__________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI

PILOTI DE ÎNDESARE DIN BETON REALIZAŢI PENTRU CONSOLIDAREA TERENULUI (P I C)

1. CONŢINUTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini conţine specificaţiile privind execuţia piloţilor de consolidare din beton, având înglobate conducte termice, realizaţi prin îndesarea terenului (PIC). Au fost avute în vedere prevederile SREN 1536 – 2004 privind „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi” şi SREN 12699 – „Piloţi de îndesare”.

Tehnica de îmbunătăţire a terenului cu piloţi foraţi de îndesare are rolul de a reduce compresibilitatea terenului. Nu se urmăreşte ca să se evite complet acest lucru sau să se realizeze piloţi care să susţină direct întreaga structură. Obiectivul este de a reduce tasarea generală şi cea diferenţiată, eliberând terenul de o parte din sarcinile aduse de structură.

2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Înainte de începerea execuţiei, constructorul trebuie să aibă acordul scris al beneficiarului privind eliberarea amplasamentului de toate reţelele subterane.

2.2. Condiţii prealabile executiei:

- pregătirea platformei de lucru: defrişare, decapare strat vegetal, nivelare atât pe amplasamentul incintei, cât şi pe spaţiul înconjurător necesar manevrării utilajelor şi pentru depozitarea carcaselor de armătură, execuţia;

- execuţia unui strat de piatră spartă de min. 20 cm, după compactare, care să asigure stabilitatea utilajului pentru menţinerea în poziţie verticală;

- stabilirea tehnologiei de înfigere şi extracţie a tubului metalic, în concordanţă cu natura terenului şi tubulatura termică;

- împrejmuirea amplasamentului;

- măsuri de păstrare a curăţeniei in zona de lucru.

2.3. Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a lucrărilor se vor lua măsurile necesare de menţinere în uscat a platformei de lucru (pante, şanţuri etc.) pentru a se asigura colectarea şi evacuarea apelor din orice surse.

_______________________________________________________________________________Caiet de Sarcini

3. EXECUŢIA PILOŢILOR – FAZE TEHNOLOGICE

Piloţii vor fi executaţi prin îndesare. Fazele tehnologice de execuţie sunt:

- trasarea poziţiei piloţilor, numerotarea şi marcarea lor;- fixarea prin ţăruşi a poziţiei fiecărui pilot;- instalarea utilajului pe poziţie;- introducerea în teren a tubajului metalic prin îndesare;- introducerea în tubaj a conductelor termice;- betonarea pilotului;- extragerea tubajului.

Aceşti piloţi distribuie sarcinile în mod uniform pe toată masa solului care se comportă astfel ca un compozit – coloană de beton / material din solul înconjurător. Întregul proces are loc pe uscat fără deşeuri.

Piloţii de modul controlat pot fi consideraţi un tip specific de incluziuni semirigide care se pot realiza cu diferite metode de execuţie.

Sub structurile încărcate uniform, precum platformele şi taluzurile, transferul de sarcină se realizează printr-o platformă de distribuţie a încărcăturii realizată între capătul piloţilor şi structura ce trebuie susţinută. Această platformă de distribuţie este compusă din material granular bine compactat, în funcţie de tipul structurii şi de condiţiile de teren.

Sistemul foloseşte un tubaj metalic introdus în teren prin vibrare sau presare, care dislocă pământul în lateral. Tubajul pătrunde în sol la adâncimea necesară şi, ca atare, sporeşte densitatea terenului înconjurător. Energia transferată de sistemul de înfigere va fi astfel aleasă încât efortul maxim să nu depăşească 0,9 - rezistenţa caracteristică de curgere a oţelului.

Succesiunea de înfigere a tubajului se va alege astfel ca vibraţiile induse în piloţi să nu afecteze betonul piloţilor adiacenţi, care nu a făcut încă priză sau nu s-a întărit, iar efectele defavorabile ale oricărei deplasări laterale sau verticale ale pilotului să fie minime. Distanţa minimă necesară este de 6 diametre faţă de alt pilot până când betonul din acel pilot nu a atins o rezistenţă satisfăcătoare.

După ce s-a ajuns la adâncimea necesară sau la criteriile de refuz, se introduce tubulatura termică urmând apoi betonarea.

Rezultatul este un pilot cu capacitate mare, bine fixat în terenul înconjurător, care se poate folosi în apropierea structurilor sensibile şi care practic nu generează deşeuri supraterane. Nu se produce niciun amestec al terenului în timpul umplerii cu beton.

4. CONDIŢII PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

4.1.Beton

Betonul va avea clasa, conform proiectului, de min. C 12/15, cu următoarele caracteristici minimale :

- ciment CEM II A – S 32.5; - dozajul minim de ciment va fi de 325 kg/m3 (turnare în uscat);

Caiet de Sarcini

2

- permeabilitatea: P- gelivitatea: G100- raportul A/C: 0,45- consistenţa betonului exprimată prin tasarea conului trebuie să fie: 150–180 mm

(T4 / T5);- granula maximă a agregatelor: 16 mm

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianţi pentru mărirea lucrabilităţii .

Betonul pentru piloţi trebuie:

- să aibă o rezistenţă mare împotriva segregării- să aibă o plasticitate mare şi o bună consistenţă- să aibă o bună fluiditate- să aibă capacitatea de auto-compactare- să fie suficient de lucrabil pe durata procesului de turnare

Proporţiile amestecului

Conţinutul de ciment- turnare în condiţii uscate- turnare în condiţii de submersibilitate

325 kg/m3

375 kg/m3

Raportul apă / ciment (A/C) < 0,6 (se recomandă 0,45)

Conţinutul de particule fine d < 0,125 mm (incluzând şi cimentul)- agregate d > 8 mm- agregate d 8 mm

400 kg/m3

450 kg/m3

Intervale ale consistenţei betonului proaspăt în diferite condiţii

Intervale ale diametrelor de

răspândire (mm)

Tasarea conului (mm)

Condiţii tipice de utilizare (exemple)

530 600 H 160- turnat prin pompare - beton turnat prin tuburi

NOTĂ: Tasarea conului (H) sau diametrul de răspândire () trebuie să se rotunjească la multiplu de 10 mm

Adăugarea de apă în betonul amestecat este strict interzisă. Raportul apă / ciment de calcul trebuie menţinut constant.

Cimentul

Cimentul utilizat este de tipul CEM II A – S 32,5.

Cimenturile din aluminat de calciu nu trebuie să se utilizeze.

Folosirea cimenturilor ce conţin adaosuri (de tipul II) sunt de preferat deoarece s-a demonstrat că au efecte benefice asupra betonului, cum ar fi:

- îmbunătăţirea lucrabilităţii

- generarea redusă de căldură în timpul întăririi

- îmbunătăţirea durabilităţii

Caiet de Sarcini

3

Agregate

Agregatele trebuie să respecte cerinţele prevăzute în SREN 12620 „Agregate pentru beton”.

Sursele de aprovizionare cu materiale, distribuţia granulometrică a agregatelor şi tipurile mineralogice trebuie să facă obiectul unui acord înainte de începerea lucrărilor.

Agregatele rulate se preferă în cazul turnării betonului prin pompare sau tuburi de betonare.

Dimensiunea maximă a agregatelor nu trebuie să depăşească 16 mm.

Agregatele îngheţate trebuie să fie încălzite astfel încât nici o bucată de gheaţă aderentă sau de chiciură îngheţată să nu intre în mixtură.

Apa

Apa în amestec poate să provină din reţeaua publică şi va respecta cerinţele din SREN 1008-2000 „Apă de preparare pentru beton”.

Apa poate fi răcită sau poate fi înlocuită până la 50 % din propria masă cu bucăţele de gheaţă pentru răcirea betonului proaspăt în cazul unor temperaturi ridicate ale mediului înconjurător.

Adaosuri şi aditivi

Adaosurile şi aditivii trebuie să fie folosite în conformitate cu documentul de aprobare şi instrucţiunile producătorului.

Pentru a asigura proprietăţile betonului necesare pentru procesul de turnare, următoarele adaosuri pot fi folosite:

- de reducere a apei / plasticizare

- de înaltă reducere a apei / super-plasticizare

- de întârziere a prizei

Amestecul şi utilizarea betonului trebuie să fie compatibile cu adaosurile şi aditivii specifici.

Adaosurile şi aditivii pot fi folosite:

- pentru a da amestecului o plasticitate mare

- pentru a evita separarea laptelui de ciment sau segregarea care ar putea apărea din cauza unui conţinut ridicat de apă

- pentru a prelungi lucrabilitatea necesară în cazul unei turnări îndelungate

- pentru a respecta unele întreruperi în procesul de turnare

Aplicarea neadecvată a acestor adaosuri şi aditivi poate fi dăunătoare.

Proporţiile adaosurilor şi aditivilor în mixtură trebuie menţionate şi notificate înaintea începerii procesului de amestecare a betonului.

5. DISPUNEREA ÎN PLAN

Caiet de Sarcini

4

5.1. Poziţia în plan a piloţilor este cea stabilită prin proiect.

5.2. Planul, însuşit de antreprenor, se va supune aprobării beneficiarului.

5.3. Planul se stabileste la nivelul platformei de lucru conform datelor pentru fiecare pilot:

- numărul (poziţia) de identificare;

- dimensiunile transversale

- cota de fundare la bază;

- cota platformei de lucru;

- cota de betonare a capătului superior;

- lungimea de amenajare;

6. PREGĂTIREA TERENULUI (PLATFORMEI DE LUCRU), TRASAREA ŞI PICHETAREA LUCRARILOR

6.1. Platformele de lucru se amenajează pentru a permite accesul, circulaţia şi lucrul utilajelor de execuţie necesare realizării piloţilor în condiţii optime, pentru a asigura calitatea şi siguranţa lucrărilor, necesitând execuţia unui strat de piatră spartă.

6.2. Pe platforma de lucru se realizează trasarea axelor şi pichetarea piloţilor prin următoarele operaţiuni:

- trasarea fiecărui pilot, conform planului de amplasare a acestora;

- materializarea pe teren prin ţăruşi a axului fiecărui pilot. Ţăruşii trebuie să aibă o lungime suficientă ca să asigure înfigerea lor stabilă în teren. Capetele ţăruşilor vor rămâne cel mult 3 cm deasupra suprafeţei terenului, fiind vopsite pentru a fi uşor vizibile. Ţăruşul se îndepărtează în momentul începerii lucrului la pilotul respectiv.

7. TOLERANŢE DE EXECUŢIE

7.1 Abaterea limită admisă la poziţia în plan a piloţilor faţă de proiect va fi de 10cm.

7.2 Abaterea limită admisă la înclinarea axei pilotului faţă de proiect va fi de 1,0 %.

8. UTILAJE ŞI DISPOZITIVE DE EXECUŢIE

8.1. Antreprenorul va obţine aprobarea beneficiarului si proiectantului pentru utilajele, instalaţiile şi dispozitivele de execuţie. Acestea trebuie adoptate în funcţie de caracteristicile piloţilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice şi hidrogeologice furnizate de studiile de teren şi ţinând seama de eventualele apropieri de lucrări existente .

8.2. Execuţia piloţilor se va efectua de către unităţi specializate, cu personal cu pregătire corespunzătoare pentru execuţia acestor lucrări.

8.3. Unitatea executantă va trebui să aibă în dotare utilaje şi instalaţii care să asigure execuţia lucrărilor din prezentul proiect.

9. INSTALAREA UTILAJULUI DE EXECUŢIE A PILOŢILOR

Caiet de Sarcini

5

9.1. Instalarea utilajului pe poziţie se realizează prin deplasare înainte şi înapoi, prin rotire şi, în final, prin verticalizarea cu ajutorul cilindrilor hidraulici de calare sau cu alt dispozitiv cu care este prevăzut utilajul. Se va verifica verticalitatea.

10. EXECUŢIA PILOŢILOR

10.1. Introducerea tubului metalic

Pentru introducerea tubului vor fi îndepărtate blocurile mari de piatră care vor împiedica pătrunderea. Se recomandă ca această operaţiune să facă parte din pregătirea platformei de lucru.

Tubajul trebuie înfipt prin îndesare până la adâncimea prescrisă fără distrugere şi cu limitarea perturbării mediului. La partea inferioară, tubajul va fi prevăzut cu un sabot.

Vibratorul sau forţa de apăsare trebuie să acţioneze centrat pe tub. Forţa de apăsare, frecvenţa de vibraţie şi amplitudinea mişcării vibratorului trebuie aleasă conform caracteristicilor tubului şi condiţiilor de teren.

Tubul de înfigere nu trebuie să aibă variaţii de diametru intern sau extern semnificative, care să împiedice formarea corectă a pilotului. Capul trebuie protejat astfel ca să se prevină distrugerea lui în timpul aplicării forţei de înfigere.

Sabotul trebuie să fie suficient de rezistent pentru a nu se deforma în timpul introducerii tubului, să îşi păstreze poziţia şi să prevină intrarea în tub a apei şi pământului.

10.2. Tubulatura termică (dacă este cazul)

Tubulatura termică se va instala într-o carcasă metalică, care să permită manipularea şi introducerea în tubaj fără defecte sau distorsiuni. Va fi asigurată suspendarea sau susţinerea încât să-şi menţină poziţia corectă în timpul betonării.

10.3. Betonare

Betonarea trebuie să înceapă numai când proprietăţile suspensiei sunt satisfăcătoare.

Betonarea se organizează ca o operaţie continuă, care se efectuează într-o singură repriză, la un debit de betonare determinat în funcţie de diametrul şi lungimea pilotului, dar care trebuie să fie de cel puţin 4 mc/ora.

Se va verifica permanent volumul de beton introdus in corpul pilotului, depasirea sau reducerea acestuia prin raport cu valoarea teoretica fiind semnalate pentru a se putea lua masurile tehnice corespunzatoare. Toate observatiile vor fi notate in registrul de evidenta, precum si in fisa tehnica a pilotului.

Betonarea piloţilor se va realiza printr-un tub central 15 cm, acesta fiind obturat la bază până la începerea turnării.

Odată ce tubul principal a atins cota finală, betonul trebuie turnat prin ax pentru umplerea pilotului pe măsură ce este retras tubul de betonare.

Extragerea tubului va fi făcută numai prin mişcări pe verticală, excluzând mişcarea de rotire (luvoaiere), pentru a nu fi afectată tubulatura termică. Operaţiunea va fi executată atunci când tubul este umplut complet cu beton. După o ridicare de 3,0 – 4,0 m a tubului principal, va fi completat volumul de beton.

Sabotul rămâne la baza pilotului, pentru a nu afecta sub nici o formă terenul.

Caiet de Sarcini

6

Dacă sabotul a fost deplasat sau avariat astfel încât apa şi pământul intră în tubaj, pilotul nu trebuie să fie betonat înainte de efectuarea uneia din operaţiunile următoare:

- tubul trebuie umplut cu material uşor de dislocuit, extras şi rebătut

- pilotul trebuie repoziţionat

Pentru controlul continuităţii, monitorizarea realizării pilotului trebuie să cuprindă controlul aprovizionării cu beton şi continuitatea de betonare.

Trebuie menţinută o aprovizionare adecvată cu beton pentru umplerea secţiunii de beton până când s-a atins nivelul de lucru.

Pe parcursul betonării se vor efectua următoarele determinări:

- la fiecare 50 mc de beton pus în operă, se prelevează probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare şi se determină rezistenţa betonului conform STAS 1275/88 şi STAS 1759/88;

- pentru fiecare pilot trebuie să se întocmească, să se menţioneze sau să fie efectuată o curbă de betonare din care să rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua măsuri în consecinţă.

Intervalul dintre terminarea introducerii tubului şi începerea betonării trebuie păstrat cât mai scurt cu putinţă.

Tubul trebuie să fie umplut cu beton în aşa fel încât să formeze un bloc monolit, continuu, nealterat, cu secţiunea şi înălţimea cerută.

Betonul nu trebuie să fie contaminat cu pământ, lichide sau alte materiale străine, care afectează în mod defavorabil performanţa pilotului.

Lucrabilitatea betonului trebuie să permită realizarea betonării în condiţii satisfăcătoare.

Trebuie avut un stoc de beton pe tot parcursul betonării, pentru ca procesul să decurgă continuu.

Betonul proaspăt trebuie turnat numai dacă şi-a păstrat complet lucrabilitatea.

Când se determină timpul de lucrabilitate al betonului, trebuie luate în considerare intervalele de timp necesare reluării betonării în cazul eventualelor întreruperi ale stocului.

Nu sunt permise vibraţii interioare în compactarea betonului.

Trebuie luate măsuri speciale pentru a preveni ca părţile fine ale betonului să fie spălate de pe suprafaţa laterală a pilotului de apa subterană.

În timpul betonării trebuie verificate şi înregistrate volumul betonat şi nivelul de betonare.

Metoda şi succesiunea operaţiilor de verificare şi înregistrare trebuie să corespundă cu dimensiunile şi tipul pilotului şi trebuie alese înainte de începerea lucrului.

Caiet de Sarcini

7

Nivelurile trebuie verificate cel puţin o dată după fiecare turnare.

Betonarea trebuie să continue până când tot betonul contaminat de la partea superioară a pilotului s-a ridicat peste nivelul de retezare, fiind necesar ca uneori betonarea să fie făcută în exces.

Înălţimea turnării betonului peste nivelul de retezare trebuie mărită atunci când nivelul de retezare se află adânc sub platforma de lucru sau betonarea se realizează în condiţii submersate.

La o temperatură ambiantă mai mică de 3oC şi în scădere, capul noului pilot trebuie protejat împotriva îngheţului.

Când nivelul final al betonării se află sub platforma de lucru, betonul proaspăt trebuie protejat împotriva contaminării de deasupra prin betonarea deasupra nivelului de retezare sau prin reumplerea excavaţiei goale cu material adecvat.

În cazul în care nivelul de betonare este sub nivelul apei subterane trebuie menţinută o presiune a betonului neîntărit egală sau mai mare decât presiunea apei subterane exterioare.

10.4. Pregătirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se execută de regulă până la nivelul proiectat. Capul pilotului urmează să fie amenajat conform proiectului.

Betonarea se execută astfel ca prin depăşirea nivelului final să poată fi îndepărtat betonul necorespunzător (max. 0,5 m). Betonul în exces, căzut în afara pilotului va fi îndepărtat imediat.

Operaţiunile de retezare a capului pilotului:

- trebuie realizate numai după ce betonul a obţinut destulă rezistenţă

- trebuie să îndepărteze tot betonul care este contaminat sau are calitate mai slabă decât cea cerută la partea superioară a pilotului

- trebuie să continue până când se observă beton curat pe toată suprafaţa secţiunii.

Retezarea şi fasonarea capetelor piloţilor cu echipament mecanic se realizează cu cea mai mare grijă posibilă.

Riscul de extindere a fisurilor, cauzate de echipamentul mecanic utilizat la decapare, poate impune restricţii în ceea ce priveşte tipul şi dimensiunile dispozitivului utilizat.

11. MONITORIZAREA REALIZARII PILOTILOR

Realizarea pilotului trebuie monitorizată (Anexa 6) precum şi toate datele relevante trebuie înregistrate, conform anexelor, incluzând:

- amplasarea, tipul pilotului, dimensiuni şi adâncime (Anexa 1);

- procedura de introducere a tubului, utilaje şi echipamente (Anexa 2);

- stratificaţia terenului şi nivelurile hidrostatice (Anexa 6);

- obstacole (Anexa 6);

Caiet de Sarcini

8

- beton realizat pe şantier sau la staţie,clasa betonului, compoziţie şi consistenţă (Anexa 3);

- tipul, dimensiunile, asamblarea şi lungimea tubulaturii termice şi a carcasei de armătură (Anexa 4);

- adâncimea de instalare şi poziţia armăturilor (Anexa 4) (dacă este cazul);

- turnarea betonului, cantitatea, durata, umplerea şi cota finală (Anexa 2);

- amenajarea capului pilotului (Anexa 5).

Duratele respectivelor operaţii se recomandă, de asemenea, să fie înregistrate.

Toate neconformităţile trebuie semnalate.

În timpul introducerii şi extragerii tubului, comportarea terenului trebuie observată şi orice modificare neprevăzută sau aspect ce poate fi important pentru proiectare trebuie comunicat responsabilului şi proiectantului.

Înregistrările trebuie înaintate reprezentantului clientului şi/sau proiectantului şi trebuie semnate după cum a fost stabilit.

12. PLANUL DE CONTROL AL CALITǍŢII

12.1. Planul de control al calităţii pe şantier

Pe şantier se va implementa următorul plan de control :

- calibrarea - poziţionarea- controlul calităţii piloţilor- betonul- încercarea pe verticală a piloţilor- penetrări- încercarea cu placa

12.2. Controlul calităţii piloţilor

Testul de informare : înregistrarea parametrilor de introducere a tubului (adâncime, volumul betonului, cuplu, apăsare). Datele furnizate vor cuprinde 10 % din testele de înregistrare a datelor

Teste regulate de rezistenţă de compresiune efectuate în ziua a 7-a şi a 28-a pe beton

12.3. Calibrarea introducerii tubului

La începutul execuţiei se realizează calibrarea introducerii tubului în apropierea forajelor de cercetare a solului deja existente în vederea :

Testul de informare : înregistrarea parametrilor pentru introducerea tubului şi betonare pentru piloţi (adâncime, volumul betonului, forţa de apăsare)

Vor fi executate astfel 3 forări de calibrare pentru corelarea parametrilor cu profilul efectiv al solului, calibrarea şi criteriul de refuz

Caiet de Sarcini

9

3 teste efectuate în ziua a 7-a şi a 28-a pe betonul pilotului

Calibrarea sondei etalon de adâncime şi a măsurătorii de adâncime

Corelarea parametrilor înregistraţi pentru introducerea tubului cu profilul efectiv al solului (respectiv stabilirea unei plaje de valori ale parametrilor în fiecare strat al solului)

Stabilirea unui criteriu de refuz ca o combinaţie de viteză de penetrare, cuplu, forţă de apăsare şi energie pentru introducerea tubului care trebuie atinse. Acest criteriu de refuz se va folosi pentru restul şantierului

În cazul varierii considerabile a solului, se vor executa calibrări suplimentare la hotărârea inginerului de şantier şi se pot stabili apoi noi criterii de refuz

12.4. Controlul poziţiei

Piloţii sunt marcaţi de maistrul de şantier şi / sau de inginerul de şantier.

Marcarea se va controla după cum urmează :

Marcarea se va face folosind desenele de execuţie şi trasarea topografică generală pentru proiect (centrul şi axa fundaţiilor)

Pentru fiecare pilot, operatorul controlează ca utilajul să fie în poziţie verticală (inclusiv în procedura cu dispozitivul de înregistrare a datelor) şi să fie bine poziţionat în conformitate cu marcarea şanţierului

Toleranţa este de 100 mm în orice direcţie

12.4. Controlul adâncimii

Adâncimea pilotului se va controla după cum urmează :

Tubul va fi dus până la adâncimea necesară definită, pentru fiecare, în conformitate cu procedura de execuţie şi cu criteriul prestabilit de refuz

Operatorul controlează adâncimea stratului de bază prin citirea parametrului de înfigere a tubului din sistemul de înregistrare a datelor şi compară cu criteriul prestabilit de refuz

Adâncimea fiecărui tub se înregistrează

Un tabel succint se va trimite zilnic inginerului pentru calcularea cantităţii executate

12.5. Controlul calităţii betonului

Calitatea betonului se controlează după cum urmează :

Se va realiza o încercare de tasare la demararea lucrării, în mod regulat pe parcursul execuţiei, precum şi atunci când apar probleme de lucrabilitate sau dubii

Teste regulate de rezistenţă la compresie efectuate în ziua a 7-a (3 mostre) şi a 28-a (3 mostre) pe materialul coloanei, la 50,0 m3 de beton

Caiet de Sarcini

10

12.6. Încărcarea verticală a piloţilor

Testele de încărcare verticală se execută pe piloţi izolaţi (5 teste), pe baza unui proiect.

Utilajul cu care se execută piloţii se foloseşte în mod obişnuit ca “masă de reacţie” pentru acest test de încărcare.

Se generează apoi un grafic care oferă tasarea finală la finele fiecărei etape de încărcare versus încărcare. Tasările calculate se compară cu rezultatele testelor efectuate pentru validarea lucrărilor executate.

Se verifică şi tasarea lentă la fiecare etapă de încărcare cu ajutorul unui grafic.

12.7. Încercarea de penetrare

Încercările de penetrare se aplică între piloţi, executate la rata de un test pentru fiecare 600 mp.

Aceste încercări se folosesc pentru a verifica şi compara starea efectivă a terenului în urma execuţiei piloţilor cu starea iniţială a terenului.

Nu se preconizează îmbunătăţiri majore ale stării terenului, dar se impune prevenirea degradării caracteristicilor.

Acele încercări se vor efectua la cel puţin 20 m adâncime de la nivelul platformei de lucru.

12.8. Încercarea cu placa

Se prevăd încercări cu placa pe platformă de sub radier.

Caiet de Sarcini

11

Anexa 1

MONITORIZAREA TRASĂRII

Subiect Control Scop Frecvenţă Observaţii

1 axe principalemăsurare topografică

trasarea piloţilor

la începerea lucrărilor

stabilirea axelor principale la momentul execuţiei

2 platforma de lucrumăsurare topografică, inspecţie vizuală

elevaţie, planeitate, dimensiune, stabilitate

la fiecare zonă construită

3- poziţia piloţilor- înclinarea piloţilor

măsurarea cu:- fir de plumb- ruletă- nivelă cu bulă

verificarea deviaţiei faţă de toleranţele geometrice ale construcţiei

la fiecare tub

Caiet de Sarcini

12

Anexa 2

MONITORIZAREA TUBAJULUI ŞI BETONĂRII

Subiect Control Scop Frecvenţă Observaţii

1stare şi dimensiuni pentru tubaj

- inspecţie vizuală- măsurare

conformitate

înainte de începerea introducerii tubului

2 proces de înfigere

verificare:- viteză de execuţie- avansare

limitarea supraintroducerii

continuu

3adâncime de introducere a tubajului

verificare: - avansare- cuplu (opţional)- adâncime

conformitatela fiecare pilot

unele informaţii pot fi relative şi irelevante

4 începerea betonăriiverificarea debitului de beton

verificarea la strangulare

la fiecare pilot

5 betonareverificare:- debitul de beton - consumul

- completa umplere a tubului cu beton- detectarea lărgirii sau gâtuirii

la fiecare pilot, în mod continuu

Caiet de Sarcini

13

Anexa 3

MONITORIZAREA BETONULUI PROASPĂT

Subiect Control Scop Frecvenţă Observaţii

1continuitate în aprovizionare

verificarecontinuitatea turnării

înainte de turnare

2beton- clasă- compoziţie

documente de livrare

conformitatela fiecare autobetonieră

3 consistenţă- tasarea conului- răspândirea

- conformitate- lucrabilitate

- la fiecare autobetonieră (la livrarea cu autobetoniera)sau- la fiecare 50 m3

4temperatura ambiantă

termometru

protecţia piloţilor proaspăt turnaţi

când este cazul

5temperatura betonului

termometru- conformitate- lucrabilitate

când este cazul

frecvenţa trebuie mărită când există dubii

6durata de lucrabilitate

verificarea lucrabilităţii pe betonul proaspăt

verificarea duratei de lucrabilitate

- când este solicitată- când există dubii

încercarea se realizează în paralel cu turnarea

Caiet de Sarcini

14

Anexa 4

MONITORIZAREA TUBULATURII TERMICE ŞI A CARCASEI DE ARMĂTURĂ

Subiect Control Scop Frecvenţă Observaţii

1livrarea de materiale

- documente de livrare- dimensiuni

conformitatela fiecare livrare

2 dimensiuni măsurare conformitateverificare punctuală

3fabricarea carcaselor

- dimensiuni- spaţierea barelor longitudinale- spaţierea barelor transversale- fixare- rigiditate

conformitatela fiecare carcasă

unde este realizată sudura: verificarea conformităţii cu specificaţiile pentru oţel beton

4 distanţiere

- material- dimensiune- cantitate- distribuţie

- conformitate- deviaţia instalării

la fiecare carcasă

dimensiunea interioară a tubajului (dacă este cazul) ce trebuie luat în considerare

5instalarea carcaselor

- măsurătoare topografică- măsurare

deviaţia instalării

la fiecare carcasă

6echipare:- tubulatură termică

- poziţie- adâncime- conexiuni cu carcasa- protecţia în timpul instalării- protecţia în timpul turnării

- conformitate- fiabilitate

dacă este cazul la fiecare carcasă

Caiet de Sarcini

15

Anexa 5

MONITORIZAREA RETEZĂRII PILOTULUI

Subiect Control Scop Frecvenţă

Observaţii

1betonul la nivelul decapării

inspecţie vizuală:- calitatea betonului- secţiunea de beton- planeitate- existenţa fisurilor- starea armăturilor- acoperirea cu beton

asigurarea unor condiţii satisfăcătoare pentru conectarea pilotului la suprastructură

la fiecare pilot

dacă este descoperită o calitate inadecvată a betonului la nivelul decapării, pilotul este decapat de la un nivel inferior şi rebetonat după realizarea rostului de construcţie

Caiet de Sarcini

16

Anexa 6

EXECUŢIA PILOŢILOR

Informaţii de detaliu:

Pilot nr. ______________ ______________ ______________

1. Stratificaţia terenului

msub nivelul

de lucru

Scara 1:

2. Durata de execuţie

1 2 3 4 5

AcţiuneTemperatură ambiantă oC

Durata Data

de la până la

Introducere tubInstalarea armăturiiBetonare * Se completează unde este cazul

Caiet de Sarcini

17

3. Informaţii despre pilot

Deviaţia de la poziţie la nivelul de lucruAxă: cm Axă: ___ : _______ cm

_____ : ______________

4. Metoda de introducere a tubului şi de extragere

5. Armare (conducte termice)

____________________________________________________________________________________

__________________________________________

6. Beton

Evenimente deosebite ___________________________________________________________________________________________________

7. Betonare

Consum de betonCalculat ___________ mc Real ___________ mc

8. Comentarii / Observaţii

Abaterile de la datele generale____________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Semnătura / data

Maistru / Sef de şantier _________________Reprezentantul executantului _________________Reprezentantul beneficiarului _________________

Caiet de Sarcini

18