NOUA CONSTITUTIEA ROMANIE1

TEXTUL, PE ART1COLE,AL NOUEI CONSTITUTII

Tipografia UNIREA" Drury, Str. I. G. Duca 20.

cooet

t.Q)

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIUNE

T1TLUL I.

Despre teritoriul RomnieiArt. I. Regatul Romdniei este un stat national,

unitar i indivizibil.Art. 2. Teritoriul Romniei esfe inalienabil.Art. 3. Teritoriul Romniei nu se poate colo-

niza cu populatiuni de semintie strAin.

TITLUL 11

Despre datoriiie si drepturile romnilor.

CAP1TOLULDespre datorine romAnilor

Art. 4. romanli, frd deosebire de orlgind etnicdsi credinta rellgioasd, sunt datori: a socoti patria drept celmai de seamd temei al rostului lor in viatd, a se jertfi pentruapdrarea integritiitii, independentei si demnitdifii el; a contri-but prin munca lor la indltarea ei morald i propdsirea eleconomicd ; a indeplini cu credinfd sarcinele obgegi ce li seimpun prin legi fi a contribui de band vole la implinirea sar-cinilor publice, gird de care pita Statutului nu poate viefui.

3

,

,`

;

I

w

-

Tog

www.dacoromanica.ro

Art. 5. Tort celatenii romani, fara deosebire de origineetnica credltztei religioas, sunt egall inaintea legit, dato-rndu-i respect si supunere.

Nimeni nu se poate socoti deslegat de indatoririle salecivile orl mllitare, publIce ori particulare, pe temelul credinteisale religioase sau de orice alt fel.

Art. 6 Nu se admite in statul roman nici o deosebirede clasei sociald. Privilegiile in wzarea darilor stint oprite.Micsordrile i mar/rile de impozite nu pot fl dealt generale ststatornicite prin legi

Art. 7. Nu este Ingaduit niciunui roman apropovadui prin viu grai sau In scris schimbareaformei de guvarnamant a statului, impartirea oridistribuirea averii altora, scutirea de impozite,ori lupta de clasa.

Art. 8. Este oprit preotilor, de orice nitcredinta religioasa, a pune autoritatea lor spiri-tuala In slujba propagandei politice, atat in loca-surile destinate cultului i functiunilor oficiale, cat

in afara de ele.Propaganda politica, In locasurile destinate

cultului, ori cu prilejul manifestatiunilor religioase,nu este ingaduita nimanui.

Orice asociatiune politica pe temeiuri ori pre-texte religioase este oprita.

In afara de persoanele, de conditiunile i deformele prevazute in legi, nimeni nu poate luaori presta juraminte de credinta.

Art. 9. Romanul care, fara prealabila au-torizatie a guvernului, va intra in orice serviciual unui stat strain, sau se va alatura pe langa ocorporatie militard straind, pierde de plin dreptcelatenia romana.

Supunerea, pentru oricat timp i din oricefapt ar rezulta ea, la vreo protectie straind, tragedupd sine pierderea de plin drept a cetatenielromane.

Nationalitatea romand pierduta in conditiunileaci aratate, nu se poate redobandi cleat prinnaturalizare.4

.

.

si

si

I.www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL 11

Despre drepturile romnilor.Art. 10. Rom Anil se bucurA de libertatea constiintei,

de libertatea muncii, de libertatea invatA mAntului, de libertateapresei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatle si detoate libertAtile din care decurg drepturi, in conditiunile stator-nicite prin legi.

Art. 11. Nationalltatea romAnA se dobAndeste prin cA-sAtorie, prin filiatiune, prin recunoastere si prin naturalizare.Naturalizarea se acordA prin lege in mod individual; ea nu areefect retroactiv. Sotia profitA de naturalizarea sotului i copiiiminori de aceea a parintilor.

Art. 12. Libertatea individualA este garantatA.Nimeni nu poate fi urmArit sau perchezitionat, decAt in

cazurile i dupa formele stabilite de lege.Nimeni nu poate fi detinut sau arestat decat in puterea

unui mandat judecAtoresc motivat 1 comunicat in momentularestArii, sau cel mai tArziu in 24 ore dupA arestare.

In caz de vinA vAditA ori de urgenta, detinerea sau ares-tarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite si co-munica in 24 ore, conform aliniatului precedent.

Art. 13. Nimeni nu poate fi sustras, in contra vointeisale, dela judecAtorii pe care ii da legea.

Art. 14. Domiciliul este inviolabil.Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face cleat de

autoritatile competente in cazurile si potrivit formelor stabilitede lege.

Art. 15. Pedeapsa cu moartea se aplicA in timpde rzboiu potrivit codului de justitie militara.

Consiliul de minitri va putea decide aplicarea dis-pozitiunilor din aliniatul precedent i in timp de pace,pentru atentate contra Suveranului, Membrilor FamilieiRegale, Sefilor Statelor strine i demnitarilor statului dinmobile in leaturd c exercitiul functiunilor ce le suntincredintate, precum i in cazurile de talhArie cu omori asasinat politic.

.

.

5

.

www.dacoromanica.ro

Art. 16. Proprietatea de orice natura, precum i cre-antele atat asupra particularilor cM $i asupra Statului, sunt In-violablle i garantate ca atare.

Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui,dupa normele prevAzute In legi.

Bunurile care fac parte din domeniul public sunt admi-nistrate si nu pot fi instrinate decat dupa regulele si cu for-mele stabilite prin lege. Nici o lege nu poate infiinta pedeapsaconfiscaril averilor, afara de cazurile de Malta tradare $1 dela-pldare de bani publici.

Nimeni nu poate fi expropriat cleat pentru cauzA de uti-litate publica si dupA o dreapta si prealabila despagubire sta-bilita de justitie conform legilor. Prin cauzA de utiiitate publicanu se po ate intelege cleat aceea care este de natura a folosiIn acela$i ti mp tuturor l fiecaruia in mod actual ori eventual.

In afara de cazurile de utilitate publica pentru aparareanationalA, pentru lucrarlle de interes militar, sanitar, cultural,pentru cai de comunicatii terestre, nautice ori aeriene, pentrupiete $i lucrAri Publice prevazute In legile actuale, nici un altcaz nu se poate stabili decat prin legi votate de ambele adu-

cu majoritate de douA treimi.Art. 17. Zeicdmintele miniere precum i bogdtiile de

orice naturd ale subsolulul sunt proprietatea Statului. Se ex-cepteazd masele de roci comune, carierele de materiale de con-strucfil i depositele de turbd, lard prejudicial drepturilor do-bdndite de Stat pe base legilor anterioare. 0 lege a minelorva determina normele $1 conditiunile de punere in valoare aacestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului care vor fi decel Min 500/ din redeventa $1 din preful la hectar al conce-siunli $i va ardta, totodatd, putinfa $i mdsura in care acegiavor participa la exploatarea acestor bogatii.

Drepturile cdgigate in favoarea Statului pe baza actelorde concesiune incheiate pand in present se respect&

Art. 18. Drumurile marl $1 mid, ulitele care sant tnsarcina Statului, Judetelor, Municipiilor $i Comunelor,

rdurile navigabile sau plutitoare, fdrmurile, aclaugirile cdtremal locurile de unde s'a retras apa porturile natu-rale sau artificiale, malurile uncle trag vasele, spatial atmos-feric, apele producdtoare de forte motrice de folos obgesc $1in deoNte loate bunurile care nu sunt proprietate particulard,sant considerate cu dependinfe ale domenitdul public.

6

.

nail

-

$1$i

- .

*s

fluviile

mar/4

www.dacoromanica.ro

Art. 19. Libertatea constiintei este absoluta.Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate

si protectiune, intrucat exercitiul lor nu aduce atingere ordi-nnei publice, bunelor moravuri si Sigurantei Statului.

Biserica ortodoxa cresting si cea greco-catolica sunt bise-rici romanesti. Religia cresting ortodoxa fiind religia marei ma-joritati a Romani lor, biserica ortodoxa este biserica dominatain Statul Roman, iar cea greco-catolica are Intaietate fata decelelalte culte.

Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata deorice chiriarhie straina, pastrandu-si insa unitatea, in privintadogmelor, cu biserica ecumenica a Rasaritului.

Chestiunile spirituale i canonice ale bisericii ortodoxe ro-mane tin de o singurg autoritate sinodala centrala.

Raporturlle dintre diferitele culte si Stat sunt de domeniullegilor speciale.

Art. 20. Actele stArii civile sunt de atributialegii civile.

Intocmirea acestor acie va trebui s preceadA tot-deauna binecuvAntarea religioasa, care este obligatoriepentru toti membrii cultelor.

Art. 21. Invatamantul este liber in conditiunile stabiliteprin legi speciale si intru-cat nu va fi contrar bunelor moravuri,ordinei publice si intereselor de Stat.

Invatamantul primar este obligator. In scolile statului acestinvatamant va fi gratuit.

Art. 22. Constitutia garanteazg fiecaruia, in limitele siconditiunile legii, libertatea de a comunica si publica ideile $topiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunetesau prin orice alte mijloace.

Art. 23. Secretul scrisorilor, telegramelor si convorbi-rllor telefonice este inviolabil. Se excepteaza cazurile in carejustitia e datoare sa se informeze conform legii.

Art. 24. Cetatenii romani au dreptul a se adune pas-nici i fara arme pentru a trata tot felul de chestiuni, confor-mandu-se legilor care reguleaza exercitiul acestui drept

Intrunirile, procesiunile i manifestatille pe cane publiceori in aer liber, sunt supuse legilor si oranduirilor politienesti.

Art. 25. Ori cine are dreptul a se adresa prin petitiuni,subscrise de una sau mai multe. persoane, la autoritatile pu-blice, insa numai in numele celor subscrisi.

7

I -

.

,

,

,

,

.

\

--

www.dacoromanica.ro

Autoritatile constituite au singure dreptul sa adreseze pe-titiuni In nume colectiv.

Art. 26. Cetatenii romani au dreptul de a seasocia, conformandu-se legilor.

Dreptul de libra asociatiune nu implica dreptul dea crea persoane juridice. Conditiunile in care se acordApersonalitatea juridica, se stabilesc prin lege.

Art. 27. Numai cetatenii romani sunt admisibiliin functiunile i demnitatile publice, civile i militare,tinandu-se seamA de caracterul majoritar i creator deStat al Natiunii Romane.

Supu0 straini nu pot ocupa atari functiuni, deckin cazurile statornicite prin legi.

StrAinii aflAtori pe pamantul Rornaniei se bucurA deprotectiunea data de legi persoanelor i averilor in ge-nere.

Numai Romanii i cei naturalizati romani pot do-bandi cu orice titlu i detine imobile rurale in Romania.Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imo-bile.

Art. 28. Decoratiunile straine se vor purta de Romaninumai cu autorizarea Regelui.

Insigne le, emblemele, medaliile, precum i uniformele deorice fel, nu pot fi creiate, nici atribuite, nici purtate fait le-giuita incuviintare.

8 www.dacoromanica.ro

T1TLUL 111.

Despre puterile Statului.Art. 29. Toate puterile Statului emana dela Nafiunca

Romana.Ele insd nu se pot exercita decal prin delegafiune i numai

dupd principiile i regulile asezate in Constitufia de fate).Art. 30. Regele este Caput Statului.Art. 31. Puterea legislative)" se exercita de Rege prin Re-

prezentafiunea Nationala care se imparte in cloud Adunari : Se-natal i Adunarea Deputafilor.

Regele sanctioneaza i promulga legile.Inainte ae a i se da sancfiunea regald, legea nu e valabildRegele poate refuza sancfiunea.Nici o lege nu poate fi supusei sancfiunii regale, deal dupd

ce va fi discutatd i votata de majoritatea ambelor Adundri.Promulgarea votate de ambele Adunari se va face

prin ingrijirea Ministerului de Just* care este 0 pastratorulMarelui Sigiliu al Statului.

Inifiativa legilor este data Regelui. Fiecare din cele doudAdnnari pot propune din inifiativei proprie numai legi in interesulobstesc al Statului.

lnterpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face nu-mai de puterea legiuitoare.

Nici o lege, nEd un regulament de administrafiune generalasau comunald nu pot fi indatoritoare dealt dupd ce se aplica inclzipul Izotarit prin ele.

Art. 32. Puterea executivd este incredinfata Regelui, careo exercitd prin Guvernul Sdu in modal stabilit prin Constitufie.

Art. 33. Puterea judecatoreasca se exercitd de organele ei.Hotdririle judeceitoregi se pronunfd in virtutea legil.Ele se execute) in numele Regelui.

9

1

,

legilor

---

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL I

Despre Rege.

Art. 34. Puterile constitutionale ale Regelui sunt ere-ditare in linie coboritoare directa $i legitima a Majestatii SaleRegelul Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat inbarbat prin ordinul de primogenitura i cu exclusiunea perpe-tua a femeilor $i coboritorilor lor.

Coborltorii Majestatii Sale vor fi crescuti In religiuneaortodoxa a Rasaritului.

Art. 35. In lipsa de de coboritori in linie barbateascaai Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen,succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsa dintrefratii Sai, sau coborltorilor acestora, dupa regulile statornicitein articolul precedent.

Dad nici unu din fratii sau coboritorii lor nu s'ar gsi inviata, sau ar declara de mai dinainte ca nu primesc Tronul,atunci Regele va putea indica succesorul Sau dintr'o dinastiesuverana din Europa occidentala, cu primirea ReprezentatiuneiNationale data in forma prescrisa de art. 36.

DacA nici una nici alta nu va avea loc, Tfonul este vacant.Art. 36. In caz de vacanta a Tronului, ambele

Adundri se intrunesc de indat inteo singurd Adunarechiar fArd convocare i, cel mai tarziu pand in opt ziledela intrunirea lor, Sing un Rege dintr'o dinastie suveranddin Europa occidentald.

Prezenta a trei ptrimi din membrii cari compunfiecare din ambele Adundri i majoritatea de doud treimia membrilor prezenti sunt necesare pentru a se puteapurcede la aceast alegere, In caz and adunarea nu seva fi fdcut in termenul mai sus descris, atunci in a nouazi la amiazd Adundrile intrunite vor pdi la alegere, ori-care ar fi numdrul membrilor prezenti i cu majoritateaabsolutd a voturilor.

Dacd Adundrile s'ar afla disolvate in momentul va-cantei Tronului, se va urma dupd modul prescris la ar-ticolul urmtor.

10

1

I

-

ge-

.A

-

.

_

.

,

I

, ,

J'

`

,

'

.

,

www.dacoromanica.ro

In timpul vacantei Tronului Adunarile intrunite vornumi o Locotenenta Regald compusa din trei persoane,care va exercita puterile Regale pAnd la suirea Regelui

pe Tron.In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.Art. 37. La moartea Regelui Adundrile se intru-

nesc chiar Vara convocare, cel mui tarziu zece zile dupddeclarea mortii.

Daca din intamplare el au fost dizolvate mai dina-inte i convocarea lor a fost hotdrata in actul de disol-vare, pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adu-narile cele vechi se aduna pand la intrunirea acelora ca-re au a le inlocui.

Art. 38. Dela data mortii Regelui i Wand la de-punerea Juramantului succesorului Sail la Tron, puterileconstitutionale ale Regelui sunt exercitate in numele Na-tiunii Romane de Minitrii intruniti in consiliu i sub alor .responsabilitate.

Art. 39. Regele este major la varsta de 18 aniLa suirea Sa pe Tron va depune mai Mitt in salmi

Adundrilor intrunite urmAtorul juramant : Jur a paziConstitutia i legile Natiunii Romane, a mentine dreptu-rile ei nationale i integritatea teritoriului".

Art. 40. Regele poate numi un Regent i doiSupleanti cari, dupd moartea Lui, sa exercite puterileRegale in timpul minoritatii succesorului Sau.

Aceast numire se face cu primirea ReprezentatiuneiNationale, data in forma prescrisa de art. 36 din Con-stitutia de fata.

Regentul va exercita totodata i tutela Regelui minor.Daca la moartea Regelui, Regentul nu s'ar gasi numit

succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari in-trunite vor numi pe Regent i pe cei doi Supleanti pro-cedand dupa formele prescrise de art. 36 din Constitutiade fata.

II

-

,

----

-7-impliniti.

-

g. g' II 5.

*T...-.1. 5 S.

C , 1I. , 4 1

g g, ' . 4 4

Jr ., 4 ;'.;

I.

.4..1

I . , iN :../ .1

._

.... ... '....!. /

A

si

www.dacoromanica.ro

Regentul i Supleantii Sai nu intrA in fu nctiune de-ck dupa ne vor fi depus inaintea ambelor Adunri in-trunite, jurmntul prescris de art. 39 din Constitutia defata.

In caz de deces al Regentului, supleantul cel mai invarsta II va lua de drept locul, procedAndu-se conform celor sta-bilite la aliniatul precedent pentru alegerea unui nou Supleant.

Art. 41. DacA Regele se afl in imposibilitate de adomni, Principele Mostenitor, major singur, ia de drept Re-genta. In cazul In care Principele Mostenitor ar fi minor, Con-sillul de Ministri, dupA ce s'a constatat legalmente imposibili-tatea de a domni, convoacA 1ndatA AdunArile Legiuitoare re-unite pentru a decide.

Art. 42. Nici o modificare nu se poate face Constitutieiin timpul Regentei.

Art. 43. Regele nu va putea fi totodatA i Seful unuialt Stat Una consimtAmAntul Adunarilor.

Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestuiobiect, dacA nu vor fi prezenti cel putin douA treimi din mem-bril cari le compun i hotararea nu se poate lua deck cu douAtreimi din voturlle membrilor de fata.

Art. 44. Persoana Regelui este inviolabil6. Minitrii Luisunt rAspunzAtori.

Actele de Stat ale Regelui vor fi contrasemnate de unMinistru care, prin aceasta inssi, devine rAspunzator de ele.

Se excepteazA numirea Primului Ministru care nu va ficontrasemnatA.

Art. 45. Regele convoacA AdunArile Legiuitoare celputin odatA pe an, deschizAnd sesiunea prin mesaj, la careAdunA rile prezinta rAspunsul lor.

Regele pronunta inchiderea sesiunii.Regele poate amana Adunarile. Ele se intrunesc de plin

drept la Implinirea unui an dela data amanarii, dacA intre timpnu au mai fost convocate.

Art. 46. Regele numeste i revoad, pe Ministrii SALEl are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in ma-

terii criminale, afara de ceeace se statorniceste In privinta Mi-nltrilor.

El nu poate suspenda cursul urmArirli sau judecAtii, nicia interveni prin nici un mod in administrarea justitiei.12

4

.

www.dacoromanica.ro

El nume5te sau coniirme in functiunile publice potrivitlegilor..

El nu poate crea o noue functiune fere o lege speciale.El face regulamentele necesare pentru executarea legilor,

fr se poate modifica legile si scuti pe cineva de execu-tarea lor.

El poate, in timpul cAnd Adunerile Legiuitoare sunt di-solvate si in intervalul dintre sasiuni, se face in orice privintaDecrete cu putere de lege, care urmeaze a fi supuse Adunerilor spre ratificare la cea mai apropiate a lor sesiune.

El este CapulEl are dreptul de a declara rezboiul si de a incheia pacea.El conferA gradele militare in conformitate cu legea.El confera decoratiunile romAne.El acrediteaze Ambasadorii si Ministrii Plenipotentiari pe

lenge $efii Statelor Straine.El are dreptul de a bate monea, conform unei legi

speciale.El incheie, cu Statele Straine, tratatele politice i militare.

Conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alteleasemenea de El incheiate, pentru a avea putere de lege ininterior trebue se fie insA supuse Adunerilor Legluitoare sia pro-bate de ele.

Art. 47. Lista della se hotere5te prin lege.

CAPITOLUL

Despre reprezentarea national.Art. 48. Membrii Adundrilor Legiuitoare reprezintd

Natiunea i nu-si exercitei mandatul decdt dupd depunerea le-gluitalui jurdindtzt.

Art. 49. f iecare Adunare determind prin regulamentul sdumodal dupd care se constitue i ti exercitd atributiunile.

Art. 50. Validarea alegerilor petztru ambele Adundrisi verificarea titlurilor menzbrilor apartinand fiecdreia din elese face de Malta Carte de Casatie i Justitie, inainte de datafixatd pentru intrunirea Adundrilor.

Art. 51. Nimeni nu poate fi totodatd membru al uneiasi al celeilalte Adundri.

13

,

-

II.'

. -

1

4

Ogtirii.

www.dacoromanica.ro

Art. 52. Deputatii i Senatorii, numiti de pute-rea executivA inteo functiune salariatA pe care o primesc,pierd de plin drept mandatul ior de reprezentanti aiNatiunii.

Aceast dispozitiune nu se aplica minitri1or i sub-secretarilor de stat.

Art. 53. Membrii AdunArilor Legiuitoare nu potapAra interese particulare impotriva Statului; ei nu potface parte din consiliile de administratie ale intreprinde-rilor care au contract cu Statul, judetele sau 6munele.

Art. 54. Orice hotdrtire se ia cu majoritate absolutda voturilor afard de cazurile statornicite in altfel prin Con-stitutie.

In caz de paritate a voturilor propunerea tn deliberareeste respinsd.

Adundrile tin sedinte _cu jumdtate plus unul din numdrut,nembriior inscrig in apelul nominal.

Art. 55. Fiecare membru al Adundrilor are dreptul aadreSa Ministrilor intrebdri. la care acegia sunt obligati ardspunde in termenul previlzut de regulament.

Art. 56. Nici unul din membrii uneia sau celeilalteAdundri nu poate fi urmrit pentru opiniunile si de voturile deel emise in cursul exercigului mandatului.

Art. 57. membru al uneia sau celeilalta Adundrinu poate, tiz timpul sesiunii, sd fie urmdrit sau arestat pentruvine penale, dealt cu autorizarea Adundrii din care face parte,afard de cazul de flagrant delict.

Detentiunea sau urmdrirea vreunuia din membrii Ada-ardor este suspendatd in tot timpul sestunii dacd Adunareao cere.

Art. 58. Fiecare din Adundri delibereazd si hoteitdste se-parat, afard de cazurile anume ardtate in Constitutia de fatd.

Art. 59. Politia Adundrilor se exercitd de Presedintelefieceireia din ele care, singur, dupd incuviintarea Aclundrii,poate da ordine gdrzii respective.

Art. 60. Diurnele Deputatilor i Senatorilor se stabi-lesc prin lege.

14

"4 A

.

.

,

,

.N

-

.

.

.-

,

4.. a. ,

t

'" ..1;."'S.

4.*

Nician

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA I.Despre Adunarea Deputatilor

Art. 61. Adunarea Deputatilor se compune din depu-tati alesi de cetatenii romani, care au varsta de 30 ani impli-niti si practica efectiv o indeletnicire intrand in vreuna dinurmatoarele trei categorii :

1. Agricultura si munca manuala ;2. Comertul i industria ;3. Ocupatiuni intelectuale.Alegerea se face cu vot secret, obligator si exprimat prin

scrutin uninominal, pe circumscriptiuni care sa asigure repre-zentarea felului de indeletnicire a alegatorilor.

Legea electorala va fixa circumscriptiunile si va statornicidupg normele mai sus impuse, conditiunile cerute pentru a fialegator, pentru barbati si femei, incapacitatile, decaderile, in-compatibilitatile, procedura votarii si garantiile libertatii ale-gatorilor precum si nun-1,1ml deputatilor.

Durata mandatului este de sase ani.Art. 62. Spre a fi eligibil in Adunarea deputatilor se

cere :a) A fi cetatean roman :b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice si a prac-

tica efectiv indeletnicirea respectivA a uneia din cele trei ca-tegorii aratate in articolul precedent, pe ai carei alegatori ur-meaza a-i reprezenta ;

c) a avea varsta de 30 ani impliniti ;d) A avea domiciliul in Romania.Incapacitatile, decaderile temporale ori definitive si in-

compatibilitatile, se vor stabili prin legea electoralg.

SECTIUNEA II.Despre Senat

Art. 63. Senatul se compune din senatori numiti deRege, din senatori de drept si din senatori alesi cu vot obli-gator, secret si expriniat prin :scrutin uninominal de membriicorpurilor constituite in Stat, in numgrul si conditiunile, pentrualegatorii si eligibilii, barbati si femei, ce se vor stabili prinlegea electoralg.

Proportia senatorilor numiti in raport cu cei alesi, estede jumAtate.

15

.

,

. 1

, . ,.... . .,. . _

,

;.

-

.- .

.4,-, , .

.

e

, -

. ' ;.. ..

..

..

-:,-..0

,

.- .

r-

.

7 :..

,.-.

, - -.

'

"... - , .-. -

r

.::..-

,

-,

..r-. ;

,.

.

-

.., : .,.....

,-, ,

i ,....

-.,

,

,

., +

f s

-,,,.- e+ Sk

a

' .. t ej-..7 - .

.-.

. .

1.- ., ,

,.

,'..'

- -

.

. I4.. e . . 4 ,

6...

, i..

. .... ..

.

- -

0 ,-*

.

1.1,

1..,

www.dacoromanica.ro

Art. 64. Sunt de drept membrii ai Senatului, in vir-tutatea inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:

a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani implinitii ;b)- Toti Principii Familiel Regale, majori ;c) Patriarhul 5i mitropolitii tarii:d) Episcopii eparhioti ai bisericilor ortodoxe romane i

greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor tariie) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de

fiecare confesiune, intrucat sunt alesi sau numiti conform le-gilor tarii i reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi ;

f) Actualii senatori de drept recunoscuti paria la data pro-mulgarii prezentei Constitutii.

Mandatul senatorilor de drept, enumarati la paragrafeleae inclusiv, InceteazA odata cu calitatea sau demnitatea invirtutea careia 11 detin.

Durata mandatelor senatorilor numiti si alesi va fi denouA ani. Mandatele senatorilor alesi se reinoiesc din trei intrei ani dela data depunerii juramantului prevazut de art. 48din Constitutie, in proportie de o treime.

Ultima treime neiesite la sorti pentru reinoire pastreazamandatele pana la expirarea termenului de noua ani.

Pentru mandatele iesite la sorti se va proceda la noialegeri conform legii electorale.

CAPITOLUL IIIDespre guvern i ministri

Art. 65 Guvernul se compune din Ministri i Subsec-retari de Stat.

Minitrii exercit puterea executiva in numele Regelui, inconditiunile stabilite de Constitutie si pe a lor raspundere.

Ministrii au raspundere politica numai MO de Rege.Art. 66. Minitrii intruniti alcatuesc Consoliul de Mi-

nistri, care este prezidat de acel care fost insarcinat de Regecu formarea Guvernului si care poarta titlul de Presedinte alConsiliului de Ministri.

Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Statnu se pot infiinta si desfiinta cleat prin lege.

Art. 67. Nu poate fi Ministru decat cel care este ro"man de cel putin trei generatii. Se excepteaza acei care aufost Ministri pana acum.

Art. 68. Membrii Familiei Regale nu pot fi

16

,

;

mi-nitri.

--

www.dacoromanica.ro

Art. 69. Minitrii i Subsecretarii de Stat care nu suntMembri ai Adunarilor pot lua parte la desbaterea legilor darnu pot vota ; Adunarile pot cere prezenta Ministrilor la deli-beadle lor. Desbaterile nu pot incepe fAr prezenta unui Mi-nistru.

Art. 70. Regele si fiecare din Adunari poate cere ur-rnArirea Ministrilor si trimiterea lor in judecata lnaltei Curti deCasatie si Justitie care, singura, in sectiuni unite, este In drepta-i judeca. In ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partilvatamate 51 in ceea ce priveste crimele si delictele comise deel afara de exercitiul functiunii lor sunt supusi reguleior dedrept comun.

Punerea sub urmarire a Ministrilor de catre CorpurileLegiuitoare se va rosti prin amjoritate de doua treimi a mem-brilor de fata.

Instructiunea se va face de o comisie a inaltei Curti deCasatie si Justitie compusa din cinci membri tra$l la sorti Insectiuni unite. Aceast comisiune are $i puterea de a calificafaptele $i de a decide sau nu urmarirea.

Acuzarea inaintea Inaltei Curti de Casatie $i Justitie seva sustine de Ministerul Public,

Legea responsabilitatii Ministeriale determina cazurile deraspundere i pedepsele aplicabile

Ministrii de Justitie iesiti din functiune nu pot exercitaprofesiunea de avocat timp de un an, dela data iegirii.

Minitrii iesiti din functiune nu pot face parte din con-siliile de administratie ale intreprinderii cu care au inchelatcontracte in cei trei ani urmatori.

Art. 71. Ori ce parte vatamata in drepturile saleprinteun decret sau dispozitiune semnata de un Ministru, cuviolare uni tex expres al Constitutiei ori legilor in vigoare,poate cere Statului despagubiri banesti pentru paguba suferita,conform dreptului comun.

17

MinistrIlor. ,

L.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IVDespre Consiliul legislativ

Art. 72. Consiliul legislativ functioneaza pe baza legiisale organice.

Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentrutoate proiectele de legi, atat inainte cat si dupa amendarea lorin comisiuni, afara de cele care privesc creditele bugetare.

Nici un regulament pentru aplicarea legilor nu se poateface fara consultarea prealabila a Consiliului legislativ, afara decazul prevezut la aliniatul urmator pentru proiectele de legi.

Adunarile legiuitoare pot proceda la discutarea proiectelorde legi fara a mai atepta aprobarea Consiliului legislativ, dacaacesta nu-1 da in termenul fixat de legea sa organica.

CAPITOLUL V.

Despre puterea judecatoreascaArt. 73. Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta cleat

in puterea unei legi.Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot creia, sub

nici o numire si nici un cuvant, in vederea unor anume pro-cese, fie civile fie penale, sau in vederea judectirii unor anumepersoane.

Juriul se desfiinteaza.Art. 74. Pentru Intreg Statul roman exista o singura

Curte de Casatie si justitie.Art. 75. Numai Curtea de casatie si justitie in sectiuni

unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor ,st adeclara inaplicabile pe acelea care sunt potrivnice Constitutiei.Judecata inconstitutionalitatii legilor se tnargineste numai lacazul judeCat.

Curtea de casatie si justitie se va rosti asupra conflictelorde atributiuni.

Dreptul de recurs In casare este de ordin constitutional.Art. 76. Judecatorii sunt inamoviabili. Inamovibilitatea

se va statornici printr'o lege speciala care va interveni cel maitarziu in termen de ease luni de la promulgarea prezentei Con-stitutii. In acest rastimp santtiunile disciplinare se vor aplica prinDecret Regal.

18

v

-

,

-

www.dacoromanica.ro

Art. 77. Justitia militara se organizeazA prin lege.Art. 78. Contenciosui administrativ este in laderea pu-

terii judecAtoregi, potrivit legit speciale.Puterea judecAtoreasc nu are cAdere sA judece actele de

guvernAmant precum qi actele de comandament cu caractermilitar.

CAPITOLUL VI

Despre. institutiunile judetene l commute.Art. 79. Institutiunile administrative sunt statornicite

prin legi.

Titlul IVDespre finante

Art, 80. Nici un impozit de orice naturA nu se poatestabili i percepe cleat pc baza unei legi.

Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului,Judetelor, Comunelor si Institutiunilor Pub lice indeplinind unserviciu de Stat.

Art. 81. Nu se pot infiinta monopoluri decAt prin legenumai in folosul Statului, Judetelor i Comunelor.

Art. 82. Fonduri de pensiuni sau gratificatiuni in sar-cina tezaurului public nu se pot infiinta cleat in virtuteaunej legi.

Art. 83. In fiecare an AdunAriie Legiuitoare incheiesocotelile $1 voteazA bugetul fArA a putea spori cheltuielilepropuse.

Toate veniturile si cheltuielile Statului trebuesc trecute inbuget i socoteli.

DacI bugetul nu se voteazA In limp util, puterea execu-tivA va face fata necesitatilor serviciilor publice aplicand bu-getul anului precedent, fArA a putea merge cu acel buget maimult de un an peste anul pentru care a fost votat.

19

.

-

.-

L

.

'

I

www.dacoromanica.ro

Art. 84. Controlul preventiv si cel de gestiune al tu-turor veniturilor si cheltuielilor Statului se va exercita de InaltaCurte de Conturi, care va supune in fiecare an Adunarilor Le-guitoare un raport general asupra conturilor de gestiune alebugetului trecut, semnaland neregulile ce ar fi savarsite de Mi-niOri in aplicarea lui.

Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie prezentatAAdunarilor Leguitoare cel mai tarziu in termen de doi ani dela incheleraa fiedrui exercitiu.

Un corp superior de control va avea misiunea de a su-praveghea si examina legalitatea si corectitudinea executariigestiunilor In toate servicille publice.

Acest corp va functiona pe langa Presidentia Consiliuluide Ministri si va lucra dupa ordinele Sefului Guvernului.

Art. 85. Toate fondurile provenite dela Case Speciale,de care Guvernul dispune sub diferite titluri, trebuesc cuprinsein bugetul general al veniturilor Statului.

Art, 86. Pentru toata Romania exista o singura Curtede Conturi.

Art. 87. Delapidarea de bani publici se califica crimasi se pedepseste ca atare.

Titlul VDespre ostire

Art. 88. Toti cetatenii romani sunt datori a face partedin unul din elementele ostirei, conform legilor,

Art. 89. Gradele, decoratiunile i pensiunile militare nupot fi retrase cleat in virtutea unei sentinte judecatoresti.'

Art. 90. Contingentul ostirei se voteaza pentru fiecarean de Adunarile Legiuitoare.

Art. 91. Nici o trap armatA strAinA nu poate fi admisain serviciul Statului si nu poate intra sau trece pe teritoriulRomani& cleat in virtutea unel legi.

20

:

www.dacoromanica.ro

Titlul VIDispozitiuni generale

Art. 92. Culorlle drapelului Romani& sunt : Albastru,Galben, Rosu, asezate vertical.

Art. 93. Resedinta guvernului e in CapitalaArt. 94. Limba romana este limba oficiai a Statului.Art. 95. Niciun juramAnt nu leaga I nu poate fi impus

decat In puterea unei legi, care hotreste si formula lui.Art. 96. Constitulia de fala nu poate fi suspendat

nici in total, nici in parte.In caz de pericol de Stat se poate institui starea de ase-

diu generala sau partial.

Titlul VIIRevizuirea Constitutiei

Art. 97. Constitutia de fata nu poate fi revizuitdin total sau In parte cleat din initiativa Regelui si cuconsultarea prealabild a Corpurilor Legiuitoare care urmeazd a indica si textele de revizuit.

Consultarea Adundrilor Legiuitoare se face prin me-saj Regal si se exprima cu majoritate de cloud treimiale Adundrilor Intrunite inteuna singurd sub presidentiapresedintelui Senatului. Rezultatul consultatiunii se aducela cunostinta Regelui de presedintii celor cloud Adundriinsotiti de o comisiune speciald.

Textele noui, urmnd a inlocui pe cele revizuite, sevoteazd cu majoritate de doud treimi, de fiecare Adu-nare in parte.

Titlul VIIIDispozitiuni transitorii si finale

Art. 98. Toate pmnturile expropriate si dis-tribuite pe baza legii pentru reforma agrard a VechiuluiRegat din 17 lulie 1921 ; a legii pentru reforma agrarddin Basarabia din 13 Martie 1920 ; a legii pentru re-forma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Ma-

21

Tars.

,-

.

www.dacoromanica.ro

ramures din 13 lunie 1921 si a legii pentru reformaagrard din Bucovina din 30 lulie 1921, sunt respectateca drepturi castigate si vor fi carmuite, pentru orice li-tigii relative la ele in prezent i pe viitor de acele legi.

Dispozitiunile acestor legi introduse in articolul 131din Constitutia dela 1923 raman cu caracter constitu-tional.

Toate drepturile politice dobandite in virtutea de-cretelor-legi ratificate prin articolul 133 al Constitutieidin 1923, se respectd.

Toate codicele si legile in vigoare se vor revizui invederea unificarii legislatiei, punandu-se in armonie prin-cipiile actualei Constitutii. Rand atunci ele raman in vi-goare. Din ziva promulgdrii Constitutiei de fata sunt des-fiintate acele dispozitii din legi, decrete, regulamente siorice alte acte care sunt contrarii celor inscrise in acea-st Constitutie.

Se abroga de asemenea din zina promulgarii pre-zentei Constitutii, Constitutia promulgata cu decretul re-gal Nr. 1360 din 28 Martie 1923.

Juriul in materie criminald va mai functiona pandla punerea Codului Penal Carol al II-lea si al ProceduriiPenaie in acord cu principiul statornicit in art. 73 alConstitutiei de WA.

Pand la convocarea Adunarilor Legiuitoare, toate/ decretele au putere de lege Mil a mai fi nevoie de ra-

tificarea lor.Statutul Familiei Regale are caracter Constitu-

tional si nu se poate modifica decal cu procedura pen-tru revizuirea Constitutiei.

Art. 99. Pentru alegerea Adunrilor Legiuitoarece urmeaza a fiinta pe baza prezentei Constitutii, undecret regal cu putere de lege, in conditiunile art. 98,va fixa conditiunile cerute pentru a fi alegator si ales,in Camera i Senat, circumscriptiunile electorale, numd-rul Deputatilor i Senatorilor, normele dupa care urmeazda se face alegerea.

22

,

, .

www.dacoromanica.ro

Acest decret are un caracter Constitutional i nu sepoete modifica decat cu majoritate de dou treimi.

Art. 100. Prezenta Constitutie, dupa ce va fiedictatd de Rege, va fi supusA Natiunii Romftne sprebund tiinta i invoire".

Un decret Regal va fixa procedura dupd care se vaurma in acest scop.

Dupa terminarea acestei operatiuni i a aduceriirezultatului ei la cunoOnta Regelui de cdtre PrqedinteleConsiliului de Mini01, Constitutia de fata va fi pro-mulgata i intrd in vigoare.

Data in Bucurqti la 20 Februarie 1938.CAROL

Presedintele Consiliului de MinistriMIRON,

Patriarhul Romniei

General ARTHUR VAITOIANUDr. AL. VAIDA VOEVODG. G. MIRONESCUN. IORGADr. C. ANGELESCUG. TATARESCUC. ARGETOIANUDr. VOICU NITESCU

IONESCU-SISESTIDr. I. COSTINESCUVICTOR IAMANDIMIRCEA CANCICOVARMAND CALINESCU

General de Divizie I. ANTONESCUCONSTANTIN ANGELESCUGeneral adj. PAUL TEODORESCUN. PETRESCU-COMMEN

23

I

_-

-

,

_

-

P J

GH. )

4

ft

A

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro