Proiectul pentru drepturile minorităţilor naţionale în Banat

Seminarul pentru cadrele didactice ale minorităţilor

Eugen GhergaZrenjanin Aprilie 2007

Proiectul pentru drepturile minorităţilor naţionale în BanatSeminarul pentru cadrele didactice ale minorităţilor

Eugen GhergaZrenjanin Aprilie 2007

Expunere:

Reglementările privind învăţământul pentru minorităţi

Discuţii:

Aplicarea standardelor pentru educaţia în limba maternă

European există instrumente de lucru:• Planul de Acţiune al Consiliului Europei privind învăţarea

limbilor - bazat pe Cadrul Comun European de Referinţă pentru învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştintelor lingvistice

• Portofoliul lingvistic european

Bazate pe:• Recomandarea No. R (82) 18 – bogăţia diverselor limbi

este o valoroasă resursă, de protejat şi dezvoltat• Recomandarea No. R (98) 6 – învăţământul pentru

minorităţi este un efort de extins permanent

Constituţia României, adoptată în 2003, prevede:

Dreptul la identitate (art. 6)

Statul garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la exprimarea

identităţii lor lingvistice; măsurile de protecţie trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni

români

Constituţia României prevede:

Raportarea la tratatele internaţionale (art. 20)

Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale

omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările

internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai

favorabile

Constituţia României prevede:

Libertatea conştiinţei (art. 29)

Părinţii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor

minori

Constituţia României prevede:

Libertatea de exprimare (art. 30)

Cenzura de orice fel este interzisă

Constituţia României prevede:

Dreptul la învăţătură (art. 32)

Este asigurat prin învăţământul general obligatoriu; minorităţile naţionale au dreptul de a învăţa în limba lor maternă; instruirea în această limbă este garantată iar modalităţile de exercitare a

acestor drepturi sunt stabilite prin lege; învăţământul de stat este gratuit

Constituţia României prevede:

Alegeri (art. 62)

Cetăţenii unei minorităţi naţionale au dreptul la un loc de deputat, indiferent de numărul voturilor; pot fi reprezentaţi în Parlament

numai de o singură organizaţie

Constituţia României prevede:

Legiferarea (art. 73)

Parlamentul legiferează statutul minorităţilor naţionale

Constituţia României, adoptată în 2003, prevede:

Principii (art. 120)

În comunităţile unde cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii respective în relaţiile cu autorităţile administraţiei locale şi serviciile

publice

Cadrul în România

Legislaţia cuprinde legea învăţământului, statutul personalului didactic, existenţa

centrelor de formare profesională, caselor corpului didactic, inspectorilor de

specialitate, ş.a. dar este proiectată o nouă lege a învăţământului şi un nou

statut al minorităţilor naţionale

Legea învăţământului în România

A fost actualizată în 2003 şi cuprinde, între altele:• se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil• autorităţile locale şi agenţii economici pot înfiinţa şi finanţa unităţi şcolare• învaţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de

alte formaţiuni politice• în învăţământ se interzice prozelitismul religios • în învăţământul de toate gradele probele de admitere şi examenele pot fi susţinute în limba

în care au fost studiate disciplinele respective• asupra dreptului minorului de a urma învăţământul obligatoriu în limba unei minorităţi

hotărăşte părintele sau tutorele• integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de

învăţământ special, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale• în structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ în limbile minorităţilor

naţionale sunt cuprinşi inspectori şcolari pentru acest învăţământ• la toate nivelurile se predă limba română• în învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale Istoria românilor şi

Geografia României se predau în aceste limbi dar cu obligaţia transcrierii şi însuşirii numelor proprii româneşti şi a toponimiei în limba română

• ministerul educaţiei, în colaborare cu ministerul de externe, are obligaţia să sprijine învaţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv

Populaţia după etnie la ultimul recensământ în România (2002)

Total 21698181• Români 19409400 (89,5%)• Maghiari 1434377 (6,6%)• Romi 535250 (2,5%)• Ucraineni-Ruteni 61353• Germani 60088 • Ruşi-Lipoveni 36397 • Turci 32596 • Tatari 24137 • Sârbi 22518• Slovaci 17199 • Bulgari 8092 • Croaţi 6786 • Greci 6513 • Evrei 5870 • Cehi 3938 • Polonezi 3671 • Italieni 3331 • Armeni 1780• Alte etnii (grupuri etnice) 18950

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România, pe

limbi de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România, pe

limbi de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

Unităţi de învăţământ din România în care predarea se face parţial în limbile minorităţilor naţionale,

pe cicluri de învăţământ

Situaţia privind elevii aparţinând unor minorităţi naţionale care frecventează şcoli cu limba de predare

română şi învaţă la cerere limba maternă

Personal didactic pe cicluri şi limbi de predare din învăţământul preuniversitar cu predare în limbile

minorităţilor naţionale

Romii

Învăţământul dedicat romilor se caracterizează prin:

Activităţile derulate de ministerul educaţiei sunt bazate pe principiile:• Sistemul trebuie asigurat cu cadre didactice formate din

rândul romilor • Structurarea programelor educaţionale cu consultarea

beneficiarilor• Extinderea şi nuanţarea ofertei educaţionale pentru romi

prin forme alternative• Reconsiderarea aportului educaţional demonstrat

extraşcolar• Transferarea conceptului de asimilare în cel de integrare

specifică

Activităţile derulate de ministerul educaţiei sunt:

• acordarea de locuri distincte pentru tinerii romi la nivelul învăţământului liceal

• programul privind alocarea anuală de locuri distincte pentru candidaţii romi în facultăţi şi colegii universitare

• studiul limbii şi literaturii romani la nivel universitar• cooptarea şi “pre”- formarea potenţialelor cadre didactice

rome din rândul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat

• program de pregătire la nivel universitar, în cadrul învăţământului deschis la distanţă

Pilonii umani - ai învăţământului dedicat romilor - sunt:

• directorii neromi ai unităţilor de învăţământ (din 1990)• personalul organizaţiilor (neguvernamentale,

internaţionale, etc.) care derulează în parteneriat proiecte de şcolarizare a romilor (din 1991)

• corpul autorilor romi de instrumente de lucru şcolare - programe, manuale şcolare şi materiale educaţionale auxiliare (din 1998)

• reţeaua de inspectori romi în judeţe (din 1999)• mediatorii şcolari romi (din 2000), metodiştii romi pentru

şcolarizarea romilor (din 2003) şi voluntarii romi (mai ales elevi şi studenţi romi)

• cadrele didactice rome (calificate şi necalificate, care predau în şcoli limba maternă romani, ore de istoria şi tradiţiile romilor sau alte discipline ori sunt educatori, institutori – învăţători)

În ce măsură consideraţi că ar trebui să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul LICEELOR?

(Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

46,2

22,3

14,7

15

Romii ar trebui săcandideze pentru locuri

ca orice alt elev.

Câteva locuri, ca măcarunii dintre ei să aibăşansa să facă şcoală.

Ar trebui să fie unnumăr corespunzător

procentului de romi dinpopulaţie.

Nu ar trebui să existelocuri rezervate pentru

nici o etnie saucategorie socială.

Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri

În ce măsură consideraţi că ar trebui să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul COLEGIILOR ŞI

FACULTĂŢILOR?(Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

46,9

24,3

12,5

14

Romii ar trebui săcandideze pentru locuri

ca orice alt elev.

Câteva locuri, ca măcarunii dintre ei să aibăşansa să facă şcoală.

Ar trebui să fie unnumăr corespunzător

procentului de romi dinpopulaţie.

Nu ar trebui să existelocuri rezervate pentru

nici o etnie saucategorie socială.

Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri

În ce măsură credeţi că următoarele măsuri ar duce la

îmbunătăţirea relaţiilor interetnice?

6. Copiii români să poată învăţa la şcoală şi limbile minorităţilor naţionale.

32.6

24.6

21.4

17.2

4

36.9

24.8

17.2

12.7

8

Total de acord

Mai degrabă de acord

Nu prea sunt de acord

Dezacord total

NS/NR

M.W. 2006 BRE - MMT 2002

În ce măsură credeţi că următoarele măsuri ar duce la

îmbunătăţirea relaţiilor interetnice?Procentaje ACORD

87.5

57.9

33.6

39.3

73.2

57.2

87.7

86.8

42.9

40.8

76.9

61.7

Copii de alte nationalitati sa invete impreuna cu copiiromani

Interzicerea publicatiilor sau emisiunilor tv careprezinta celelalte etnii intr-o lumina negativa

Acordarea unei autonomii administrative mai maricomunitatilor locale

In zonele in care predomina alte nationalitati politia safie alcatuita din cat mai multe persoane apartinand

acelor nationalitati

Incurajarea casatoriilor intre persoane de etnii diferite

Copii romani sa poata invata la scoala si limbileminoritatilor nationale

M.W. 2006 BRE - MMT 2002

Cum apreciaţi legile româneşti cu privire la drepturile minorităţilor?

22.1

15

51.3

11

18

16.9

58.6

6

Minorităţile au preamulte drepturi

Minorităţile au preapuţine drepturi

Au atâtea drepturicâte sunt necesare

NS/NR

M.W. 2006 BRE - MMT 2002

În Judeţul Timiş există la nivel liceal:• Liceul Teoretic "Bartók Béla" – Timisoara, Str. G-ral Dragalina,

Nr. 11 (limba maghiară)• Liceul Teoretic "Dositei Obradovici" – Timişoara, Str. G-ral

Dragalina, Nr. 6 (limba sârbă)• Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau" – Timisoara, Str. Gheorghe

Lazăr, Nr. 2 (limba germană)

• Colegiul Naţional "Coriolan Brediceanu" – Lugoj, Str. C. Brediceanu, Nr. 3 (secţie germană)

• Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara, B-dul 16 Dec. 1989, Nr. 26 (secţie germană)

• Liceul Teologic Romano-Catolic "Gerhardinum" – Timisoara, P-ţa Horaţiu, Nr. 1 (secţie maghiară)

Învăţământul particular este legiferat, cu obligaţia:

• ocupării posturilor preuniversitare conform statutului cadrelor didactice

• arborării drapelelor României, Consiliului Europei şi NATO

• afişării stemei României în fiecare clasă

În Judeţul Timiş există o reţea formată din grădiniţe, şcoli şi licee, acreditate de către

Inspectoratul Şcolar Judeţean

Bulgarii în Timiş

Germanii în Timiş

Maghiarii în Timiş

Sârbii în Timiş

Slovacii în Timiş

Ucrainienii în Timiş

Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007:

Mihai Claudiu Moldovanu (Romi)

Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007:Francisc Kiss (Maghiari)

Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007:Svetozar Marcov (Sârbi)

Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007:

Viorica Livia Roşu (Germani)

Zile semnificative

• 26 Septembrie = Ziua Europeană a Limbilor

• 18 Decembrie = Ziua Minorităţilor în România

Resurse

• Ministerul Educaţiei din România www.edu.ro

• Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş www.isj.tm.edu.ro

Cadrul studiilor de caz:• prezentarea contextului (locaţia şcolii, dimensiunile ei / ce

vârste au elevii, câţi elevi sunt, câte cadre didactice sunt, limba în care lucrează, cine sprijină funcţionarea, dimensiunile informale şi neformale – perfecţionarea dascălilor, schimburi şcolare, tabere, ş.a.)

• ce viitor are respectivul învăţământ minoritar – cu prezentarea cadrului legal, societal, demografic (estimarea oportunităţilor şi ameninţărilor)

• “fotografia” momentului: înfăţişarea punctelor tari şi punctelor slabe

• perspectiva interculturală (beneficii, pierderi – acum şi în continuare)

• rolul politicienilor (autorităţi publice), rolul comunităţii (familii, biserici, organizaţii neguvernamentale, mediul cultural), sprijinul financiar (din partea guvernului / ministerului educaţiei, mediului de afaceri local, sponsorilor, programelor naţionale şi internaţionale)