2 | P a g e

Congresul Național al Stundeților Farmaciști din

România (CNSFR) – o provocare cât pentru toată

studenția

De unde a început pentru noi, SSFIași, această experiență

nu este greu de remomorat. „Povestea CNSF” de la

București avea să ne ofere dorința de a aduce la Iași un

eveniment de o anvergură națională și mai ales

încrederea că îl putem realiza în stilul propriu, inspirând

la rândul nostru viitoarele generații de organizatori

CNSFR.

Călătoria nu a fost ușoară și nici scurtă, fix cât cele șapte

ore cu petrecute în trenul București – Iași cu inima

explodând de emoții la gândul că pășind pe peronul gării

din Iași, „Povestea noastră CNSFR” căpăta o altă

semnificație: responsabilitate cât pentru câteva zeci de

examene susținute simultan, emoții naturale,

semisintetice și sintetice, telefoane și ședințe la ore și cu

durată absolut necunoscute. O poveste frumoasă, fără prinți și prințese, dar cu oameni

calzi, curajoși, plini de energie pozitivă și cu visuri înalte. Cu pași timizi, așa a început

pentru noi experința ce avea să devină curând puntea dintre generații, dintre studenți și

cadre didactice, dintre colegi și acum, dintre studenții farmaciști din întreaga țară și nu

numai.

Punctul din care am plecat și cel în care am ajuns, spre deosebire de trenul întoarcerii

noastre acasă cu destinație precisă, nu au coincis în totalitate. Am înțeles faptul că, în final,

călătoria contează cel mai mult și nu neaparat destinația. Tocmai acest lucru este defapt

esența unei astfel de provocări: să fii pregătit întotdeauna să accepți, să adaptezi și să

inserezi noile „culori” în design-ului deja stabilit, astfel încât tabloul final să aibă mareția

unuia dintr-o expoziție de prestigiu.

Andra Ababei

Președinte CNSFR 2018

3 | P a g e

File din jurnalul unui viitor

farmacist Mereu m-am întrebat cum se pierde inspirația. E o chestie de

moment sau depinde de cheful de vorbă care îl are aceasta? Aș vrea ca data

viitoare când ne întâlnim să o întreb: ”Unde te găsim în nopțile târzii? Cine

te hrănește când duhnește a plictiseală? Ce faci în fiecare zi de luni?” Dar

mai ales aș întreba-o dacă participă la război sau dacă a intrat vreodată în

belele datorită impredictibilității celor ce se folosesc de ea.

Am ieșit după serviciu amândouă, la plimbare, în speranța că acest

articol va purta și semnătura ei. Aceeași speranță de care am abuzat și la

începerea Facultății de Farmacie, nu știam ce vreau să fac dar am avut lângă

mine oameni care să mă ajute să descopăr, să mă descopăr mai bine spus. Desigur că acum, după 5 ani am

altfel de oameni care să mă ajute dar aceeași speranță cu care îmi hrănesc dorința de a evolua.

Facultatea mi-a răspuns la multe întrebări: Cum să caut surse de încrederea care să îmi livreze

informații veritabile, cât de mult să zăbovesc asupra celor mai

șubrede aspecte din subiectul de interes, când să încep căutările

pentru noi documente ca să mă încadrez în timp și ar mai fi multe.

Dar trebuie să recunosc că nu a reușit să îmi răspundă la constelația

de întrebări din categoria ”De ce?”. De ce trebuie să știu cât, când

sau ce? De ce e bine să pot aceesa aceste informații? De am ales

această profesie? De ce să continui pe această cale? De ce mi-am

pus alarma să sune luni dimineață până la urmă?

Așa am ajuns în ultimul an, cu multe întrebări fără răspuns

și dorința de a întâlni un personaj, care să aiba o punguță magică,

plină cu soluții. Și după multe interogatorii ale cadrelor didactice,

ale colegilor din câmpul muncii și ale voluntarilor de la Iași dar și din alte centre universitare, am

descoperit omul care deținea o listă cu răspunsuri. Nu mi le-a arătat pe toate, nici nu sunt sigură că le

deținea pe toate la momentul respectiv, dar eram fericită că am identificat sursa, atât în spațiu cât și în timp

(veți înțelege în cele ce urmează de ce am menționat ambele axe)

Am început cu întrebările ușoare, am discutat despre mine și despre cunoștințele pe care le dețin,

despre relația pe care o avem, despre ceea ce cred că îmi doresc eu pentru viitorul îndepărtat și pașii pe care

va trebui să îi urmez până acolo. Apoi am abordat temele clasice din viață: cariera, familia, sănătatea, banii.

Nu neapărat în această ordine. Iar la finalul unor discuții care s-au întins pe câteva luni am întrebat ”Ce mă

face fericită? Și de ce?” și abia atunci am realizat că purtam o conversație cu propria persoană.

Încă nu am răspunsul complet la această întrebare,

cred că acesta se construiește pe măsură ce creștem.

Sfatul meu, pentru cei care au ajuns la ultima categorie de

întrebări, este să nu căutați acea persoană complet

echipată pentru a vă etala răspunsurile la dilemele care vă

macină, pentru că voi sunteți singurii în măsură să vă

spuneți adevărul, căutați mereu locul și timpul potrivit

pentru a face asta.

4 | P a g e

Sava Dumitrița, Anul III

Bolohan Giorgiana,Anul I

Un farmacist cu creionul în

mână creează mai mult decât

formule!

5 | P a g e

Bolohan Giorgiana,Anul I

6 | P a g e

Societatea Studenților Farmaciști Iași

– punte între studenție și carieră

Viața de student este plină de provocări, nu doar din prisma cerințelor academice, ci și datorită opțiunilor de valorificare a timpului liber. Ca și student al Facultăți de Farmacie am descoperit că sursele prin care te poți dezvolta atât profesional, cât și personal, sunt nenumărate. Organizația studențească vine în sprijinul viitorilor farmaciști cu proiecte inedite, ce sădesc în inimile acestora dorința de autodepășire. De-a lungul timpului, activitățile organizației s-au bazat întotdeauna pe atingerea scopurilor și obiectivelor, și anume promovarea și apărarea intereselor studenților. În același timp, acestea au contribuit la formarea farmaciștilor de astăzi, instruindu-i să devină persoane responsabile și competente. Viziunea societății cuprinde două aspecte importante pentru studentul farmacist. Pe de o parte, periodic sunt întreprinse activități ce contribuie la dezvoltarea abilităților profesionale, precum organizarea sesiunilor de comunicări științifice din domeniul medicamentului și al sănătății publice, dar și de concursuri de cultură farmaceutică (ex. PharmaQuiz sau Riști și câștigi…cunoștințe!). Pe de altă parte, activitatea SSFI vizează și dezvoltarea personală a studenților, în primul rând prin îmbunătățirea abilităților de comunicare, lucru în echipă și leadership, importante în exercitarea profesiei de farmacist, și, în al doilea rând, prin oferirea de numeroase metode de valorificare a timpului liber. Departamentul de Sănătate Publică, clădit pe baza vorbelor lui Hipocrate: „Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea”, reușește să readucă în atenţia publicului larg, prin intermediul campaniilor de sănătate organizate, importanța menținerii unui stil de viață sănătos. Proiecte precum: InfoDiabet și Lupta împotriva Cancerului, oferă voluntarilor posibilitatea de a interacționa și comunica cu pacienții, aducând astfel o contribuție valoroasă societății din care fac parte. Totodată, prin intermediul materialelor informative ce stau la baza acestor campanii, voluntarii departamentului au posibilitatea de a aprofunda informațiile obținute în cadrul cursurilor de la facultate sau de a acumula unele noi referitoare la diferitele maladii cu care populația se confruntă. Departamentul de Educație și Practică farmaceutică urmărește prin activităţile și proiectele sale oferirea unei educații farmaceutice în rândul populației, creşterea interesului pentru cercetarea științifică, promovarea profesiei de farmacist şi, nu în ultimul rând, pregătirea profesională a studenţilor. Campania de informare în licee despre profesia de farmacist este organizată anual în diferite județe ale țării cu scopul de a veni în spirijinul elevilor din anii terminali în alegerea domeniului ce vor să-l urmeze în viață, prin oferirea de informații referitoare la cerințele academice din cadrul facultății, profesia de farmacist și oportunitățile pe care aceasta le presupune. Rezistenţa la antibiotice este o problemă actuală şi internaţională, de interes public, în mare parte datorată consumului inadecvat de antibiotice. Voluntarii SSFI au ocazia de a contribui, alături de farmaciști, la această luptă, luând poziție împotriva administrării iraționale de medicamente prin prisma proiectului Automedicația Irațională. Informarea și educarea societății în ceea ce privește riscurile ce apar la administrarea inconștientă a unor produse farmaceutice, precum și metodele eficiente în vederea înlăturării rezistenței la antibiotice, au adus completări asupra scopului principal al proiectului. Departamentul Mobilități Studențești vizează în general deplasările studenților în alte centre universitare din România pentru a cunoaște noi moduri de abordare a studiilor farmaceutice, dar și în diferite țări din Europa în vederea efectuării practicii de vară obligatorie. Student Exchange Programme (SEP), unul dintre proiectele acestui departament, îmbină cu măiestrie o experiență culturală, socială și academică. Posibilitățile de efectuare a stagiului de practică sunt variate, de la farmacia comunitară, până

7 | P a g e

la departamentele de cercetare. SEP este un schimb intercultural, ce oferă participanților ocazia de a cunoaște oameni noi și de a exploata oportunitățile oferite de domeniul farmaceutic din alte țări. Un alt aspect important în viața tânărului student este reprezentat de prezența și sfaturile mentorilor și a persoanelor care au atins succesul în domeniul farmaceutic. Obiectivele de ascensiune în carieră trebuie întipărite în caracterele tinerilor, acest fapt putând fi realizat prin intermediul persoanelor care nu s-au lăsat doborâte de eșec și nu au renunțat la visele lor, persoane ce reprezintă modele de urmat pentru o carieră de succes. În vederea concretizării acestui aspect, societatea organizează numeroase simpozioane și conferințe în cadrul cărora sunt invitate personalități marcante ale domeniului farmaceutic. Invitații ce au făcut cunoștință de-a lungul anilor cu studenții Facultății de Farmacie au reușit să îi impulsioneze pe aceștia, să îi încurajeze, demonstrându-le prin experiențele personale că munca, responsabilitatea și devotamentul stau la baza atingerii scopurilor propuse. Dăruirea, respectul, munca în echipă și corectitudinea sunt doar câteva dintre calitățile pe care trebuie să le posede un farmacist. Ca și studenți plini de entuziasm și curiozitate, ne dorim să devenim specialiști în domeniul ales, prețuind adevăratele valențe ale acestei profesii. Sub îndrumarea cadrelor didactice și prin activitatea de voluntariat, putem să ne atingem scopul, să ne transformăm visele în realitate. Personal, am fost îndrumată de echipa SSFI încă din primul an de facultate, acomodarea în acest mediu academic devenind mult mai ușoară. Datorită acestui aspect, când vorbesc despre studenție, ma refer la SSFI, la activitatea de voluntariat, dar și la valorile dezvoltate în cadrul acestei organizații ce stau la baza formării unui bun specialist în domeniul medicamentului. Anii studenției au devenit mai frumoși, mai diversificați și mai interesanți. Oamenii care au dat glas Societății Studenților Farmaciști Iași de-a lungul timpului au contribuit la dezvoltarea mea, insuflându-mi numeroase calități și valori. Voluntariatul este o punte către viitorul oricărei persoane pentru că te ajută să îți dezvolți rețeaua de prieteni, să acumulezi noi cunoștințe și experiență pe mai multe arii de activitate. Volunariatul construiește cariere, oferă oportunități de angajare și susține spiritul civic și, de asemenea, dezvoltă educația unui tânăr prin practică și comunicare! Există lucruri pe care doar cei implicați le pot şti, pentru că, în ciuda efortului depus, amintirile şi satisfacția oferită de acesta cântăresc mai mult. Pentru cei orientați spre simțul civic, voluntariatul poate fi cheia către lucrurile care contează cu adevărat. Lucrurile mari se clădesc cu gesturi mici, iar fiecare dintre noi poate ajuta în diverse moduri. Rezultatul va veni, mai repede sau mai târziu, importantă fiind răbdarea. Acest rezultat poate însemna atingerea scopului comun al unui grup de voluntari, clădirea unei echipe sau a unor prietenii sau realizarea unor amintiri frumoase. Indiferent de parcurs, mai lin sau mai anevoios, nicio activitate de voluntariat nu este în zadar, pentru că se încearcă, se speră şi se muncește. Voluntariatul înseamnă altruism și dăruire. Este un stil de viață nobil si demn de apreciat. Voluntarii vor ieşi mereu câștigători, ei sunt cei care dau viață şi pun pe roate ceea ce este relevant, iar experiențele la care iau parte sunt premii mari. Cu răbdare, responsabilitate, dorință şi un zvâc de energie, poți deveni voluntar, parte din echipă, parte din familie. Pe parcursul întregii perioade de activitate în cadrul Societății Studenților Farmaciști Iași m-am descoperit pe mine însămi, am cunoscut oameni noi, am legat prietenii și am adunat amintiri ce sunt convinsă că vor dăinui pentru totdeauna. Fiecare experiență, proiect sau eveniment la care am participat reprezintă un pas către destinația mea, respectiv profesia de farmacist. Musteață Loredana Elisabeta Anul IV

UNII, ALȚII

Unii suferă... alții iubesc, Apusuri în ochi de doamnă, Unii cad, alții plutesc, Peste lumea noastră oarbă. Unii râd, alții visează, La apusuri ce târziu, Vor veni la ei c-o rază, Luminând pustiul viu. Unii zboară neîndrumați, Spre făclia cenușie, Unii mor, alții se nasc, Morți deja în lumea vie.

Nimfa mea

Nimfa mea cu ochi de pungă, Rătăcită în abis, Te aștept în noaptea lungă, Sub al nostru paradis. Sunt epava gurii tale, Și-n adâncuri mă scufund, De-ar putea fi o scăpare, Aș muri cu tine-n gând. Sunt pierdut în tine Și îmi place...

Versuri: Sîncu George Victoraș, Anul IV

Grafică: Ada Dumitrașcu, Anul II

9 | P a g e

EXPERIENŢA S.E.P.

Portugalia,

septembrie 2017

Portugalia este o ţarã superbã!

Mi-am dat seama de asta ȋncã din primele momente. Ȋmi pierduserã cei de la aeroport

bagajul prin Amsterdam ṣi am ajuns ȋn Porto doar cu o poṣetã ṣi o geacã subţire ṣi, deṣi am

fost nervoasã pentru cã a trebuit sã stau la coadã la lost& found suficient timp ȋncȃt sã

pierd ṣi ultimul tren spre oraṣul ȋn care trebuia sã ajung, Coimbra, nu am putut sã rãmȃn

indiferentã ȋn faţa frumuseţii unui oraṣ ca Porto, ȋn plinã noapte. Eram furioasã ȋn seara

aceea, dar acum, privind ȋn urmã, ȋmi dau seama cã nu aṣ fi vrut ca lucrurile sã se ȋntȃmple

ȋn alt fel. Pȃnã la urmã, am dormit ȋntr-un hostel drãguţ ṣi am avut plãcerea de a face

cunoṣtinţã cu renumitul vin de Porto.

Coimbra este un oraṣ simpatic, prietenos, plin de studenţi, un oraṣ ȋn care am avut

norocul sã fac practicã timp de douã sãptãmȃni. Am aflat cã diferenţe foarte mari ȋntre

farmaciile lor ṣi ale noastre nu sunt ṣi cã ṣi farmacistele lor sunt deṣtepte, frumoase ṣi

amuzante, la fel ca ale noastre.

Pentru mine experienţa SEP a fost una trãitã la maximum datoritã, pe de o parte,

faptului cã nu am fost ȋn Coimbra ȋmpreunã cu nicio altã persoanã din Romȃnia (deci, nu

am vorbit deloc ȋn limba romȃnã) ṣi, pe de altã parte, a unui tasklist amuzant, conceput de

al lor "local exchange officer". Faptul cã nu am vorbit deloc ȋn romana ȋn Coimbra, m-a

ajutat sã realizez, cu fiecare cuvȃnt spus, cã mã aflu ȋntr-un loc deosebit, departe de casã,

iar asta mi s-a pãrut extraordinar. Am fost cazatã ȋn cãminul Universitãţii de Farmacie care

era plin de studenţi prietenoṣi, am mȃncat la cantina Universitãţii lor ṣi i-am cunoscut pe

cei veniţi cu SEP-ul din alte ţãri. Faptul cã am mers singurã, mi-a dat libertatea de a face ṣi

de a vizita tot ceea ce mi-am dorit, fãrã a mã simţi obligatã faţã de nimeni ṣi fãrã a obliga

pe nimeni sã faca vreun compromis legat de modul ȋn care iṣi petreacea timpul. A fost o

independenţã cu care m-am obiṣnuit rapid ṣi de care am profitat din plin.

Tasklist-ul conceput de studenţii portughezi a fost unul ingenios, iar faptul cã ṣi

ceilalti SEP-eri din Coimbra au avut aceeaṣi listã de bifat, ne-a dat un ţel comun, ne-a unit

ṣi ne-a ajutat sã ne ȋmprietenim. Am dus ȋmpreunã la bun sfȃrṣit fiecare provocare de pe

10 | P a g e

lista respectivã, amuzȃndu-ne ȋn acelaṣi timp, copios, pe seama task-urilor care erau mai

putin obisnuite.

Pentru ca experienţa mea SEP sã fie completã, ȋn fiecare week-end mi-am luat

cȃteva bilete de tren ṣi am cutreierat, mai mult ȋn lung decȃt ȋn lat, aceastã ţãriṣoarã

superbã. M-am ȋntȃlnit cu douã prietene care erau ȋn Portugalia ȋn aceeaṣi perioadã ṣi am

luat-o la pas cu harta ȋn mȃnã ṣi cu privirea absorbitã de frumosul care exista ȋn jur.

Pot sã spun acum ca dacã vreţi sã mergeţi cu SEP undeva ṣi nu ṣtiţi unde, ar fi cazul

sã alegeţi Portugalia! Alegeţi Portugalia pentru plajele superbe, pentru oamenii calzi,

pentru preturile accesibile!

Alegeţi Portugalia pentru cã singurul regret pe care ȋl am acum, la aproape un an de

la aceastã experienţã, este cã nu am mai rãmas cȃteva zile, sã mai inspir din aerul curat al

Sintrei, sã mai privesc dansul unui pescãruṣ pe cerul din Cascais ṣi sã mã scald ȋn apele

oceanului Atlantic, ȋn Algarve.

Huidici Roxana Alina

Anul V

11 | P a g e

Teatrul

(poate mai mult decât o pasiune)

„Teatrul”,un cuvânt ce de fiecare dată mă trimite la

amintirile frumoase create pe scenele lui,dar ,în același

timp, mă face să visez la următoarele momente.

Tatonările cu această pasiune au început încă din liceu, însa

în primul an de facultate ele s-au concretizat cum nici nu se

aștepta.Un băiat timid din Pașcani, la îndemnul unui

prieten, urcă pe scena Clubului CFR în cadrul preselecției

pentru cursurile de actorie și parcă pentru 5 minute nu îi

mai este frică că va uita textul, că vocea i se va pierde, că va

fi judecat aspru de cei ce îl urmăresc. Pe scena el nu mai vede nimic din ce îl leagă de

realitate. El vede numai decorul ce apare odată cu momentul creat și doar aude vocea

publicului, care la fiecare tresărire sau râs îi umplu sufletul de bucurie și mintea de

încredere. De atunci teatrul a devenit pentru acest băiat un neterminat izvor de bună

dispoziție și descătușare, fiind totodată un mod de autocunoaștere. O școală de teatru,o

trupă de teatru, prieteni și destule spectacole au fost în deajuns pentru a mă îndrăgosti de

scena. Școala de teatru ProfessArt Iași,precum și trupa cu același nume sunt cadrele unde

toate se întâlnesc: clasicul,contemporanul, improvizația, dicția, muzica,împreună reușind

să se îmbine sub ochii profesioniști ai actriței și regizoarei Luiza Cupceac. Întrebat fiind de

multe ori dacă nu e greu să îmbin o facultate precum Farmacia cu Teatrul, am răspuns de

fiecare dată că niciodată nu e greu să faci ceva ce te poate hrăni atât mental cât și

sufletește. Este adevărat că există posibilitatea să pierzi pe ambele planuri, însa asta

depinde numai de persoana în cauză. De aceea pentru mine,teatrul va deveni, într-o bună

zi,mai mult decât o pasiune.

„Teatrul e mai sincer decât viața.” e o vorbă pe care mi-o însușesc de ceva timp și de care

sunt strâns legat pentru că atât pe scena cât și în culise am reușit să descopăr multe

despre mine și despre cei din jur.Lăsând la o parte faptul că am reușit să îmi înving multe

temeri, atât eu cât și colegii mei am învățat să apreciem mai mult ceea ce avem și să ne

bucurăm cu toții, ascultându-l pe George Bernard Shaw :

"Nu ne oprim din joacă atunci când îmbătrânim ci

îmbătrânim atunci când încetam să ne mai jucăm.” De

aceea eu aștept cu nerăbdare următorul rol și sper să am

cele mai multe replici, iar dacă nu se va întâmpla astfel,

sper măcar să am un personaj care să stea mult pe scena

12 | P a g e

sau să aibă un monolog interesant sau unul care să cânte sau să am o

intrare din public sau poate un Don Juan sau un Romeo sau Richard al 3-

lea sau...poate toate acestea.

Așadar, sfatul meu pentru toți oamenii,dar mai ales pentru studenți e sa profite de pasiunea și talentul lor, dedicând un pic de timp din programul încărcat de cursuri și laboratoare, pentru că răsplata sufletească va fi înzecita.

Iacob Teodor, Anul III

Studentul farmacist la răscruce de

drumuri

Unele dintre cele mai grele întrebări la care cineva trebuie să răspundă la un moment dat în viață sunt legate de viitor, acel viitor care te așteaptă tăcut la capăt de drum - "Eu unde îmi doresc să profesez? Care este calea mea?". Pot fi întrebări simple pentru mulți, întrebări ale căror răspunsuri vin din experiențele trăite, din pasiuni sau din vise îndrăznețe. Pentru alții sunt întrebări care necesită un îndelungat timp de gândire, căutare a unor oportunități şi sfaturi din diverse arii de activitate. Profesia de farmacist poate fi un răspuns încadrat în rândul celor simple, apărute în mod natural sau găsite după multă muncă de căutare şi reflectare.

Sunt mulți cei care aleg să urmeze cursurile unei Facultăți de Farmacie, iar rândurile sunt formate atât din oameni care şi-au răspuns uşor la întrebările de mai sus, dar şi din persoane care au meditat mai mult până a lua o decizie. Majoritatea studenților vin la această facultate gândindu-se că vor profesa în farmacii de circuit deschis. Este cea mai la îndemână variantă la ieșirea de pe băncile şcolii, dar este şi cea mai bună pentru fiecare absolvent?

Profesia de farmacist nu necesită doar o bună ştiință. Pentru a te prezenta în fața pacienților şi a comunica corect și eficient cu aceştia este nevoie de vocație. Componenta psihologică, dar şi componenta emoțională, sunt factori care stau la baza formării farmaciștilor ca profesioniști, pentru că pacienții caută sfaturi, recomandări şi indicații corecte şi de ajutor, dar apreciază şi puterea de înțelegere, compasiunea și empatia venite

13 | P a g e

din partea persoanelor care îi întâmpină în farmacie. Răbdarea, capacitatea de a explica pe înțelesul oricui aspecte care țin de medicament și uneori nu sunt facil de înțeles pentru oricine, dar și puterea de a oferi un zâmbet în orice situație pot reprezenta calitățile care oferă dimensiunea vocațională profesiei de farmacist.

Sunt mulți cei care iau în calcul aceste aspecte, dar ce se întâmplă cu restul farmaciștilor? Din fericire, diploma obținută în urma Facultății de Farmacie oferă mai multe oportunități decât lasă să se vadă. Pentru un farmacist care nu este potrivit pentru a lucra cu pacienți în farmaciile de circuit deschis sau pentru cei care, pur şi simplu, nu îşi doresc acest lucru, profesia oferă şi alte soluții.

Studiile pot fi continuate cu rezidențiatul pentru cei dornici de cunoaștere şi care visează la o mai mare deschidere în calitate de Farmacist specialist. De asemenea, munca în farmaciile de spital, alături de medici, poate reprezenta o tentantă alternativă. Farmacistul clinician participă alături de medic, la patul bolnavului, la stabilirea terapiei medicamentoase, ajustarea dozelor în diverse patologii şi consilierea asistenţei medicale cu privire la modul de administrare al medicamentelor necesare. Scopul principal al acestuia este de a individualiza terapia pacienților. Într-o lume în care generalizarea reprezintă unitatea de bază, apar cazuri când este nevoie de ajustare pentru a obține efectul dorit. Așa cum niciun organism nu se aseamănă cu altul, este de înțeles de ce nici medicamentele nu pot avea efecte identice, prezența farmacistului clinician fiind absolut necesară.

Controlul circuitului medicamentului între medic, farmacist şi pacient este important pentru ca, în final, la pacient să ajungă doar ceea ce trebuie, medicamentele şi dozele alese corect şi echilibrat.

Pentru ca informațiile despre medicamentele potrivite oricărui pacient să ajungă în cabinetele medicilor este necesar ca aceştia să fie bine înștiințați cu privire la noutățile apărute pe piața farmaceutică. Acest lucru este posibil prin intermediul reprezentanților medicali. Evident, o persoană licențiată în Farmacie îşi poate găsi cu repeziciune locul în rândul reprezentanților, fiind un bun cunoscător al medicamentului din toate punctele sale de vedere.

Dar niciun medicament nu ar ajunge la medici şi mai apoi la pacienți dacă acestea nu ar fi dezvoltate şi elaborate. Cercetarea este o arie poate prea puțin cunoscută de studenți pe parcursul facultății, deschiderea către această zonă este destul de limitată, deşi reprezintă o bună variantă pentru persoanele pasionate. Domeniul farmaceutic se află într-o continuă mișcare, un freamăt care conduce la o lărgire a orizonturilor, la conturarea a noi soluții și idei. "Inovația" este termenul în jurul căruia medicamentul gravitează şi pentru care este nevoie de minți tinere, active, care sa aducă un suflu nou. Industria este

14 | P a g e

într-o continuă creștere și dezvoltare, necesitatea producerii de medicamente fiind mare, iar ocuparea unui loc de muncă în industrie fiind tentantă pentru cei pasionați de tehnologii. Parcursul medicamentului, de la idee până în momentul eliberării pacientului, reprezintă o munca titanică a multor oameni, truda multor creiere şi perseverența lucrătorilor. Descoperirea unor noi molecule, dezvoltarea unor noi forme farmaceutice şi elaborarea de noi medicamente necesită adevărați profesioniști, iar farmaciștii sunt persoanele a căror prezență este de neînlocuit în asemenea procese de dezvoltare, cercetare și inovare a medicamentului.

Profesia de farmacist se află într-o lume plină de controverse în care farmaciștii sunt priviți poate nu în modul corect și pe care l-ar merita, însă fiecare îşi poate găsi un loc în care să se potrivească, un loc în care să pună în practică ceea ce a învățat şi să poată fi apreciat. Orice persoană pleacă pe acest drum cu o anumită viziune, anumite aşteptări şi idei. Mulți dintre viitorii farmaciști pot avea totul bine conturat în minte, țintesc fix şi sunt siguri unde vor să ajungă. Alții pot fi confuzi, fără o idee exactă a ceea ce îşi doresc să devină, dar pe parcursul studiilor oportunitățile încep să apară, iar uşile încep să se deschidă. Printr-o bună activitate academică, sârguiță şi implicare, toată lumea începe să găsească drumuri şi să paşească cu încredere. Atât învățarea, cât şi implicarea în diverse activități şi proiecte sunt menite să ducă studentul pe căi sigure, să îi ofere experiențe de folos şi să îl îndrume în ceea ce, dincolo de o lucrare de licență, reprezintă necunoscutul. Facultatea de Farmacie este menită să dezvolte viitorii profesioniști în domeniul farmaceutic, reprezentând drumul către un domeniu care nu permite scăpări sau jumătăți de măsură. Contribuția fiecăruia la ceea ce deja este oferit o reprezintă disponibilitatea de a încerca lucruri noi, dorința de autodepăşire. Studenții ajung la facultate cu aspirații fie mari, fie mici, însă fiecare vine cu dorința de a cunoaște, a deveni un profesionist din toate punctele de vedere, atât pentru sine, cât și pentru pacienții cu care va intra în contact în viitor. Poate că este greu ca primii paşi în profesie să fie siguri în totalitate, dar dacă sunt efectuați corect, cu siguranță vor pune bazele solide ale unei viitoare cariere de succes. Profesia de farmacist impune muncă, devotament, mândrie și responsabilitate, o responsabilitate ce se clădește prin muncă și implicare încă din primii ani de facultate. Mai presus de toate, profesia de farmacist trebuie să reprezinte altruism, căci binele comun și sănătatea pacienților sunt principalele scopuri pentru care fiecare farmacist își practică cu mândrie profesia.

Ignat Elena Mădălina, Anul III

15 | P a g e

„Am ales farmacia in detrimentrul facultatii de grafica, asa ca am timp pentru ceea ce imi place, mai ales ca nici nu stiu cand trece timpul, fie ca fac un desen

pentru mine, fie pentru cineva.” Ada Dumitrascu,

Anul II

Implică-te și vei reuși

16 | P a g e

Anii de studenție fac trecerea de la adolescență către maturitate și implică o serie de schimbări foarte importante în viața unei persoane. Deși de cele mai multe ori, alegerea unei facultăți reprezintă o provocare pentru tânărul licean, absolvirea unei facultăți vine cu o serie de responsabilități care au un impact major în viața unei persoane. Nu a fost nici măcar o persoană cu care am lucrat în consiliere și orientarea profesională care să nu aibă reticențe, frici, neliniști privind perioada de după terminarea facultății. Chiar dacă există cazuri care știu că vor avea un loc de muncă stabil și în domeniu, tot apar îndoieli, emoții, reticențe. Când o persoană alege să devină student/ă la facultatea de farmacie, lucrurile par să fie foarte clare și are senzația că parcursul profesional este unul foarte bine stabilit. Însă realitatea ne arată o ”lume ” puțin diferită în care este nevoie de multă muncă, implicare, dăruire, seriozitate și perseverență. Majoritatea studenților, indiferent de specializarea aleasă, trăiesc în primul an de studenție sentimentul devalorizării pentru că, de cele mai multe ori au nevoie de o perioadă de adaptare atât la noul statut, cât și la noul mod de predare, învățare și evaluare. Anii de studenție le pune la încercare motivația și capacitatea de a face față la stres și este responsabilitatea fiecărui student în parte să se implice atât în activitățile obligatorii, cât și în cele care le-ar putea oferi o imagine mai clară asupra viitoarei profesii (voluntariate, practici, inițiative în proiecte, etc). În profesiile în care lucrăm cu oameni, este necesar să ne dezvoltăm abilități practice de a interacționa, comunica și rezolva situații dificile. E o diferență majoră între o persoană care deși are cunoștințe teoretice solide nu reușește să interacționeze eficient și cel care este îndreptat spre nevoile omului din fața sa. Oamenii au nevoie de empatie, disponibilitate,

respect și îndurmare, iar un bun profesionist va ști întotdeauna cum să fie acolo pentru a oferi servicii de calitate. Mesajul pe care doresc să îl transmit tuturor studenților este să fie conștienți de impactul propriului comportament în viețile celor care ajung să le ceară ajutorul. Este responsabilitatea noastră ca profesioniști să ne pregătim continuu, să evoluăm, să avem

cunoștințe solide, însă în aceeași măsură să nu uităm cât de importantă este latura umană din noi.

17 | P a g e

Atunci când vă gândiți la viitorul vostru profesional, de cele mai multe ori apar tot felul de întrebări: Oare cum o să fie? Oare am să pot face față acolo? Oare o să îmi placă? Oare ce vor spune ceilalți despre mine? Vor fi părinții mei și familia mea mândri de mine? Aceste întrebări sunt firești și pe măsură ce trăim experiențe pozitive și relevante ne dăm seama că, da, suntem capabili să ne facem treaba foarte bine dacă suntem cu adevărat implicați în ceea ce facem. Închei prin a face referire la un citat, care sper să motiveze toți studenții să caute și să descopere pasiunea în tot ceea ce vor face: ”Cele mai rele zile ale celor care iubesc ceea ce fac sunt mai bune decât cele mai bune zile ale celor cărora nu le place ceea ce fac." – Emanuel James Rohn

Ioana Monica Ciolan- psiholog in cadrul Serviciului de Consiliere și Orientare Profesională

Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa”, Iasi

Somnul naturii

E toamna c-o lunga noapte,

E noapte-n zi e noapte-n noapte,

E noapte-n suflete-nghetate,

E noapte-n tot, e noapte-n toate.

E noaptea lor cea de departe,

Caci tot ce-i verde e in noapte,

E noaptea lor ce lasa-n soapte,

Frumuseti de frunzi uscate.

Geruri calde vin aproape,

Peste a lor alba noapte,

Ce-i lasata cu-mprumut,

De sora cea de temut.

Toate-s patru intr-o lume,

Doua rele, doua bune,

Doua calde, doua reci,

Surori sunt aici de veci.

Cea mai mica-i primavara,

Vara soarelui e vara,

Ce-o sa lase tot in toamna,

Sa fie-nghetat de iarna.

Un lucru verdele-a spus:

-Am plecat, dar nu m-am dus!

Ca iubirea de iubita,

Cand ea pleaca si-i dorita.

Portret

Văd un nor în dansul lui,

Și o floare în miez de vară,

Asta-i dai tu gândului,

Cu a ta privire rară.

Văd o flacără ce zboară,

Printre munți de apă surdă,

Când surâsul tău coboară,

Peste buza-mi ce-l ascultă.

Văd oceanul colorat,

Cum se scaldă în pasiune,

Când suspinul tău pictat,

Îl reciți doar pentru mine.

Văd un curcubeu sculptat,

Mai presus de perfecțiune,

Când în suflet mi-ai intrat,

Și-ai iubit a mea iubire.

Sîncu George Victoras

Anul IV

Un plus

19 | P a g e

Experiențele sunt menite să te învețe ceva nou, ceva inedit; te îndeamnă să pășești

înafara zonei de comfort și să privești spre necunoscutul ce va deveni cunoscut; te cresc

frumos, te dezvoltă din toate punctele de vedere; datorită lor, aduni informații, amintiri și

valori altfel față de ceea ce știai până acum.

Experiențele aduc un plus normalului de zi cu zi și

transformă banalul în extraordinar.

Un plus – Erasmus Plus. Astfel s-a numit

ultima experiență inedită pe care am trăit-o. 10

zile, 7 culturi diferite, o țară cu totul nouă și

nenumărate amintiri de neuitat. România, Turcia,

Portugalia, Grecia, Ucraina, Ungaria și Spania s-au

aliat pe teritoriul turcesc în perioada 4-13

noiembrie 2017. Orașul Seferihizar, ne-a găzduit

cu tot ce-a avut mai bun: marea de o claritate

ireală, oamenii primitori și bucuroși de oaspeți,

faleza de poveste și apusul de luat acasa. Trăiam

prezentul și speram să dureze cât mai mult.

Am trăit 10 zile într-un stil turcesc cu

influențe europene, pe tema “Sports for Peace”.

Experiența s-a rezumat la cultură, sport, informații multiculturale și distracție.

Turcia este o țară fascinantă. A fost o provocare să nu deslușesc nici un text pe care

îl vedeam pe străzi sau să nu înteleg nici măcar un cuvânt din ce auzeam. Totul era nou și

diferit. Un lucru demn de menționat este mâncarea turcească, care te cucerește pe deplin.

Moscheele lor sunt fascinante, iar chemările ce se aud în miez de noapte sunt într-adevăr

desprinse din altă poveste. Poporul turc este mândru de cultura și istoria lor și, din punctul

meu de vedere, oamenii sunt demni de admirat pentru simplitatea și devotamentul lor

față de țară.

Proiectul în sine m-a învățat să cunosc mai bine cultura sportivă a propriei țări.

Sportul a fost doza zilnică de energie de care m-am bucurat din plin. Programul încărcat cu

mult lucru în echipe multiculturale, prezentări cat pentru toată studenția, dezbateri ce au

dus la concluzii interesante – “Love wins!” era presărat cu momente de activitate fizică,

concretizate în jocuri olimpice. Tema proiectului a fost fructificată la maxim. M-am ales cu

febră musculară chiar, dar cu amintiri de păstrat, precum meciul de volei pe plajă sau

exercițiile fizice executate la ”comenzi” precise.

20 | P a g e

Timpul liber nu a lipsit. Printre activități

ne permiteam să evadăm pe plajă și să ne

bucurăm de apa prea limpede și nu foarte

rece pentru luna noiembrie. Socializarea a

fost cuvântul cheie al proiectului. Oamenii

sunt frumoși. Înveți câte ceva de la fiecare

persoană pe care o întâlnești. Realizezi că un

străin poate părea mai cunoscut decât ți-ai fi

putut imagina. Suntem tineri, avem aceleași visuri, aceeași poftă de viața și aceeași dorință

de cunoaștere. Suntem la fel, dar atât de diferiți și originali. În acele zile, granițele au fost

distruse și am format front comun cu toții. Ne-am mândrit cu propria țară, ne-am

prezentat bunurile cele mai de preț, acceptând în același timp și celelalte culturi, fiind

dornici să aducem câte ceva la noi acasă.

Ce am învățat din această experiența? – că zona de confort nu trebuie să existe când

vine vorba de proiecte Erasmus Plus; că încă o țară notată pe listă înseamnă mai mult

decât atât; că șansele pe care le dai oamenilor ar trebui să fie nenumărate; că ar trebui să

ne apreciem mai mult țara și să mulțumim pentru cultura unică pe care o avem; că ceea ce

știm deja nu înseamnă nimic fața de ceea ce am mai putea cunoaște; că 10 zile pot

însemna atât de puțin; că momentele frumoase trebuie simțite, nu doar bifate.

Cuvinte cheie: Izmir, călătorie, cultură, prieteni, plajă, muzică, idei, peisaj, delicii,

amintiri, un plus.

Publicat la: ziua când mi s-a făcut dor.

Aioanei Alexandra, anul IV

21 | P a g e

Povestea #CNSF 2017

All great ideas start in unexpected places ... și se pare că nici la noi nu a fost o excepție.

Cine s-ar fi gândit vreodată că

tramvaiul poate fi un loc de inspirație?

Nu știu până la urmă a cui idee a fost.

Îmi amintesc doar că Andreea, colega

mea, era puțin nesigură în a încerca

ceva nou pentru ea (prima participare

la un astfel de congres și prezentarea

unei lucrări pe deasupra), dar eu am

încurajat-o iar acesta a fost începutul

unei noi povești, fără titlu (momentan).

Noi fiind în anul IV, era momentul

oportun, dat fiind că aveam deja o bază

de cunoștințe și o mulțime de materii

studiate din care să alegem o temă să o

putem dezvolta.

Ne-am gândit bine, iar în final ne-am

hotărât asupra disciplinei de

Farmacologie. Pentru a ajunge la succes

într-un astfel de proiect este foarte

important să ai îndrumători buni, iar

colaborarea dintre noi a fost una

excepțională. Cadrele didactice s-au arătat deschise la ideea noastră, ne-au ajutat în

alegerea temei potrivite, ne-au oferit tot sprijinul moral și materialele de care am avut

nevoie.

Lucrarea noastră a avut o parte experimentală, ceea ce a însemnat un efort suplimentar la

redactare spre deosebire de o lucrare strict teoretică, fiind nevoie de contorizarea datelor

statistice, realizarea tabelelor și a diagramelor. Dar ne-am împărțit sarcinile, iar munca a

decurs mult mai ușor. După nenumărate consultări cu profesorii, sfaturi, corectări și

cronometrări (deoarece expunerea orală trebuia să se încadreze în 7 minute) am trimis

22 | P a g e

lucrarea pe email, cu unele rețineri, pentru că am fi vrut să o verificăm încă o dată pentru a

ne asigura că nu s-a strecurat nicio greșeală.

Bucureștiul ne aștepta cu brațele deschise, iar noi am plecat încrezătoare și dornice de o

experiență inedită. Odată ajunse în capitală, au început să apară emoțiile, care au crescut

tot mai mult pe măsura ce ne apropiam de momentul sesiunii de comunicări științifice. Am

repetat de mai multe ori, chiar privindu-ne în oglinda, deoarece voiam ca prezentarea să

fie impecabilă, mai ales ca ne aflam în fața unor profesioniști cu o vastă experiență.

A sosit momentul mult așteptat. Am început prezentarea, emoțiile au început treptat să

scadă datorită feedback-ului pozitiv al domnilor profesori din comisie și al colegilor

prezenți. În ciuda temerilor noastre, totul a decurs foarte bine. La final am fost încurajate

să ne continuăm studiul clinic.

Ne-am amuzat apoi împreună de grijile pe care ni le-am făcut degeaba. Nu regret nicio

clipa că m-am implicat în acest proiect și sfătuim orice student sa aibă curajul de a se

afirma și de a realiza o astfel de lucrare!

Ganiuc Liuba și Dîm Andreea,

Anul V