Confluenţe bibliologice, Nr 2, 2005

5/10/2018 Confluen e bibliologice, Nr 2, 2005 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/confluente-bibliologice-nr-2-2005 1/76

EDITORIAL

Anatol Moraru Dor de carte ____________________ 5- 6

CARTEA DE VIZITĂ

Elena HARCONIŢAZilele bibliotecarului la Bălţi_______ 7- 9Valentina TOPALO

Î n casa sufletului_______________10- 11

BIBLIOMESAGER

Elena STRATANBiblioteca Ştiinţifică la aniversare__ 14-23

C C o o n n f f l l u u e e n n ţe e

b b i i b b l l i i o o l l o o g g i i c c e e R Reevvii s s t tăă d d ee b bii b bl l ii o o t tee c c o o n n o o m miiee ş şii ş ş t tiiii n n ţ ţ a a ii n n f f o o r r m măă r riiii

a a B Bii b bl l ii o o t tee c ciiii Ş Ş t tiiii n n ţ ţ ii f f ii c cee

a a U U n niivvee r r s sii t tăă ţ ţ iiii d d ee SS t t a a t t “ “ A Al l ee c cuu R Ruu s s s s o o” ” N N r r . . 2 2 . . 2 20000 5 5

Adresa: str. Puşkin 38, Bălţi, R. MoldovaTelefon: 23362E-mail: [email protected] Web: http../libruniv.usb.md

Director: Elena HARCONIŢA

Redactor – şef: Anatol MORARU

Colegiul redacţional: Valentina TOPALO,Elena STRATAN, Silvia CIOBANU

Viziune grafică / tehnoredactare:Silvia CIOBANU

Lector: Elena BOTNARCIUC

________ SUMAR __________

OPORTUNITĂŢI MODERNE

Igor AFATINDinamica informatizării Bibliotecii

Ştiinţifice a Universităţii „AlecuRusso”_________________________24-27

Biblioteca – UniversitateaDIALOG CONTINUU

Sociologia Lecturii î n versiunebălţeană _______________________ 28-30

ARHIVELE MEMORIEI

Elena HARCONIŢA, Lucia ZADIRAICOElisaveta Mihailov ____________ 12-13

ISSN: 1857 - 0232

mailto:[email protected]




2

SĂRBĂTORI PENTRU SUFLET

Galina MOSTOVICPoetul – bibliotecarMihai Eminescu__________________31-32Radu MOŢOC

Patriarhul Bisericii desprePatriarhul Poeziei________________33-34

Î N GRĂDINA (H)UMORULUI

Silvia CiobanuUmorul bibliotecomanilor_________ 75-76

FORMARE PROFESIONAL

Elena HARCONIŢA, Ludmila Costin

Asociaţiile există pentru a servi pemembrii săi (Ghidul IFLA________ __44-46Lina MIHĂLUŢĂ Ce î nseamnă FRBR?: o î ncercare dedelimitare a noţiunilor. Seminar interactiv,

organizat de BCU, Bucure şti _________47-51

Clubul ONU NORD

Valentina TOPALO

12 Zile Memorabile sauONU la Bălţi _________________54-55Vitrina cu texte:

clubul KONTUR _______________ __56-60

FILMUL COLECŢIEI

Vasile SECRIERUIncursiuni î n biografia presei bisericeşti

din Basarabia: ziarul RAZA _________ 35-37Natalia LUNICUn polemist necruţător şi intratabilI.E.Torouţiu ______________________38-43

STRATEGII ALE COLABORĂRII

Radu MOŢOCO fereastră larg deschisă _____ 61- 62Valentina TOPALO

Călătorie î n lumea ideilor__________ 63-64

RAFTUL DE SUS...

Lilia TRINCAAcademicianul SILVIU BEREJAN .Biobibliografie__________________67-68Lidia PADUREAC

Nicolae Enciu. Politologie_______ 69-70Tatiana POT Î NGMargareta Curtescu. Eternul Orfeu __ 71Lora CIOBANUNina Socoliuc, Victoria Cojocaru.Fundamente pentru o ştiinţă aeducaţiei copiilor de v î rstă preşcolară _______________________ 72

OMAGIERI

Stăp î na labirintului cu cărţi...Liuba SURLARU _______________ 52-53

PAGINI DE ISTORIE

Radu MOŢOCUnirea principatelor

Române 24 ianuarie 1859 __________ 65-66

EXEGEZE

Diana VRABIEMirajul copilăriei_________________73-74



3

EDITORIAL

Anatol Moraru Yearning for books_______________ 5-6

VISITING CARD

Elena HARCONIŢA

Librarian Day in Bălţi______________ 7-9Valentina TOPALO In the soul of the house___________10-11

LIBRARY MESSENGER

Elena STRATANScientific Library at itsanniversary___________________ 14-23

_______ SUMMARY _________

_

UP-TO-DATE OPPORTUNITIES

Igor AFATIN

Dynamic computerizing of ScientificLibrary_______________________24-27

MEMORY ARCHIVES

Elena HARCONIŢA, Lucia ZADIRAICOElisaveta Mihailov_____________ 12-13

SPIRITUAL FETES

Galina MOSTOVICThe Poet and the Librarian –

M. Eminescu ____________________31-32Radu MOŢOCChurch Patriarch about poemPatriarch_______________________33-34

COLLECTION MOVING

Vasile SECRIERU

A foray in the church press biographz inBasarabia: the newspaper RAZA____ 35-37Natalia LUNICAn unremitting and unmanageablepolemist I:E:Torou iu______________38-43

PROFESSIONAL DEVELOPMENT

Elena HARCONIŢA, Ludmila COSTINThe Associations exists for serving theirmembers (IFLA Guide) ____________ 44-46Lina MIHALUŢAWhat does FRBR mean?: a trial to

demarcate notions? ______________ 47-51

The University - The LibraryCONTINUING DIALOGUE

Reading sociology_______________ 28-30

REGARDS

The mistress of the book labirinth... 52-53



4

UN DOCUMENTATION CENTER

Valentina TOPALO12 memorable days or UN in Bălţi__ 54-55

Glass case with texts_____________56-60

IN THE HUMOUR GARDEN

Silvia CiobanuFrom libraians jokes___ _________ 75-76

STRATEGIES of COOPERATION

Radu MOŢOCA large open window_____________ 61-62

Valentina TOPALOA travelling in the ideas world______63-64

B B i i b b l l i i o o l l o o g g i i c c a a l l

c c o o n n f f l l u u e e n n c c e e s s T T h hee M M a a g g a a z zii n nee o o f f L Lii b b r r a a r rii a a n n s s h hii p p a a n n d d

I I n n f f o o r r m m a a t tii o o n n SS c ciiee n n c cee o o f f t t h hee SS c ciiee n n t tii f f ii c c L Lii b b r r a a r r y y o o f f t t h hee

t t h hee SS t t a a t tee U U n niivvee r r s sii t t y y “ “ A Al l ee c cuu R Ruu s s s s o o” ” . .

N N r r . . 2 2 . . 2 20000 5 5

Adresa: str. Pushkin 38, Bălţi,Republic of MoldovaTelefon: 23362E-mail:[email protected] Web: http:// libruniv.usb.md

Headmaster: Elena HARCONIŢA

Editor in Chief: Anatol MORARU

Editorial board: Valentina TOPALO,Elena STRATAN, Silvia CIOBANU

Design by / Design / Cover:Silvia CIOBANU

Special Adviser: Elena BOTNARCIUC

PAGES OF THE HISTORY

Radu MOŢOCAlliance of Romanian Principalities 65-66

UPPER SHELF...

Lilia TRINCAAcademician SILVIU BEREJAN .Biobibliography ________________67-68

Lidia PADUREACNicolae Enciu. Politology ________69-70Tatiana POT Î NGMargareta Curtescu.The eternal Orfeu_ ________________71Lora CIOBANUNina Socoliuc, Victoria Cojocaru.Foundations for a science of childrenseducation of preschool age_________ 72

EXEGESIS

Diana VRABIEChildhood mirage_____ _________ 73-74





5

Dor de carte

Anatol MORARU, redactor şef

E D I T O R I A L

ectur î nd cu atenţie rezultatele unor son-daje realizate de studenţii de la Litere şi

de bibliotecari la diferite facultăţi, mi-avenit î n memorie titlul semnificativ al unei

nuvele (Dor de oameni ), semnată de Ion Druţă şim-am g î ndit la asociaţii şi analogii…

Aşa cum orice om normal nu poate efectiv vieţuide unul singur, izolat, copleşit fiind î n permanenţă de un mistuitor dor de semeni, tot aşa el nu poate(nu ar trebui) să existe fără dorul de carte. Asta şipentru că (se ştie) la temelia celor trei religii

mondiale - creştinismul, iudaismul, islamul stauCărţile. Putem vorbi, î n acest sens, că, de fapt,cărţile (dar nu cele de duzină) joacă rolul principal î n edificarea spirituală, devenirea plenară aindividului. Un exemplu elocvent este cel al luiNichita Stănescu. C î teva “cărţi fundamentale”,menţiona nominantul la Nobel, printre care Biblia ,Epopeea lui Ghilgame ş, Odiseea , Shakespeare ,Miori ţ a , Eminescu, Bacovia etc., au fost decisive

pentru formaţia sa culturală. Cu alte cuvinte, şi casă corectăm aserţiunea materialistă a unui bunprieten al lui Marx (e vorba de Engels), vom spune:“Cartea l-a f ăcut pe Om! ”.

Sondajul dat şi-a propus să evalueze nivelul defuncţionalitate şi gradul de armonie a două com-ponente ale corelaţiei cititor - Bibliotecă. E de pri-sos să spunem că lipsa unuia anulează automat î ntreaga ecuaţie. Aşa cum se î nt î mpla, vă amintiţi,

şi î ntr-o foarte bună piesă a lui Marin Sorescu – Paracliserul. Protagonistul ei nu se poate nicide-

cum resemna cu faptul că are î n grijă o catedrală la/ î n care nu vine nimeni. Conştientiz î nd absurdul

situaţiei (o catedrală fără credincioşi e un non-sens!), paracliserul realizează un act simbolic,recuperator, î ncepe să afume cu lum î nări pereţiilocaşului pentru a-i da patina vremii. Va alegechiar să se sacrifice: c î nd i se termină lum î nările, îşi dă foc la haine şi arde precum un rug careafumă şi ultima porţiune rămasă – bolta catedralei.

Mai mult de jumătate din studenţii chestionaţi(desigur trebuie pusă î n ecuaţie o eventual mai

sporită marjă de eroare datorată, î n acest caz,lipsei de experienţă a realizatorilor, dar şi condiţieianonimatului pe care au acceptat-o respondenţii)şi-au motivat lecturile constante prin tendinţa de aacumula cunoştinţe şi informaţii utile.

Am putea constata, ca o primă reacţie, cu satis-facţie că lucrurile merg bine. Î ntr-un secol alglobalizării reţeleleor de informaţie, c î nd poţiobţine, acces î nd uşurel, cu un deget, biografia unui

autor, rezumatul, comentariul unui roman, inter-pretarea unui fapt istoric sau orice altă informaţie,studenţii îşi declară obişnuinţa de a parcurgeinteresaţi sute de pagini. Dar asta dacă nemulţumim să contemplăm partea vizibilă a iseberg-ului. Or, dacă analizăm lista autorilor preferaţi şiprocentajul (nepermis de mic) al studenţilor careau biblioteci personale (fie şi cu doar 20 - 30 decărţi pe rafturi), putem constata că problema

lecturilor răm î ne acută. La î nceputul anilor ‘90,odată cu destrămarea Uniunii Sovietice



6

s-au spulberat mai multe mituri cultivate frenetic deideologia oficială. Un mit compromis rapid a fostcel cu: ”Uniunea Sovietică e cea mai cititoare ţară din lume”, “lozincă” sus-ţinută statistic prin tiraje demilioane a romanelor şi volumelor de poezie,

revistelor literare, publica-ţiilor de opinie, (cotidieneşi săptăm î nale), numărul mare de biblioteci, librăriişi case de cultură. Or… cum poate fi explicatatunci faptul că, î n doar c îţiva ani, toate acestea(şi, î n primul r î nd, “apetitul lecturilor ”) s-au redusdrastic sau chiar au dispărut. Pentru că nu trebuie,cred, să punem totul pe seama rigorilor economieide piaţă, mecanismul căreia ne tot străduim (fără spor, deocamdată) să-l facem funcţional î n spaţiul

basarabean. Cum bine ştiu nu numai specialiştii,una din legile funda-mentale ale economiei depiaţă este cea a ofertei, care nu apare din vid.C î nd basarabeanul nostru se confruntă cu“dilema”: să cumpere o carte, o revistă de cultură sau o bere (uneori echivalente ca preţ de cost) şialege berea, evident că nu e vorba deloc de oproblemă economică, ci de una de mentalitate.“Reciclarea” librăriiilor rurale (“Lu-miniţelor”) î n

baruri, î nchiderea bibliotecilor şi a caselor decultură din satele noastre nu s-a făcut î ntr-osingură noapte şi fără ştirea comunităţii. Trebuiesă tragem concluzia amară că nu a exis-tat totuşio tradiţie culturală firească… Şi de ce să ne mirecă p î nă şi studenţii universităţii noastre, care potbeneficia de serviciile uneia dintre cele mai bunebiblioteci din republică (materialele din acestnumăr al Confluen ţ elor mai confirmă î ncă o dată

acest adevăr), afirmă ( î n răspunsurile la anchete )că o vizitează, de regulă, ca să se pre-gătească deseminare sau să realizeze teze de an sau delicenţă.

Acum, î n consecinţă, nu ştiu dacă e cazul să regretăm sau să-i acuzăm pe studenţi că fron-tierele lecturilor sau galeria de autori preferaţi de einu depăşeşte tabla de materii a curriculumuluiliceal. Sau că unii respondenţi preferă doar

romane gen Sandra Brown sau jinduiesc romanepoliţiste, adică consumă o literatură, numită

inspirat şi fastfood literar , că foarte puţini au auzitde un Eco, Coelho, Goma, Gunter Grass,Marquez, Borges, Vonnegut, Vi şniec, C ărt ărescu,Cundera . Sau că, î n spaţiul nostru culturalinterriveran, e foarte dificil să epuizezi un tiraj de o

mie de exemplare şi că Harry Potter , v î ndut î n 250de milioane de volume, sau alte best-sellereprecum sutele de mii de exemplare ale Codul lui da Vinci răm î ne a fi o realitate euro-peană, un visfrumos şi inaccesibil pentru piaţa noastră de carte.Sigur, ca să lărgim perspectiva abordării, cititorulbasarabean nu e o noţiune abstractă sau ocategorie perfect omogenă… Există un stratsubţire de cititori culţi, elitişti, cu lecturi profunde,

din care sunt recrutaţi criticii şi un număr mai marede citititori nepretenţiosi, care lecturează accidental şi preferă o literatură de consum, bună uneori de alungat somnul sau plictisul ce poateveni imediat după pr î nz.Şi atunci face să ne lamentăm, p î nă la epuizare,

că, din păcate, nu toţi studenţii universităţii noastrevin î n Catedrala Cărţii, că nu posedă un cultivatsimţ al valorii? Nu e cazul, or, avarierea “eredit ăţ ii

spirituale ” nu trebuie doar blamată, ci şi reparată,refăcută. Şi cum Dorul de Carte poate fi cultivataşa cum şi Dorul de Patrie şi Dorul de Femeie , î ntreprinderea nu pare să fie fără şanse de iz-b î ndă. Un Dor de Carte , alimentat zilnic cu litera-tură de calitate, ar putea rezulta î n cunoştinţe am-ple, î n profesionalism, care ar prinde bine şi ţării, şiEuropei cu at î t mai bine.De aceea, haideţi să mai î ncercăm o dată!

Biblioteca e gata, de mult…



7

CARTEA DE VIZITA

mportanţa profesiei de bibliotecar,chiar dacă luăm î n calcul metamorfo-zele care s-au produs î n conştiinţa co-

lectivă î n ultimele decenii, nu este î ncă, din păcate,apreciată la justa-i valoare. Astăzi se merge la Bib-

liotecă nu numai pentru a î mprumuta o carte, dar şipentru a beneficia de o gamă variată de alte ser-vicii, or, odată cu informatizarea activităţilor, opor-tunităţile s-au extins considerabil, instituţia tran-sform î ndu-se î ntr-un autentic centru infodocumen-tar, cultural şi educaţional. Urmărindu-se realizareaobiectivelor Procesului de la Bologna, a devenitclar că asigurarea calităţii î nvăţăm î ntului se vaputea obţine nu prin reproducerea, fie şi fidelă, de

către studenţi a cursului profesorului, ci prin va-lorificarea unei bibliografii bogate şi variate, con-sultate î n bibliotecă. Evaluarea cunoştinţelor stu-denţilor se bazează tot mai mult pe studiul in-dividual făcut î n sălile de lectură, nu î n zadar oc-

cidentalii obişnuiesc să arate oaspeţilor, î n primulr î nd, biblioteca. Probabil, va trebui să treacă î ncă

ceva timp pentru ca această concepţie perimată despre rolul insignifiant al bibliotecarilor să fie de-păşită şi ei să fie recunoscuţi drept specialişti foar-te bine pregătiţi, capabili să se impună, actanţi aiprocesului de studiu. Rolul bibliotecarului poate fi î nţeles, apreciat adecvat doar printr-o politică coe-rentă şi eficientă a Bibliotecii, î ntreprindere ce se şirealizează de mai mulţi ani la universitatea băl-ţeană.

A devenit deja o frumoasă tradiţie ca la 5 octombrie să se sărbătorească Ziua Bibliotecarului ,sărbătoare instituită acum 5 ani prin decretul Pre-şedintelui R.M. nr.1774 – II din 21.11.2000. De labun î nceput, bibliotecarii noştri au organizat ac-tivităţi de anvergură, consacrate profesiei date.Ediţia din acest an, desfăşurată sub genericul Zile Mari la Bibliotec ă, a avut, ca de obicei, unprogram cultural variat, desfăşurat î ntre 3 – 7

octombrie. Manifestările s-au deschis cuvernisarea expoziţiei Iubim Cartea şi tr ăim prin Ea ,

Ziua bibliotecarului la BălţiElena HARCONIŢA, director general al Bibliotecii Ştiin ţ ifice

7



8

dedicată integral Cărţii şi profesiunii de bibliotecarşi care conţinea un şir de documente legislative,materiale istorice, publicaţii periodice despecialitate ce î nglobează experienţa colegilor dinRomânia, SUA, Rusia, Ucraina, Belarusi, articole

privind dezvoltarea şi implementarea noilortehnologii informaţionale î n activitatea bibliotecilor.

Expoziţia Iurie Colesnic – nesecat izvor al culturii basarabene , a fost consacrată aniversării a 50–a acercetătorului, Omului care ştie să exploreze, să valorifice plenar colecţiile şi arhivele naţionale,cercet î nd trecutul pentru a putea î nţelege şi preţuiprezentul, realitatea actuală. Mesajele biblio-tecarilor au captivat atenţia vizitatorilor Bibliotecii.

Deja al treilea an, copii din nordul Republicii auposibilitate să facă studii artistice î n domeniile:coregrafie, muzică, arte plastice şi actorie. Î nspaţiile luminoase ale Bibliotecii s-a produsVernisajul picturilor elevilor de la Liceul „Ion Creang ă”, profil Arte , care a avut un impact cultural

şi educaţional vizibil asupra liceenilor şi studenţiloruniversităţii. Î n cadrul Salonului Literar au fost lansate cărţile

profesorilor universitari Elena Varzari, Oxana Ceh,Eugenia Proţiuc : Modern English. Short stories for ctitical thinking classes , Micaela Ţaulean: On intercultural commnication and language education , Nina Socoliuc, Victoria Cojocaru:Fundamente pentru o ştiin ţă a educa ţ iei copiilor de

v î rst ă pre şcolar ă. La aceste manifestări auparticipat studenţi, profesori, bibliotecari şi elevi din

şcolile municipiului, care au confirmataccesibilitatea surselor propuse şi eficienţa î nsuşirii limbii engleze prin utilizarea lucrăriloruniversitarilor bălţeni. La fel, î n Salonul Literar aavut loc prezentarea expoziţiei de documente

tipărite î nchinată lui Mihail Sadoveanu - Ceahl ăul prozei rom âne şti ( G. Călinescu). Tot Anului Mihail Sadoveanu elevii de la Colegiul Pedagogic” Ion Creang ă”, i-au dedicat Lecturile Sadoveniene ,festivitate la care participanţii au putut aprecia nunumai dimensiunile operei, multiplele materialecritice oferite de colecţia bogată a Bibliotecii, dar şide vocea autentică a marelui scriitor român, î nre-

gistrată pe casetă audio şi ajunsă la noi prinstrădaniile dlui inginer Radu Moţoc, secretar alAsocia ţ iei Pro Basarabia şi Bucovina , Filiala „C.Negri ” din Galaţi.

Ziua de 5 octombrie a î nceput cu o şedinţa fes-tivă a bibliotecarilor adunaţi î n sala de conferinţe a

Bibliotecii. Cei prezenţi au fost felicitaţi de colegiide breaslă din Republică, de profesori şi studenţi.Domnul rector Nicolae Filip , la r î ndul său, a ad-resat un mesaj de felicitare din partea rectoratuluişi a î nm î nat premii băneşti fiecărui membru alcolectivului. Conducerea Universităţii şi a Biblio-tecii, Consiliul Coordonator i-a apreciat pe cei maiperformanţi bibliotecari, î nm î n î ndu-le Diplome pen-tru profesionalism, receptivitate la nou, abnegaţie

şi corectitudine, disciplină şi fidelitate: Dora Caduc,Natalia Culicov, Ani şoara Nagherneac, Taia



9

Aculov, Elena Ţ urcanu, Natalia Lunic, Adela Cucu .De asemenea, cu Diplome de Onoare din parteaUniversităţii cu prilejul aniversării a 60 de ani de lafondare, au fost menţionaţi: Elena Scurtu, Maria Fotescu, Liuba Surlaru, Lina Mihalu ţă, Igor Afatin,

Larisa Ro şca, Lucia Zadiraico Iurii Pogrebneac,Adela Cucu, Liuba Pohil ă, Olga Dasc ăl, Dora Caduc, Valentina Topalo, Silvia Ciobanu, Elena Stratan, Elena Cristian, Angela H ăb ăşescu, Marcel Lefter. Î n acelaşi proces de punere î n valoare a activi-

tăţii bibliotecarilor s-a î nscris şi lansarea primuluinumăr al revistei de biblioteconomie şi ştiinţainformării Confluen ţ e bibliologice , editată de Bib-

lioteca Universităţii şi Rectorat. Redactor-şef al noiipublicaţii este Anatol Moraru , fidel cititor alBibliotecii; lector - t î năra şi exigenta profesoară delimba şi literatura română Elena Botnarciuc ; dincolegiului de redacţie mai fac parte: Valentina Topalo, Silvia Ciobanu, Elena Stratan , bibliotecareconsacrate care se impun prin receptivitatea la

nou, ţinuta profesională, simţul estetic şi sensi-bilitatea la frumos. Participanţii la manifestare: pro-fesori, bibliotecari, studenţi, au vorbit inspirat des-pre acest frumos rod al trudei angajaţilor Biblio-tecii.

Bibliotecile nu numai că sprijină procesul de in-struire şi cercetare ştiinţifică, dar s î nt şi produ-cătoare de valori culturale care definesc naturapluridimensională, î n plină evoluţie, a ceea ce re-

prezintă biblioteca. Despre calităţile revistei avorbit: dl Ion Gagim , dr. habilitat, prorector pentru

Ştiinţă, redactorul – şef al revistei, Anatol Moraru ,profesor universitar, dna Maria Şleahti ţ chi , dr. conf.univ., decanul Facultăţii Filologie, dl Nicolae Leahu , dr. conf. univ., şeful catedrei Literatură Română şi Universală, dl Nicolae Enciu , dr. habi-

litat, şeful catedrei Ştiinţe Socio-Umanistice, dlValeriu Jitaru , profesor universitar care a făcut şiun gest notabil: a donat La Sainte Bible qui con- tient le Vieux et le Nouveau Testament / revue sur les originaux par D.Martin avec des paral-leles.- Bruxelles : Au depot de la Societe Biblique Britannique et etrangere, 1867.- 752 p., o raritatebibliofilă din secolul XIX, ce se va î nscrie armonios î n colecţia specială a Bibliotecii şi care, la sigur, îşi

va găsi cititorul avizat.Tinerii condeieri, membrii Cenaclului literar uni-

versitar KONTUR , au prezentat un recital din pro-priile poeme.

Dna Margareta Tetelea , conf. univ., decanul Fa-cultăţii Muzică şi Pedagogie Muzicală, a felicitatprofesorii şi bibliotecarii cu Ziua lor profesională,invit î ndu-i la un moment omagial consacrat luiGeorge Enescu (Anul 2005 fiind declarat de

UNESCO - Anul George Enescu ). Studenţii uni-versităţii bălţene au interpretat mai multe rapsodiiale celebrului compozitor român. Î n continuarea festivităţii, oaspeţii au asistat la

prezentarea expoziţiei de documente din donaţiaUniversit ăţ ii Fresno din California, SUA, care a î mbogăţit de cur î nd colecţia bibliotecii cu circa 9000 documente din diverse domenii î n limbileengleză, franceză, germană, spaniolă.

Tot î n cadrul acestor Zile Mari ale Bibliotecii , î nincinta Clubului ONU Nord, s-au desfăşurat diver-se activităţi, prezentate fiind expoziţiile de docu-mente: 60 – ONU: Dezvoltare, securitate şi drepturile omului pentru to ţ i.

Aceste sărbători nu au fost, din păcate, moni-torizate î n măsura necesară de mass-media locală şi naţională.



10

Î n casa sufletului

Valentina TOPALO, şef CD al ONU, CACP

ibliotecă Ştiinţifică a unei insti-tuţii de î nvăţăm î nt superiorare menirea să acorde zilnic

un suport substanţial activităţilor didacticeşi ştiinţifice ale colectivului profesoral şistudenţesc. Nu exagerăm deloc, c î nd spu-nem că Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii

„Alecu Russo ” este o instituţie model dinrepublică şi din Europa de Est (Vezi î n acestsens: revista UN in Moldova, nr.4, 2001),care dezvoltă relaţii rodnice cu univer-sităţile naţionale şi europene. Se zice, pebună dreptate, că dacă nu avem şi nu vomcontinua să avem zestre spirituală tot nus î ntem nimic. Instrumentul principal î ntru

materializarea acestei idei frumoase este – BIBLIOTECA.

Singulară printre instituţiile de profil dinnordul ţării, Biblioteca Ştinţifică a Univer-sităţii, nu se autoizolează sub blindajul sta-tutului său preferenţial şi nici nu vrea s-ofacă. Trebuie să spunem că rectoratul are

partea sa de contribuţie la bunafuncţionalitate a bibliotecii, conştientiz î nd că

civilizaţia cărţii mai are un cuv î nt greu de spus şi î nacest mileniu. Din păcate, la noi mai persistă oidee perimată: bibliotecarii sunt per-sonaje

secundare î n societate. Nu e cazul să pole-mizăm,or, credem sincer că Bibliotecarul răm î ne a fi un



11

factor de instrucţie, modelator pentru unintelectual, iar Biblioteca, metaforic vorbind, estecasa mare a sufletului omului î nzestrat. Evident,orice profesie are partea ei de lumină şi de umbră,de poezie şi de proză. Cel mai mult doare î nsă

desconsiderarea acestei profesii indispensabile,chiar dacă unii intră î n Bibliotecă cu un z î mbet bineambalat. Care e secretul calităţii ce face diferenţa î ntre o profesie şi alta nu vom afla niciodată, şipoate nici nu-i neapărat să ştim...

Zi de zi, 60 de ani la r î nd, Biblioteca şi-a c îştigatprestigiul pentru că aici au lucrat sau lucrează mulţi oameni minunaţi, dăruiţi fiinţial acesteiprofesii. Zonele de activitate î n care a rodit

profesionalismul s î nt multiple. Nu se trece uşorpeste 30 de ani de activitate ai DirectoruluiGeneral, Elena Hacroniţa, alături de alţi colegi,directorii adjuncţi Dora Caduc şi Igor Afatin, a

şefilor de secţii: Alina Mihaluţă, Silvia Ciobanu,Lucia Zadiraico, Liuba Surlaru, Elena Cristian, IuriiPogrebneac, Larisa Roşca, Elena Scurtu, ElenaStratan, ani î n care au fost elaborate şi realizate unşir de proiecte temerare, printre careimplementarea softului TINLIB şi informatizarea

Bibliotecii,construcţia a poate celui mai eficientsistem de catalogare, editarea de biobiblografii,

bibliografii, a revistei de specialitate Confluen ţ e Bibliologice .Şi dacă î n aceşti ani au crescut c î teva generaţii

de bibliotecari adevăraţi meritele sunt î n egală măsură şi ale doamnei director Elena Harconiţă,

care de 20 ani este un veritabil profesor î nbiblioteconomia modernă. Domnia sa răm î ne a fiun principiu formator şi călăuzitor î n universulcărţilor pentru toţi utilizatorii Bibliotecii: rector,prorectori, decani, profesori, colaboratori, studenţi.

Pasiunea Directorului General pentru cultură este fortificată de perseverenţă şi dorinţa deautocultivare permanentă. Respectul faţă de sine î n această nobilă profesie, determină negreşit şi un

respect al bib-liotecarului şi al instituţiei î n general.Indiscutabil, un specialist de marcă î n bibliologie şiştiinţa informării, doamna director a ştiut să leinoculeze, să le cultive celor 76 de subalterni ideea

că bibliotecarul de Bălţi este un titlu de nobleţe.Prestanţa, meritele Bibliotecii, a DirectoruluiGeneral î n special, a remarcat-o nu o singură dată Rectoratul Universităţii „Alecu Russo ”, Guvernul R.Moldova şi Primăria municipiului Bălţi.



12

ARHIVELE MEMORIEI

Elisaveta Mihailov

lisaveta Mihailov, născută la 5 august1932, şi –a petrecut copilăria pe malulNistrului, î n satul Sănătăuca. După ab-

solvirea şcolii medii din sat, şi-a continuat stu-diilela Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca. Acoloa î nvăţat abc-ul biblioteconomiei î mpreună deviitoarele colege de breaslă - Faina Tlehuci,Valentina Şîşchin, Saida Tcaci. Nu ştim de ceanume a ales deloc uşoara meserie de bib-liotecar, dar ţinem să credem că a făcut-o dintr-omare dragoste faţă de carte, consacr î ndu-şi, maiapoi, toată viaţa Bibliotecii. Acum, după at îţia ani,

nici nu ne putem imagina cum ar fi arătat instituţiafără această bibliotecară mărinimoasa şi de o rară cumsecădenie, care, vreme de 33 de ani, a ştiut să ne dea memorabile lecţii de omenie şi de muncă exemplară...

După ce a absolvit Şcoala de Iluminare din So-roca, şi-a î nceput cariera la S î ngerei, unde timp de20 de ani a condus biblioteca raională. Î ntre timp,şi-a continuat studiile la Universitatea de Stat dinChi

şinău, la Biblioteconomie

şi Bibliografie,

pătrunz î nd cu pasiune î n tainele profesiei ce i-amarcat destinul.

La 1 martie 1972, invitată cu insistenţă de di-

rectoarea Faina Tlehuci, se angajează la Biblio-teca Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo ”.Aşa î ncepe o nouă etapă î n biografia Doamnei cuochii albaştri şi senini, cea care a devenit timp detrei decenii cea mai cunoscută personalitate î ncomunitatea bibliotecară de la instituţia de î nvă-ţăm î nt din Bălţi. Lucra î n serviciul Completare şiEvidenţă a colecţiilor, urc î nd treptele ierarhice,acumul î nd o bogată experienţă, pe care a î m-

părtăşit-o dezinteresat zecilor şi sutelor de colegi.Era o fire extraordinar de sociabilă: după ceschimbai două – trei vorbe cu doamna Gavrilovna ,cum î i ziceam noi cu dragoste, aveai impresia că ocunoşti de o viaţă. Era foarte sinceră şi degrabă îşifăcea cunoştinţe şi lega prietenii, ştiind cum să menţină aceste frumoase relaţii pentru toată viaţa.Era prietena multor librari, poştaşi, profesori, stu-denţi, bibliotecari, angajaţi ai universităţii. Luc-

rătorii contabilităţii nutreau sentimente alese derespect şi simpatie pentru Doamna Eliz , cărora nunumai că le prezenta diverse acte financiare des-pre achiziţiile de carte, dar, de la un timp, mai î n-deplinea şi funcţia de casier al bibliotecarilor, eli-ber î ndu-le cu multă acurateţe salariile lunare.

Mii de cărţi au completat colecţia Bibliotecii noas-tre graţie selecţiei şi consistenţei valorice pe careştia să le determine doamna Elisaveta Mihailov,mii de reviste

şi ziare au fost aduse de la po

ştă şi

difuzate diverselor subdiviziuni universitare şi



13

bibliotecare prin străduinţa acestei minunatepurt ătoare de carte. Î n Biblioteca care-i devenise mai mult dec î t o a

doua casă, doamna Mihailov a dat măsură ca-pacităţilor şi calităţilor sale, fiind mulţi ani şi res-

ponsabilă pentru comunicarea cu bibliotecile dinţară şi cele străine, primind şi expediind cărţi prinrelaţiile de schimb interbibliotecar. A fost membruactiv al Asociaţiei „Prietenul cărţii”, a cumulat şifuncţia de librar, gestion î nd Librăria Universităţii,apoi şi a Bibliotecii. Î n ultimii ani, avea î n grijă asigurarea lucrătorilor Bibliotecii cu rechizite debirotică. A fost o fidelă slujitoare a Bibliotecii, se î ncadra î n orice activitate cu multă dăruire, reţi-

n î ndu-se, dacă era nevoie, p î nă hăt dincolo deorele de program.

Profesionalismul, munca cu abnegaţie i-au fost î nalt apreciate prin multe distincţii şi menţiuni:

prime băneşti, diplome din partea rectoratului şi aconducerii Bibliotecii, insigna Eminent al Culturii din U.R.S.S ., medaliile Pentru Munc ă Glorioas ă şiVeteran al Muncii.

Amatoare de poezie, preţuitoare de glume inte-ligente, pline de umor, era foarte ataşată de cole-gii săi, pe care î i î nt î mpina z î mbitoare cu un bon jour ori le mulţumea cu un elegant mersi pentru celmai mic şi elementar serviciu...

Printre darurile ce i le-a făcut viaţa - cele maipreţioase erau fiica Tatiana şi cei doi nepoţei, pe

care î i iubea cu dragoste curată şi sinceră. Pentruei, dar şi pentru alţii, era gata sa stea toată noap-tea la bucătărie şi să pregătească excelentele,inimitabilele sale plăcinte, care, pur şi simplu, setopeau î n gură. C î nd Universitatea şi Biblioteca şi-

au sărbătorit 50 de ani de activitate, toţi musafirii s-au î nfruptat din pl ăcintele cu dovleac ale Doamnei Eliz de la Bibliotecă. La 60 de ani, nu a mai pututnimeni gusta din delicioasele-i bucate: la 30 iunie2005, chinuită de o boală grea şi incurabilă,Doamna Eliz , a plecat la Domnul ...

De acum î ncolo, la 5 august, nu ne va mai aş-tepta bibliotecara cu ochi albaştri, spre care negrăbeam să venim cu o floare, cu o felicitare, cu

cuvinte de recunoştinţă, cu stimă şi multă, multă iubire... Ne vor răm î ne mereu amintiri frumoasedespre oamenii pe care am avut norocul să-i cu-noaştem î n această Bibliotecă...

Elena HARCONIŢA, Lucia ZADIRAICO



14

B I B L I O M E S A G E R

Biblioteca Ş tiin ţ ific ă la aniversare

a 4 noiembrie bibliotecarii universitari

bălţeni au sărbătorit frumoasa aniver-sare dedicată celor 60 de ani de la fon-

darea Bibliotecii Ştiinţifice. Inaugurarea Mareluieveniment s-a produs î n sala de Conferinţe a Uni-versităţii de Stat ”Alecu Russo” î n prezenţa nume-roşilor oaspeţi din ţară şi de peste hotare, bib-liotecari, reprezentanţi ai conducerii Universităţii,alţi prieteni fideli ai Bibliotecii.

Mesajele de salut au î nglobat cuvinte calde de

felicitare, aprecieri şi omagii rostite de rectorul Uni-versităţii, academician Nicolae Filip, prim – prorec-tor Valeriu Cabac, prorector pentru Ştiinţă Ion Ga-gim, colegii de breaslă: directorul general al Bib-liotecii Naţionale Alexe Rău, Preşedintele ABRM,director al BRŞA Ludmila Costin, directorul BCUEcaterina Zasmenco, director general DIB ULIMZinaida Sochircă, director al Şcolii de Biblio-teconomie Ludmila Corghenci, directorul Bibliotecii

AGEPI dl. Petru. Racu, director - adjunct al Bib-liotecii Municipale ”B. P. Hasdeu”, Tatiana Coşeriu,şef serviciu Bibliografic, Referinţe, Cercetare Şti-inţifică, BCU, Timişoara Tamara Petrov, directoradjunct BNC ”Ion Creang ă” Eugenia Bejan, direc-tor Biblioteca pentru copii ”Ion Creang ă”, muni-cipiul Bălţi, Anişoara Botezatu, metodist BibliotecaMunicipală ”Eugeniu Co şeriu” , Ludmila Ouş.

Ludmila Costin, Preşedintele ABRM, a oferit cu

prilejul aniversării a 60-a a Bib-liotecii Ştiinţifice şipentru merite deo-sebite î n activitatea profesională

Diplome ABRM Elenei Harconiţa, Elenei Scurtu,Elenei Stratan, Valentinei Topalo.

Elena Harconiţa, directorul general al Bibliotecii, î n comunicarea: 60 de ani de politici biblio-

tecare la Universitatea bălţeană a evocat cumultă dragoste momentele semnificative din tre-cutul şi prezentul instituţiei omagiate, imaginileverbale fiind susţinute de secvenţele CD-ului Re- gina C ăr ţ ii î n Nord . Festivitatea a continuat î n in-cinta Bibliotecii cu derularea lucrărilor ConferinţeiŞtiinţifice: Confluen ţ e şi integrare calitativ ă a c ăr ţ ii, activit ăţ ii bibliotecare şi a infrastructurii informa ţ ionale î n procesul didactic - ştiin ţ ific

universitar (moderatori: Elena Harconiţa, Valen-tina Topalo), anticipată de recitalul liric – spec-tacolul Cartea Biblioteca prezentat de copiii şcoliinr. 21 din Bălţi (director Goiman Valentina). Atmos-fera sărbătorească a fost î ntregită de momentuldecernării Diplomei de Excelenţă Bibliotecii Ştiin-ţifice din partea Universităţii cu prilejul a 60 de anide la fondare Pentru excelenta organizare a activit ăţ ii, şi implementarea proiectelor menite

s ă amplifice şi s ă faciliteze accesul la informa ţ ii, idei şi cunoa ştere, precum şi diplomelor

Elena STRATAN, şef Serviciu Ştiin ţă şi Cercet ări



15

pentru î nalt profesionalism unui grup de bibliotecari

merituoşi. Participanţii la lucrările conferinţei audevenit actorii unor comunicări / intervenţii rele-vante axate pe importante aspecte teoretice şipractice din domeniul de cercetare biblioteco-nomică actuală: Bibliotecarul de referinţe. Di-lemele unei profesii î n devenire (dr.TamaraPetrov, lector universitar, şef serviciu Bibliografic,Referinţe, Cercetare Ştiinţifică, BCU Timişoara);Managementul şi dezvoltarea carierei biblio-

tecarilor: abordări conceptuale (Ludmila Cor-ghenci, director adjunct DIB ULIM); Manage-mentul resurselor umane: strategii, politici,proceduri (Tatiana COŞERIU, director adjunct BM”B. P. Hasdeu” ); Priorităţile bibliotecii academi-ce americane î n mediul electronic. Experienţabibliotecii Universităţii Indiana din Bloomingth (Mariana Harjevschi, absolventa JFDP 2004-2005); Rolul Bibliotecii î n formarea mediului

informaţional universitar (Zinaida Stratan, Bib-lioteca Universităţii Tehnice a Moldovei, NataliaZavtur, Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă In-formaţională, USM); Prezentarea publicaţiilorBibliotecii la a 60-a aniversare (Elena Scurtu şefserviciu BŞ a USB Alecu Russo); Valori axate peconsumatorii Universităţii bălţene (Lina Miha-luţă, şef serviciu Catalogare, Clasificare, BŞ a USBAlecu Russo); Arta cărţii (Larisa ROŞCA, şef

serviciu Literatură î n Limbi Străine, BŞ a USB”Alecu Russo” ); Programe aplicative privind efi-

cientizarea şi rentabilizarea proceselor bibliote-

care î n Biblioteca Ştiinţifică a USB ”AlecuRusso” (Igor AFATIN, director adjunct Informa-tizare, BŞ a USB ”Alecu Russo” ). Î n programul conferinţei a fost inclusă şi ver-

nisarea expoziţiilor aniversare: Con ţ inut. Par- ticularitate. Individualitate (Biblioteca Ştiinţifică la60 de ani), care şi-a propus să surprindă chipulBibliotecii î n ultimele 6 decenii, precum şi Frea- matul placut al cartii rare (din colectia Bibliotecii

Stiintifice Universitare bălţene).Finalul manifestărilor a constituit o recepţie ofe-

rită de administraţia Universităţii. Manifestareaştiinţifică organizată voită a fi o sărbătoare desuflet, un omagiu adus instituţiei şi profesiei debibliotecar, trebuie apreciată ca o reuşită notabilă realizată cu profesionalism şi dăruire.

Apariţii editoriale prilejuite de î mplinirea a 60

de ani de la fondarea Universitaţii şi a Bib-liotecii Ştiinţifice.

Mai multe publicaţii apărute au î ncununat acti-vitatea şi eforturile colectivului Bibliotecii, fiecaremembru investind o parte din suflet, contribuind fie î n calitate de alcătuitor, redactor, coordonator,culegător, tradu-cător, designer, tehnoredactor,prelucrător sau copertator. Rodul acestei munci

s î nt Biobiblio-grafiile apăruite î n colecţiaPersonalit ăţ i univer-sitare b ăl ţ ene : Academicianul



16

Nicolae Filip ; Acade-micianul Silviu Berejan ; Ion Gagim ; Lidia Stupa-cenco ; Promotori ai culturii -Iulius Popa; Contri-bu ţ ii ştiin ţ ifice ale profesorilor Facult ăţ ii Filologie (1945 - 2005); Biblioteca universitar ă b ăl ţ ean ă la 60 ani ; Regina c ăr ţ ii î n

Nord ; Colec ţ ia de Carte rar ă; Arta C ăr ţ ii: CD ;Universitari b ăl ţ eni : Dic ţ ionar Biobibliografic şi unnumăr special de Magazin Bibliologic (2005, nr. 3- 4), î n colaborare cu Biblioteca Naţională dinRepublica Moldova, con-sacrat aniversării a 60-a aBib-liotecii Ştiinţifice bălţene. Arti-colele dinMagazin Bibliologic s î nt semnate cu precădere debib-liotecarii de la Bălţi.Academicianul Nicolae Filip :

Biobibliogr. Alc ătuitori: E. Scurtu,M. Fotescu, K. Tabac, F. Tlehuci; coord. V. Cabac; red. resp. E.Harconi ţ a; ed. î ngrijit ă de Gh.Popa; trad. î n lb. englez ă de L.Aladin, î n lb. rus ă de F. Tlehuci,T. Aculov.

Aflată la a 4-a ediţie, prilejuită

de a 60-a aniversare a Uni-versităţii, biobibliografia se î nscrie î n colecţia Personalit ăţ i universitare b ăl ţ ene , iniţiată acum 3 anide Biblioteca Ştiinţifică. Lucrarease deschide cu un consistent ar-ticol semnat de prof. univ. dr.Valeriu Cabac î n care s î nt evi-denţiate calităţile deosebite aleOmului, Savantului, Profesoruluişi Rectorului Nicolae Filip, perso-nalitate notorie, fondatorulclasicului complex uni-versitar bălţean – overitabilă operă de ctitorie. Curriculum vitae oferă date importante despre formarea şi creştereaprofesională, do-meniile de cercetare, participareala ma-nifestări ştiinţifice, funcţiile admini-strativedeţinute şi distincţiile de care s-a î n-vrednicit dlNicolae Filip pe parcursul a peste cin-cizeci de anide activitate ştiinţifico - didactică şi a douăzeci de

ani de “rectorie”. Capitolul Amintiri. Confesiuni …propune “filmul” unei exemplare cari-ere deprofesor universitar şi al unei nu mai puţinspectaculoase cariere ştiinţifice. Un alt com-partiment î l constituie Aprecierile Personalit ăţ ii

Acad. Nicolae Filip din partea unor reprezentanţi aiculturii şi ştiinţei universitare. Lucrarea inserează oiconografie bogată despre etapele vieţii şi activităţiiacademicianului Nicolae Filip, Personalitate de Ex- cep ţ ie a secolului XXI , ală-turi de alte 2000 deperso-nalităţi marcante ale sec. XXI, consemnate î n Outstanding Sholars of the 21 st Century ,Cambridje, England, 2002. Circa 200 lucrări

ştiinţifice, 6 monografii, 65 de

articole, 25 de referate, 15rapoarte ştiinţifice, zeci decursuri universitare s î nt in-ventariate î n compartimentulrespectiv de bibliografie. Luc-rarea se î ncheie cu un bineelaborat index de nume şi detitluri.

Biblioteca Universitar ă B ăl- ţ ean ă la 60 de ani : Alc ăt.: Elena Harconi ţ a, Elena Scur- tu, Maria Fotescu; red. coordonator Elena Harconi ţ a; red.Dora Caduc.

Cinste şte şi oglinde şte trecutul pentru a avea prezent şi viitor este titlularticolului de fond, semnat deElena Harconiţă, care invită cititorul la un excurs î n istoria

Bibliotecii. Autoarea evidenţi-ază etapele deevoluţie şi de transformare a Bib-liotecii î ntr-oinstituţie modernă, ce oferă co-munităţiiuniversitare diverse servicii de calitate. S ă fim o autentic ă echip ă ne î ndeamnă genericulurmătorului text, articol î n care sunt evocate nu-mele unei î ntregi pleiade de bibliotecari care auales să se dăruiască Bibliotecii, cărţii, cititorului.

16



17

Lucrarea conţi-ne un capitol aparte constituit dinCV-urile î n-soţite de foto-grafii ale perso-nalului

Bibliote-cii deastăzi. Celecirca 60 de

biografii alemanagerilor su-periori, funcţio-nali, bibliote-cari, bibliografi,redactori bazede date, tehni-cieni, progra-matori, admi-

nistratori, resta-uratori conţininformaţii utile

despreactivitatea şi

experienţaprofesională,

participarea la acţiuni de formare profesională,contribuţiile biblioteconomice î n linia amplificării

dialogului bibliotecar - client, optimizării fluxuluiinformaţional, creării unei biblio-teci performante.Un alt capitol î nglobează o lista a celor 500bibliotecari care au activat î n Bibliotecă peparcursul a 60 de ani de existenţă. Nedisimu-latemărturii ale recunoştinţei umane conţine ca-pitolulBiblioteca v ăzut ă şi apreciat ă de vizi-tatori,colegi, beneficiari , compartiment ce î nse-rează un inventar al mesajelor, impresiilor, dole-anţeloroaspe

ţilor Bibliotecii din 1974 p

î nă î n pre-zent.

Capitolul Publica ţ ii inserează circa 551 dedescrieri bibliografice, apărute pe parcursul a 60de ani, grupate conform rubricelor: bibliografii, bio- bibliografii, materiale metodice, din experien ţ a de munc ă, materiale promo ţ ionale, referin ţ e despre Bibliotec ă şi bibliotecar i, texte sistematizate cro-nologic.Universitari b ăl ţ eni: Dic ţ ionar biobibliografic .Alc ătuitori: Elena Scurtu, Maria Fotescu; red. resp.Elena Harconi ţ a . Lucrare de factură enciclopedică

ce î nglobează î n cele 570 pagini numele a circa300 de cadre di-dactice de la toatecele 8 facultăţi aleUniversităţii, care

şi-au legat destinulde instituţia bălţea-nă şi care trudesccu mult profesio-nalism şi os î rdie lasporirea număruluide intelectuali dinrepublică. Alăturide numele profe-

sorilor universitari,sunt enumerate şicele ale profeso-rilor de la Liceul şiColegiul Pedagogic”Ion Creang ă” , sub-diviziune integrată î n complexul universitar. Un ca-pitol aparte cuprinde numele bibliotecarilor -asistenţilor universitari (angajaţi ai catedrei Elec-

tronică şi Informatică) care predau cursul deCultura a Informa ţ iei (1000 - 1200 ore anual).Dicţionarul cuprinde informaţii ample despre fie-care persoană: nume, prenume, data şi locul naş-terii, studii, posturi ştiinţifico - didactice, grade şti-inţifice, lucrări publicate, stagii ştiinţifice, perso-nalia. Un merit indiscutabil al lucrării trebuie con-siderat faptul că ea conţine simetric şi versiuneaengleză, versiune realizată de bibliotecari şi deprofesorii Facult

ăţii Limbi

şi Literaturi Str

ăine. Luc-

rarea este î nzestrată cu un index de nume cefaciliteză căutările. Dic ţ ionarul î n discuţie este olucrare bibliografică de referinţă şi constituie efec-tiv o contribuţie substanţială la î mbogăţirea teza-urului bibliografic naţional.



18

Colaborări internaţionale î ntru beneficiulutilizatorilor

Dona ţ ii de c ăr ţ i şi echipament tehnic : La î nce-put de toamnă, Biblioteca a intrat î n posesia unei

valoroase şi impunătoare colecţii de carte, donată de Universitatea Fresno din California, prin

eforturile nemijlocite ale domnului dr Georghe De

Graffenreid şi conferenţiarului universitar Ade-lina Ştef î r ţă de la Facultatea Muzică şi PedagogieMuzicală, care î n 2003 a efectuat un stagiu şti-inţific Educa ţ ie Muzical ă î n California, SUA. Cele 9mii de exemplare cuprind practic toate domeniileştiinţei: filozofie, psihologie, ştiinţe sociale, eco-nomice, naturale, lingvistică, critică literată, bele-tristică, artă etc. Remarcăm doar c î teva titluri re-prezentative:1. Smagorinsky, Peter. Speaking about Writing:

Reflections on research methodology. V.8 / P.Smagorinsky. – London; New Delhi: SagePubl. Inc., 1994. – 307 p. – (Sage series inwritten communication)

2. Berry, Thomas Elliot. The Most Common Mis-takes in English Usage / T.E.Berry. – NewYork: McGraw - Hill Book Company, 1961. – 146 p.

3. Weiner, Richard. Dictionary of Media andCommunications / R. Weiner. - New York:Webster’s New World, 1990. – 533 p.

4. Fuchs M. Focus on Grammar: An interme-diate Course for Reference and Practice /

M.Fuchs, M.Westheimer, M.Bonner. – Long-man: Addison - Wesley Publ. Company, 1994. – 345 p.

5. Kennedy, X. J. Literature. An introduction toFiction, Poetry, and Drama / X.J.Kennedy. – Third Ed.-Boston; Toronto: Little, Brown andCompany, 1983. – 1461 p.

6. Miller, J.E Jr. Slote Bernice. The Dimensionsof the Short Story: A critical anthology / J.E.

Miller, B.Slote. – New York; Toronto: Dodd,Mead & Company, 1966, - 564 p.7. Axelrod Rise B. The St. Martin’s Guide to

Writing. / R. B. Axelrod, C.R.Cooper.- 5th

ed.-Boston: Bedford; New York: St. Martin’s,1997.- 670 p.: il.

Ne exprimăm şi pe această cale toată grati-tudinea şi aprecierile pentru actul de generozitate

şi, totodată, considerăm că toate piesele dindonaţie transatlantică se vor bucura negreşit deatenţia cititorului. Biblioteca a organizat mai multeacţvităţi de promovare, precum lansarea expoziţieiFlash Extern – Dona ţ ia Universit ăţ ii de Stat din Ca- lifornia, Fresno, SUA, î n cadrul Zilelor Bibliotecii ,



19

vernisarea î n c î teva etape a lotului de carte î nspaţiile expoziţionale de informare Intr ări recente (amplasat î n serviciul DIB) etc. Cele 25 de cal-culatoare, parte componentă a aceluiaşi lot, au fostdistribuite mai multor subdiviziuni universitare,

Biblioteca beneficiind, de asemenea, de un cal-culator performant.Actualmente, Biblioteca este î n aşteptarea unei

noi donaţii oferită de dr. Thomas Wilhelmi, profe-sor universitar din Elveţia, un prieten fidel al Uni-versităţii şi al Bibliotecii. Donaţia conţine docu-mente şi echipament tehnic.Banca Mondial ă pentru Moldova la B ăl ţ i: La 24noiembrie, la Universitatea ”Alecu Russo” , s-a des-

făşurat o acţiune de promovare a Băncii Mondiale,un important partener internaţional al R. Moldova

î n realizarea proiectelor de creştere economică durabilă şi combaterea sărăciei. Printre orga-nizatorii principali s-a numărat şi Biblioteca Şti-inţifică. Sala de Conferinţe a USB ”Alecu Russo” agăzduit peste 160 de invitaţi, oameni de afaceri,profesori, masteranzi, studenţi. Participanţii au fostsalutaţi de academicianul Nicolae Filip, rectorulUniversităţii, şi domnul dr. Edward Brown, directoral Băncii Mondiale pentru R. Moldova. Programulacţiunii a conţinut comunicări consistente despreactivitatea BM î n Moldova, specificului ei î n calitatede instituţie internaţională multilaterală de dez-voltare: Banca Mondial ă, programele şi politicile sale î n contextul noii Strategii de asisten ţă pentru

Moldova ( dr. Edward Brown); Centrul de informare public ă al oficiului B ăncii Mondiale, resurse info - documentare, programe de granturi şi de studii ale

BM ( dr. Slavian Guţu, coordonator relaţii publice,BM oficiul din Moldova), precum şi vizionarea fil-mului documentar “Proiectul de investi ţ ii şi servicii rurale din Moldova”, finanţat de Banca Mondială.

Domnul dr. Edward Brown a vizitat Biblioteca

Ştiinţifică. Domnia sa a apreciat drept un î nsemn alperformanţei instituţiei noastre - calitatea ei deBiblioteca depozitară a publicaţiilor Băncii Mon-diale î n Moldova (această funcţie î ndeplinind-o î nprezent doar Biblioteca ASEM). O donaţie de car-te, editată de Banca Mondială - peste 70 de do-cumente valoroase, a fost pusă la dispoziţia citi-torului avizat de la Universitatea din Bălţi.

Formarea clien ţ ilor : Lărgirea orizontului decultură informaţională a cititorilor este un obiectivprioritar î n nomenclatorul activităţilor biblioteco-nomice a BŞ, importanţa lui sporind odată cuaderarea ţării noastre la procesul de la Bologna.Necesitatea cultivării beneficiarilor este determi-nată şi de o serie de factori obiectivi, precum: glo-balizarea informaţională, diversificarea tehno-logiilor informaţionale; rapiditatea modificării

instrumentelor de căutare şi pluritatea modalităţilorde acces.



20

Programul pentru formarea studen ţ ilor î n B ŞU urmăreşte cunoaşterea ofertelor Bibliotecii univer-sitare, a instrumentelor de informare, formareaabilităţilor de accesare a informaţiei, stimulareapregătirii pentru studiul individual etc. Î n preajma

sesiunii de iarnă, obiectivul disciplinei Cultura Informa ţ iei a fost realizat plenar, promovate fiind900 de ore pentru studenţii din anul I, elevii Co-legiului Pedagogic şi ai Liceului ”Ion Creang ă” . Î ncadrul lecţiilor, studenţii au fost familiarizaţi custructura aparatului informativ al Bibliotecii (cata-logul electronic, Internet, pagini Web, accesareabazelor de date EBSCO, INASP, Jurist). Î n predarea cursului dat, s î nt utilizate tehnici şi

tehnologii informaţionale moderne, studenţii fiindobligaţi să consulte varianta electronică a cursuluide lecţii (5 module), expusă î n Biblioteca Virtuală (Mediateca, et.2.).

Instituţia care se perfecţionează continuu

Biblioteca Ştiinţifică, ca şi orice instituţie com-petitiv

ă, este o structur

ăorganizat

ăpe criterii de

instruire, profesionalism şi performanţă. Procesulde î nvăţare perpetuă este o constantă indispen-sabilă a activităţii informaţionale. Sunt utilizate, î nacest sens, un variat spectru de forme şi metodede formare / dezvoltare profesională: Centrul Na-ţional de Instruire - Şcoala de Biblioteconomie;reuniuni profesionale (simpozioane, ateliere, se-minare, conferinţe, training-uri); pregătirea pro-fesională la locul de muncă (şedinţe lunare î n oficii,ora discuţiilor profesionale, zilele informării despecialitate); programul anual de perfecţionareprofesională; programul de Integrare a nouluiangajat (vizita î n Bibliotecă, pagina noului angajat,mentoring-ul, rotaţia pe post, specia-lizarea);şedinţe de producţie lunare, trimestriale, anuale;şedinţe ale Consiliului Administrativ / Coordonator,volante; vizite de documentare, schimb deexperienţă; Clubul Bibli-otecarilor BiblioSpiritus ;autoinstru-ire.

Recent, bibliotecarii bălţeni au fost actorii unor

î ntruniri profesionale: Elena Harconiţa s-a î ntors cumulte impresii de la lucr ările Conferin ţ ei a XVI ABIR (Petroşani, România). Tot domnia sa a par-ticipat la Seminarul Naţional “Biblioteca şi Co- munitatea ”; Lina Mihaluţa, şef serviciu Cataloga-re,Clasificare, a dat curs invitaţiei de a participa laseminarul Principii FRBR (BCU, Bucureşti);Valentina Topalo, Silvia Ciobanu şi Elena Stratans-au produs î n cadrul unei mese rotunde la Sim-

pozionul Biblioteca Municipal ă din B ăl ţ i “Eugeniu Co şeriu” – 125 ani de lectur ă public ă (B ăl ţ i); ElenaStratan a putut afla despre noi forme de evaluare aserviciilor de bibliotecă î n cadrul atelierului or-ganizat la Şcoala de Biblioteconomie “Evaluarea serviciior de bibliotec ă”.

Bibliologia - ştiin ţ a despre carte - astfel a fost intitulată activitatea de instruire, moderată deLarisa Roşca, şef serviciu Literatur ă î n limbi str ă-

ine. Au fost reliefate diverse aspecte ale biblio-logiei: cartea î n societate, tipologia cărţii, cartea şibibliotecile î n spaţiul românesc, evoluţia şi artacărţii pe parcursul secolelor, omagiu cărţii etc.Relevante, î n acest sens, s-au dovedit a fi comu-nicările semnate de Lilia Melnic, Liuba Pohilă,Marcela Bordeniuc, Lilia Ababi, Gabriela Moraru.Impresionantă s-a dovedit a fi intervenţia LarisaRoşca privind evoluţia şi arta cărţii pe parcursul

secolelor, secundată de o expoziţie de documentedin colecţia de carte rară a Bibliotecii”. Cartea



21

tip ărit ă, cu ilustrate î ngrijite, menţionează LarisaRoşca, este totodat ă un obiect, c ăruia î i po ţ i sim ţ i odoarea h î rtiei şi leg ăturii, imprimarea este o art ă,memorabile fiind, î n acest sens, cuvintele lui Victor Hugo: ”S ă descifrezi o carte, s ă te cufunzi î n

ea, s ă creezi, Ce S ărb ătoare!”

Managementul schimb ării

Fiind un important Centru metodologic de lanordul Republicii, Biblioteca a participat la elabo-rarea unei noi variante a setului de indicatori sta-tistici pentru bibliotecile din î nvăţăm î ntul univer-sitar şi preuniversitar, proces iniţiat î n acest an de

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului. Bib-liotecile şcolare au fost solicitate să prezinte in-formaţii la următorii indicatori: Date generale; Co- lec ţ ii de documente; Achizi ţ ii; Publica ţ ii seriale; Utilizarea Bibliotecii; Servicii de bibliotec ă; Dotare cu echipament; Aloca ţ ii financiare pentru î ntre- ţ inerea şi dezvoltarea bibliotecii; Surse de finan- ţ are; Personal . Astfel, la finele lui 2005, au fostcolectate şi prelucrate datele statistice oferite debibliotecile din 16 raioane din nordul Moldovei, in-clusiv din municipiul Bălţi.

Conform datelor staistice, circa 508 mii de elevişi î nvăţători au beneficiat de colecţiile şi serviciilecelor 1 474 biblioteci şcolare din republică.

Top-ul c ăr ţ ilor 2004

Î n acest an utilizatorii Bibliotecii au avut posibi-litatea să-şi exprime preferinţele literare prin par-ticiparea la acţiunea organizată de BibliotecaNaţională Top-ul celor mai bune c ăr ţ i ale anului 2004 . Chestionarul propus cuprinde 34 titluri se-lectate din apariţiile editoriale ale anului 2004.Prezentăm succint cele mai populare 10 cărţi aleanului 2004 conform opiniei celor 100 respondenţidin r î ndurile studenţilor, elevilor, cadrelor didacticede la Universitatea bălţeană.Literatur ă original ă:

I - Lacrimi de p ăm î nt , Mihai Rusu (Ed. Pontos)

II -Toamnele lui Adam , Gheorghe Calamanciuc(Ed. Artpress)

III - Copilul teribil , Nicolae Esinencu (Ed. LiteraInternaţional)

IV - Via ţ a mai t î rziu , Haralampie Moraru (Ed. Prut

- Internaţional)V - Unde e şti Iren , Claudia Partole (Ed. Pontos)Debut: I - Sentimentul dragostei , Veronica Josanu (Ed.

Litera)II - Dilema l ăcr ămioarei, Corina Matei - Gherman

(E d. Pontos)Istorie I - Bute şti. Vino şi vezi: {Jude ţ ul B ăl ţ i}, Iulius

Popa (Ed. Litera)II - Str ăvechi monumente din Republica Moldova ,Ion Gh. H î ncu (Ed. ARC )

III - Genera ţ ia Unirii , Iurie Colesnic (Ed. Museum) Pentru comparaţie prezentăm rezultatele Top-

ului republican efectuat de serviciul Studii şi Cer-cetări al Bibliotecii Naţionale î n baza a 344 dechestionare.Carte original ă: I - Sfinxul itinerant , Leo Butnaru (Ed. Vinea, Bu-

cureşti)II - Oltea , Anderi Strâmbeanu (Ed. Ba ştina – Ra-

dog SRL)III - Scrisoare Mare şalului, Nicolae Esinencu (Ed.

Prut Interna ţ ional )IV - C ăl ătorii î n jurul omului , Alexei Marinat (Ed.Prut Interna ţ ional )Debut: I - Sentimentul dragostei , Veronica Josanu (Ed.

Litera)II - Alter Ego şi alt eu , Ion Muşnoi (Ed. Pontos )Istorie: I - Str ăvechi monumente din Republica Moldova ,

Ion Gh. Hâncu (Ed. ARC )II - Via ţ a politic ă a Ţării Moldovei î n epoca dom-

niei lui Ştefan cel Mare şi a urma şilor s ăi, Gheorghe Gonţa (Ed. Cartdidact )

III - Genera ţ ia Unirii , Iurie Colesnic (Ed. Museum )

IV - Cet ăţ i medievale din Moldova: mij. sec. al



22

XIV -lea – mij. sec. al XVI-lea , MarianaŞlapac (Ed. ARC )

Am considerat necesar să publicăm şi uneleopinii, propuneri şi sugestii ale respondenţilor,selectate din chestionarele difuzate: Ideea de-a

lansa o bro şur ă Top-ul c ăr ţ ilor este foarte bun ă; Aş dori s ă sporeasc ă condi ţ iile grafice ale c ăr ţ ilor: legare, copertare, punerea î n pagin ă etc.; Dup ă mine, lectura e o pl ăcere. Ea e o art ă, iar c ăr ţ ile reprezint ă faguri de miere, din care fiecare doritor extrage nectar; Ar fi necesar ă edtarea mai multor studii de critic ă şi istorie literar ă despre literatura rom ân ă; Ar fi bine s ă realiza ţ i şi Top-ul celor mai bune reviste literare sau celor mai bune articole

literare; Mi se pare binevenit ă ini ţ iativa editorilor de la noi de a promova tinerele talente. Î n ceea ce prive şte starea de lucruri la compartimentul Is- torie, a ş propune s ă fie editate c î t mai multe c ăr ţ i despre monumentele, cet ăţ ile R. Moldova, deoarece fiecare trebuie s ă cunoasc ă istoria neamului sau istoria localit ăţ ii, istoria originii noastre ca et- nie.

Editarea c ăr ţ ilor despre istoria neamului şi a culturii rom ânilor este foarte important ă. Aş su- gera o editare mai larg ă a traducerilor capodo- perelor literaturii universale; V ă rug ăm s ă edita ţ i c ăr ţ i (critic ă literar ă ) despre poe ţ ii optzeci şti; Pre- fer s ă lecturez opere ce pun î n discu ţ ie problemele tineretului de ast ăzi; Ar fi bine ca societatea s ă acorde mai mult ă aten ţ ie vie ţ ii culturale din ţ ar ă, s ă se organizeze mai multe activit ăţ i de acest gen, ceea ce î i va î ndemna pe oameni s ă citeasc ă.Traseele memoriei este genericul fotovernisajuluidocumentar, organizat de Institutul Goethe InterNationes şi amplasat î n holul Bibliotecii pe panouri / slideuri, aduse din Bucureşti. Fotovernisajul estededicat victoriei asupra nazismului şi evocă zeci debiografii dramatice ale tinerilor europeni, inclusivgermani, din ţările afectate ( î ntre 1933 - 1949) decalvarul celui de-al doilea Război Mondial.Traseele memoriei, acţiune care adună zilnic zeci

de vizitatori, sunt menite să ţină trează memoriadespre dezastrele conflagraţiei mondiale, să î n-demne la compasiune, î nţelegere, bunătate, să prevină violenţa.

La Teleinforma ţ ii cititorii Bibliotecii au putut vi-ziona videoclipurile: Zilele Bibliotecii; Integrarea î n spa ţ iul universitar european - ProBologna; 2005 - Anul Mihail Sadoveanu, Biblioteca Ştiin ţ ific ă - 60; Natura Magic ă.

Vizite la Bibliotec ă

Biblioteca a fost vizitată de Excelenţa Sa Am-

basadorul Marii Britanii î n R. Moldova, sosit la fes-tivitatea de inaugurare a Centrului de Cultură Bri-tanică.



23

Alt ă î nt î lnire de suflet a fost vizita Ambasadorul Rom âniei , care s-a soldat cu o donaţie de docu-mente din domeniul de cercetare istoric şi literar.

Secretarul Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina,Radu Mo ţ oc, î nsoţit de ziaristul de la Via ţ a Liber ă (Gala ţ i), Victor Cilinc ă, au vizitat Universitatea şiBiblioteca, oferind o donaţie de 115 titluri de cur-

suri ale profesorilor de la Universitatea Dun ărea de Jos din Galaţi.

Autorul dramatic cu

cele mai multe piese

este Felix Lope de

Vega; a scris aproape

1 500 de piese.



24

Dinamica informatizării

Bibliotecii Ştiinţificea Universităţii “Alecu Russo”

Igor AFATIN, dir. adjunct Automatizare

OPORTUNITATI MODERNE

rocesul de informatizare a Biblioteciia î nceput î n anul 1989, aceasta fiinduna dintre cele mai importante deci-

zii î n managementul Bibliotecii.Primul program achizi ţ ionat de bibliotec ă a fost

sistemul AIBS MARC. Baza de date create, ofe- rea posibilit ăţ i de eviden ţă a documentelor î n fiecare calculator, care con ţ inea, astfel, partea proprie a bazei de date. Periodic, aceste componente / p ăr ţ i erau copiate pe calculatorul din Sala de Cataloage şi cititorii puteau s ă ob ţ in ă informa ţ ii despre colec ţ ia de documente intrat ă î n Bib-

liotec ă, î ncep î nd cu anul 1989. Î n anul 1992, 4 calculatoare au fost conectate î n/la re ţ eaua local ă cu ajutorul programului MICROSOFT WORKGROUP FOR DOS, fapt ce a î mbun ăt ăţ it sim ţ itor schimbul de date (copierea şi arhivarea bazei de date), dar baza, î n general, r ăm î nea s ă fie de aceea şi structur ă (alc ătuit ă din p ăr ţ i separate). Î n anii 1993 - 1994, a fost efectuat ă trecerea la un nivel mai avansat de informatizare, fiind instalat

primul server Novell. Totodat ă, a fost achizi ţ ionat ă o nou ă versiune a programului AIBS MARC.Catalogul a devenit unic, dinamic şi flexibil, aici

existau î ns ă probleme pe care sistemul nu putea s ă le solu ţ ioneze. La o şedin ţă a Asocia ţ iei Biblio- tecarilor a fost luat ă decizia de a implementa un nou soft, propuse fiind mai multe produse in-

formatice: ALEF, MICROVTLS, VUBIS,TINLIB. P î n ă la urm ă, a fost aleas ă cea

mai optimal ă variant ă - programul TINLIB (costa mai ieftin şi avea interfa ţă

î n limba rom ân ă ).Biblioteca a c îştigat un grant, finan ţ at de Fun-

daţia SOROS, şi astfel s-a produs crearea infra-

structurii hardware (achizi ţ ionarea de echipamen- te electronice, constituirea re ţ elei locale de calculatoare), precum şi achizi ţ ionarea programului software (sistemul de operare). Î n a şa mod, î n anii 1997 - 1998, are loc instalarea programului integrat de bibliotec ă TINLIB 300. Utilizarea aces tui program a f ăcut posibil ă solu ţ ionarea unui şir de probleme ce ţ ineau de perfec ţ ionarea catalogului electronic, a î mbun ăt ăţ it instrumentul de c ăutare şi

atingerea celui mai important obiectiv propus – deservirea calitativ ă a clien ţ ilor, asigurarea unui î mprumut eficient şi rapid. A fost adoptat, de asemenea, programul privind barcodarea c ăr ţ ilor,at î t cele recent achizi ţ ionate, c î t şi cele din



25

retroconversie. Î n 2001, a fost realizat un nou proiect de infor-

matizare ce prevedea extinderea reţeleilocale, instalarea serverelor, conectarea laInternet.

Î n anul 2004, au fost instalate 25 de calcula-toare î n Mediatecă, toate fiind conectate la Inter-net pentru lucrul individual al studentului şi cu ac-ces la Intranetul universitar. Î n Bibliotecă este uti-lizată reţeaua locală de 100 mb/s cu ieşire de 1Gb/s î n reţeaua Intranet a universităţii, fapt carepermite conectarea la Internet. Reţeaua locală in-clude 100 de computere şi 4 servere dintre care:

• Primul server asigură funcţionarea prog-

ramul integrat de bibliotecă TINLIB .• Al doilea server conţine baza de date Ju-

ristul î n care sunt î nmagazinate legi, ho-tăr î ri şi acte normative ale R. Moldova, din1990 p î nă î n prezent. Baza de date Juristul este actualizată săptăm î nal prin Internet.Tot pe acest server, se află şi Mapa General ă – mapă cu documente pentruuzul general al bibliotecarilor, ei av î nd,astfel, posibilitatea s

ăefectuieze schimburi

de informaţii şi documente, tot aici fiindplasate planuri, rapoarte, liste de literatură,noutăţi etc.

• Libruniv – asigură traficul Internet, securi-tatea reţelei. Tot pe acest server, este pla-sat şi Web site -ul Bibliotecii.

• Al patrulea server conţine Catalogul on-lineWeb OPAC , asigur î ndu-se accesul cititorilor

la Catalogul Electronic al Bibliotecii prinreţeaua Intranet a universităţii. Î n august 2005, a fost implementată o nouă

versiune TINLIB , una mai stabilă, cu un programde asistenţă mai avansat, cu autoadministrareconectată, cu unele î mbunătăţiri ale modulelorSeriale şi Circulaţie (servirea clienţilor).

Tot î n 2005, a fost achiziţionat modulul de prog-ram TinRead (catalog on-line a bazei de date lo-cală importat î n Postges SQL). Acest programasigură deschiderea catalogului cu brouser-ul

Internet Explorer, acces nelimitat WebOpac , po-sibilităţi de conectare la elemente ale bazelor dedate multimedia…

La fel, a fost instalat generatorul de rapoarteRapoarte on-line . Este un program care permiteobţinerea rapoartelor (registru inventar, proces-verbal ş.a.) î n format PDF, HTML, XLS .

Centrul de Informatizare şi Automatizare alBibliotecii a elaborat un şir de Programe aplica-tive, privind rentabilizarea proceselor de preluc-rare a documentelor de bibliotecă, deservirea cli-enţilor:Baza de date MS-Access CuprinsScanat efec-



26

tuează căutarea după datele din sumarul cărţilor şirevistelor.

Prelucrarea preliminară este efectuată de spe-cialistul î n domeniu care scanează şi identifică conţinutul cărţilor şi revistelor. Urmează salvarea î n Word . Textul obţinut este importat î n tabelulbazei de date. Aceasta este o bază de date auto-nomă. Cititorul efectuează căutări după următoriiparametri: titlu, cuv î nt - cheie, vedetă de subiect.Programul convertor ADMITEREA – TINLIB

transferă datele din baza de date a comisiei deadmitere. Î n baza de date TINLIB se creează fi-şierul listelor viitorilor studenţi.Programul Permis elaborează permise de intrare,utiliz î nd datele exportate din TINLIB .

Programul Barcode – formează etichete cu codde bare pentru noile intrări î n Bibliotecă şi pentrufondul l iteraturii neinventariate. Programul BARCODE - RETRO – prelucrează

î nregistrările din retroconversie pentru atribuireacodului de bare, formează dicţionarul numerelortipărite, filtrează numerele de inventar ale noilorintrări, pre î nt î mpin î nd, astfel, eventualele erori î nredactare.Programul INTRĂRI NOI – selectează informa-

ţiile pentru buletinele Intrări recente din î nregis-trările exportate din TINLIB , conform clasificăriiCZU.Digitizarea materialelor didactice (lecţii pentrustudierea limbii engleze, oferite î n format HTML, cu

suport multimedia).



27

Digitizarea şi prelucrarea (restaurarea) î nregis-trărilor sonore de pe discurile de vinil î n calculator( î n format MP3). Sunt prelucrate deja 1633 operemuzicale. Î n restaurarea î nregistrărilor este utilizatun program special de î nlăturare a defectelor de

sonorizare.

Baza de date CADRE efectuează evidenţa per-sonalului Bibliotecii.

Programul ANUAR creează o listă generală decărţi, articole şi date exportate din TINLIB .

Aplicaţia pentru Microsoft Excel pe VisualBasic asigură evidenţa indicilor statistici de Bibli-otecă.

Centrul de Informatizare şi Automatizare îşipropune, pentru viitorul apropiat, realizarea urmă-toarele obiective:

• Elaborarea Catalogului on-line pe plat-forma PostgreSQL pentru efectuarea co-menzilor prin Internet;

• Conectarea fişierelor Multimedia la WEB -OPAC ;

• Digitizarea documentelor din ColecţiaCarte Rar ă.



28

Sociologia lecturii î n versiune bălţeană

Biblioteca – Universitatea

D I A L O G C O N T I N U U

tuden ţ ii anului III Filologie au audiat, î n mai 2005, cursul domnului profesor Anatol Moraru „Sociologia literaturii”. Capitolul

Activitate practic ă al cursului respectiv con ţ ine un obiectiv important: efectuarea unor sondaje sociologice î n scopul cunoa şterii naturii şi dimen- siunilor lecturilor realizate de studen ţ ii de la diferite facult ăţ i. Î n cazul investiga ţ iilor date, a fost instru- mentat ă cu predilec ţ ie metoda anchetei. Pre- zent ăm, î n continuare, rezultatele sondajelor realizate la Facultatea Limbi şi Literaturi Str ăine, anul II, pe un e şantion de 20 de responden ţ i şi, apoi, la Facultatea Psihologie şi Pedagogie, specialitatea Psihologie Judiciar ă.E.H.

Primul sondaj, efectuat de studentele grupei 302,Lilia Cebotari, Ana Gherman, Irina P î nzari, Cristina Zubic , Facultatea Filologie, a avut următoareleobiective:

• Ce factori determină, de regulă, succesul uneicărţi;

• Regularitatea lecturilor;

• Autorii şi genul de literatură preferat;

• Importanţa cărţii î n viaţa studenţilor;

• Rolul bibliotecii î n devenirea profesională astudenţilor.

Autoarele investigaţiei au constatat următoarele:

• Marea majoritate a studenţilor (65 la sută) îşimotivează lecturile prin faptul că in-formaţia

acumulată le va fi utilă pentru viitor şi doar 20la sută citesc din interes. Este î mbucurător că,

practic, nici un student nu a invocat drept moti-vaţie obligativitatea impusă.

•

Dacă e să cercetăm rating-ul cărţilorpreferate de tinerii cititori, putemobserva că selecţia lor depinde, î nmare măsură, de recomandările fă-cute de profesori sau de critica literară (55 la sută), î n al doilea r î nd, şansaunei cărţi de a fi sau a nu fi lecturată depinde de c î t de cap-tivante s î nt

primele pagini ale cărţii (30 la su-tă). Omică parte din cei chestionaţi (15 la su-tă) fac alegerea datorită atractivităţiitextului. Nici un student nu a motivatselecţia prin faptul că l-au intrigatcondiţiile grafice (coperta, pune-rea î npagină etc.); să fie acesta un indiciu al

lacunelor design-ului sau edeprinderea de a ignora fluxul depublicitate, nu s-a putut deter-minaprecis.

• Î n privinţa genului de literatură preferat, ma-jo-ritatea (70 la sută) au optat pentru roman, 20la sută pentru lirică şi doar c î te 5 la sută pentrudetective şi SF (trebuie de remarcat un gustestetic format al respondenţilor).



29

• Printre autorii români de top se numără: M.Eminescu, I. Creang ă, M. Sadoveanu, L.Rebreanu, G. Bacovia etc. (de fapt, este vor-ba de autori prezenţi î n manualele şcolare şinu se observă o diversificare esenţială a pre-

ferinţelor).• O diversitate (trebuie să luăm î n calcul şi

domeniile de specializare) se observă î n cepriveşte preferinţele pentru autorii din litera-tura universală: V. Hugo, G. de Maupassant,W. Shakespeare, C. Baudelaire, D. De-foe, A.Dumas - seniorul etc., o diversitate oarecuminexplicabilă pentru cititorii care, de altfel, selimitează î n a-l lectura pe I. Dru ţă sau A.P ăunescu.

• Foarte î nteresante rezultate au fost obţinute la î ntrebarea: „Care este, pentru Dumneavoas- tr ă, cartea model ?” Majoritatea studenţilor(40 la sută) au indicat „Biblia" (nu am pututconstata c îţi au citit-o cu adevărat).

• Interesant a fost să aflăm condiţiile care pre-dispun sau grevează lectura. Pentru mareamajoritate (80 la sută) ambianţa nu contează,

iar 20 la sută din cei chestionaţi au afirmat că au nevoie de o stare emoţională specială.

• Am constatat că locul cărţii î n viaţa cititorului e, î n mare, dependent de caracterul, nivelul decultură al fiecăruia. E semnificativ faptul că majoritatea studenţilor au echivalat cartea cuposibilitatea, prin lecturi şi imaginaţie, de-a trăimai multe vieţi. In ceea ce priveşte extremele:cartea doar o sursă de informare şi cartea - undrog, o necesitate vital

ă– procentajul este

egal: c î te 10 la sută.

• Doar 35 la sută consideră ziarele şi revistelesurse credibile de informaţie.

• In ce priveşte regularitateafrecventării bibliotecii, s-a î nregistrat următoarea sta-tistică: 70 la sută vizitează biblioteca deseori, 10 la sută

rareori, 15 la sută – zilnic şidoar 5 la sută nici odată.

• Eficienţa cursului de Cultur ă a Informa ţ iei s-adovedit a fi pentru cei chestionaţi, destul demare, 80 la sută din stu-denţi au susţinut că fară audierea acestui curs ar fi, practic,imposibil să se orienteze î n fluxul de informaţie

sau să găsească informaţia nece-sară. Altfelzis, vorba unui student: „Cursul dat e ca un fir al Ariadnei ". Şi impactul e unul vizibil, or,majoritatea respondenţilor apelează cel maides la catalogul electronic, mai puţin la celtradiţional, dar, din păcate, foarte puţini sefolosesc de serviciile Internetului.

• In ceea ce priveşte modalităţile de informaredespre noile achiziţii de carte au fost enunţateurm

ătoarele idei: amplasarea

î n hol a unui

panou de anunţuri pe care, î n dependenţă despecialitatea studiată, ar putea fi expusă infor-maţia respectivă, o altă modalitate eficientă arfi editarea unui ziar al bibliotecii care să apară cel puţin o dată î n 2 luni etc.

Analiz î nd şi catalog î nd rezultatele sondajuluiefectuat de studentele Mariana Bogdan, Lilia Boi- ni ţ chi, Ina Cioina şi Tatiana Timofei din gr.303, Li-tere, î n r î ndurile studenţilor de la anul II, Facul-tatea Psihologie şi Pedagogie, specialitatea Psi-hologie Judiciară, putem constata că, deocamda-tă, ei nu se arată preocupaţi de lecturi asiduie. Ma- joritatea studenţilor au preferat anonimatul (nu ausemnat anchetele), iar la un şir de î ntrebări nu audat răspunsuri.

Cu toate acestea, am putut constata că 26 la su-tă din studenţi citesc constant: 43 la sută ocazio-nal; 31 la sută foarte rar. La î ntrebarea „Ce lite-ratură preferaţi?" s-au obţinut următoarelerăspunsuri: 49 la sută din respondenţi au declarat

că preferă publicistică, 29 la sută – citesc literatură artistică şi 22 la sută – literatură ştiinţifică.

Interesant este că 59 la sută dinstudenţi au afirmat că citesc din interes,29 la sută - din plăcere şi doar 12 la su-tă sunt obligaţi să citească din lipsa

altor surse de informare.



30

Publicaţiile solicitate sunt diverse şi denotă, î ntr-un fel, nivelul actual de cul-tură al respondenţilor.Majoritatea citesc ziarele: „Спрос u Предложения", „Крими - нальная Россия",„ Девичьu Слёзы"; revistele: „Povestea mea ",„Cool ", „Femeia ", Teste psihologice şi destul depuţini lecturează proză artistică sau se arată in-teresaţi de poezie.

La î ntrebarea: „Care s î nt autorii dumneavoa-stră preferaţi?", 22,9 la sută au indicat – M.Eminescu ; 10,4 la sută - A. S. Pu şkin ; 10,3 la sută - I. Creang ă; 6,2 la sută - M. M. Ungureanu ; 11,6 lasută - Ursula Şchiopu, Gr. Vieru şi S. Esenin ; 30,3la sută i-au preferat pe I. Dru ţă, I.A. Kr î lov, T.Arghezi, M. Ţ vetaeva, Shakespeare, L. Rebreanu,L. Tolstoi, G. Bacovia, Camil Petrescu, V.Alecsandri, S. Freud, P. Coelho ; iar 8,3 la sută auafirmat că nu au autori preferaţi. 28,7 la sută dinstudenţi au răspuns că au cărţi preferate, enu-mer î nd studii de specialitate precum: „Psihologia general ă” , „Psihologia judiciar ă", „Sex şi sexu- alitate ", „Psihologia v î rstelor ", „Psihologia dezvol- t ării personalit ăţ ii ", dar şi proze artistice şi poeme:„Ultima noapte de dragoste, î nt î ia noapte de r ăz-

boi ", „Jane Eyre ", M. Sadoveanu, „Opere alese” ,„Tom Sawyer ", „Frunze de dor ", „Via ţ a de dincolo de morm î nt ", „Harry Potter ", „Ion ", „C ălin nebunul ".

E regretabil că mai mult de jumătate (56,5 lasută) din respondenţi nu au o bibliotecă personală acasă, iar 43,5%, deşi susţin inversul, nu au pututspune precis c î te volume numără. Pune î n gardă faptul că 35 la sută din cei chestionaţi citesc doar î n week-end şi doar 30 la sută fac acest lucru zil-

nic, afirmaţie care „corectează” un procentaj ante-rior, c î nd 26 la sută afirmau că citesc constant.

60 la sută din studenţii chestionaţi au răspunsindefinit - vin la bibliotecă doar c î nd au nevoie, 22

la sută - î n fiecare zi, 9 la sută - de două ori pesăptăm î nă şi 9 la sută - foarte rar.

Respondenţii afirmă că majoritatea surselor ne-cesare pentru cursuri le au acasă, ele fiind incluse î n setul de cărţi care le-a fost oferit la î nceputulanului de studii. Astfel, 80 la sută din respondenţiconsideră că actuala colecţie a biblioteciicorespunde î ntru-totul cerinţelor de instruire şicercetare ştiinţifică,10 la sută sunt de o părerediametral opusă, iar alţi 10 la sută nu au răspuns la î ntrebare.

48 la sută din studenţi consideră cursul Cultura Informa ţ iei foarte util şi eficient, 17 la sută nu î mpărtăşesc această părere, iar 35 la sută nu aurăspuns la î ntrebare.

Majoritatea studenţilor apelează foarte des laserviciile bibliotecarului, 43 la sută preferă cata-logul tradiţional, 17 la sută - bazele de date In-ternet, 35 la sută - catalogul electronic.

La î ntrebarea „Ce dificult ăţ i î nt î mpina ţ i c î nd vizita ţ i biblioteca ? " - 39,7 la sută au răspuns că nu î nt î mpină nici o dificultate; 21,7 la sută - nugăsesc sursele necesare; 13 la sută - nu le placeprestanţa şi atitudinea bibliotecarilor; 24 la sută -

n-au dorit să răspundă. Î ncheiem analiza acestor investigaţii pe un ton

oarecum optimist. Statistica evocată trebuie con-siderată creditabilă, chiar dacă luăm î n calcul „di-letantismul” promotorilor sondajului şi „sinceritateaanonimă” a respondenţilor. Sunt lucruri demne să răm î nă î n obiectivul atenţiei generale. Urmează eforturile menite să redreseze situaţia şi alte son-daje care să indice condiţiile ideale perpetuării

valorilor.C.B.

„De la cărţile de lut p î nă la

cărţile de azi, cuv î ntul scris alegat mai trainic şi mai frumosdec î t s î ngele şi piatra, aşez î ndu-

se î n curgerea g î ndului l î ngă

toate potecile, de la spaimă şi î ndoială la bucurie şi

î ncredere” Ion Stoica

30



Poetul - bibliotecar Mihai Eminescu„Cite şte! Numai citind mereu creierul t ău va deveni

un laborator nesfir şit de idei şi imagini.” (M. Eminescu)

Galina MOSTOVIC şef catedr ă Ştiin ţ e Socio - Umanistice

Colegiul Pedagogic „Ion Creang ă”

SARBATORI PENTRU SUFLET

na din marile pasiuni eminsciene, ştie toat ă lumea, a fost cartea. De fapt, pasi-

une e pu ţ in spus. Dragostea pentru cu- v î ntul scris a fost o condi ţ ie sine qua non a existen ţ ei sale. Nu î nt î mpl ător, poate,

destinul a vrut ca poetul s ă dirijeze nemijlocit, î n c î teva r î nduri, patrimonii spirituale care sunt bibliotecile. Î n anii scolăriei cernăuţene, elevul Emi-

novici nu doar î nt î rzia î ndelung asup-ra tomurilor vechi, aduse din bibliote-

ca tatalui său, ci îşi asumă, un timp,responsabilitatea şi grija pentru bib-lioteca iubitilui dascăl Aron Pum-nul, la care aveau acces toţi gim-naziştii români.

Unul din prietenii lui Eminescudin acei ani, Teodor Ştefanelli, î siamintea: ”Acuma locuia el la Pum- nul şi î ngrijea şi de bibliotec ă. Aici

trebuia s ă se fi sim ţ it el î n elementul s ău, c ăci r î nduise biblioteca şi ştia unde se afl ă orice carte. Nu mai trebuia ca mai î nainte s ă scotoce şti tot dulapul p î n-ce dai de cartea ce- ţ i trebuia. Eminescu se ducea drept la d î nsa şi o scotea dintre celelalte c ăr ţ i,d î ndu- ţ i-o cu un fel de satisfac ţ ie şi dovedind astfel c ă cuno ştea fiecare tom din aceast ă colec ţ ie.”

Din marea pasiune pentru cunoaştere şi din do-

rinţa ca un număr c î t mai mare de gimnazişti să probeze miracolul lecturii, viitorul „voievod al lite-

relor rom âne ” donează 3 cărţi bibliotecii lui AronPumnul, volume care, şi peste ani, păstrează ca-

ligrafia lăsată de peniţa geniului: ,,d ăruitor bibliotecii gimnazi ştilor Rom âni den Cern ău ţ i de M. G.Eminoviciu”

După trecerea î n eternitate a celui care a fostAron Pumnul, cel mai iubit discipol al său se des-parte şi de biblioteca acestuia.

Peste un timp, î n 1871, î l regăsim pe Eminescubibliotecar la Viena, colegii săi î l alegresponsabil de biblioteca Societăţii Rom ânia

Jun ă.Copleşit tot mai mult de mistuitoarea sete

de cunoaştere, î ntre poet şi carte sestabileşte o relaţie şi mai intimă. ,,Ade- v ărata cultur ă poetul şi-a f ăcut-o î ns ă nu pe b ăncile s ălilor de facultate (…), ci de-a

dreptul din c ăr ţ ile pe care le citea la bibliotec ă sau acas ă”, afirmă, pe bună

dreptate, George Călinescu. Acel univers

mirific al c ăr ţ ii Eminescu î l numea: ,,oceane de popoare sr ăine .” Desigur, o personalitate

nepe-reche cum era Eminescu îşi dădea perfectde bine seama de incomensurabila importanţă abibliotecii şi atunci c î nd a fost numit, la 1septembrie 1874, î n funcţia de director al BiblioteciiCentrale din Iaşi:„Sunt fericit c ă mi-am ales un loc potrivit cu firea mea singuratic ă şi dornic ă de cercetare. Ferit de

grija zilei de m î ine, m ă voi cufunda ca un budist î n trecut, mai ales î n trecul nostru at î t de m ăre ţ î n

f t i î i” i t l b ă ti ţ î d i l hi l i ti â



32

fapte şi î n oameni ”, scria poetul bucuros că această numire î n funcţie î i asigura, pe l î ngă toate,p î inea cea de toate zilele - i se oferise un salariude 200 de lei lunar.

Entuziasmat, proaspătul director porneşte să revoluţioneze instituţia î ncredinţată spre diriguire,dorind cu toată ardoarea ,,s-o sporeasc ă şi s-o fac ă un instrument util de munc ă” (G.Călinescu). Î ncepe cu inventarierea şi trierea volumelor pecare le avea biblioteca la acea oră, adică a celor,,15 000 opuri ”, cum reieşea dintr-o scrisoare apoetului. Convins de necesitatea unui catalog ca-re să faciliteze accesul la informaţie, Eminescu searată preocupat at î t de aducerea la un numitorcomun a fondului de bază, c î t şi a colecţiilorprovenite din diverse donaţii. Menirea de bază şi-ovede, totuşi, î n completarea colecţiei bibliotecii cutipărituri vechi şi manuscrise. Aşa se face că, î ncur î nd, directorul de bibliotecă, M. Eminescu, so-licită Ministrului Instrucţiunii Publice alocarea unuifond pentru achiziţionarea de texte vechi din se-colele XVII- XVIII, şi anume ,,Şepte taine” , tipă-ritură din vremea lui Vasile Lupu şi MitropolituluiVarlaam (1646), "Psaltirea î n versuri ” şi ,,Aca-

tistul” de la Uniev (1673) ale lui Dosoftei, ,,Divanul sau g î lceava î n ţ eleptului cu lumea ,” de DimitrieCantemir (1698) şi manuscrisele ,,Istopiei” , ”Istoriei universale de la zidirea lumii p î n ă la Constantin şi Iulian” (1728) şi un ,,Sinopsis” al lui GrigoreSinălteanu.Strădaniile lui Eminescu sunt î ncununate de suc-ces şi vor fi apreciate, la scurt timp, de revista Bu- ciumul Carpa ţ ilor printr-un elogiu, ce-i drept

modest, semnat de redactorul Iancu Codrescu:,,Biblioteca Central ă din Ia şi a f ăcut frumoasa achizi ţ iune de aceast ă carte rar ă, tocmai acum î n timpul ministeriatului Dlui Titu Maiorescu, dup ă recomanda ţ iunea şi nimerita alegere f ăcut ă de Domnul Eminescu, actualul bibliotecar .”

Pe parcursul unui directorat scurt, de numai ze-ce luni, poetul - bibliotecar î ntocmeşte şi adre-sează ministerului trei rapoarte care dovedesc o

substanţială pregătire bibliologică, dar şi profunde

cunoştinţe î n domeniul vechiului tipar românesc, apaleografiei chirilice. Pe l î ngă obligaţiunile de ser-viciu, faţă de care manifesta o atitudine extrem deconştiincioasă, Eminescu, după cum men-ţionează remarcabilul cercetător George Mun-teanu: ,,... se ad î nci î n experimente filologice, cu g î ndul de a dob î ndi o atitudine mai temeinic ă fa ţă de limb ă, dar şi pentru a- şi croi p î rtii directe spre vechile tezaure de î n ţ elepciune şi frumuse ţ e, c ăuta, adic ă locu ţ iuni şi forme gramaticale uitate î n scrierile rom âne şti dinainte de 1800, iar paralel alc ătuia un ,,Dic ţ ionar al limbii sanscrite” şi traducea din german ă o ,,Gramatic ă paleoslav ă”.

Cu toată activitatea sa prodigioasă desfăşurată î n calitate de director al bibliotecii ieşene, neca-zurile, după cum se ştie, nu î nt î rziară.

Venit de pe-aiurea, poetul minor, cu reputaţiereprobabilă, Dimitrie Petrino, prin diverse tertipuri,reuşeşte să-l compromită public pe Eminescu,incrimin î ndu-i o delapidare a avutului bibliotecii. Ise intentează chiar un dosar penal care, evident,din lipsă de probe, este mai apoi clasat. Astfel,toate nobilile intenţii ale poetului - bibliotecar senăruiesc şi, pe l î ngă toate acestea, Eminescu mai

trăieşte şi una din cele mai mari dezamăgiri şiumiliri. Î n anii1884 - 1886, marele poet va mai re-veni, î n calitate de sub-bibliotecar la BibliotecaCentrală din Iaşi. Dar marcat de cumplita-i su-ferinţă, va avea o prestanţă mult mai modestă.

Deşi activitatea de bibliotecar a fost doar o ipo-stază î n drumul deloc linear al vieţii celui maistrălucit poet al neamului românesc, ea e o măr-turie elocventă a unui caracter de excepţie, a unei

personalităţi cu deschidere spre universalitate, faptdespre care posteritatea, prin gura lui G. Mun-teanu, avea să afirme: ,,Î ns ă c î nd at î tea c î m-puri de for ţă s-a î nt î mplat s ă se suprapun ă, c î nd at âtea ,,valuri” s-au î nt î lnit î ntr-un punct de ideal ă convergen ţă, cum s ă nu se fi pref ăcut ele î n acel talaz parc ă inexplicabil, gigantesc, pe care pe- renitatea expresiei de art ă l-a î ncremenit cu creasta î n cer!”.

32



33

Patriarhul Bisericii despre Patriarhul Poeziei

Radu MOŢOC

pariţia lui Eminescu î ntre stelele literaturiiuniversale poate fi observată prin apariţiaa tot mai multor traduceri din poeziile sale,

c î t şi a studiilor efectuate î n diferite limbi despreviaţa şi opera lui. Această cale spre recunoaştereauniversală i-a fost lungă şi destul de anevoioasă,ca a mai tuturor scriitorilor mari, care au scris î ntr-olimbă cu circulaţie mică.

Sub titlul acesta, cam poetic, apare lucrarea

t î nărului Ilie Cristea (ajuns mai t î rziu arhiereu şiprimul patriarh al României sub numele de MironCristea) despre viaţa şi opera lui Eminescu. Luc-rarea a apărut î n 1895 î n limba ma-ghiară ca teză de doctorat î n litere,cu titlul: Eminescu – via ţ a şi opera lui. Studiul din cercul literaturii romane mai nou ă, de Ilie Cristea . Lucra-rea a fost tiparită la Gherla î n tipo-

grafia Aurora a lui Andreiu Todoranşi conţine 78 de pagini.

Teza pentru doctorat î n litere afost susţinută la Universitatea dinBudapesta, unde profesor de limbaşi literatura română era AlexandruRoman, membru al Academiei Ro-mâne din Bucureşti, fost deputat î nparlamentul Ungariei, î ntemeietor şi

director al ziarului Federa ţ iunea dinBudapesta, î n care a publicat şiEminescu.

"Rigurosul", cum era denumit examenul dedoctorat, a avut loc î n aprilie 1895, la numai saseani de la decesul lui Eminescu, autorul fiind pro-movat doctor î n litere. Viitorul patriarh al Românieia urmat studiile teologice la Seminarul din Sibiu, î nperioada 1887 - 1890. Titlul academic şi l-a c îştigat

deci Ilie Cristea cu studiul asupra operei lui Emi-nescu, care, din punct de vedere bisericesc, poatesă fie o scădere, dar din punct de vedere culturalromânesc poate fi considerat o glorie mai ales laaşa puţin timp după trecerea î n eternitate a mareluipoet. Patriarhul Bisericii Române, Miron Cristea,datora marelui nostru patriarh al poeziei î nde-mânarea cuv î ntului, forma şi norma cugetului claral naţionalismului curat românesc, care l-au distins

printre contemporanii săi.Iată de ce credem necesar să facem cunoscută

lucrarea î nt î iului său biograf din Ardeal, care, deşitipărită î ntr-o limbă străină, a fost scrisă cu suflet şi simţire românească,pregătind sau prefigur î nd triumful luiEminescu şi î n sufletul popo-ruluiunguresc care a î nceput să-l cu-noască prin traducerile izbutite făcute de poeţi

maghiari. După mulţi ani, mi-tropolitulMiron Cristea, chiar impresio-nat desuccesul lui Eminescu î n r î ndulintelectualităţii ungureşti,a oferit un premiu traducătorilor î nvaloare de 50.000 de lei. Nu ştim cine a î ncasat acest premiu, dar gestul mitro-politan este semnificativ.

Lucrarea de doctorat este studiată de

Dr. Ilie Daianu, coleg de seminar cuviitorul mitropolit şi publicată î n Convor-

biri Literare din 1939, de unde vom extrage şi noicomentariile care ur-mează:

“Lucrarea de doctorat, care nu se ştie dacă a fosttradusă î n româneşte p î nă î n prezent, poartă unmoto al poetului A. Vlahuţa: Marea pluti-va printre veacuri / Maiestrul dulce Eminescu , care se î mpar-te î n trei părţi: Viaţa; Opera; Î ncheiere.

Partea întîi cuprinde 20 de pagini Autorul ca Doctorantul Ilie Cristea se ocupă şi de scrierile în



34

Partea î nt î i cuprinde 20 de pagini. Autorul, caurmare a studiilor efectuate, aminteşte de acţiu-nea studenţilor universitari care, î n anul 1891, auhotăr î t să ridice o şcoală î n locul unde s-a născutpoetul. Î n acest sens, ei au trimis un coleg, N.D.Giurescu, să facă cercetările cuvenite, care ar ficonstatat, î n matricola bisericei Uspenia, faptul că poetul s-a născut la 15 ianuarie1850. Pentru a ilustra modestia poe-tului, autorul aminteşte de ziua c î ndEminescu a fost invitat de ReginaCarmen Sylva la palat, unde el s-aprezentat refuz î nd decoraţia Bene-merenti. Dupa ce evocă fastul dez-velirii statuii lui Ştefan cel Mare din

Iaşi la 5 iunie 1883, î n prezenţaRegelui Carol I, aminteşte de faptulcă Eminescu citeşte celebra Doina ,care pe mulţi i-a extaziat. Autorul,după ce povesteşte amănunţit des-pre boala, dragostea şi, î n fine, tra-gicul sf î rşit, face o paralelă î ntreviaţa lui Eminescu şi a lui Schiller.

Partea a doua, cea mai amplă din

studiu, care cuprinde 50 din totalulde 78 de pagini, este consacrată operei. Autorul constată că, pănă laacea dată, nimeni nu s-a ocupat de î ntreaga operă a lui Eminescu. Po-eziile lui ajunseseră la opt ediţii şi sebucurau de mare popularitate, dar oediţie completă n-a apărut, martu-riseşte autorul. După ce analizează şi caracteri-

zează poeziile cunoscute ale lui Eminescu, ară-t î nd caracterul lor universal, autorul ia î n discuţie şiobservaţia care i s-a făcut la acea vreme lui Emi-nescu că "nu ar fi î nsufleţit de iubirea de patrie nicide dragoste pentru popor", şi combate această afirmaţie tendenţioasă î n patru pagini, unde pre-zintă patriotismul eminescian care cul-minează î nrelevarea momentului c î nd prezintă pe Mircea celBătr î n î n faţa lui Baiazid.”

Doctorantul Ilie Cristea se ocupă şi de scrierile î nproză şi de articolele lui Eminescu din Timpul şialte ziare şi reviste, unde î l arată ca un convinsmonarhist şi chiar prezintă programul de viitor î nconcepţia lui Eminescu: î nfiinţarea monarhiei cudinastie ereditară; dezvoltarea dragostei de mun-că; agricultură şi economie raţională.

Î n Î ncheiere , autorul face, la acea dată a anului 1895, un admirabil eseu despreEminescu din care extragem următoarelecitate, care au fost traduse şi prezentatede dr. Ilie Daianu: " Î nrăurirea lui Emines-cu asupra î ntregii clase române din timpulnostru, mai ales asupra tineretului, este î ntru adevar mare. Pretutindeni este citit,

pretutindeni este citat, aşa că a devenitun fel de idol al î ntregii românimi.

Eminescu a fost trist şi a scris î n ton î ndurerat, pentru că el îşi muia condeiul î ns î ngele inimii sale rănite. Poezia lui placetuturor, pentru că î n viaţa fiecăruia suntmomente de nemulţumire şi amărăciune.”

Am prezentat aici pe Eminescu, viaţa şiopera sa, at î t c î t au permis cadrele str î m-

te ale unei disertaţii. Cu el şi prin el poe-zia româneasca a veacului se ridică î nmulte privinţe la cel mai î nalt grad. Ge-nialitatea artistică î i desemnează loc devrednicie î n sirul celor mai mari poeţi aisecolului. Poetul francez, B. I. Hertrat,zicea despre el: "dacă Eminescu ar fiscris î n limba franceză ar fi cel mai mare

poet al epocii, al veacului".

Astfel se î ncheie, cu m î ndrie romanească, tezade doctorat a lui Ilie Cristea viitorul şi primulpatriarh al României, Miron Cristea.

FILMUL COLECTIEI



35

Incursiuni î n biografia presei bisericeşti

din Basarabia: ziarul Raza Preot Vasile SECRIERU

FILMUL COLECTIEI

iarul săptăm î nal Raza a î nceput să apară dinanul 1931 la Chişinău şi era subintitulatOrgan (de pres ă ) al Uniunii Clerului Ortodox

din Basarabia . Nu era î nsă o publicaţie strict cle-ricală, aici puteau să-şi publice arti-colele şi

colaboratorii mireni. Î n perioada 1931 - 1937, Raza a apărut bisăptămânal; î n 1937 - de 2 ori pesăptămână. Iniţial, î n fruntea comitetului de con-ducere s-a aflat Iorgu Tudor. Î ntre 1931 - 1936,ziarul a apărut î n ediţie bilingvă. Primele 2 paginierau scrise î n limba română, iar paginile 3 şi 4 – î nrusă. Varianta rusească a gazetei purta denumireaC вет: Изд. Бессараб . Ду - ховенства. Această publi-

caţie a avut mai multe sub-titluri: î n anii 1931 - 1937 – Organ independent al Uniunii Clerului din Basarabia ; de la31 martie 1937: Organ independent de lupt ă cre ştineasc ă şi rom âneasc ă al U.C.O. (Uni- unea Clerului Ortodox) din Basarabia ; î n 1940 – Gaz.s ăpt. de lupt ă a refugia ţ ilor basarabeni . Î ntre anii 1931 -1937, ziarul Raza a fost tiparitla Tipografia Uniuinii ClericilorOrtodocşi din Basarabia. Î n paginile acestui ziar, au debutat şi s-au afirmat

numeroşi scriitori şi publicişti români basarabeni.Majoritatea colaboratorilor Razei erau foşti elevi aiSeminarului Teologic şi studenţi ai Facultăţii deTeologie din Chişinău: profesorii Ilie Tocan, VictorPopovici (aceştia au dirijat / condus ziarul ca di-

rectori – delegaţi), Alexandru Boldur, preoţiiAlexandru Skvoznikov, Sergiu Păduraru, EremiaCecan, Emil Cucuetu, Gavriil Nagacevschi, Nico-laie Tomoilă, Sergiu Bjolla, Evdochim Lesnic, PaulMihail (Mihailovici), Ion Belodanov, Zaharia Rusu,

Zinovie Smochină, preotul - poet Trofim Suru-ceanu, publicistul Dumitru Remenco, Sergiu C.Roşca, Anton Ţurcanu, Alexandru Bardieru, SergiuMatei Nica, Paul Lecca, Alexandru Velicu - Enache,Grigorie Filip Lupu, Paul Berezescu, Gheorghe Cu-nescu, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga),Vladimir Cavarnali, Vasile Trofim, Vasile Prisăcaru

ş. a. Se poate afirma cumultă certitudine că ziarul

Raza a constituit o ade-vărată şcoală, un laboratorde formare al condeierilorbasarabeni.

Câţiva dintre cei mai tinericolaboratori: Anton Ţurcanu,Sergiu C. Roşca, SergiuMatei Nica, Alexandru Bar-dieru, Paul Lecca, Gheor-ghe Cunescu au scos,ulterior, revista Tribuna Ti- nerimii . Unul dintre cei mailaborioşi colaboratori ai

acestei publicaţii a fost Vasile Ţepordei, născut la 5februarie 1908, î n satul Cârpeşti, judeţul Cahul. Astudiat la Seminarul Teologic (1921 - 1929) şi laFacultatea de Teologie (1929 - 1933) din Chişinău;apoi la Seminarul Pedagogic Universitar din Iaşi, cuexamen de capacitate pentru Religie, î n anul 1937.

Profesor de Religie la mai multe licee din Chişinău suprime publicaţia. S-a revenit, astfel, la titlul iniţial



36

DÎND GLAS

Chibzuin ţ a cumpă nit ă moldovenească , mo ştenit ă de la

mo şii şi str ă mo şii r ă ze şi, judecata judicioasă , î ndrumarea

î n ţ eleapt ă a mentorilor, structura sufletească şi concep ţ ia de

via ţă etică - cre ştină l-au î ndreptat şi l-au men ţ inut pe linia

patriotismului autentic şi salutar… S-a afirmat î ntr-un fel cu

totul personal şi distinct. A fost martor, a tr ă it şi a î n ţ eles

drama Basarabiei române şti din primul deceniu de după Unire: pă r ă sirea ei de că tre frunta şii ei politici şi culturali

care semnaser ă Unirea, î nsă au deviat î n carierism,nepă sare şi comoditate tr ă d ă toare, ce au favorizat invadarea

nefast ă a Basarabiei de politicianism veros, ideologii şiunele ac ţ iuni antiromâne şti. Î n mai multe articole, Vasile

Ţ epordei (î n imagine) a criticat şi a deplî ns declinul şi pr ă bu şirea protagoni ştilor basarabeni…

(Preot Gheorghe Cunescu)

Profesor de Religie la mai multe licee din Chişinău(1935 - 1940 şi 1941 - 1944): Industrial, Alexandru Donici , Regina Maria , Regina Elisabeta , Regele Ferdinand , şi din Bu-cureşti (1940 - 1941 şi 1944 -1948): Şcoala Normal ă de me- naj, liceele B ăla şa, Br âncovea-

nu şi Regina Maria . Preot (1939),iconom (1942); iconom stavrofor(1947). A fost arestat î n sep-tembrie 1948, iar î n 1949, jude-cat de un Tribunal militar sovieticde la Constanţa şi condamnat la25 de ani de muncă silnică. Aexecutat 8 ani î n mai multe la-găre din Siberia, ultimul fiind Vor-

cuta, dincolo de Cercul Polar. Afost eliberat î n anul 1956 şi re-integrat î n preoţie, ca paroh laIslaz, judeţul Ilfov (1956 - 1966)şi a activat la biserica Mărcuţadin Bucureşti (din 1966). Esteautorul lucrărilor: Preotul poet Alexei Mateevici (Chişinău,1937, 101p.); Amintiri din Gulag ,

(Bucureşti, 1992, 176p.); a mai semnat sute dearticole, note, cronici, recenzii î n diferite ziare şireviste. Î n perioada 1939 - 1944, Vasile Ţepordei a î ndep-linit funcţia de director al ziarului Raza , avându-lcaa redactor pe Sergiu C. Roşca şi acesta un pub-licist de exepţie. Î n 1938, Uniunea Clerului Ortodoxdin Basarabia s-a desfiinţat şi, î n consecinţă, şi-asistat apariţia şi Raza , iar î n anul 1939 Vasile Ţepor-

dei a reuşit să obţină aprobarea reapariţiei pub-licaţiei, sub conducerea sa î n calitate de director. Î niunie 1940, atunci când Basarabia a fost ocupată decătre armata sovietică, direc-torul, redactorul şi omare parte a cola-boratorilor publicaţiei s-au refugiatpeste Prut. La Bucureşti, a apărut un singur număral ziarului cu titlul Raza Basarabiei . La protestelediplomatice ale Uniunii Sovietice, guver-nul român i-a cerut lui Vasile Ţepordei să renunţe la

determinativul Basarabiei , î n caz contrar, trebuia să

suprime publicaţia. S a revenit, astfel, la titlul iniţialRaza , cu subtitlul Gazeta s ăpt ăm ânal ă de lupt ă a refugia ţ ilor basarabeni . Î ncep î nd cu anul 1941, Raza a reapărut î n Basarabia, la Chişinău.

Aproape î n fiecare număr alziarului erau 2 - 3 articole, sem-nate de Vasile Ţepordei sau cupseudonimele (Vasile Dascălu,Politicos, Vlad Ţepeş, Ţepeluş,Vasiluş, V., V.Ţ., V. Ţep., Ţ.,Rep. ş.a.), mai ales când a î n-ceput să facă parte din colegiulde redacţie, î n calitate de de-legat al Asociaţiei cântăreţilor bi-sericeşti basarabeni.

Î n paginile ziarului Raza ,Vasile Ţepordei a combătutpoliticianismul şi moravurileclasei politice, a militat pentru î ntărirea unităţii neamuluiromânesc şi a respectăriidrepturilor tuturor românilor î n

Vasile Ţ EPORDEI

î nvăţământ, comerţ, a depus eforturi susţinute î n Basarabia; Basarabia – fagure de miere; Basarabia



37

Iubesc Basarabia fiindcă sunt fiul ei. O iubesc

fiindcă -i pă mânt românesc. Î i iubesc pă mî ntul, fiindcă am crescut din vlaga lui şi m-am jucat î n ţă r âna

mă noaselor lui câmpii. Î i iubesc livezile de pomi,

findcă am crescut la umbra lor şi am gustat cu nesa ţ

din roadele lor. Î i iubesc vă ile, fiindcă mi-au î nt ă rit plă mânii cu aerul lor r ă coros. Î i iubesc dealurile,

fiindcă din î nă l ţ imea lor i-am privit sau admirat

î ntinsul necuprins de ochiul omenesc, prelungirea

vechilor Carpa ţ i. Î i iubesc mormintele, fiindcă î n ele

zac osemintele tat ă lui meu, zdrobite de ultima robiemoscovit ă şi tot î n ele se să lăşluiesc moa ştele eroilor

dezrobitori. Î i iubesc satele cu lini ştea lor patriarhală , fiindcă î n ele am î n ţ eles rostul vie ţ ii şi al lumii. Î iiubesc bisericu ţ ele î ngrijite şi î mpodobite, fiindcă u şile uneia dintre ele m-au primit din bra ţ ele

bunicu ţ ei şi m-am î ncre ştinat, şi tot î n una dintre ele

doresc să mă despart de lume…

( Vasile epordei)

ţ , ţ, p ţvederea ridicării nivelului de cultură şi bunăstăriilocuitorilor din mediul rural.

Prin scrierile sale, V. Ţepordei se numără printrecei mai valoroşi publicişti ai Basarabiei din toatetimpurile, fiind numit, pe bună dreptate, “cel mai de

seam ă publicist - tribun al Basarabiei rom âne şti ”. Apublicat cele mai frumoase pagini despre istoria şisufletul Basarabiei, legăturile şi unitatea româ-

nească cu celelate provincii - surori, eroismul şisacrificiul pentru dezrobirea ei, duşmanii ei (internişi externi) ş.a. Articolele sale sunt pătrunse de unadânc şi curat patriotism, răm î n î nd veritabile paginiantologice: Basarabia, Ţ ie Basarabie!; Ţăranul basarabean; Basarabeanca; Sufletul basarabean; Specificul basarabean; Laud ă Basarabiei; Î nchinare Basarabiei; Sufletul rom ânesc al Basarabiei; Ve ş- nicia Basarabiei; Basarabia col ţ de rai; De ce iubim

Basarabia; Mama basarabeanc ă; Mi-i scump ă

; g ;darnic ă; Basarabia – scut de ap ărare; Basarabia eroic ă; Basarabia cre ştin ă; Basarabia sub soarele prim ăverii; Iubim Basarabia; S ă murim î n Basarabia; Tainele basarabene şi altele.

Prin tot ceea ce a găzduit î n paginile sale, ziarul

Raza a demonstrat că a fost o publicaţie de calibru.Alături de alte ziare şi reviste bisericeşti din epocă,Raza a contribuit substanţial la formarea valorilormoral - spirituale ale populaţiei din Basarabia.

Bibliografie:

1. Basarabia , Chişinău, nr.2, 1993, P.146 - 147.2. Chi şin ău . Enciclopedie, Chişinău, Ed.

Museum, 1997.3. Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscut ă, vol.

III. Chişinău, Ed.4. Grossu, Silvia. Valen ţ ele presei clericale din

Basarabia (1918 - 1940). Autoreferat, Ch.,S.n., 2002.

5. Literatura şi Arta , Chişinău, 31 octombrie1991, P.7.

6. Păcurariu, Mircea. Basarabia. Aspecte din

istoria Bisericii şi a Neamului rom ânesc ,Iaşi, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei,1993.

7. Idem. Dic ţ ionarul teologilor rom âni , Bucu-reşti, Ed. Univers enciclopedic, 1996.

8. Presa basarabean ă de la î nceputuri p ân ă î n anul 1957 . Catalog, Chişinău, Ed. Epigraf,2002.

9. Ţepordei, Vasile. Amintiri din Gulag ,

Bucureşti, Casa editorială pentru turism şicultură ABeona, 1992.10. Idem. Drumul Golgotei , Bucureşti, Ed.

Eminescu, 1995.

Un polemist necruţător şi intratabil



38

Fghdfgjghjljhklhjk;/k;l/’l;

n fondul de carte veche / rară al Bibliotecii

Universitare bălţene se află colecţiaTorouţiu integral, toate cele 13 volume deStudii şi documente literare, apărute

î ntre anii 1931 - 1946 la Editura Institutul de ArteGrafice “Bucovina ” I.E.Torouţiu.

Cine a fost acest cărturar bucovinean şi ce urme alăsat el î n cultura română?

Cercetătoarea Oltea Prelucă men-ţionează: “Ilie E. Torou ţ iu, erudit c ăr-

turar bucovinean, a fost una dintre cele mai generoase şi mai pildui- toare personalit ăţ i ale istoriei noastre din prima jum ătate a secolului trecut, figur ă marcant ă a vie ţ ii culturale rom âne şti interbelice despre care, din nefericire, doar pu ţ in ă lume mai ştie c î te ceva…”

Ilie E.Torouţiu s-a născut la 17.

06. 1888, la Solca, î ntr-o familie deţărani săraci, a făcut liceul la Su-ceava, iar studiile universitare laCernăuţi şi î n Germania, unde a şirămas asistent universitar la Frank-furt-am-Main (1911 - 1913). Revenit î n Bucovina, este concentrat şi reformat la î nce-putul războiului mondial (1914), apoi se refugiază î nRomânia, pentru a se ală-tura celorlalţi bucovineni

care militau pentru dezrobirea provinciei. Activează î n calitate de profesor de germană la Liceul “Dimitrie

Cantemir ” din Bucureşti. Îşi face ucenicia la o ti-

pografie mică, fiind colaborator al Revistei Bu- covinei (revistă cu profil enciclopedic), ca mai t î rziu,acest om î ntreprinzător, idealist, profund şi munci-tor, să ajungă să-şi conducă noua sa tipografie“Bucovina ”.

A debutat, î n 1911, cu o culegere de folclor A fostodată, a efectuat traduceri, apoi “cu arm ătura temeinic ă a forma ţ iei sale filologice de tip german, Torou ţ iu s-a

consacrat la î nceput elabor ării unor studii de economie statistic ă, dic ţ ionare,continu î nd cu luc-r ări de istorie literar ă,cu preciz ări, rec-tific ări despre scriitori diver şi şi inegali ca valoare, l ămuriri istoriografice oneste, cercet ări comparativiste de acribie uni-versitar ă (circula ţ ie de motive, influen ţ e, rela ţ ii î ntre german ă şi rom ân ă î ndeo-sebi)”.

(Valentin Chifor î n Dicţionarul scri-itorilor români, R - Z, Buc., 2002, pp.585 - 586) E recepţionat drept un“polemist necru ţător şi intratabil ” care “a surpat glorii şi glorii literare ” (ConstantinCubleşan). O simplă enumerare a celor

mai im-portante scrieri ale sale e î n stare să justifice, să argumenteze alegerea sa, la 26 mai1936, î n ca-litate de membru - corespondent al

Academiei Române: Oameni şi cărţi (Solca, 1914), Carmen Sylva î n literatura română (Cernăuţi,

Un polemist necruţător şi intratabil –I.E.Torouţiu

Motto: Î ntr-adev ăr, originalitatea universului const ă

î n marea sa dezordine, ordonat ă de necesitate .Gheorghe S îrbu

Natalia LUNIC, şef oficiu

1924), Im-manuel Kant î n filosofia şi literaturaâ ă (B i ) M d i l

După cum putem observa, Torouţiu va activa î n



39

română (Bu-cureşti, 1925), Modernismul:Simbolism – im-presionism – expresionism(Bucureşti, 1924), Heinrich Heine şi heinismul î nliteratura româ-nească (Bucureşti, 1930), Hermann Sudermann î n literatura românească

(Bucureşti, 1930), Her-mann şi Dorothea –Enăchiţă Văcărescu. Pagini din monografiaGoethe (Bucureşti, 1931), Pagini de istorie şicritică literară (Bucureşti, 1931).

Opera sa de bază răm î ne î nsă a fi seria de Studiişi documente literare î n 13 volume, circa 8000 depagini, colecţie care se află zilnic la î ndem î nacititorului bălţean. “Anume dup ă apari ţ ia primului volum din Studii şi documente literare, subliniază

Oltea Prelucă, numele lui Torou ţ iu va fi mai des vehiculat de filologii rom âni ce-i vor recunoa şte meritele acestui harnic şi t ăcut muncitor î n gr ădina cuvintelor .” Astfel, î n toamna lui 1931, Perpessiciussemnala î n Cuv î ntul din 26 noiembrie apariţia unui,,î nceput de fapt ă editorial ă de la care istoriografia rom âneasc ă are numai bine de a şteptat ”, autorulfiind apreciat analogic, drept ,,un Hurmuzache al celor literare, de extensiunea şi importan ţ a celui

istoric.” “I.Torou ţ iu , remarcă Zigu Ornea, a fost î ntotdeauna m î ndru de posibilitatea public ării registrului con ţ in î nd procesele - verbale ale Junimii” .

Aceeaşi Oltea Prelucă livrează informaţii pre-ţioase despre structura alesului cărturar: “Chiar de la stabilirea sa î n Bucure şti, î nt î i ca profesor la Liceul ,,Cantemir Vod ă”, ca proprietar de libr ărie,apoi de tipografie şi î ntemeietor al Institutului de Arte Grafice ,,Bucovina”, Ilie E. Torou ţ iu va dovedi,

pe de o parte, o ambi ţ ie ie şit ă din comun pentru a- şi asigura un loc al s ău î ntr-o lume care-l privea ca pe un str ăin, pe de alt ă parte, o loialitate statornic ă pentru bucata lui de ţ ar ă şi pentru oamenii acesteia, casa lui fiind gazd ă primitoare pentru buco- vinenii ajun şi, pentru cine ştie ce pricini î n capital ă,iar editura şi tipografia lui d î nd posibilitatea afirm ării unor condeie ale pribegilor din ţ ara fagilor, al ături de lucr ări ale unor nume cunoscute şi apreciate î n

peisajul literar rom ânesc ”.

mai multe direcţii, dăruindu-se cu trup şi suflet ac-tivităţilor de editor, publicist, istoric literar, folclorist. Î nsă î nainte de toate, cum spune pe bună dreptateN. Georgescu, I.E.Torouţiu este “unul dintre ultimii filologi cu retoric ă de la noi ”, devenit un emines-

colog temerar. A comentat poeziile eminescienepreconiz î nd editarea unui volum cu titlul Exegezaeminesciană, cu subtitlul Poeziile antume dinpunct de vedere filologic. E o “cercetare supl ă a sa, spectaculoas ă, incitant ă chiar sub aspect metodic, scris ă alert, u şor de receptat ”. (N.Georgescu)I. E. Torouţiu este unul dintre “cei ce s-au apropiat de opera lui Eminescu şi au aprofundat studiul acesteia ”. Nu s-a putut trece peste contribuţiafundamentală a lui I.E.Torouţiu adusă î n editareaoperei eminesciene. “Contribu ţ ia critic ă a lui I.E.Torou ţ iu la discutarea edi ţ iilor lui Eminescu de p î n ă la el , menţionează C. Cubleşan, este de o î n- semn ătate fundamental ă, nu numai pentru editarea de aici î nainte a textelor eminesciene, ci pentru î n ţ elegerea ideatic ă a acestora din punct de vedere filologic”. Iar Perpessicius susţinea că I.E. Torouţiueste “ultimul cuv î nt î n materie de editare a textului

eminescian ”.Pentru unii contemporani, precum Pompiliu Con-

stantinescu, Tudor Vianu, Torouţiu a fost publicist î nainte de toate, căci a colaborat la diverse publi-caţii ale timpului, cu precădere de profil lingvistic şiliterar. Conduce efectiv revista Floarea Soarelui (1927 - 1929), “revist ă de influen ţă cultural ă ior- ghist ă, î n impecabile condi ţ ii grafice şi cu colabor ări de ţ inut ă (L.Papuc). La 1 ianuarie 1939, devine

directorul celebrei reviste Convorbiri literare.Conduce publicaţia î ntre anii 1939 - 1944, operioadă extrem de grea, care va marca durerosexistenţa î ntregii fiinţe româneşti. Va î nchina aces-tei reviste tot sufletul şi resursele sale financiare.Din toate c î te le-a realizat, se poate vedea cuclaritate că a fost un om harnic şi perseverent. Subdirecţia sa apar mai ales studii de istorie literară,majoritatea referitoare la foştii membri ai ”Junimii”.

“Cu o bogat ă activitate publicistic ă, polemist de

temut î n perioada interbelic ă, consemnează OlteaP l ă ti ă t d ă i li i

rom âne pe noi coordonate, despre cei care, prin t d i d l t l fi t i



40

Prelucă, va continua s ă traduc ă şi va realiza importante lucr ări de literatur ă comparat ă, aplec î ndu- se mai ales asupra influen ţ elor germane î n literatura şi filosofia rom ân ă”. Aprecierile aparţin î nd profe-sorului Carlo Tagliavini, de la Universitatea din Bo-

logna, care primise cărţile lui Torouţiu (monografiiledespre Heine şi Sudermann) s î nt semnificative î nacest sens: ,,…mi se pare c ă lucr ările domnului Torou ţ iu s î nt î ntre cele mai bune cercet ări de literatur ă comparat ă.” Va fi supranumit “Merituosulpopularizator de literatură germană”, căci Toro-uţiu ne-a dat şi traduceri din Hebbel, Grillparzer şiAnzengruber (Gallia Tudor). Apreciind că ,,domnul I.E.Torou ţ iu restabile şte sau stabile şte pentru î nt î ia

dat ă o serie de percepte pentru studiile literare ”, P.Iroaie consideră: ,,Literatura rom ân ă şi str ăin ă,î ndeosebi cea german ă, î i ofer ă un abundent material comparativ din confruntarea c ăruia reies tr ăs ăturile caracteristice ale fenomenelor literare .”

N. Georgescu afirmă că I.E. Torouţiu este “unul din marii mentori ” ai culturii române. Lucrarea saStudii şi documente literare, realizată î n colabo-rare parţială (numai primul volum) cu bibliograful

român Gh. Cardaş, a devenit o lucrare indispen-sabilă istoriei literare. "Erou civilizator " al culturiiromâneşti tradiţionale, Torouţiu, prin cele 13 tomurimasive de Studii şi documente literare, respectivcorespondenţa junimiştilor şi sămănătoriştilor, cunote, comentarii şi indici, reprezintă proba sac-rificiului unei vieţi de cărturar. Colecţia Studiilor…era considerată istorică deja î n 1936. Perpessicius onumea “…oper ă cu perspective de monumen-

talitate ”. Similară este şi aprecierea posterităţii: “Cel mai mare merit al lui Torou ţ iu î n cultura rom ân ă r ăm î ne î ns ă publicarea, î n treisprezece volume, a colec ţ iei ,,Studii şi documente literare” , circa 8 000 de pagini care cuprind coresponden ţ a mem- brilor ,,Junimii” şi pe cea a ,,S ăm ă-n ătorului”,î nso ţ ite de cuprinz ătoare şi judicioase note şi comentarii ale autorului, menite s ă scoat ă la lumin ă adev ărul despre oameni şi fapte care au fost,

despre o epoc ă de a şezare a statului şi culturii

truda şi cu sudoarea lor, au arat pe ogorul sfintei limbi rom âne.” (Oltea Prelucă)

Pentru a afla c î t mai multe despre un secol anu-me, cercetătorul literar apelează la toate mărturiilepe care le poate oferi epoca dată. “Memoriile, con-

sideră Z. Ornea, constituie [aproape] î ntotdeauna şi un inestimabil instrument de lucru, o carte de referin ţ e mereu î n m î na cercet ătorilor .” Î nsă pentru aevita subiectivitatea, apărea necesitatea publicăriiunor documente veridice. “P î n ă î n 1933, c î nd Torou ţ iu a publicat caietele cu procese - verbale ale Junimii, redactate de Xenopol, amintirile lui George Panu erau utilizate ca principal mijloc de informare ”(Z. Ornea). Aceste amintiri, precum şi alte docu-

mente fac posibile diverse unghiuri de vedere alediferitor contemporani ai epocii şi ne permit, prinasamblarea lor, să ne formăm o imagine completă asupra unor realităţi ale trecutului. Utilitatea acestorstudii răm î ne a fi, astfel, de necontestat pentru oricecercetător literar care vrea să-şi construiască opărere despre epoca î n care au activat astfel decercuri literare ca Junimea cu personalităţi mar-cante, care au reuşit să impună spiritul critic şi

polemic al perioadei respective din istoria literară română. “Materialul pus la î ndem î na istoriei literare ,afirmă P. Constantinescu, e at î t de pre ţ ios, î n unele laturi, î nc î t din el se poate alc ătui o î ntreag ă monografie asupra Junimii ”.

Studiile… pot fi î mpărţite, după părerea lui Per-pessicius, î n două serii: din prima fac parte primeleşase volume î n care se conţine informaţia referi-toare la epoca Junimii , precum şi volumele al IX-

lea şi al XI-lea. Materialul documentar este binestructurat: fiecare volum conţine corespondenţaunei personalităţi sau a unei perioade de timp, cunotele de rigoare şi cu un indice model. Fiecarevolum posedă indicaţia precisă despre informaţiacuprinsă î n volumele anterioare şi despre cea careva fi inserată î n volumele preconizate pentru edi-tare. Structurarea perfectă permite aflarea materi-alului necesar î n scurt timp, iar aspectul de arhivă al

Studiilor…incită interesul pentru lectură. Î n r î ndurile

acestor Studii… se î nt î lnesc păreri şi opinii, portreteşi imagini conturate pe fundalul unor schimbări

regularitate aceste documente.C



41

şi imagini conturate pe fundalul unor schimbăriliterare; î n faţa ochilor se derulează filmul unei epociapuse, cre î nd senzaţia unei vecinătăţi imediate.

Perpessicius considera că ,,opera oric ărui autor se lumineaz ă prin cunoa şterea condi ţ iilor de labo-

rator î n care a fost distilat ă”, volumele din Stu-dii…av î nd tocmai această utilitate primordială, de aspori valoarea ,,c î nd poemul sau nuvela se v ăd î nflorind ca nuf ărul din n ămol.” Vorbind despre cali-tatea muncii celor doi, la apariţia primului volum,Perpessicius remarcă faptul că ,,volumul î ntrune şte toate condi ţ iile unei lucr ări moderne, mai exact occidentale. Profunziune de note explicative şi indice sistematic, u şor maniabil, completeaz ă meritele

acestei lucr ări şi-i dau toate atributele unui veritabil instrument de cultur ă”, semnal î nd ,,cu toat ă defe- ren ţ a r î vna şi utilitatea colec ţ iei…”. Toţi cei care aucomentat lucrările lui Torouţiu au remarcat exce-lenta documentare şi imparţialitatea sa.

Volumul al VII-lea al Studiilor…, î nt î iul din seria adoua (serie care inserează şi volumele al VIII-lea, alX-lea şi al XII-lea), expune corespondenţa lui N.Iorga î ntre anii 1890 - 1934. Volumul dispune de o

introducere de peste 100 de pagini î n care esteexpusă doctrina şi amploarea mişcării Sem ăn ă- torului , complet î nd cu informaţii biografice perso-nalitatea unora dintre corespondenţii lui N. Iorga,animatorul acestei mişcări. Ideea vehiculată, asupracăreia se insistă î n introducere, este măsura î n careSem ăn ătorul îşi datorează faima lui N.Iorga.

Valoarea Studiilor…, după părereaautorului î n-suşi, constă, mai î nt î i de toate,

î n ilustrarea adevă-rului istoric, prezentareade documente autentice şi nu amintiritrecute prin prizma subiectivităţii (Vezi:Introducerea la vol. al IV-lea al Studiilor…,1933, pp. XCII-XCIV). Aceasta era şipărerea contem-poranilor şi a posterităţii,care, deşi a dat uitării per-sonalitatea

alcătuitorului şi editorului, a utilizat cu

“Coresponden ţ a junimi ştilor, menţionează Al. Zub, ofer ă veritabile autobiografii spirituale, peste care nu se poate tre-ce.Multe din scrisorile junimi ştilor, confesive,

po-lemice sau simplu documentare, trebuie conside-rate ca ţ in î nd de oper ă. Eminescu,Slavici, Maio-rescu, Negruzzi, Duiliu Zamfirescu s î nt virtuo şi ai geniului,scrisorile fiind adesea invocate la Junimea ca surs ă documentar ă” (Al.Zub Junimea: implica ţ ii istoriografice 1864 - 1885 . –

Iaşi, 1976. – p. 127 - 128). Prin Studii… sepoate păşi dincolo de simpladocumentaristică. Studiile… s î nt o “arhiv ă bio-grafic ă, pe temeiul c ăreia at îţ ia dintre scriitorii no ştri apar î n adev ărat ă şi avantajoas ă fizionomie literar ă”(Perpessicius). Prin prizma acestor mărturiiale se-colului se î nfiripează o imagine mai

mult sau mai puţin completă. “Din h î rtii moarte şi uitate , cum bine spune ScarlatPreajbă, dl Torou ţ iu a f ăcut fiin ţ e vii,tr ăitoare, c ăci le-a dat via ţă.”

Pornind de la premisa că amănuntele din viaţaunor personalităţi, cu tot caracterul temporalităţii lor,pot conduce la revelarea unor adevăruri ce potscăpa altfel celor mai atente cercetări, cu ajutorul

unor scrisori din Studii… autorul descoperă influ-enţe ale filozofiei engleze (Buckle, Latus, Draper)sau germane (Schopenhauer, Kant, Jasche) î ncultura română. ,,Iat ă deci şi ceva despre viziunea static ă a Studiilor şi documentelor literare, studii pe care unii le pot crede utile numai pentru valoarea bibliografic ă şi istoric ă a lor. Nu, scrisorile pe care I.E. Torou ţ iu le-a intitulat Studii şi documente literare şi pe care dsa le-a î nso ţ it de sute de note

deosebit de pre ţ ioase pentru informare, precizia şi bog ăţ ia lor de am ănunt au şi un cuprins vast de idei

ce se pot laolalt ă rela ţ iona şi care pot constitui, cum am văzut elemente de valoare pentru o cunoaştere

timaşă, Paginile… ne î nfăţişează două categorii decercetători:



42

am v ăzut, elemente de valoare pentru o cunoa ştere static ă a lor ” (Iosif Brucăr).“Studiile torou ţ iene remarcă M. Golea, au vigoare, retorism, parfum de epoc ă.”

După parcurgerea primelor trei volume ale colec-

ţiei, Camil Petrescu considera că documenteleprezentate ,,completate cu un imens bagaj de note,[din] aceste 1000 de pa-gini se citesc cu interesul şi agrementul unui roman, at î t de bogate sunt î n lucruri şi î nt î mpl ări dintr-o î ntreag ă epoc ă.” Impresionat de calitatea materialului lecturat, ro-mancierul apreciază că ,,aceste volume din Studiişi documente literare sunt de altfel caracteristice pentru o mentalitate, aceea de c ărturar rom ân ”.

“Importan ţ a acestor Studii şi documente literare şigradul de utilitate la care au r ăspuns î l pot dovedi nenum ăratele, aproape zilnicele referin ţ e…de istorie literar ă”, (Perpessicius), referinţe care se fac p î nă î nprezent, căci graţie acestei colecţii at î tea “…din tainele obscure ale istoriei Junimii s-au l ămurit ”,taine ale “trecutului nostru literar ”. Pentru un cerce-tător de istorie literară colecţia are valoare, prezintă interes î ndeosebi, căci nu poţi păşi peste simpla şi

at î t de banala documentaristică î n studiul opereiunui scriitor, î n pătrunderea esenţei culturale a uneipersonalităţii. Î n 1934 lui I.E. Torouţiu i s-a acordatpremiul ,,Ştefan I. Costacopol” pentru critică cu luc-rarea Studii şi documente literare.

Anul 1936 aduce literaturii române volumul Pa-gini de istorie şi critică literară pe care I.E.Torouţiu î l scoate î n propria tipografie. Unul dinexemplarele acestei cărţi ieşite de sub teascurile

tipografiei torouţiene se păstrează î n fondul de carterară al Bibliotecii Universitare “Alecu Russo ” dinBălţi, fiind disponibil filologilor, actualilor şi viitorilorcritici literari. Cele 272 de pagini reiau articoleapărute î n presa treizecistă, dovadă a perseverenţeiincurabilului polemist. Rod al unor sistematice şiverificate studii şi cercetări făcute de-a lungul tim-pului, temeinic argumentate cu documente pentrucolecţionarea cărora a dat dovadă de pasiune pă-

cercetători:1. pe de o parte, cei aplecaţi asupra studiului mi-nuţios, care-şi verifică repetat orice informaţie, care-şi demonstrează cu argumente de netăgăduit oriceinformaţie, care se bucură pentru stabilirea fiecărei

date sau fiecărui nume ce pot face lumină î nhăţişurile vieţii şi operei celor pe care-i studiază;2. pe de altă parte, onestul bucovinean scoate laiveală pe cei care ,,utilizeaz ă osteneala altor cercet ători f ăr ă ca s ă citeze ” (P.Iroaie), caremistifică (ca G.Panu) ori plagiază (ca G.Călinecu) î nmodul cel mai evident.

Făc î nd Critica criticii româneşti, o recenzie aPaginilor…, Petru Iroaie dovedeşte o caldă sim-

patie pentru acest ,,om al preciziei, izvoditorul de documente şi studii literare [care] confrunt ă edi ţ iile cu manuscrisul ori de c î te ori s-ar isca vreo umbr ă de ne î nredere .” Căci I.E.Torouţiu î ntotdeauna pledapentru o “c î t mai autentic ă prezentare a realit ăţ ii istorice ”, acesta fiind crezul î ntregii sale vieţi. P.Iroaie sesizează nemulţumirea literatului faţă de,,n ăp ădirea literaturii de imoralitate ”, determinată despiritul mercantilist precum şi superficialitatea unor

intelectuali care ,,bagatelizeaz ă istoria literar ă”. Sesimte, de asemenea, amărăciunea recenzorului, iz-vor î tă din modul superficial de abordare a cercetăriia unor literaţi români: ,,at î ta incon ştien ţă şi in- corectitudine…”. P. Iroaie aduce la cunoştinţa citi-torului care nu a intrat î n posesia volumului cazurilede falsificare a adevărului istoric, de plagiat gro-solan: ,,Î ncolo, d.C ălinescu plagiaz ă curent, î mp ău- n î ndu-se cu osteneal ă şi î n ţ elepciune str ăin ă...”

Î n scrierile lui P. Constantinescu, personalitatea luiTorouţiu revine î n permanenţă, fiind menţionat fie caeditor, fie ca autor al unor lucrări, de atenţie maispecială bucur î ndu-se Pagini de istorie şi critică literară, criticul remarc î nd obiecţiile făcute mono-grafiei lui G. Călinescu. Î n tradiţia consacrată de arecepţiona viaţa şi opera lui M. Eminescu, prin priz-ma viziunii lui G. Călinescu, putem găsi opiniile unuieminescolog considerat î ncepător la vremea sa.

Substanţială este şi analiza făcută operelor critice

ale lui G.Călinescu Via ţ a lui Mihai Eminescu şiOpera lui Mihai Eminescu De fapt sînt nişte atacuri

tudinea lui I.E. Torouţiu dacă nu uităm că apărareaintereselor naţionale a fost temelia activităţii tuturor



43

Opera lui Mihai Eminescu . De fapt, s î nt nişte atacuridrastice, G.Călinescu fiind î nvinuit de plagiat şiironizat pentru lipsa de originalitate: “Utilizarea materialului din lucr ările altora f ăr ă m ărturisirea precis ă, iar ăşi nu-i ceva nou ”. (Pagini de istorie şi

critic ă literar ă, 1936, p.146) Este luată peste piciorfrivolitatea acestui elev al “profesorului model de corectitudine…Vasile P ârvan ”, care declară “cu oseninătate ilariantă: “n-am g ăsit de cuviin ţă a cita ”,trimiţî ndu-te la bibliografia eminesciană”. (idem,p.147 - 148) Criticul pune la î ndoială cu î ndrăznealaspecifică acestui bucovinean călit prin î nfruntareagreutăţilor, toate faptele care nu-şi găsesc cofirmare î n vreun document scris sau care par a fi nereale.

Torouţiu, fiind un ,,om al preciziei ” (P. Iroae) î naintede toate, î l î nvinuieşte pe G. Călinescu că neglijează faptele atunci c î nd “exist ă materialul precis ”. Analiz î nd momentele ce ţin de latura erotică a vieţii lui M. Eminescu, criticul opune studiuluicălinescian observaţiile altor contemporani, cum arfi cuvintele lui I. Slavici din “Amintiri” , observ î nddiferenţa tranşantă î n expunerea faptelor de cătrecei doi. Î n final, Torouţiu concluzionează: “biograful

î l smulge pe poet şi-l transpune î n epoca noastr ă”(idem, p.157), altfel spus î l demitizează. Î n D. Murăraşu: “Naţionalismul lui Eminescu”

I.E. Torouţiu face o caldă şi argumentată recenzieacestei lucrări, apreciind ,,imensitatea muncii depuse de cercet ător” , ,,munca trudnic ă” din care aales tot ce era mai elocvent, precum şi metodelefolosite: ,, Î n ce prive şte metoda, renun ţî nd la es- tetismul nebulos şi dispre ţ uitor de date precise, şi la

istorismul care se î ngr ăde şte cu date f ăr ă s ă ţ in ă seama de frumuse ţ ea scrierilor, dl Mur ăra şu, a şa cum î i dicta î nsu şi bunul sim ţ , a î n ţ eles c ă are s ă se ocupe de o oper ă din care o parte este poezie determinat ă de anume î mprejur ări, iar alt ă parte proz ă politic ă remarcabil ă, care, dac ă şi azi se cite şte cu pl ăcere, e numai fiindc ă afar ă de idee se g ăse şte î n ea suflu liric şi expresie, adec ă ceea ce se nume şte valoare literar ă.” ( Pagini de istorie şi

critic ă literar ă, 1936, p. 122) Este firească ati-

intereselor naţionale a fost temelia activităţii tuturorintelectualilor români, veniţi dintr-o lume î n caresentimentul patriotic era mai puternic antrenat.

Consider î nd că ,,criticul nare voie s ă iscodeasc ă

dup ă cum î l taie mintea, ci datoria sa este s ă studieze documentar literatura şi istoria literar ă”,

6. Perpessicius. Opere: men ţ iuni critice î n 7 vol.,Buc., 1971.



44

ş ,P.Iroaie apreciază că ,,î ntrunind aceste calit ăţ i,cartea d-lui Torou ţ iu e una din cele mai frumoase şi mai juste opere de critic ă literar ă ce s-a scris la noi.”Răm î ne ca cititorul, at î t cel contemporan cu

Pagini… şi Critica criticii literare, c î t şi cel care,privind de la distanţă de aproape trei sferturi deveac, să observe că ,,exactitatea, controlul şi obiec- tivitatea care se desf ăşoar ă din prima p î n ă la ultima pagin ă, detaliul şi ansamblul fenomenului literar din cartea aceasta î l situeaz ă pe d. I.E. Torou ţ iu printre pu ţ inii ( Şi c î t de pu ţ inii!) veritabili critici rom âni.”

Paralel cu articolele polemice din Pagini de is-torie şi critică literară (antrenante şarje anti - Căli-

nescu, anti - Arghezi, anti - Ciorănescu ori anti -S î nGiorgiu) î n care-şi apără cu argumente solideideile, I.E. Torouţiu îşi va continua activitatea deharnic şi generos colecţionar. Bogata sa activitatede profesor, traducător, publicist, istoric şi criticliterar, folclorist, autor de studii sociologice, tipograf,academician, patron şi mecenate, filantrop, spirit de î naltă cultură, dar şi de rară iniţiativă şi energiepractică, strălucit reprezentant al idealismului real

pe care î l preconiza î ncă de student, crainic alculturalităţii şi vredniciei bucovinene,[…]nu e î n-deajuns studiată. “E o culme str ălucit ă la care s-a ri- dicat omul acesta prin vrednicia proprie, prin energie şi talent, adev ărat selfmade man î n î n ţ elesul cel mai propriu, cel mai curat al cuv î ntului.”

Bibliografie:

1. C. Cubleşan. Eminescologul temerar I.E.Torou ţ iu // Dacia literară, 2004, nr. 6, p. 23 - 26.

2. L. Papuc. I.E. Torou ţ iu fa ţă î n fa ţă cu N.Gane // Dacia literară, 2003, nr. 4, p. 19 - 20.

3. L. Papuc. I.E. Torou ţ iu – 50 de ani de la moarte // Convorbiri literare, 2003, nr. 12, p. 84.

4. G. Răduică, N. Răduică. Dic ţ ionarul presei ro- m âne şti (1731 - 1918), Ed. Ştiinţifică, Buc., 1995.

5. Al. Zub. Junimea: implica ţ ii istoriografice 1864- 1885 . – Iaşi, 1976.

7. Iosif Brucăr. Filozofia î n Studii şi Documente literare , î n ,,România literară”, nr.70 din 17 iunie1933, p.III. 83.

8. Oltea Prelucă. Un om î n furtun ă: Ilie Torou ţ iu î n revista Agero , revistă pe internet a AsociaţieiGermano – Române.

9. D. Vatamaniuc. I.E. Torou ţ iu, exeget al edi ţ iilor poeziei eminesciene // Bucovina literară, 2003,№1(143), p.1,5.

FORMARE PROFESIONALA



45

Asocia ţ iile exist ă pentru a servi pe membrii s ăi

(Ghidul IFLA)

Elena HARCONIŢA, Ludmila COSTIN, director general B Ş USB directorul Bibliotecii USAM

FORMARE PROFESIONALA

D e regulă, la î nceputul fiecărei luni sep-tembrie, bibliotecarii din î nvăţăm î ntulromânesc se î nt î lnesc î n una din biblio-tecile universitare din Ţară, pentru a pu-

ne î n discuţie şi a găsi căile de soluţionare amultiplelor probleme profesionale. Î n 2005, cea de-a XVI-a Conferin

ţăNa

ţional

ăa Asocia

ţiei Bi-

bliotecarilor din Î nvăţăm î nt şi-a desfăşurat lucrărilela Petroşani şi a luat î n dezbatere un subiectamplu: Cooperarea interbibliotecar ă î n context european. O echipă formată din 12 bibliotecari,ghidaţi de directorul Luminiţa Danciu (BibliotecaUniversitară, Petroşani), au asigurat cele mai priel-nice condiţii (inclusiv şi prin acumularea spon-sorizărilor de la 27 organizaţii / instituţii, printrecare se numără Romdidac, Books Unlimited,ExLibris, EBSCO ş.a.) pentru toţi cei 150 departicipanţi, sosiţi din Ţară şi din străinătate. La î ntrunire au participat delegaţii străine din Da-nemarca, Ungaria, R. Moldova. Din componenţadelegaţiei noastre au făcut parte: dna LudmilaCostin, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor, dnaClaudia Balaban, directorul Bibliotecii Naţionalepentru Copii “Ion Creanga” (primul preşedinte alAsociaţiei Bibliotecarilor din R. Moldova) şi dnaElena Harconiţa, directorul Bibliotecii Universităţii

de Stat "Alecu Russo " din Bălţi, membru al Bi-roului ABRM.

La Conferinţă au participat managerii superioridin bibliotecile universitare şi preuniversitare de î nvăţământ, responsabili de activitatea bibliotecilorde la Ministerul Culturii şi Cultelor, preşedinţi ai

secţiunilor profesionale din cadrul Asociaţiei Na-ţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice(ANBPR), Asociaţia Bibliotecarilor şi Documen-tariştilor din Bucureşti (ABIDOB), Asociaţia Bibli-otecarilor din Biblioteca Naţională a României(ABBNR), reprezentanţi ai autorităţilor publice lo-cale, ziarişti.

Este foarte important că au acceptat invitaţiareprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării,Secretarul de Stat, dl Jozsef Koto, care a răspunsla un şir de î ntrebări adresate de către membriiABIR, precum şi dna Carmen Bitir – Istrate,consilier pentru probleme de biblioteci. Ne-ambucurat pentru colegii noştri, care sunt diriguiţi î ncadrul ministerului de un factor de decizie care aactivat anterior î n sistemul bibliotecar şi se arată sensibilă şi disponibilă la soluţionarea operativă şicompetentă a dificultăţilor î nt î mpinate de cătrebibliotecari.

Directorul Bibliotecii Centrale Univer-sitare din de taxare a serviciilor şi a nerespect ării termenelor de restituire a publica ţ iilor î mprumutate (Monitorul



46

Bucureşti, dl Mircea Regneală, preşedintele ABIR, î n raportul privind activitatea Consiliului deConducere î n perioada septembrie 2004 – august2005, s-a referit succint la principalele activităţiorganizate de ABIR î n vederea rezolvăriiproblemelor existente. Difi-cultăţile cu care seconfruntă colegii noştri din România se aseamănă mult cu ale noastre, şi anume: finanţareainsuficientă a informatizării, bu-gete austere pentrucompletarea colecţiilor, pro-bleme legislative,situaţia precară a bibliotecilor şcolare, salarizareainadecvată şi statutul social modest albibliotecarului. Bibliotecile, mai ales cele şcolare,nu se pot integra pe deplin î n procesul de instruiredin motivul finanţării inadecvate şi indiferenţei cucare s î nt tratate de către autorităţile locale.Formarea profesională se află î ntr-o situaţie gravă,susţine dl Regneală: „Inexisten ţ a unor forme institu ţ ionalizate pentru formarea de baz ă a bibliotecarilor cu studii medii, de exemplu, al c ărui procent, î n ansamblu, este de circa 35 la sut ă din

totalul bibliotecarilor din î nv ăţăm î nt; absen ţ a oric ăror programe de formare continu ă pentru toate tipurile de bibliotecari, din 1990 p î n ă ast ăzi,toate acestea continu ă s ă aduc ă importante prejudiciii profesiei noastre” .

Printre succesele anului se numără şi adoptareaunor norme şi regulamente privind funcţionareasistemului de biblioteci, precum: ”Modific ările la Legea bibiotecilor şi Metodologia de recuperare a

documentelor pierdute, distruse ori deteriorate şi

Oficial al Rom âniei, partea I, nr. 701 din 3 august 2005)”. Un alt succes al colegilor noştri este apa-riţia primului număr al Revistei rom âne de biblioteconomie şi ştiin ţ a inform ării , continuatoarea

Buletinului ABIR , colecţia căruia, din 1997 p î nă î n2004, a fost digitizată pe un CD ce conţine textulintegral a 324 de articole publicate î n cele 26 denumere ale Buletinului .

Aceste două importante documente au fost lan-sate, î n cadrul lucrărilor Conferinţei, de către Ro-bert Coravu, secretarul general al ABIR-ului, di-rector - adjunct la BCU Bucureşti.

O deosebită performanţă a bibliotecarilor uni-

versitari români este unirea î ntr-o reţea a 4 bib-lioteci universitare din Bucureşti, Cluj, Timişoara şiIaşi, ceea ce oferă cititorilor posibilitatea con-sultării cataloagelor bibliotecilor respective. Uninteres aparte a suscitat proiectul REM (Referinţeprin e-mail), un model de cooperare a c î torva bib-lioteci, punctul de acces (portalul) fiind plasat pepagina web a Bibliotecii Universităţii Dun ărea de Jos din Galaţi.

Un alt proiect, asupra căruia se lucrează inten-siv î n ultimii ani, este traducerea tezaurului fran-cez RAMEAU, ce va servi, credem, drept instru-ment de prelucrare şi regăsire a informaţiei nunumai pentru specialiştii din România.

Î n continuare, a fost propusă atenţiei partici-panţilor activitatea, de un an, a secţiunilor ABIR,

fiind remarcată atitudinea preşedinţilor faţă de re-

alizarea programelor stabilite, oportunitatea fac-torilor de decizie. A fost propusă, î n acest context,l ifi fi d d ă i



47

planificarea pentru fiecare an a doar două-treiobiective, care să fie realizate calitativ şi eficient. Afost trecută î n revistă şi activitatea Filialelor ABIR,menţionate fiind cele mai bune dintre ele, a fost

anunţată re î nscrierea î n IFLA, deoarece, din anul2000, ABIR nu mai este membru al acestei or-ganizaţii internaţionale.

A urmat î nm î narea premiilor şi diplomelor ABIR.Anual, î n urma unui concurs, s î nt acordate Pre- miile Nicolae Georgescu - Tistu şi Ioan Bianu .Pentru obţinerea fiecăruia dintre aceste premii,este nominalizat c î te un bibliotecar şcolar şi unuluniversitar. Premiul Dan Simonescu este acordat

unui student care a î nregistrat performanţe î ndomeniul bibliologiei şi ştiinţei informării şi ademonstrat reale aptitudini pentru investigaţii. Celmai bun conducător de filială s-a î nvrednicit dePremiul pentru management de Asocia ţ ie . Celormai consacraţi membri ai Asociaţiei le-au fostdecernate Diplome de Onoare , Diplome de fidelitate şi Diplomele ABIR . Î n continuare, s-au desfăşurat lucrările pe sec-

ţiuni, î n cadrul cărora au fost analizate rapoartelede activitate ale secţiunilor: Catalogare - Clasifi-care - Indexare; Biblioteci medicale; Periodice;Legislaţie de bibliotecă şi perfecţionare profesi-onală; Editorial; Informatizare; Achiziţie şi dezvol-tarea colecţiilor; Referinţe; Colecţii speciale, con-servare şi restaurare; Comunicarea documentelorşi î mprumutul interbibliotecar; Biblioteci şcolare şibiblioteci ale Caselor Corpului Didactic; Statistică

şi evaluare. Ultima din acest şir, deşi este o sec-ţiune nouă î n ABIR, a reuşit să stabilească un setde indicatori de performanţă pentru bibliotecile din î nvăţăm î nt.

Prin luările de cuv î nt, dezbaterile, intervenţiileparticipanţilor, toate de bună calitate, s-a făcut si-mţită o eficientă conlucrare dintre specialiştii dindiverse tipuri de biblioteci, o î nţelegere profundă asituaţiei bibliotecilor şi condiţiei bibliotecarilor î n

societate şi o dorinţă mare de a redresa situa î ia.

Şedinţa comună a Consiliului de conducere alABIR şi a preşedinţilor de secţiuni a finalizat cuadoptarea unui Proiect concret de activitate aABIR pentru anul 2006 (Amănunte vezi pe:htttp:// www.bcut.ro/abir/index.html) .

Programul celei de-a treia zi de activitate aprevăzut vizitarea obiectivelor turistice din Prislop,Densuş (biserica), Sarmisegetuza (muzeul şi sitularheologic), Castelul Sântămărie Orlea. Î n cele c î teva zile petrecute la Petroşani, am avut

prilejul să vedem modul î n care se activează la oconferinţă profesională, să simţim atmosferasinceră, recunoaşterea cu francheţe a progreselorşi deficienţelor î n cel de-al 16-lea an de activitate aAsociaţiei Bibliotecarilor din î nvăţăm î ntul româ-nesc, să urmărim manifestarea gradului de profe-sionalism al fiecărui delegat la această î ntrunire.

Le mulţumim mult, şi pe această cale, organi-zatorilor şi, î n mod special, dlui Mircea Regneală,pentru posibilitatea oferită şi nutrim speranţa uneicolaborări continuie cu ABIR î n vederea schimbului

de informaţii, a mai bunei cunoaşteri a experienţeişi a metodelor avansate de muncă.

Ce î nseamnă FRBR?:

o încercare de delimitare a noţiunilor

http://www.bcut.ro/abir/index.html)

http://www.bcut.ro/abir/index.html)



48

o ncercare de delimitare a noţiunilor Seminar interactiv, organizat de Biblioteca Central ă

Universitar ă din Bucure şti

Lina MIHALUŢĂ,şef Serviciu Catalogare, Clasificare

olectivul Bibliotecii Centrale Universitaredin Bucureşti, un important centru meto-

dologic şi de cercetare, participă la activităţi na-

ţionale şi internaţionale de analiză şi sinteză pro-fesională, promovează cercetarea ca principiumajor de activitate, iniţiază şi dezvoltă programe şiacţiuni de formare şi educaţie continuă î n domeniulbibliologiei şi ştiinţei informării. BCU este primamare bibliotecă universitară din România care aintrodus un sistem informatic integrat.

Sub egida Secţiunii de Catalogare – Indexare aABIR a instituţiei date a fost organizat, la 27 - 28

octombrie 2005, un seminar interactiv ce a luat î ndezbatere conţinutul documentului IFLA, intitulat“FRBR = Cerinţe Func ţ ionale pentri î nregistr ările Bibliografice ”. La seminar au participat un

grup de bibliotecari şi specialişti î n informare dinbibliotecile universitare: Biblioteca Centrală Uni-versitară, Bucureşti, Biblioteca Centrală Univer-sitară "Mihai Eminescu ", Iaşi, Biblioteca Univer-sităţii “Transilvania ”, Braşov, Biblioteca Metro-

politană din Bucureşti, IME România, CIMEC Bu-cureşti, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat“Alecu Russo ”, Bălţi.

Secolul XXI este unul al trasformărilor radicale î ndomeniul bibliotecar mondial, accentul pun î ndu-sepe procesul de catalogare. Noile tehnologiiinformaţionale impun o nouă revizuire a cerinţelor /

regulamentelor î n ce priveşe î nregistrările

bibliografice. La prima vedere, această activitatepare foarte simplă, dar î n realitate ea are ostructură foarte complicată. Nu î nzădar, cercetareaprofundă a documentului revine catalogării – unuldin cele mai dezvoltate compartimente din practicaşi teoria biblioteconomică.

Revizuirea Standardului IFLA (ISBD) a produs,atunci, o adevărată explozie, dar, î ntre timp, s-a

simţit nevoia imperioasă ca standardul î n vigoare

să fie reactualizat, av î nd-se î n vedere evoluţiaprocesului de catalogare.

Documentul este intitulat - FRBR (Functional Reguirements for Bibliographic Records = CerinţeFuncţionale pentru î nregistrările Bibliografice),traducerea î n limba română poate fi lecturată laadresa http :// www.cimec.ro/Metodologie/catalo-gare.htm#raport FRBR. Acest document asigură corespondenţa dintre Standardele familiei ISBD şiinclude toate tipurile de resurse. FRBR este, pe de

o parte, un proiect internaţional î n derulare privinddezvoltarea catalogării şi, pe de altă parte, ună l l l î t bă i f l t d

http://www.cimec.ro/Metodologie/catalo

http://www.cimec.ro/Metodologie/catalo



49

răspuns clar la unele î ntrebări formulate despecialiştii î n domeniu.

Prima zi, joi, 27 octombrie, 2005, î n sala GalA -

TECA (Galeriile Atheneele Cărţii), situată î n noul

edificiu Boema, şi-a ţinut lucrările seminarul.Programul celor două zile s-a dovedit a fi binestructurat, fiind abordate aspectele cele mai im-portante ale documentului pus î n discuţie. Î n primacomunicare, intitulată: Ce î nseamnă FRBR?: o î ncercare de delimitare a noţiunilor, Victoria Frâncu (BCU, Bucureşti, Preşedintele Secţiunii de

Catalogare – Indexare a ABIR) a făcut o trecere î n

revistă a aspectelor esenţiale ale documentului,accentul fiind pus pe faptul că FRBR este, î nprimul r î nd, un model = entitate-relaţie = şinicidecum numai un model de date. NoutateaFRBR, vizavi de FNAR (Functional Reguirementsand Numbering of Authorits Records = CerinţeFuncţionale şi numerotarea î nregistrărilor deautoritate), constă î n faptul că, faţă de cele 4 funcţiiale catalogului:

a g ăsi , a indentifica, a selecta , a obţine

materialul dorit, î n modelul FRBR esenţială estenevoia de informare a utilizatorului, deoarece î nacest model există posibilitatea găsirii documen-telor, dacă se cunoaşte subiectul acestora.

Spre deosebire de Principiiile de la Paris, undeerau neglijate necesităţile de informare ale utili-

zatorului şi se făcea diferenţa î ntre catalogareadescriptivă şi cea pe subiecte, î n FRBR această diferenţă se estompează. Principiile de la Frank- furt, elaborate î n 2004, con ţ in Declara ţ ia de Prin- cipii Interna ţ ionale de catalogare , î n care este

specificat obiectul noilor coduri de catalogare,precum şi de punctele de acces indispensabile î nregistrărilor bibliografice şi de autoritate, folosite

î n cataloagele de bibliotec

ă.

Î n comunicarea Olgăi Beşchea (BCU Iaşi)“Entit ăţ ile, obiectiv - cheie î n folosirea datelor

bibliografice ”, a fost dată o explicaţie pertinentă celor 10 tipuri de entităţi din modelul FRBR cureferinţe la relaţiile dintre acestea. Cele 10 entităţiFRBR s î nt structurate î n 3 grupe:Grupa I.

lucrare - o creaţie intelectuală sau artistică distinctă;

expresie - realizarea intelectuală /artistică a unei luc-

rări;

manifestare - î ncarnarea fizică a unei expresii, a unei

lucrări;exemplar - instanţa individuală a unei manifestări, for-

ma fizică.

Grupa a II-a.

persoan ă - un undivid;

colectivitate - o organizaţie / un grup de indivizi.

Grupa a III-a.

concept - o noţiune/idee abstractă;

obiect – un lucru material;

eveniment – o acţiune/ î nt î mplare; loc - un loc.

Aş dori să menţionez faptul că demersul ştiinţifica fost bine elaborat, fiind abordate î n detaliisemnificaţiile entităţilor. La fel de interesante aufost şi discuţiile care au urmat, av î nd î n prim-planproblema necesităţii unei clasificări terminologice.

Î n continuare s-a produs Gabriela Costea (Bib-

lioteca Universităţii “Transilvania” din Braşov),care deşi activează de puţin timp în bibliotecă a

electronic ă / ed. î ngrijit ă de Al. Condeescu; ed.Remus Cernea, Bucure şti: Muzeul Lit. Rom âne; Soc Culturală Noesis 2003



50

care, deşi activează de puţin timp î n bibliotecă, ademonstrat o pregătire deosebită. Domnia sa aabordat, cu mult profesionalism, subiectul Atri- bute (cap.4) al modelului FRBR. Din cele relatate,

putem menţiona că modelul FRBR este format dinentităţi, relaţii, atribute şi fiecărei entităţi i se aso-ciază un atribut. Î n general, atributele, aşa cum sedefinesc î n model, se î mpart î n două mari cate-gorii:

• atribute intrinseci (interioare) – exprimarea

entităţii î nsăşi;• atribute extrinseci (exterioare) – trimiteri la o

sursă externă. La fel, ele pot avea una sau maimulte semnificaţii sau chiar nici una.

După prezentarea schemei generale a relaţiilor şiatributelor entităţilor din model, au fost demon-strate două exemple: (Octavian Bologa: Via ţ a şi opera / ed. î ngrijit ă de Octavian C. Bologa.- S.l.: Psihomedia, 2005, şi Pas ărea de Foc / Igor Stravinsky, î n dou ă î nterpret ări) , ceea ce a

permis elucidarea unor neclarităţi ale atributelor şi

relaţiilor entităţilor. Doamna Gabriela Costea ne-aimpresionat prin compentenţa şi eleganţa discur-sului, oferind informaţii utile pe care urmează să levalorificăm î n activitatea de catalogare.

A urmat domnul Olimpiu Naicu (BCU Bucure-

şti), care a prezentat succint structura unui tezaurpoliierarhic de Farmacologie, un proiect realizatcurent. Subiectul comunicării a fost î n consonanţă cu cel discutat anterior (entitate, atribut, relaţie,

date), nefiind neglijate şi alte concepte utilizate lastructurarea acelui tezaur. O altă lucrare a doam-nei Victoria Frâncu, intitulată O abordare prac-tică a FRBR, impunea ideea că relaţiile prezen-tate î ntre entităţile utilizate se realizează numai la

nivelul lucrării. Drept exemplu elocvent afost evocat documentul Enciclopedia virtual ă Nichita St ănescu, resurs ă

Soc. Cultural ă Noesis, 2003 .

La finele zilei, a fost organizată o excursie prinspaţiile noi reconstruite ale Bibiliotecii. Noi, parti-cipanţii, am vizitat Sălile de lectură amplasate la

etajele. I, II, III, construite î ntr-un stil modern. Ne-a

reţinut atenţia Sala Internet, dotată cu 15

calculatoare performante î n care locurile suntdisponibile î n baza rezervării, Serviciul de res-

taurare a documentelor, care prin utilizarea teh-nologiilor de ultimă oră, redă cărţilor posibilitateade a fi iarăşi utilizate de cititorii mileniului trei.

Activităţile, preconizate pentru ziua a 2-a, vineri28 octombrie, s-au desfăşurat î n sala Metodică şiau î nceput cu un cuv î nt de salut al directorului

general al BCU, Bucureşti şi preşedinte al A.B.I.R.,dlui Mircea Regneală. Î n discursul său, domnia sa

a menţionat importanţa asectei întruniri profe-

debarasăm de conservatism şi să ne raliem lacerinţele tehnologiilor avansate de catalogare.În încheiere aş dori să mulţumesc mult colegilor



51

a menţionat importanţa asectei î ntruniri profesionale pentru permanenta actualizare a cunoş-tinţelor şi cunoaşterea tendinţelor şi scimbărilor î nprofesia de catalogator. La fel, domnul Regneală

şi-a anunţat sprijinul Asociaţiei Bibliotecarilor î ntrupublicarea î n volum, sub egida ABIR, a lucrărilorprezentate î n cadrul acestei î ntruniri, comunicări ceau abordat cu competenţă modelul conceptualpropus de grupul FRBR. A urmat trecerea î nrevistă a surselor bibliografice româneşti şi străine,o bibliografie FRBR şi alte surse FRBR prezente î nInternet. Serialul Cataloguing and Classification

Quarterly, vol.3, nr. 3-4 / 2005 este dedicatintegral subiectului FRBR, tot aici găsim lucrăriprezentate de autori consacraţi î n domeniulmenţionat.

Pe parcursul î ntregului seminar, dl Dan Matei

(CIMEC Bucureşti) a intervenit cu comentariicompetente la obiect. Conform părerii dumnealui,entitatea serial nu este bine reprezentată î n mo-del, ea ar fi trebuit să fie mai distinctă. Î n calitate

de factor direct implicat, Dan Matei a făcut o pre-zentare î n Internet a modulului î n care se va ref-lecta modelul FRBR î n modelul de date al cata-logului naţional partajat, menţion î nd că, din punctde vedere î nformatic, implimentarea nu ridică ca-reva probleme, iar din punct de vedere catalo-grafic, nu va fi obligatoriu ca pentru fiecare cartesă se aplice modelul FRBR, ci doar acolo undeeste cazul. (Ex.: Titlurile paralele – FRBR va

scoate din î nregistrările bibliografice informaţiacare nu-şi va găsi rostul acolo şi se va transforma î n relaţie).

Deşi se vorbeşte foarte mult despre modelulFRBR, perioada de studiere şi adaptare va fi unacomplicată î n raport cu condiţiile noastre, chiardacă unii catalogatori î l consideră comod şi util, else aplică extrem de puţin î n î ntreaga lume. Re-cunoaştem că cerinţele utilizatorului din mileniulnou s î nt justificate şi nu ne răm î ne decât să ne

Î n î ncheiere, aş dori să mulţumesc mult colegilorde la BCU pentru invitaţia oferită, pentru at-mosfera caldă şi buna organizare. Fiind pentruprima oară la Bucureşti, am trăit clipe deosebit de

plăcute. Am rămas impresionată de frumuseţeaacestui oraş, de arhitectură lui, unde fiecare casă,instituţie, monument ilustrează file din istorianeamului românesc. Mulţumesc mult administra-ţiei Bibliotecii şi Rectoratului Universităţii bălţene,care m-au susţinut î n intenţia mea de-a participa laaceasta prestigioasă î ntrunire profesională.

Cea mai veche epopee

europeană este Iliada

de Homer.

O M A G I E R I



52

istins ă coleg ă, î n aceste zile frumoase de toamn ă, c î nd ad ăuga ţ i al 50-lea trandafir î n buchetul anilor, V ă aducem un omagiu de

î nalt ă pre ţ uire şi V ă dorim mul ţ i ani frumo şi, mult ă s ăn ătate, tinere ţ e şi lumin ă

î n suflet, energie nesecat ă, performan ţ e î n tot ceea ce realiza ţ i şi tot binele din lume.

Inspiratele spuse ale lui Umberto Eco din Numele trandafirului: „Numai biblio-tecarul î n afară de faptul că ştie, aredreptul să umble prin labirintul cu cărţi,

singur el ştie să le găsească şi unde să le pună la

loc, numai el răspunde de păstrarea lor.Bibliotecarul apără cărţile nu numai deoameni, ci şi de natură, îşi î nchină toată viaţa lui acestei lupte, a forţei uitării,

duşmană a adevărului”, Vi se potrivesc de minune, Le merita ţ i din plin .

Absolventă a Universităţii de Stat “Ale-cu Russo”, Facultatea Limbi şi LiteraturiStrăine, aţi î mbrăţişat cu voluptate profe-sia de bibliotecar, destinul aduc î ndu-vă, î nanul 1980, la Biblioteca Ştiinţifică. Prin

eforturi susţinute şi dăruire, aţi urcat rapid

Stăp î na labirintului cu cărţi…

L iuba Surlaru -

treptele ierarhiei profesionale. Î n 1986, aţidevenit şef al depozitului general alBibliotecii funcţie pe care o îndepliniţi şi în

rează, î n parte, şi aportului substanţial pecare l-aţi adus cu precădere la gestio-narea prezervarea şi conservarea co



53

Bibliotecii, funcţie pe care o î ndepliniţi şi î nprezent, demonstr î nd cunoştinţe profunde,abilităţi practice manageriale, tenacitate şi

abnegaţie profesională.25 de ani V-aţi consacrat Cărţii, Biblio-

tecii, Cititorului, 25 de ani frumoşi aţi gu-vernat cu multă pasiune î n acest regat alcărţilor, depozitul principal devenind pen-tru Dstră sensul suprem al vieţii.

Aţi reuşit să vă impuneţi prin hărnicie,inteligenţă, conştiinciozitate, consecven-ţă, exigenţă şi bunătate. Dăruindu-vă ple-nar oficierii î n “templul spiritului uman”, aţireuşit să deveniţi un model demn de totrespectul. Şi cum procedează numaidec î tun adevărat mentor, aţi cultivat generaţii î ntregi de bibliotecari, pe care i-aţi iniţiat î ntainele meseriei. Munca Dumneavoastră

asiduă s-a bucurat de aprecierea colegilorşi cititorilor. Iar distincţiile din parteaforurilor superioare: Cel mai bun bibliotecar al anului 1998 , Diploma Univer- sit ăţ ii şi a Bibliotecii pentru profesionalism, receptivitate la nou, abnega ţ ie şi corectitudine, sim ţ de r ăspundere, perseveren ţă, disciplin ă şi fidelitate (2002,2005 ), Diploma Ministerului Educa ţ iei Tineretului şi Sportului pentru î nalt profesionalism, pasiune şi calitate î n activitatea bibliotecar ă la Aniversarea de 60 ani ai Bibliotecii , - s î nt alte c î teva probe eloc-vente î n acest sens.

Succesele î nregistrate de Biblioteca Uni-

versităţii Alecu Russo din Bălţi se dato-

narea, prezervarea şi conservarea co-lecţiilor Bibliotecii.

Cu ocazia î mplinirii acestei v î rste

frumoase, V ă dorim ca steaua noro- cului s ă v ă lumineze şi î n continuare destinul. S ă V ă bucura ţ i de dragostea celor dragi, bl î nde ţ ea s ă v ă fie c ăl ăuz ă şi î ngerul p ăzitor s ă v ă fie î ntotdeauna aproape.

V ă ur ăm lumin ă î n cas ă şi î n suflet, toat ă stima

şi respectul celor dragi.

Cu mult respect, Colegii

C L U B U L ONU NORD



54

12 Zile Memorabile sau ONU la Bălţi

Valentina TOPALO, şef CD al ONU

P rin substanţialul conţinut educativ şi ni-velul de creativitate, Zilele OrganizaţieiNaţiunilor Unite, organizate î n perioada

17 - 27 octombrie 2005 şi dedicate celeide-a 60-a aniversare a ONU , au dezvăluit, dincolode realizări şi performanţe pentru care s-au datpremii (seturi de cărţi, reviste etc.) şi cifre statistice, î ntreaga dăruire, sincera şi pasionata participare lasărbătoare. Aceste 12 zile memorabile, de alfel caşi celelalte 257 de zile lucrătoare ale anului, au fostun prilej de reale satisfacţii. Un şir de prelegeri,seminarii, spectacole, mese rotunde, expoziţii bineorganizate, au oferit subiecte pentru medita

ţii

ample, or, î n cadrul acestor manifestări au fostdezvăluite multe aspecte noi. Altfel spus, fiecaredezbatere a constituit nu numai o contabilizare arealizărilor ONU, dar şi o deschidere spre noiperspective de dezvoltare a CD al ONU din Bălţi.

Este important de subliniat că aniversarea a 60de ani ai Organizaţiei Unite s-a sărbătorit pentru î nt î ia dată la Universitatea bălţeană, î n incintaBibliotecii Ştiinţifice fiind prezenţi un numărconsiderabil de beneficiari ai CD ONU.

O particularitate distinctă a acestor Zile a fostmarea diversitate a manifestărilor desfăşurate, ca-re au depăşit vizibil cadrul regulamentului elaboratiniţial. Numai î n luna octombrie, 784 debeneficiari au consultat 854 de documente (nu-mărul lor constituind, î n 10 luni de activitate - 3214de beneficiari, consultate fiind 3264 de documente)de valoare. Acest lucru, pe care î l considerăm

factor esenţial, este multisemni-ficativ, pentru că

de-monstrează validi-tatea şi importanţadocument-telor ONU î nplanul existenţei

organizaţiei peparcursul a 60 de anide activitate, docu-mente editate de nu-meroasele agenţii aleONU ce se remarcă prin diversitatea de stiluri şi forme de expresie. Aufost solicitate î n special: Rapoartele deDezvoltare Umană, anii 1997 – 2005; RepublicaMoldova: Politici de Cre

ştere Economic

ă,

Crearea Locurilor de Muncă şi Reducere aSărăciei, î n limbile engleză, română, rusă;Orizonturi Noi - 10 istorii pe care lumea trebuiesă le cunoască despre Programul NaţiunilorUnite pentru Dezvoltare î n Moldova, î n engleză – română; Primul Raport Naţional: Obiectivelede Dezvoltare ale Mileniului î n RepublicaMoldova, î n engleză – română; A Time for BoldAmbition - Together We Can Cut Poverty inHalf; World Investment Report 2003 - FDIPolicies for Development: National andInternational Perspectives; The World Bank -Perspectives on Development etc.

Expoziţiile organizate: 60 ONU - Dezvoltare,securitate şi drepturile omului pentru toţi ( î ndocumente şi fotografii), ONU - 60 de ani, RevistaONU î n Moldova, Strategii pentru EradicareaSărăciei, Viaţa cu HIV, Casa ONU î n Moldova au

avut un obiectiv bine definit, vernisate fiind 624 de

volume, fiecare găsindu-şi aprecierea cuvenită şi î nregistr î nd impactul scontat. Există, ne î ndoielnic,un criteriu unic î n valorificarea oricărei colecţii, şi

l l d l i d li tii ţifi ă

Neagu, Maria Şleahti ţ chi, Valentin Perju, Lidia Stupacenco, Alexandru B ăl ănici , directorii de liceePetru Roman, Leonid Amoa şii , profesorii Natalia C j h i Vi t i Ţ ăl ă El C li



55

anume cel al gradului de realizare ştiinţifică,didactică şi estetică. Am enumera, printreevenimentele notabile ale Zilelor ONU: spectacolul

literar - muzical Sc î ntei Galbene - organizat deFacultatea Filologie, şedinţa Cenaclului Universitar KONTUR - moderator Anatol Moraru -membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova. Î nacest context, trebuie evidenţiate formele eficientede lucru - seminarii: Rolul asistentului social î nasigurarea dreptului la mobilitatea pentru per-soane cu disabilităţi, organizat î n parteneriat cu ONG Stoicii pentru studenţii Facultăţii Pedagogie

şi Psihologie. Asistenţă Socială, Sărăcie,Inegalitate şi Politici Sociale î n RepublicaMoldova î n colaborare cu Facultatea Economie,Rolul ONU î n Dezvoltarea Dreptului Interna-ţional – cu Facultatea Drept, Comunicare - Acţi-une - Schimbare, realizat î n parteneriat cu TeatrulSocial HIV / SIDA, Şcoală de Reciclare pentru Lu-crătorii Medicali, Facultatea Ştiinţe ale Naturii şiAgroecologie, Liceele “Ion Creang ă” şi “Mihai

Eminescu ”. Ar trebui menţionate şi cele 4prelegeri: Activitatea ONU î n Moldova şi î nLume - organizate î mpreună cu Liceele “Mihai Eminescu ”, “Ion Creang ă”, Colegiul “Ion Creang ă”,Colegiul de Industrie Uşoară şi FacultateaTehnică, Fizică, Informatică, Matematică.

Aspectul voit estetic al tuturor activităţilor a fostcompletat de cel educativ - formativ şi informativ,fiindcă, se ştie, orice activitate urmăreşte at î t

educarea estetică a cititorilor, c î t şi cultivareasentimentului patriotic şi al dragostei faţă demoşte-nirea culturală a propriei ţări şi a altor statede pe glob. La aceste activităţi au participat activ şistudenţii care au prezentat diverse materiale.Menţionăm î ndeosebi prestanţa studenţilor grupei101 de la Facultatea Filologie, anulor II, III, IV de laFacutăţile Economie şi Drept, studenţii anilor I, II,III, IV de la Pedagogie şi Psihologie, Asistenţă Social

ă. Faptul c

ădecanii Ala Trusevici, Gheorghe

Cojohari, Victoria Ţ ar ălung ă, Elena Culic ,

Valentina Botnariuc, Anatol Moraru, Zinaida Dolin ţă, Alexandra Prisacari, Maria Nicorici, Liuba Axenti, Raisa Negru, Ana Gojinevschi, Maria Pereteatcu, medicul - infecţionist Elena Aram ă,conducătorii de ONG-uri - Olesea Topal şi Oxana Buzovici - consultă cu regularitate colecţia dedocumente ONU, participă la activităţile CD ONU,

depun eforturi susţinute pentru a cultiva ideilepromovate de ONU, au şi făcut posibileperformanţele î nregistrate. Orice activitate aCentrului ţinteşte o finalitate c î t mai amplă.Studenţii, participanţi la seminarii şi spectacole, audemonstrat o cunoaştere profundă şi complexă aFenomenului ONU, ştiind să decodifice, să disocieze semnificaţiile, sensurile documentelorlecturate. Urmărindu-se ca obiectiv de importanţă

organizarea unor viitoare Zile ale ONU,beneficiarilor le vor fi oferite şi î n con-tinuareinformaţii necesare despre direcţiile de dezvoltareale celor 191 de state - membre ale ONU î nsecolului al XXI-lea.

VITRINA cu TEXTE



56

Ideea constituirii Cenaclului universitar Kontur s-a nă scut şi din ra ţ iunea că studen ţ ii,

î mpă timi ţ i de cuvî ntul frumos, au nevoie, complementar cu domeniile de interes profesional, facultatea aleasă , de un spa ţ iu, o atmosferă benefică şi parteneri ideali pentru

disocieri şi opinii pertinente vis-à-vis de propriile produc ţ ii literare, fie ele şi compozi ţ ii modeste, ca la î nceput.

Textele studen ţ ilor de la Universitatea “Alecu Russo” (proze, poezii, traduceri), gă zduite

generos de aceste pagini, sunt, î n mare, exerci ţ ii care certifică o suficientă cunoa ş tere a

metereologiei artistice actuale. Nu lipsesc nici caligrafii după moda şi modelele altor

timpuri estetice. Salut aceste temerare tentative, provocă ri artistice şi le doresc

competitorilor să ob- ţ ină (prin perseveren ţă şi lecturi abisale) brevete de autori a noi alfabete artistice.

Anatol Moraru DOINA RUSU, Facultatea Filologie

TABULA RASA

S-au î nclinat asupra bucăţii deceară şi au î nceput s-o î ncrus-teze. I-au rotunjit colţurile, i-auşlefuit margina, i-au conturat titlulşi i-au cioplit ad î nc textul. Un text î n jurul unei metafore care aredenumirea asemănătoare cu a unui c î ntec. Un text î ncă fără sf î rşit, cu un volum de 20 de ani, î mpărţit î n tot at î tea capitole (dintre care primul ar fi “Eu şi cuv î ntul din mine ”).

P ĂPU Ş A

Azi am visat-o. Cireşele de la urechi tremurau c î ndea păşea legănat prin c î mpie. Era î n rochiţă albă,părul se lăsa m î ng î iat de v î nt, iar ochişorii se uitaula lumea din jur. Şi ea se depărta de mine şi eunicidecum n-o puteam ajunge.

Ar fi un vis ca şi celelalte, anexat lacompartimentul viselor frumoase, dacă regretul n-

ar fi crescut c î nd oglinda ref-lecta hotăr î t un chipmaturizat, străin mie / nume…

Am î nceput să caut puiul din poeniţă şi, î ntr-unt î rziu, l-am găsit. Era î n c î ntecul care-l aducea peEne, î n abecedarul de pe braţele Mamei, î n pri-mele buchii rotunjite st

î ngaci,

î n priveli

ştea cur-

cubeului după ploaia de vară, î n curiozitatea ge-nerată de poveştile Tatei. Era î n tot, dar nu î n mi-ne! Eu răm î n cu amintirea vegheată de Păpuşacăreia i-am dat numele meu şi pe care nici p î nă astăzi n-am î nvăţat-o să g î ngure…

NUME

Culoarul e lung şi pustiu, iar uşile care-l mărgi-nesc parcă n-ar ascunde pe nimeni.El merge atent. Face paşi mici. M î inile s-au unit

de mult î n gestul creştinului aflat î n faţa sorţii.Avusese nouă luni să se g î ndească cum î l va

î nvăţa să iubească viaţa şi să î nţeleagă mii deinimi. Sf î rşitul adastării va genera o nouă viaţă.Strigătul sparge tăcerea. De azi î nainte are un nouNume.

6

DIANA PLEŞCA, Facultatea Filolo gie

Spre acelaşi curcubeu de rugină,Spre cuvintele ce î mbătr î nesc, rostindu-se.



57

CAZURI (NECAZURI) Ş I TOAMNE

Nesf î rşite ploiAu cojit de pe chipul meu imagineaCu a ei trăsături uşor m-am deprins.Par a fi o carte nescrisă,Un pom nesădit, un om nenăscut,Din simplul motiv că toamna a fost grea.Că n-a-nflorit mărul î n pragul casei,Şi visul meu n-a devenit realitateaCare aş fi Eu.

CUVINTE Ş I TOAMNE

Răsare pe chipul meu imaginea toamneiŞi-n taina ei palidă m-am î ngropat,Departe de covoare de floriPresărate cu perechi de î ndrăgostiţiCare zac ascunşi de ochii timpului.Mi-am pus pe umeriC î ntecul toamnei ce-l purtam de mult.Pe buzele nerujate.Şi am pornit să răstorn lumea precum v î ntulNoiane de frunze pe alei.Merg, deşi parcă î ntotdeauna

Aş păşi î napoi :

DANIELA BURCA, Facultatea Ş tiin ţ ele Naturii şi Agroecologie

CHESTIONAR

Ce-ar face soarele fără raze,Păm î ntul fără granit,Rădăcinile fără copaci?Ce-ar face munţii şi st î ncileDacă li s-ar termina pietrele?Cum va fi ziua şi noaptea

C î nd tu vei pleca?

CROCHIU

Simt…De pe tablou cad culorile,Timpul s-a rugat să plece. Î i spun să-şi asculte viorile. Î n umbra nopţilorVăzduhul mut

î mbie,

Ca un pustiu ce moarePe-o foaie de h î rtie.

Mirosul dulce-al morţiiInvadează tăcerea cr î ngului…

PAS ĂREA TRISTE Ţ II

De după orizont a venit la tinePasărea tristeţii…A bătut c î ndva şi-n inima mea.Ştii, ea c î ntă cel mai trist c î ntecŞi dacă î ncepe să c î nteSingurătatea devine-o problemă.

IRINA P Î NZARI, Facultatea Filologie

PISIC Ă, ARAT Ă- Ţ I GHIARELE

la ea, î i văd î nceputul şi sf î rşitul, mugurii şiputregaiul…

- Dar unde-i inima?



58

, Ţ

L î ng-o lampă fumeg î ndă

Stă pe g î nduri un motan.Niciodată n-am să fiu,Niciodată n-am să am…

Şi de-aş fi măcar o pană Să străbat î n lung şi-n lat…Dar aşa, halal de mineNici măcar de ceară aripi,Nici pe-acele nu le am...

N-am să lupt cu v î ntu -n – vanCa La Manches alteori.Voi sta rece şi cuminte,L î ngă gura de cuptor.

Şi –n palatul lui BoccaccioUnde-s şapte z î ne dulci,Soarta nu mă va trimite,

Din dulceţuri să mă-nfrupt.

N-am să fiu Ivan Turbincă.Nici pe moarte n-am s-o joc.Arta morţii o cunoaşteNumai Faust pe de rost.

Hanului Mănjoală poate…Nu! nicic î nd eu foc n-oi da.

Faraonul Tla, de altfel,Nu era esenţa mea.

«De şărt ăciunea de şărt ăciunilor şi toate s î nt...»

Prind din zboru-i o frunză moartă, î ncep să-icercetez artera principală, venele care pornesc de

Dar unde i inima?Aha, ştiu! E î n copac.

Urmăresc traiectoria lamei ascuţite, văd

disecarea trunchiului, ultimele aşchii rup legătura î ntre nouri şi pietre…

- Dar unde-i inima?Aha, ştiu! E î n păm î nt.

Caut cu atenţie î n golul produs de metalul rece şivăd un nimic ad î nc şi negru…apă, păm î nt, nisip,prundiş…

- Dar unde-i inima?...- …

VICTOR VASEAN, Facultatea Filologie

DEMONSTRARE POETIC Ă

Piatra latră pe drumuri.Se iscă o î ntrebare:„Piatra e c î ine?”

Să presupunem că n-ar fi c î ine,Că piatra n-ar fi c î ine.Dac-ar fi aşa,Păi atunci, n-ar putea lătra,N-ar putea muşca,Şi n-ar putea fi cel mai bun prietenal omului.

Î nsă piatra latră -Muşcă din conţinutul meuŞi e cel mai bun prieten al omului;Muşcă din conţinutul pietrei î nsăşi.Deci piatra e c î ine...Se iscă î ntrebări?!

LICEN ŢĂ DIVIN Ă

Uneori

Î mi pare că Noaptea e un pleonasm,Făcut de DumnezeuÎn poezia Lui.

Tu sau nimeni.Pustiul e î n mine.

PUR ŞI SIMPLU E TOAMNĂ



59

Î n poezia Lui.Da,Un pleonasm

Arhiplin de stele,Cu luni scobite şi î ntregi,Şi chiar cu liniştiCare-ţi î ngroapă taine î n urechi Î n timp ce visezi… că noaptea e un pleonasm,Făcut de Dumnezeu Î n poezia Lui.

DEMEN ŢĂ POETICO-UMAN Ă

Un ţî nţar aleargă Î n jurul simţurilor mele;Şi se roteşte…De parcă ar fi satelitulCapului meu.Uite, doi ţî nţari, o sută,O mie, un milion,

Vai, numai ţî nţari,-Sunt unicul corp terestru.Unicul!Care dispune de at îţia sateliţi.Ha, ha, haaaa...

VERONICA BADEL, Facultatea Drept

TU ...

Te iubesc sau nu,Eşti…iarăşi nu eşti.Nu ştiu ce va fi m î ine...

Ş

Mi-e greu…

Timpul a î ncremenitŞi vidul e gol.Şi trece „totul” î n „nimic”Şi-abia mă ţin să nu mă stingCa o ţigară aprisă-n v î nt.

VERONICA PRIMAC, Liceul „M. Eminescu”

UNISON URBAN

Sunete-aud, nu le pot desluşiGlasuri ascult, mii, zi de ziAfară e ploaie, e v î ntNu-nţeleg nici un cuv î nt…

Pe buze iar fraze î nmugurind…De-at î tea vibraţii î n aer plutind,

De unde sonore nu mai pot respira.Toţi vor să-mi spună ceva.

Vorbeşti prea-ncet, poate, prea tareVăzduh arhiplin de-at î ta mişcare.Mă lupt isteric să nu te pierd.Foşnet, mulţime, n-am să mi-o iert!

POST SCRIPTUM

Şi plouă, şi ninge...Culeg bucăţi de somn.

Dar sunt bruscat de uitare,un lucru al naibii firescŞi zilele trec, inima uită şi eu şovăiesc…



60

g ţ Î n braţele tale nu dorm.Lacrimi pe faţă au ruginit.

Nu plouă,Nu ninge,Somnul meu a adormit.Tu n-ai mai venit.

Î NTRE NOI

Î ntre noi a mai rămas o picătură,

O lacrimă de pl î ns,Un z î mbet de sur î s. Î ntre noi a mai rămas o picătură…

GUILLAUME APPOLINAIRE

PODUL LUI MIRABEAU

Sub curcubeul dragosteiCurge esenţa clipelor noastre fericite.Lăs î ndu-mă dus de valul amintirilor

Simt plăcerea buzelor î ndrăgite.

Inerţi, cu m î inele pe umeriSuntem un arc de triumf

Al jurămintelor născute din raze de iubireSortite pentru nemurire.Dar sunt bruscat de uitare,

un

lucru al naibii firescŞi zilele trec, inima uită şi eu şovăiesc…

Iubirea noastră, î ntruchipează clepsidra.Lacrimele de bucurie- nisipul ce curge.Iubirea noastră e lum î nareace nu poate să ardă lentCăci timpul se grăbeşte şi-o stinge violent.Dar sunt bruscat de uitare,un lucru al naibii firescŞi zilele trec, inima uită şi eu şovăiesc…

Traducere de GHENADIE ST Î NCĂ,Facultatea Limbi şi Literaturi Str ăine

STRATEGII ale COLABORARII



61

O fereastră larg deschisă

Radu MOŢOC

N u există un loc mai nimeritpentru păstrarea operelor din

patrimoniul naţional şi mondial dec î t spaţiulsacru al unei biblioteci. Cu timpul, acestlăcaş de cultură a devenit, graţie tehnologiei

informaţionale, o fereastră deschisă cuacces nelimitat la valorile păstratepe rafturile bibliotecilor sau î nmemoria inteligenţă acalculatoarelor.

Structura acesteibogăţii culturale tre-buie conservată cumare grijă c î nd este

vorba de documentevechi, diversificată pediferite suporturi dememorare a valoroa-selor informaţii, darcel mai important obi-ectiv constă î n î m-prospătarea constan-tă şi consistentă a in-

formaţiilor de ultimă oră, apărute î n domeniile de mare interes pentrucare este profilată această bibliotecă.

Grija celor care gestionează această fereastră deschisă este de a permite pătrunderea razelorde lumină care m î ng î ie sensibilitatea unei grădinide tinere răsaduri.

Fie că este vorba de achiziţii proprii sau donaţii,grija permanentă ar trebui să fie un răspuns lacerinţele actuale ale î nvăţăm î ntului aflat î ntr-un

firesc şi continuu proces de adaptare şi racordarela spiritul vremii.Cu c î t limbajul este mai diversificat, exerciţiul dea î nţelege devine mai performant. Din acest mo-

tiv, biblioteca trebuie să găzduiască o literatură

pe c î t posibil echilibrată a diferitelor valori cul-turale exprimate î n limba literară autentică adiferitelor popoare.

Presa culturală este, de regulă, bine-venită î ntr-o bibliotecă pentru că ea hră-

neşte cititorul cu actualitateadin diferite domenii con-

tribuind la o informareconstantă î ntr-o peri-

oadă de repaus î ntredouă apariţii ale tra-tatelor fundamentale.

Biblioteca este lo-cul ideal pentru

evenimente deaniversare saucomemorare a

unor personalităţi culturalena

ţionale sau mondiale. Din acest motiv,

vizualizarea imaginii acestor ctitori de literatură este binevenită î n sălile de lectură care pot crea oambianţa de respect şi stimulare a cititorului.Aceste imagini, dacă sunt completate cu vocile î nregistrate pe diferite suporturi, pot contribui la î ntelegerea mai profundă a perso-nalităţii şi opereiacestor mari scriitori.

De regulă, limba vorbită este î ntr-o permanentă modificare prin necesi-tatea de a exprima situaţii

noi din viaţa cotidiană sau datorită unorprescurtări şi utilizarea excesivă a unor cuvintedin limba predominantă, engleză. Din acest motiv,apare necesitatea cunoaşterii şi practicării î n

complemen-tară î nvăţămantului universitar şiliceeal, se rea-lizează modelarea şi echilibrareaeducaţiei ce vi-zează cultura generală î n scopulde a elimina dis-crepanţele î ntre absolvenţii



62

procesul de î nvăţare a limbilor străine, a limbajuluimodern tocmai pentru a re-duce handicapul la

utilizarea acestor limbi mo-derne. Î n ajutorulacestui deziderat este bine-venită o altă fereastră spre lume care este antena parabolică cuposibilităţi de vizualizare şi î nre-gistrare aemisiunilor culturale unde limba vorbită esteactuală.

Muzica are rolul ei foarte bine definit î n educaţiaculturală şi spirituală a tinerei generaţii. Efortul dea î nţelege subtilităţile sunetelor muzicale este, din

fericire, foarte bine dirijat şi î ndrumat de un rafinatmaestru î n acest domeniu la Bălţi. Din acest mo-tiv, secţia muzicală din cadrul bibliotecii are un rolfoarte important şi cuprinde toată gama de ex-primare a creaţiilor muzicale: de la muzica clasică la muzica populară care constituie o altă fereastră spre sunetul universal al muzicii. Î nvăţăm î ntul universitar este ultra specializat şi

obiectivul lui nu este cultura generală a cărei bază ar trebui să vină din invăţam î ntul preuniversitar.Pentru corectarea acestui neajuns există o soluţiebine g î dită la Universitatea din Bălţi, şi anume î nfiinţarea Atheneului Univer-sitar Bălţean, careconstituie o nouă fereastră spre cultura generală.Prin această formă de educaţie clasică,

diferitelor specialităţi.Toate aceste ferestre deschise razelor de lumi-

nă sunt reflectate spre catedrele de specialitate,care le utilizează î n procesul de fotosinteză,constituie educaţia.

Cei ce doresc să ajute la mărirea intensităţii lu-minoase care pătrunde prin aceaste ferestre, tre-buie să ţina cont de necesităţile reale şi actualeale Universităţii, numai atunci vor putea avea mul-ţumirea deplină a unui lucru bine făcut.

Acestea au fost g î ndurile noastre după 15 ani

de colaborare şi de preţuire a acestei ferestrespeciale î n peisajul cultural universitar bălţean.

Cea mai veche partitură muzical ă a

fost găsită î n Siria de

astăzi; are o vechime

de 3 400 de ani şireprezintă un imn

cult.

62

Călătorie î n lumea ideilor

Valentina TOPALO



63

O cerinţă esenţială a funcţiilor educativeale Bibliotecii Ştiinifice a Universităţiide Stat „Alecu Russo ” constă î n a

face să ajungă cartea la utilizator şi utilizatorulla carte. Să luăm î n obiectiv prima nuanţă aacestei aserţiuni: a face să ajungă la beneficiarcartea editată de Agen ţ ia de Stat pentru Proprietate Intelectual ă (AGEPI). Care au fostmodalităţile de lucru cu documentele publicate de

AGEPI şi ce a î ntreprins Biblioteca pentru valo-rificarea apariţiilor editoriale? Î n primul p î nd a fostpusă problema familiarizării utilizatorilor cu acestedocumente, colecţia conţin î nd 39 titluri de carte î n71 de exemplare, 5 titluri de reviste î n 189 deexem-plare, şi 10 CD-uri. Î n acest scop,Bib-lioteca a apelat la un şir de formespecifice de activitate, menite să facă mai cunoscute strategiile AGEPI-ului şiserviciile ce le oferă.

Î n spaţiul a două săli de lectură şi î nMediatecă au fost puse la dispoziţia ci-titorilor documentele editate de AGEPI,ele fiind consultate de circa 1100 decititori per day. La fel, au fost î m-prumutate 3500 cărţi, reviste, materialeaudio - vizuale. Au fost solicitate, î n spe-cial, materialele expoziţiilor: Ziua Drep-tului de Autor, Săptăm î na Inven-tatorului şi Raţionalizatorului . Cu oca-zia Zilei Mondiale a Proprietăţii Inte-lectuale, au fost inaugurate expoziţiileBiblioteca şi Proprietatea Intelec-tuală, Inteligenţă şi Inovaţie = AGEPI. Toţi ceipeste 2400 de beneficiari, care viziteată zilnicBiblioteca, au avut posibilitatea să consulte celepeste 160 de documente vernisate î n expoziţiiledate.

A doua nuanţă a aserţiunii este: a face s ă ajun- g ă utilizatorul la cartea publicat ă de AGEPI . Aufost depuse eforturi susţinute pentru a spori nive-lul de accesibilitate a cititorilor de la toate facul-tăţile universităţii la colecţia AGEPI-ului: interca-larea informaţiilor î n cataloagele tradiţionale / electronic, accesarea ei î n raft, organizarea expo-ziţiilor informative Intrări Recente (23) şi tematice(4), activitatea de informare (reviste informative

(23), precum şi alte acţiuni de mediere (Vezi:Confluenţe Bibliologice, revistă de Bibliote-conomie şi Ştiinţa Informării, nr. 1, 2005, emi-siunile Radio - Moldova, TV NIT - filiala Bălţi).Utilizatorului i-au fost create, î n esenţă, toate con-

diţiile pentru a putea obţine cartea, revista, mate-rialul AV solicitat, conform necesităţilor sale delectură şi de informare. Fiecare activitate a avut oţintă precisă şi o continuitate tematică organizată î n cicluri. Aş menţiona, î ndeosebi, semi-narul

Dreptul de autor şi drepturile conexe, organizat

la 15 noiembrie 2005 cu studenţii anului patru,moderatoare - Victoria Ţ ar ălung ă ( Fa-cultateaDrept) şi Maria Nicorici ( Facultatea Şti-inţeleNaturii şi Agroecologie). Î n cadrul acestui seminar,au fost puse în discuţie problemele ce ţin de ideea

S î ngerei - 5, R îşcani - 5, Donduşeni - 3, Ocniţa -1, Drochia - 2, Floreşti - 1, Făleşti - 1, Glodeni - 1,Camenca - 1.

Fiecare domeniu este reprerzentat prin perso-nalităţi de referinţă invocate fiind numele a 52 de



64

au fost puse î n discuţie problemele ce ţin de ideeade Proprietate Intelectuală care î n-globează î n

sine Proprietatea Industrială, Dreptul de Autor, şiDrepturile Conexe. Structura tematică aseminarului a generat discuţii despre Pro-prietatea Intelectuală, baza de date a AGEP-iului,acces la această bază de date şi publicaţiileAGEPI. Participanţilor le-a fost prezentată expo-ziţia Inteligenţă şi Inovaţie = AGEPI. Cercet î ndcele 101 documente, studenţii au aflat mai multelucruri despre activitatea AGEPI-ului î n general şi

despre activitatea inovaţională din nordulţării, î n special.Expoziţia a cuprins volumele recent intrate:

Culegere de acte legislative, normativ – me-todice şi instrucţiuni î n domeniul activităţiide raţionalizare din Republica Moldova, Ch,2005, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare alRepublicii Moldova, nr. 259 - XV din 15. 07.2004, Oleg Rotaru. Protecţia dreptului deautor asupra programelor pentru computer,Ch. 2005, Protecţia proprietăţii Intelectuale î n Republica Moldova, Ch. 2005, Dicţionar deProprietate Industrială. Ch. 2005. S-a pusaccent pe informaţia din CD-urile noi: RaportulAnual 2004, Intellectus, nr. 2, 3, 2005, LecturiAGEPI, Buletin oficial de Proprietate In-dustrială, nr. 10, 2005, Invenţii protejate î nRepublica Moldova şi Cercetători şi inventatoridin Republica Moldova, volumele I - IV î n formattradiţional / electronic, compusă din patru părţi,inser î nd î n paginile ei 285 de biografii - portreteale personalităţilor consacrate î n domeniu cu re-zultate inovative importante, obţinute î n ultimiitreizeci de ani. Aceste volume pot fi considerate oenciclopedie a inventicii basarabenecontemporane cu un nu-măr impunător deinventatori din rai-oanele de nord ale republicii:Bălţi - 6, Soroca - 6, Briceni - 9, Edineţ - 11,

nalităţi de referinţă, invocate fiind numele a 52 deinventatori care contribuie la dezvoltarea econo-

mică a Moldovei. Fiind autori a 53 de invenţii î nagricultură, farmacie, biologie, chimie, soiuri noide plante, electrotehnică, ecologie. Studenţii aucercetat cu interes brevetele de invenţie eliberatelui: Nicolae Gărbălău, Ion Marin, Igor Casian,Olga Bleandur, Pavel Vlad, Nicanor Barbă, ArturBuzdugan, Anatol Jacotă, Igor Tighineanu etc.Expoziţia a fost o modalitate eficientă de a arătacum este protejat capitalul intelectual al Repub-

licii şi care sunt principalele direcţii ale politicii sale î n ceea ce priveşte protecţia dreptului de autor. Î nplus, prin protejarea şi promovarea unor aseme-nea personalităţi sporeşte prestigiul şi imagineaţării.

PAGINI de ISTORIE



65

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE24 IANUARIE 1859

Radu MOŢOC

nitatea etnică, economică, culturală aŢărilor Române şi-a pus, î n Evul Mediu,

amprenta pe î ntreaga dezvoltare politică

şi militară ca o constantă a eforturilor pentru uni-re.Un puternic factor de unitate şi coeziune apoporului român l-a constituit creştinismul, cre-dinţa sa ortodoxă, care i-a permis să reziste î n fa-ţa nenumăratelor tentative de asimilare. Cu câtpericolul era mai mare, cu atât tendinţa de uniredevenea mai putrenică.

Unirea din 1600 sub Mihai Viteazul a avut osemnificaţie europeană care a scos î n prim-planhotărârea popoarelor de a se dezvolta de sinestătător î n cadrul graniţelor lor naţionale.

Mihail Kogălniceanudeclara, î n august 1848, î n Dorinţele Partidei na-ţionale î n Moldova, că unirea Moldovei cu Mun-tenia reprezintă: „cheia boltei, f ăr ă care s-ar pr ă- bu şi tot edificiul na ţ io-

nal” ...”Dorin ţ a cea mare general ă, aceea hr ănit ă de toate genera ţ iile tre- cute este Unirea î ntr-un singur stat, o unire care este fireasc ă, legitim ă pentru c ă î n Moldova şi î n Valahia suntem acela şi popor, omogen, identic ca nici un altul, pentru c ă

avem acela şi î nceput, acela şi nume, aceea şi lim-

b ă, aceea şi religie, aceea şi istorie, aceea şi civiliza ţ ie, acelea şi institu ţ ii, legi şi obiceiuri, acelea şi temeri şi speran ţ e, acelea şi hotare de p ăzit, acelea şi dureri î n trecut, acela şi viitor de asigurat şi aceea şi misie de î mplinit ”. Î n 1853, fără nici o declaraţie de război, ar-

matele ţariste, ca de atâtea ori î n decursul istoriei,trec Prutul şi ocupă Moldova şi Muntenia,declanşând „ Războiul Crimeii”, pierdut î n final deRusia. Delegaţii marilor puteri participante laCongresul de la Paris din 1856 au discutat pro-blema Unirii Principatelor şi aşa a apărut ideeaunui plebiscit prin care să se consulte dorinţele

românilor. Tratatul de pace consemna: „Se desfiin ţ eaz ă protectoratul Rusiei; Principatele sunt scoase de sub tutela Turciei şi puse sub garan ţ ia celor şapte Puteri; Sultanul va î ntocmi un firman electoral î n baza c ăruia s ă se convoace î n ambele ţări adun ări care s ă reprezinte interesele tuturor claselor; rezultatele vor fi trimise la Paris, unde,printr-o Conven ţ ie, se va stabili organizarea lor şi vor fi comunicate rom ânilor î ntr-un hati şerif ”.

Scoaterea Ţărilor Române de sub tutela otoma-nă şi ţaristă reprezenta o posibilitate mai mare deafirmare pe plan internaţional a năzuinţelor spreUnire a poporului român. Lupta pentru Unire a in-trat intr-o fază nouă, antrenând activ largi păturisociale, care acţionau energic pe plan local şiinternaţional. Personalităţile cele mai active, careau pledat pentru ideea Unirii, au fost: MihailKogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache

Negri, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Dimitrie

Bolintineanu, Cezar Boliac etc. Cauza nobilă aUnirii Principatelor a fost susţinită şi de per-sonalităţi ştiinţifice şi culturale din străinătate, cumar fi: Jules Michelet, Edgar Quinet, J. Ubicini,Thibault, Lefevre etc

adoptarea Codului modern al lui Napoleon;proclamarea egalităţii î naintea legii şi a impozitelor;organizarea comerţului, industriei, transportului,reforma agrară, secularizarea averilor mânăstireştisunt numai unele din realizările marelui domnitor



66

Thibault, Lefevre, etc.Amploarea luptei pentru Unire a determinat uni-

oniştii din Iaşi să constituie Societatea „Unirea”, iarla Bucureşti se î nfiinţează „Comitetul Central alUnirii” î n care se aflau patrioţii români revoluţionaride la 1848.

Convenţia de la Paris din 7 august 1858hotăra ca Moldova şi Muntenia să poarte numelede Principatele Unite. La 5 ianuarie 1859, adu-narea electivă de la Iaşiproclamă î n unanimita-

te drept domn al Moldo-vei pe colonelul Alexan-dru Ioan Cuza. Subpresiunea maselor po-pulare, adunată pe Dea-lul Mitropoliei din Bucu-reşti î n ziua de 24 ianu-arie 1859, adunareaelectivă de la Bucureştiproclamă drept domn alMunteniei tot pe Ale-xandru Ioan Cuza. Dub-la alegere a lui Alexan-dru Ioan Cuza î n Moldo-va şi Muntenia a repre-zentat calea paşnică de rezolvare a impasului,soluţie agreată de puterile garante. Ulterior, uni-ficarea Italiei, Germaniei şi a altor popoare s-a re-alizat prin forţă. Unirea Principatelor s-a bucurat deun deosebit ecou î n celelalte provincii româneştiaflate î ncă sub stăpânire străină.

Cei şapte ani de domnie a lui Al.I. Cuza repre-zintă una din cele mai fecunde perioade din istoriaRomâniei, domnitorul iniţiind un vast program dereforme care au schimbat structura societăţiiromâne. Unificarea administrativă, organizareainstituţiilor moderne ale statului, î nfiinţareaUniversităţilor din Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864);

sunt numai unele din realizările marelui domnitor.Toate î nfăptuirile î n politica internă şi externă ale

României, î n anii domniei lui Al.I. Cuza, pun î nevidenţă marea personalitate politică a acestuia,spiritul său de dăruire pentru o ţară liberă şiindependentă. După şapte ani de domnie, la 11februarie 1866, are loc abdicarea domnului Al.I.Cuza.

La 2 aprilie 1866, locotenenţa domnească, ins-tituită după abdicare, organizează un plebiscitpentru alegerea ca domn al României a prinţului

Carol de Hohenzol-lern - Sigmaringen,proclamat la 10 mai,de către AdunareaNaţională, domn alţării, sub numele deCarol I. Î n felulacesta, guvernul ro-mân şi-a impus dinnou voinţa î n faţaputerilor europene.Din acest moment, î ncepe o altă luptă,de data asta, pentruindependenţa naţională.

R A F T U L DE S U

Academicianul SILVIU BEREJAN



67

U n exemplar principiu existenţial sună deosebit: „Via ţ a ne-a fost dat ă pentru a munci, a iubi şi a ne î nnobila. Dac ă

acestea lipsesc, ce mai are omul din via ţă? Dac ă le are, de ce se mai poate

pl î nge? ” Avem certitu-dinea că academicianulSilviu Berejan e î n posesia„trinit ăţ ii fericirii ” şi nu arenici un motiv de a se pl î n-ge. Aşadar, s-o pornimpunctual: A munci : poateregreta doar pentru ceeace n-a făcut, pentru că

toată viaţa a muncit. Ştie amunci cu plăcere şi ab-negaţie, dovadă elocven-tă fiind, î n acest sens,opera ştiinţifică a Domnieisale, care impresionează nu numai prin cantitate (3monografii, 4 dicţionare, 6manuale, mai multe capi-

tole î n lucrări colective,mai bine de 400 de studiipublicate î n reviste despecialitate şi î n culegeritematice at î t î n ţară, c î t şipeste hotare), ci şi prin diversitatea problematiciiabordate (lexicologie şi lexicografie, semantică şistilistică, gramatică şi ortografie, istorie a limbii şiderivatologie, normă literară şi cultivare a limbii,

lingvistică generală şi lingvistică comparată etc.). A

iubi : e suficient că i-a tolerat şi nu i-a ur î t pe cei din jur. A î nnobila: găseşte cuvinte frumoase chiar şipentru adversarii săi.

Despre aceste ipostaze aleprofesorului Silviu Berejan,dragă cititorule, poţi afla dacă

vei binevoi să citeşti pe î n-delete lucrarea Academicia-nul SILVIU BEREJAN. Bio-bibliografie – apărută recent î n seria Personalit ăţ i universitare b ăl ţ ene , prin truda colabo-ratorilor Bibliotecii Ştiinţifice.

Lucrarea conţine, î n paginilede debut, momente biografice

ale lui S. Berejan, consemnatede Gh. Popa, unul din cei maifideli şi demni î nvăţăcei aiprofesorului de B ăl ţ i (Domniasa este şi coordonatorul edi-ţiei).

Biobibliografie

Bălţi – Chiişinău: BŞ USB, 2005, 284 p.

Urmează apoi evocările palpitante legate derelaţia de prietenie dintre cei doi mari lingvişti „porni ţ i de pe plaiuri moldovene ” – E. Coşeriu şi S.Berejan. Omul şi savantul S. Berejan a ţinut î ntotdeauna la aprecierile competente ale prof. E.

Lectura lucrării luată î n discuţie ne-a demon-strat, o dată î n plus, că „energic şi perseverent,harnic şi laborios, sincer, drept şi î ncrez ător î n alt destin al basarabenilor, Silviu Berjan a lucrat cu migal ă, pe tot parcursul vie ţ ii, la consolidarea



68

p p pCoşeriu, considerat de către Domnia sa „semizeu

al Olimpului lingvistic ”. Tematica coşeriană s-aaflat permanent î n vizorul acad. Berejan, dreptmărturie servindu-ne multiplele publicaţii şi comu-nicări despre eminentul lingvist din Tubingen.Apropo, î nsuşi prof. E. Coşeriu avea să remarce,la timpul respectiv, că „Meritele sale (ale dlui S.Berejan – L.T.) î n domeniul lingvisticii s î nt in- contestabile şi unanim recunoscute î n ştiin ţ a na ţ ional ă şi interna ţ ional ă”.

Activitateaştiin

ţific

ăa cercet

ătorului S. Berejan -

lingvist de profil larg, care î mbrăţişează diverseaspecte ale ştiinţei despre limbă – este î nalt ap-reciată de colegii de breaslă din ţară şi dinstrăinătate: A. Ciobanu, M. Sala, D. Mănucă, N.Saramandu, K. Bochmann, Iu. Stepanov ş.a.

Cuvinte de î naltă preţuire î i s î nt adresate ling-vistului şi de către N. Filip, rectorul Universităţii de

Stat „Alecu Russo ” din Bălţi, M. Şleahtiţchi,decanul Facultăţii Filologie, Gh. Popa, şeful Ca-tedrei Limba Română, C. Tănase, direc-torulcotidianului naţional Timpul , Iu. Popa, publicist şi jurnalist, Al. Bantoş, redactor - şef al revistei Limba Rom ân ă ş.a.

g ţzidurilor cet ăţ ii cu numele LIMBA ROM ÂN Ă. La

victorii, ca şi la b ăt ălii pierdute, a ştiut s ă r ăm î n ă Om, convins fiind c ă, p î n ă la urm ă, î nvinge cel capabil s ă escaladeze mun ţ ii incertitudinilor, ai ezit ărilor şi ai h ăr ţ uirilor de moment. Acad. S.Berejan a avut î n fa ţă orizontul limpede al graiului matern. Spre el a mers ca spre o m î ntuire,travers î nd un drum lung şi sinuos, purt î nd pururi î n suflet speran ţ a î mplinirilor ”.

Lilia TRINCA, doctor filologie

H î rtia a fostinventată î n anul105, î n China .

Nicolae EnciuPOLITOLOGIE



69

S Chişinău, Editura Civitas, 2005, 384 p.

f î rşitul mileniului doi a generat eveni-mente cruciale care au sporit semni-

ficaţia geopolitică a statelor din Sud – EstulEuropei pentru relaţiile diplomatice dintre puterilelumii. Deşi elitele politice au

discreditat noţiunea de democra ţ ie , gener î nd apatia ci-

vică a populaţiei şi ne î n-crederea ei î n funcţionalitateapoliticului, edificarea şi ajus-tarea g î ndirii politice se impu-ne cu insistenţă. Pentru a evi-ta o stare totală de apolitism î n mediul social, se cere im-

perativ cultivarea unei culturipolitice prin elaborarea destudii şi lucrări ce ar satisfaceplenar orizontul de aşteptareal tineretului studios. Î mbu-curător este faptul că o ase-menea exegeză de marcă sedovedeşte a fi Cursul de Poli- tologie , elaborat de dl Nicolae

Enciu, doctor habilitat î n is-torie, conferenţiar, cercetătorştiinţific superior la Institutulde Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,membru al Asambleii Academiei de Ştiinţe aMoldovei. Cursul este structurat î n deplină con-cordanţă cu exigenţele didactice şi academice:Introducere, 12 teme, curriculum universitar.

Fiecare temă, la r î ndul ei, este divizată î n subiecte,

unul fiind rezervat obligatoriu pentru seminar şiasigurat informaţional prin literatura recomandată.

Este foarte important ca oamenii să-şi poată construi şi exprima propriile opinii. Î n acest sens,

Nicolae Enciu nu se limitează doar la o expunere general

ăa

materiilor, ci pune î n evidenţă, î ntr-un compartiment separat,la fiecare temă, material do-cumentar î n stare brută, careajută studenţilor să-şi cris-talizeze o viziune proprie. Î n Introducere, autorul moti-

vează actualitatea elaborăriiCursului de ştiinţă politică prinnecesitatea formării unei culturipolitice participative. NicolaeEnciu urmăreşte scopul de adezvolta capacităţile studen-ţilor, de a le î nlesni reliefareapropriilor criterii de apreciere aproceselor şi fenomenelor poli-tice din societate. Î n primele trei teme: Obiectul

Politologiei , G î ndirea politic ă î n istoria umanit ăţ ii şi Politologia ca ştiin ţă a Puterii , autorul

defineşte obiectul de studiu, demonstrează trecerea politologiei de la stadiul intuitivităţii la celştiinţific, stabileşte rolul disciplinei respective î nsistemul ştiinţelor politice, selectează legile,categoriile şi funcţiile ştiinţei politice, menţion î ndparticula-rităţile acestora î n Republica Moldova. Un

loc important este rezervat personalităţilor dinantichitate p î nă î n epoca contemporană, prinradiografierea conceptelor cărora, autorul ur-măreşte evoluţia g î ndirii politice î n istoria uma-nităţii. Dotat cu simţul observaţiei, care nu con-

ă î i i ă ă l l

Oamenii nu trăiesc izolat, organizarea lor î n statedictează anumite reguli de comportament î n carese implică puterea: î n aşa mod, apar relaţii politiceinternaţionale – subiect tratat î n tema a X-a.Egoismul uman l-a generat şi pe cel statal, ultimulfii d li i d i ă



70

teneşte să î nregistreze şi să numească realul,

Nicolae Enciu prezintă conceptul multiaspectual alputerii , concretiz î nd corelaţia dintre putere şidemocraţie, tipurile de democraţie politică legitimă,stabilind sferele influenţei politice şi funcţiileatribuite puterii. Este importantă aprecierea sarciniice trebuie să-i revină puterii prin descoperireamecanismului de apariţie a instanţelor şi aactivităţii specializate care au scopul de a asiguraechilibrul social.

Temele: Sistemul politic (IV), Regimul politic (V),Statul ca institu ţ ie politic ă fundamental ă a sistemului politic (VI) tratează şi analizează teoriagenerală a sistemelor prin prezentarea concep-telor - cheie, urmărindu-se evoluţia sistemului şiregimului politic î n R. Moldova. Autorul prezintă regimul politic ca o formă de organizare şi func-ţionare a sistemului politic. Un loc important esterezervat genezei şi evoluţiei statului, insist î ndu-seasupra trăsăturilor specifice ale funcţiilor pe care le

î ndeplineşte.Prin analiza temelor: Democra ţ ia î ntre ideal şi

realitate şi Partide politice şi sisteme electorale ,Nicolae Enciu oferă explicaţii asupra naturii de-mocraţiei – dezvoltării sale conceptuale, precum şiasupra cauzalităţii genezei partidelor politice şi asistemelor electorale existente. Informaţia pre-zentată ajută cititorul să perceapă adecvat şi să promoveze valorile unei societăţi democratice.

Principala explicaţie a depolitizării constă î n ab-senţa culturii politice – cetăţenii nu dispun de ea şinici nu manifestă dorinţa de a o avea din mai multemotive, unul fiind lipsa cunoştinţelor necesare. Î ntema Cultura politic ă (IX), autorul sta-bileştemediul de formare a conceptului de cultură materială şi spirituală, a me-canismului cegenerează (şi prin care se manifestă) culturapolitică.

fiind limitat de norme ce se impun pentru păstrarea

stabilităţii. Î n acest context, se î nscrie rolul geo-politicii.Relaţiile dintre state au provocat tendinţe vizibile

de integrare. Î n tema a XI-a, autorul menţionează cauzele acestor procese, document î ndu-se princonceptele cunoscuţilor autori ce au tratat această problemă. Î n final (tema XII), Nicolae Enciu face prog-

nostica politică. Î n dependenţă de cunoaşterea maimultor factori: legităţile fenomenelor reale şiteoretice, istorie, comportament politic, etc., sce-nariul pretins al viitorului este mai aproape sau maidistanţat de viitorul real.

Netăgăduita originalitate a cursului se impuneprin modalitatea structurării şi analizei conţinu-tului. Este pentru prima dată c î nd î n lucrările deacest gen s î nt valorificate particularităţile naturii şifuncţiei politicului î n Republica Moldova. Cursul de

Politologie, elaborat de Nicolae Enciu, generează un eficient proces de recostrucţie a unei conştiinţeindividuale, fondată pe o bază infor-maţională solidă. Prin urmare, recomandăm cursul nu numaistudenţilor, dar şi publicului interesat, avizat.Această nouă apariţie editorială contribuie mult ladezvoltatrea culturii politice din republica noastră.

Lidia PADUREAC, doctor î n istorie

Margareta CurtescuETERNUL ORFEU

Chişinău, Ştiinţa, 2005



71

a finele anului 2005, la editura „Ştiin ţ a ” î ncolecţia „Opera aperta” a apărut volumul„Eternul Orfeu ” al poetei şi criticului literar

Margareta Curtescu. Autoarea şi-a asumat curesponsabilitate „monografierea diacronic ă a unei teme, clasicizat ă deja, cea a lui Orfeu ”, o temă care reuneşte o bogată structură motivică şi careeste reflectată amplu î n literatura universală.

Cartea este structurată, academic, î n două părţi.

Punctul de pornire al studiului î lconstituie disocierile î n cadrul noţi-unii de mit. Pornind de la opiniilelui Platon şi Aristotel, autoarea areconstituit biografia conceptuluide orfism, apoi a urmărit cuperseverenţă subtilităţile relaţieide complementaritate mit – lite-atură şi statutul de pretext al is-

oriei mitice pentru opera literară,care valorifică, î n concepţia autoa-ei, la alte cote artistice, scenariuloriginar. Î n scopul descrierii dia-ronice a fenomenului, s-a apelat lainvestigarea imaginarului poetic şia relaţiei creatorului cu referentul. Î n partea a doua a lucrării, cer-

cetătoarea a luat î n dezbatere ma-

nifestările elementelor orfice î n li-rica poeţilor Mihai Eminescu, Va-ile Voiculescu, Cezar Baltag, Nichita Stănescu,Radu Cârneci, Horia Zilieru, Nicolae Dabija şiLeonida Lari, care au imprimat efigiei eroului miticsemnificaţii variate.

Pornind de la fenomenul identificării poeţilor cuarhetipul, autoarea a realizat o tipologie a poeţilororfici, identific î nd două tipuri: ascensional şi des-

censiv . Primul tip se referă la poeţii - c î ntăreţi, ini-

ţiaţi şi vizionari. Manifestări elocvente ale acestuitip au fost depistate î n poezia lui Mihai Eminescu,Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Ion Barbu,Ştefan Aug. Doinaş ş.a.

Al doilea tip, descensiv, î i include pe î ndrăgostiţiidamnaţi, deconcertaţi, creaţia lor mărturisind des-re declinul destinului provocat de eşecul din lumeasubterană. Î n această categorie a î ncăput lirica po-ţilor Al. Philippide, care propune recitirea mitului or-

fic prin prisma ironiei şi a parodiei, î nconsecinţă, neg î ndu-i condiţia desursă lirică productivă, şi a lui EugenJebeleanu, care propune imagineaunui Orfeu cobor î t î n infernul proprieisensibilităţi torturate de absenţa fiin-ţei iubite.

Ultimul compartiment al lucrăriieste dedicat Euridicei, femininului ră-

as pe tăr î mul tenebrelor. Recurenţasimbolului, î n operele literare, este unargument convingător precum că aventura readucerii femeii mitice dinHades durează la nesf î rşit, or,Euridice este expresia poeziei purecare urmează să fie extrasă dinhaosul verbal.

Bine structurată, î ntr-o condiţie

grafică impecabilă, scrisă î ntr-un stilelevat – ştiinţific, cartea MargareteiCurtescu oferă posibilitatea studierii unei teme maipuţin populare î n spaţiul investigaţiilor literare de lanoi, cea a mitului orfic.

Tatiana POT Î NG,asistent universitar

Nina Socoliuc, Victoria Cojocaru

Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei copiilor devârstă preşcolară



72

Chi şin ău, Ed. Cartea Moldovei, 2005

ucrarea Fundamente pentru o ştiin ţă a educa ţ iei copiilor de v ârst ă pre şcolar ă este, cum se susţine î n prefaţă, o

premieră î n literatura de specialitate şi constituie osinteză a fundamentelor pentru o ştiinţă a educaţieipreşcolarilor. Volumul, de fapt, poate fi numitmanual şi este destinat î n primul r î nd studenţilor

facultăţilor pedagogice, care se pregătesc să devină specialişti performanţi î n instituţiile pre-şcolare. Aş vrea să remarc (rezumativ) c î tevacalităţi indiscutabile ale lucrării î n discuţie:

• Ea cuprinde integralconţinuturile la peda-gogie, necesare pen-tru pregătirea teoreti-

că a studenţilor.• Conţinuturile s î nt de-

codificate din perspec-tiva realizării “noiloreducaţii” propuse pen-tru implementare î nciclul preşcolar de ex-perţii UNESCO.

• Autorii şi-au structurat

ideile şi materiile î n 13capitole, raportândulela realităţile şi tradi-ţiile instituţiilor preşco-lare din Republica Moldova (lucrareaa re-flectând, î n acest sens, politica educa-ţională a statului î n acest ciclu de edu-caţie).

• Sunt valorificate cercetările moderne cu

referinţă la formarea personalităţii educa-

torului secolului XXI şi indicate compe-tenţele profesionale ale managerului caretrebuie să dirijeze pe nou - î n stil demo-cratic – o instituţie preşcolară.

• Conţinuturile prezentate constituie un re-per epistemologic important pentru meto-dicile particulare.

Ar mai fi de subliniat şi coerenţa discursuluianalitic, pertinenţa demonstraţiilor şi gradul deutilitate al soluţiilor propuse. Calităţile enumerate

plus varietatea şi probitatea conţinu-turilor fac lucrarea Fundamente pentru o ştiin ţă a educa ţ iei copiilor de v î rst ă pre şcolar ă atractivă atât pentru stu-denţi, c î t şi pentru părinţi, educatori şimanageri ai instituţiilor preşcolare,

pentru toţi cei care au menirea să realizeze, de fapt, un obiectiv comun – crearea premiselor de formare a uneipersonalităţi armonios dezvoltate, libe-re şi creatoare, capabilă să se afirme î n societate.

Lora CIOBANU, doctor î n pedagogie

Mirajul copilăriei

E X E G E Z E



73

Mirajul copilăriei

Diana VRABIE, doctor î n filologie

orges, marele bibliotecar orb, remarcacă o carte este un lucru î ntre lucruri, unvolum pierdut î ntre volumele care

populează indiferentul univers, p î nă ce îşi gă-seşte cititorul, omul hărăzit simbolurilor, cono-taţiilor lui. Dincolo de jocul lor cotidian petrecutcu pasiune şi fantezie, copiii ascund o lumecomplexă, cu trăiri adevărate pe care î ncearcă să o descifreze î n cărţile care li se oferă. Î n cemăsură se regăsesc ei î nsă î n aceste cărţi, cât debine le satisfac acestea orizontul lor de aşteptare,cât de profund surprind ele ceea ce vor copiii să găsească, rămâne de discutat.

Din păcate, despre literatura pentru copii se

vorbeşte astăzi din ce î n ce mai puţin. A devenitun truism afirmaţia că ea este Cenu şăreasa mariiliteraturi, iar cercetătorii s-au grăbit să o situezeundeva la frontierele marii literaturi. Lite-raturapentru copii nu este o altă literatură, ci es-teconstituită din lucrările care investighează ununivers specific vârstei mici, năzuinţele, aspi-raţiile şi visele acestora. Aşadar, literatura pentrucopii există ca literatură ori nu există deloc; î nacest sens, trebuie spulberată legenda creată î ntrecut asupra „genului minor" care ar fi creaţialiterară pentru copii. Copiii sunt minori, darcartea scrisă pentru ei trebuie să î ntrunească condiţiile majore ale măiestriei artistice, căcinumai atunci ea îşi va î ndeplini rolul pentru care afost creată. Este cel puţin ciudat ca literaturauniversului mirific al vârstei noastre dintâi să fietratată ca o rudă săracă a literaturii „mature" (ca şi

cum ar exista şi una „imatură", afară de cărţileminore). Literatura pentru copii există, se vedebine cum editurile concurează î ntre ele pentru apublica, î n diferite colecţii, basme, legende,mituri, cărţi de aventuri, de inspiraţie istorică, S.F.

ş.a., î nsă nu se ştie decât î n mică măsură caresunt valoroase, care sunt de nivel mediu şi carepot fi calificate drept „maculatură"! Î n modevident, o analiză extinsă a domeniului LPC nuse aşteaptă la aprecieri notabile, mai ales că î nliteratura română critica nu este prea receptivă faţă de acest domeniu sau mai exact spus nici uncritic mai important nu acordă deliberat atenţieunui domeniu considerat fie inautentic - ca

scriitură, fie neevaluabil ca produs esteticautonom. Este inexplicabilă dezinteresarea cri-ticii, a istoriei literare faţă de acest gen decreaţie, a cărui menire nu este doar funcţională,ci şi estetică, frumosul fiind o condiţie sine qua non şi pentru literatura î n chestiune.

Literatura pentru copii constituie astăzi undomeniu de studiu deosebit. Raportul dintreacest domeniu şi î ntreaga sferă a literaturii a

provocat numeroase discuţii. De altfel, oricediscuţie despre literatura pentru copii are de î nfruntat un demers fastidios pentru probarea„apartenenţei" acesteia la conceptul de lite-ratură. Suficient să spunem pentru această tipică reacţie de „suspectare" a literaturii pentrucopii că î n Biografia ideii de literatură (vol. II),Adrian Marino regăseşte locul literaturii pentrucopii î n domeniul paraliteraturii. Unii dintre

participanţii la discuţie doresc să arate că estevorba, de fapt, de un sector care ar avea maimulte contingenţe cu pedagogia decât culiteratura, aşezând literatura pentru copii şi prob-lemele imaginarului infantil î ntr-un câmp disputatal ştiinţelor educaţiei, al esteticii şi chiar eticii.

Robinson Crusoe şi poveştile lui Andersen ,Morcoveaţă al lui Jules Renard , epopeile luiHome r — pentru climatul lor eroic, stare de spiritcaracteristic adolescentină ce a incitat î ntotdeauna toate vârstele omului etc. Copilulporneşte în viaţă alături de Hercule, David



74

al ştiinţelor educaţiei, al esteticii şi chiar eticii.Literatura pentru copii nu acoperă î nsă sferaeducativului şi este inadmisibilă subordonarea literaturii de c ătre didactic ă. Tocmai aici stă miezul confuziei, când vorbim despre literaturapentru copii. Fiindcă, sunt luate drept literatură —benzile desenate, cărţile de colorat sau cu textpuţin. Acestea sunt î nsă, cel mult „literatură deconsum", un fel de prelungire a jucăriilor î n planspiritual. Benzi, cărţi de colorat uitate, părăsitecu vremea de copii, aşa cum tot cu trecereaanilor ei îşi abandonează şi primele jucării prinungherele camerelor lor. Greşeala pe care o facunii autori de literatură pentru copii, saucomentatori ai ei, este de a nu disocia î ntre literatura propriu-zis ă a genului, ce exprimă uni-versul infantil, şi pe care cei mici nu o pot gusta î n profunzimea, frumuseţea acesteia — şiliteratura cu virtu ţ i (sau m ăcar cu inten ţ ii)educative declarate, ce trebuie privită ca o

prelungire î n plan spiritual a lumii jucăriilor, decare copiii au atâta nevoie: „benzile" cu textpuţin, text destinat a le forma celor mici bunedeprinderi, a le cultiva atitudini etice, morale etc.Toată lumea ştie î nsă că o carte de colorat saude versuri săltăreţe de tipul: „Căţeluş cu părulcreţ fură raţa din coteţ" — vor fi uitate de copii,cu anii, sau aceştia se vor amuza nostalgic, maiamintindu-şi din când î n când despre ele. Ei nu

vor uita î nsă niciodată Amintiri din copilărie, lacare se vor î ntoarce mereu, î nseninându-setoată viaţa de bucuriile unei vârste edeniceireversibile. Nu vor uita şi vor reciti, la maturitate,cu sentimentul re î ntâlnirii cu anii copilăriei Prinţ şi cerşetor, Tom Sawyer, Pinocchio şi Cuore,cărţile lui Swift şi ale lui Kipling ; povestirile sauromanele lui Daniel Defoe , Jules Verne , Walter Scott , Jack London , Mark Twain , vor relua

porneşte î n viaţă alături de Hercule, DavidCopperfield, Gavroche, Robinson Crusoe,Pinocchio, Tom Sawyer, de Huck, Guliiver, MiculPrinţ, de Nică a lui Ştefan a Petrii şi Lizuca(mica eroină a lui Sadoveanu) şi, atâţia alţii,traversând meridianele copilăriei sper polii râvniţiai planetei VIAŢĂ.

Aşadar, literatura pentru copii urmează să fiecompusă la nivelul ei ca artă. Pentru ca ea să atingă coardele cele mai profunde ale universuluiinfantil, scriitorii de literatură pentru copii trebuiesă facă apel la propria sensibilitate infantilă,deoarece î n atingerea nivelului superior al arteise reuşeşte î n funcţie de sensibilitatea şi talentulscriitoricesc al autorilor şi nu de categoria devârstă umană ce o inspiră sau căreia î i estecumva, destinată. Există, î n concluzie, o literatură pentru copii, aşa cum există muzică pentru copii,pictură şi, mai ales, grafică adresată copiilor şieste normal ca viitorii institutori sa fie informaţişi formaţi pentru dezvoltarea la copii acapacităţilor de receptare a frumosului î n diver-sele sale forme de manifestare. Dar literatura deacest gen există î ntâi ca literatură şi abia peurmă pentru copii şi tineret. Ea nu poate fi creată ţinând seama de aşa-zisele adecvări la „untimbru de limbaj" şi de î nţelegere proprievârstelor şcolare până la adolescenţă. Reuşitaunei astfel de cărţi ţine de talentul şi de

inteligenţa scriitorului. O carte bună pentru copiieste una bună pentru toate vârstele, î ntrucâtliteratura ca artă se situează dincolo de generaţiişi vârste.

Î N GRADINA (H)UMORULUI



ð ð ð

C.: Am văzut la expoziţie o carte despre boli. O pot î mprumuta?B.: Luaţi-o singur de pe standul expoziţiei.Cititorul aduce romanul lui Goethe Suferin ţ ele t î n ărului Werther . B.: Păi bine, cartea nu este despre boli.C.: Dar este despre suferinţe.

ð ð ð

B. Titlul cărţii şi numele autorului, vă rog.C.: Din păcate, nu le ştiu, dar ţin bine minte că volumul mirosea plăcut.B.: Cu părere de rău, la noi cărţile nu sunt aranjatepe raft după miros.

ð ð ð

Telefonul sună î ndelung.Bibliotecarul ridică receptorul şi î ntreabă:

- Numele?

C.: Î mi puteţi da aceleaşi cărţi pe care le-amsolicitat şi săptăm î na trecută.B.: Autorii? Titlurile?C.: Bine, dar cum de nu le-aţireţinut, doar Dvs m-aţi servit atunci.

ð ð ð

C.: Informatica, vă rog.B.: Autorul?C.: De autor nu este nevoie.

ð ð ð

C.: Aveţi c î ntecul Lacul lebedelor deCeaikovski?B.: Desigur. ( Î i propune un CD)

C.( mirat): Aveţi un album î ntreg?

ð ð ð

Un cititor se î nv î rte disperat prin sala deCataloage.B.: Ce căutaţi?C.: Catalogul INTERNET-ului.

ð ð ð

C.: Daţi-mi, vă rog, Fecioara de Voltaire.B.: Puteţi lua Fecioara din Orlean de la sala de î mprumut nr.1.Cititorul vine la sala de î mprumut indicată şi cereFecioara.B.: Scuzaţi, Fecioara este deja î mprumutată.

ð ð ð

C.: Nu vă supăraţi, pot să lucrez la calculator şiapoi să transmit informaţia pe calculatorulmeu personal?Bibliotecara de la recepţie, proaspăt angajată î n

C.: Solicit căteva cărţi despredauna fumatului.Concomitent se adresează colegului său:

- La fumat să nu ieşi fără mine.



76

ţserviciu, crede că dialoghează cu o colaboratoarea bibliotecii şi răspunde:

- Da, poftim.C.: Am î ncheiat lucrarea. Puteţi s-o transmiteţi.B.: Numele calculatorului?C.: Pentium.B.: Clar, da ce adresă are î nreţea?C.: Str. Păcii 118/23.B.: Cum, Dvs nu sunteţicolaborator al bibliotecii?C.: Nu.B.: Dar aveţi o dischetă ca să copiaţi informaţia?C.: Nu, dar ce, trebuie?

ð ð ð

B.: Ce doriţi?C.: De la Dvs nimic. Data precedentă m-a deservito doamnă î n roşu.B.: Şi?C.: Chestia este că ea mi-a plăcut foarte mult.

ð ð ð

ð ð ð

B.: Ce solicitaţi?C.: Bibliotecarul.B.: Eu s î nt.C.: Nu. Eu o aştept pe bibliotecara care ieri era î mbrăcată î n rochie verde.B.: Dumneaei va veni î n schimbul doi. Vă pot ajuta eu cu ceva: autorul, titlul?C.: Nu pot şti - cartea era la fel de culoare verde.

ð ð ð

C.: Î mi puteţi da ceva literatură despre cinste şidemnitate.B.: Numai la comandă.

ð ð ð

Bijuterii intelectuale î nregistrate de Silvia CIOBANU,

şef Serviciu S ăli de Lectur ă

- Voltaire a scris

peste două sute

cincizeci de mii de

scrisori.

Confluenţe bibliologice, Nr 2, 2005

Documents

Transcript of Confluenţe bibliologice, Nr 2, 2005