Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată · 2018-03-20 ·...

NESECRET

ROMÂNIA

CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII

R A P O R T U L

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

privind activitatea desfăşurată în anul 2013

- BUCUREŞTI -

2014

NESECRET DSN1/370, din 27.03.2014

NESECRET

CUPRINS CONTEXT ................................................................................................................................ 3

Capitolul I CADRUL ORGANIZATORIC ................................................................................. 5

Capitolul II MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE: ORIENTĂRI DE BAZĂ, PARTENERIATE STRATEGICE .............................................................................................. 9

Capitolul III COORDONAREA ACTIVITĂŢII INSTITUŢIILOR SISTEMULUI SECURITĂŢII NAŢIONALE PENTRU CONSOLIDAREA STATUTULUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL ALIANŢEI NORD-ATLANTICE, AL UNIUNII EUROPENE ŞI AL CELORLALTE ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE ................................................................................................................ 14

CAPITOLUL IV SECURITATEA ŞI APĂRAREA NAŢIONALĂ ............................................. 18

IV. 1. Apărarea naţională şi apărarea colectivă ......................................................... 18

IV.2. Ordinea publică .................................................................................................... 19

IV. 3. Comunitatea naţională de informaţii. Coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate............................................................... 22

IV. 4. Asigurarea securităţii energetice ...................................................................... 23

IV.5. Combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale .......................................................... 25

CAPITOLUL V ASIGURAREA RESURSELOR ŞI INFRASTRUCTURII NECESARE SECURITĂŢII NAŢIONALE ................................................................................................... 28

CAPITOLUL VI PREGĂTIREA ECONOMIEI ŞI A REZERVEI DE MOBILIZARE PENTRU APĂRARE .............................................................................................................................. 30

CAPITOLUL VII ACTIVITATEA DE AVIZARE A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE, INIŢIATE SAU EMISE DE CĂTRE GUVERN, PRIVIND DOMENIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE ........................................................................................................................... 33

Capitolul VIII PROTECŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE NAŢIONALE, NATO ŞI UE, PRECUM ŞI A CELOR CARE FAC OBIECTUL ACORDURILOR INTERNAŢIONALE ....... 36

CAPITOLUL IX GESTIONAREA URGENŢELOR CIVILE ..................................................... 38

IX.1. Managementul situaţiilor de urgenţă şi protecţia civilă ................................... 38

IX.2. Identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurii critice naţionale (ICN) şi a celei europene (ICE) .................................................................................................. 39

CAPITOLUL X DEZVOLTAREA UNOR SERVICII ŞI SISTEME DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICE DE INTERES NAŢIONAL ............................................................................. 41

CAPITOLUL XI NUMIREA ÎN FUNCŢII, AVANSAREA ÎN GRAD ŞI PARTICIPAREA LA EXAMENUL PENTRU ACORDAREA GRADULUI DE GENERAL ....................................... 44

CAPITOLUL XII APLICAREA UNOR PREVEDERI DIN LEGEA CONCURENŢEI NR. 21/1996, REPUBLICATĂ, CU IMPLICAŢII ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE ...... 45

PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2014 ................................................................................... 46

NESECRET Pagina 2 din 48

NESECRET

CONTEXT

În condiţiile tranziţiei majore spre un nou ciclu economic, diplomatic şi politic care a caracterizat relaţiile internaţionale şi în anul 2013, România a urmărit consolidarea profilului său geopolitic, atât în planul afacerilor europene, cât şi al celor euro-atlantice. Această consecvenţă s-a tradus prin participarea sa la parteneriate şi relaţii bilaterale privilegiate, dar şi prin efortul său de convergenţă în coaliţii multilaterale, pe teme globale şi regionale esenţiale.

O importanţă deosebită a fost acordată dimensiunii economice a relaţiilor externe ale României şi, pe acest plan, s-a acordat atenţie sporită statelor cu resurse deosebite, economiilor în plină ascensiune, spaţiilor post-conflict. Alături de activitatea în UE şi NATO, au fost revigorate relaţii de parteneriat specifice, s-a lucrat pentru consolidarea în continuare a rolului României în vecinătăţile Uniunii Europene, în cooperarea regională şi multilaterală, au fost căutate deschideri noi, îndeosebi în domeniul economic. Ca stat membru al UE, România a vizat consolidarea sistemului de relaţii bilaterale, axată pe o creştere substanţială a cooperării strategice şi speciale, dar şi promovarea de noi parteneriate şi proiecte comune – cele economice având o importanţă aparte.

Şi în 2013, tensiunile din relaţiile dintre state şi acutizarea unor diferende interne au avut ca urmare evenimente violente, cu impact major asupra securităţii internaţionale. În Orientul Mijlociu, eforturilor în direcţia edificării unei păci durabile şi asigurării stabilităţii interne în urma schimbărilor de regim (în Egipt, Tunisia etc.) li s-au adăugat preocuparea şi acţiunile comunităţii internaţionale îndreptate îndeosebi către oprirea conflictului sângeros din Siria. Au continuat demersurile vizând soluţionarea problemelor ridicate de programul nuclear iranian. Au stârnit îngrijorare deosebită şi au determinat reacţii urgente acţiunile teroriste şi manifestările de instabilitate acută din părţile de nord şi centrală, sahariană şi sub-sahariană ale Africii. Vecinătatea estică a UE a fost marcată de suspendarea procesului de încheiere a Acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, care a dus la declanşarea unor demonstraţii de protest de o amploare deosebită, care aveau să ducă în anul 2014 la o criză politică acută, la violenţe de stradă, culminând cu înlăturarea preşedintelui Ianukovici şi cu un climat de instabilitate socială deosebit de periculoasă în comunităţile etnice din Transnistria şi Crimeea.

Pentru îndeplinirea prerogativelor sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a concentrat, în acest an, în principal, asupra unor obiective de interes major pentru România, astfel:

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA), decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite ale Americii, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziţiei României de aliat de încredere în cadrul NATO. EPAA constituie contribuţia SUA la arhitectura sistemului NATO antirachetă. Ca atare, proiectul bilateral cu


NESECRET

SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre.

Totodată, consolidarea strategiei de dezvoltare a profilului politico-militar al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, ca obiectiv strategic al apărării naţionale, s-a realizat printr-o participare activă la noile iniţiative ale NATO şi ale Uniunii Europene.

Anul 2013 a fost caracterizat de reducerea semnificativă a contribuţiei Armatei României în teatrele de operaţii. Efortul principal a fost concentrat pentru îndeplinirea cu consecvenţă a misiunilor din Teatrul de Operaţii din Afganistan.

Aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

Problematica securităţii energetice ocupă, în prezent, o poziţie cheie pe agenda internaţională. Direcţiile de acţiune privesc modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea inter-conexiunilor, diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor de transport pentru hidrocarburi, încurajarea creşterii capacităţilor de stocare pentru gaze naturale şi a capacităţilor de extracţie din depozitele construite.

Strategia Europa 2020 a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei. Strategia Europa 2020 propune o nouă viziune economică, care să ajute UE să iasă din criză şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.

Sprijinirea, în mod constant şi susţinut, atât prin eforturi diplomatice, cât şi prin asistenţă tehnică a parcursului european al Republicii Moldova, reprezintă contribuţia României la înfăptuirea destinului firesc al Republicii Moldova de înscriere în perspectiva europeană.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în concordanţă cu atribuţiile conferite prin Constituţie şi legislaţia în vigoare, a acţionat ca instituţie integratoare a politicii de securitate naţională. În acest sens, Consiliul a avut în vedere corelarea obiectivelor şi priorităţilor politicii externe cu politica naţională de securitate şi apărare, coordonarea activităţii desfăşurate de instituţiile-cheie din sistemul de securitate naţională, stabilind căi şi modalităţi de consolidare a profilului României în cadrul Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, ca structuri esenţiale pentru promovarea intereselor naţionale şi, totodată, instrumente de modernizare a societăţii româneşti.


NESECRET

CAPITOLUL I CADRUL ORGANIZATORIC

În anul 2013, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a desfăşurat activitatea în

baza Programului de activitate anual, analizând permanent problematici aferente domeniilor importante ale securităţii naţionale, care au vizat:

• mediul internaţional de securitate;

• coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale;

• apărarea naţională şi apărarea colectivă;

• ordinea publică;

• coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate;

• asigurarea securităţii energetice;

• combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale;

• asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale;

• pregătirea economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare;

• avizarea proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale;

• protecţia informaţiilor clasificate NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale;

• managementul urgenţelor civile şi protecţia infrastructurii critice;

• dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional. Programul de activitate al Consiliului, conţinând 83 de tematici, a fost conceput

astfel încât să permită desfăşurarea activităţii CSAT în mod ordonat şi etapizat, în raport cu necesităţile organizării şi coordonării unitare a activităţilor ce privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. Programul nu a fost unul rigid, ci a fost adaptat în funcţie de urgenţele generate de evoluţiile din cursul anului, adesea imposibil de prevăzut.

Dintre cele 83 de tematici cuprinse în Programul de activitate, 50 au fost supuse atenţiei Consiliului, fie în cadrul şedinţelor (32 de teme), fie prin intermediul informărilor trimise membrilor (18 teme). Contextul intern şi internaţional, dinamica şi complexitatea activităţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi priorităţile din anul 2013 ale intereselor de securitate şi ale politicii externe a României au determinat replanificarea pentru anul următor sau scoaterea a 33 de tematici şi introducerea a 37 de noi activităţi pe agenda de lucru a Consiliului, care nu au fost cuprinse în Program, dar care erau necesare îndeplinirii obiectivelor propuse de instituţiile iniţiatoare.


NESECRET

Situaţia tematicilor prevăzute în Programul de activitate al CSAT pe anul 2013

În cadrul celor şapte şedinţe desfăşurate de-a lungul anului 2013, dar şi în intervalul dintre şedinţe, membrii Consiliului au analizat concepţii, strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de acte normative şi regulamente, hotărârile adoptate fiind obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. În acest context, au fost adoptate 149 de hotărâri. Dintre acestea, 113 sunt îndeplinite şi 36 sunt în curs de realizare.

Stadiul îndeplinirii hotărârilor CSAT în anul 2013

În anul 2013, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin deciziile adoptate, a acordat o atenţie deosebită unor domenii de interes major pentru România, atât în plan intern, cât şi internaţional.

Îndeplinite: 113

În curs deîndeplinire: 36


NESECRET

Situaţia hotărârilor adoptate, pe domenii de acţiune, este prezentată în tabelul de mai jos (detaliile sunt prezentate în Anexa nr. 1):

Nr.

crt.

Domeniul hotărârilor

Înde

plin

ite

În c

urs

de

înde

plin

ire

Neî

ndep

linite

TOTA

L

1. Cadrul organizatoric: activitatea desfăşurată de către CSAT şi programul de activitate al Consiliului. 2 1 - 3

2.

Coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale.

13 10 - 23

3. Securitate şi apărare naţională.

Apărare naţională şi apărare colectivă. 4 9 - 13 Ordine publică. 1 - - 1 Comunitatea Naţională de Informaţii. Coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate.

20 2 - 22

Asigurarea securităţii energetice. 1 - - 1 Combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale. 1 - - 1

4. Asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale. 19 1 - 20

5. Pregătirea economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare. 6 1 - 7

6. Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale.

4 1 - 5

7. Protecţia informaţiilor clasificate naţionale NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale. 7 4 - 11

8. Gestionarea urgenţelor civile. 1 1 - 2

9. Dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional. 4 4 - 8

10. Numirea în funcţie, avansarea în grad şi participarea la examenul pentru acordarea gradului de general. 24 - - 24

11. Diverse 6 2 - 8

TOTAL 113 36 - 149 Printre hotărârile aflate în curs de îndeplinire, elocvente în ceea ce priveşte

atribuţiile CSAT, exemplificăm:

Programul multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi, în perspectivă, până în anul 2020, care se derulează pe parcursul mai multor ani;


NESECRET

„Concepţia de realizare graduală a capacităţii de apărare aeriană în cadrul Programului Avion Multirol al Forţelor Aeriene”, în baza căreia, în data de 25.06.2013, a fost adoptată Legea nr. 240 pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei prin care se achiziţionează 12 aeronave F-16 A/B MLU M5.2 de la Guvernul Portugaliei;

Consolidarea securităţii cibernetice naţionale, pentru care activităţile de punere în aplicare a prevederilor hotărârii CSAT vor continua să se desfăşoare, în vederea asigurării unui nivel de securitate cibernetică adecvat pentru infrastructura TIC din responsabilitate;

Operaţiile de transport multimodal pe teritoriul României al resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA, dinspre şi către Afganistan, în sprijinul operaţiei NATO International Security Assistance Force (ISAF) şi al operaţiei de coaliţie Enduring Freedom (OEF), în anul 2014, care se vor desfăşura pe parcursul întregului an.

În consecinţă, se poate aprecia că activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost adaptată în funcţie de realităţile şi priorităţile anului 2013, de nevoile şi complexitatea intereselor naţionale şi internaţionale de securitate şi de urgenţele impuse de specificul fiecărei instituţii şi că aceasta a contribuit la realizarea obiectului constituţional de activitate al Consiliului, respectiv organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.


NESECRET

CAPITOLUL II

MEDIUL INTERNAŢIONAL DE SECURITATE: ORIENTĂRI DE BAZĂ, PARTENERIATE STRATEGICE

Securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi un obiectiv fundamental al guvernării, având ca domeniu de referinţă valorile, interesele şi obiectivele naţionale.

Această condiţie a stat la baza tuturor activităţilor CSAT de coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.

România şi-a continuat rolul de stat-protagonist în sprijinirea integrării statelor din zona Balcanilor de Vest în UE şi NATO, îndeplinindu-şi vocaţia regională şi obligaţia istorică de a sprijini conectarea lor europeană şi euro-atlantică. Un prim pas important a fost realizat prin aderarea Croaţiei. S-a intensificat dialogul cu Serbia şi Albania, precum şi cu Macedonia şi Muntenegru. Preluând preşedinţia-în-exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, România şi-a intensificat activitatea de consolidare a profilului politic al acestui Proces în plan regional şi european, prin sincronizarea demersurilor de apropiere de UE şi NATO ale statelor regiunii – în raport cu aspiraţiile lor.

În anul 2013, a fost prioritară amplificarea parteneriatului strategic cu SUA - cel mai important parteneriat strategic al României, prin implementarea prevederilor „Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii” (adoptată la 13 septembrie 2011, la Washington D.C.), respectiv operaţionalizarea Task Force-ului România – SUA pentru implementarea „Declaraţiei Comune”.

De pe poziţia de susţinător puternic al consolidării relaţiilor transatlantice, România a sprijinit avansarea negocierilor în direcţia încheierii Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii dintre UE şi SUA.

Cooperarea pe dimensiunea militară şi de securitate a căpătat valenţe noi, conferite de: continuarea eforturilor de implementare efectivă a „Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”, semnat la 13 septembrie 2011, la Washington D.C, inclusiv prin ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea Antirachetă de la Baza Militară Deveselu; cooperarea la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu, modernizarea capacităţilor militare aeriene româneşti (prin achiziţia avioanelor multirol F-16) sau pregătirea cooperării post-2014 în Afganistan.

Obiectivul aderării României la Spaţiul Schengen a continuat să figureze pe agenda reuniunilor CSAT. Discuţiile au vizat asigurarea unei informări constante asupra demersurilor efectuate pentru promovarea acestui obiectiv în relaţia cu instituţiile UE şi cu partenerii europeni (în special cu statele membre critice, pentru modificarea poziţiei, dar şi cu celelalte state pentru garantarea menţinerii susţinerii în acest dosar), precum şi asupra evoluţiilor semnificative în acest dosar.


NESECRET

În discuţiile din cadrul CSAT privind consolidarea profilului României în UE, aspectele referitoare la consolidarea cadrului de guvernanţă economică la nivel european au continuat să deţină o pondere însemnată. România a promovat, în continuare, asigurarea solidarităţii în format UE 28 în ceea ce priveşte arhitectura instituţională şi mecanismele economice. Interesul României vizează reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre UE, dar şi evitarea unei Europe cu mai multe viteze şi fragmentarea Pieţei Unice.

În acelaşi timp, s-au desfăşurat acţiuni de consolidare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). România s-a implicat în reflectarea obiectivelor SUERD în cadrul Acordului de parteneriat şi a programelor operaţionale cu finanţare în perioada 2014-2020, a organizat reuniunea comună între coordonatorii naţionali pentru SUERD şi coordonatorii acordurilor de parteneriat şi ai programelor operaţionale de finanţat în viitorul cadru financiar multianual al UE. S-a acţionat intens în cadrul consultărilor cu partenerii macro-regionali şi Comisia Europeană pentru continuarea afirmării profilului activ al României în macro-regiunea dunăreană.

În cadrul Parteneriatului Estic, Summitul de la Vilnius a reprezentat un moment important, îndeosebi prin rezultatele sale în raport cu Republica Moldova şi Georgia. România a pledat constant pentru obţinerea unor rezultate ambiţioase, care să consolideze procesul de asociere politică şi integrare economică cu statele partenere, alături de o Declaraţie a Summitului care să confere viziune viitorului relaţiilor acestor state cu Uniunea Europeană. In contextul deciziilor Summitului, România a susţinut cu succes parafarea integrală a Acordului de asociere şi a Acordului aprofundat şi cuprinzător de comerţ liber cu Republica Moldova, care să deschidă calea pentru semnarea acestora în 2014, în timpul mandatului actualei Comisii. De asemenea, la Summit, au fost recunoscute progresele Republica Moldova pe linie de mobilitate, în baza raportului pozitiv care a fost prezentat de Comisia Europeană. Imediat după Summit au fost iniţiate la nivelul Consiliului şi al Parlamentului European demersuri accelerate pentru aprobarea legislaţiei europene necesare în vederea realizării obiectivului de liberalizare în 2014 a regimului de vize cu Republica Moldova.

România a continuat promovarea intereselor de securitate în vederea consacrării statului român ca important contributor la eforturile de consolidare a păcii, stabilităţii şi securităţii internaţionale, întărind profilul statului român de aliat european cu vocaţie transatlantică, ferm susţinător al rolului global al NATO şi UE. Vizita la Bucureşti, în mai 2013, a secretarului general al NATO, a reconfirmat importanţa şi profilul distinct al României în cadrul NATO.

În cadrul Alianţei Nord-Atlantice, România a urmărit obiective legate de consolidarea misiunii principale a NATO, de apărare colectivă; îndeplinirea responsabilităţilor legate de participarea la operaţiunile şi capacităţile militare ale Alianţei; promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor şi cooperării regionale în vecinătatea imediată a României (Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre), în sinergie cu UE.

Au fost promovate viziunea şi priorităţile României cu privire la Summit-ul NATO din 2014, fiind evidenţiat sprijinul României pentru conturarea unei agende consistente şi ambiţioase, în măsură să conducă la rezultate concrete şi să ofere direcţionări clare pentru viitorul Alianţei post-2014.


NESECRET

În plus, a fost reafirmată necesitatea menţinerii atenţiei Alianţei asupra regiunilor învecinate, cu accent asupra Caucazului de Sud, în condiţiile în care situaţia de securitate în aceste zone se menţine complexă. România a pledat, în continuare, pentru intensificarea oportunităţilor de dialog politic între Consiliul Nord-Atlantic şi parteneri, în contextul în care contribuţiile partenerilor la obiectivele şi misiunile NATO sunt notabile.

În ceea ce priveşte politica „uşilor deschise”, România a susţinut necesitatea ca Alianţa să ofere tot sprijinul necesar statelor aspirante, astfel încât să poată fi obţinute progrese concrete la viitorul Summit NATO din septembrie 2014. Mai mult, România s-a afirmat drept unul dintre susţinătorii puternici ai reflectării temei extinderii pe agenda Summit-ului NATO din 2014.

România a susţinut demersurile vizând clarificarea aspectelor legale ale participării Aliaţilor şi partenerilor operaţionali la viitoarea misiune NATO Resolute Support post-2014 în Afganistan, trimiterea de instructori şi consilieri pentru forţele afgane de securitate nefiind posibilă în lipsa unui Acord privind statutul forţelor NATO în Afganistan. S-au întreprins demersuri pentru reconfirmarea angajamentului Aliat pentru viitorul Afganistanului şi proiectarea unei relaţii de parteneriat pe termen lung cu statul afgan.

A fost reiterat sprijinul pentru dezvoltarea arhitecturii antirachetă a NATO, misiune-cheie a Alianţei Nord-Atlantice, pe baza principiilor indivizibilităţii securităţii, solidarităţii şi apărării întregului teritoriu Aliat, în concordanţă cu deciziile luate la ultimele Summit-uri NATO (începând cu Bucureşti – 2008 şi până la Chicago - 2012).

România s-a implicat constant în activităţile conceptuale şi de implementare a Politicii de Securitate şi Apărare Comună/PSAC, contribuind la numeroase misiuni şi operaţii sub egida acesteia. Participarea României s-a efectuat în concordanţă cu liniile principale de politică externă, axându-se pe zone de interes deosebit pentru ţara noastră, cum ar fi Balcanii de Vest, Georgia şi Afganistan.

În acelaşi timp, România a sprijinit eforturile comunităţii internaţionale pentru implementarea Rezoluţiei 2118 (2013) a Consiliului de Securitate al ONU şi a Deciziei adoptate de Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind instituirea unor proceduri speciale pentru distrugerea expeditivă a arsenalului de arme chimice al Siriei.

S-a acţionat pentru implicarea României în combaterea infracţiunilor cibernetice. În octombrie 2013, a fost semnat Memorandumul de înţelegere între România şi Consiliul Europei, în conformitate cu care sediul noului Oficiu al Consiliului Europei de combatere a criminalităţii cibernetice a fost stabilit la Bucureşti.

Ţinând seama de contextul european şi global actual, prima parte a perioadei de implementare a Strategiei de Securitate Internă a UE (2011-2012) s-a concentrat asupra unor acţiuni coerente şi coordonate din partea statelor membre şi a instituţiilor UE, fiind relevată o interdependenţă între securitate şi criza economică şi financiară, ceea ce a impus o reprioritizare a obiectivelor şi domeniilor de interes din cadrul Strategiei.

În acest sens, prin documentul de orientare, elaborat în iunie 2012, Comisia Europeană a avansat un concept integrat, în care identifică cinci obiective strategice,


NESECRET

considerate ca fiind cele mai relevante din perspectiva riscurilor la adresa securităţii interne a UE - crima organizată, terorismul, criminalitatea informatică, securitatea frontierelor şi gestionarea dezastrelor.

Pentru primul obiectiv, „Crima organizată”, acţiunile întreprinse s-au axat pe combaterea traficului de persoane, a traficului de droguri, a criminalităţii internaţionale grave şi a crimei organizate, prin schimbul de informaţii şi bune practici, participarea la programe organizate de instituţiile europene, acordarea de asistenţă victimelor, implicarea în planurile operaţionale de acţiune existente, contribuţia la elaborarea analizelor de risc ale FRONTEX şi la nivelul UE, participarea la activităţi operative cu EUROPOL, îmbunătăţirea cadrului legal specific şi schimbul de date operative prin intermediul ofiţerilor de legătură sau prin structurile similare din străinătate EUROPOL şi SELEC.

În vederea „Prevenirii terorismului şi combaterii radicalizării şi a recrutării” - cel de-al doilea obiectiv ca prioritate - politica naţională îşi menţine abordarea preventivă, vizând identificarea şi contracararea, într-o fază incipientă, a intenţiilor de organizare a unui atac terorist la adresa obiectivelor naţionale ori străine de pe teritoriul naţional, precum şi a principalelor obiective româneşti din străinătate.

Corespunzător obiectivului „Creşterea nivelului de securitate pentru cetăţeni şi întreprinderi în spaţiul cibernetic” - a fost înfiinţată, în anul 2011, entitatea naţională CERT-RO Computer Emergency Response Team (operaţionalizată în anul 2013), iar la 5 februarie 2013, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Strategia de Securitate Cibernetică a României.

România asigură îndeplinirea obiectivului „Consolidarea securităţii prin gestionarea frontierelor” prin implementarea integrală, la standarde conform aquis-ului comunitar, cu toate componentele sale, a conceptului de management integrat al frontierelor UE, pe o lungime de 2070 km. În domeniu au mai fost adoptate măsuri de dezvoltare instituţională, printre care înfiinţarea Gărzii de Coastă, responsabilă pentru segmentul de frontieră corespunzător Mării Negre. De asemenea, în cadrul Agenţiei FRONTEX, ţara noastră deţine un rol activ, participând la operaţiuni diverse, inclusiv la cele de returnare şi furnizare de date pentru analize de risc comune.

La nivel naţional, obiectivul „Crearea capacităţii de răspuns la dezastrele naturale şi provocate de om” - este transpus prin documentele programatice pentru România (Strategia naţională de management al riscului de inundaţii, Planul naţional de combatere a secetei şi Planul naţional de adaptare la schimbările climatice), care asigură cadrul necesar luării măsurilor adecvate în cazul producerii dezastrelor naturale şi a celor asociate acestora, generate de impactul antropic.

În ceea ce priveşte criminalitatea informatică, se constată o accentuare semnificativă a faptelor de infracţionalitate cibernetică. Din ce în ce mai mult sunt exploatate viteza, avantajele şi anonimatul oferite de această tehnologie pentru a fi lansate atacuri împotriva datelor din computere şi sisteme, furturi de identitate, fraudarea licitaţiilor şi penetrarea online a serviciilor financiare.


NESECRET

Strategia Europa 2020, adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei, propune o nouă viziune economică, care să ajute UE să iasă din criză şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.

Pentru a cataliza progresele în cadrul fiecărei priorităţi tematice, Comisia Europeană a adoptat şapte iniţiative emblematice (flagship initiatives), care să angajeze atât UE, cât şi statele membre la acţiuni concrete, menite să impulsioneze creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă:

• Agenda digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică;

• Tineret în mişcare;

• Uniune a inovării;

• Politică industrială integrată pentru era globalizării;

• Agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;

• Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială;

• O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Succesul în atingerea obiectivelor securităţii naţionale depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă şi durabilă.


NESECRET

Capitolul III

COORDONAREA ACTIVITĂŢII INSTITUŢIILOR SISTEMULUI SECURITĂŢII NAŢIONALE PENTRU CONSOLIDAREA STATUTULUI ROMÂNIEI ÎN

CADRUL ALIANŢEI NORD-ATLANTICE, AL UNIUNII EUROPENE ŞI AL CELORLALTE ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE

În calitatea sa de coordonator al activităţilor instituţiilor sistemului securităţii naţionale, în anul 2013 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a continuat să desfăşoare, pe de-o parte, activităţi pentru întărirea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi aplicării unitare a principiilor şi obiectivelor generale ale activităţii de informaţii, contrainformaţii şi securitate, iar pe de altă parte, activităţi în scopul consolidării statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale, dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre instituţiile coordonate cu structuri cu atribuţii similare din alte state, precum şi participarea la activităţi organizate în formate de cooperare multilaterală în domeniul informaţiilor de securitate.

Emergenţa unor riscuri de securitate cu un pronunţat caracter trans-regional şi trans-sectorial şi multiplicarea focarelor de instabilitate în zone de interes strategic pentru NATO/UE au determinat transformarea cooperării parteneriale într-o resursă distinctă de intelligence, menită să contribuie la extinderea cunoaşterii şi anticiparea evoluţiilor mediului de securitate, precum şi la eficientizarea măsurilor de prevenire şi contracarare, prin gestionarea în cooperare, a riscurilor şi ameninţărilor la adresa, atât a securităţii naţionale, cât şi a celei euro-atlantice.

Una dintre priorităţile majore pentru consolidarea statutului României de stat membru NATO vizează angajarea şi participarea cu forţe şi capabilităţi la operaţiunile Alianţei.

În acest sens, la începutul anului 2013, Consiliul a aprobat Planurile de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2013.

Totodată, în şedinţa CSAT din luna iunie, Consiliul a aprobat forţele şi mijloacele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2014, iar ulterior, în luna decembrie 2013, au fost aprobate Planurile de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2014.


NESECRET

Astfel, în anul 2013, efectivele aprobate ale Armatei României pentru a fi dislocate în teatrele de operaţii au fost de 3.057 de militari, dintre care forţe dislocate - 2.044 militari şi forţe dislocabile, la ordin - 1013 militari. Comparativ cu anul 2012, aceste forţe au fost reduse cu 304 militari.

Forţele dislocate au participat, sub comandă NATO, UE şi ONU la:

• Misiuni şi operaţii de pace în AFGANISTAN, BOSNIA-HERŢEGOVINA, KOSOVO, GEORGIA şi în unele state africane;

• Operaţia Active Endeavour-Marea Mediterană, singura operaţie tip articol 5 a NATO;

• Misiuni de instruire în MALI;

• Operaţia NATO ACTIVE FENCE în Turcia.

Efortul principal al acţiunilor forţelor dislocate, l-a constituit participarea în Teatrul de Operaţii din AFGANISTAN, unde au fost prezenţi 1.629 de militari români, majoritatea fiind dislocaţi în Regiunea de Sud (provincia ZABUL).

Totodată, în contextul pregătirii trecerii la noua misiune a NATO în Afganistan după anul 2014, anul 2013 a marcat debutul retragerii forţelor din Teatrul de Operaţii Afganistan, în principal prin repatrierea unuia dintre cele două batalioane de manevră. În anul 2014, doar din acest teatru de acţiuni, România îşi va diminua numărul combatanţilor cu 752 de militari.

În Balcanii de Vest, zonă de interes din proximitatea României, a continuat contribuţia cu militari români în teatrele de operaţii din Kosovo şi Bosnia-Herţegovina. De asemenea, în anul 2013, la atingerea obiectivelor celor două operaţii din Balcanii de Vest – operaţia NATO KFOR şi operaţia militară EUFOR Althea, Armata României a participat cu o companie, ca rezervă strategică a SACEUR pentru KFOR şi ca rezervă regională imediată pentru operaţia UE ALTHEA.

În acelaşi context, forţele Ministerului Afacerilor Interne, aprobate de către Consiliu, în anul 2013, să participe la misiuni şi operaţii individuale sau ca structuri constituite în afara teritoriului statului român, au fost de 490 de cadre - militari şi funcţionari publici cu statut special (poliţişti). Comparativ cu anul 2012, numărul acestora a fost mai mare cu 143 de cadre. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a constituit o rezervă dislocabilă la ordin pentru participarea la misiuni în afara teritoriului naţional, formată din 693 de cadre.

În Teatrul de Operaţii din AFGANISTAN au fost dislocaţi:

• 131 de jandarmi, angrenaţi în eforturile internaţionale de stabilizare a teatrului de operaţii;

• 20 de poliţişti, pentru instruirea forţelor afgane de poliţie.

Celelalte forţe dislocate ale Ministerului Afacerilor Interne au fost angrenate în diverse operaţiuni de pe glob, sub egida ONU, OSCE şi UE (Congo, Haiti, Moldova, Ucraina, Cisiordania, Georgia etc.) sau în cadrul programului anual al Agenţiei FRONTEX.


NESECRET

În continuarea eforturilor României pentru dezvoltarea şi punerea la dispoziţia Alianţei a contribuţiei naţionale de forţe şi capabilităţi militare şi non-militare asociate, caracterizate de un grad sporit de susţinere şi interoperabilitate, flexibile, mobile, dislocabile în teatre de operaţii, capabile să participe la întreaga gamă de misiuni NATO şi UE, inclusiv cele de tip „coaliţie", Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat capabilităţile care pot fi asumate de România în cadrul procesului NATO de planificare a apărării (NDPP) şi crearea cadrului necesar demarării implementării acestora, începând cu anul 2014. Cerinţele asociate forţelor pentru operaţii speciale, precum şi capabilităţile pentru stabilizare şi reconstrucţie, a căror dezvoltare va fi asigurată prin efortul conjugat al Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului Afacerilor Interne, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, sunt elemente notabile. De asemenea, în anul 2013, au fost executate activităţi specifice procesului UE de planificare a apărării, corelate şi sincronizate cu procesul NATO de planificare a apărării.

În cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), o prioritate majoră pentru ţara noastră o reprezintă continuarea procesului de implementare a Tratatului de la Lisabona. În acest context, principalele măsuri vizează îndeplinirea cerinţelor necesare participării Ministerului Apărării Naţionale de o manieră susţinută la iniţiativele militare ale Uniunii Europene, prin asigurarea unei contribuţii cu forţe şi capacităţi în diferite teatre de operaţii, în cadrul misiunilor şi operaţiilor conduse de UE, cât şi a participării la procesul decizional pe componenta politico-militară.

Tot în direcţia consolidării statutului României în cadrul NATO, UE şi altor organizaţii internaţionale, au fost continuate eforturile, prin Ministerul Economiei, destinate monitorizării operatorilor economici producători de armament, muniţii şi sisteme uşoare de luptă (SALW), în sensul respectării de către aceştia a recomandărilor organizaţiilor și organismelor internaţionale ONU/ITI și Aranjamentului de la Wassenaar, precum şi a ghidurilor celor mai bune practici privind fabricarea, marcarea, controlul tranzacţiilor şi monitorizarea trasabilităţii SALW.

Împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanţii Ministerului Economiei au participat la elaborarea rapoartelor și poziției României privind SALW, sens în care aceştia fac parte din Consiliul interministerial pentru examinarea cererilor de licenţă pentru operaţiuni de comerţ exterior cu produse militare, precum şi în Consiliul interministerial pentru avizarea autorizării prin licenţă a operaţiunilor cu produse cu dublă utilizare care funcţionează sub conducerea Ministerului Afacerilor Externe.

Pe problematica contraproliferării, Consiliul a dispus o serie de măsuri pentru întărirea cooperării inter-instituţionale, în vederea eficientizării contribuţiei României la efortul global de luptă împotriva proliferării produselor cu dublă utilizare şi armamentului convenţional.

În calitate de coordonator strategic al Sistemului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT), CSAT a analizat şi aprobat o serie de măsuri menite să asigure organizarea şi realizarea în mod unitar a activităţilor de prevenire şi combatere a terorismului, definirea clară a competenţelor tuturor structurilor SNPCT în organizarea şi executarea intervenţiei contrateroriste, dezvoltarea mecanismelor de cooperare inter-instituţională în format SNPCT şi, respectiv, îmbunătăţirea/actualizarea cadrului normativ în domeniu, adaptat obiectivelor de securitate naţională, europeană şi internaţională.


NESECRET

Deciziile strategice ale CSAT au asigurat întărirea componentei preventive a activităţii antiteroriste, prin implementarea unor măsuri de optimizare a cooperării inter-instituţionale şi de stabilire a priorităţilor de acţiune în cadrul SNPCT, precum şi armonizarea cadrului normativ naţional cu reglementările internaţionale, îndeosebi în domeniul protecţiei aviaţiei civile.

O atenţie deosebită a fost acordată armonizării cadrului legislativ în acord cu responsabilităţile ce revin SRI în calitate de autoritate naţională în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor şi schimbului de informaţii necesar în susţinerea activităţii acestora. Au fost adoptate, astfel, o serie de măsuri specifice de natură să asigure operaţionalizarea şi eficientizarea cooperării în format SNPCT care să permită îndeplinirea responsabilităţilor asumate în domeniul protecţiei aviaţiei civile şi, respectiv, optimizarea colaborării între structurile naţionale şi parteneri din străinătate pe linia acestor activităţi.

Având în vedere noile provocări în domeniul terorist la adresa Europei, deciziile CSAT au vizat inclusiv consolidarea capacităţilor instituţionale de răspuns în situaţia unor atacuri teroriste, respectiv pe cele ale Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAA) – destinat să asigure gestionarea unei situaţii de criză teroristă, caz în care va funcţiona pe suportul logistic şi operaţional al Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA), a cărui activitate este permanentă.

De asemenea, s-a decis constituirea unui mecanism de comunicare şi acţiune pentru instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor unor eventuale atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României.

Pe tot parcursul anului 2013 a avut loc un proces continuu de informare a Preşedintelui României şi a Primului ministru, ca urmare a participării reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale la reuniunile NATO şi UE, pe dimensiunea de apărare. În această categorie se înscriu reuniunile formale (iunie) şi informale (februarie, octombrie) ale miniştrilor apărării din ţările membre NATO, precum şi din cele ale ţărilor membre UE (informale - februarie şi septembrie, respectiv formale – aprilie şi noiembrie).

Şi în anul 2013, prin executarea misiunilor îndeplinite de către forţele sale dislocate în diferite teatre de operaţii, România şi-a confirmat statutul de partener credibil şi predictibil în comunitatea internaţională, demonstrând, încă o dată, că este furnizor de securitate, contribuind la dezvoltarea cooperării dintre Armata României şi armatele celorlalte state membre ale NATO şi ale UE.


NESECRET

CAPITOLUL IV SECURITATEA ŞI APĂRAREA NAŢIONALĂ

IV. 1. Apărarea naţională şi apărarea colectivă

În anul 2013, membrii Consiliului au aprobat Programul multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă, până în anul 2022. Pentru aducerea la îndeplinire a acestuia, Ministerul Apărării Naţionale a realizat măsuri şi acţiuni specifice, unele dintre ele grevate de alocarea parţială a resurselor financiare planificate care nu au permis derularea tuturor achiziţiilor pentru implementarea obiectivelor stabilite la termenele aprobate. În acest sens, Consiliul a fost informat despre stadiul îndeplinirii Planului în primul an de implementare.

Pentru implementarea coerentă şi coordonată a măsurilor stabilite în domeniul planificării armamentelor, Consiliul a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2013-2022. Documentul realizează corelarea dintre nevoile de tehnică şi echipamente militare pentru dotarea structurii de forţe şi resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare şi stabileşte activităţile necesare pentru planificarea multianuală pe priorităţi, a programelor de înzestrare, în limitele resurselor financiare previzionate a fi alocate şi în conformitate cu obiectivele prevăzute în Strategia de înzestrare a Armatei României şi în Programul multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022.

Coordonatele fundamentale ale procesului de înzestrare a Armatei României sunt determinate de pachetul de capabilităţi acceptat, la nivel naţional, prin Procesul NATO de planificare a apărării pentru perioada 2014-2023, concretizat în Ţintele de capabilităţi 2013.

De asemenea, au fost dispuse măsuri pentru continuarea implementării obiectivelor stabilite în documentul privind „Structura organizatorică şi atribuţiile Centrului Naţional Militar de Comandă (CNMC) în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război”. În acest scop, s-a acţionat pentru operaţionalizarea CNMC, având ca direcţii de acţiune definitivarea cadrului conceptual de organizare şi funcţionare şi validarea documentelor/procedurilor elaborate pe timpul desfăşurării antrenamentelor de constituire graduală a acestei structuri. Rezultatele obţinute au scos în evidenţă viabilitatea Protocolului de cooperare între autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru ridicarea capacităţii operaţionale a CNMC şi necesitatea dezvoltării legăturilor de cooperare interinstituţională, în sprijinul luării deciziei de către şefii instituţiilor abilitate prin lege, pentru gestionarea situaţiilor de criză.

Pentru asigurarea unei mai bune conduceri unitare a structurii de forţe din Armata României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Concepţia dispunerii punctelor de comandă strategice, prin care se revizuieşte întreaga Concepţie privind comanda şi controlul structurii de forţe în Armata României şi includerea acesteia ca anexă la analiza structurii de forţe în cadrul procesului de revizuire strategică a apărării, asigurând cadrul conceptual de


NESECRET

organizare şi exercitare a conducerii structurii de forţe a Armatei României în acord cu prevederile actelor normative în vigoare din domeniul apărării naţionale.

Tot în cursul anului 2013, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat proiectul Cartei Albe a Apărării, document ce a fost avizat de către CSAT. În scopul elaborării Cartei Albe a Apărării, în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare 2013-2016, Capitolul Apărare, Ministerul Apărării Naţionale a desfăşurat, în perioada martie - mai 2013, un proces de revizuire strategică a apărării care a pornit de la evaluarea mediului de securitate, a riscurilor şi ameninţărilor la adresa României, a misiunilor şi sarcinilor specifice, a configuraţiei actuale a structurii de forţe şi şi-a propus să identifice capabilităţile militare minim necesare Armatei României pentru realizarea obiectivelor politicii de apărare şi îndeplinirea misiunilor încredinţate, pe care să le transpună într-o structură revizuită de forţe.

De asemenea, pe baza propunerilor Ministerului Apărării Naţionale au fost aprobate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării un număr de 12 memorandumuri având ca temă negocierea şi/sau semnarea unor acorduri de cooperare în domeniul apărării.

Totodată, Ministerul Apărării Naţionale, prin Departamentul pentru Armamente, a participat la elaborarea şi avizarea:

- Legii nr. 240 din 15 iulie 2013 pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene;

- Hotărârii Guvernului nr. 1157 din 23 decembrie 2013 privind aprobarea Strategiei industriei naţionale de securitate.

În acest sens, s-a urmărit şi coordonat menţinerea operaţionalizării structurilor proprii puse la dispoziţia NATO conform Ţintelor de capabilităţi 2013. Totodată, s-a continuat procesul de restructurare şi operaţionalizare a tuturor structurilor de cercetare, SIGINT şi Război Electronic (RE) din Armata României, în scopul sporirii calitative a capacităţilor operaţionale pentru îndeplinirea misiunilor specifice ce le revin pe timp de pace, în situaţii de criză şi război.

IV.2. Ordinea publică

Activitatea de combatere a criminalităţii organizate, care se regăseşte, de altfel, cu prioritate între cerinţele Uniunii Europene, a fost influenţată de factorii socio-demografici, economici, legislativi, precum şi de transformările instituţionale pe care societatea românească, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, le-a traversat în acest context şi s-a manifestat tot mai pregnant prin fapte generalizate de evaziune şi fraude de proporţii din ce în ce mai sofisticate şi profitabile, ambele susţinute frecvent prin acte de corupţie ce se săvârşesc în aproape toate domeniile de activitate.


NESECRET

O altă activitate importantă derulată la nivel naţional în cursul anului 2013 a constituit-o prevenirea şi combaterea infracţionalităţii economico-financiare. Amploarea, complexitatea şi înalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţii economico-financiare în anul precedent, determinând o reacţie pe măsură a Poliţiei Române.

Prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale a constituit un alt obiectiv prioritar pentru Poliţia Română, continuându-se aceeaşi manieră de abordare, axată pe apropierea de comunitate, pregătirea antiinfracţională a cetăţenilor şi perfecţionarea sistemului de ordine şi siguranţă publică, prin utilizarea unui sistem de management al resurselor bazat pe analiza informaţiilor şi realizarea evidenţei incidentelor.

Deşi recesiunea economică mondială a afectat în mod direct nivelul de trai al populaţiei şi exerciţiul autorităţii publice, criminalitatea stradală din anul 2013 a fost în scădere faţă de anul 2012 şi s-a caracterizat prin infracţiuni fără un pericol social deosebit, dar care, însă, creează o stare de disconfort şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor.

În contextul concentrării activităţii poliţieneşti asupra prevenirii şi combaterii infracţiunilor stradale, îndreptate cu precădere împotriva patrimoniului public şi privat, un segment important al misiunii structurilor de ordine publică s-a concentrat pe sporirea fermităţii şi eficienţei activităţii de intervenţie la evenimentele soldate cu violenţă.

Efectivele care acţionează în stradă intervin într-un mod mai profesionist, iar componenta de prevenire prin pregătirea antiinfracţională a populaţiei este mai activă.

Şi în cursul anului precedent, organizarea şi executarea misiunilor din competenţa Ministerului Afacerilor Interne au vizat creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, aplicarea legii şi întărirea autorităţii instituţiilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Pe această linie, în vederea asigurării unui climat de normalitate cu ocazia desfăşurării unor activităţi cu public numeros, în anul 2013 au fost executate un număr însemnat de misiuni de ordine publică, cele mai importante dintre acestea desfăşurându-se pe timpul manifestărilor de protest de amploare, organizate la nivel naţional împotriva măsurilor social-politice adoptate de către factorii de decizie politică, diferitelor manifestări comemorative sau religioase, dar şi cu prilejul întrecerilor sportive din competiţiile interne şi internaţionale.

În domeniul pazei şi protecţiei, eforturile s-au concentrat, prioritar, pe asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică şi sporirea gradului de siguranţă a instituţiilor publice şi cetăţeanului. Deşi efectivele asigurate pentru acest gen de misiune au scăzut semnificativ, numărul obiectivelor asigurate cu pază şi protecţie a rămas relativ acelaşi, ceea ce a dus la regândirea sistemului, prin adaptarea permanentă a dispozitivelor de pază şi protecţie la necesităţile impuse de modificările apărute în situaţia operativă.

Totodată, ca urmare a activităţilor de avizare sau aprobare de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a demersurilor întreprinse de instituţii în domeniul securităţii şi apărării naţionale, în anul precedent au fost semnate sau demarate procedurile pentru aprobarea negocierilor pentru mai multe acorduri internaţionale de impact, circumscrise domeniului afacerilor interne, respectiv:


NESECRET

• semnarea cu Irlanda, la 17 ianuarie 2013, a Acordului bilateral interguvernamental privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave - document care reprezintă o nouă etapă în diversificarea cadrului juridic bilateral, ce conferă noi instrumente de luptă împotriva infracţionalităţii transfrontaliere;

• aprobarea negocierilor pentru Acordul între Guvernul României şi Guvernul SUA privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave;

• aprobarea negocierilor pentru Acordul de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Centrul Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

De asemenea, pe diferite relaţii de cooperare bi şi multilaterale, se află în prezent pe rol, în curs de negociere, un număr de aproximativ 35 de documente juridice.

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne îşi exercită, prin structurile de specialitate din componenţa sa, atribuţiile conferite prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migraţiei, azilului, al integrării străinilor şi a legislaţiei specifice în aceste domenii, desfăşurând acţiuni şi controale specifice pentru combaterea şederii ilegale pe teritoriul naţional.

În acest sens, în luna octombrie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a informat membrii Consiliului cu privire la implicaţiile agravării situaţiei din punct de vedere al imigraţiei şi azilului în Bulgaria cu consecinţe asupra României.

Pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice, a fost constituit, prin decizie a Primului Ministru, Grupul Interministerial Strategic (GIS), organism fără personalitate juridică, aflat în subordinea Primului Ministru şi în coordonarea Viceprim-ministrului, cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Ministerul Afacerilor Interne este reprezentat în cadrul GIS prin Subgrupul Intelligence Decizional (sub coordonarea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă) şi prin Subgrupul Special pentru Aplicarea Legii în Prevenirea şi Combaterea Formelor de Manifestare a Macrocriminalităţii (condus de secretarul de stat pentru ordine publică, subgrup al cărui secretariat tehnic este asigurat prin Direcţia Generală Management Operaţional).

GIS are rolul de elaborare, integrare, corelare şi monitorizare a politicii Guvernului de prevenire a macrocriminalităţii, asigurând conceperea şi punerea în aplicare a unui management eficient de luptă împotriva acesteia.


NESECRET

IV. 3. Comunitatea naţională de informaţii. Coordonarea unitară

a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate

Activitatea Oficiului pentru Informaţii Integrate (OII) în anul 2013 s-a menţinut în parametrii proiectaţi prin Hotărârea CSAT nr.146/2005, structura continuând să consolideze direcţiile de acţiune asumate, respectiv realizarea evaluărilor integrate ale informaţiilor de securitate de nivel strategic, precum şi informarea cu operativitate a factorilor de decizie în stat.

2013 a fost anul consolidării rolului redefinit al OII, abordarea punând accent pe dezbateri, parteneriate, schimburi de idei şi analize cu experţii structurilor CNI şi dezvoltarea capacităţilor analitice. Oficiul a reuşit să răspundă cu succes exigenţelor, solicitărilor şi nevoilor de informare ale factorilor de decizie, de la cele curente, la cele de ordin strategic.

S-a acţionat pentru valorificarea superioară a resurselor informative - în special a imput-ului informaţional generat de structurile componente ale CNI - în evaluări complexe, cu deschidere pe termen scurt, mediu şi lung. OII a urmărit menţinerea standardului sporit de calitate a activităţii prin eficientizarea utilizării resurselor logistice şi de personal – în contextul menţinerii deficitului acestora.

Buletinul Informaţiilor de Securitate - cu difuzare zilnică, şi-a atins scopul de informare succintă a beneficiarilor cu principalele aspecte de securitate, politico-economice şi evoluţii pe termen scurt şi mediu, cu relevarea impactului asupra intereselor de securitate ori a oportunităţilor pentru România.

Notele - realizate în funcţie de apariţia evenimentelor, proceselor, fenomenelor sau problematicilor de interes securitar ori la cererea expresă a beneficiarilor - au surprins în esenţă caracteristici şi tendinţe majore ale tematicii abordate.

Evaluările naţionale integrate - concepute pe baza informaţiilor furnizate de structurile CNI, dar şi prin accesarea altor surse relevante - au reflectat analiza aprofundată asupra stadiului şi tendinţelor de evoluţie a riscurilor, ameninţărilor sau vulnerabilităţilor potenţiale/manifeste din punct de vedere securitar în domeniile de interes/importanţă naţională.

Pentru consolidarea dimensiunii proiective a evaluărilor, a fost implementată o metodologie bazată pe elaborarea şi analiza de scenarii pe problematici de interes major în planul securităţii naţionale, care a permis realizarea unor studii de impact pe termen mediu (3-5 ani).

Planul Naţional de Priorităţi Informative pe anul 2014 a fost elaborat în urma unui proces de analiză transdisciplinară realizat la nivelul OII, în colaborare cu structurile componente ale CNI, priorităţile fiind identificate pe baza evaluării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor de securitate, dar şi a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale. Practica organizării de sesiuni de consultări inter-agenţii pe teme de interes aflate pe agenda


NESECRET

analitică a continuat, acest tip de cooperare contribuind major la creşterea performanţei analitice la nivelul CNI.

În activitatea Oficiului se menţin anumite carenţe generate de deprecierea, în situaţii punctuale, a resurselor tehnico-materiale, respectiv a unor elemente ale infrastructurii tehnice (sistemul informatic şi de comunicaţii).

În anul 2014, principalele obiective ale OII vor viza:

• Asigurarea unei calităţi superioare a produselor analitice, prin îmbunătăţirea proceselor aferente analizei, recursul la analiza alternativă intra- şi inter-agenţii, consolidarea setului de proceduri standard CNI - din perspectiva particularităţilor informaţionale actuale, care impun adaptarea continuă a modelelor de analiză, corelarea lor cu modificările rapide şi dinamica mediului de securitate şi, pe fond, cu nevoile de informare a beneficiarilor legali;

• Consolidarea practicilor instituţionale aferente procesului de intelligence sharing / experience sharing şi crearea de legături instituţionalizate pe orizontală care să faciliteze experţilor împărtăşirea cunoştinţelor şi punctelor de vedere analitice. Pe un plan superior, este necesară dezvoltarea unei culturi instituţionale care să valorizeze schimbul de informaţii şi abordarea integrată;

• Relaţionarea sistematică cu beneficiarii legali. Dialogul deschide noi perspective cu beneficii în planul cunoaşterii, raportul interactiv cu decidenţii creând de fiecare dată un tablou nuanţat privind dinamica fenomenelor analizate;

• Consolidarea conceptului de analiză integrată la nivel naţional ca instrument de realizare a informării strategice a beneficiarilor.

Pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, OII va acţiona pentru eficientizarea colaborării, pe de-o parte cu structurile componente ale CNI, în efortul comun de consolidare a comunităţii de informaţii, iar pe de altă parte, cu beneficiarii legali, în scopul edificării unei imagini unitare asupra provocărilor de securitate.

IV. 4. Asigurarea securităţii energetice

Problematica securităţii energetice ocupă în prezent o poziţie cheie pe agenda

internaţională. În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării contribuie la atingerea obiectivelor de securitate energetică ale României prin demersuri de facilitare, promovare şi identificare de noi oportunităţi.

CSAT se implică direct în sprijinirea şi promovarea obiectivelor de securitate energetică prin acţiuni precum:

• monitorizarea şi promovarea problematicii securităţii energetice;

• sprijinirea îndeplinirii obiectivelor energetice naţionale, în cooperare directă cu alte instituţii şi structuri guvernamentale cu atribuţii specifice în acest domeniu;


NESECRET

• promovarea conceptului de diplomaţie energetică prin facilitarea, sprijinirea şi identificarea de noi oportunităţi;

• sprijinirea obiectivelor şi proiectelor Uniunii Europene în domeniul securităţii energetice, pentru asigurarea securităţii energetice europene şi dezvoltarea unui mediu economic stabil, inclusiv limitarea efectelor schimbărilor climatice;

• promovarea obiectivelor de securitate energetică la nivelul UE, privind siguranţa aprovizionării cu energie, crearea unei pieţe integrate competitive în domeniul energetic şi susţinerea energiei durabile, ca bază a unei dezvoltări economice durabile;

• urmărirea implementării deciziilor referitoare la materializarea proiectului Coridorului Sudic de gaze naturale, inclusiv sub aspectul unor posibile viitoare evoluţii ale acestora în consonanţă cu interesele energetice ale României.

• implicarea în materializarea proiectelor energetice importante pentru Europa Centrală şi de Sud-Est şi interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale cu cele ale statelor vecine.

Prin Legea bugetului de stat şi a rectificărilor la aceasta, în bugetul Ministerului Afacerilor Interne, analizat şi avizat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a fost stabilită achiziţionarea, de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), ca stocuri rezervă de stat, a unei cantităţi de apă grea şi octoxid de uraniu în valoare de 180 milioane lei, pentru a asigura contribuţia statului român la dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearoelectrică Cernavodă.

În cursul anului 2013, au fost menţinute prin ANRSPS stocuri specifice de produse petroliere la un nivel de consum naţional de 30 zile. Pentru evitarea procedurilor de infringement cauzate de o eventuală întârziere în transpunerea Directivei 2009/119/CE a Consiliului European privind obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau produse petroliere, precum şi în virtutea rolului său de coordonator strategic al procesului de asigurare a securităţii energetice ca obiectiv naţional de securitate inserat în Strategia Naţională de Apărare a României, membrii Consiliului au avizat în regim de urgenţă anumite dispoziţii din proiectul de Lege, devenit Legea nr. 360/2013, privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere.

Astfel, stocurile minime stabilite prin actul normativ invocat se folosesc în cazul apariţiei unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionarea pieţei naţionale cu ţiţei şi/sau produse petroliere. Nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, luându-se în calcul cantitatea mai mare dintre cele două.

În acest sens, stocurile specifice gestionate şi administrate prin ANRSPS sunt completate cu stocurile de urgenţă pentru care obligaţia constituirii şi menţinerii lor revine operatorilor economici, cele două tipuri de stocuri însumate reprezentând stocurile minime.

Prin divizarea Ministerului Economiei şi înfiinţarea prin Hotărârea Guvernului nr. 429/2013 a Departamentului pentru Energie, atribuţiunile şi operatorii economici aflaţi sub


NESECRET

autoritatea ministerului din sectorul energetic au trecut sub autoritatea acestui departament. De asemenea, cei mai importanţi operatori economici de sub autoritatea Ministerului Economiei, cu atribuţii privind transportul energiei electrice şi a gazelor naturale, Compania Naţională TEE Transelectrica SA şi respectiv Societatea Naţională TGN TRANSGAZ SA, au fost preluaţi de către Ministerul Finanţelor Publice.

În vederea consolidării, în cadrul UE, a dimensiunii externe a securităţii energetice, România a făcut eforturi susţinute de sprijinire a obiectivului european de diversificare a surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie şi, în mod special, a deschiderii Coridorului Sudic de Gaze Naturale.

IV.5. Combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale

Un important domeniu de intervenţie îl reprezintă protejarea bugetului consolidat al statului, prin combaterea evaziunii fiscale, care se constituie într-o reală ameninţare la adresa capacităţii de sustenabilitate a acestuia. Prin gravitatea, modalităţile de manifestare, repetabilitatea acţiunilor şi valoarea prejudiciilor, actele de evaziune fiscală de mare amploare prejudiciază valorile naţionale, afectând menţinerea ordinii publice.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a considerat acest fenomen drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, astfel că, în luna iunie 2010, Consiliul a adoptat o hotărâre privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în baza căreia a fost constituită o platformă eficientă de colaborare şi cooperare reciprocă în scopul identificării principalelor caracteristici ale fenomenului evaziunii fiscale, stabilirii priorităţilor, organizării operaţiunilor şi evaluării performanţelor.

În urma şedinţei CSAT din luna iunie 2012, Consiliul a hotărât ca activitatea de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale să fie coordonată de către Guvernul României.

Astfel, s-a stabilit ca, la nivel naţional, să funcţioneze un mecanism de colaborare şi cooperare eficientă între instituţiile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniu, care a contribuit la descoperirea din timp a anumitor tendinţe şi dezvoltări ale activităţilor infracţionale, a îmbunătăţit activitatea de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul general consolidat al statului şi a orientat activitatea organelor de urmărire penală în vederea instituirii măsurilor asigurătorii. La nivel strategic, s-a stabilit constituirea unui grup de lucru interinstituţional (GLI), format din specialişti ai instituţiilor din administraţia de stat şi structurile Ministerului Public, care, şi în anul 2013, a avut ca scop să asigure:

• monitorizarea evoluţiei fenomenului infracţional şi informarea factorilor de decizie; • coordonarea şi prioritizarea acţiunilor instituţiilor implicate în lupta contra evaziunii

fiscale; • analizarea cadrului legislativ existent cu incidenţă în materia evaziunii fiscale, în

vederea reducerii lacunelor legislative şi a limitării posibilităţilor de interpretare a acestuia;


NESECRET

• implementarea de standarde operaţionale şi proceduri de lucru pentru acţiunile comune şi schimbul de informaţii interinstituţional.

Portul Constanţa constituie un spaţiu de interes strategic, fiind principala zonă de pătrundere în ţară a mărfurilor şi produselor comercianţilor străini şi de manifestare a unor activităţi infracţionale, în special de natură economico-financiară.

Activitatea pe această linie este instituită prin prevederile Hotărârii CSAT din martie 2011 privind cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime. Întrucât CSAT şi-a îndeplinit rolul de organizare şi coordonare unitară a activităţilor de cunoaştere, prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime, în luna februarie 2013 a modificat această hotărâre, continuarea implementării măsurilor stabilite fiind transferată în coordonarea Guvernului României.

Pentru zona Portului Constanţa s-a acţionat în baza „Planului comun de acţiune privind cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul Porturilor maritime”, în cooperare cu Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Finanţelor Publice.

Grupul de Lucru Porturi Constanţa (GLPC) - este organismul de decizie strategică la nivel naţional în domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, contrabandei şi infracţiunilor din sfera criminalităţii organizate din porturile de pe raza judeţului Constanţa, cunoscute cu potenţial criminogen. Scopul GLPC este de a eficientiza activitatea şi cooperarea instituţiilor participante, conform competenţelor legale, pentru cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor Constanţa. GLPC este coordonat de secretarul de stat, cu competenţă în domeniul Ordinii Publice din Ministerul Afacerilor Interne şi este format din secretari de stat din Ministerul Afacerilor Interne, secretari/subsecretari de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Serviciului Român de Informaţii, procurori desemnaţi de către Ministerul Public şi specialişti din cadrul acestor instituţii.

Având în vedere prevederile Hotărârii CSAT, principalele activităţi derulate la nivelul instituţiilor reprezentate în Grupul de Lucru Operaţional Porturi Constanţa sunt circumscrise combaterii integrate a faptelor de contrabandă, evaziune fiscală, spălare de bani, criminalitate organizată, precum şi întăririi cooperării la nivel local şi internaţional.

Măsurile întreprinse în domeniu au constat în:

• îmbunătăţirea dispozitivului informativ pe liniile specifice de muncă, în scopul penetrării mai eficiente a mediului infracţional din Portul Constanţa;

• organizarea şi desfăşurarea de acţiuni informativ-operative pe linia combaterii criminalităţii organizate în zona Portului Constanţa;

• întâlniri de lucru lunare şi ori de câte ori situaţia operativă impune, între factorii de conducere a structurilor GLOPC;

• realizarea de analize de risc, pe criteriul fluxului importurilor-exporturilor de mărfuri, generatoare de evaziune fiscală, în domeniile: petrol, legume-fructe, cereale, materiale de construcţie, articole transportate containerizat originare din Asia, Africa şi America latină, unele dintre ele folosite ca mărfuri de disimulare a drogurilor.


NESECRET

Totodată, având în vedere strategia de intensificare a activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii, în general, şi a macrocriminalităţii, în special, structurile cu atribuţii în această materie operează în format integrat, într-o manieră proactivă şi interactivă.

În acest sens, prin Decizia Primului-ministru nr. 233/10.06.2013, a fost constituit Grupul Interministerial Strategic (GIS) pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice, din care fac parte şi structurile specializate în combaterea fraudei şi evaziunii fiscale, având ca atribuţii principale:

• analizarea cauzelor macrocriminalităţii şi a condiţiilor care favorizează acest fenomen, precum şi structura, starea şi dinamica acestuia;

• evaluarea efectelor măsurilor legislative şi ale măsurilor de politică penală asupra macrocriminalităţii;

• elaborarea strategiilor şi programelor naţionale de prevenire a macrocriminalităţii; • coordonarea procesului de identificare a noilor manifestări ale macrocriminalităţii şi

iniţierea proceselor necesare combaterii acestora; • corelarea politicilor guvernamentale cu angajamentele şi condiţionalităţile asumate

de Guvern în relaţia cu organizaţiile internaţionale.

NESECRET

CAPITOLUL V

ASIGURAREA RESURSELOR ŞI INFRASTRUCTURII NECESARE SECURITĂŢII NAŢIONALE

Expresie a preocupării permanente pentru asigurarea resurselor şi infrastructurii

necesare securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi avizat cu celeritate execuţiile bugetare pentru anul 2012 a cheltuielilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, respectiv proiectele de buget ale acestor instituţii pentru anul 2014.

Ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 58/2011 privind modificarea art. 8 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, a fost elaborată şi aprobată, de către CSAT, o nouă Concepţie a dispunerii punctelor de comandă strategice. Prin acest demers s-a urmărit asigurarea flexibilităţii necesare configurării locaţiilor de rezervă pentru dispunerea punctelor de comandă strategice, în funcţie de nevoile operative şi evitarea unor cheltuieli inutile, din timp de pace. Totodată, Consiliul a fost informat asupra stadiului implementării Concepţiei organizării reţelei naţionale integrate a punctelor de comandă pentru dispunerea elementelor de conducere strategică (RNIPCS). Lucrările de reabilitare a infrastructurii au fost finalizate pentru locaţia de bază a punctului de comandă al CNMC din Bucureşti.

În prezent se desfăşoară activităţi de analiză, de identificare a cerinţelor operaţionale şi tehnice, precum şi de iniţiere a procedurilor interne de continuare a procesului de operaţionalizare a sistemului de comunicaţii şi informatic al punctelor de comandă destinat funcţionării CNMC în locaţiile de bază, pe baza programului CIS RNI-PCS (Sistem de comunicaţii şi informatic pentru Reţeaua Naţională Integrată a Punctelor de Comandă Strategice).

În vederea punerii în aplicare a Hotărârii CSAT din 17.12.2013 privind operaţiile de transport multimodal pe teritoriul României al resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA dinspre şi către Afganistan, în sprijinul operaţiei NATO (ISAF) şi al operaţiei de coaliţie OEF în 2014, MApN a coordonat elaborarea, negocierea şi semnarea Aranjamentului Tehnic dintre Ministerul Apărării Naţionale şi USEUCOM privind desfăşurarea operaţiilor de transport multimodal în anul 2014.

Pentru schimbarea mijloacelor aeriene de luptă ale Forţelor Aeriene, Consiliul a avizat proiectul de Lege pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”. Etapa de tranziţie iniţială prevede în Faza 1 achiziţia, începând cu anul 2013, şi operaţionalizarea în anul 2017 a primei escadrile dotate cu minim 12 avioane F - 16 MLU M 5.2 din existentul Forţelor Aeriene din Portugalia. Concepţia prevede achiziţionarea a 3 escadrile de luptă dotate cu avioane multirol.


NESECRET

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea normelor de echipare şi de asigurare cu materiale de resortul echipamentului pentru personalul militar din Ministerul Apărării Naţionale, pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, precum şi pentru persoanele reţinute şi prizonierii de război. Proiectul de Hotărâre cuprinde 3 norme de echipare şi de asigurare cu materiale de resortul echipamentului pentru personalul militar din MApN, pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, precum şi pentru persoanele reţinute şi prizonierii de război, după cum urmează:

Norma nr. 1 pentru echiparea personalului militar şi dotarea cu materiale de stat major, educaţie fizică militară şi diverse;

Norma nr. 2 pentru înzestrarea cu corturi; Norma nr. 3 pentru aprovizionarea personalului militar din Centrele de Operaţii cu

rechizite de birou necesare executării de lucrări operative.

La unele articole de echipament din Norma nr. 1, se va constitui o rezervă de 5% din necesarul statului de organizare la război. Această rezervă se utilizează în următoarea ordine de priorităţi:

• înlocuirea echipamentului personalului militar propriu, deteriorat sau uzat; • echiparea militarilor decedaţi din rândul personalului propriu; • echiparea prizonierilor de război sau persoanelor reţinute.


NESECRET

CAPITOLUL VI

PREGĂTIREA ECONOMIEI ŞI A REZERVEI DE MOBILIZARE PENTRU APĂRARE

Potrivit Planului verificării stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru

apărare prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare în anul 2013, aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Statul Major General, alături de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi de celelalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a continuat să organizeze şi să conducă exerciţii de mobilizare pentru verificarea pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare, în municipiul Bucureşti şi câteva judeţe din ţară.

Exerciţiile de verificare au fost concepute pentru a asigura exersarea şi evaluarea procesului de realizare a capacităţii operaţionale complete a structurilor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi pentru evaluarea gradului de pregătire a populaţiei, operatorilor economici şi autorităţilor administraţiei publice locale pentru a răspunde sarcinilor care le revin la declararea stării de mobilizare.

În urma desfăşurării acestor activităţi au rezultat următoarele concluzii:

- structurile aparţinând sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt în măsură să pună în aplicare planurile de mobilizare existente şi dispun de capabilităţile necesare desfăşurării în comun a activităţilor specifice la declararea stării de mobilizare, cu menţiunea că nivelul scăzut al stocurilor de mobilizare şi al mentenanţei pe timp de pace, în condiţiile unui grad scăzut de asigurare a cererilor de produse şi servicii prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, determină necesitatea reevaluării posibilităţilor reale de realizare a capacităţii operaţionale complete prin mobilizare, la termenele stabilite;

- pe timpul exerciţiilor, activităţile desfăşurate cu rezerviştii au avut un caracter limitat, fiind orientate spre verificarea şi actualizarea evidenţei militare, prezentarea succintă a unităţilor şi posturilor pe care sunt încadraţi, precum şi a principalelor prevederi legale referitoare la drepturile şi obligaţiile rezerviştilor;

- nivelul de pregătire a rezerviştilor nu a putut fi realizat la standardele impuse de gradul de operaţionalizare a structurilor, ca urmare a absenţei cadrului normativ necesar constituirii rezervei voluntare;

- reţeaua de profil, din domeniul sănătăţii, poate asigura în condiţii bune şi cu operativitate îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul de mobilizare, precum şi intervenţia specifică în situaţii de urgenţă.

În urma analizei din luna decembrie 2013 în cadrul CSAT, s-a hotărât ca Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale din cadrul Ministerului Sănătăţii, să fie reconfigurat în vederea realizării unui sistem funcţional şi operaţional de depozitare a materialelor,


NESECRET

dispozitivelor medicale şi echipamentelor necesare în caz de accidente colective cu victime multiple, cutremur şi a altor calamităţi sau catastrofe naturale.

Referitor la situaţia Oficiului Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, precum şi asupra implicaţiilor privatizării Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA în realizarea sarcinilor la mobilizare, au fost solicitate puncte de vedere instituţiilor cu atribuţii în domeniu, din perspectiva aplicării prevederilor Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare şi a altor acte cu incidenţă în domeniu. De asemenea, au fost luate măsuri pentru implementarea acţiunilor prevăzute în Planul anual de pregătire a economiei naţionale pentru apărare.

Pe linia pregătirii economiei naţionale pentru apărare în anul 2013, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi aprobat Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, valabil în perioada 2013-2016 şi, respectiv, Raportul final privind modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, valabil în perioada 2009-2012. Urmare aprobării acestor documente, s-a dispus luarea de măsuri ferme în scopul pregătirii autorităţilor publice pentru mobilizare şi asigurarea resurselor materiale necesare susţinerii efortului de apărare.

În baza planului, Ministerul Economiei a desfăşurat următoarele activităţi:

• transmiterea sarcinilor la potenţialii operatori economici furnizori de produse şi servicii necesare la mobilizare sau război;

• propunerile inventarelor privind capacităţile de producţie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, elaborate de către operatorii economici de profil cuprinşi în Lista operatorilor şi capacităţilor de producţie pentru apărare, aprobată prin HG nr. 01156/2010;

• evaluarea, valorificarea sau casarea materialelor şi produselor aprobate pentru scoaterea definitivă din rezerva de mobilizare aflate în gestionarea unor operatori economici şi întocmirea trimestrială a situaţiilor financiare privind administrarea acestora.

O altă direcţie de acţiune a CSAT în 2013 a vizat analizarea şi aprobarea unor măsuri menite să asigure restabilirea rolului strategic al industriei de securitate în cadrul economiei naţionale, respectiv în menţinerea capacităţii operaţionale a instituţiilor din sistemul de securitate naţională. Deciziile CSAT au avut în vedere elaborarea unui proiect de strategie în domeniu, care să ofere o perspectivă asupra evoluţiei industriei naţionale de securitate, în sensul reglementării atât a industriei de apărare, cât şi a activităţilor acelor unităţi economice şi capacităţi de producţie necesare asigurării securităţii energetice, cibernetice sau protecţiei infrastructurilor critice.

Prin avizarea de către Consiliu a proiectului Hotărârii Guvernului României privind aprobarea proiectului Strategiei Industriei Naţionale de Securitate - elaborată de organismele tehnice constituite pe lângă Comitetul interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate (CIESIS), cu participarea reprezentanţilor instituţiilor centrale, inclusiv din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, patronatelor, sindicatelor, comunităţii ştiinţifice şi academice, precum şi ai ONG interesate, au fost trasate direcţiile strategice de


NESECRET

acţiune pe principalele componente ale industriei de securitate, atât în ceea ce priveşte capacităţile de producţie ale industriei de apărare, cât şi cele necesare asigurării securităţii cibernetice, energetice şi protecţiei infrastructurilor critice.

De altfel, pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale a operatorilor economici din industria de apărare, Ministerul Economiei a întreprins şi desfăşurat activităţi şi acţiuni care să conducă la redresarea situaţiei economico-financiare precare a acestora şi pentru creşterea nivelului de implicare la înzestrarea şi asigurarea suportului logistic al forţelor SNAOPSN.

Cea mai importantă activitate pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale a operatorilor economici din industria de apărare, desfăşurată la nivelul Guvernului, a fost elaborarea Strategiei Industriei Naţionale de Securitate (SINS), susţinută şi prezentată de către ministrul economiei, avizată de către CSAT şi aprobată de către Guvern în decembrie 2013. Aceasta a fost elaborată cu concursul tuturor ministerelor şi instituţiilor din SNAOPSN, constituite în Comitetul interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate (CIESIS), înfiinţat prin decizie a Prim-ministrului Guvernului României.

SINS stabileşte viziunea, acţiunile şi măsurile pe termen scurt, mediu şi lung care dau perspectiva asigurării resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale şi implicit redresării situaţiei actuale a industriei de apărare.

În prima parte a anului 2014, potrivit activităţilor planificate în cadrul CIESIS, va fi supus analizei CSAT proiectul de lege privind industria naţională de securitate.

Operatorii economici din industria de apărare au continuat efectuarea operaţiunilor de delaborare/dezmembrare a armamentului, muniţiilor, tehnicii şi echipamentelor militare aparţinând MApN şi devenite excedentare, transmise ME, conform OUG nr. 38/2010.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul industriei de securitate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat negocierea sau semnarea unor acorduri/înțelegeri interguvernamentale care privesc cooperarea în acest domeniu, după cum urmează:

• Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul industriei de apărare;

• Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul industriei de apărare.


NESECRET

CAPITOLUL VII

ACTIVITATEA DE AVIZARE A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE, INIŢIATE SAU EMISE DE CĂTRE GUVERN, PRIVIND DOMENIUL

SECURITĂŢII NAŢIONALE Potrivit competenţelor ce decurg din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi

funcţionarea CSAT, cu completările şi modificările ulterioare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat, pe parcursul anului 2013, şapte proiecte de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern.

Un prim document avizat de către Consiliu l-a reprezentat Proiectul de Hotărâre a Guvernului României pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” S.A. şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia, societate inclusă în Planul de mobilizare şi cu atribuţii în ceea ce priveşte siguranţa naţională (nevoile de apărare ale ţării; transportul trupelor şi materialelor militare neîntrerupt pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză şi de război, sau alte situaţii deosebite; angajamentele asumate de România prin Tratatul Atlanticului de Nord; convenţiile încheiate cu S.U.A.). CSAT a hotărât că modalitatea concretă şi procedura de privatizare este în responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi a Guvernului României.

Un alt proiect de act normativ emis de către Guvern şi supus avizării de către CSAT a fost Legea bugetului de stat pe anul 2013, privind propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual-penale a făcut, de asemenea, obiectul avizării de către membrii Consiliului. Proiectul de lege a avut ca obiect punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prin reglementarea situaţiilor tranzitorii rezultând din intrarea sa în vigoare, precum şi prin punerea de acord a legislaţiei cu dispoziţiile acesteia.

În vederea modernizării instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, în anul 2013 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea unor acte normative, prin care s-a urmărit adaptarea cadrului instituţional existent la modificările legislative şi structurale intervenite ca urmare a măsurilor de reorganizare a administraţiei publice centrale.

Totodată, Consiliul a avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 583/2010 pentru aprobarea declasificării informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de Ministerul Apărării Naţionale anterior datei de 17 februarie 1972, având ca scop principal asigurarea accesului unei categorii cât mai largi de cetăţeni la documentele de arhivă.


NESECRET

Ca urmare a prevederilor Directivei nr. 2009/119/CE, prin care se instituie obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere, CSAT a avizat proiectul de Lege privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de ţiţei şi produse petroliere, devenit Legea nr. 360 din 18.12.2013. Legea a intrat in vigoare la 25.12.2013, iar Departamentul pentru Energie a adus la cunoştinţa Comisiei Europene de la Bruxelles faptul ca actul normativ de transpunere a Directivei 2009/119/CE a fost notificat. Directiva prevede posibilitatea ca stocurile minime să fie constituite de către operatorii economici şi de către stat.

Un ultim proiect de act normativ avizat de către Consiliu a fost Strategia industriei naţionale de securitate. Aceasta a fost elaborată cu concursul tuturor ministerelor şi instituţiilor din SNAOPSN, constituite în Comitetul interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate (CIESIS), înfiinţat prin decizie a Prim-ministrului Guvernului României şi stabileşte viziunea, acţiunile şi măsurile pe termen scurt, mediu şi lung care dau perspectiva asigurării resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale şi implicit redresării situaţiei actuale a industriei de apărare. Consiliul a stabilit că următoarele capacităţi şi domenii de activitate ale industriei de apărare sunt de importanţă strategică la nivel naţional şi reprezintă interese fundamentale de securitate ale ţării:

• Capacităţile de producţie şi fabricare a pulberilor şi explozivilor; • Capacităţile de producţie şi realizare a mentenanţei pentru tehnica militară; • Capacităţile de producţie şi fabricare a muniţiilor şi armamentului de

infanterie; • Capacităţile de realizare şi integrare a sistemelor de comandă-control.

De asemenea, Consiliul a mai avizat o serie de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern şi la care se face referire, pe domenii, în prezentul raport privind activitatea instituţiilor sistemului securităţii naţionale.

În acelaşi timp, potrivit competenţelor pe care le are, Consiliul a avizat propunerile înaintate de către conducătorii de instituţii privind numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, vice-amiral şi superioare acestora.

În acest context, al exercitării competenţelor de avizare a proiectelor de acte normative referitoare la securitatea naţională, iniţiate sau emise de către Guvernul României, în temeiul art. 4, lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, s-a constatat neîndeplinirea, de către Guvern, a acestei obligaţii legale, în următoarele cazuri:

• OUG nr. 59/12.06.2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în cadrul căreia art. 1, 2 şi 3 privesc organizarea Ministerului Afacerilor Interne;

• OUG nr. 66/26.06.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, situaţie în care întregul act normativ trebuia supus avizării CSAT, fiind vorba de o instituţie şi o categorie profesională din domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale;


NESECRET

• HG nr. 448/04.07.2013 privind stabilirea proiectului „Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru Mediul Urban” ca proiect de infrastructură şi desemnarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine ca unitate de achiziţii centralizată.

În cazul acestui act normativ este de subliniat faptul că Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cuprins în cadrul Sistemului Informatic Central, este gestionat de către Serviciul Român de Informaţii şi conţine date şi informaţii de la toate instituţiile din sistemul securităţii naţionale, situaţie în care se impunea a se solicita punctele de vedere ale tuturor structurilor informative implicate şi răspunzătoare legal în furnizarea acestora.


NESECRET

CAPITOLUL VIII

PROTECŢIA INFORMAŢIILOR CLASIFICATE NAŢIONALE, NATO ŞI UE, PRECUM ŞI A CELOR CARE FAC OBIECTUL ACORDURILOR

INTERNAŢIONALE În domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, Consiliul a monitorizat în continuare

activităţile derulate, dispunând măsuri destinate asigurării respectării cadrului normativ în materie.

Astfel, în contextul prezentării de către SRI a constatărilor şi concluziilor rezultate din activitatea desfăşurată în anul 2012 pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă, au fost stabilite măsuri concrete specifice domeniului, care au revenit în sarcina autorităţilor din subordinea Guvernului României (SRI având obligaţia să asigure, în condiţiile legii, asistenţă de specialitate).

Principalele concluzii, la acel moment, indicau faptul că unele modificări ale cadrului legislativ şi instituţional, realizate fără anticiparea sau cu neglijarea efectelor pe componenta protecţiei informaţiilor clasificate, generau consecinţe nedorite în acest domeniu, situaţie valabilă şi în prezent pe unele componente. Semnificative în acest sens sunt sincopele înregistrate în procesul de aducere sub incidenţa cadrului legal actual a informaţiilor secretizate în baza legislaţiei anterioare, dată fiind imposibilitatea reclasificării /declasificării celor emise anterior anului 2002 de entităţi ce nu mai există şi nu au continuatori de drept.

În vederea consolidării şi extinderii cooperării cu partenerii străini, este necesară asigurarea cadrului juridic şi organizatoric pentru protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate în cadrul tuturor activităţilor ce presupun un asemenea schimb, prin convenirea unor standarde comune de protecţie a acestor informaţii, recunoaşterea certificatelor de securitate, stabilirea echivalenţelor nivelurilor de clasificare, convenirea procedurilor de soluţionare a cazurilor de compromitere a informaţiilor clasificate.

Acordurile la nivel guvernamental facilitează o cooperare extinsă cu partenerii străini, în toate domeniile care presupun schimbul de informaţii clasificate, inclusiv în domeniile militar, afaceri interne, lupta antiteroristă, justiţie, economic, sau gestionarea crizelor şi conflictelor.

Activităţile desfăşurate în domeniu se circumscriu prevederilor Legii nr. 590/2003 privind tratatele, în contextul participării la grupurile de lucru constituite cu ocazia rundelor de negocieri a acordurilor dintre Guvernul României şi guvernele diverselor state privind protecţia informaţiilor clasificate schimbate.

Memorandumurile de aprobare a demarării negocierilor sau semnării Acordurilor interguvernamentale sunt semnate şi aprobate de către Preşedintele României - în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării, Primul-ministru şi conducătorii instituţiilor sus-menţionate.

În anul 2013, la iniţiativa Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în cadrul grupurilor de lucru constituite, au participat, potrivit competenţelor în materie,


NESECRET

specialişti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne/Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), Serviciului Român de Informații - OSSS, Serviciului de Informații Externe - DGS, Ministerului Apărării Naționale-DGIA şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.

Iniţierea, desfăşurarea negocierilor sau încheierea acordurilor a avut ca rezultat adoptarea de hotărâri ale Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, referitoare la:

• desfăşurarea negocierilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• iniţierea negocierilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• desfăşurarea negocierilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• desfăşurarea negocierilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• Acordul între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri ai Ucrainei privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• Acordul între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri ai Republicii Albania privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• iniţierea negocierilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate;

• Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate.

Domeniul de aplicare al acordurilor se referă inclusiv la activităţile societăţilor comerciale în ceea ce priveşte cooperarea şi participarea la contracte sau alte raporturi juridice cu instituţiile publice ori private din statele părţilor, la vânzarea de echipamente, produse şi know-how, dacă acestea implică schimbul de informaţii clasificate.

Încheierea acordurilor bilaterale de securitate facilitează accesul agenţilor economici privaţi din România pe pieţele partenerilor străini şi creează premisele atragerii agenţilor economici străini pe piaţa din România, prin încheierea şi derularea unor contracte sau proiecte care implică gestionarea informaţiilor clasificate.

Pentru implementarea Acordurilor de protecţie reciprocă a informaţiilor clasificate cu alte state, în anul 2013, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale s-au desfăşurat activităţi privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România (Acordul BMD).


NESECRET

CAPITOLUL IX

GESTIONAREA URGENŢELOR CIVILE

IX.1. Managementul situaţiilor de urgenţă şi protecţia civilă

În anul 2013, în aplicarea prevederilor Planului comun de intervenţie a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Afacerilor Interne pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional, aprobat prin hotărâre de către CSAT, cele două instituţii au desfăşurat 47 de intervenţii punctuale pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, acţionând, în medie, 4036 militari şi 541 mijloace tehnice specifice.

Gestionarea urgenţelor civile a fost asigurată, totodată, şi prin asigurarea unei intervenţii operative cu produse de strictă necesitate din rezervele de stat pentru limitarea urmărilor provocate de unele fenomene meteorologice extreme. Situaţia acestor intervenţii cu produse de strictă necesitate pentru populaţia afectată a fost evaluată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin Raportul privind situaţia rezervelor de stat. În urma prezentării datelor din document s-a solicitat o analiză cu privire la situaţia stocurilor destinate pentru intervenţia operativă la urgenţe civile, ce va face obiectul unei viitoare decizii a Guvernului.

Situaţiile de urgenţă din cursul anului 2013 au constat în evenimente meteorologice periculoase, evenimente provocate de fenomene distructive de origine naturală, poluări, epizootii, precum şi alte tipuri de situaţii de urgenţă, care au generat efecte asupra populaţiei şi mediului şi au necesitat întrebuinţarea unei game variate de forţe şi mijloace aparţinând Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurilor cu care s-a cooperat, în vederea limitării şi, uneori, înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă produse.

La nivel naţional au avut loc 311.188 intervenţii în situaţii de urgenţă (în medie 853 pe zi).

Ca urmare a acţiunilor concrete ale structurilor cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, s-a asigurat reducerea efectelor asupra populaţiei şi a pagubelor materiale directe sau indirecte.

În perioada de referinţă, au fost înregistrate 22 tipuri de situaţii de urgenţă, 1619 situaţii fiind conduse şi coordonate prin comitetele pentru situaţii de urgenţă constituite la nivel naţional, judeţean şi local. Evenimentele au fost localizate în 41 judeţe şi municipiul Bucureşti, iar pentru gestionarea acestora au participat în vederea limitării şi înlăturării efectelor un număr de 54.666 persoane cu 18.918 mijloace.

În acest context, se remarcă gestionarea accidentelor de circulaţie cu victime multiple din Muntenegru şi Ungaria de către instituţiile cu atribuţii în managementul acestor situaţii.

În urma întâlnirii din luna ianuarie 2013, pe care partea română a avut-o cu oficialii Centrului de Excelenţă NATO pentru Medicină Militară din Budapesta, la care România este naţiune co-fondatoare şi sponsor, s-a convenit semnarea unui acord de colaborare între


NESECRET

instituţia mai sus menţionată şi Centrul Naţional de Formare Formatori în Asistenţa de Urgenţă şi Descarcerare - Târgu Mureş.

În prezent, este în derulare proiectul NATO din cadrul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate NATO – RUSIA pe telemedicină, Dezvoltarea unui sistem de telemedicină multinaţional pentru situaţii de urgenţă. Programul este în parteneriat cu NATO, România şi Federaţia Rusă, director de proiect fiind reprezentantul părţii române. Proiectul urmează să fie implementat începând cu anul 2014, pe o durată de trei ani având un buget de 1 milion de euro.

IX.2. Identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurii

critice naţionale (ICN) şi a celei europene (ICE)

Protecţia infrastructurilor critice este o componentă importantă a securităţii naţionale în condiţiile în care principalele riscuri de securitate, cu relevanţă directă pentru România sunt generate îndeosebi de producerea unor dezastre de ordin tehnologic sau naturale, de manifestările tot mai subtile ale crimei organizate şi terorismului, de proliferarea atacurilor cibernetice asupra structurilor vitale ale statului.

Asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a infrastructurilor critice este esenţială pentru dezvoltarea economică, menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, siguranţa cetăţenilor şi pentru evitarea afectării securităţii naţionale datorită impactului semnificativ generat de incapacitatea de a menţine respectivele funcţii.

În acest sens, Consiliul a avizat:

• Lista naţională revizuită de obiective/zone cu valoare ridicată, relevante din perspectiva apărării împotriva rachetelor balistice;

• Lista operatorilor, subsistemelor şi beneficiarilor din cadrul platformei comune TETRA;

• Catalogul-cadru cu obiectivele de infrastructură teritorială importante pentru sistemul naţional de apărare.

Îndeplinirea competenţelor ce revin Ministerului Afacerilor Interne, ca autoritate publică responsabilă în sectorul de infrastructură critică „Securitate Naţională” este asigurată de Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice (CCPIC), care are ca atribute generale: gestionarea problematicii specifice infrastructurilor critice naţionale/europene; asigurarea punctului naţional de contact în relaţia cu statele membre ale UE, Comisia Europeană şi alte organisme internaţionale; realizarea managementului reţelei CIWIN la nivel naţional; identificarea obiectivelor ce pot fi realizate în cadrul unor proiecte europene şi iniţierea demersurilor pentru promovarea acestora; verificarea planurilor de securitate ale proprietarilor, operatorilor şi administratorilor de infrastructuri critice naţionale/europene; analizarea mediului intern şi internaţional de securitate din perspectiva domeniului din responsabilitate şi propunerea măsurilor pentru eliminarea vulnerabilităţilor şi ameninţărilor la adresa infrastructurilor critice naţionale/europene desemnate.

Totodată, potrivit HG nr. 1110/2010 privind competenţa, atribuţiile şi modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice


NESECRET

(GLIPIC) personalul Centrului asigură Secretariatul tehnic permanent al GLIPIC, punând în aplicare hotărârile acestuia, pentru problematica ce vizează managementul integrat în domeniul protecţiei infrastructurilor critice.

La nivelul Centrului s-a asigurat gestionarea problematicii specifice infrastructurilor critice naţionale şi europene, punctul naţional de contact în relaţia cu statele membre ale UE, Comisia Europeană şi alte organisme internaţionale, s-a realizat managementul reţelei CIWIN la nivel naţional, au fost organizate şi coordonate grupuri tehnice de lucru, s-au desfăşurat activităţi de sprijin, îndrumare şi asistenţă metodologică în vederea elaborării planurilor de securitate ale proprietarilor/operatorilor/administratorilor de infrastructuri critice naţionale.

O importanţă deosebită a fost acordată organizării şi menţinerii cooperării în plan intra şi interinstituţional, precum şi în plan internaţional.

Principalele obiective strategice au fost transpuse în Strategia naţională în domeniul protecţiei infrastructurilor critice, document elaborat prin efortul conjugat al reprezentanţilor tuturor autorităţilor publice responsabile în domeniul protecţiei infrastructurilor critice.

Realizarea planurilor de securitate ale proprietarilor, operatorilor şi administratorilor de infrastructuri critice a constituit o activitate deosebit de importantă. Pentru realizarea acestei activităţi au fost evaluate peste 1000 potenţiale infrastructuri critice naţionale.

Concomitent, Centrul a fost selecţionat să participe în calitate de partener la realizarea proiectului cu tema Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional provenite din spaţiul cibernetic iniţiat de SRI. Privind comunicarea şi utilizarea resurselor instituţionale, Centrul a realizat şi administrează cu resurse şi prin eforturi proprii, un site destinat exclusiv domeniului protecţiei infrastructurilor critice.

În domeniul armonizării legislative, s-a elaborat proiectul Strategiei industriei naţionale de securitate, aprobată prin HG nr. 1157/2014, subcapitolul Protecţia infrastructurilor critice, precum şi proiectul legii securităţii cibernetice.

În cadrul Ministerului Economiei, au fost informaţi operatorii economici despre calitatea lor de deţinători de obiective, conform HG nr. 1198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naţionale. Compartimentul de specialitate privind protecţia infrastructurii critice al ministerului a transmis Normele metodologice pentru realizarea/echivalarea/ revizuirea planurilor de securitate ale proprietarilor/operatorilor/administratorilor de infrastructură critică naţională/europeană, a structurii-cadru a planului de securitate al proprietarului/operatorului/administratorului deţinător de infrastructură critică naţională/ europeană şi a atribuţiilor ofiţerului de legătură pentru securitate din cadrul compartimentului specializat desemnat la nivelul autorităţilor publice responsabile şi la nivelul proprietarului/ operatorului/ administratorului de infrastructură critică naţională/europeană, aprobate prin decizie a Prim-ministrului României şi a fost declanşată activitatea de întocmire a planurilor de securitate ale operatorilor economici pentru protecţia infrastructurilor critice.


NESECRET

CAPITOLUL X

DEZVOLTAREA UNOR SERVICII ŞI SISTEME DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICE DE INTERES NAŢIONAL

Pe dimensiunea securităţii cibernetice naţionale, CSAT a adoptat în 2013 o serie

de măsuri menite să asigure definitivarea cadrului legislativ naţional în domeniu, fiind adoptată Strategia de Securitate Cibernetică a României (SSCR), document de referinţă în privinţa direcţiilor majore de acţiune. Subsecvent, au fost configurate mecanismele de cooperare inter-instituţională destinate creşterii capacităţii de reacţie la atacuri cibernetice, respectiv Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) – organism ce asigură coordonarea unitară a Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC) – şi Grupul de Suport Tehnic (GST) - cu responsabilităţi în elaborarea Planului de Acţiune privind implementarea SNSC.

Având în vedere trendul ameninţării cibernetice şi necesitatea îndeplinirii responsabilităţilor ce îi revin Serviciului Român de Informaţii pe componenta securităţii cibernetice - în virtutea competenţelor de autoritate naţională în domeniul cyber-intelligence –, CSAT a aprobat înfiinţarea în cadrul SRI a Centrului Naţional CYBERINT, structură desemnată să asigure coordonarea tehnică a COSC.

Ulterior adoptării SSCR și a Planului de Acţiune privind implementarea SNSC prin Hotărârea Guvernului nr.271/2013, COSC şi GST au iniţiat demersuri de îndeplinire a obiectivelor aferente SSCR, preocuparea prioritară fiind reprezentată de consolidarea bazei legale specifice. Prin efortul comun al instituţiilor implicate s-a reuşit elaborarea proiectului Legii privind securitatea cibernetică a României şi a Programului naţional destinat managementului riscului în domeniul securităţii cibernetice, asigurării unei gestionări eficiente a oricăror provocări şi ameninţări la adresa securităţii cibernetice la nivelul fiecărei entităţi cu infrastructuri cibernetice.

Pentru consolidarea capacităţilor naţionale de răspuns împotriva atacurilor la adresa infrastructurilor cibernetice de interes naţional, SRI, în parteneriat cu MAI, MApN, STS şi Ministerul pentru Societatea Informaţională, prin Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate CERT-RO, au înaintat proiectul Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, care a obţinut finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Complexităţii Economice (POS CCE).

De asemenea, aferent obiectivului Derularea de proiecte în domeniul securităţii cibernetice din Planul de Acţiune, CSAT a aprobat implicarea României, prin intermediul SRI şi MApN, în proiectul multinaţional Multinational Cyber Defence Capability Development (MN CD2) lansat la nivelul NATO, care va permite asigurarea compatibilităţii infrastructurii naţionale în domeniul securităţii cibernetice cu cea a NATO, precum şi participarea activă la dezvoltarea unor concepte moderne în domeniul apărării cibernetice. În calitate de ţară co-fondatoare, România a organizat mai multe workshop-uri în marja subproiectelor dezvoltate, cu participarea unor reprezentanţi ai statelor asociate proiectului, care au avut drept finalitate redactarea unor contribuţii naţionale la documentele elaborate la nivelul NCIA,


NESECRET

coordonatoarea proiectului. Similar anilor anteriori, CSAT a vizat şi în 2013 accelerarea procesului de

dezvoltare şi operaţionalizare a unui sistem informatic integrat, menit să asigure, prin integrarea datelor deţinute de instituţiile participante, schimbul de date între acestea, necesar suportului comun acordat procesului decizional.

Consiliul a hotărât intensificarea eforturilor tuturor instituţiilor care contribuie la acest format în vederea compatibilizării formatelor bazelor de date şi a sistemelor informatice proprii, o atenţie deosebită necesitând a fi acordată consistenţei şi calităţii datelor.

Şi în anul 2013, extinderea acestui sistem informatic integrat a avut în vedere dezvoltarea unor instrumente menite să sprijine eforturile instituţiilor implicate în lupta împotriva evaziunii fiscale, fiind integrate inclusiv aplicaţii informatice pentru facilitarea activităţilor autorităţilor de control abilitate şi identificarea mai rapidă a unor acte de evaziune fiscală.

În vederea eficientizării schimbului inter-instituţional de documente în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate între ORNISS, Autorităţile Desemnate de Securitate şi Ministerul Afacerilor Externe, precum şi a creşterii operativităţii care se impune în rezolvarea solicitărilor privind accesul la informaţii secrete de stat, în cursul anului 2012, sub coordonarea ORNISS, a fost operaţionalizat Sistemul Informatic şi de Comunicaţii DECEBAL (SIC DECEBAL). Sistemul asigură schimbul operativ de informaţii, cu nivel de clasificare maxim SECRET DE SERVICIU, vehiculate în cadrul procesului de asigurare a accesului şi protecţiei informaţiilor clasificate.

SIC DECEBAL asigură suportul tehnic pentru fluxurile de documente privind managementul securităţii informaţiilor clasificate (securitatea personalului, securitatea fizică şi a documentelor, INFOSEC, securitate industrială, domeniul juridic) şi alte domenii de cooperare.

În cursul anului 2013, conform celor stabilite în cadrul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), SIC DECEBAL a fost extins, sub coordonarea ORNISS, la nivelul tuturor instituţiilor reprezentate în cadrul COSC, pentru a asigura un suport operativ pentru schimbul de informaţii în cadrul procesului de cooperare inter-instituţional privind asigurarea securităţii cibernetice la nivel naţional.

Principala preocupare a Comisiei interdepartamentale cu atribuţii de coordonare pe linia tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, organizată la nivelul CSAT, în anul 2013, a fost realizarea interoperabilităţii între subsistemele TETRA în tehnologie Motorola pe de o parte şi subsistemul TETRA-EADS pe de altă parte, deoarece interconectarea celor două tipuri de infrastructuri la un nivel suficient de interoperabilitate este esenţială pentru funcţionarea platformei comune.

Specialiștii din cadrul comisiei tehnice a platformei comune de comunicaţii radio în tehnologie TETRA au acţionat pentru identificarea unei soluţii de asigurare a interoperabilităţii între sistemele TETRA de la producători diferiţi (Motorola respectiv Cassidian), la un nivel care să satisfacă cerinţele operaţionale ale beneficiarilor Platformei Comune TETRA; interfaţa software dezvoltată este în fază de testare urmând ca, funcţie de rezultate, interfaţa să fie operaţionalizată.


NESECRET

La sfârşitul anului 2013 s-a finalizat implementarea proiectului RO-FSCH 3 - „Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce – Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne”, finanţat din fonduri nerambursabile Facilitatea Schengen.

Totodată, specialiștii MAI au acţionat pentru dezvoltarea sau participarea în echipele de proiect aferente unor proiecte cu relevanţă în cooperarea inter-instituţională, dintre care:

• Proiectul PERSEUS - Protection of European borders and Seas through the intelligent use of surveillance - în curs de derulare. Obiectivul principal al PERSEUS îl reprezintă crearea condiţiilor de interoperabilitate tehnică şi procedurală la nivelul sistemelor de supraveghere maritime europene, finanţarea fiind integral asigurată în cadrul proiectului;

• Proiectul ABC4EU-ABC (Automatic Border Control) gates for Europe: proiect propus spre finanţare prin FP7 (DCTI-MAI co-beneficiar) având ca obiectiv identificarea cerinţelor şi a unei soluţii privind interoperabilitatea sistemelor de tip automatic border control la nivelul UE, respectiv integrarea cu sistemele de tip ePASS, RTP (RegisteredTravellerProgramme), EES (Entry/ExitSystems). Proiectul se află în procedură de aprobare la nivelul Comisiei Europene, DCTI asigurând documentele solicitate de către CE în vederea semnării contractului de finanţare;

• Sistemul Informatic Integrat de Emitere a Actelor de Stare Civilă – SIIEASC. În trimestrul I 2013 a fost lansat Ghidul necesar finanţării prin POS CCE (fonduri nerambursabile) a proiectului, printr-un parteneriat între MSI şi respectiv DCTI şi DEPABD (cobeneficiari). S-a semnat contractul de finanţare (buget alocat: 35.000.000 euro) şi s-a derulat inclusiv procedura de achiziţie (finalizată în 13.12.2013). În perioada următoare este preconizată semnarea şi demararea contractului de implementare cu Furnizorul SIIEASC;

• Sistemul naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor - cod SMIS 14323, având ca obiectiv modernizarea componentei centrale a Sistemului Naţional Informatic de Evidenţă a Populaţiei. Proiectul este în curs de derulare la nivelul DEPABD;

• Introducerea cărţii electronice de identitate (CEI) şi includerea certificatelor digitale ale MAI pe CEAS (Card-ul Electronic al Asigurărilor de Sănătate). S-a asigurat participarea în Comitetul tehnic pentru implementarea documentelor de identitate.

La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în perioada 2009-2013, s-a derulat un proiect cofinanţat din fonduri europene care a vizat realizarea ROCRIS - Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român. Proiectul a avut ca obiectiv implementarea în bune condiţii a Deciziilor Consiliului European nr. 315/2009 şi 316/2009 referitoare la schimbul de informaţii din cazierul judiciar între Statele Membre asupra cetăţenilor UE, prin informatizarea cazierului judiciar român şi interconectarea acestuia cu sistemul european ECRIS.


NESECRET

CAPITOLUL XI

NUMIREA ÎN FUNCŢII, AVANSAREA ÎN GRAD ŞI PARTICIPAREA LA EXAMENUL PENTRU ACORDAREA GRADULUI DE GENERAL

Potrivit atribuţiilor ce decurg din legea de funcţionare a Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării, în anul 2013 membrii acestuia au avizat sau aprobat 14 numiri în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, vice-amiral şi superioare acestora, a emis 13 hotărâri pentru aprobarea propunerilor de înaintare în gradul următor a unor generali (similari) sau de acordare a gradului de general de brigadă (similar), respectiv 2 hotărâri privind participarea unor colonei la examenul pentru acordarea gradului de general de brigadă (similar).

Totodată, Consiliul a emis o hotărâre prin care directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării a fost revocat din funcţie.


NESECRET

CAPITOLUL XII

APLICAREA UNOR PREVEDERI DIN LEGEA CONCURENŢEI NR. 21/1996, REPUBLICATĂ, CU IMPLICAŢII ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE

Potrivit prevederilor art. 46 din Legea Concurenţei, Consiliul Suprem de Apărare a

Ţării este învestit cu competenţa de a propune Guvernului să emită o hotărâre prin care să interzică acele operaţiuni de concentrare economică, concretizate prin preluarea controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active, ce prezintă riscuri pentru securitatea naţională.

În aplicarea acestor dispoziţii legale, Consiliul, prin Hotărârea nr. 73 din 27.09.2012, a instituit reguli şi proceduri detaliate în scopul fundamentării analizelor asupra cazurilor respective, efectuate de către structurile din sistemul de securitate naţională, precum şi de către autorităţile de stat cu responsabilităţi directe în domeniile supuse verificării.

Sunt supuse analizelor specializate numai acele operaţiuni care se circumscriu domeniilor din sfera securităţii naţionale, evidenţiate ca atare în Strategia Naţională de Securitate, precum şi în strategiile sectoriale de securitate.

Rezultatele evaluării efectuată de către instituţiile specializate se supun analizei CSAT numai în situaţia în care se propune Guvernului emiterea unei hotărâri prin care operaţiunea să fie interzisă.

Pentru acele cazuri în care se stabileşte că operaţiunea nu este susceptibilă să afecteze securitatea naţională, situaţie în care nu este implicată exercitarea competenţei CSAT, Secretariatul acestuia transmite Consiliului Concurenţei concluzia evaluărilor efectuate de către autorităţile abilitate, spre a fi comunicată părţilor solicitante.

Regulile şi procedurile menţionate sunt făcute publice prin postarea acestora pe pagina oficială de internet a CSAT.

În anul 2013, au fost înregistrate un număr de opt operaţiuni de concentrare economică, iniţiate de diferite societăţi comerciale, române şi străine, constând, în general, în achiziţii de părţi sociale sau active aparţinând unor societăţi comerciale înregistrate în România.

Concentrările economice iniţiate de către companiile respective se circumscriu domeniilor menţionate în Hotărârea CSAT nr. 73/2012 şi se referă, în principal, la aspecte vizând securitatea energetică, dar şi a sistemelor informatice.

Rezultatul analizelor specializate efectuate asupra tuturor cazurilor înregistrate a fost acela că înfăptuirea acestora nu prezintă elemente sau indicii susceptibile să afecteze securitatea naţională.


NESECRET

PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2014

În anul 2014, evoluţiile pe plan internaţional, în special pe plan european, vor

continua să ocupe un rol important pe agenda externă a României. Cele două dimensiuni definitorii ale viziunii României privind politica externă, generate prin prisma statutului ţării noastre de membru UE şi NATO, vor fi utilizate în vederea valorificării beneficiilor politice, economice şi de securitate, pentru atingerea intereselor României.

Se va urmări, în continuare, creşterea profilului şi rolului României în cadrul NATO, în contextul efortului continuu al Alianţei de adaptare la noul context internaţional. Astfel, se va acţiona prioritar pentru:

continuarea consolidării statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, prin contribuţiile aduse la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă. Astfel, statul român va găzdui elemente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA, ulterior acestea să fie integrate în viitorul sistem NATO.

asumarea unor iniţiative de tipul „smart defence”, care să faciliteze întărirea capacităţilor militare ale Alianţei, în actualul context de restricţii financiare;

finalizarea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, precum şi aplicarea acestora, în contextul în care, după declararea Summitului NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilităţii interimare a sistemului NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operaţională la orizontul anului 2015, care va constitui capabilitatea iniţială a sistemului NATO;

consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în contextul Summitului NATO de la Chicago;

susţinerea, în continuare, ca poziţie de principiu, a politicii „uşilor deschise”, promovând continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică;

continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din Afganistan până la finalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziţie din Afganistan, care va permite iniţierea retragerii trupelor aliate pe baza calendarului decis de către NATO.

Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală a României, astfel că, printre priorităţile anului 2014 se numără operaţionalizarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic, cu valorificarea la maximum a oportunităţilor de cooperare în domeniile acoperite de aceasta, precum şi implementarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

Un alt obiectiv prioritar al României rămâne aderarea la Spaţiul Schengen, pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscute deja de toate instituţiile europene (Consiliul UE, Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European), statul român urmând să intensifice dialogul cu toate statele membre, la toate nivelurile.


NESECRET

Principalele direcţii de acţiune ale României se vor axa pe creşterea şi consolidarea profilului şi rolului său în cadrul Uniunii Europene. Acţiunile României se vor concentra şi asupra continuării contribuţiei în planul Politicii de Securitate şi Apărare Comună/PSAC având în vedere poziţia statului român de contributor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât şi militar. De asemenea, vor fi avute în vedere dosare cu valenţe strategice, precum cele privind Strategia Europeană a Dunării, regiunea Mării Negre şi securitatea energetică.

În ce priveşte Republica Moldova, 2014 este un an cu dublă miză – în ce priveşte angajarea ireversibilă pe traseul european, respectiv menţinerea la Chişinău (după alegerile legislative din 30 noiembrie) a unei administraţii pro-europene, pro-democratice, deschise faţă de cooperarea cu România. Evenimentele din regiune, îndeosebi criza din Ucraina/Crimeea şi riscul reverberaţiilor (inclusiv deliberate) către Republica Moldova, pun Chişinăul într-un context geopolitic mai restrictiv, comparativ cu intervalul anterior, şi expun vulnerabilităţile statului vecin (decurgând din contextul electoral, situaţia nereglementată din Transnistria, interacţiunea directă cu Rusia şi polarizarea puternică a societăţii în raport cu vectorul de orientare a statului). Pe acest fond, priorităţile anului 2014 ţin de:

- confirmarea caracterului ireversibil al integrării europene a Chişinăului: parcurgerea fără abatere a calendarului legat de (1) liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, respectiv (2) semnarea cât mai rapidă a Acordului de Asociere (AA/DCFTA) şi ratificarea acestuia de către Parlamentul de la Chişinău;

- eforturi preventive pentru evitarea atragerii Chişinăului în spirala negativă declanşată de evenimentele din Ucraina;

- asigurarea sustenabilităţii procesului de reforme şi de apropiere de UE, prin consolidarea sprijinului popular în Republica Moldova pentru opţiunea europeană; menţinerea stabilităţii politice şi a consensului în direcţia aprofundării reformelor;

- sprijinirea forţelor politice pro-europene de peste Prut în perspectiva alegerilor din 2014, inclusiv prin avansarea şi finalizarea proiectelor strategice bilaterale.

Va fi promovat activ obiectivul transformării vecinătăţii României, a zonei Balcanilor de Vest şi a vecinătăţii estice, în spaţii ale democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii, necesare securităţii naţionale în sens extins.

Elaborarea unei strategii naţionale de securitate nucleară pentru perioada 2013-2018 constituie un alt obiectiv important, având ca scop realizarea cadrului general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la îmbunătăţirea securităţii nucleare, precum şi conjugarea eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

În aria promovării intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, ce se afirmă puternic ca o latură aparte a securităţii naţionale, regionale şi globale. Este necesară susţinerea activă a intereselor strategice directe ale României în vederea concretizării unor decizii majore care să conducă la dezvoltarea rutelor de interconectare europeană şi regională, cu accent pe finalizarea interconectorilor de gaz şi electricitate cu Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova, precum şi accelerarea realizării proiectului AGRI. Vor fi promovate noi iniţiative de diversificare a surselor şi rutelor de transport, care să ia în considerare şi potenţialul intern în materie de resurse naturale,


NESECRET

domeniu în care se va pune accent pe promovarea investiţiilor necesare în dezvoltarea infrastructurii, în vederea creşterii potenţialului energetic al României (producţie, tranzit şi potenţial export).

De asemenea, România îşi va substanţializa contribuţia în calitate de membru al familiei europene, în decursul anului 2014, prin fructificarea parteneriatelor în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică. Va fi continuată dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.

Pentru perioada următoare se va continua procesul de negociere, încheiere şi ratificare a acordurilor bilaterale privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, acordându-se prioritate următoarelor activităţi:

• semnarea acordurilor cu Germania, Albania, Georgia, Cipru şi Croaţia; • finalizarea negocierilor în vederea încheierii acordurilor bilaterale cu Moldova şi

Ungaria; • deschiderea negocierilor unor acorduri bilaterale în domeniu cu Lituania,

Macedonia şi Serbia.

Nu în ultimul rând, o politică externă bine articulată presupune corelarea obiectivelor sale cu cele ale politicii de securitate şi apărare. România trebuie să conştientizeze calitatea sa de stat aflat la frontiera externă a UE şi NATO şi să valorifice avantajele implicite, minimizând, în acelaşi timp, dezavantajele intrinseci. O acţiune diplomatică abilă a României va avea în vedere extinderea în zonele de proximitate a democraţiei, prosperităţii, securităţii şi predictibilităţii.

Pentru anul 2014, Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vizează, în principal, domenii precum: mediul internaţional de securitate - orientări de bază, parteneriate strategice; securitate şi apărare naţională, incluzând apărarea naţională şi apărarea colectivă, ordinea publică, Comunitatea Naţională de Informaţii, securitatea energetică, combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale; dezvoltarea unor servicii, sisteme informatice şi comunicaţii de interes naţional.

CONSILIER DE STAT, SECRETARUL CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII, General ION OPRIŞOR


Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată · 2018-03-20 ·...

Documents

Transcript of Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată · 2018-03-20 ·...