Consimţămîntul

8/19/2019 Consimţămîntul

http://slidepdf.com/reader/full/consimtamintul 1/16

Consimţămîntul – condiţie de fond a actului juridic civil.

Aşa cum rezultă din însăşi definiţia actului juridic civil, voinţa juridică reprezintă

un element fundamental al acestuia. Voinţa este un fenomen complex atît din punct de

vedere psiholoic, cît şi din punct de vedere juridic. !u" aspect juridic, voinţa este

complexă deoarece reuneşte în structura sa două elemente# consimţămîntul şi cauza

$scopul%. Aşadar, între voinţă juridică şi consimţămînt există o corelaţie de tipul

între&parte.

'ormarea voinţei juridice

'ormarea voinţei, inclusiv a voinţei juridice, reprezintă un proces psiholoic

complex. (unctul de pornire îl constituie nevoia simţită de om, nevoie pe care acesta

vrea să o satisfacă. )upă reflectarea acestei nevoi în mintea omului, urmeazăreflectarea mijlocului de satisfacere a nevoii respective. (e măsură ce reprezentarea

scopului devine mai puternică, se trece de la tendinţă la dorinţa de satisfacere a

nevoii. )e cele mai multe ori, o dorinţă nu rămîne izolată, ci ea se întîlneşte cu alte

tendinţe şi dorinţe, unele în acord cu prima dorinţă, altele potrivnice. în acest context,

începe următoarea fază a procesului psiholoic, anume deli"erarea, care presupune

cîntărirea avantajelor şi dezavantajelor pe care le prezintă dorinţele şi mijloacele lorde realizare. Ca urmare a apariţiei unui motiv determinant, ce le înlătură pe celelalte,

de la deli"erare se trece la luarea hotărîrii de a încheia actul juridic civil, act care

apare ca un mijloc de realizare a scopului propus. *oate aceste faze ale procesului

psiholoic de formare a voinţei juridice au caracter intern+ pentru ca faptul psiholoic

să devină fapt social, este necesar ca hotărîrea luată să fie exteriorizată, astfel încît alte

persoane să ai"ă posi"ilitatea de a lua cunoştinţă de ea. )in acest proces psiholoic

complex, dreptul civil nu reţine decît două elemente# hotărîrea exteriorizată

$consimţămîntul% şi motivul determinant $cauza sau scopul actului juridic%.

(rincipiile voinţei juridice

Codul civil consacră implicit, dar neîndoielnic, două principii care cîrmuiesc

voinţa juridică#1



principiul li"ertăţii încheerii actelor juridice civile $numit şi principiul

autonomiei de voinţă%+

principiul voinţei reale $numit şi principiul voinţei interne%.

(rincipiul autonomiei de voinţă. (otrivit acestui principiu, persoanele sînt li"ere

să încheie orice en de act juridic să&şi sta"illească precum şi forma actului juridic cu

excepţia actelor pentru care leea are o formă strictă. Acest principiu denotă şi faptul

că persoanele sînt în drept să nu încheie acte juridice. )in acest principiu se desprind

două consecinţe importante. n primul rînd, su"iectele de drept sînt li"ere să încheie

nu numai acte juridice numite, ci şi acte juridice nenumite. n al doilea rînd, cînd

leea nu prevede în mod expres altfel, părţile sînt li"ere să aleaă forma pe care o vor

da actului juridic.*ot din dispoziţiile leale menţionate mai sus rezultă şi limitele principiului

li"ertăţii actelor juridice. Aceste limite sînt trasate de normele imperative $inclusiv

normele care relementează ordinea pu"lică%, precum şi de morală. !ancţiunea ce

intervine în cazul în care actul juridic este încheiat cu depăşirea acestor limite constă

în nulitatea a"solută sau relativă a actului respectiv.

(rincipiul voinţei reale. !&a su"liniat deja faptul că, pentru a fi producătoare deefecte juridice, voinţa persoanei tre"uie exteriorizată. !e presupune deci că voinţa

internă urmează a fi exteriorizată. !e mai presupune că ceea ce este exteriorizat

corespunde voinţei interne. (rincipiul voinţei reale este cel de al doilea principiu care

uvernează formarea voinţei juridice, aceasta din urmă cuprinzînd un element intern

$psiholoic% şi un element extern $social%. )acă există concordanţă între aceste două

elemente, deci cînd există identitate între voinţa internă şi voinţa exteriorizată, nu se

ridică nici o pro"lemă de determinare a principiului aplica"il, deoarece există, practic,

o sinură voinţă. !e pot ivi însă situaţii în care între cele două elemente să nu existe

concordanţă, punîndu&se astfel pro"lema sta"ilirii elementului căruia urmează să i se

dea prioritate. !oluţionarea acestei pro"leme depinde de concepţia cu privire la

raportul dintre voinţa internă $reală% şi voinţa declarată $exteriorizată%.2



Concepţia su"iectivă acordă prioritate voinţei interne, satisfăcînd prin aceasta

securitatea statică a circuitului civil, întrucît s&ar putea pune în discuţie vala"ilitatea

actului juridic prin care s&a transmis dreptul su"iectiv civil pe motiv de neconcordanţă

între voinţa internă şi cea exprimată.

Concepţia o"iectivă acordă întîietate voinţei declarate, satisfăcînd astfel

securitatea dinamică a circuitului civil, deoarece, după ce a fost exteriorizată, voinţa

juridică produce efecte ce nu ar putea să fie înlăturate pe motiv că voinţa declarată nu

coincide cu voinţa internă.

)efiniţia consimţămîntului

(rin consimţămînt se înţelee exteriorizarea hotărîrii de a încheia un act juridiccivil. Consimţămîntul este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi enerală a

actului juridic civil. *re"uie su"liniat că termenul -consimţămînt este folosit în două

sensuri diferite. ntr&un prim sens, prin consimţămînt se înţelee manifestarea

unilaterală de voinţă, adică voinţa exteriorizată a autorului actului juridic unilateral

sau a uneia dintre părţile actului juridic "ilateral ori multilateral.

ntr&un al doilea sens, care este mai apropiat de semnificaţia etimoloică acuvîntului $cum sentire%, prin consimţămînt se desemnează acordul de voinţă al

părţilor în actele juridice "ilaterale sau multilaterale $concursus voluntatum%.

Cerinţele vala"ilităţii consimţămîntului

(entru a fi vala"il, consimţămîntul tre"uie să îndeplinească următoarele cerinţe

$condiţii%, cumulativ#

să provină de la o persoană cu discernămînt+

să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice+

să fie exteriorizat+

să nu fie viciată

/nii autori consideră că ar tre"ui îndeplinite şi alte cerinţe, precum#

-consimţămîntul să fie serios şi -consimţămîntul să fie precis. !&a su"liniat însă, în3



mod justificat, că nu este necesar să se reţină şi aceste cerinţe, întrucît# cerinţa potrivit

căreia consimţămîntul tre"uie să fie făcut cu intenţia de a produce efecte juridice o

include şi pe aceea de a fi serios+ cerinţa de a fi precis vizează mai dera"ă o"iectul

$să fie determinat sau determina"il% sau oferta+ manifestarea de voinţă poate să fie nu

numai expresă, ci şi tacită, iar în acest din urmă caz ea nu este întotdeauna precisă, dar

totuşi poate avea valoare de consimţămînt.

Consimţămîntul să provină de la o persoană cu discernămînt

Această cerinţă decure din caracterul conştient al actului juridic civil, în sensul

că su"iectul de drept civil tre"uie să ai"ă puterea de a aprecia efectele juridice care se

produc în "aza manifestării sale de voinţă. 0eamintim că nu tre"uie confundată

această primă cerinţă a consimţămîntului cu condiţia capacităţii, chiar dacă între eleexistă o strînsă leătură, deoarece prezenţa sau lipsa discernămîntului reprezintă o

stare de fapt, pe cînd capacitatea este o stare de drept. (ersoanele fizice cu capacitate

deplină de exerciţiu sînt prezumate că au discernămîntul necesar pentru a încheia acte

juridice civile. Cel lipsit de capacitate de exerciţiu este prezumat a nu avea

discernămînt, fie datorită vîrstei fraede, fie datorită stării de sănătate mintală.

1inorul între 23 şi 24 ani are discernămîntul în curs de formare. (entru persoanele juridice nu se pun pro"leme în această privinţă, deoarece reprezentanţii lor sînt

întotdeauna persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu. n afară de cazurile în

care leea prezumă persoana ca lipsită de discernămînt $numite incapacităţi leale%,

pot exista şi cazuri în care persoane cu discernămînt în drept $după lee% sînt totuşi, în

fapt, lipsite temporar de discernămînt $numite cazuri de incapacitate naturală – "eţia,

hipnoza, somnam"ulismul, mînia puternică%. 5ipsa discernămîntului la încheierea

unui act juridic atrae ca sancţiune nulitatea relativă a acelui act.

Consimţămîntul să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice

$animo contrahendi neotif%

Această cerinţă se desprinde din chiar esenţa actului juridic civil, care este o

manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Consimţămîntul4



nu este considerat a fi exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice în următoarele

cazuri#

a. cînd manifestarea de voinţă a fost făcută în lumă $jocandi causa%, din

prietenie, din curtoazie sau pură complezenţă+

". dacă manifestarea de voinţă este prea vaă+

c. dacă manifestarea de voinţă s&a făcut cu o rezervă mentală 6reservatio

mentalis%, cunoscută de destinatarul acesteia.

Consimţămîntul să fie exteriorizat

Cerinţa aceasta este impusă de însăşi definiţia consimţămîntului. (rincipiul

aplica"il în privinţa exteriorizării consimţămîntului este, aşa cum am arătat cu un alt prilej, principiul consensualismului, deci părţile sînt li"ere să aleaă forma de

exteriorizare a voinţei lor. )e la acest principiu există însă şi excepţii, cum este cazul

actelor juridice pentru care leea cere ca manifestarea de voinţă să îm"race o formă

specială.

1anifestarea de voinţă poate fi exteriorizată expres sau tacit. 1anifestarea de

voinţă este expresă atunci cînd ea se exteriorizează prin modalităţi de natură să o facăîn mod nemijlocit cunoscută cocontractanţilor sau terţilor. 1anifestarea de voinţă este

tacită $implicită% atunci cînd ea se deduce.

Consimţămîntul să nu fie alterat de vreun viciu

Această cerinţă este impusă de caracterul conştient, li"er al actului juridic civil,

într&o formulă enerală, putem spune că viciile de consimţămînt sînt acele împrejurări

care afectează caracterul conştient şi li"er al voinţei de a face un act juridic. !pecific

viciilor de consimţămînt este faptul că există manifestare de voinţă $există deci

consimţămînt%, însă aceasta este alterată fie în conţinutul său intelectual, conştient, ca

în cazul erorii şi al dolului, fie în caracterul său li"er, ca în cazul violenţei şi al

leziunii.

5



Viciile de consimţămînt

7roarea

7roarea este falsa reprezentare a unei situaţii, o părere reşită despre unele

împrejurări leate de încheierea convenţiei.

8ulitatea actului juridic afectat de eroare este relementată la art. 99: din Codul

civil. !pre deose"ire de art. ;< al Codului civil din 2<=3, art. 99: defineşte eroarea

considera"ilă+ indică în ce caz eroarea asupra motivului este considera"ilă, precum şi

unele consecinţe particulare ale actului juridic afectat de eroare $alin. =%.

7roarea asupra naturii actului juridic civil. (rin eroare asupra naturii ac>tului

juridic civil se înţelee situaţia în care o parte crede că încheie un anumit act juridic,

iar cealaltă parte crede că încheie un altul. )e exemplu, vînzătorul crede că încheie uncontract de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă $Codul civil, art. 4?<&43;%, iar

cumpărătorul crede că încheie un contract de vînzare&cumpărare $art. :;?&:4;%. în

acest caz, consimţămîntul se va conside>ra viciat, fiindcă natura juridică a

contractului de vînzare&cumpărare diferă de cea a contractului de înstrăinare cu

condiţia întreţinerii pe viaţă, în special sînt diferite consecinţele pe care le produc

aceste două contracte. Cu alte cuvinte, manifestarea de voinţă este necorespunzătoarerealităţii şi de aceea un astfel de act va fi lovit de nulitate relativă $art. 99:. alin. $2%%.

în literatura de specialitate se susţine că eroarea asupra naturii actului juridic civil este

o eroare&o"stacol.

7roarea asupra calităţilor su"stanţiale ale o"iectului actului juridic ci>vil. @i în

acest caz, nu orice eroare asupra o"iectului actului juridic civil poate fi considerată

viciu de consimţămînt, ci doar eroarea care se referă la -calităţile su"stanţiale ale

o"iectului actului juridic civil.

7roarea asupra persoanei. Codul civil dispune în art. 99: că eroarea este

considera"ilă atunci cînd la încheiere a existat o falsă reprezentare referitoare la

părţile actului juridic în cazul în care identitatea acestora este motivul determinat al

încheierii actului. dentitatea părţilor $partenerul sau "eneficiarul% are importanţă6



pentru vala"ilitatea actelor juridice, precum şi pentru vala"ilitatea încheierii

căsătoriei. )e exemplu, este lovită de nulitate căsătoria în care s&a făcut eroare asupra

persoanei dacă se demonstrează că actul de căsătorie a fost semnat nu de mireasă, ci

de sora ei, care îi seamănă foarte mult. (ractica demonstrează că eroarea asupra

persoanei ca viciu de consimţămînt se întîlneşte foarte rar.

7roarea de fapt este o falsă reprezentare a realităţii faptelor. *re"uie să spunem

că eroare de fapt este eroarea, prevăzută la art. 99:, care se referă la natura actului, la

calităţile su"stanţiale ale o"iectului actului juridic, precum şi la părţile actului.

7roarea de drept este o falsă reprezentare a existenţei sau a conţinutului unui act

normativ. 8umai eroarea de fapt poate invoca o cauză de anulare a actului juridic. în

susţinerea acestei afirmaţii vine reula enerală conform căreia nimeni nu poateinvoca necunoaşterea leii. (e de altă parte, cel mai important arument în susţinerea

acestei afirmaţii îl constituie art. 99: din Codul civil, care prevede expres că eroarea

este considera"ilă dacă la încheie>rea actului juridic a existat o falsă reprezentare

referitoare la trei elemente# natura actului+ calităţile su"stanţiale ale o"iectului actului

juridic+ părţile actului putînd afecta vala"ilitatea actului juridic civil. 7roarea privind

existenţa şi conţinutul unei norme juridice2== nu este numită de leiuitor în aceastănormă.

)olul $viclenia%

)olul $viclenia% este un viciu de consimţămînt care constă în inducerea în eroare

a unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina să încheie un act juridic. n

esenţă, dolul este o eroare provocată.

)olul, ca şi eroarea, nu este prevăzut în Codul civil la condiţiile de vala"ilitate a

consimţămîntului, ci la nulitatea actului juridic. Astfel, art. 994 prevede că -actul

juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al

uneia din părţi poate fi declarat nul de instanţa de judecată chiar şi în cazul în care

autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte.

7



!tructural, dolul, ca viciu de consimţămînt, presupune existenţa a două elemente#

unul o"iectiv $material% şi celălalt su"iectiv.

7lementul o"iectiv $material% constă în utilizarea de mijloace viclene $şiretenii% –

acţiuni sau inacţiuni – prin care persoana este indusă în eroare. Acţiunile se

caracterizează prin acte de viclenie, de prezentare falsă a realităţii şi sînt consemnate

la art. 99: alin. $2%. Această normă stipulează că persoana care a încheiat un act juridic

datorită unui doi poate cere nulitatea lui. Actul juridic civil poate fi declarat nul chiar

şi atunci cînd autorul dolului estima că actul este avantajos pentru cealaltă parte.

7lementul su"iectiv constă în intenţia de a induce în eroare. Cu alte cu>vinte,

elementul su"iectiv al dolului constă în intenţia uneia dintre părţi $în cazurile

prevăzute la art. 994 alin. $?% din Codul civil şi în intenţia persoanei terţe, care nu este parte a actului juridic civil% de a induce în eroare cealaltă parte pentru a o determina să

încheie un act juridic civil. mportant este că ele>mentul su"iectiv există şi atunci

cînd -autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte $art.

994 alin. $2%%.

(entru ca dolul să fie considerat viciu de consimţămînt, se cer întrunite

următoarele condiţii#a. comportamentul dolosiv sau viclean tre"uie să fie determinant la în>cheierea

actului juridic+

". dolul tre"uie să emane de la cealaltă parte+

c. dolul tre"uie să fie anterior încheierii actului juridic+

d. dolul tre"uie să fie dovedit de partea care îl invocă.

Violenţa

Violenţa este ameninţarea unei persoane cu un rău de natură să&i provoace o

temere care o determină să încheie un act juridic pe care de altfel nu l&ar încheia.

Violenţa $ameninţarea% poate avea ca o"iect fie patrimoniul $distruerea unui

"un%, fie interitatea fizică $lezarea%, fie interitatea morală $compromite>rea

reputaţiei% persoanei pentru ca să consimtă a încheia un act. Astfel, violen>ţa este8



constrînerea fizică aplicată persoanei pentru a o determina să încheie un act pe care

de altfel nu l&ar fi încheiat. (entru a fi viciu de consimţămînt, violenţa tre"uie să

întrunească următoarele două condiţii#

a. !ă fie determinantă pentru încheierea unui act juridic, adică să ai"ă un

anumit rad de intensitate care să inspire autorului convenţiei o temere raţio>nală.

Această condiţie reiese din art. 99< alin. $9% al Codului civil, conform căreia violenţa

serveşte drept temei de anulare a actului juridic numai în cazul în care se

demonstrează că este de natură să determine persoana să creadă că ea, soţul, o rudă, o

altă persoană apropiată ori patrimoniul lor sînt expuşi unui pericol iminent.

". !ă fie ilicită. (ornind de la o situaţie contrară, este important a se releva că

nu reprezintă o violenţă în sensul leii ameninţarea adresată de creditor de>"itoruluică îl va acţiona în justiţie dacă nu&şi îndeplineşte o"liaţiile asumate, întrucît

recurerea la justiţie este pe deplin leitimă. (rin urmare, ameninţa>rea de a recure

la mijloace leale pentru a&2 determina pe de"itor să execute o"liaţiile nu va fi

considerată viciu de consimţămînt. /n altfel de mijloc va fi ameninţarea, făcută de

creditor, că va recure la mijloace ileale pentru a&2 o"lia pe de"itor să execute

o"liaţia.Codul civil specifică la art. 99< alin. $2% că violenţa este fizică şi morală.

Violenţa fizică este prezentă în cazul în care ameninţarea se referă la

in>teritatea persoanei ori a "unurilor ei.

Violenţa morală există în cazul în care ameninţarea se referă la onoarea, cinstea

ori sentimentele persoanei.

B"iectul actului juridic civil# condiţiile de vala"ilitate ale o"iectului actului

juridic civil.

!pre deose"ire de Codul civil din 2<=3, Codul civil în vioare conţine, la

capitolul dedicat condiţiilor de vala"ilitate a actului juridic, o normă referi>toare la

o"iectul actului juridic civil. Astfel, art. 9= defineşte o"iectul actului juridic ca o

9



condiţie de vala"ilitate a actului, precum şi condiţiile ce urmează a fi întrunite pentru

ca o"iectul actului juridic să fie vala"il.

8oţiunea leală a actului juridic se desprinde din art. 9= alin. $2%# -B"iect al

actului juridic este o"liaţia persoanei care a încheiat actul juridic. în prin>cipiu, şi

doctrina defineşte similar o"iectul actului juridic civil. Astfel, într&o opinie2=4, o"iect

al actului juridic civil este numită prestaţia $adică acţiunea sau inacţiunea% pe care

su"iectul activ o poate pretinde, iar su"iectul pasiv este o"liat să o săvîrşească în

temeiul anajamentului luat prin încheierea actului juridic.

Condiţiile de vala"ilitate a actului juridic civil. în art. 9= alin. $9% sînt enumerate

trei condiţii de vala"ilitate a actului juridic civil#

o"iectul tre"uie să fie licit+

o"iectul tre"uie să se afle în circuit civil+

o"iectul tre"uie să fie determinat sau determina"il cel puţin în specia sa.

5a aceste trei condiţii, doctrina adauă două condiţii# o"iectul tre"uie să fie

posi"il şi o"iectul tre"uie să existe la momentul încheierii actului juridic civil.

(ornind de la dispoziţiile leale şi ţinînd cont de opiniile existente în literatura de

specialitate, în cele ce urmează se va face analiza condiţiilor de vala"ilitate ao"iectului actului juridic civil.

B"iectul tre"uie să fie licit. (entru ca actul juridic să fie vala"il este ne>cesar ca

o"iectul lui să nu contravină leii, ordinii pu"lice şi "unelor moravuri. n conformitate

cu prevederile art. 99, actul juridic care contravine normelor imperative, ordinii

pu"lice şi "unelor moravuri este lovit de nulitate a"solută. )e exemplu, va fi lovită de

nulitate a"solută înţeleerea prin care o persoană se o"liă să săvîrşească o infracţiune

în schim"ul unei sume de "ani.

B"iectul tre"uie să fie în circuit civil. 8umai lucrurile puse în cir>cuitul civil pot

fi o"iecte ale actelor juridice şi, respectiv, "unurile scoase din circuitul civil nu pot fi

o"iect al actelor juridice. Art. 94= sta"ileşte că "unurile pot circula li"er, cu excepţia

cazurilor cînd circulaţia lor este limitată sau in>terzisă de lee.10



B"iectul tre"uie să fie determinat sau determina"il cel puţin în specia sa $art. 9=

alin.$9%%. înseamnă că în actul juridic civil urmează să se precizeze toate elementele

care îl individualizează. )e exemplu, dacă o"iectul se referă la o prestaţie $serviciu%,

atunci se indică lucrările care tre"uie efectuate $de"itorul se o"liă să efectueze o

lucrare de reparare a mo"ilei%. )acă o"iectul se referă la un "un cert, de exemplu la o

casă, el tre"uie determinat prin elementele care îl indi>vidualizează, prin indicarea

adresei acelei case, ori prin indicarea numărului ei de încăperi, a suprafeţei totale, a

suprafeţei locui"ile. )acă este de en, "unul actului juridic $o"iectul% tre"uie

determinat cel puţin prin specie şi cantitate $vînzarea a o mie litri de "enzină, şi nu

vînzarea petrolului, fără a se preciza şi cantitatea%.

B"iectul tre"uie să existe. Această condiţie de vala"ilitate a actului juridic civilnu este indicată expres în art. 9=. *otuşi, se poate considera că, pentru vala"ilitatea

actului juridic civil, este necesar, după reula enerală, ca o"iectul acestuia să existe

la momentul încheierii ui. n caz contrar, nu se poate pune pro"lema îndeplinirii

celorlalte condiţii. 7xpresia -după reula enerală denotă că sînt posi"ile cazuri cînd

actul juridic este vala"il dacă se referă la "unuri viitoare. în acest sens, Codul civil

dispune la art. 9= alin.#-(ot constitui o"iect al actului juridic şi "unurile viitoare. )e exemplu, este

vala"il contractul, încheiat în luna ianuarie, de vînzare&cumpărare a 22 de cereale,

care vor fi strînse în luna iunie.

B"iectul tre"uie să fie posi"il. )eşi nu este prevăzut în Codul civil, această

condiţie de vala"ilitate a o"iectului actului juridic civil decure din principiul că

nimeni nu poate fi silit la imposi"il. )upă cum se susţine în lite>ratura de specialitate,

-imposi"ilitatea prestaţiei atrae nulitatea actului juridic pentru lipsa de o"iect. n

acest caz, este necesar însă ca imposi"ilitatea să ai"ă un caracter a"solut, adică

executarea prestaţiei să fie imposi"ilă pentru toţi, nu numai pentru de"itori. n caz

contrar, o"iectul va fi posi"il. )eşi exe>cutarea o"iectului actului juridic este posi"ilă,

11



însă pentru de"itor este impo>si"ilă $nu poate plăti suma datorată%, este prezent

o"iectul posi"il.

'orma actului juridic civil.

Codul civil în vioare conţine o prevedere, conform căreia -forma este o condiţie

de vala"ilitate a actului juridic numai în cazurile expres prevăzute de lee $art. 94

alin.$9%%. (rin urmare, vala"ilitatea actului juridic civil depinde şi de respectarea

formei, însă atunci cînd acest lucru este expres prevăzut în lee. )rept exemplu în

acest sens poate servi dis>poziţia art. =9; din Codul civil, care prevede că

nerespectarea formei scrise a clauzei penale atrae nulitatea ei. în toate cazurile cînd

în lee nu se întîlnesc asemenea prevederi, forma actului juridic nu se consideră o

condiţie de vala>"ilitate, ci doar o pro"ă a existenţei lui sau un factor care determinăopoza"ili>tatea lui faţă de terţi. )upă cum se expune în literatura de specialitate, prin

condiţii de formă se su"înţele trei feluri de forme ale actului juridic#

forma cerută pentru vala"ilitatea actului juridic $forma cerută ad validitatem%+

forma cerută pentru pro"area actului $forma cerută pentru ad pro"atio&nem%+

forma cerută pentru opoza"ilitate faţă de terţi. Aceste trei sensuri ale formei

actului juridic civil pot fi desprinse din art. 94&92; ale Codului civil dedicate formeiactului juridic civil.

'orma cerută pentru vala"ilitatea actului juridic. (ornind de la conţi>nutul art.

94 alin.$9%, se poate spune că actele juridice sînt vala"ile indiferent de forma de

manifestare a voinţei la încheierea lor. Aceasta este reula, excep>ţia de la ea se

prevede expres chiar în acelaşi alineat, şi anume că vala"ilitatea actului juridic

depinde de forma lui doar atunci cînd acest lucru este cerut expres de lee. 7xplicaţia

constă în faptul că, pentru anumite acte juridice, leiuitorul manifestă o atenţie

specială faţă de forma în care se încheie. !ă ve>dem care sînt actele juridice pentru a

căror vala"ilitate leiuitorul a instituit cerinţa formei. n Codul civil mai există o

prevedere enerală în acest sens. în unele cazuri, leiuitorul impune forma ca o

condiţie de vala"ilitate pentru a atenţiona părţile asupra importanţei actului pe care îl12



încheie şi asupra con>secinţelor pe care le poate avea actul, de exemplu, contractul de

ipotecă – art. 3=4 alin. $9%+ înţeleerea privind clauza penală – art. =9;+ aranţia

de"itorului – art. =?=. în alte cazuri, cum este testamentul, forma ca o condiţie de

vala"i>litate este impusă pentru asiurarea deplinei li"ertăţi şi certitudini a

consim>ţămîntului, în toate cazurile, forma autentică este o condiţie de vala"ilitate a

actului juridic civil, fiindcă art. 92? alin. $2% prevede# -8erespectarea formei autentice

atrae nulitatea actului juridic. 1erită relevat faptul că în Codul civil în vioare

pentru prima dată este utilizată expresia -formă cerută pentru vala"ilitate.

'orma cerută pentru pro"area actului. n literatura de specialitate se susţine ideea

conform căreia forma cerută pentru pro"area actului juridic civil constă în cerinţa,

impusă de lee sau de părţi, de a fi întocmit în scris, fără ca lipsa acestuia să atraănevala"ilitatea actului. !e impune o precizare por&nind de la conţinutul art. 922 alin.

$9% al Codului civil. Conform acestei norme, -nerespectarea formei scrise a actului

juridic civil atrae nulitatea lui numai în cazul în care acest efect este expres prevăzut

de lee sau prin acordul părţilor. B analiză mai detaliată a acestei prevederi leale se

va face mai jos, cu ocazia descrierii formei scrise a actului juridic şi a efectelor

nerespectării acestei for>me. !e poate spune, aşadar, că, pentru anumite acte juridice,leea sau voinţa părţilor poate impune încheierea actului juridic civil într&o formă

scrisă, ne>cesară nu pentru vala"ilitatea actului juridic, ci pentru a se dovedi existenţa

şi conţinutul lui. )rept exemplu în acest sens poate servi art. 92, care dispune că

actul juridic al cărui o"iect depăşeşte 2 de lei urmează a fi încheiat în scris. 'aptul

încheierii unui asemenea act poate fi dovedit doar printr&un înscris, pro"a cu martorii

nefiind admisă.

Ca sancţiune a nerespectării formei cerute adpro"ationem, leiuitorul, în art. 922

alin. $2%, a sta"ilit# -8erespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile

din dreptul de a cere, în caz de litiiu, pro"a cu martori pentru dovedirea actului

juridic.

13



'orma cerută pentru opoza"ilitate faţă de terţi. (rin forma cerută pentru

opoza"ilitate faţă de terţi se înţele formalităţile pe care leea prevede că tre"uie

îndeplinite în scopul ocrotirii intereselor unor persoane altele decît părţile actului

juridic. 8ecesitatea includerii unei asemenea cerinţe de formă este dictată de existenţa

principiului relativităţii, potrivit căruia actul juridic produce efecte juridice doar între

părţile contractante.

Actul juridic poate fi încheiat ver"al, în scris, prin tăcere sau prin acţiuni

concludente. (osi"ilitatea aleerii dintre aceste forme este prevăzută la art. 94 din

Codul civil. B altă inovaţie a Codului civil este acordarea po>si"ilităţii încheierii unui

antecontract sau, cu alte cuvinte, a promisiunii de a încheia actul juridic civil. Codul

civil admite pentru prima dată posi"ilitatea încheierii antecontractului. Admiţînd oasemenea posi"ilitate, leiuitorul sta"ileşte şi forma acestui act juridic. Astfel, art. 94

alin. $=% prevede# -(ro>misiunea de a încheia un act juridic nu tre"uie să îm"race

forma cerută pentru acel act. (romisiunea de a încheia un act juridic este o o"liaţie

prin care persoana se o"liă să încheie în viitor un act juridic. *ermenii -promisiune

de a contracta şi -antecontract sînt consideraţi sinonime.

(rin urmare, actul juridic, în conformitate cu art. 94, poate fi încheiat ver"al, prin acţiuni concludente, prin tăcere şi în scris $act simplu scris+ act scris şi

autentificat notarial%.

'ormei ver"ale a actului juridic civil îi este consacrat art. 9< din Codul civil.

7senţa formei ver"ale constă în faptul că nu se întocmeşte nici un docu>ment, fără ca

partea $părţile% să îşi manifeste prin cuvinte $spuse la întrevederi ori la telefon% voinţa

de a încheia actul juridic. 0eula enerală care uvernează forma ver"ală a actului

juridic civil este expusă la art. 9<# -Actul juridic pentru care leea sau acordul

părţilor nu sta"ileşte o formă scrisă sau autentică poate fi încheiat ver"al. 7ste

evident faptul că, spre deose"ire de Codul civil din 2<=3, cel actual oferă su"iectelor

raportului juridic civil posi"ilitatea de a alee forma actului juridic civil, lărind sfera

actelor juridice care pot fi încheiate ver"al. n conformitate cu art. 94 alin. $?%, Dactul14



juridic care poate fi încheiat ver"al se consideră încheiat şi în cazul în care

comportamentul persoanei arată vădit voinţa de a&l încheia. !e mai spune că, în acest

caz, actul juridic este în>cheiat prin săvîrşirea de acţiuni concludente din partea celui

care doreşte să&2 încheie. )e exemplu, persoana care introduce într&un automat

specializat o monedă îşi exprimă astfel voinţa de a procura "unul din automat.

Actul juridic încheiat în scris reprezintă o manifestare de voinţă înscrisă într&un

document semnat de părţile $partea% contractante $contractantă%. Co>dul civil se referă

la forma scrisă a actului juridic civil în art.92&92?. 'orma scrisă poate fi de două

feluri# simplă scrisă şi autentică.

'orma simplă scrisă. 7numerarea cazurilor cînd actul juridic tre"uie în>cheiat în

formă simplă scrisă o întîlnim în art. 92 alin. $2%. Astfel, urmează a fi încheiate înformă simplă scrisă următoarele acte juridice#

dintre persoanele juridice, cu excepţia celor în care momentul încheie>rii

coincide cu momentul executării+

dintre persoanele juridice şi persoanele fizice, cu excepţia celor în care

momentul încheierii coincide cu momentul executării+

dintre persoanele fizice, dacă valoarea actului depăşeşte 2 de lei $cu

excepţia celor în care momentul încheierii coincide cu momentul execu>tării%, iar în

cazurile prevăzute de lee, indiferent de valoarea o"iectului.

Actul juridic încheiat în scris este actul juridic în care voinţa este expusă într&un

document, semnat de persoana care încheie actul sau de persoana împuternicită de ea

$reprezentant%. )acă se încheie un act juridic unilateral $se eli"erează o procură%, se

întocmeşte un sinur document. )acă se încheie un contract, poate fi întocmit un

sinur document semnat de am"e>le părţi ori două documente, unul semnat de o parte

şi altul de cealaltă parte, schim"ate reciproc. B astfel de procedură o sta"ileşte

leiuitorul în art. 92 alin. $9%# -în cazul în care, conform leii sau învoielii între părţi,

actul juridic tre"uie încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui

15



sinur înscris, semnat de părţi, cît şi printr&un schim" de scrisori, telerame, telefono&

rame, altele asemenea, semnate de partea care le&a expediat.

n ultimul timp, tot mai dese sunt cazurile cînd, la semnarea actului juri>dic, se

utilizează mijloace tehnice, cum ar fi aplicarea semnăturii electronice. (osi"ilitatea

utilizării mijloacelor tehnice la semnarea actului juridic este re>cunoscută şi de Codul

civil în art. 92 alin. $?%. 1ijloacele tehnice pot fi utiliza>te la semnarea actului

juridic în două cazuri# a% cînd leea prevede o asemenea posi"ilitate+ "% cînd părţile au

căzut de acord să utilizeze astfel de mijloace. în am"ele cazuri însă modul de utilizare

a mijloacelor tehnice la semnarea actu>lui juridic tre"uie să fie sta"ilit de lee $art.

92 alin. $?%%.

Conform prevederilor art. 929 din Codul civil, forma autentică a actului juridiccivil este o"liatorie în cazurile# a% sta"ilite de lee+ "% prevăzute prin acordul părţilor,

chiar dacă leea nu cere forma autentică.

'orma autentică se deose"eşte de forma simplă scrisă prin faptul că sem>năturile

părţilor actului juridic sunt certificate de notar.

Autentificarea notarială a actului juridic se face în conformitate cu preve>derile

5eii 23;?E99. 7a facilitează dovada dreptului născut din actul juri>dic, precum şia conţinutului acestui act juridic. !e prezumă că datele incluse într&un act autentic sunt

corecte şi nu tre"uie dovedite . Cel care consideră neconforme realităţii clauzele unui

act autentic tre"uie să dovedească neconformitatea.

16

Consimţămîntul

Documents

Transcript of Consimţămîntul