea distanþierilor astfel ca sã asigure centrarea

corectã a carcasei de armãturã ºi stratul de acoperire cu beton cât

mai uniform pe conturul coloanei

- în cazul în care carcasa de armãturã se blocheazã la lansare,

se va extrage imediat, se va verifica ºi curãþa carcasa ºi se va

reintroduce în tubulaturã.

ART.11. Betonarea pilotului

Controlul de calitate se efectueazã “în timpul betonãrii” ºi

“dupã execuþia pilotului” astfel:

11.1. “la betonare”

- verificarea ca betonarea pilotului sã se realizeze imediat

dupã armarea lui, continuu ºi fãrã întrerupere

- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore

- verificarea cotei superioare de betonare a pilotului

- verificarea ca temperatura aerului în momentul turnãrii

betonului sã fie mai mare de +5oC

- verificarea calitãþii betonului proaspãt prin probe recoltate:

a. la locul de punere în operã

9

- 3 probe de consistenþã ºi rezistenþã la fiecare 20 mc (metri

cubi) turnaþi sau cel puþin la fiecare pilot sub 20 mc

b. la staþia de betoane

- 1 probã pe schimb ºi tip de beton

- verificarea fiºei de forare - betonare a pilotului completatã de

constructor.

11.2 “dupã execuþia pilotului”

- controlul calitãþii betonului pus în operã

- verificarea continuitãþii corpului pilotului

- la piloþi cu deficienþã la sãpare ºi turnare

- la un numãr de piloþi stabilit anterior prin proiect.

Controlul se face prin metoda nedistructivã a carotajului sonic

de cãtre instituþii specializate.

ART.12. Sãparea radierului

- verificarea dimensiunilor în plan ale radierului

- verificarea naturii terenului de fundare

- verificarea cotei de turnare

- verificarea poziþionãrii pilotilor în radier.

ART.13. Armarea radierului

Dupã executarea armãrii radierului ºi înainte de începerea

betonãrii se fac urmãtoarele verificãri:

- verificarea ca armãtura sã nu fie murdarã de ulei, vopsea,

pãmânt sau alte impuritãþi

- verificarea corespondenþei armãrii cu detaliile din proiect

10

- verificarea respectãrii acoperirii cu beton a armãturii conform

proiectului

- verificarea ancorãrii barelor din piloþi în armãtura radierului.

ART.14. Betonarea radierului

Verificãrile în aceastã fazã de execuþie se fac înainte, în timpul

ºi dupã terminarea betonãrii, dupã cum urmeazã:

- verificarea turnãrii betonului care trebuie sã se facã în

contact direct cu terenul

- verificarea dimensiunilor în plan ºi secþiunea verticalã a

cofrajelor ºi poziþionarea golului pentru parapet

- verificarea turnãrii betonului fãrã întreruperi

- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei

urmãtoare sã nu depãºeascã timpul de prizã al betonului turnat în

etapa anterioarã în cazul nefolosirii întârzietorilor de prizã. În caz

contrar rostul de turnare se trateaza astfel:

- se curãþã suprafaþa rostului îndepãrtând murdãria ºi

resturile de beton neaderent

- se trateazã suprafaþa cu split de ciment (ciment + apã +

nisip în cantitate micã)

- se toarnã stratul urmãtor de beton

- verificarea tratãrii betonului dupã turnare protejându-i

suprafeþele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protecþie (prelate, rogojini)

menþinute permanent în stare umedã

- stropirea periodicã cu apã imediat dupã ce betonul e suficient

de întãrit când temperatura mediului este de peste +5oC

- acoperirea betonului proaspãt cu folii de polietilenã pe timp

ploios.

11

Aceste verificãri se fac conform Indicativ NE 012/99 ºi în

conformitate cu Legea nr. 10/1995. La aceste verificãri se încheie

procese verbale care stau la baza acordãrii fazei determinante

pentru continuarea lucrãrilor.

12

ANEXÃ

CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRÃRI DE CONSOLIDARE CU PILOÞI FORAÞI DIN BETON ARMAT

REFERINÞE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiþiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulaþiei ºi de instruire a restricþiilor de circulaþie în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public ºi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecþia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea ºi întreþinerea drumurilor ºi podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire ºi stingere a incendiilor ºi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucþiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de întreþinere, reparare ºi exploatare a drumurilor ºi podurilor.

Legea nr. 137:1995 - Legea protecþiei mediului

II. NORMATIVE TEHNICE

C 28-83 - Instrucþiuni tehnice pentru sudarea armãturilor de oþel –beton.

13

C 54-81 - Instrucþiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor.

C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitãþii ºi recepþia lucrãrilor de construcþii ºi instalaþii aferente.

C200-81 - Instrucþiuni tehnice pentru controlul calitãþii

betonului la construcþiile îngropate,

prin metoda carotajului sonic.GE 029-97aprobat cu Ord. Nr. 55/N/din 11.03.1997 - Ghid practic privind

tehnologia de execuþie a piloþilor pentru fundaþii.

NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord.Nr. 59/N din 24 aug. 1999 - Cod de practicã pentru

executarea lucrãrilor din beton ºi beton armat.

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de oþel pentru armarea betonului. Oþel beton laminat la cald. Mãrci ºi condiþii tehnice de calitate.

SR 662:2002 - Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de balastierã. Condiþii tehnice de calitate.

STAS 790-84 - Apã pentru betoane ºi mortare.

STAS 1275-88 - Încercãri pe betoane. Încercãri pe betonul întãrit. Determinarea rezistenþelor mecanice.

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane ºi

14

mortare cu lianþi minerali.

STAS 1759-88 - Încercãri pe betoane. Încercãri pe betonul proaspãt. Determinarea densitãþii aparente, a lucrabilitãþii, a conþinutului de agregate fine ºi a începutului de prizã.

SR 1848-4:1995 - Siguranþa circulaþiei. Semafoare pentru dirijarea circulaþiei. Condiþii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutierã. Indicatoare luminoase pentru circulaþie. Condiþii tehnice de calitate.

STAS 2561/1-83 - Teren de fundare. Piloþi. Clasificare ºi terminologie.

STAS 2561/2-81 - Teren de fundare. Fundaþ de piloþi. Încercarea în teren a piloþilor de probã ºi din fundaþie.

STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Piloþi. Prescripþii generale de proiectare.

STAS 2561/4-90 - Teren de fundare. Piloþi foraþi de diametru mare. Prescripþii generale de proiectare, execuþie ºi recepþie.

STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescripþii

pentru stabilirea gradului de

agresivitate a apei.

STAS 6652/1-82 - Încercãri nedistructive ale betonului. Clasificare ºi indicaþii generale.

15

SR EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declaraþia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).

16