CONFERINTE I PRELEGERI - upload.wikimedia.org · cursului o lectie de un cuprins general. Cred cd...

INSTITUTUL DE ISTORIE UNIVERSALA N. IORGA"

N. IORGA

CONFERINTE I PRELEGERI

BUCURESTI 1943

N. IORGA

CONFERINTE §I PRELEGERI- DUPA NOTE STENOGRAFICE -

INSTITUTUL DE ISTORIE UNIVERSALA N. IORGA"

N. IORGA

CONFERINTE *I PRELEGERI

I

BUCURESTI 1943

CONCEPT IA UMANA A ISTORIEILectie de desebidere la Universitatea din Bueuregti (1-iu Novembre 1937)

CONCEPTIA UMANA. A ISTORIEI

anul acesta reiau un vechi obiceiu: acela de a pune in frunteacursului o lectie de un cuprins general.

Cred cd este bine ca la inceputul anului sa dau cateva lamuriri ince priveste felul cum inteleg a face acest curs. Aceasta cu atat maimult cu cat sunt si alte feluri de a face, nu numai cursul de istorieuniversala, dar si alte cursuri de istorie. D-voasträ va gasiti astfelinaintea unor sisteme deosebite, si inteligenta d-voastra va va ajutasa inlaturati sistemul mai putin inteligent, dar pe lângà faptul acesta,cä inteligenta d-voastra este judechtorul in ce priveste unele directiiin care, de altcum, inteligenta nu se manifesta asa de I/Mit, cred caeste bine sa vd ardt dela inceput, in legatura cu anumite curentegenerale in societatea de astazi, in viata intelectuala a ei, de ce eupersist sä ma tin de un anumit fel de a scrie si a infatisa istoria, pe carenimeni nu mi 1-a dovedit gresit si deci ca ar trebui sa fie inlocuitu altul. Multe lucruri foarte noi sunt inteadevar cele mai vechi;

nurnai cat, daca lucrurile vechi sau uitate pot trece drept noi, nu toatelucrurile care par noi sunt asa. Atatea puncte de vedere fericite apardin scormonirea trecutului, asa cum asa-numitul « chiffonier u delaParis, umbland cu bâtul sau ascutit acolo unde se arunca gunoaiele,scoate uneori la iveald mari descoperiri.

va lasati deci niciodata atrasi de farmecul lucrului nou. Nou-tatea in domeniul uman este foarte turd si pentru ca sà ajunga cineva

dansa trebuie sà treaca prin multe straturi de vechituri.Si eu sunt dator celor nou veniti sa le ardt ce valoare pot sd atribuie

unor anumite curente actuale din intelectualitate, care trec §i indomeniul istoriografiei.

Voi incepe mai de departe, pentruca acel curent care a ajuns §iin istoriografie n'a pornit din acest domeniu i nici din domeniulstudiilor universitare, ci dintr'un domeniu cu totul deosebit. Odinioara,in industrie fiecare cduta sa facd un lucru cu caracter personal, adica

Si

',Nu

ila 10

8 N. IOR GA

mesterul sali mite personalitatea lui, sa dovedeasca de ce este ca-pabil, i in vechea organizare industriala intra cineva, nu cu o diplomadela o §coald de industrie, care inseamnd ceva i poate s insemnemult mai putin decal scrie acolo, ci prin aceea cd se angaja la unmester 0 la mesterul acesta pornea cu ce este mai th5or 0 mai umil,mai despretuit de obiceiu. Pictorii cei marl din Venetia, in epoca luiTitian, Veronese, Tintoretto, intrau la inceput ca ucenici cari erautrimi0 sg cumpere ce era necesar pentru alimentatia me§terului, iipunea sa mestece colorile, sa curete pensulele i pe urmä le dadeavoie din cand in cand sd mai facg un capat de haing, un varf de incal-taminte. Pang ajungeau la dreptul de a se atinge de maini sau de parteadiving a omului care este expresia figurii, pada atunci trecea foartemulta vreme. Si in industrie era tot a§a. Venea cineva foarte micdacg era inteligent i stgruitor, rgmanand in acela0 loc, §tiacapete simpatie intre tovarg0, a§a ea putea sg ajunga foarte sus.,Si atunci cand ajunsese la capat, cfind nu mai era ucenic, ci calla 0,apoi, nu mai era nici calfa, ci putea sg lucreze pe seama sa, atuncifacea o capodopera », adica incepea opera sa personals, lucrarilesale proprii. A ajunge la aceastd capodoperg, insemna a se mani-festa ca personalitate in domeniul industriei. Ghiata pe care o Ikeaunul nu semana cu aceea pe care o Ikea altul. Cu cat mesterul eramai personal 0 prindea mai bine 0 personalitatea clientului, cu atataera mai pretuit.

Asa a mers foarte multa vreme. Dela un timp insg s'au facutdescoperiri foarte importante in domeniul tehnicei. Nu se mai lucra,acum, intr'un atelier, care reprezinta deseori un cerc restrans de fa-mine. Deci de acolo s'a trecut la altceva, la un loc foarte intins,in care se intalneau oameni veniti din locuri deosebite i cari nu eraumeniti sg ramand multa vreme impreuna, pentruca dela un timp unii seduceau inteo parte, altii in and parte. Ei aveau i lucratori angajati, pecare-i puteau pastra o bucata de vreme, dacg era de lucru, iar daca nu, ledadeau drumul, cad nu erau legati de ei prin nicio legatura sufleteascd.

S'a ajuns, in conditiile acestea noi ale metodei tehnice, care permitsa se lucreze foarte repede, sa se repete nesfar0t acelasi tip, fiindcama0na nu face decal sä reproduca pang la nesffir0t o anumita forma,in vederea careia a fost construitä ea ins4i.

Am fost in America 0 acolo am vazut functionand ma0nariaaceasta formidabila, care este nu numai lipsitä de suflet, dar distrugesufletul, lucrgtorii intrebuintand o multime de vreme din viata lorpentru a face numai un singur gest.

si,sa-si

<

CONCEPTIA UMANA A ISTORIEI 9

Este o mare deosebire intre cel care se pregateste pentru capo-dopera personald i cel care se indobitoceste pentru o fabricatie defelul acesta. Fabricatia in masa, Vara tendinta de frumusete, farascrupul de originalitate, fdra intentia de a-si atribui cineva un merit,fabricatia aceasta oarba, brutd, s'a intins pretutindeni.

Intr'unul din volumele adause la marea opera de istorie germanaa lui Lamprecht, care lucra pe sadte, inainte de a ajunge pand la unanumit punct cronologic, ceva preocupa i atunci el dddea un volumde adaus, intr'unul din volumele acestea se prezinta lupta dintremecanizare i necesitatea sufleteascd a oamenilor de a aveain acelasi timp i lucrul dupa gustul Mr si atunci ei, clientii cuasemenea gusturi, Incurajeaza mesteri cari vor trebui sa lucrezepotrivit cu gustul clientelei, cu libertatea pentru ei de a rezerva omica surprizd in ce priveste manifestarea inteligentei aceluia insusicare lucreaza.

Aceasta, dupa ce clientii fusesera brutalizati de lucrul in masa',trebuind sa accepte neapdrat anumite forme. Nu porti paltonul pecare-1 vrei si nu te incalti cu ghiata care-ti place, ci te chinuestipentru ca sa faci sa treaca formele corpului d-tale intr'o imbracaminte,o incaltaminte, care este facuta pentru orice om, adica pentru nimeni,pentruca orice om nu exista, ci nu exista decat oameni ; adica existadeosebite manifestari succesive si ale aceluiasi presupus om-tipaceasta alcatuieste individualitatea fiecaruia.

Aid este gresala fundamentala fabricatia aceasta in masa, Medsuflet, fara a tinea seama de dreptul individului, lard a tinea seamade utiitatea sociala in vederea careia Iucreaza cu totii, si in politica,si In activitatea sociala, si in poesie, in arta, in istorie, caci, vrem nuvrem, dar iesim cu totii din societate, prindem in noi viata acesteisocietati, conducem, ori de voim ori de nu, in masurd mai mare saumai mica, aceasta societate. i prin urmare cum dela societate pornim,dela toti oamenii, trebue sa ne Intoarcem cat putem mai mult catretoti oamenii. Aceasta constituie untanitatea viefii omenegi, In afarade care nu exista decat tot ceva inferior si vrednic de dispret.

Deci Lamprecht arata cum gustul clientului si al mesterului, unite,se lupta impotriva productiei in masa, cum se fac tot felul de asociatiipentru o lupta nu numai impotriva tiraniei produselor, dar Impotrivatiraniei vanzatorilor.

Pentruca si in domeniul comertului este tot asa : marile trusturiincearca a desfiinta, In mice activitate de comert, ceea ce poate aveaun caracter local de grup mai mic, pentru a prinde totul inteo mare

ii

0

10 N. IORGA

asociatie si a omeri ceea ce nu poate sa intre in aceastg organizatie.De unde in America sunt intregi intreprinderi desfiintate, pentrucgau fost cumpgrate anume in vederea acestei desfiintdri. Si mor, astfel,nu numai intreprinderile, dar si localithtile: sunt orase moarte pentrucdindustria care le-a creat a fost desfiintatá de un « concern », care voiasA lucreze si mai departe mai prost si uneori mai scump, si avea decinevoie sd distrugd pe cel care lucra mai bine si cu un pret mai ieften.Am vorbit de domeniul industriei, dar si in domeniul comertului estetot asa.

Dar secolul al XIX-lea, epocA de foarte mari descoperiri, de enormezguduiri si de creatii rezultate din aceste zguduiri chiar, secolul acestaare un mare pdcat. In acest secol, sistemul de productie in masa',neinsufletita, M.A. personalitate, MIA' indreptare care idei si fdràpreocupatii de filosofie a trecut ,,si in celelalte domenii. A ajuns a seface o politicA Med personalitate, ba se luptà pentru ca personalitateasà fie distrus5, pentru ca totul sa' poatà trece la agentul electoralcare reprezintá un cetatean abstract, intrebuintat cu insusirile si defec-tele sale pentru o productie politicd tot asa de anonimd si in masd,cum este productia in domeniul industrial si comercial.

Trecand din domeniul politic in domeniul social, tipul care odatàs'a creat trebue sa fie pretutindeni. Si acela0 sistem pdtrunde si indomeniul ideilor.

Nu voiu uita pe candidatul, care se prezintase pentru o catedrdeu eram in comisia de examinare s'i care, format in Germaniaeeonomistilor, trebuind s'a explice ce sunt breslele la noi mi-a servito teorie dupd care mangstirile si curtile episcopale din evul mediuau creat breslele. Eu nu cunosc la noi episcopi sau stareti cari sd fiavut in jurul lor ceva care sd se asemene cu cazurile din Occident.Dar candidatul a ggsit formula in Germania si pentru aceasta seducea sd o aplice in toate tgrile.Deci a aplicat-o si in domeniul industrieisi comertului nostru, ajungAnd la un rezultat fals. Au trebuit sd vindapoi la acel concurs oameni mai simpli, fard atatea cunostinte teore-tice, Mr6 doctorat in specialitate, care au Mcut ca lucrurile sd intre inalbia lor naturalà.

S'a impus deci tendinta de a explica totul in toate domeniilespiritului prin aceeasi teorie. Si nu este vorba numai de teoria caatare, ci teoria MAO se desface in anumite calcule mecanice. 0teorie poate fi un lucru foarte larg, o teorie se poate corecta totdeaunaasupra realifitii. Dar, si atunci incepe nenorocirea cea mare, s'a ajunsla mecanizarea teoreticd in toate domeniile.

CONCEPTIA UMANA A ISTORIEI 1.1

Odinioara erau teze, in domeniul nostru, bune i rele, carti bunerele, dar nu mai existd acum in domeniul istoriei lucrul prea bunlucrul prea rat', ci toate sunt destul de bune, dar cu anumite colturi

rele. Pentru ce?Universitatile au creat seminarii. Nimic nu este mai frumos decat

un seminariu in sensul platonic: un om de mare valoare intelectuala,care-0 tine casa d6schisa pentru alti oameni cari, fara interes politicsau social, yin sd-1 asculte si nu sa-1 imite, ci s'a se inspire dela acti-vitatea lui pentru a lucra i ei, in alte domenii sau in acelasi domeniu,pentru a-1 duce mai departe, potrivit cu aplecarile lor i cu mijloacelede care dispun. Dar cu seminariul universitar n'a fost asa. In Ger-mania s'a ajuns foarte repede ca el sa fie un instrument de mecanizare.In seminariul acesta se invata tniflocul de a fi Capetiformula mecanica i o aplici; gandirea d-tale nu este necesara, persona-litatea d-tale este exclusa ; e mare pacat dacd vei indrazni, fie si capersoand, sa fii altfel decdt ceilalti.

Acum in urma, in studiul despre Pascal, studiu publicat in Mé-langes » ale §colii Romane in Frant-a, al d-lui Gheorghe Pop, amgdsit ceva care m'a multumit adanc. Pascal deosebeste intre cloudmetode, i a dori ca ceea ce ye spun acum sa pétrunda ca elementpermanent de cugetare in mintea d-voastrd. Este metoda care urma-reste metodic probleme, dar este si metoda care ajunge la rezultatinainte de a se fi urmarit normal datele pe care le prezinta experientaumang. §i nu are dreptul, fàrà indoiala, acela care face aceste esalturi »pe care le hotardste temperamentul sat', nu are dreptul sd se scuteascade experienta care remane pretioasa pentru dansul, dar nu are dreptulnici acela care nu poate face # saltul », sa tegaduiasca ceea ce se poategasi prin altà metoda in domeniul cunostintelor.

Rationalismul mecanizat are drepturile sale, dar nu exista numairationalism mecanizat. §i nu existd numai siguranta, dar existeindoiala din care pot iesi mii de sigurante ale viitorului, supuse larandul lor unei revizuiri care vine din considerarea aceleiasi chestiunidin alt punct de vedere, sau i prin singurul aport al unui suflet altfelformat si care si-a petrecut viata altfel, in alt mediu cu alte chemaridin partea naturii.

Credeti d-voastra ca in lupta aceasta pentru productie, capentru crearea formelor viitoare ale societatii, se preocupa cinevaCa de un mare eveniment de faptul ca domnul cutare, asezat intr'unseminariu universitar, a facut o mare descoperire? A fecut desco-perirea ea un anume individ s'a nascut la cutare data in loc sd se fi

§i

« ftiinfific

4

i

si

s.

si

si

12 N. IORGA

nascut la o alta data, lucru in care un numar de # mizerabili a farapreocupatii serioase au indraznit sd greseasca pada atunci.

Gresala noastra este de multe feluri: este gresala izvoruluiinsusi cu care lucram. Este gresala dispozitiei in care ne gasim:se poate intampla ca dupd o noapte nedormità sa prinda cinevaadevarul cu aproximatie.

Dar, vedeti d-voastra, descoperitorul prin metoda mecanica insu-sita isi inchipue, in bucuria aceasta a descoperirii, ca toata lumea seacosteaza pe strazi cu intrebarea : nu stiti ce s'a intamplat? In cutaretali domnul cutare a descoperit Inca un amanunt, si atunci sa seorganizeze o procesiune nationala, care cu toate drapelele sa meargasà-1 felicite.

Dar una este cfind te uiti numai la amanunt si altceva cand ama-nuntul intra intr'o imensa constructie in care lumina mintii nu poatebate, in acelasi timp, asupra tuturor elementelor din sinteza ce secreiaza. Cu cat este o sintezd mai Malta, ea expune la mai multea grepli » de fapt, fiindca avantul, entusiasmul, puterea sufleteascaies din masura precisa a elementelor creatoare, si prin urmare acrede ca esentialul este ceea ce ramane din aceste elemente esteintocmai asa ca si cum cineva care a turnat o statuie, de exemplu Ben-venuto Cellini, ar fi avut datoria sa scotoceasca prin zgura turnarii casa vada dacd nu cumva s'a desfacut o bucatica de bronz si s'a pututproduce un punct adancit in statue, sau, dupd ce el a avut bucuria ehstatuia s'a turnat, numai pentruca ar fi observat ca intr'un colt este ozgarietura, si arunce statuia din nou in cuptor cu riscul de a nu ajungeniciodata la rezultatul la care ajunsese pang atunci.

Minded lucrul de capetenie si azi, si mai ales lucrul de capeteniepentru ca sa avem un alt maine &cat al confuziei si al barbarieide azi, este sd redevenim mai oameni de cum suntem acuma, a reintra "inumanitate, aceasta este pentru noi datoria cea mare.

*i, indata ce reintra cineva in umanitate, comertul, industria, viatapolitica, viata socialà, religia, care si ea insasi poate sa fie inchisain anumite forme mecanice, care sunt mai rele decat cel mai eau simai insolent ateism, arta, literatura, istoria capata un nou caracter.

Trebuie sa te simti om cand faci istorie s'i sa te formezi om, ceea cenu este usor, ci pentru aceasta trebuie sa cetesti mult, sa gandestimult si sa traiesti mult, &à ai deci experienta de viata, lath de carenu trebuie sa te atingi de istorie niciodata.

Iar, cand vorbesti de rosturile unei societati, n'ajunge sà te apucisa numeri in volume intregi toate dregatoriile de odinioara, ceea ce

CONCEPTIA UMANA A ISTORIEI 13

ar insemna, cfind vorbesti de istorie contemporand, sd nu lipseascdparagraful despre vdt5jei si despre usieri. Istoria inseamna insd altceva :daca din faptul ca erau vatgjei si usieri si vAtajeii, usierii aceia eraude un anume fel, a iesit un mers mai departe sau o schimbare de mersin desvoltarea unei societ5ti, vatajelul, usierul devin importanti, darvdt5jelul, usierul in ei WOO nu sunt interesanti.

Cum scriem istoria contemporan5 fárd sg definim macar pe prefecti,tot asa putem scrie istoria trecutului vorbind de logofeti, fara sdscriem pagini despre logofetii in sine. Acesta este un lucru ce se poateintelege usor.

A. fi om, a-ti da seamd c4 vorbesti de oameni si a nu pretinde,fiindc6 ai fost primit a lucra la un seminariu, cd esti in stare sa desco-peri toate tainele lui Mihai Viteazul sau lui Stefan-cel-Mare, numai prinaceia &à el a murit, iar d-ta esti in viat5, trebuie &à fii om fntreg,A-1i dai seama de ce este omul si de acel insondabil mister care estedeseori pentru el insusi omul. Sunt ráspunsuri date de copii caresunt lectii pentru d-ta, care ai gent scoala unei societati intregi sinu stii cum sä pgrasesti mai repede pe copil, pentrucA raspunsul lui adaramat o intreagd atitudine a d-tale, care era gresitA. Deci, in con-cluzie, se cere sà-ti dai seama, d-ta om, considerand pe alti oameniin umanitatea lor, &à rezultatul cercetdrii d-tale se cere a fi insufletitde toga' umanitatea ce se cuprinde in aceste lucruri: umanitateaacelora pe cari ii cercetezi, umanitatea acelora care cari te indrepti.Aceasta dna mi vrei sa scrii in zadar pentru d-ta, pentru prietenii 0inamicii d-tale, adicá pentru prietenii d-tale de azi cari pot fi inamiciid-tale de maine..Si, mai ales, aceastã idee de umanitate trebuie sa tepreocupe atunci cand te gandesti ca aceea ce ai fdcut, poate s5 aibàtin singur mare scop : acela de a face ca umanitatea, societatea in caretrdiesti &á foloseascã din chipul cum ai inteles d-ta, prin personalitatead-tale si prin personalitatea ce ai acordat acelora de care te-ai interesat,sa foloseascd pentru refacerea cAtre care trebuie sd mergem, refacerefArii de care societatile europene se vor cufunda Inteo decklereprofund5, pe urma careia vor veni rasele inferioare pentru a ne mosteni.

0 ANCHETA LA CONSTANTINOPOL DESPREUNIREA PRINCIPATELOR

Conferinti tinua la Liga Culturalk in cadrul Institutului Sud-Est European(2 April 1938).

0 ANCHETA LA CONSTANTINOPOLDE SPRE UNIREA PR INCIPATELOR

De multd vreme aveam fnaintea mea gandul acestei comunicatii,mi se pare cd ea ar putea interesa i un public mai larg decat acela

care vine de obicei la sedintele Academiei. Este vorba de acel lucrufoarte rar, care este o anchetà politicà fricutd de un Englez la Constan-tinopol, in momentul and nu s'a fost pus chestiunea Unirii Principa-telor, dar aceastd chestiune era in aer. Fuseserd conferintele dela Viena,pe urmil discutiile dela Paris si iatd acest curios Englez pe care-1 chemaNassau W. Senior si care a caldtorit in Turcia, a stat la Constanti-nopol, la Smirna, s'a primblat dela un capdt la altul al regiunii bizan-tine, a gdsit cu cale, dupd un procedeu foarte obisnuit acuma, sàintrebe lumea ce crede cu privire la o problemd politicii. De obiceirdspunde toata lumea, chiar thud n'are ceva de spus, sau chiar candnu existà o chestiune.

Dar pe atunci era lucru cu desdvarsire rar. Chestiuni, cum eraaceea a soartei Principatelor, erau rezervate pentru diplomati, pe cario caracterizdm ceva mai tarziu si o sd se vadd care era calitatealor i intru cat a influentat aceastd calitate, de multe oH foarte in-

fiind foarte putin serioasd i foarte putin inteligentd, asupraatitudinii pe care Puterile au avut-o fatd de aceasta Unire a Princi-patelor, care pentru noi era lucru organic, pregatit de secole intregi deluptd i suferinte, fiind manifestarea unui suflet national viu.

Crezandu-se, insä, cà este un lucru care priveste doar pe diplornati,acestia faceau rapoarte i rapoartele acestea, din fericire sau si dinnefericire, dar sd zicem: din fericire, chiar cand nu spun mare lucru,s'au pristrat.

Rdposatul Dimitrie Sturdza le-a cules pe toate, si mai sunt altele-care n'au fost culese i, cum se va vedea, cercetätori anglo-saxoni, d-niiEast si Ricker, s'au sprijinit pe rapoartele acestea netiparite, privitoare1 a Unirea Principatelor si la domnia lui Cuza-Vodd, pand la inceputtg

si

sii-i

doielnicil,

18 N. IORGA

stapanirii lui Carol I-iu. Ne putem inchipui ce ar fi (lath' toate rapoarteleintrebuintate acolo s'ar tipari. Colectia lui Sturdza, numai pang lainceputul stapanirii lui Cuza-Voda cuprinde zece volume foarte groase

foarte greleS'ar cere ani de studii Fara' un folos corespunzdtor, daca s'ar tipàri

toate rapoartele pe care se sprijina autorii ace§tia mai recenti, carorale datoram, fireste, foarte multd recunostinta, fiindca au umblat printot acest haos, prin tot acest fatras diplomatic I

Acum, chiar calatorii cari treceau la Constantinopol prin tarilenoastre, se ocupau, de sigur, de anumite lucruri, dar nu le veneaprin minte sa caute care este pulsul epoch cu privire la o anumitdchestiune.

Ei bine, acest scriitor englez pe care-I chiama Nassau WilliamSenior, care a publicat cartea sa, in forma de jurnal, « Turcia siGrecia », Turkey and Greece, a avut curiozitatea de a face intrebaride acestea, macar la Constantinopol, daca nu aici chiar.

Nu ne spune oamenii pe cari i-a intrebat, dar putem pada la unpunct sa-i ghicim, desi persoana lor este, mai mult sau mai putin,indiferenta ; putem ghici macar nationalitatea lor, de unde punctulde vedere si interesul special pe care-1 reprezintau, cand vorbeau deUnirea noastra. El dd initiale, care aveau un sens pentru dansul,dar, cum el a murit de multà vreme, nimeni nu va sti ce se ascundesub cele douà litere, care inseamnd pe cutare vorbitor.

E un om foarte curios de a sti §i care nu are personal nicio parerePe el II intereseazd ce spune unul §i altul, i n'a crezut necesar sä Leddin toate lucrurile aflate un sistem ca sa ni-1 prezinte.

Cred ca astdzi mai mult decat altd data, aceste insemnari, §i separe eh' era un om capabil de-a alege, informatia aceasta este maibine venità cleat oricand. Pentruca, in ciuda celor zece volume ale luiD. A. Sturdza, in ciuda atator publicapi si In ciuda iluziei ca parteacea mai bine cunoscuta. din Istoria Romanilor este vremea contempo-ranh, e tocmai contrariul. Partea cea mai rail cunoscuta este aceastaepoca mai apropiatd. Eu o pot vedea acum, scriind volumul X din« Istoria Romanilor», in ceea ce prive§te rdzboiul din 1877, pe care 1-am.tratat §i eu odinioard, de§i nu in tot ce se oferea, asa in cat pe alocurischimb cu desdvarsire vechea mea prezintare. De altfel in aceastanoud opera nu mai vorbesc de activitatea partidelor, de rolul deosebi-telor personalitati, ci oameni cari par mai mici se cer ridicati,cari se pareau foarte insemnati §i hotaritori, dacd se uità cineva maiaproape, pierd foarte mult din ceea ce se credea cu privire la mita

i altii

I

0 ANCHETA LA CONSTANTINOPOL 19

lor in determinarea evenimentelor. Dar nu vreau sd ma intind preamult asupra acestor preliminarii.

Adaug numai cg, precum in « Istoria literaturii românesti» am arAtatcd pArerea obisnuità despre « Junimea » si despre « Convorbirile lite-rare », despre rolul pe care 1-a jucat, si la « Junimea » si la « Convorbirileliterare », Maiorescu, este peste mAsurd de exagerat si cum Xenopolla douazeci de ani reprezinta mult mai mult in ce priveste directiasAnAtoasd a ideilor, directie In care a si mers pe urin'a societatearomAneascA, decAt Maiorescu, cAnd avea mai bine de zece ani maimult decat Xenopol, tot asa nu va mai fi ingAduit sa se mai scrieistoria contemporand a României, dupd prefetele, de atAtea ori intre-buintate, la discursurile parlamentare ale aceluia0 Maiorescu. Discursu-rile acestea fuses"' trateazd puncte de o insemnAtate de multe orifoarte mica, iar, in ce priveste amintirile, care sunt totdeauna coloratesi pitoresti, ele se aflA cu gramada in discursurile atAt de criticatuluisi scAzutului I. C. BrAtianu, pe cAnd ele lipsesc aproape cu desAvArsireIn discursurile lui Maiorescu.

Dar in istoria aceasta contemporand care se reface, eu nu fac decAt,in marginile mai restrAnse ale « Istoriei RomAnilor » la care lucrez,sd dau directii, iar pe urmä vor veni tined, cari, dacA sunt muncitorisi modesti, nu stricA sA fie si inteligenti si Med indoiald &A vor da re-zultate noi, cautAnd mai adAnc decAt, In aceste margini ale timpuluipe care-I am la dispozitie, o pot face eu.

Aceastà opera s'ar face si cu material romAnesc, care zace incA prinsaltarele familiilor, si de multe ori si actele de Stat stau in stApAnireaunor familii, ceea ce nu este ingAduit. Nici regele Carol I-iu nu aveadreptul sA retina hada de Stat, care trebue sd se &eased la auto-ritAti. Din fericire, regele nostru de odinioarA a pus pe Mite Kremnitzca, din notele lui, sA se alcAtuiascA ceea ce s'a publicat sub titlul « Dinviata Regelui Carol al RomAniei ». Dar, dacA n'o fAcea regele Carol I-hi,sau, dacA se intAmpla un incendiu si ar fi ars hArtiile acestea? Vedetiunde se merge atunci cAnd hArtii care apartin deosebitelor oficii aleStatului se 'gdsesc, fie si in mAna unui Suveran. Dela o bucatA devreme trebue vArAte in Arhivele publice.

In publicatiile care cuprind discursuri si alte manifestatii alebAtrAnului BrAtianu se citeazA din cAnd in cAnd « Acta I. C. BrAtianu »,desi sunt acte publice, care nu trebuiau sA fie in biblioteca BrAtianu,ci in Arhivele Statului. i asa trebue sA fie la foarte multi. Ba uneorise intAmplA ca hArtii de Stat sA ajungA la anticari ; lucruri foarte impor-tante le &esti acolo, pentrucd intre ceea ce este al Statului si ce apar-

2°

20 N. IOI1GA

tine particularului nu se face deosebirea pe care trebue s'o fac5 miceom onest si corect.

Dar deocamdat5, pfinii se va ajunge la rAscolirea materialuluiromânesc, are cineva intrebuintarea celui strgin in anumite opere careau innoit chestiunea Unirii Principatelor, si aceste opere au inceputcu lucrarea unui profesor englez, d-1 East, care, inteo carte mica,intrebuintând si material românesc, a dat o multime de note in cepriveste Unirea Principatelor. Mai ales este o mare problem5. Pro-blema este mare in ce priveste obiectul la care se refer5, adicd unireasau neunirea Moldovei si Munteniei, dar, in ce priveste mijloacele,problema este foarte scazut5, din cauza insuficientii si lipsei deconsecventa, ca si lipsei de onestitate politicu, acuzAndu-se, de alt-minteri, unii pe altii, dela Impäratul Napoleon al III-lea pfind laPalmerston, seful guvernului Angliei si diplomatii englezi amestecatiin chestiunea Unirii Principatelor. D-1 East a scos la ivealà unele actecare nu se cunosteau. Pe urmd d-1 Ricker, profesor in America, apublicat o carte foarte intinsà, in care tot materialul diplomatic euro-pean este intrebuintat, si, astfel, istoria noastrà apare deseori altfel,desi, evident, carti cum este a d-lui Ricker, ar cere oarecare familiari-zare cu tara, cu trecutul ei, ca si cu psihologia oamenilor politiciintrebuintati: and se pomeneste un nume, pentru scriitorul insusinumele acesta nu inseamna nicio realitate psihologicii, nicio notiunepoliticA precis5.

Prin urmare iat5 (loud Curti, dintre care a doua nu este numaifoarte interesant5, dar este o lucrare capita15, care s'ar putea traducesi in româneste.

Dar, dupg ce s'au publicat aceste doug curti, la care trebue su seadauge lucrarea despre cuderea lui Cuza-Vodd a d-lui Paul Henry,care a fost o bucatà de vreme conducdtorul Institutului francez delaBucuresti, elemente de innoire nu s'au mai adaus.

Englezul acesta Nassau Senior, cu privire la care nu se poatesti nimic, a intrebat oameni importanti si a cuputat stiri folositoaredela dAnsii. Astfel el se integreazä oarecum in cunostintele cupatate,din nou, prin ostenelile celor doi Anglo-Saxoni, despre cari amvorbit.

Sa venim la ce spune el insusi, la raspunsurile acelea cu totulsincere. Dacii aceiasi oameni ar fi fost intrebati de un diplomat,poate cd ar fi ruspuns altfel, si tot asa, daca ar fi stint cá aceea ce spunei serveste la ceva, dacd ar fi bhnuit ca lucrurile acestea vor fi tiparite.Dar niciunul nu se &idea ca ele vor ajunge la tipar si, de altminteri,


Nassau a avut delicateta de spirit de a nu pune pe oamenii insii indiscutie, multumindu-se cu acele initialc.

Prin urmare stand la Constantinopol, neavand ce face, inteoprimblare, la o receptie, el a intrebat multà lume, cunoscand i oameniamestecati in viata tarilor noastre, de exemplu o familie Sutu, din caresotia era fiica lui Mihai-Voda Sutu, care a stapanit in Moldova pang'in 1821, in anul revolutiei grecesti.

A intalnit si multi Greci, a vorbit cu un Condurioti care juca unrol important in patria sa liberata. El zugrgveste aceasta familie incare se vorbea asa de frumos frantuzeste si care avea i alte insusiri,de vreme ce a atras asa de mult atentia calatorului englez.

Dupg ce se stiu toate lucrurile acestea, sg vedem mgrturiile acesteaasezandu-le pe deosebite capitole. De fapt, el le pune cronologic,

dar nu putem urma aceeasi linie.Cartea a apgrut fntr'o forma beletristica, gra' pretentii de caracter

Care era, mai intai, atitudinea Turciei si care era motivul atitudiniiei negative, si darz negative, dar nu peste masura de statornice, ci cufoarte multe reveniri, i, de obiceiu, un ministru turc avea o atitudine,alt ministruturc o alta si nu era totdeauna atitudinea chiar a ministruluiturc, ci a aceluia care influenta asupra lui. Fiindca, desi Turcia eraacum supusa unei actiuni de prefacere, desi ea credea cd a ajunsastfel la nivelul celorlalte State europene, dupg. razboiul Crimeii,pe care altii 11 castigaserg pentru Turci, Englezii i Francezii si, prinurmare, Turcia Mcea parte din asa numitul Concert european », in care,de fapt, muzicantii cantau pe seama Mr. Desi era cineva la spatecare-i indemna cu atata hotgrire, incat nu se puteau sustrage delacantarea aceleia0 partitiuni, dar Napoleon al III-lea nu avea o atitudinesigura, mai ales in anii de decadenta cari au dus la ruing. De fapt insatotdeauna firea lui a fost asa, fire plind de indoieli si de reveniri :uneori era foarte cglduros pentru Unirea Principatelor, iar alta datane oferea Austriei lui Francisc-Iosif, i Francisc-Iosif declara ca nune primeste, ca unul ce are destul de lucru cu Romanii de sub Coroanaaustriaca ; de doug ori am fost oferiti Austriei si Austria nu ne-aprimit.

Dar, cand Napoleon era asa, minitrii englezi nu stia unul ce gan-deste celglalt si se incurcau intre dânii, asa Inca Unirea Principatelora fost propusa Intal de Englezi i cei mai strasnici dusmani ai UniriiPrincipatelor au fost pe urmg tot Englezii, aceiasi oameni, iarNapoleon al III-lea, care nu se gandise la lucrul acesta in momentul

stiintific.

22 N. IORGA

când se gAndeau Englezii, s'a gandit pe urmd asa de mult, incdt voiasileased pe Englezi sd primeascd acelasi punct de vedere i, la

capdt, s'a ajuns la forma aceea imposibild, a unirii steagurilor, plus ooarecare unire parlamentard prin Comisia dela Focsani. Dar cdnd inApus se petreceau aceste schimbdri din clipà in clipd, ce se putea ceredela Turd?

Iatà ce se inseamnd in intrebdrile care li s'au facut de informatorulnostru unor oameni cari stiau ce gandesc Turcii: cà opozitia Turcieiera datoritd la doud lucruri.

Intai, cei dela Constantinopol Ii ziceau cà, dacd se va face UnireaPrincipatelor, tara aceasta mai mare va putea fi manevratd multmai greu decat cele douà taH mai mici de pand atunci. Acesta era unargument.

Iar celalt era cd, dacd se acordà Românior ceva, pe urrnd toatecelelalte popoare crestine care erau inteadevdr in Imperiul Otoman,

noi nu recunosteam a face parte integrantà din Imperiu, vorcere acelasi lucru.

De altminteri, tin sd spun aici ceva foarte nepldcut pentru trecutulnostru. Sarbii, ridicati numai la 1804, au tratat apoi pe Turd cumau voit, au fdcut tot ce le trecea prin minte, si-au crescut i exageratindependenta, lard sd se incurce In forme diplomatice. Lucrau « bar-bar », dar ajungeau la scopurile lor. Iar noi, incurcati in tot felul deprejudecdti, de bdnuieli si de consideratii cu privire la t Europa #,ne trudeam fàrà sd ajungem la acelasi rezultat.

Când Turcii ne dddeau voie sà avem numai atAta armatd, &Arbillui Mihail Obrenovici isi fAcuserd o mare putere militard, i ei indemnauin toate partile pe vecinii lor sa colaboreze cu ei inteo Confederatiebalcanied.

Iatá de ce refuzau Turcii Unirea Principatelor.Pe lângd aceasta, dela o bucatd de vreme, ei pretindeau sd revind

asupra atitudinii dela inceput, când admiseserd consultarea Românilordaea ar fi cunoscut starea de spirit, puteau sd stie cd din consultarea

lor, acasd la dânsii, va iei neaparat votul pentru Unire. Când auinteles, prea tarziu, cd va iei acest vot, ei s'au aruncat grosolan impo-triva partizanilor Unirii i, atunci, cu ajutorul tândrului Fanariotinstalat la Iasi, Caimacamul Nicolae Vogoridi, au facut acele alegerivddit false, care au trebuit sd fie stricate sub influenta francezdrezultatul a fost cà s'a intarit mult mai mult cauza Unirii.

Lucrurile acestea le stie edlatorul englez, dar el mai observd unlucru, foarte interesant. Turcii fuseserd ajutati de Francezi i Englezi

p.


ca sh biruie pe Ru§i in rhzboiul Crimeii. Dar iath ce s'a intdmplat:ei au intrat in conflict, la Constantinopol §i in alte phrti, cu ajutatoriibor. Aliati de ace§tia prea puternici nu sunt comozi. Si din conflictulacesta a ie§it eh Turcii au fost foarte deseori batuti, i la Constanti-nopol, de Anglo-Francezi. Vgzandu-se eh' ,,i acolo « Turcul pläte§te »,sthphnii peste cre§tini *i-au pierdut prestigiul §i atunci, spune chlatorulenglez, Grecii din Galata §i Pera deveniserà de o impertinenth extra-ordinarä ; ei fdceau judecata aceasta, care nu era dreapth, eh, dachTurcul se lash Mut de Francezi §i Englezi, trebue sh se lase bdtut§i de Greci, ceea ce nu era acela§i lucru. Se spera eh a§a se va intampla§i cu Bulgarii §i cu Rumeliotii. Si el observh: o merith Turcii, pentruchsunt un popor obosit, care trhie§te numai storchnd pe cre§tini, chcifgrá aceasta le-ar fi greu sh trhiasch ; altfel vor emigra sau vor pieri.Interesanth constatarel

Acum, duph ce lumini noi se desfac din observatiile privitoare laTurci, venim la Ru§i.

Ce constath chlhtorul acesta in ce prive§te atitudinea Ru§ilor fathde Unire?

Aici sunt lucruri nouh.Cineva Si poveste§te informatorului lucruri mai vechi. Ru§ii dela

1828-1834 au ocupat Principatele: vremea guvernatorilor ru§i, dintrecari cel mai bun a fost Chiselev. Era foarte putin Rus, crescut fiindintr'un mediu francez, a§a eh &idea frantuze§te, iar cea mai maremultumire a lui a fost ca a ajuns ambasador al Tarului la Paris, undear fi vrut sh rhmfinh pand la sfar§itul zilelor sale.

Se §tie eh, pe vremea Regulamentului Organic, s'au votat anumitemdsuri in ce prive0e situatia taranului. Era atunci chestia tarhneaschla noi: proprietarii erau de o parte, thranii aveau, nu putem ziceaspiratii, pentru ch nu era destuld con§tiinta §1 solidaritate pentruaceasta, dar anuinite nevoi, care s'au prezintat din nou in Comisiaproprietatii dela 1848, când foarte multe discursuri in formd populardau fost tinute de tarani.

Si se §tie ca in Regulamentul Organic, fkut de boieri §i revazut deRu§i §i aprobat de Turci, fdra &à §tie bine, ace§tia din urma, ce esteinauntru, ch. in Regulamentul Organic aparenta era eh se aduceserviciu taranului fixAnd anumite zile de lucru, dar in fond nu era oinlesnire, pentruch zilele de lucru erau definite in cantitatea de munch',iar aceasta intrecea cu mult marginile unei zile, a§a Incat era o in§e-ldtorie. Si iath ce observh, in privinta aceasta, unii dintre informatorii

N. IORGA

lui Nassau. Ei spun: Rusii i-au invAtat pe proprietari sa cearâ lucruIin cantitate de muncd i sà pretinda ca lucru de o zi ceva pe careun om nu-1 poate face intr'o sAptgmanh sau si mai mutt dealtatata.

Se adaug5 o explicatie care Iipseste aiurea. Asa au f5cut Rusiisi in Armenia ruseascA, unde gandul lor era, ca si la noi, stt castigeclasele de sus pe socoteala celor de jos.

Prin urmare, Rusii veniserà cu sistemul gata facut i, adaugdinformatorul, pentru un Rus serbia pare a fi starea natural5 si potrivitàcu men talitatea omenirii intregi.

Dupd aceasta, se explica i atitudinea Rusiei fatii de Unire. Se stiecà Rusii au fost pentru Unire. Pe urmA au filcut o multime de mizeriilui Cuza-Vod i destule, la inceput, i lui Carol I-iu, care a izbutit sàaibd Ins relalii mult mai Mine, din cauza originei sale germane si alegdturilor venite de acolo. In r5zboiul din 1877 una erau legilturilelui Carol I-iu insusi cu Tarul Alexandru al II-lea i Marele Duce Nicolae

altele legAturile ministrilor nostri cu Gorceacov precumaltele legalurile populatiei romanesti cu soldatii rusi.

LegAturi foarte deosebite, foarte bune sus, ceva mai slabe lamijloc, rele de tot jos.

Si se mai spune aici, Rusii au cautat sa" intrebuinteze neintelegereadintre Francezi i Englezi, pentru ca sd se infaliseze ca adev5ratiiprieteni fatà de tarile noastre. 0 spune, de altfel, chiar un diplomatrus inteligent: « Suntem compensati pentru toate pierderile noastrein Crimeia i Basarabia prin ce am castigat in Principate, unde,din dusmani, ne-am f5cut prieteni ».

Nu judec valoarea morala a acestei politici, ci inteligenta si price-perea diplomatica a unor oameni cari au r5mas in situatia lor multavreme. Astfel, cu Gorceacov care avea o foarte bund pregätire, ne-amintalnit si la 1877 i, dupd aceastil data, cu alti diplomati de carierii,iar nu cu de cei improvizati.

Pe vremea aceea lumea era pe seama unor oameni destepti si bineinformati, cari puteau face greseli, pe când in timpul nostru lumeaeste in seama unor oameni de obiceiu mult mai putin destepti, carin'au mai niciun fel de informatie, cum n'au nici prea mult simt deresponsabilitate, asa cg foarte rareori se intamphi de nemeresc, siatunci nu din meritul lor, ci din potrivirea imprejurdrilor.

Acum yin la a treia atitudine: a Austriei. Un informator spune cãAustriecii au fost, de altfel, destul de binevoitori fao de Romani,dar recunoaste c i Romanii i vecinii flomanilor din Peninsula

24

si ai, iaripi,


Balcanica nu-i puteau suferi pe Austrieci. E, adauga el, o urd generala,caracteristica acestor popoare: urasc pe Rusi, pe Austrieci, pe Greci

pe Turci, voiesc independenta, sau macar acea independent:a realape care o aveau Sarbii. Dar, in ce priveste pe Romani, ura impotrivaAustriecilor se explica. Austriecii se purtasera foarte prost in timpulrazboiului Crimeii, cand Rusii ne ocupasera i, atunci cand Frantasi Anglia s'au hotarit pentru Turci si contra Rusilor, deodata, Austriaa aratat dorinta de a ocupa Principatele, dar nu ca sa le pastreze,de fapt, gandul era acela de a le 'Astra, ci pentru a le tinea pentruTurci, stapanii legitimi ai acestor tari. Bine inteles au cautat sa-siformeze un partid: din marii proprietari, venind cu tot felul de intre-prinderi, ca sa castige material anumite categorii ale populatiei roma-nest. Cineva, un ofiter austriac, Wimpffen, spunea: politica noastrileste aceasta, sá cautam a crea cat mai multe interese comune, sadesfacem pe Romani de orice legaturi cu Franta, a card civilizatie esteputreda, pe cand civilizatia noastra este sanatoasa, i, pe urma,incetul cu incetul, sa-i trecem la nationalitatea noastra, prin patrun-derea fireasca a elementului german pand la capätul Europei i, dacase poate, si mai departe deck. atiita. Se simtea aceasta si de aceeaAustriecii nu erau iubiti.

Motive le purtarii Austriecilor sunt usor de vazut.Informatorul englez nu cunoaste chestia Romanilor din Ardeal

Banat: Austria se temea, fireste, ca nu cumva acestia sa ajunga,de pe urma unei politici gresite austriece, la ceea ce au trebuit saajunga pe urmil. Dar el afla de elementele straine, cum sunt Croatiise teme ci Unirea Principatelor ar putea da nastere unei confederatiicare ar atrage pe eeilalti supusi slavi ai Austriei.

Venial acum la Franta i pe urma vom trece la piirerea pe care oaveau unii informatori despre noi, precum si la anumite planuri caremergeau mai departe decat insasi Unirea Principatelor.

Pentru ce Franta a sprijinit pe Romani? Ca sa castige pe Rusi,i se spune lui Nassau. Pentrucd, de fapt, Napoleon al III-lea, indatadupa biruinta din Crimeia, a facut imposibilul, stricandu-se cu Anglia,pentru ca sà castige pe Tarul Alexandru al II-lea. Politica francezadela 1856 inainte a fost una ruso-fila. Poate spune aceIasi informatorca Franta a voit inteadevar sa slabeasca Turcia? Nu avea de ce,pentruca Turcii erau strabatuti de spiritul francez, de intereselefranceze ; Banca otomang era in maim unor financiari francezi. Fran-cezii mai aveau i alte planuri: ei voiau sa se aseze in Siria ; e chestiuneaLibanului, peste o veche influenta franceza, catolica, la Beyrut prin

si

26 N. IOR GA

cMugari. Stia unul dintre informatori rolul pe care 1-a jucat unFrancez, caruia noi Ii datoram foarte multa recuno§tinta i s'ar puteanumi j una din strazile 1au1ui cu numele lui. Este vorba de VictorPlace, consulul Frantei acolo, sfatuitorul lui Cuza-Vodd, de0 ajuns,pe urma, in rele relatii cu dansul.

Informatorul spune ea Place a angajat pe cei mai I'M « banditi »0 a terorizat astfel pe adversarii

Dar de ce a vrut Napoleon al III-lea sa susting pe Romani? Aicighice§te bine informatorul lui Nassau. Imparatul, care face politica dedictatura in interior, amid sd se rdstoarcei, sprijinind liberalismul inafard, ceea ce era pentru dânsul o compensatie. Ni se spune: din cauzaaceasta a conlucrat i cu liberalii ace§tia din Principate. Nassau seopre§te asupra ambasadorului Frantei la Constantinopol, care a jucatun rol important, hotarand anularea alegerior moldovene, cu ame-nintarea cä pleaca. Thouvenel a lucrat impotriva Vizirului Re§id-Pa§a,intrebuintancl pe acel Fuad care fusese la 1848 In Muntenia, poet Inlimba araba i franceza, i pe Aali ; el a provocat chiar caderea luiRe0d. i, pe langd aceasta, informatorul §tie Ca Thouvenel era incontinuu razboiu cu ambasadorul Angliei la Constantinopol, acelStratford Redeliffe, care a mai trait Inca multd vreme.

Informatorul spune ca, dacd a biruit Thouvenel, In felul acesta els'a indu§manit cu Anglia 0 a biruit, de fapt, pentru Tar i pentruTurci. Orice Turc §tie ca Re§id este cel mai capabil i unul dintre ceimai priceputi oameni din Imperiu ; a-i pierde serviciile dupà dictaturaunui strain, pentruca a sprijinit interesele Turciei intr'o afacereunde acest strain nu avea ce sa caute, este o umilire care nu sepoate uita *.

Iata In ce prive§te 0 politica franceza.Acum in ce privote pe ganditorii no§tri. Mai toata lumea spuneanoi voim Unirea. Acum cutare observa ea Unirea e un lucru care

nu s'ar putea face decal numai dacd Imperiul Otoman s'ar sfaramain bucati i atunci ar fi Egiptul o taxi independenta, Siria ar fi unitacu Egiptul, Constantinopolul o simpla capitald. j iar se spunea ea,deoarece Unirea ar insemna desmembrarea Imperiului Otomandaca este vorba sa fie §i un print strain, pentru Imperiul Otomanprimejdia e 0 mai mare, ar fi mult mai bine sa fie numai relatii liberede comert, drepturi egale: adica Moldovenii sa aibà drepturi in Mun-tenia 0 Muntenii drepturi in Moldova, institutiile sa fie asemeneaun fel de « comitet comun parlamentar », cum a fost mai tarziu laFoc§ani, acea Adunare a Conventiei, care ne-a cauzat foarte multe

a

Unirii.

rI

si,

si

0 ANCI-IETA LA CONSTANTINOPOL 27

greutgti si pe care a trebuit s'o Inlature Cuza-Voda, prin Unireacea adevgrata.

Planul e foarte interesant, flind inainte de intelegerea lui Napoleonal III-lea cu regina Victoria si printul Albert, Inainte de Intalnirea delaOsborne, cand s'a hotgrit aceastd Unire. Pe atunci, unii erau si pentruo Confederatie cu Sarbii, si fn felul acesta s'ar face la zece milioane deoameni. In ce priveste Macedonia si Tesalia, ele ar trece la Greci, siastfel s'ar rezolva lard rgzboi Intreaga chestiune a Orientului. Pe deand parte, iar se observg : « Confederatia aceasta nu poate merge,pentrucg oamenii sunt cu mult prea sglbateci ca sä poatà lucra im-preund ».

Ideea aceasta a Confederatiei crestine in Orient trgieste si acum subforma Uniunii balcanice, si sunt persoane care-si inchipuie cd ar fiputut Carol I-iu sg fie si stdpanitorul Bulgariei. Si in Constitutia de azise pastreazg posibilitatea ca in anumite imprejurgri Suveranul tariisg poata primi si o altg Coroang, ceea ce numai bine nu este.

Mg acum in ceea ce priveste starea de spirit si starea materiald apoporului românesc. Si aici sunt lucruri foarte crude, dar In mareparte teribil de adevärate, care n'ar fi suparatoare dacg ar fi vorbanumai de cei dela 1856, dar multe din lucrurile acestea se pgstreazasi pang acum, dupä trecere de un secol.

Cineva care fusese In Principate si le cunostea rgspunde la intre-barea facuta de Englez daca existà civilizatie la noi. Aici el mai noteazgun lucru: cal intre Moldoveni si Munteni, cu privire la Unire, era oare-care divergentd. Muntenii sunt foarte bucurosi sg realizeze Unirea,pentru cg aceasta inseamnd cg-si anexeazd pe Moldoveni, pe candMoldovenii, cari nu doresc sä fie anexati, sunt mult mai putin bucuroside aceasta. Si mai adaugg un lucru: cd Moldovenii se cred mult supe-riori in ce priveste cultura si inteligenta.

Si iata ce se rgspunde la intrebarea aceasta despre civiizatia roma-neascg : « Daca prin civilizatie intelegi: case europene pline cu mobileeuropene fine, o bung bucatgrie francezd si vinuri de aceeasi calitate,doamne Imbracate cu o mie de livre sterline pe an, vei ggsi civilizatiein clasele de sus din ambele provincii b. In ce priveste lirele sterline, sepastreaza si In budgetul actual al gospoddriilor romanesti.-4Vei gasi sio targnime mai bine deal clasele de jos ale celor mai multe parti dinContinent, mai bine ca stare materialà. Dar, dacd Intelegi prin civili-zatie constiintg, bun sin* principii bune, In scurt calitgtile maiInalte ale oamenilor civilizati, vei ggsi foarte putine din acestea la

N. IORGA

pranii i micii proprietari nu stiu nirnic decat sä fac5 banicheltuiascd in plAceri grosolane ». Trebue sa. recunoastem cà taranii

când au f5cut bani, fac nunti i ingropgri cu mult mai stralucitoaredeal ale unor functionari a c5ror aparentà este cu mult mai fericità.

Si, mai departe : « Or5senii au mai mult sentiment politic, si acestsentiment este in general vag socialist si democratic, adicd demagogiade stradii care s'a dascut timp de un secol. Ideile conservatoare,care cuprind munc5, economic, respect fatä de cel mai mare decattine si ascultare de cine intelege ce nu intelegi tu, acestea lipsesc ».

Si se spune mai departe: « Partea mai veche a marilor proprietari,dintre care multi au fost in functiuni, este conruptà, insd are maimult simt si oarecare experientà. Partea mai tAn5rd a marilor proprie-tari, sunt teoreticieni cari nu cunosc nimic din tarn lor, din nevoileputerile ei i rAvnesc independenta, Confederatia cu Sarbii, poatecu Bulgarii, cu un presedinte ales, o singurà Adunare, fdrd Senat,secularizarea Biscricii i orice fel de planuri sillbatece ».

Ma opresc i cred ca yeti fi de p5rerea mea cii informatiile culesede cel dintii om care a venit pentru interviewuri la Constantinopol,multa vreme inainte de stApinirea acestui mijloc de informatie,sint foarte felurite, iar multe din ele temeinice, i atatea deschidintr'adeviir perspective profetice.

dansii.

28

siui

COMERTUL NOSTRU CU ORIENTUL(11 Novembre 1938)

COMERTUL NOSTRU CU ORIENTUL

Conferinta aceasta eu n'am putut sä n'o tin, insa subiectul, cumo sd vedeti d-voastra, este in afard de constatarile pe care le stabi1e0eistoria. Eu a trebuit sa vorbesc despre comertul nostru cu Orientul,Insa comertul nostru cu Orientul, pand la lucruri foarte recente, pangla existenta Statului roman cu un orizont larg, cu legaturi In toatepartile, cu un export, care nu este extraordinar, care a dat lemneGrecilor 0 a trimes ceva in Egipt, pana in timpuri cu desaN ar0renoi, cand am avut lucruri de exportat, mult mai mult decat lucruride importat de acolo, cand s'au cdutat debu§euri 0 debu§eurile acesteaau ramas, 'Ana atunci comertul nostru cu Orientul era o imposibilitate0 conferinta aceasta serve§te ca sd dovedeascd aceasta imposibilitate0 sa arate motivele pentru care acest comert a fost imposibil. Daraceasta aduce in discutie o multime de lucruri reale, pozitive, pe langdconcluzia, care nu poate fi decal negativa.

Veti vedea de ce natura a fost comertul nostru 0 mai ales directiaacestui comert, care nu este spre Sud, ci spre Nord 0 Vest 0 aceastaarata cat de naturale sunt legaturile noastre cu fratii no§tri din Ardeal0 cat de zadarnice sunt anumite visuri de a se reface acolo ceea ce aexistat printr'un capriciu al istoriei, care nu se poate restabili niciodata,la acei cad ravnesc la stapanire, In dauna noastra, in partile acelea.Noi nu suntem, din fericire, in situatia in care s'au gasit Cehoslovacii.Cine I0 inchipuie ca noi reeditam aceasta, nu ne §tie 1 Noi suntemoameni cad ne batem, acesta este lucrul cel din-W.: suntem gataoricand, cu ce avem, sa ne batem, conform cu traditia stramo0lor.

Dar comertul nostru indreptat spre Nord, spre Ardeal, spre Banat,nu dincolo de Dunare, aceasta arata Inca odatä cat de stransa estelegatura care exista intre regiunile de deasupra Carpatilor 0 cele desub Carpati, din acest Piemont al nostru, care s'a intins 'Ana la Dunare0 care era reprezintat prin doug tad odinioara, In care s'au unit Inchipul cel mai firesc toti Romanii.

32 N. IORGA

Dar in cursul discutiei care va ocupa aceastd conferintd, vom vedeasi care au fost agentii de comert la noi, si o sd avem de rectificat foartemulte lucruri in ce priveste acesti agenti de comert, despre cari s'aucrezut lucruri care nu sunt. S'au vdzut mari negustori in niste bietibdcani sau in niste imprumutdtori de bani, in niste zarafi. Ori zarafuleste comerciant de bani, dar nu este comerciantul, in adeviiratulin teles al cuvantului. Apoi vom vedea elementele striiine care au venitla noi din Orient §i elementele acestea ce au devenit, pentru ea sa sevadd cà sunt altceva decat ceea ce i§i inchipuie chic vede la Grecinumai o anumità aplecare spre comert. Iatà lucrurile care pot sh iasddin aceasta discutie, pe langd tagAduirea, care nu se poate evita, aexistentei unui secular comert al nostru cu Orientul.

La inceput este o problemd foarte interesantd, care nu este chiarasa de greu de rezolvat. Dacii se gandeste cineva bine la dansa ajungela concluzii, cu privire la o fazd cu totul necunoseutd din viata noastrdculturald si economicd, fazd asupra cdreia noi nu ne-am oprit nici-odatd, fiindcd n'am vázut-o ; altfel, ne-ar fi interesat asa mult incatam fi rámas la dansa. Romanul, pand in timpuri foarte tarzii, si nunumai Romanii de aici, dar §i Romanii din Ardeal, care au invdtatcomertul dela Macedonenii, Grecii si Slavii din Peninsula Balcanicd,ce filceau parte din Companiile de comert, pentrucd nici Romaniiardeleni n'au inceput ca negustori, ci in proportii mult mai inguste,ca ucenici ai unor oameni mult mai activi, mai indrdzneti, deprinsicu castigul schimburilor de mdrfuri, Romanul, deci, nu numai celde aici, dar §i cel din Ardeal, din toate pdrtile, n'a fost, pada' in timpuriledin urmd, negustor.

Ma, de cateva decenii se duce o luptd, care acum cautd sà seindrumeze pe cdi mai bune. In privinta aceasta eu imi fac mai putineiluzii, pentrucd cunosc §i mecanismul §i rezultatele scolii, imi facmai putine iluzii decat rectorul si prietenul meu dela Academia deComert, d-1 Rdducanu. colile noastre de comert au servit la tot asade putin, la cat au servit si §colile de meserii, pentrucd negustoriase invatd la negustor, dupd cum industria se invatà la mester si nu laprofesorii de istoria literaturii sau de alte discipline foarte interesante,dar care nu sunt din cale afard de potrivite pentru a invdta pe cinevasii umble cu rindeaua sau ciocanul. S'a intemeiat Academia de Comert,cu foarte multi profesori, foarte distinsi, si multd tragere de inimd seridicd de acolo. Aveam intentia s'o spun, cand Ina rugase d-1 Raducanusà vorbesc la deschiderea cursurilor de anul acesta, dar am fost ocupataiurea, unde a fost vorba de impiedecarea ca episcop al Maramurasului

COMERTUL NOSTRU CU ORIENTUL 33

a cuiva care a cerut armatei românesti sd depun5 armele in timpulMarelui Ràzboiu. Eu as fi spus acolo lucrurile pe care le spun acum :cii este foarte frumos lucru, atunci cand Statul are nevoie de func-tionari economici, sa-i ia dela Academia de Comert, si daca Statulroman are de recomandat pe cineva la anumite societati, cari, de voie,de nevoie, trebue sa primeasca, pentruca asa cere legea, Romani,atunci este foarte bine ca Statul roman sa aiba de unde gAsi. Dar,stiti, adevaratul negustor este acela care se lupta dela inceput, chiardaca n'are niciun ban in buzunar si nicio recomandatie in portofoliu.Mid este om care infrunta orice, si cu cativa gologani in buzunarizbuteste sti ajunga un mare capitalist si s5 conduca mari Intreprinderi,da, este negustor. In afari de aceasta, sunt oameni foarte bine, carisunt in Finante si anumite intreprinderi in legaturd cu stiinteleeconomice, dar nu sunt negustori. Negustor este creatorul comercial,nu functionarul comercial, in proportii mari sau mici, dar Romanuln'a fost asa.

Problema AA in urmatorul fapt: Romanii acestia, cari n'au lostadev5rati negustori, acestia au in limba tot ceea ce trebue, mostenitdela Romani, pentru a arita tocmai un popor care a avut astfel deindeletniciri. « Negot » vine din limba latini, « negustor » vine tot deacolo, « comert » este cuvant nou, imprumutat dela Francezi. Se zice cii« a imprumuta » si « dobandi » vin din slavoneste. Nu sunt chiar asasigur ; se poate intampla ca un cuvint de origind latind sa se fi ameste-cat cu unul de origind slava. Se zicea : « o expeditie de dobanda »,adica de pradi, prin urmare acolo este un sens, care in latineste nu seintalneste. Se zice: « a imprumuta », « a pia-Li camata », care nu estede origini latin5, dar se zice: « adaug ceva la capete », care, capeteleacestea, yin din fondul latin.

Prin urmare, de vreme ce pentru actiunea aceasta de negustorisunt cuvinte strAvechi de origina latini, aceasta presupune ca a fosto vreme cand strimosii Romanilor ficeau comert, si de fapt acestistrimosi ai nostri au facut comert, fnainte de a fi siliti de imprejuririsa devina prani. Stiti, noi n'am fost numai decat tarani dela inceput,ca strimosii nostri Dacii, cari, acestia, erau tirani, lard indoiali.Dacii acestia, ca toti Tracii din Peninsula Balcanica, Ilirii delaMarea Adriatica nu : aceia erau pirati, ciliuze si hoti de caravane,dar toti acesti strimosi ai nostri erau tirani. Elementele romane,venite pe urmi, erau alcituite din agricultori, de unde legitura noastristransa cu brazda, care se invedereaza prin atatea cuvinte: « a ara »,4 a semina », « a culege », si dela insusi cuvantul de « camp *. 0 lista

3

34 N. IORGA

Intreaga de cuvinte ar servi sa documenteze ci agricultura noastraeste foarte veche ; nu este adevarat ceea ce s'a spus de a tateaori, ca n'au fost nici macar adevarati sateni, ci niste ciobanitranshumanti.

In legatura cu aceasta a tiparit acum in urma i un profesor sas,care este In acelasi timp i vicarul Episcopiei sdsesti, pe care 1-amnumarat candva intre vorbitorii dela cursurile de yard dela Valenii-de-Munte, parintele Frederic Muller Langenthal, care recunostea pevremuri ca Sasii au gasit Romani cand au venit, dar acum, in Leocarte care a fost scrisa nemteste, spune dimpotriva cd era un pustiuaici, ca nu existau Romani, dovada cii pe vremea lui Mateias Corvinultrebuia guvernul maghiar sa impiedece pe pastorii romAni de a stricacampiile Sasilor, cand treceau cu oile. Dupa argumentatia aceasta, siItalienii erau ping in secolul al XVII-lea ciobani, fiindca i acoloexista o transhumanta In Apenini i oile se duc la munte i pe urmase coboara la ses si este o intreaga legislatie care arata pe unde trebuesa treaca ciobanii, dar nimeni nu s'a gandit sa spuna ca toti Italieniierau ciobani, ca Michel-Angelo si Rafael erau baci, cari din cand incand mai zugraveau ceva pe cate un perete. Astfel In Spania luiVelasquez, lui Carol Quintul, lui Filip al II-lea, este asa numitamesta, care este « drumul oilor » si se observa strict drumul acesta,ca sa nu se strice campul. Ei bine, ar trebui sa se traga concluziaca Spaniolii acestia erau ciobani? Vedeti la ce greseli ridicole potiajunge, cand servesti scopuri stiintifice neoneste !

Ai nostri au fost i ciobani i agricultori, i agricultorii romani,cu cunostinte i indeletniciri superioare, au stat linga mostenireadaca. Dar intre cei cari au venit dela sine, nu i-a chemat nimeni,nu i-a a§ezat nimeni, nu le-a aratat locul unde se vor opri, nu le-adat niciun fel de subventie de Stat, au venit multi negustori,multi exploatatori de aur. Era o viata foarte malta. Ar ajunge numaicuvantul acesta de « pamint », care vine dela pavimentum, careinseamna loc pavat », ca sa arate ca erau elemente orasenesti, inposesia unei culturi mai inane.

Eri, la Alba Iulia, am vazut in muzeul care este foarte bine oranduit,capiteluri de toata frumusetea i mozaicuri de nu stiu cate feluri.Materialul epigrafic i inscriptiile ne arata cii atunci a fost comert,dar numai cuvintele au limas ; Indeletnicirea a devenitAi nostri au ajuns sa se intoarca la situatia ciobanului i taranuluidac de odinioara, pentruca actiunea de comert a Incetat In toatedirectiile.

s

imposibili.

COMERTUL NOSTRTJ Cu ORIENTUL 35

Dela o bucatà de vreme insà, Statul pe care noi 1-am incercatpastreazg tocmai acea forma care s'a incercat si in pArtile Dun 'Aril dejos, pe la Silistra. Un popor, cand n'are un Stat si in vecinalatea luieste un Stat, imità Statul din vecinatatea lui si cum Statul bizantinbulggresc s'a desvoltat mult mai curand clecfit Statul unguresc,evident cá s'a produs o concentrare, o cristalizare romaneasc6atingere cu Statul vecin a carui imitatie se impunea. titi, in privintaaceasta sunt doua dovezi, pe care nu le rastoarnil niciun fel de dibkiesi niciun fel de pretentie: Vlasca si Vlasia, care, Vlasca, odinioarg,pentru pgstori nu insemna cleat « Tara-Romaneasca », iar Vlgsia,pddurea din V15sia, insemna tot « Tara-Romaneascg

Mai tarziu insg, cum lumea de dincolo de DunAre a deca'zut,Ungurii ne-au dat model de Stat i Statul s'a intemeiat Intai laArges, iar dela Arge§ a trecut la Campulung, unde erau de ai nostri,dar si coloni din Ardeal, Unguri si Sasi. Biserica 1atin, catolicg, s'apastrat pada in a doua jumnate a secolului al XVII-lea si panà astkiexistà vechea bisericg catolica, in care este cea mai veche inscriptieromâneaseg, pe un mormant al unui conte Laurentiu de Campulung,dela 1300, mult inainte de mice inscriptie romaneascd cu litere slavone.Acolo se va fi fkut un oarecare comert. Dupa aceea s'a coborit laTargoviste, care ne arata in numele ei chiar ce comert fkea : comertulcare se face in cea mai mare parte in Ardeal si paná acum, In Basa-rabia si in Bucovina mai putin, adicd vine 15ranu1 i fsi vinde pro-dusele targovetului i targovetul Ii cid tAranului ce nu poate sà fabricetaranul. TArgoviste inseamn6, nu locul unde a fost un targ, ci « asezarede targ »; nu este ca in alte cuvinte care se termina cu acelasi sufixsi unde nu este vorba de un lucru care existd, ci de un lucru care afost, cand zice cineva « porumbiste » si miriste aceasta inseamng«locul de unde s'a cules ». Prin urmare, comertul acesta era dela Oranla negustor: «mai dà Române, mai lasa jupane », jupAnul la inceputera crestin, aceasta este toatà formula comertului nostru.

Dar, clac5 este vorba sa se faca un comert mai mare, comertulacesta se face cu regiunea de unde a venit modelul pentru intemeiereaStatului, adic6 regiunea dela nordul Carpatilor. Daca prima incercarede Stat s'ar fi pastrat, s'ar fi organizat, cele mai multe legaturi ar fifost cu regiunea aceea dela care am fi imprumutat forma, dar fiindcáacolo Statul nu s'a putut intemeia, legaturile noastre au fost In directialumii care se gasea la nordul Carpatilor. Nu s'a pomenit niciodatAun tarif vamal al Domnilor nostri cu lumea de dincolo de Dunare,pe cand Indata ce se intemeiaz6 Domnia Tarii-Romanesti apare tariful

in

3°

si

0.

C a,

36 N. IORGA

vamal de pe vrernea lui Mircea si urmasilor lui si inainte de Mircea,pe vremea lui Vladislav, care, acest tarif, ne arata, nu ce vindeamnoi acolo, ce vindeam noi acolo se vede mai tarziu, dar delainceput, in privilegiile de comert latine si slavone ale Domnilor nostrise vede ce aduceam. Cum era totusi o clas5 de sus, un inceput de Carte,o demnitate si o mandrie a stapânitorului, nu se poate, ceea ce credeam

eu odinioara, ca Domnul sà fi fost un Oran mai bogat decal ceilalti,träind in rosturi taranesti. Indata ce s'a descoperit mormfintul delaArges, pe care eu 11 cred al lui Basarab si nu al lui Radu, indata ce,printr'o intAmplare fericità s'a ridicat piatra aceea care acopera unmormânt neviolat, care 'Astra si cenusa mortului, foarte bine conservat,

toate elementele de podoabd prinse de corpul lui, s'a vazut Ca aceststramos al Domnilor de mai tarziu era inteadevar o personalitateimpunatoare, care avea nu numai bogatii, dar si gust §i mandrie.Cingatoarea de aur, inelul de aur, un frumos vestmant rosu de purpura,purtând pe dânsul crinii Angevinilor, o caciulita cu mici margaritare,evident ea' lucrurile acestea nu se faceau in tara, ci trebuiau aduse deaiurea si anume se aduceau din locurile care erau mai apropiate, dinlocurile cu care erau legaturile cele mai naturale.

Pe langa aceasta erau boierii ; o negustorie Inca nu. Cel dintAinegustor care se intalneste in documente, afara de cAte unul careapare in scrisorile Brasovenilor, Inca din secolul al XV-lea, cel dintAinegustor care vorbeste catre noi in româneste este Neacsu dela C5mpu-lung, la 1526, care nu facea comert cu regiunile de peste Dunare, cicu Ardealul si era in acelasi timp si spion pentru Brasoveni, din carecauza scrisoarea este numai o informatie data cu privire la miscareaTurcilor de dincolo de Dunare. In tarifele acestea se vede cd este vorbade un postav, care poate veni tocmai din fundul Europei, dela Ypres,in Flandra, sau postav ceh, care venea din Boemia, si se vede ca estevorba de anumite pilarii, care nu se puteau fabrica la noi, deunele arme, si atAta. Chiar stofa cu care este imbracat mortuldela Arge§ este o stofi occidentali: acei crini de pe mormintul luiBasarab reprezinta legatura cu Ungaria dinastiei de Anjou, cu regatulde Neapole si cu Franta, unde crinul este semnul secular al dinastiei ;stofa aceasta nu este brocard risaritean, care a venit cu mult maitarziu. Si in Moldova lui Stefan-cel-Mare este acelasi lucru: se cumparadela Bistrita, dela Brasov.

In ce priveste exportul nostru, exportul acesta nu se putea facecatre Sud, nu se putea sa reprezinte un comert oriental al Rominilor ;pentru ce? Fiindca, daca era vorba de griu, de secari, porumbul

Ai


a venit mult mai tarziu, noi am avut un comert cu Turcii, insaacesta a fost numai o forma a constrangerii noastre de catre Turci,cari veneau la noi, dela 1580, ca sa ia, pe pret fix, oi. Era, inainte detoate, exportul nostru de oi in Turcia, era un comert insa cu oamenia§a-z4i negustori, cari erau i stapani. Mai tarziu s'a facut aceea§i expe-nienà Turcii i in ce prive§te imprumutul. In secolul al XVII I-leaveneau Turcii cari aveau capitaluri la noi, ai no§tri nu dispuneautotdeauna de dansul, i atunci ei impuneau localnicilor imprumutuldela dan§ii. Mai tarziu au venit i Grecii i Albanezii ; 11 prindeau peom la nevoie i atunci Ii imprumutau galbeni frumo§i, cari se aduceaudin Orient, spuneau sa nu aibd grija, §i cand omul era la stramtoareIi dadeau in judecata 0-i luau pamântul. De exemplu la Valenii-de-Munte, unde erau o multime de localnici cu casuta lor, au venit capi-tali§ti straini cu bani in buzunar .5i au imprumutat pe localnici, darcum nu aveau nevoie de casutele lor, acestea s'au daramat, de undevine eh anumite familii au acum intinderi enorme de pamânt pe care secultiva pruni, de unde tuica de Valeni. Prin urmare, in faza cea dintai,cand noi nu eram supu§i Turcilor, erau supu*i Muntenii, insa dincand in cand era cate o fascoala, a5a luck se revenea la libertate,in orice caz nu era consolidata stapanirea turceasca, iar in Moldovaera lupta pentru libertate a lui Stefan-cel-Mare §i a urma§ilor lui,pana la jumatatea secolului al XVI-lea, toate legaturile noastre decomert sunt cu Nordul.

Pe urma vine alta faza, care este in legatura cu necesitatea politicade a intra in legaturi de vasalitate cu Imparatia turceasca. Imparatiaturceasca, in provinciile ei avea cam acelea§i lucruri pe care le pro-duceam noi i le puteam vinde noi i acolo era cultura cerealelor, §i vite

oi, i land de ajuns, prin urmare nu putea fi nici un prilej de comert,insa in Imparatia turceasca era Constantinopolul, era Stambulul,orawl acesta imens, locuit de sute de mii de oameni i Sultanul,Imparatul turcesc, era la dispozitia populatiei din capitala sa. Popu-latia aceasta trebuia sa fie multumità; dupà o traditie care vine delaRomani, and i se striga Impdratului sà dea paine i jocuri, populatiaturceasca cerea nu numai paine, jocurile nu mai erau la moda, darcerea came de berbece, §i din Peninsula Balcanica nu puteau strangea§a multi berbeci incat sà poatil multumi stomacul Ienicerilor,in randul intai, cari i§i a§teptau ciorba lor, care nu se face cacame de vita, Turcii, in raiaua din Basarabia cumparau o

multime de vite, dar intrebuintau numai grasimea vitelor, iarcarnea o draleau la caini, ci trebuia sa se ia de aiurea o cantitate

§i-i

cu

si

38 N. IORGA

foarte mare de oi, care sa" serveascA pentru alimentarea populatiei dinTarigrad.

Prin urmare negotul nostru In aceastà directie se facea sub scutul,sub impunerea Statului turcesc, Statului otoman, In conditiile pecare le vroia Sultanul. Nu era un negot liber ; veneau macelarii turcila noi si dela Domnie se dklea o lista' de cite oi se pot gasi. Din fericire,s'a pAstrat din hârtiile lui Petru-Vodd *chiopul, Intre alte hartii,Domnul era si om de afaceri, si el vindea : era cel mai mare negustoral tgrii, acela care castiga mai mult din acest negot, s'a pästratlista oilor luate de gealapi dela noi si trecute, la sfarsitul secolului alXVI-Iea, In Turcia. Erau §i alte animale, pe care insd nu le cumpgrauTurcii: erau porci, pe care mai ales Oltenii, ca si &Arbil, vecinii lor,li vindeau in Ardeal. Multi dintre boierii nostri aveau bani la indernânà,cum nu-i aveau tAranii, din cauza vanzdrii porcilor dincolo de Carpati.In ce priveste boii din Moldova, ei nu s'au cumparat de Turci Con-stantinopolul turcesc nu avea nevoie si boii acestia rnergeau inPolonia, la Danzig, unde erau suiti pe cornii si trimesi in Anglia,asa Mat Shakespeare a mâncat fripturä de bou moldovenesc, iarvecinii nostri din Ardeal s'au hrdnit cu os'anza porcilor dela noi,ceea ce a produs poate si un anume efect asupra psihologiei nationalea stApAnitorului Ardealului din vremea aceea.

Ian care erau leggturile noastre cu Ardealul, cu Polonia, pe de altilparte, cu tarile acestea prin care erau drumuri care puteau duce simai departe. Moldovenii vindeau in cantitate mare cenusa, care aveamulte Intrebuintari in industrie, si cu pota§ de acesta s'a Imbogatit,un secol duph Alexandru Làpusneanu, Duca-Vodà, om foarte bogat,care Mcea un comert foarte Intins. Noi aveam dela 1680 si malulcelalt al Nistrului. Ucraina Moldoveneascd era Incredintatà lui Duca-Vodd si acolo, cum era iarba minunatà a stepei, acolo erau cirezile deboi ale lui Duca-Vodg, Domnul Moldovei. Prin urmare, de naturaaceasta era comertul.

S'a intamplat insà, dela 1650 Inainte, mai mult atre sfarsitulsecolului al XVII-lea, ceva care a putut sd dea un element sit pentrucomertul cu Orientul: anume, s'a schimbat moda la noi. Noi suntemun popor càruia li place a se OH, evident cu mult prea mult si la oHceceas al zilei; nicio natiune nu sare de dimineaca In haind de lux,ca noi, mai ales In ce priveste femeile. Noi am avut pasiunea gatitului ;ne-am gait pe dinafarg, In mAsura In care nu ne Oteam pe dinauntrusi aceasta s'a observat si a fost un motiv de scadere pentru poporulnostru. Indatà ce au ajuns ai nostri &à frecventeze mai mult Constan-


tinopolul, s'au prins de o patimä extraordinard pentru tot luxulconstantinopolitan, cum mai tdrziu a venit epoca occidentalizkii, cuaceeasi pasiune pentru moda francez5, de unde tot comertul de mdtd-suri, de parfumuri, de tot ceea ce poate da admirabila industriefrancezd. Ceea ce s'a f5cut in directia francezd, acelasi lucru se fdceape vremea lui Brâncoveanu cu lucrurile rdskitene, cu moda aceasta,66 noi nu primim anumite elemente dintr'o modd, pe ldngd modanoastrd, noi primim tot, pe dea'ntregul, lepdddm tot ceea ce a fostinainte si lifdm in totalitate ceea ce apartine altei mode. Si atunci,pe vremea lui Brâncoveanu, boierii se rddeau pe cap si isi ldsau osuvitd, cum se vede la Hurez si alte mândstiri. Domnul nu indrdznea,atata mai rdmânea, sà-1 vadd cineva cu suvita aceea asiaticd la ceafdldar boierii asa fdceau. Costumul era de brocard, si aici iar trebuie sdfac o rezervd: nu totdeauna acest material de lux oriental se aduceadin Constantinopol, ci, pentrucd lipseau intermediarii, se aducea delaVenetia. Venetia era un mare oras, oriental in blind parte, plin deMacedoneni, de Greci, de Dalmatini, de Balcanici de tot felul, cumodinioard fusese mare ora§ bizantin. De exemplu, frumoasa hârtiegroasä si lustruitd pe care se scriau documentele noastre era adusddin Venetia, nu de aiurea. In ce priveste fabricarea brocardului,fabricare imprumutatà dela lidsdriteni, cari au dat mijloacele technice,si Genova si Venetia dddeau brocard de cea mai build calitate, darbrocardul, ori de venea dela Constantinopol, ori dela Venetia, serveapentru hainele boierilor si aceste haine se asezau ca in Orient: erahaina din afard si haina strânsd pe trup dinduntru si haina din afardse prindea in coped si mânecile atknau dupd cum era obiceiul laConstantinopol. Si toate stofele din Orient, hataid, $am-alaged, adicdalaged f5culd in Siria, si felul cum se fdceau giuvaierele, care purtautot nume turcesti, toate veneau din Orient.

Noi deveneam importatori, pentru motive de lux si modd, a unorlucruri din Orient. Gine le aducea? Turcii nu sunt negustori. Greciisunt negustori, dar sunt negustori mici, bdcani. Grecii erau pe vremealui Brdncoveanu si impresia este cd reprezintau un comer t. extraordinar,dar nu este asa: indatd ce ne nadir' de aproape, vedem ocupatia lor.Era de sigur Pepano, imprietenit cu Cantacuzino, unul din cei maibuni amici ai lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, boier de o asade mare importanta si culturd Malta, dar Pepano era om de afaceri,nu negustor. Era un altul, cu privire la care avem multe documente,Panaioti Nica Zaraful, care pe la 1690-1700 juca rol mare in Bucuresti ;isi mkitase fata dupd vestitul tipograf din Venetia, Nicolae Glychy,

40 N. IORGA

si era in relatii foarte stranse cu un Macedonean, Nicolae Caraiani,care platise bani Cantacuzinilor la Zecca, banca de Stat din Venetia.N'are cleat sà cerceteze cineva proprietatile pentru ca sa vadd cAacesti Greci Ii cumparau indatà mosii; este tendinta Grecului de aincepe cu bacania si de a termina cu mosia. Dar acestia nu suntnegustori.

In Moldova, inainte de Stefan-cel-Mare, marfurile orientale nu leaduceau Grecii, ci Italienii din Pera, i ei, cari de altminteri erau i inCrimeia, la Caffa, erau legaturi foarte strAnse i intre Moldova siCrimeia i intre Moldova si Constantinopol, acestia serveau caintermediari. Dar iata ea' deodata in Peninsula Balcanica, in Mace-donia, care mergea pada' la Marea Adriatica, unde era influentaitaliand si Venetia avea coloniile ei in Dalmatia, in Albania, aveaMoreia ; insusi Arhipelagul apartinea Venetiei i contoare venetienese intAlneau pretutindeni, sub influenta Venetiei, Macedonenii, caripada' atunci nu erau negustori, au inceput sa se deprinda la negot.

Nu se poate spune in deajuns cat de puternica a fost influentavenetianA in toata partea apuseang a Peninsulei Balcanice, in toatedomeniile, si pc un mal i pe celalt al Adriaticei ! De unde inainteacesti Macedoneni lucrau la metale sau erau hangii, este plindPeninsula Balcanica de hangii, in loc de aceasta s'au deprins lamAnuirea banului, si la noi era asa de putina piatà pentru comertuloriental, !neat Macedonenii au sarit peste noi si au mers in Ardeal siin Ungaria. Bisericile cele puternice din Ardeal i partile ungurestisunt bisericile Macedonenilor; noi ne multumeam cu bisericute potri-vite cu starea noastra, pe cAnd acestia erau oameni de mari averi,Companiile acestea grecesti au lasat averi insemnate: aveau Bisericalor, rosturile lor, privilegiile lor; gata de razboiu ca sa le apere. Noieram niste ajutatori, niste ucenici; ne-am format incetul cu incetulla scoala acestor Macedoneni cari aveau privilegii pentru Companialor dela Imparat, dela Habsburgi. Erau la Brasov, la Sibiiu, la Buzau,la Oradia, mergeau pada la Pesta i pada' la Trieste, care la inceputa fost oras de negustori balcanici, Greci i Macedoneni. Aceasta estebaza ; ceea ce a venit mai tArziu, este un adaus de elemente nemtesti

italienesti. Pe urma se intAlnesc la Viena, unde iar se ridica zidurileunei frumoase biserici, au fost la Londra, in America, acesti Balcanici,cari au lasat o multime de registre i o intreaga corespondenta, i cinevede aceste masive registre intelege importanta comertului lor. Acestiacorespondau cu fratii lor de cine stie unde. Numai cat acesta nu estecomertAl nostru cu Orientul.

t

ai


Cana a inceput secolul al XIX-lea, nu mai este nevoie sti NI spunce s'a intAmplat: nu numai cã ne-am desfacut de Orient, indreptAn-du-ne cu pasiune catre acel Apus de unde vine rasa noastra §i cucare erau legaturile noastre culturale, dar am avut un fel de sfialti,un fel de ru§ine de a mai avea legaturi cu Orientul acesta, din care nuvoiam sà facem parte. CAnd ni se spunea de cineva cà suntem macarla portile Orientului, era o mare suparare la noi, ca §i cum Rasaritul

Apusul ar fi fost cloud' lumi: de o parte Paradisul, de alta parteInfernul, de o parte toate binefacerile civilizatiei *i de alta parte totce este mai scazut ca putere §i mai decazut in ceea ce prive§te mora-vurile ; ceea ce nu este adevarat. Prin urmare, n'am vAndut mai multca inainte, dar n'am cumparat nimic din ceea ce cumpdrasem 'Anaatunci. Legatura fusese determinata de moda ; moda a disparut.De sigur ca de aici nu iese morala Ca noi trebue sti facem ca odinioara,ca trebue sa neglijam aceasta lume. Fereasca Dumnezeu 1

Acum cunoastem bine civilizatiile occidentale §i in ce au bun k;iin ce au rail. Acum vedem §it dedesubt §i am inceput sa ne uitam i ladedesubturile noastre, care sunt foarte solide: suprafata nu este Nina,dar ceea ce este dedesubt este excelent. Cine vine insa mai din fund cautasti se apere de legaturile cu solul natal, iar eine este din clasa ora§eneascaacela deseori nici nu calca pragul care duce la locuinta omului deterneiu dela noi. Un vestit intelectual, care a dat directie culturiiromAneti, Titu Maiorescu, a lasat insemnari din care se vede capentru dAnsul ornul din sate era total necunoscut : impresiile ce aducedintr'unele excursii ale lui sunt cu totul superficiale, caci toti oameniiace§tia nu aveau pentru el interes.

Dacti vedem dedesubt, in casa zeilor apuseni, sa vedem dedesupt§i in casa bietilor no§tri oameni de aici, sa mai privim §i in vecintita teaimediata, i vom descoperi popoare foarte serioase, dintre cari unele,dupa infrAngerea din Marele Razboiu, s'au refacut uimitor, in toatedomeniile, cum sunt Bulgarii: este minunat ce au putut savAi*,dupd tot ceea ce ii s'a intAmplat in timpul Marelui Razboi

Pe de alta parte, bogatiile noastre sunt apreciate dincolo de Dunarede toti cei cari construesc i cari sunt prin§i inteo mi§care de desvoltarccare cere ca i produsele noastre sti fie intrebuintate. CAnd au fostcutremurele mari din Grecia i Corintul a fost daramat de doua ori

a trebuit sa se Led din nou, cAnd refugiatii din Asia-Mica au fostadapostiti la Atena §i. s'au facia cartiere intregi pentru dAn§ii, lemnulacesta al nostru, din care se faceau cladirile, a fost cerut i acolo. Candun anumit patriotism rau inteles face ceea ce s'a facut cAnd sub

si

si

I

1

42 N. IORGA

oblAduirea mea modestd s'a incheiat conventia cu Grecii si cAnd seprotesta spunAndu-se sA nu dAm nimic Grecilor, fArà sA se tind seamAcd noi dela ei cump5rAm numai mirodenii, iar noi vindem tot maimult o multime de lucruri indispensabile pentru economia nationalagreceasc5, pentru motive patriotice mai cd era sA cadd conventiaaceasta, iar, pe de altä parte, lemnul nostru este recomandat ca fiindfoarte prost, intocmai asa ca in anecdota RomAnului care vroia sAvAndà boii, si cumpArAtorul zicea cA boil sunt prea mici, si acela fas-pundea : « mititei, mititei, dar bdtrAni », si apoi s'a mirat omul CA n'avAndut boll I Cu mijloacele acestea nu se face mare lucru in locurileunde noi am putea juca, date fiind posibilitatile Orli noastre si ceea ceavem la indemAnk si deosebirea, nu pentru SArbi si Bulgari, dar pentrucine vine peste ei, intre ceea ce au ei si ceea ce avem noi, am puteajuca un rol prin care sä se ajungA la lucruri asa de folositoare economieinoastre nationale.

Pentru aceasta trebuie sd mearg5 ai nostri la fata locului, sd stu-dieze piata, sA intrebuinteze oameni inteligenti si credinciosi si Statulroman sA facA altceva decAt biurocratia care nu ne-a adus decAt hArtiede vAndut cu chilogramul.

ELEMENTELE ECONOMICE IN CULTURAROMANEASCA

Conferintit din seria: Probleme actuate ale culturtiti romdnelli, tinutit laAcademia de comert (23 Novembre 1939)

ELEMENTELE ECONOMICE IN CULTURA ROMA NEASCA

Iatil care este sensul acestei conferi4e. I-am dat un titlu in careeste vorba de influente economice, dar se poate complecta spunând siinfluente sociale, pentrucd evident clasele sociale se sprijind pe rosturieconomice, deci ele sunt insufletite de curente sociale. Defectul claseisociale este acesta: dacd este vorba numai de o influentd intelectuald,clasa sociald nu este deplind, dacd este vorba numai de o bazd econo-micil, si nu este si influenta unui curent cultural, clasa nu este deplinconstituitd, n'are soartd de viitor §i nu poate avea nici influenta carese cere dela orice clasá asupra vietii generale a societätii.

Dacd se considerd subiectul in felul acesta, unindu-se elementuleconomic cu cel social, putem incepe dintr'o vrerne mai depdrtatd,dintr'o foarte depdrtatd vreme, in care totusi cred ed pot gdsi uneleelemente noi, din care se hrdneste cugetarea fiecdruia, iar fard elementenoi, cugetarea aceasta poate rdmânea foarte bine acasd i sd nu semanifeste nici inteo conferintd, nici inteo carte.

S'a spus acum in urmd, si s'a spus bine, de Presedintele Consiliului,pând la demisia actuald, cà tara aceasta este o Ord de grail. Ei bine,da, de sigur cd este o Ord de grail. Aceasta m'a fdcut a recunoastepdrerile mele, i poate mai mult pdrerile altora decat pgrerile mele,in ce priveste o and credinth: anume ca ara noastrd a fost o Ord decre§tere de vite, in sensul cel bun al cuvântului si nu in sensul pe care1-a cdpdtat in timpurile noastre. Dar la inceput, cel putin in ce privesteanumite regiuni, cari, regiunile acestea, ar fi sesul muntean, mai alespartea rdsdriteand a sesului muntean, unde nu erau pdduri, prinurmare regiunea aceasta dela BArdgan, care n'a fost stearpd, in cepriveste partea cealaltd, dela Apus, a sesului muntean era altceva :acolo era pAdurea cea mare, era pddurea Vlàsiei, ceea ce nu inseamnddealt « pddurea romdneascd », pentrucd Vlasca,Vldsia, Tara-Romaneascd,aceasta este acela§i lucru, in cloud limbi, dupd cum Teleormanul cores-punde cu Deliormanul din Dobrogea, cel putin in ce priveste partea

46 N. IORGA

rasariteang a Munteniei §i in ce prive§te partea de Sud a Basarabiei,aici a fost o cultura de grail foarte veche, o cultura de grane, din caretrebuie exclus porumbul, care §i-a fdcut drum din America, prin Turci,pentru ca sa ajunga pe urmd la noi, unde e des cunoscut sub numelede « cucuruz *, §i moldovene§te « popu§oi *, ceea ce inseamna « papu§oi »,adica : o papu§a mare. Introducerea porumbului, zea rads, in Botanica,acela este un lucru mult mai tarziu, §i b sa vedeti explicatia. Este,pentru partea aceasta intai, mult mai multà economie §i mai putindcultura cleat cum este cazul in epocile urmatoare.

IAA care sunt dovezile pentru aceastd cultura de grail: sunt cinci,care n'au fost adunate §i prezintate in aceea§i expunere pana acum.Intai, s'au gasit in apropierea Bucure§tiului, in sapaturile pecare le face d-1 Rosetti, s'au gdsit rama§ite de locuinte preistorice,locuinte preistorice de o vechime foarte mare, in care s'au aflat,intre allele, §i rama§ite de grail ars. Prin urmare, cea dintaidovada mare vine din fundul Preistoriei, care este foarte interesanta§i sub raportul culturii, fiindca intre agricultura, mai ales intre agri-cultura de grâne §i anumita cultura este totdeauna o legatura : suntanumite grupe de cultura materialà, de cultura morald care i§i cores-pund. In Istoria Universalà, pe care vreau s'o reiau, daca ma ajutdimprejurarile §i sanatatea, in Istoria aceasta universald eu o sa intre-buintez pentru Preistorie o metodd deosebita. Stiti cd Preistoriatraie§te §i in timpurile noastre, in anumite insule din Oceania §i incopilaria fiecaruia dintre noi, a§a Meat fenomenele vietii preistoricese reproduc in ce prive§te o anumita varsta a oamenilor civilizati §iviata actuald a locuitorilor din Polinesia. Si intrebarea, foarte impor-tanta: daca preistoricii au avut ideea religioasa sau ba, care nu se poaterezolva de pe urma descoperirilor cari s'au facut in Apusul european,unde problema ramane deschisa, aceasta se poate rezolva foarte binedach se gande§te cineva la Polinesia, pentruca acolo sunt oameni acaror cultura sociala este din epoca pietrei lustruite §i cari, in acela§itimp, au o religie §i toate elementele care formeaza o cultura morala.Prin urmare, indatà ce se gasesc instrumentele acestea §i daca segase§te o productie, capatata prin aceste instrumente, are dreptul sadeduca cineva anumite consecinte culturale ale unei con§tiinte care nuse poate capata de-a dreptul, pentruca este o epoca in care nu se scrie.

Al doilea, ajungem in sec. al IV-lea inainte de Christos, atuncicand Macedonenii lui Alexandru-cel-Mare au venit in partile noastreprin Baragan, unde au gasit lanuri de grail, prin urmare trei sute §iceva de ani inainte de Christos.

ELEMENTELE ECONOMICE IN CULTURA ROMANEASCA 47

0 alta dovada a fost &it'd de d-1 Lambrino, profesor la Univer-sitatea din Bucure§ti, care a facut sapaturi in Dobrogea §i acolo agasit o inscriptie foarte interesanth a unui rege trac §i din inscriptiaaceasta se invedereaza legaturile de comert care existau intre coloniilegrece§ti de pe malul Marii Negre, Istria, Twins, Kallatis, .,i intre par-tileBrailei §i Ialomitei de astazi. De altminteri, ar fi fost de ajuns sa secunoasca prosperitatea acestui grup de cetati grece§ti, care nu se puteahrdni in ce prive§te granele numai prin ce aduceau corabiile, ca saliinchipuie cineva cd insu0 hinterlandul acesta barbar a fost indemnatla o cultura care, fiind rasplatitoare, s'a intins necontenit. Numai inepoca noastra exista parerea ca trebuie neaparat o circulara pentruca sa se ajunga la o anumità cultura.

Iata o a patra dovada.In regiunea unde, odinioara,exista Chilia vechedin insuld, Licostomo, Gura-lupului, vad ca acum se tagaduie§te caintre Valcov, lupul, O. intre Licostomo, gura lupului, ar fi o legatura ;Valsan o admitea, dar nu 5tiu cine aduce acum un argument geo-grafic care ar sta impotrivä, acolo, la Chilia veche din insula, nuChilia noud de pe Continent, acolo era pentru Venetieni locul deincarcat graul. Si intre Venetieni §i Genovezi, cari aveau §i. unii §ialtii colonii pe coasta aceasta de Nord a Mdrii Negre, la Tana, lavarsarea Donului §i la Caffa, in Crimeia, erau centrele acestor colonii,intre Venetienii §i. intre Genovezii caH veneau in partile acestea afost o continua concurenta pentru comertul de grane din aceste pdrti,grane care veneau din Rusia, dar veneau §i din partile de Sud aleBasarabiei. Documentele arata locurile unde se fdcea incarcareagraului.

Ultima dovadd este in descrierea facuta. Moldovei, la sfar§ituldomniei lui Stefan-eel-Mare, de un trimis venetian, care, trimisulacesta venetian, arata tocmai ea in Moldova era o cultura de grane,dar in acela0 timp §i conditiile in care se facea aceasta culturd de grane.Aici nu este vorba de Moldova-de-Jos, de Moldova basarabeana aBugeacului, ci de intreaga Moldova.

Din aceasta cultura a graului, din cultura vitelor, care era aldturi§i pe alocuri, din aceasta au ie§it bazele economice cari au permis odesvoltare culturala, care nu se poate sa se intalneasca intr'o Orastearpd, inteo tara fara mijloace de productie, decat numai cand taraaceasta se gase§te pe o foarte Malta treaptd de culturd §i locuitorii eigasesc dincolo de marginile Orli lor, prin drumurile maritime saumarile drumuri continentale, posibilitatea de a aduce baza materialda culturii lor. Ai no§tri au ramas intotdeauna, Inteo mare masura,

48 N. IORGA

oameni civilizati; toti acei can dela filantropia sec. al XVIII-lea, astrainilor sau a indigenilor, pada la marile reforme romantice dela1820 'And la 1860, sau din epoca actuala, in care atatea suflete bune,cu ajutorul bugetului Statului civilizeazd natiunea romaneasca, totiacestia au lard indoiala cele mai bune &dun, i un folos oarecaretrebuie sa iasa din atata stradanie, macar pentru a indreptati salariilesi subverutiile, dar nu trebuie sd se creada c s'au aruncat atatia pentrua face fericirea materiala a poporului roman, pentrucil acest popor afost un popor necivilizat.

In materie de civilizatie trebuie sa fac o deosebire: civilizatia nuinseamnd un anume nivel al formelor, ci inseamna adaptarea fiecaruiala conditiile sale de viata i putinta de a face ca aceste conditii deviata sa se ridice necontenit, fara o interventie esentiala din parteaaltora decat oamenii acestia duc civilizatia din secol in secol.Natiunea noastra este natiunea cea mai adaptata care se poate inchi-pui: de aceea rezistil la tot felul de imprejurari in care o alta natiunes'ar stinge. Este adaptata la eeia ce este si are capacitatea de adaptarela once ar interveni, pentruca in fondul propriu este atata putere decreatie i energie, Meat ea nu se pierde, oricare ar fi conditiile in carear trebur sa traiasca. Dimpotriva, incercarile grele prin care a trecutnatiunea noastra au contribuit s'o MCA' mai viguroasil si mai capabildde initiativa pentru viitor.

Acum, dacd este vorba de o culturà reprezintata prin opere inscris, trebuie sa se spuna ca in epoca cea mai veche din desvoltareapoporului romanesc, in sec. al XV-lea i in sec. al XVI-lea, in sec. alXIV-lea este numai acea statornica civilizatie Ora neasca, a careidainuire a inspirat pe rand atatea civilizatii care s'au ridicat mai suscleat dansa,dar daca este vorba de sec. al XV-lea si de sec. al XVI-lea,si de manifestarile earturaresti, sense, ale poporului românese, trebuiesa se recunoasca un lucru: ca ele nu sunt, afara de foarte rare exceptii,afara de incercdri care n'au fost urmate, ele nu sunt in limba noastra, nusunt in spiritul nostru si nu urmarese tintele noastre. Era o activitateeconomica importanta, era o viata sociala sanatoasa ; deasupra insdera o cultura de imprumut, care, cultura aceasta de imprumut, inlimba slavona, avea cel putin un foarte mare avantaj : nu insela penimeni.

In timpurile noastre, se cid drept literaturd romaneascd once setipareste in romaneste, tot felul de lucruri culese pe toate meleagurile,in randul intai, aceasta literatura germana, stricata in ultimele decenii.Dar si aiurea, i in Franta au existat astfel de curente, i in Anglia.

cari-si

ELEMENTELE ECONOMICE IN CULTURA HOMANEASCA 49

SA nu se sperie cineva de un singur fel de poezie europeanA detracatA ;fiecare natiune tine sA aibA un compartiment pentru asa ceva DarcAnd aceastA literaturA, de o inspiratie strAinA de noi, noi suntemoameni asezati, oameni cuminti, oameni logici ; pot sA vie toti cugetd-torii sà spuna cA logica este lucru grecesc, care trebuie uitat, noi nuputem iesi din logicA : limba noastrà este efectul unei logice permanentedin care poporul nostru nu s'a dephrtat, i simtul pentru nuantA,legAtura strAnsd a frazei, aplecarea aceasta cAtre deosebiri i inchegare,nu sunt decAt logicA umanA, IntrupatA in anumite obisnuinte de spirit,care, acestea, se strAmutd in limbA, literatura aceasta, fiindcd estescrish in romAneste, zice cineva, aceasta este literaturA romAneasca.DacA ia cineva un manual mai recent de literaturA universalA, gAsesteun compartiment consacrat acestei literaturi. Cu cat erau mai cumintipreotii i cAlugArii de odinioarA, cari, cAnd scriau lucruri care nu cores-pundeau cu sufletul nostru, nu urmAreau tintele noastre deed t inoarecare mAsurA, mAsurA invariabilA Si ordonata, scriau in limbaslavonA Si atunci, cum se zicea in Apus, odinioard: graecum est, notlegitur, este in greceste i prin urmare nu se citeste. Toate rughciunile,foarte frumoase, numai cat RomAnul se inchina, cum putea, invechea traducere a TatAlui nostru, Crezul ceva mai tArziu: se puteadispensa cineva de dAnsul, cAnd nu era teolog, literatura aceasta sefricea intre oamenii de bisericA, dela o mAnAstire, dela altA mAngstire ;rareori cAte un boier care invdtase psaltirea slavonA se impArtAseasi el de asa ceva. Erau pisarii in documente care stiau slavoneste, insAo anumitA slavond: atAt cat trebuia ca sA scrie documentul, numaiacele cuvinte, numai acele legAturi cAte erau indispensabile pentru caclocumentul sd fie terminat. Aceia nu stiau slavoneste, ci stiau sA scrieun document in slavoneste, un fenomen intelectual foarte interesant,si erau dictionare fAcute anume pentru dAnsii ca sA-si &eased acestecuvinte. Este adevArat ca. in limba slavonA au fost scrise cele dintAicronici. Cronicile, cari le avem in mai multe variante in Moldova, inMuntenia se poate intAmpla sa fi existat, dar nu se gAsesc, aceleapleacA dela pomelnice i desi pArerea aceasta a fost combAtutil, earAmAne temeinicA. Se fAcea pomelnicul, si se punea in fata acela cares'a bAtut in cutare bAtAlie, acela care a fAcut cutare lucru, in Ardeal,cel mai vechi pomelnic al bisericii dela FAgAras este redactat asaacestia sunt ctitorii, pe urmA spune: acela care a invelit biserica, acelacare a cumpArat cArtile, iar dupd aceea, incetul cu incetul s'a ajunsla povestirile de cronica. i cAlugArii acestia, cAnd erau Romani, nustiau multd slavonA, dar aveau forma gata in Sf. Scripturii, numai cat

4

50 N. IORGA

in loc sd fie vorba de David, care s'a luptat impotriva dusmanilor luide acolo, era tefan-cel-Mare care se luptà impotriva dusmanilor saicontemporani. Este un fenomen care se intalneste si in Apus, pevremea lui Carol-cel-Mare. Regele Francilor, Imparatul de mai tarziu,avea dorinta de a se celebra faptele lui, i s'a gasit cineva, legat de familialui Carol-cel-Mare, Eginhard, caruia i s'a cerut sd scrie viata lui. Elstia latineste, dar nu stia literaturd i atunci a luat Viata lui Cezar,de Suetoniu si a prefdcut-o ca pentru Carol-cel-Mare. Un lucru cares'a intamplat de altminteri i altadatd: de exemplu Manase, cronicarulbizantin, care a luat tot felul de fraze gata facute i, schimband numainumele de oameni si de locuri, le-a prefricut pentru scopurile lui.

Iata faza dintai. Din faza aceasta tarile noastre au trebuit si seridice dela o bucatd de vreme, dar au pastrat multd vreme slavo-nismul, desi slavonismul acesta in anurnite domenii nu patrunde, inscrisorile particulare de pilda, asa incat oamenii scriu romaneste, inafard de unele insemnari in marginea i pe dosul documentelor.Avem, ca mai veche scrisoare româneascii, scrisoarea lui Neacsu dinCâmpulung, informator al Brasovenilor, negustor si el, care este delainceputul sec. al XVI-lea, de pe vremea cand in Imperiul Otoman eraSultan Soliman-cel-Mare, foarte interesanta scrisoare ; a fost tiparitàde multe ori si de mine. In scrisoarea aceasta este atata gramaLicincat aceasta aratd cd a fost o lunga intrebuintare a lirnbii, pentrucaaltfel limba nu s'ar fi prezintat cu aceasta eleganta, siguranta i orto-grafie statornicd, cum este in scrisoarea lui Neacsu din Campulung.

pe urma, mai tarziu, and nu era scriitor domnesc la indernanain cursul unei campanii, atunci iar scriau in româneste, sau cand erade pus o inscriptie pe un mormânt si nu exista un pisar cunoscdtor deslavoneste, cum este cazul cu inscriptia pusd pe capul lui Mihai Vi-teazul la Dealul, inscriptia aceasta care spune cum capul i-a fostadus la Dealul, iar cinstitul trup a ramas pe cdmpia Turdei, aceastaeste redactata in romaneste.

Tarile noastre au avut dela o bucatd de vreme un foarte marespor de bogatie. Sporul de bogatie a venit din Calle de comert. Inprivinta aceasta am scris i eu pe vremuri i acum in urmd au incercatoameni mai tineri cleat mine sd innoiascd un subiect care nu se poateinnoi, deoarece a fost strabdtut pand in fund de cercetatorii anteriori.Lasfind la o parte innoirea aparentd, care se bazeazd pe uitarea lucru-rilor mai vechi, este sigur cd intre desvoltarea tdrilor noastre si drum u-

' rile de comert este o legaturd foarte stransa, desi ar fi o gresald sa secreadd ea numai drumurile de comert au creat friIe noastre. $tiu.

ELEMENTELE ECONOMICE IN CULIURA ROMANEASCA 51

ci este o teorie a unui scriitor francez, in care este vorba de drumuri0 de popoare si el sustine cà drumul creeazd poporul. Cred cà exage-reaza foarte mult. In fiecare popor este un element intrinsec, pe carepoti asezi oriunde si (lath' elementul acesta este slab nu va intemeiaun Stat puternic, dar dacd elementul acesta este tare, va trece pestelimitele atribuite sub forma de « spatiu vital » si va izbuti sa facd maimult cleat ce era in momentul de MO. Marfurile care veneau dinGalitia, 0 in Galitia veneau din Europa Centrala, este o scriitoarepolon6 care s'a ocupat in special de drumul acesta galitian, dupdaceea veneau in Moldova 0 puteau sà meargd la Cetatea Alba, inBasarabia. *i dela o bucata de vn me, cum Chilia si Cetatea Alba aufost pierdute, mergeau la Galati, care inainte de aceasta nu aveaimportantd, Reni avea mai mare importanta decal Galatii, pe la1680, numai in sec. al XVIII-lea Galatii s'au ridicat. Pe de and parte,in Muntenia era drumul Prahovei i Ialomitei care ducea la Braila,era drumul Oltului care ducea dela Sibiiu la Dunare, de unde au rezultatconditii foarte favorabile pentru o desvoltare de cultura.

Nu se exprima totdeauna posibilitatea de cultura a unui poporprin literatura. Se exprima si prin arta. Arta este un mijloc de expresietot asa de potrivit, de multe ori mai potrivit, ajungand la culmi maiinalte decat literatura, fiindca din vorbele dumitale räu alese, dinlegatura lor intamplatoare, nu reiese o gre§ala evidenta pentru toatalumea, pe cand atunci cand cladesti, sau zugrave§ti, sau sculptezi,daca nu ai insusirile trebuitoare ie§i in vazul lumii in conditii de acelea,incat oricine isi poate da seama cd nu te pricepi, sau dacd este vorbade o cladire, cand s'o inaugurezi, se &drama, pentruca n'a avut logicaconstructiva. 0 arta stralucità a venit la noi, luand elemente dintoate partile, o splendida desvoltare artistica de caracter sintetic,care se observa si in Moldova si in Muntenia, sinteza facandu-se numaila Moldoveni, cari au spirit mai sintetic cleat locuitorii partii de Suda teritoriului romanesc.

In Tara-Romaneasca, asa se chema Muntenia, s'au imprumutatformele succesiv. De exemplu Biserica Domneasca dela Arge§ esteun tip bizantin de provincie, biserica aceea cu admirabile fresce,acolo unde este ingropat Basarab, pastrat destul de bine in mor-mantul sau. Dar dacd trece cineva, tinandu-se numai la Curtea-de-Arges, daca trece cineva la San-Nicoara, aceasta este biserica docaracter sasesc, cu turn de paza formidabil, daca merge la bisericaepiscopala a lui Neagoe, ea reprezinta unele elemente bizantine, darreprezinta si alte elemente, care sunt asiatice, armene§ti, elemente din

4*

st-I

N. IORGA

Caffa : toate acele medalioane care puncteazd peretii sunt de o altdorigind cleat arta bizantina. Dacil merge cineva la Targoviste, laDealul, va vedea o biserica foarte frumos cladita, de piatrd, care estesub anumite influente dalmatine, dar alaturi este Mitropolia delaTdrgoviste, cea veche, cu multe turnuri, care nu este cleat continuareaartei dela biserica episcopala din Curtea-de-Arges. Prin urmare,Muntenii iau anumite tipuri §i le reproduc sau pur i simplucheama mesteri din Virile acestea, cari, amestecând si unele ele-mente indigene si unele obisnuinte ale iirii, fac lucruri corespunzdndcu ceea ce se facea la dansii acasa. Cutare biserica sdrbeasca si bisericaepiscopald a lui Neagoe Ii corespund foarte bine.

In Moldova a fost altfel. Acolo s'a luat din Polonia, dinArdeal, dela Sasii din Ardeal, cari au fost invatatorii nostri in aceastaprivinta, s'a luat dela Italieni, in ce priveste pictura, dela Italienii cariveneau la Cetatea Alba si Chilia, s'a luat din arta Renasterii o multimede elemente i elementele acestea s'au unit. Vedeti importanta dru-mului de comert. Dacd n'ar fi fost drumul de comert, nu veneauelementele acestea pe cale economica, pe care noi, pe urma, le-amfolosit artistic. Cea mai mare gresald care se face acum, este aruncareadoctrinii acesteia a autarhiei, care este o doctrina absurda. Intr'unfrumos discurs d-1 Musolini a incercat s'o salveze prin aceea ca. a negattrei sferturi din doctrina pentru a putea pastra sfertul care ramane.Experienta mea din Italia stie ca in vitrine erau marfuri de fabricatieitaliana, care nu erau cele mai bune, iar inguntru, in privalii, sevindea si mai departe postavul englezesc cerut de clienteli. Autarhia nufoloseste, ci portile deschise cu supraveghere si prudenta, acestea aducelementele materiale de civilizatie, cu care via neapdrat si elementele deculturi superioard si se amesteca impreuna si se creeaza o sinteza, caresinteza, oricare ar fi elementele ei, este a aceluia care a creat sinteza,ca si cum toate elementele acestea i-ar apartine, pentrucil mestesugulcel mare este tocmai crearea unei vieti noi din elementele de viata,cari, smulse de aiurea, numai fac parte din vitalitatea care le-a creat.

In felul acesta noi am acoperit piimantul tarilor noastre. Sintezamoldoveneasca, trecuta si in Muntenia, ca la bolnita dela Cozia, inbiserica dela Bucovat, de linga Craiova, care sunt de tip moldovenesc,din epoca lui Petru Rares, a trecut pe urma in Ardeal. Biserica dinFagaras si cea din Hunedoara sun t biserici ca la noi i zugravii dela noitreceau in tot Ardealul si au izbutit, desi erau inferiori, sa inlocuiasca inArdeal zugravi apuseni de mare valoare, cari, langa Hateg, la Orlea siIn satele de langa Brad, au dat o foarte frumoasa picturi romineasca,

59


bizantina', de caracter romanesc, care n'a putut dura, pentrucd au venitzugravii nostri de dincoace cari s'au intins pretutindeni si au acoperitArdealul cu picturd româneascd. i aici este element economic, care nutrebuie dispretuit niciodatd.Legaturile noastre cu Ardealul sunt politiceDomnii nostri caH ven eau la Brasov stateau in strana bisericii delaSf. Nicolae, fAcutd de Domnii dela noi, incepand cu Neagoe Basarab,Petru Cercel, Aron-Voda, i steagurile noastre falfdiau pretu-tindeni in Ardeal ; nu intaia oath" am intrat in Ardeal 0 am avutfeudele noastre acolo, smulse dela regii Ardealului pentru interesepolitice.

Dar al:And de aceasta patrundere politica si militar, alaturi de oaltà pdtrundere a noastrà in Ardeal, care s'a facut prin ealuggrii carimergeau dintr'o mândstire in arta mandstire cu manuscriptele in traistd,mergeau pand la Oradia, un Sturza i altii, Mangra, inainte de &à-darea lui care 1-a fdcut Mitropolit. In alegerea de Miercuri pentruMitropolia Bucovinei nu va putea fi ales Mitropolit cineva care aiscàlit un act de tradare, in momentele cele mai dureroase ale MareluiRazboiu vorbesc de Arhimandritul Scriban. Oricare-i sunt meritele,nu se poate. Noi nu avem sa inviem sinucigasi Aceasta mi-a venit inminte, in legalurd cu Mangra, care in urmd platit toate pdcatele),dar in afard de Voevod, de caluggrii cu traista, veneau negustoriromâni, greci, balcanici, dela noi in Ardeal i concurau pe Sasi. Afost o luptà mare intre negustorii dela noi i intre Sasi ; in unele orasedin Ardeal 0 Banat existau corporatii de negustori romani, foarteimportante, ale caror acte razlete le-am tiparit eu odinioard. Si nunumai eh' existau astfel de negustori, dar Sasii veneau la noi, i ainostri se duceau dincolo ; ajunsese de castiga mai mult Sasul la Bucu-resti, decal la dansul acasa si in schimb negustorul din Bucuresticastiga mai mult in Ardeal, cleat dacd rdm'anea in Bucuresti. Dar inafard de aceasta erau carausii si vanzatorii de peste. Intr'unul dinvolumele « Socotelilor Brasovului » este o lista care se intinde pe foartemulte pagini, care cuprinde pe toti cdrausii i vanzatorii de peste din

caH vindeau in Ardeal. Vedeti, in felul acesta, pe o bazd deinterese materiale comune, numai vorbim de Moldova 0 Muntenia,care formau economic o singurd tard, cea dintdi unire a Romdnilora existat, cand in capul cdrturarilor nu rasdrise aceastà idee, In 1mi-la/ea perfectd a Digit economice, asternutd pe unitatea perfectà avigil generale, si Ardealul a intrat si el in aceasta viatd prin inter-circulatia româneascd: un singur corp, un singur sistem, am zice,vinos, prin care strabatea acelasi sange viu.

Braila,

(di

I

oi-a

5 II N. IORGA

Ce a rezultat de aici? Activitatea economicA a pus in mi§carestratele populare. 0 bucatg de vreme, dupà ealugarii aceia cari auscris, Ureche, Miron Costin, ace§tia erau boieri, c51ug5rii aucontinuat s scrie, dar langã dansii au fost boierii. Vedeti ce s'a pe-trecut: ridicarea unei boierimi numeroase, care nu §tia slavone§te Siboierimea aceasta a adus limba pe care o intrebuinta in viata eiobi§nuit6. Dar activitatea economicd prindea i clasele taranqti.Clasele acestea numai erau libere ca odinioard, in timpurile ostase§ti,dar Ii indeplineau foarte cinstit i rabdator sarcina lor economicd,erau un element viu in societatea romfineascd, un element multmai viu cleat dup5 ce s'a intemeiat Statul romanesc pe bazal occi-denta15, intai in Moldova §i Muntenia deosebit, i pe urmd inaceea§i tarà. Taranul a fost scos din rostul lui : el n'a mai avutcontact in tara lui ; i s'a cerut contributie, i s'a cerut participare lamunc5, dar initiativa lui sufleteascd nu i s'a cerut. Acesta este marelep5cat, pe care sub toate formele 1-a s'avar§it toatà lumea.

In momentul de MO chiar, ceea ce trebuie nu este a-1 indemnaschimbe o viat5 care a trecut prin atatea secole, ci a scormoni aceast5viatã pentru ca ea, dela dansa, in formele ei proprii, s stapaneascdsatul i sà treacA panA §i in ora§, (land ora§ului acesta un element denationalism adevirat, pe care pada' acum nu 1-a cunoscut, in serviismulacesta fatà de toate formele schimbRoare ale puterii. Intre t5ranulnostru viu, de odinioarà i intre tdranul de atata vreme mort, al Apu-sului, este mult preferabil taranul nostru. Taranul din Apus, din Franta,din Germania, se heane§te mai bine cleat se hrdne§te tãranul nostru,

se imbraca mai bine, aceasta este altceva, dar cand merge cinevain casa táranului nostru i vede cum 0-o mobileaz5, din lucruri iscoditede el §i vede comoara de intelepciune care iese dela dansul i formelede grai cu totul noi care ta§nesc deodatá din mintea lui iscoditoare,atunci Ii dà seama cat este de gre§it sa incercam a aduce pe taranulnostru la situatia de animal bine hränit §i bine acoperit, care se gdse§tein multe tan civilizate. Iubim cu totii foarte mult Franta §i-i dorim totnorocul, toatà izbanda, dar eu nu dau o casa de Oran roman fdcutd dinvalatuci, pe o casd de Oran francez facuta din cea mai build c5ramida

piated ; la noi fiecare cash' este manifestarea uneiClasele acestea au inceput sa se simtd. Cei cari cred Ca taranul

nostru a fost robit o multime de vreme, n'au idee de realitatea istoricd§i nu simt nici legiltura logicã. Dacd se intalne§te un lucru inteunmoment, acesta presupune o serie de desvolthri anterioare, care, chiardacd nu sunt insemnate in scris, trebuie sd fie admise tot a§a de reale

si

si individualitati.

si


lucrurile care cad sub ochii nostri in anume moment. faraniinostri sau mahalagii nostri cari sunau clopotele la Bucuresti pe lajumgtatea sec. al XVIII-lea i puneau pe Mitropolit in frunteparticipau activ la schimbgrile politice, acesta este un fenomen carenu se intalneste pe vremea lui Stefan-eel-Mare si Mircea-cel-Bdtran.Si and in Moldova se ridicau Tdtdrasii i Ciurchii i toate acelemahalale, and se ridicau i impuneau vointa lor Domnului fanariot,.aceasta insemna vitalitatea claselor populare. Si and, la 1821, cupandurii lui s'a ridicat fostul .valaf de plai, Tudor din Vladimiri,pentru ea tdranii sà facil dintr'insul un fel de Voevod tärgnesc, Vodd-Tudor, tAranii lui ii intelegeau asa i aceasta insemna trezirea pentruo economie rurald cu pAmânt mai larg, cu vite mai multe, chiar daaumblau reprezintantii finantelor fanariote sà incaseze pe tdranii dinsate si acestia fugeau in pAdure, aceasta insemna oarecare vitalitate.Deat sà stea inaintea perceptorului care ia de patru ori acelasi bir,cred Ca insgsi rezistenta aceasta inseamnii oarecare constiinta deproprietate, pe care n'o dà cineva asa usor unui Stat care nu esteal lui, pe care el nu-1 intelege. i toate chinurile acelea se vor fi intdm-plat ici i colo, dar aceasta a indarjit rezistenta din partea omului carenu punea mfina in chimir sà scoatá bani deat atunci and 11 silea-cineva cu cele mai cumplite mijloace. Acestia erau oameni (IA*,oamenii dela 1821.

Si acum in urmd am putut constata, in anumite cercetdri prezintateAcademiei pentru epoca dela 1848-53 inainte, vitalitatea claseloracestora taranesti. De exemplu, in luptele dintre Turci i Rusi, taraniinostri din Oltenia tineau cu Turcii contra Rusilor i nu fdceau altceva(leat sa ceard necontenit un sef care sg se poatá manifesta militar,fdrd ca ei sA fie o armatd. Din amintirile unui intelectual oltean,Chinezu, se vede aceastil tasnire de vointa faraneasa. Chiar pevremea lui Cuza-Vodá, acesta n'ar fi incercat ce a incercat, daa n'arfi stiut a se poate sprijini pe niste tarani ca cei din Divanul Ad-hoc,cari au lasat pagini de intelepciune in ce priveste constiinta drepturilorlor. Când ei cereau sd se dea pamant pentru toti i erau intrebati:cum? Pe bani. De unde bani? Din mânile acestea, care elescot tot aurul prii-Romanesti.

Nu inseamnd aceasta o constiinta puternica de clash' ? Ar fi fostin stare tdranul francez de pe vremea aceasta, dela 1848, sd se mani-feste cu aceeasi energie, ca o clas6 având constiinta drepturilor eiistorice? Sunt paralele care sunt bine de fdcut, cdci de acolo ieseTaloarea nezguduitä a acestui neam. Crânditi-va ce a fost clasa de

-Ca I

si

56 N. IORGA

sus la 1821: memorii dare Tar, catre Sultan, Constitutii care nu s'auaplicat 1 Dar ce a fost Regulamentul Organic? 0 serie de paragrafecare nu s'au coborit in viata Orli. Ce a fost intreaga miscare liberal5,cleat o imitatie a miscarii similare din Franta? Dar clasa aceastafundamental5, care in orice imprejurari misca, aceasta arata adevaratavigoare a unei natiuni.

Insd dupd ce a venit Constitutia dela 1866 si agitatia electoralasi tot felul de exploatatori ai bunei credinte a acestor oameni onesti,lucrurile s'au schimbat ; s'a ajuns la tdranul fara vlagd, tgranul careprimeste un regim si care este in stare de a doua zi O. treacd la un aldoilea regim, la un al treilea regim.

Si veti zice: dar valoarea pentru cultura? Toata poezia intr'olimba latinisat5, cum era a lui Eliade, din care se intelegea foarte putin,toate glumele lui Mihail Zamfirescu dela Bucuresti si toatä pasareascadela Iasi, de care si-a batut joc, cu putine mijloace, pentrucd pradase dadea dela sine, Junimismul, pentru care incearcd unii sa-1 inviezeprin tot felul de comemoratii, si care nu era decat o ironic de intelec-tuali formati in strainatate, fata de cativa prosti dela noi, atunci,in epoca aceasta, in care Eliade trecea dela latind la latinisme si candtot felul de cuvinte franceze puteau sa intre in poezia romaneasca,moarta din cauza aceasta, s'a ridicat deodata in Ardeal, in generalprin Ardelenii cari nu se &eau distrusi de stapanirea straind si inpoetii dela tara dela noi, cari treceau prin seminarii sau ateliere dezetarie, s'a ridicat dela taranii acestia din pdrtile Muresului, din carevenea Slavici, t5rani intrati in oras si Indeplinind anumite rosturi demestesug, s'a ridicat din seminarul unde a invatat Ion Creanga, dintipografia de unde a venit Petre Ispirescu si alti multi scriitori cari aufost, s'a ridicat o intreaga legiune care a luptat pentru a ne readucepe noi la noi insine.

Dar pentru ca sa se exercite in literatura aceasta influenta care adevenit o revolutie si pe urma o dictatura, care a transformat totul,si Eminescu insusi, prin contactul cu clasele fundamentale si cu stu-dentii din Franta, cari veneau tot din clasele fundamentale, si dincetirea cronicilor a invatat limba romaneasca nou5, toata aceastdsplendida renastere populard in literaturd vine din originalitatea,pastrata Inca in domeniul economic si social, a taranului nostru. Iar(lath' In literatura de astdzi intra asa de putin suvoi de viata noudsi vedeti o multime de tineri talentati cari scriu tot felul de lucruricare nu pot fi intelese si pretuite de nicio minte logica si cu simt estetic,


este fiindcd ace§tia sunt rupti total din aceastd viat5, care ea ins4ia scdzut izvoarele ei de inspiratie.

Sd nu ne judim §i mai departe cu forma, cdutând revolutia formei,care nu aduce nicio schimbare In ce prive§te insu*ile esentiale aleunui popor. Sä nu ne sprijinim pe inchipuirea ca dacd aiurea s'aajuns la o bund stare apreciabild prin anumite schimbdri, aceleaischimbdri vor produce la noi aceleasi imbundtdtiri in ordinea materialii.

Trebuie sà credm din nou o viatd care a existat odinioard, trebuiesI trezim zeul adormit al poporului românesc.

UNIREA ARDEALULUIConferinta Omit& la Liga Cultural li (1-iu Decembre 1939)

UNIREA ARDEALULUI

Este bine sa ne lamurim dela inceput. Cuvântul de <comemorare *se intrebuinteaza curent si se stie cc inseamna ; n'am nici intentia,nici mijloacele trebuitoare pentru o comemorare. Aceasta inseamnao cheltuiala de retorica i retorica n'o am la indemana, o doza foartemare de sinceritate, la care se adaugd putina nedibacie de forma, sinu stria dar este si puçina lipsa de sinceritate care (là comemothriiun interes mai variat.

Eu nu ma gasesc in niciuna din situatlile acestea si prin urmarevoi face si cu prilejul acesta al amintirii legaturii cu tara cea veche,nu numai a Ardealului, dar si a partilor banatene si a partilor delaCris si dela Maramuras, voi face ceea ce fac de obicei: incercsa-mi explic unele lucruri si atunci cand cred ca am ajuns la unrezultat, flIrà semne de exclamatie, transformate in expunerecant sei arat si altora care este explicatia la care am ajuns.

Trei intrebdri m'au preocupat, i cred Ca o cercetare a lor i o infà--Owe a rezultatelor nu poate sa fie lipsità de interes pentru d-voastrit

ce am cautat noi atunci cand am trecut granita a doua oath,prima oath am trecut granita pentru jertfa, ca sà despresuram frontulde Vest ; ni se ceruse lucrul acesta si 1-am dat, si am reusit : am despre-surat in zilele dela Verdun frontul din Vest, iar a doua oara am intratca sa impiedecam anarhia, sà stabilim o ordine de lucruri, si intr'uncaz i in altul, potrivit cu dreptul ce aveam acolo, ce am cautatnoi in aceste parti, aceasta se intelege, dar ce am gasit, care este reali-tatea de desvoltare istorica, atinsd pana la un anume punct, pe caream aflat-o noi acolo? Al doilea, intre natiunile care s'au gasit dincolode munti i dincolo de granita Banatului, ce soarta a avut fiecaredinteinsele fatil de tara unde locuiau de atata vreme? nu toatedela acelasi timp, dar pot fi considerate, toate natiunile acestea,ca avand oarecare vechime i vechimea aceasta acorda un drept,iar a ne atinge de dreptul acesta este si un lucru nemoral i un

orate,

Intai,

62 N. IORGA

lucru nepolitic, pentruca nu poate da urmari folositoare pentru noiinsine. Si al treilea, ce am inteles noi sà facem din pamAntul acestade foarte veche mostenire romAneasca, pe care I-am luat in stapAnire?

Acestea sunt cele trei intrebari, si cred c in raspunsul meu o sA potaduce lamuriri noi §i fiecare, iesind din aceasta salà dupd ascultareaacestei expuneri, va pleca, avAnd o mai mare siguranta in ce privesterostul nostru in aceste pArti si va avea in acelasi timp si o lumina' maisigura in ce priveste orientarea spre viitor.

De obiceiu lucru.1 se prezinta asa: natiunea romAneasca pornestein deplina constiinta a rostului ei si a menirii pe care o are pe luinepentru a lupta dincolo de munti impotriva natiunii care stApAneaatunci acele tinuturi, impotriva natiunii maghiare. Asa se crede deobicei: cloud natiuni care §i-au stat MIA in fata o multime de vreme.Eu am aratat inaintea Parlamentului cAt de deseori au mers alaturi siam cautat sa deosebesc ceea ce poate fi capriciul unui om §i ceea ceeste realitatea istorica, in fruntea careia intAmplarea a adus pe cinevain anume moment §i II poate inlAtura a doua zi, dar in orice caz, numorala dela Bucuresli poate face educatia politica a cuiva, care indatadupd aceasta ne-a trimis un transport de gentileti. Prin urmare, arfi cloud natiuni care nu s'au inteles niciodata, ceea ce este fals, carear fi dus un razboi national, intr'o provincie nationala, ocupata decineva, oclinioara, ca indeplinitor al unei misiuni nationale istorice siacum venim noi sA luptam impotriva acelora caH au cAlcat, sA zicern,cu un picior national pe pamAntul acesta al Ardealului.

In cea mai mare parte nu este asa, si ceea ce va veni indata va servisä lamureascd i pe acela care s'a ocupat mai putin de aceasta problemasau care are idei mai gresite in aceasta privinta. Cine a intrat in Ardealodinioara, a intrat nu pe vremea SfAntului Stefan, care avea altceva defAcut, ci mult mai tArziu cleat SfAntul Stefan, departe dupa anul1000, in sec. al XII-lea cdtre sfAr§it, atunci a fost ocupat Ardealul..Ardealul acesta 'And atunci facea parte din pamAntul mo§tenit deRomAni §i din parnantul invadat de Pecenegi. Pecenegii erau unpopor iranic, care locuia in pArtile noastre §i care de acolo s'astrecurat prin padurile ardelene §i o bucata de vreme a avut obucatd destul de insemnatil din Ardeal, care nici nu avea nume pevremea aceea. Numele de Transilvania este nume clasic latin, darnumele de Ardeal vine din stApAnirea ungureasca i nu inseamnd totArdealul, ci o parte din Vestul Ardealului, iar Tara BArsei, TaraOltului, Secuimea, regiunea apuseanA a Muntilor Apuseni, acestea nufaceau parte din Ardeal. Ardealul, pentru Unguri, era partea de pa-

UNIREA ARDEALULUI 6 3,

mânt a regelui, dincolo de anumite paduri: acesta era sensul geografical numehii de Ardeal. Dar in Ardealul acesta, inainte de pdtrundereaarmatelor regelui ungur, care nu era o armata nationals, curn nici sco-pul, nici rezultatul n'a fost national, Ardealul era un pamant, o terraa Romanilor si a cati Pecenegi se putuserd streeura, si era si o pAdurea Românilor i o padure a Pecenegilor, silva Blacorum et Bissenorum.Tara aceasta trala de sine, sat de sat, vale de vale, cu juzi, cu cAteun Voevod deasupra judelui, dela care vine judetul.

Nu este nevoie pretutindeni sà existe Statul. Statul este o formatarzie, foarte inaltà, foarte delicata, la care in anumite conditii ajungeun popor. Chiar i astazi s'ar putea trai in unele imprejurari fardforma aceasta de Stat care i§i gaseste origina in amintirile clasice, inanumite forme de filosofie politica' din timpurile noastre. Prin urmarenu era un Stat, ci o lume româneasca traia in mijlocul pAdurilor, insatele acestea inconjurate de pSdurile ocrotitoare, in care de altminterise putea desvolta o anumita viata, de un nivel care putea fi destulde ridicat.

In ce calitate au venit Ungurii in Ardeal? Pentru a riispunde laaceasta intrebare trebuie raspunsul la o intrebare anterioard mai larga :in ce calitate au venit Ungurii in Ungaria insasi? Nu in calitatea dehoarda fatScitoare, mai multe triburi sub un sef de navalire, care puteastrabate Franta, sa ajunga in Nordul Italiei, ci, atunci cand aexistat un Stat unguresc, Stat nu in sensul nostru de acum, dar unregat unguresc, in ce sens trebuie sà intelegem acest Stat? Aici cred

pot spune si lucruri noi si adevarate. Popoarele cind se aseazainteun loc, venind de aiurea, in locul acesta primesc o mostenire:ceea ce a fost inainte exercita o influenta asupra forrnei de Stat carevine mai tarziu. Doar sa se aseze cineva in desert ! atunci poate fioriginal. Originalitatea omeneasca, in general, este lucru foarte discu-tabil. Iar in ce priveste ordinea politicii, s6 creezi un Stat cum n'amai fost, aceasta nu s'a intamplat niciodata.

Ungurii se asezaserd in Panonia, in regiunea aceia a Europeimijlocii, unde Dunarea curge dela Nord la Sud. Ce fusese acolo?Inainte de dinsii fusese un Stat slay, cgruia i se zicea Statul moray,un nume oarecare ; era, pe baza unei populatii slave, o formatie rega16,o coroana de rege, care, ea toate coroanele de rege in evul mediu,trebuia sa fie data sau de Papa, sau de Impkat, i aceasta fusesedata de Papa, fusese regatul lui Sviatopluc pe care Ungurii 1-auinlocuit si i-au schimbat chiar caracterul fizic, infatisarea. Intrevechiul Ungur finez sau turc i intre Ungurul de astazi nu exista

vaci

6i N. IORGA

decdt o foarte \raga' asemdnare, din cauza sangelui acesta slay carein proportie foarte mare a intrat in vinele generatiilor urmdtoare.Statul acesta slay inlocuia ducatul carolingian. Carol-cel-Mare cdpà-tase dela NO misiunea de a intinde religia crestind in forma catolicdin regiuni cat de depärtate, era purtdtorul steagului Bisericii romanein vederea cdstigärii la credinta aceasta a Romei a tuturor popoarelorvecine, popoare necredincioase pentru cà erau pdgdne, sau popoarenecredincioase pentrucd erau ortodocsi schismatici. Ce reprezintaStatul acesta carolingian? De origind germano-romand, germano-francd, aproape francez pe vremea aceasta, pentrucii incepea a seforma incetul cu incetul poporul francez, Carol-eel-Mare nu este nicial unora, nici al altora, ci al unor legiituri intre aceste doud popoarevrednice, care spre marea pagubd a lor in momentul de fata suntindusmanite, si nu din vina lor sunt indusnignite, i deschid poartaasiatismului celui mai siilbatec i gata sà sard in capul oricarui poporcare doreste sd trdiascd linistit la locul lui. Statul acesta carolingianavea la indemând ducate, provincii care aveau in frunte un duce,un herzog. In mdsura in care inaintau armatele carolingiene, in mdsuraaceasta se intemeiau cetdti care consolidau stdpânirea. In cetaitileacestea era un episcop, i ldngd episcop era un « burgrav », de undeUngurii au fdcut < porcolab », apoi «parcalabul* nostru ; populatiade acolo se putea strange in jurul episcopului i putea cdpdta anu-mite functiuni militare, sub obladuirea comandantului de cetate.Asa au facut ostile carolingiene, asa au fdcut Slavii lui Sviatopluc,cari au venit in locurile acestea peste Avarii inlocuiti de Carolingieni,

asa au fdcut i Ungurii.A fost o forma de Stat carolingiand, imitatd de cei dintâi veniti

peste ducatul carolingian. Cei de al doilea au venit si au imprurnutatla rândul lor forma stabilità acolo si care reprezintii o ordine politicdpe care nimic n'o putea desfiinta. Cetate, episcop, parcdlab; pentrupopulatia supusä nu este nicio mdsurd, nicio randuiala constitutionald,nu este nicio ideie conducdtoare care sd facd din stdpanitori si dinsupusi o noud ordine de lucruri, nimic original, nimic spontan, nu estenicio creatie rdsdrità deodatä din mintea celor veniti i asezatiin aceste locuri. Copie i Ungurii, a doua zi dupd ratacirea )or prAdd-toare in Europa, asa cum copie cele mai multe popoare si evident cdaceasta copiere nu produce rezultate bune, pentrucd nu se potrivestecu spiritul insusi al natiunii, care, in loc sà creeze, a gasit a estemai comod imite ceea ce a gdsit aiurea.si

UNIREA ARDEALULLI 65

Cand au intrat in Ardeal, ei au fdcut acelasi lucru ca in P,anonia,când au intrat in Banat, au fAcut la fel. Intr'o singurd regiune n'afost asa, si aceasta are foarte mare importantd pentru noi si aceastane dà un drept mai mare decat dreptul de aiurea. Au intrat in Ardealpe valea Murdsului, au gäsit o veche cetate de origind slavd,pe ramdsiteromane, Belgradul-Cetatea Alba', sau BAlgradul, odinioard slay, peurmd românesc si acolo au asezat episcop, comandant, au cdutatapdriltori ai cetglii, iobagiones, cari mai tarziu au cdpdtat sens socialinferior: oameni neliberi, dar la inceput erau element militar foartecilutat si foarte pretuit. Dar yeti zice, restul tdrii? Restul tdrii, nimic:tr(iiau intocmai ca inainte. Ndvälitorii nu mai aveau nimic in ei carear fi putut sd transforme viata acestei populatii, satele românestirisipite, asezate pe viii ; ceea ce interesa pe regele ungur era intaidatoria lui de implintdtor al steagului Bisericii catolice, si pe urindveniturile care puteau veni dela supusi. Nu se poate zice cd a fost ocucerire politica a Ardealului, ci a fost o luare in stapanire, cu sistemulacesta al cetiltilor, a unor puncte de unde se putea domina drumulcare ducea prin pasul Carpatilor ciltre regiunile Moldopei f i Teirii-Romancti. Aceasta a fost luarea in stdpânire a Ardealului.

Asa de putin au venit cu idei originale noii stdpâni ai ttirii, hickau pastrat guvernarea prin Voevod. De altminteri insu§i regele ungurla inceput n'a fost deciit un Voevod, adied a imprumutat dela Slavi,dela aa numitii Moravi ai lui Sviatopluc, titlul acesta slay, §i maitArziu, când Sfântul*tefan a ajuns rege, in ungurelp «kirdly # inseamndCarol-cel-Mare, care trecuse prin forma slava' dela Moravi « kral#,frith Voevod, pe urm6 Crai, ca inlocuitor de barbari a ceea ce fusese,inteo ordine de civilizatie superioar.ii, Carol-cel-Mare. Când au luatArdealul, au gasit o populatie oarecum alcatuitA ; a fost un Voevodaici, care nu putea fi peceneg §i slay, care nu putea fi decat un VoevodromAnese, §i atunci Ungurii au asezat pe acest Voevod romanesc pecare 1-au inthlnit in drum, peste toat6 regiunea, adicd au dat populatieigfisità aid un §ef cu care populatia era obisnuitii dela inceput.

Când au intrat in Banat, ce au cdutat sii facd acolo? Banatulpe vremea aceea nu se chema asa, ci titlul de Ban, pe care Ungurii1-au imprumutat din lumea slavo-avard de mai inainte, titlul acestade Ban a fost dat mai tarziu unui cdrmuitor care stiltea intai in Severinsi care pe urmd a circulat pada' la Timisoara. Aici in Banat, când auintrat, in imprejurdri care nu se cunosc, (nu avem nicio cronicd ungu-reascd pentru luarea in stdpfinire a Orli, toate izvoarele privitoarela aceasta stdpânire ungureascd sunt dui:a anul 1200, iar in ce

5

66 N. IORGA

priveste Ardealul insu§i, niciodata Ardealul n'a avut, pand In sec.al XVIII-lea, al XIX-lea, o Istorie scrisa, potrivit cu conceptiaintereselor de stapanitori de acolo. In ce priveste documentele, suntmai mult documente de privilegiu, de hotärnicie ; se pot pune in cloudbuzunare toate documentele care existd pang inteo vreme foartetarzie, pang dincolo de anul 1300. Asa inat sd nu se supere din parteacealaltd atunci and facem ipoteze, fiinda ipotezele ne sunt ingaduiteatunci and nu exista dovezi si ipotezelor altora le putem opuneipotezele noastre), aici in Banat and au intrat Ungurii, la o data carenu se cunoaste, si-au facut cetati, cu episcopi si comandanti. La Ceanadse pomeneste ca intai sef al unei Biserici catolice, In aceastd regiunede foarte veche ortodoxie, guvernata si de dincolo de Dunare, dinBizant, se pomene§te Gerard, un Italian. Prin urmare, ca §i in Ardeal:intrarea in tara, intarirea unei cetati, asezarea unui episcop, un par-calab langa episcop, si lumea dimprejur se aduna dela sine in jurulacestei cetati, sau ramane si mai departe in satul ei.

Este o singura regiune unde n'a fost introdus sistemul carolingian,si aceia este Maramura§ul, ale carui rosturi nu le cunoastem pand foartetarziu, in sec. al XIV-lea. Acesta n'are nimic inaintea epocei in careapar Romanii, cu Voevozii lor, dintre cari doi au intemeiat la dateapropiate, in cele cloud forme ale ei, Domnia Moldovei. Dovada caln'au fost Ungurii inainte, ar trebui sa gasim cetatea, cu episcopul,nu exista nici cetatea veche, nici episcopul dominant. Aici au fosttari de munte in care s'au strecurat Ruteni, dar baza este formatAde stravechea populatie romaneasca. kVA ce era tara In care amintrat, ce era la inceput.

Dar veil intreba: pe urma tara aceasta s'a alcatuit in alta formacleat forma dela inceput?S'a alcatuit, dar in conditii care n'au nimica face cu adevarata ordine de lucruri, special ungureasca si legatastrans de coroana Ungariei. La inceput regele si-a numit Voevodul,el era stapanul Ardealului, dar Voevodul acesta a trebuit dela obucata de vreme sa capete un rol din ce in ce mai mare, pentruca elera in obisnuinta Orli, era aparatorul acestei regiuni, pentruca serevenea la forma de independenta de odinioara, ca varga de fier pecare cu sila a tras-o cineva intr'o parte si care se intoarce vibrand laceea ce fusese la Inceput. Voevodul acesta a ajuns stdpan de Stat. Pevremea lui Mateia§ Corvinul s'a facut o incercare si inainte de dansulCarol Robert a trebuit sa interving In Ardeal pentru ca sa Impiedecerefacerea independentii Ardealului. Si, lucru foarte interesant, expe-ditia lui Mateia§ Corvinul In Moldova, lupta dela Baia, In care regele,

UNIREA ARDEALULUI 67

cel putin pe jumAtate Roman, eu cred in intregime Roman, regeleacesta, cu atata sange romanesc, a fost invins de Stefan-eel-Mare,expeditia contra lui Stefan-eel-Mare s'a facut pentruc5 Stefan sustinusepe Sa§i in tendinta lor de a intemeia Ardealul, de a restabili indepen-denta de odinioarà a Ardealului, de a ie§i de sub obladuirea apgsa-toare a unei coroane unguresti cu alte scopuri.

Veti intreba: de Sasi de ce nu este vorba pand acum? Va fivorba indata, i pe deplin. Sasii, veniti pe rand, oaspeti ai regelui,asezati in grupe mici, care formau teoretic o universitas, adicg oobste, o ordine abstractà de privilegii, Sasii acestia comunicauintre dansii prin Romani. Si, cum se stie, nici felul de a vorbial populatiei germane din Ardeal nu este in toate locurile acelasi;Sasii dela Bistrita si dela Sibiiu gdsesc avantajul uneori sa seintelea0 in limba general'a a Orli, cum o proclama odinioar5 cel maiinteligent dintre Sasii secolului al XIX-lea, Stefan Ludwig Roth. Dedou'à on s'a incercat, din cauza nemultumirii Sasilor cari aveau maimultA constiinta, nu din cauza nemultumirii Ungurilor, pentrucdUngurii erau semanati ici si colo: observati cum sunt distribuiti eiin Ardeal, si cum ne infati§am noi ; cum sunt asezati Sasii, aceastaeste lesne de inteles, pentrucg au venit in pachete de privilegiati, s'aIncercat s'a se intemeieze o viata de un nivel mai Malt, care sa deamai mult vistieriei regelui. Ungurii, in unele orase au venit peste Sasi,mai tarziu, dela 1550 inainte, ca la Cluj, in alte locuri n'au pututscoate pe Sasi nici inteun chip. Sunt petece de acestea cu care estecarpit Ardealul, afard de Secui. Dar Secuii cuprind in ei, desivorbesc ungureste, asa cum vorbesc, popular, nu cum invatã lascoalg, cuprind o multime de elemente care nu sunt unguresti:toti acei Cumani, Pecenegi, cari erau prin munte si cari au lasat 0 lanoi nume de munti, cum este Raraul, Ceahlaul, nume de localitäti, caBacgu, si elementele acestea, care au precedat pe Unguri in aceastàregiune, s'au contopit ca sà creeze acea sinteza complicatà care suntSecuii. Secuii si Ungurii inseamnd douà lucruri deosebite si Secuiuluidin popor cand i se spune ca este Ungur el protestà, pentrucd a fiSecui Inseam-Là: om liber, luptator ; este si o constiinta socialà si uninstinct al unei origini deosebite.

Uitati-vd cum stgm noi asezati: noi suntern alezati pe tari, informatii organice, care yin dintr' o desvoltare istoricci neintreruptci.Pe langa cei sem'anati, sunt cei crescuti: noi suntem crescuti dinpàmant. Acestia sunt aruncati asa : aici o mana de samanta, dincoloalta mang de sgmanta, se vede Ca este semanatura razleata, pe

5"

68 N. Kilt GA

cAnd la noi este pAdure iesitd din adAncul pämAntului i, dacA nu estegrAu curat, este o indarAtnicd buruianA pe care n'o poate stArpi nimeni.Domnia noastrà inseamnA o creatie istoricA, solidA, venità dintr'unmare trecut, care trAeste peste toate Constitutiile pe care ni le-am dat,trAeste pAnd in epoca aceasta. In constiinta poporului regele RomAnieieste urmas al Domnilor, asa cum s'au apucat din sec. al XIV-lea.Foarte mult i se ingAduie urmasului Domnului de odinioard si evidentcA simtul lui politic il face sA intrebuinteze aceastd admirabild traditie,potrivit cu scopurile Orli, asa cum fAceau Domnii nostri de odinioarA.Domnii dela noi sunt oamenii Orli, iesiti din datina tArii, avAnd inmAna lor puterea imparateascA, veche de atAtea secole, asupra celorcari sunt colaboratorii la oaste i sfat ai lor. Aceasta este DomniaromAneascA, cdreia i se poate zice oricum: rAmAne tot ceea ce a fostla inceput.

Dar ce este Voevodul ardelean, un Stefan Báthory, care a ajunsrege al Poloniei in sec. al XVI-lea ? Ce sunt Racotestii din sec. alXVII-lea ? Ce este mai tArziu, cAnd au intrat Imperialii in Ardeal,cari au desrobit Ungaria si au luat i Ardealul in stApAnire si 1-auavut dela sfArsitul sec. al XVII-lea pada' la 1867, pentrued in toatAvremea aceasta n'a mai fost un Ardeal al Voevozilor de originA ungu-Teased? Unii istorici maghiari uitä lucrul acesta, cà indatà ce a intratNeamtul, Austriacul in Ardeal, dela capitulatia lotaringicA pAnd la1867, a fost altA ordine de lucruri, care a fost refAcutà revolutionar deUnguri pe urmA, la 1867, dar aceasta este o insAilare fAcutà repedesi de aceea s'a i dus asa repede, la cea dintAi lovire a acelei greutAtia Istoriei cu care Contele Csáky avea bunAtatea sA ne ameninte pe noi.Istoria va cAdea cu toatA greutatea ei i vom vedea cine are umeriimai puternici s'o sprijine. Noi am sprijinit pe umerii acestia atAtealucruri, i dacA este cineva mai putin politicos decAt noi, aceasta nuinseamnA cA Ii socotim superior noug.

Ce erau acesti Voevozi ai Ardealului? Tezaur nu aveau, armatdpermanentA nu aveau, Curte nu aveau, voiau sA intre in cetAtileSasilor i Sash nu-i primeau, unul singur, Andrei Báthory, a vrutsA facd din Sibiiu capitala Sasii s'au ridicat cu toatd energialor irnpotriva acestei incercAri de tiranie, aveau insA banii pe care-idAdea Dieta. Dieta aceasta era compusA din stArile Ardealului, dincategoriile constitutionale ale Ardealului, din nobili, nu Unguri, dinnobili cari in mare parte sunt de origMA romAneascA, deoarece scopulcuceririi unguresti era catolicismul i dacA voiai sA intri in comunitateapoliticA ungureascA trebuia sA primesti legea catolicd ; au primit-o

tArii §i

,


Hunyadestii si multi cari erau Romani de sange. Prin urmare, nobiliiaveau un privilegiu, Sasii alt privilegiu i Secuii alt privilegiu. Romaniinu aveau privilegiu, pentruca ei fuseserà totdeauna acolo. Privilegiulse da omului pe care-I chemi in cas6 i trebuie inadesti cu ceva ;noi nu aveam de ce sa cerem privilegiu: privilegiul nostru era ce amapucat i ce am tinut totdeauna.

Daca ar fi adevarath teoria aceea ca noi am venit tarziu, credeticá noi am fi asezati pe vài si in punctele militare cele mai importante?Pribeagul pe care Ii poftesti in casa la dumneata, II asezi cine stie unde,in fund. Credeti d-voastra, ai nostri erau agricultori, altii erauciobani, credeti ca este prost un sef de Stat unde sunt agricul-tori sli primeascd ciobani, cari in ratacirea lor stric6 semanaturile?Am fi fost refuzati dela granita, sau am fi fost asezati in einestie ce colt de Ora i acolo dela inceput am fi fost adusi cu totii Inteosituatie de robie, pe cand Romanii din Ardeal, daca erau asezati pepämantul regelui, erau liberi ca i Ungurii, ca i elementele sasesti,pe fundus regium. Aceasta n'o hotara omul i natiunea, mice situatiesri ai, ci pamantul: daca te asezai pe un pamant de iobagie, erai iobag,daca te asezai pe parnant de libertate, erai liber.

Vine a doua intrebare. Din cele ce am spus se vede foarte binecã noi n'am venit in tara nationala a nimanui, chiar daca s'au adusnu stiu cati Evrei, cari puteau jura din ziva dintai cà strabunele lorau cunoscut pe Arpad i alti sefi ai navalirii, chiar daca se adunatoata Evreimea aceasta eu care s'au populat orasele din Ardeal, capa-Valid o burghezie mult mai activa decat Sasii obositi, pentrucd unJidan din Ardeal mananca zece Sasi in ce priveste talentul de a invartilucrurile.

In partea cealalta, sa vedem ce a dat fiecare din natiunile de acolopentru desvoltarea acestei tan, fiindcd meritul pe care-1 are cinevain locul unde se &este este determinat si de prezintarea lui si denurndrul acelora cari apartin rasei sale, dar este determinat i de folosuladus iirii prin starea lui acolo. Pot sa fie rase parazitare undevasà nu aduca cu dansele decat necinste, stoarcere, saracie si degradaremorala, si pot sa fie oricat de multe, aceasta nu le creeaza un dreptin tara in care se gasesc.

In ce priveste pe Unguri, Ungurii n'au intemeiat nicio cetatecu ziduri. Cetatile acestea nu le-am Intemeiat nici noi, pentrucanoi nu suntem popor de cetate, dar ei sunt popor de cetate sicu toate acestea in Ardeal n'au intemeiat. Noi indeplineam rosturilenoastre In formele noastre, pe cand in ce priveste elementele

si

70 N. IORGA

unguresti strecurate, nu colonizate prin vointa regilor, elementeleacestea aveau acasg la dAnsii anumite forme, dar formele acesteanu le-au putut strgmuta in Ardeal. Gag-tile Ardealului sunt cetAtisgsesti dela un capAt la altul, i o sA vedem cat de mare este roluljucat de Sasi in ce priveste intemeierea vietii oräsenesti, rol pe care-1recunoastem deplin i pe care suntem gata afirmAm. Evident, nuvom merge asa departe in ce priveste aceastà recunoastere precummerge tAngrul prolesor de germanisticd, d-1 SAn-Giorgiu, care atipArit acum un studiu foarte intins, in care spune cà noi, i poeziapopularg i poezia cultd i toate elementele de civilizatie le-am luatdela influenta germang, reprezintatä secole intregi prin Sasi. Sigur cãtandrul domn exagereazg. Recunoastem bucuros toate influentele,dar nu renuntAm la faptul ca noi am luat aceste influente si le-amtransformat. N'am fost niciodatA ucenicii can sã primim gata lucrurileMfg sà fim capabii de a le desvolta ; trebuie sA plecAm dela putereanoastrà de desvoltare, iar nu dela transmisii care deseori pot fi inchipuite.

Ungurii n'au intemeiat cetati. Sgteni au fost, sAteni au rgmas,traesc intocmai ca i ceilalti in satele noastre. Aici se pune o intrebare:satele unguresti din Ardeal si din alte regiuni reprezinta aceeasirealitate, sau, in ce priveste felul cum se prezmtd satul, in ce privestedatinele satului, in ce priveste cAntecul satului, povestile satului,superstitiile satului, sunt elemente care vin dela noi? Secuii infatiseazaun Vicleim in care este amestecat ciobanul nostru si cAntece in roma-neste, iar in ce priveste povestile ardelene ele au o bazd romAneascg,povesti venite din India, prin Bizant, dar care pátrund prin noi.In ce priveste costumul, uitati-vg de aproape i intrebali-vg dacgfusta infoiatà a Unguroaiceloe din Ardeal i vAlnicul din Mehedintinu sunt acelasi lucru, cu o deosebire: cA la noi se prezintil mai elegant,cu faldurile acestea frumoase i o tesatura de casg, pe cAnd dincoloeste o fustà peste altd fustd. Dar si Sasii i Ungurii in fond poartàcostumul taranilor nostri. Aceasta este incontestabil, si este natural,fiindcii atunci cAnd te asezi intr'o tug pe care n'o cunosti, dar &estioamenii de acolo, oamenii acestia sunt cAlguza: ei te invatà cum sgte imbraci iarna i vara, pe dumneata care vii dintr'o Ora unde nueste aceeasi nici vara, nici iazna. Ca opere de artà a vrea sA vdd intot Ardealul care sunt operele de artg care sä aparting civilizatieiunguresti de acolo I Biserica aceea frumoasg dela Alba-lulia, pe carenoi am intrecut-o prin vArful clopotnitei noastre, a fgcut-o un mesterapusean. Nu existd in niciun domeniu, afarg doar de tulipele pe lAziledela Brasov, nu exista nimic care sA plece dela dAnsii.

sà-1


Tarani, cativa nobili inchi0 in castele, traind ca in evul mediu;un calator german din sec. al XVIII-lea spunea: acestia sunt oamenidela 1200. Mai tarziu in sec. al XVIII-lea, unele familii au cumparatbiblioteci, au adunat obiecte de arta care se mai gdsesc Inca in Ardeal.In ce priveste caracterul general, asa era. Resedintele episcopale erauca i resedintele noastre episcopale ; pe vremea cand le cercetam, intineretea mea, canonicii erau reprezintati prin foarte simpatici oamenitunsi pang la piele, cu niste laibare lungi cu un ciubuc enorm.Asa se trdia, i asa era si la Unguri, lard nicio deosebire.

In ce priveste pe Sasi, Sasii au venit in calitate de tarani i ei auizbutit sà intemeieze orase: acesta este un proces de desvoltare foarte°Ten

9care arata o mare vrednicie a rasei. Cred ca nu este inutil sa va

spun ca Sasii n'au venit din Saxonia i ea este o teorie care spune ca eiputeau veni dela Mosela i Rin, in calatorie cu tot felul de elemente.Dar un grup de tarani care merge dupa noroc nu-si ia tovaras de drum ;merge singur. Eu am fost in Luxemburg, si dialectul de acolo estedialect sdsesc, obiceiul oamenilor este obiceiul Sasilor din Ardeal ;oameni cumsecade, cu mult sange celtic i romanic. Aici este o lumecu totul speciala, libera sa-si caute toate legaturile cu Reichul, saadmire pe cine vrea, noi nu ne impotrivim catusi de putin, dar nuputem uita ceea ce stim in ce priveste trecutul i caracterul lor. Sepoate intampla sd fie milt mai legati cu noi decat cu Polonii, printoata desvoltarea lor istorica, sau decAt, odinioara, cu Viena. Ei sunt

creatori de drumuri, nu in Moldova unde drumurile au lost facutede Armenii i Germanii din Galitia, dar Brasovenii i Sibiienii suntcreatorii marilor drumuri. A fi intemeiat cetatile, a fi deschis drumu-rile de comert, pe care nu le-a facut regele ungur si la care nu partici-pase elementul unguresc, care nu avea burghezie, Inca ar fi de ajuns,dar i in arta goticul ardelean este al lor si el a intrat in sintezapalatelor i bisericilor moldovenesti, care a trecut i in Muntenia. Inprivinta aceasta suntem debitorii lor, dar noi n'am facut nicio bisericain intregime gotica, ci am amestecat traditia populara, arta bizantina,arta gotica, elemente de ale Renasterii si am facut o sinteza armo-nioasa, care a continuat din secol In secol si care reprezinta o gloriea poporului romanesc.

Dar veti zice: poporul romanesc ce a fdcut? A creat pamantulde hrana. Nu Sasul a fost acela care a taiat padurile, i cea dintaisemanatura a iesit din sfanta samanta semanata de manile noastre,

cea dintai apdrare a Ardealului, cea mai devotata, pentruca n'afost niciodata rasplatita, a fost, pang la granicerii Mariei-Tereza dela

pi

pi

72 N. IORGA

..

Nasaud §i Sibiiu, a fost in randul intai a saracilor acelui pamânt. Siam plata dreptul de stapanire asupra acestei taxi nu numai prinnumarul nostru, prin admirabila noastra arta taraneasca, reprezintando sinteza foarte complicata §i desavarsit armonioasa, dar prin totmartiriul muncii §i pe alocuri afirmarea acestui popor.

Dar avem noi un grind impotriva oricui, acolo In Ardeal? Dumnezeusa ne fereasca ! Nici nu avem nevoie ; suntem a§a de multi, a§a desiguri de noi, atat de mult unim dreptul cel mai patriotic, afirmat cuinstinctul cel mai adânc inradacinat, incat nu voim nici sá desnatio-nalizarn pe nimeni, nici sa impiedecam pe nimeni in ce privWe culti-varea sufletului sail §i pastrarea intregii sale con§tiinte, de care noiavem nevoie pentru a lega ca niste oameni civilizati elementele derasa straina dela noi cu elementele care se gasesc dincolo de hotare,impunand acelora cari au dincolo de hotare gaud rail asupra noastra,impunându-le alta atitudine fata de noi, tocmai prin regimul deabsoluta dreptate §i larga generozitate pe care-1 avem astazi §i suntemhotariti sà-1 mentinein fata de orice om cinstit §i muncitor care segase§te in aceste parti.

A. avea sa mai observ Inca un lucru: in timpul din urma au aparutanumite manifestari curioase, pe care altii le pot uita, eu nu le potuita, a aparut In foaia maghiara din Brasov, care are toga libertateade a tipari orice vrea, un articol In care se implorau Sa§ii pentruo tovark,ie al carui scop nu se ardta. Totdeauna exploziilede iubire sentimentala trebuiesc observate de aproape, pentrucadedesubt trebuie &à fie §i o thin ; nimeni nu e cuprins deodata de opasiune grozava pe care n'o avusese. Imediat in foaia germana delaSibiiu a ie§it un articol In care se spune: da, noi dorim aceasta fratie,v'am iubit totdeauna, in privinta aceasta sunt unele rezerve de facut:atunci cand Roth cadea sub gloantele plutonului de executie al revolu-tionarilor maghiari, nu ni se pare ca fratia era a§a desavarOtà, apoiadauga : in Ardeal suntem trei natiuni: doua care se pot numi, a treiamai bine s'o trecem sub tdcere, natiunea noastra. Dar n'a trecutmultà vreme §i. un ziar din Bucure§ti a scris un articol in care spuneea in Ardeal exista o singura natiune, cu aceleasi apucaturi, aceleasiganduri, ca se intampla ca unul vorbe§te sase§te, altul ungure§te, altulromine§te, dar sunt oameni de acelasi fel, de aceeni lard, care trebuiesa aiba acelasi viitor, §i d-1 Victor Beldiman spune intr'un loc: salisam Ardealul Ardelenilor, ce ne amestecam noi ceilalti, cari nufacem parte din sinteza ?


Aid s5-mi dati voie sa pun o intrebare: dug este vorba s6 fi luatArdealul pentru a fi o treime intr'o Elvetie, facea s5 punem in mor-mAnt atAtea sute de nth de oameni?

Noi suntem populatia cea mai veche, cea mai numeroasà, suntemcreatorii RomAniei acesteia noi, suntem RomAnii de aici din taraveche, sprijiniti pe toatii iubirea si pe toatà increderea fratilor nostride acolo. Aceastà tara euprinde nationalit5ti, dar nu este o lard denationalitafi.

Inca odatà, nimeni nu poate asigura mai mult decAt mine de stirnaafectiunea pe care o avem fatà de minoritarii din Ardeal; le-am

ar5tat-o de atAtea ori, am scris i o carte despre legaturile dintre noiei. Eu ii doresc pe locul uncle se g6sesc, recunosc tot ceea ce au dat

tarii, tot ce-i pot da de acum inainte, tot ce pot da tarii acesteia maimari in care-si pot gAsi fericirea, dar nu inteleg un lucru. In Bucuresticine vrea s5 cumpere o mobil5, sunt firme maghiare, daed vrei sa facio intreprindere, se prezintà reprezintantii minoritarilor de acolo,avAnd un capital a cárui origind noi n'o scrugm, elementul indigen,in industrie, in comert, de eAteori poarta concurentà cu elernentulminoritar iese invins, lArd s5 mai pornenesc toate firmele acesteain care nu este altceva cleat acest element minoritar care Ii aretoate drepturile muncii sale si aici, nu numai acas5, dar toate drepturileminoritarilor in tam veche, iar noua sá ni se arunce usa, dacd nuprezintam un certificat c5 cel putin timp de trei generatii suntemRomani de acolo? Aceasta nu se poate ingadui.

Sunt ei aici in tara lor odat5, noi suntem in tara noastra acolode zece ori. Sunt cuvintele cu care tin s'à inchei aceastä expunerecare vreau s contribuie la constiinta d-voastr i s5 intareasc6 aceahot5rire pe care nimeni n'o va putea birui, pentru a ne 'Astra indreptul nostru.

si

si

REVOLUTIA FRANCEZA INAINTE DEREVOLUTIE

Conferintii, din ciclul asupra isloriei civilizafiei franceze, organizat deinstitutul francez de inalte studii (23 Ianuar 1940)

REVOLUTIA FRANCEZA INAINTE DE REVOLUTIE

Intai trebuie sà multumesc colegului meu Dupront pentru onoareape care mi-a facut-o, rugandu-ma sà deschid seria aceasta de conferinte.o atribui, nu meritelor mele deosebite i nici unor studii spe-ciale facute asupra Revolutiei franceze, desi in timpul din urmdcred ca am strdbatut mai toate memorffle importante privitoare laRevolutie ; sunt cloud cursuri ale mele care se intind asupra aceluiasidomeniu, un curs de istorie contemporana Si eursul dela Universitate, caretrateaza despre originile imperialismului contemporan si care trebuiesa se ocupe si de partea de imperialism care poate sa fie chiar in anumitemanifestari ale Revolutiei franceze, dupa ce ea n'a mai fost credincioasaprincipiilor sale dela inceput, dar cred ca trebuie atribuità, aceastaonoare care mi se face, sentimentului statornic pe care-1 port Frantei

pe care nu ma sfiesc sa-1 manifest oricand.Apoi trebuie sà arat in ce sens inteleg acest titlu, care poate sa

pard curios si care totusi corespunde unui adevar serios, care va fidovedit cu fapte i marturii, titlul acesta Revolutia franceza inaintede Revolutie. Adanca mea credinta este ca Revolutia francezd era fäcutapand in luna lui Septembre 1789, incepand de foarte multd vreme

ca tot ceea ce urmeaza dela 1789 inainte este exploatarea de partida lucrului odata facut.

iata de ce cred eu lucrul acesta : pentruca plec dela un principiu,dela principiul acesta pe care il voiu enunta in insasi definitia uneirevolutii. Ce inseamna o revolutie? 0 revolutie este un numar demasuri, un numar de legi, un numar de regulamente, un numar deporunci, sau este altceva? Eu cred, nu numai in ce priveste Revolutiafranceza, dar in ce priveste orice capitol din istoria omenirii, Ca hota-raffle care se iau au o valoare foarte relativa, se pot lua foarte repede,se pot executa cu multd bunavointa i chiar cu credinta i cu entusiasm,cu un entusiasm mergand pada" la fanatism, dar in ele insele mhsurileacestea legislative siregulamentare n'au cleat o foarte mica importanta ;

Si

si

si

78 N. IORGA

insala Inteadevar lumea. Lumea se lasa sedusa de faptul ca pe hartiesunt scrise articolele unui anumit program, dar lucrul insusi if facesocietatea ; 11 face societatea, chiar fara legi, chiar lard regulamentatii,chiar fara masuri de indemn si de pedeapsa. Societatea este aceea careinterpreteazd si interpretarea este mult mai importanta decat ordinulInsusi care a fost primit si decat sistemul caruia ii apartine acest ordin.

Natiunile pot sa faca mari revolutii, fara sa se poata gasi un randscris cu privire la revolutia care era sd se facd si la revolutia care s'aIndeplinit. Tot trecutul nostru este plin de asemenea revolutii. Sepetrece In viata morala a unei natiuni, din deosebite motive, foartemulte, foarte amestecate intre ele, pe care istoricul abia le poatedeslusi, se petrece o schimbare interna care echivaleaza cu o revo-lutie, si daca vin pe urma masuri de regulament, acestea nu servesc&cat sa arate Ca lucrul acela a fost facut.

Prin urmare, daca principiile Revolutiei franceze erau fixate multinainte de Revolutia franceza, aceasta inseamna ea' Revolutia francezaera facuta pe nouà zecimi, si nu este nevoie numaidecat de sefi, detribune, de scene de strada, de aceia cari trimet la esafod pe adversari,de scenele de prigonire si de sange, aceasta este anecdota. Sa vedemdaca principiile acestea ale Revolutiei franceze cuprind In ele cevacare sa se fi stabilit in sufletul poporului francez inainte de anul 1789,daca vrea cineva si In partea din acest an care se intinde intre ultimelemanifestatii electorale si intre stabiirea « drepturilor omului si cetatea-nului*. Un lucru foarte bun de afisat, numai cat atunci cand se afiseazaun lucru, cineva se dispenseaza de a lucra la clansul ; de aceea, pentruorice lucru important din societate este bine sal nu se afiseze, pentrucaatunci famâne in seama omului, pe cand altfel ramane pe hartiaafisului.

Care sunt principiile acestea, care au fost luate in ras deseoripentruca nu au fost intelese cum trebuie, si care, intelese cum trebuie,au fara Indoiald o valoare, iar daca aceste principii sunt aplicabile larealitate, cu atat mai bine? Ce Inseamna aceste principii, luate inadevarul lor? Ce inseamna libertatea? Se crede cà libertatea inseamnadreptul de a-si exprima cineva, Intr'o forma sau alta, parerile sale.Stiti, Impiedecarea manifestarii parerilor este mai mult o iluzie: decand existd cenzura pe lume niciodata nu s'a impiedecat un om de a-simanifesta intr'o forma parerile sale. Eu am o foarte lungd experientain aceastd privinta, si am trecut prin zilele dela Iasi si stiu eh atuncidud vrei sa spui un lucru izbutesti sa-1 spui, sub o astfel de aparentaIn cat nimeni nu stie daca vorbesti serios sau faci o gluing.

REVOLDTIA FRANCEZX INAINTE DE REVOLUTIE 79

Dace este vorba de libertatea aceasta, evident cA ea nu a existat ;atâtia s'au suit pe esafod pentrucd au exprimat anumite pereri lateunul din acestia, la care eu am tinut totdeauna foarte mult, dar dupece am cetit operele lui in prozd pn Inca mai mult, André Chénier afost inteun moment arestat In casa unor prieteni. Se afla inthmpldtoracolo, si cum se cauta cineva care trebuia arestat, gesindu-1 acolo, i-auluat interogatoriul, niste oameni de un nivel intelectual de cea maijoase treapte, dupe aceea 1-au re-tinut in inchisoare ca sa vadace o se se face mai tarziu cu dânsui. Acuzat de lucruri pe care nu leMeuse, pe and putea fi de lucrurile pe care le fecuse, acuzat de lucrurifecute de fratele sàu Sauveur, care fusese general de brigade, s'a intam-plat Ca' a cezut Robespierre o zi mai tarziu i astfel André Chénierpierdut capul. Dar in ceea ce a scris André Chénier inteun anumitmoment din Revolutia franceze sunt convingerile lui, care Intr'osocietate normale puteau foarte bine se fie exprimate, i discursurile

articolele de prese, atunci când o societate nu este supuse, dinmotive mai mult sau mai putin apreciabile, unui sistem despotic.Dar când André Chénier, a cerui faime de poet in momentul acelanu era asa mare, cand André Chénier, pentru atAt cat era in actul deacuzatie a putut sä suie treptele esafodului, (intre alte lucruri de carea fost acuzat in momentul aresterii a fost i acela ea' de ce n'a alergatsi el la 10 August, ca se neveleasce la Tuilleries i sà scoate de acolope bietul Ludovic al XVI-Iea. El a respuns ce era bolnav, dar cumoamenii acestia erau foarte curiosi, s'au interesat de ce era bolnav,si arid el a spus eh' a avut colici nefritice, 1-au intrebat: Dar altfelte-ai fi dus? M'as fi dus, dar in momentul acela ma simteam slebit.

Dar certificat medical ai? Merturisesc ca nu m'am gandit) inmomentul acela nu putea fi vorba de libertate, in sensul nostru. Dareste vorba de altceva.

Revolutia francezd a resat omenirii o mostenire foarte pretioasà..Vechiul regim avea i avantagii i defecte ; un mare avantagiu era acelace omul era asigurat. Societatea noastre este plina de oameni razleticari sunt lesati la singura lor putere, i dace omul iese dintr'un angrenaj,dintr'o fabrice, dintr'un birou, dintr'o organizatie cunoscute, nimeninu vine se-i stea In ajutor. In privinta aceasta, nimic nu este maicaracteristic cleat ce se intample in America-de-Nord. In America, unlucretor este bine plait; acela care se uite la metalul in fuziune ca sefixeze momentul cénd trebuie dea drumul in topire i care-si pierdeochii, cu toti ochelarii pe care Ii poarte, este foarte bine pletit, dar inmomentul cand nu mai vede bine, nimeni nu se mai ocupe de el,

i

sà-i

I

si-a

si

1

80 IORGA

nu existd ocrotire publicd ; de aceea muncitorii, chiar atunci cândnu sunt obisnuiti cu aceasta, caut5 sd intre intr'o asociatie careii ingrijeste la spital i Ii ingroapd.

In timpurile noastre fiecare se sprijind pe el, dar in vechiul regimnu era asa. La noi este o goand nebund a puterilor, a ambitiilor, oameniise ciocnesc intre dânsii lard milà, spectacolul unei strdzi arata ceeste societatea de acum, pe cand atunci tdranul era om din satullui, burghezul era om din corporatia, din juranda lui i aceste corporatii

jurande, care au fost pe urmd reintroduse, constituie partea bung avechiului regim.

Dar era si o parte rea. Sunt oameni cari ies din grupul in care i-apus soarta, pen trued nu pot sta acolo, dar oamenii acestia, in vechiulregim, erau in cea niai mare parte indbusiti ; erau valori umane caremureau neintrebuintate i cel mai mare pacat intr'o societate omeneascaeste fard indoiald acela de a intrebuinta mediocrit5tile care au pututsd se ridice prin anumite insusiri de ordin inferior si de a sta in caleaunei energii adevdrate, unui talent autentic, unui geniu creator. Intimpurile noastre, poate ajunge cel din urmd lucr5tor Presedinte alStatelor Unite si dacd socoteste cineva care este origina oamenilorcari joac5 rolul de cdpetenie in societatea de acum, nu va gdsi cinestie ce strdmosi

In societatea noastr5, chestiunea tdraneasca se poate considera inlegAturd cu tkanul, dar se poate intAmpla ca energia Vardneascdse ridice in clasele de sus si aceasta este o manifestare a necesit5tii dea improspilta societatea cu energii noi. Revolutia francez5 a facutlucrul acesta : uitati-v5 la generalii Revolutiei 1 In ordinea civil5 insd.Revolutia, si mai tdrziu Bonaparte,când era Consul, si acelasi Bonaparte,ca Impkat, au trebuit sà recurgd la oameni ai vechiului regim. Liber-tatea ac3asta era. Era libertatea de manifestare a mijloacelor fiecdruia,in afard de prejudecat5. Inainte, erau nobili coloneli la zece i cinci-sprezece ani i erau oameni de foarte mare merit cari se puteau ridicadoar pand la o situatie de sub-ofiter. Din aceastd mare frAmântarea iesit un formidabil prisos de energie, care a dat poporului francezun rol cu totul covArsitor si, pe urmd, popoarele celelalte s'au invdtat

ele sd Led tot asa : sd caute curajul, energia, talentul, avântul,geniul, acolo unde se gdseau.

In ce priveste partea cealaltg, egalitatea, dac5 se intelege egalitateain sensul acesta, ca un om sd fie intru toate ca alt om, este imposibil;nu s'a g5sit mijlocul de a egaliza pe oameni in acest fel. Intr'o tipo-grafie, de exemplu, nu se permite unui lucrator. sä arate ea a lucrat

I.

si

si

ilustri.

si

REVOLUTIA FRANCEZA INAINTE DE REVOLUTIE SI

mai mult ; el se condamna a fi la acelasi nivel cu cei1ali, pentrucanu va fi pl5tit mai mult decal atata. Dar nu este vorba de aceastaegalitate: este vorba de altil egalitate, de o egalitate de drept ; esteegalitatea de drept care nu exista inainte. Inainte, fiecare categorieavea dreptul kin. Era un drept pentru tarani, care se facea inainteaomului seniorului, era un drept in fiecare corporatie, care se Ikeainaintea organelor corporatiei. Aceasta a existat i la noi ; este unobiceiu general. De exemplu, dach ia cineva o carticic5, tiparità decloud ori §i care de multa vreme n'a mai primit o nou5 editie, si careeste foarte interesanta, memoriile unuia, Varnav, din Basarabia,fiu de boier, venit prin vagabondaj pana la Bucuresti, intrat lamarele negustor grec Ladà, care, negustorul acesta, nu avea vremesa se ocupe de copiii pe care ii intrebuinta, i, astfel, el a luatun lucru care nu-i apartinea, ei bine, vede ca judecata lui s'afacut inaintea conducatorilor breslei, asezati in dosul unei mesecu lumanari. Asa a fost judecat acest fiu de boier, ajuns ucenic lao casa de comert.

Dacti era vorba de nobilime, nobilimea era supusd altui drept.Si pe lang5 aceasta, dacd ar fi fost vorba numai de drepturi deosebite,dar pe langa drepturile deosebite era ceva care nu apartinea la niciundrept.

Dar in Revolutia franceza ce se cduta? Egalitate in fata legii.Acesta este un lucru foarte mare: o lege care este pentru toti,filth niciun fel de deosebire, ca in vechea Roma', si in vechea Aten5,dela care se inspira in mare parte Revolutia francezil, stia fiecarecare sunt marginile sale, stia ce ii asteaptd dincolo de acestemargini.

Si Revolutia franceza a mai facut Inca un lucru. Statul, cum il inte-legem noi, este o creatie a Revolutiei franceze ; ceea ce era inainte deRevolutia franceza nu era un Stat, ci o colectie de provincii. Frantadatoreaza Revolutiei franceze acest lucru mare §i important, de a fi creattara ca o organizatie unitard. La noi era tot asa, desi prin Fanariotii,veniti din Constantinopol, i Imperiul otoman era continuareaImperiului bizantin, iar acesta era continuarea Imperiului roman,noi aveam Statul, sub aceasta influenta pe care Apusul nu o avea.Multe lucruri ne-au lipsit 1 In ce priveste Revolutia franceza, poate c5pentru o anumità epuratie, nu zic esafodul in permanenta, dar cevade acest fel n'ar fi stricat. Si aci este o amintire: cand d-I de Manvillea venit aici ca Ministru al Frantei, am vorbit de diferenta dintreFranca si Romania i atunci am spus: « este o mare diferenta intre

6

82 N. IORGA

noi i dumneavoastra ; la noi nu s'a ghilotinat destul iar el mi-arispuns la noi cred ca s'a ghilotinat prea mult ».

Statul este o creatie a Revolutiei franceze, desaydrfitd de Napoleon.Napoleon este acela care a cules din mostenirea confuza a Revolutieifranceze ceea ce putea sa reprezinte ca elemente permanente i folosi-toare pentru societate. Acesta a fost rolul cel mare al lui, care cu toataaparenta de tiranie s'a considerat totdeauna ca un mostenitor maimult sau mai putin improvizat, nu un mostenitor lasat prin testament..Este si unitatea aceasta a Statului. Statul, fiind unitar i sprijinit peanumite principii, fiind rational, fiindca Revolutia franceza nu estedecal o consecinta a rationalismului, adoptat de o intreaga societate,nu se putea sa existe mai multe drepturi. Vedeti, in creatia lui Napo-leon I-iu, in creatia juridica a lui, care este cel mai plin de viatiielement care a iesit din mintea lui creatoare, este si ceva pripit, cumnu se putea sa fie altfel. Acei jurisconsulti cari fuseseri insarcinatisii faca vestitele coduri, zaboveau ca niste oameni onesti cari intelegeauce inseamna a face un complex de legi, cuprinzand toate raporturileintre oameni, dar el a cerut sa se faca pand in termenul cutare. La eine seputeau ei adresa ? 0 cugetare juridicii, proprie, a secolului al XVII I-lea,nu exista ; atunci au trebuit sa se adreseze la Dreptul lui Iustinian.Dreptul lui Iustinian el insusi, pe vremea lui, era un element, pejumatate arhaic, pentruca era luat din societatea pAgina, care nu aveavaloare in societatea crestind si tot ceea ce au facut Imparatii bizantinipe urma a fost sii corecteze ceea ce era absurd si neaplicabil in Dreptullui Iustinian. Asa 'Mat este sigur cii in codurile lui Napoleon suntmulte lipsuri, ca inteun lucru filcut in pripa si in ajunul unui razboi.

Eu afirm un lucru, ca Napoleon nu este creatorul de rizboi,Napoleon reprezinta o generatie intreag5, indreptata catre aceast5activitate de caracter roman cuceritor, i ca de multe ori el nu puteaface altceva decat, mostenind Revolutia i trebuind sa o apere, sastea in fata unor coalitii care se formau necontenit. A vedea in Napo-leon cautatorul de gdlceava, creatorul de coalitii, din cauza ambitieilui, este intocmai ca si cum ar spune cineva ca Hercule era acela careIkea capetele hidrei din Lerna.

In ce priveste fraternitatea, aeolo era numai moda, acolo estenumai sentimentalitatea lui Rousseau. Fara sentimentalitatea planga-toare a lui Rousseau, care vine dela Richardson, din Anglia, faraaceasta nu se putea nimic.

Sunt anumite principii care guverneaza epoca intreaga a Revolutieifranceze i acestea sunt mult mai interesante decat tot ceea ce au facut

a,

e

REVOLITTIA FRANCEZA. INAINTE DE REVOLUTIE 83

Camille Desmoulins, Danton, Girondinii, Robespierre, impreund cucrâncenul lui grup. Eu cred chiar cà metoda cea mai bunA pentruistoria Revolutiei franceze este aceea de a mai conteni cu biografiile,care pot sd fie interesante, dar aci este vorba de o mare miscare umand.Oamenii acestia, nu se poate spune ca reprezintà acelasi lucru ca pietrelepe care le aruncg raid in revgrsarea lui, care, pietrele acestea, n'auniciun interes deosebit, pe cand oamenii acestia au un interes personal,dar lucrul de interes este miscarea raului care aruncd aceste pietre sinimeni nu va reprezinta miscarea raului, culegand aceste pietre sipunându-le intr'un muzeu. Oameni simpatici, mai putin simpatici,ins6 ceea ce intereseaz6 este altceva : este umanitatea Revolutiei fran-ceze. Dar n'ar putea träi Zweig si Ludwig, dac5 n'ar exista individua-litAti de acestea care le permit sd intindd un sos nemtesc asupra unorevenimente care ar merita altceva decat sosul acesta nemtesc al celordoi scriitori, cari nu merità sA li se ceteascd nici dou5 pagini. RevolutiafrancezA cu sos nemtesc nu merge ; mai bine sd Fasdm pe d-1 Ludwigs'a se ocupe de Iisus Christos, asteptand sd villa' la rand MVO Atot-tiitorul si Sfântul Duh, iar cel5lalt sil lase in pace pe Maria Antoinetta,care in mainile acestui randas stiintific este mai ran cleat in toateatingerile din inchisoarea dela Conciergerie.

Dar dacd acestea sunt principiile, starea de spirit potrività cuaceste principii exista inainte de 1789, famanand s'à fie pecetluitil prinactul Adunsarii Statelor generale, cu reprezintanta dublä a starii atreia, proclamarea Statelor generale ca Adunare nationalà, capitularearegelui inaintea acestei hot5riri, luarea Bastiliei, vizita regelui laParis, mai importantà vizita regelui la Paris decal sangele vdrsatpentru a omori nobilimea dela Bastilia, si cine stie ce bieti functionariadministrativi spanzurati. Cr5sesc intr'un loc conditiile in care s'afacut aceastd spanzurare: este cineva care a scris (( Noptile Parisului*,Restif de la Bretonne, si care spune cd in Iunie 1789 in public se gaseau4 de jeunes et jolies bouches qui criaient : pendez, pendez » 1). Siin aristocratie sunt astfel de gusturi curioase, cum si in clasele dejos sunt gusturi de and natura, la care nu te poti astepta si care yindin caracterul acesta dublu al omului, in care Dumnezeu si Satanasunt necontenit la lucru.

Aceste nopti din August, in care s'au desfiintat privilegiile si s'auproclamat (( drepturile omului si cetateanului *, acestea fac parte dinrevolutia intern5, de caracter moral, dar aceasta incepe de foarte

1) Les nulls révolulionnaires, p. 54.

6*

811 N. ICII1Gt

de demult. Care este cel dintAi revolutionar din Franta? Este intaiDescartes si apoi Fénelon. Descartes a introdus rationalismuI, a omorittraditia. Traditia n'are dreptul de legitimé putere ; trebuie sd fie unlucru potrivit cu ratiunea. Este Regele, il intreb : « In puterea cäruisilogism Maiestatea Ta se géseste pe tron? ». Si tot asa poti lua oriceasezdmânt. Intreaga viald a unei societéti se sprijind pe un sub-constient social care nu trebuie scormonit, pentruca indatà ce sescormoneste subconstientul social este acelasi lucru ca si cum amincepe noi sA scormonim in subconstientul nostru. Deci Descartes,când a venit cu cogito ergo sum, a condamnat vechiul regini ;traditia a cézut Inca din secolul al XV II-lea, de pe urma acesteioséndiri si acestei executii cu un cutit de logic6 mult mai ascutitdecét toate cutitele calaului din vremea Revolutiei.

Dar creatorul, pe baza unor principii logice de libertate, de egalitatesi de fraternitate, mai puternic afirmate decat oricând, creatorulacesta este Fénelon. In « Télémaque* este o societate perfect formatii,cum revolutionarii dela 1789 nu o aveau in mijlocul lor, dar nu aveaunici ragazul ca s'o intemeieze. Si Rousseau a vrut sa creeze o Consti-tutie pentru Corsica si Polonia, Diderot o Constitutie pentru RusiaEcaterinei a II-a si el nu intelegea cd Ecaterinei a II-a li era de reclamaei personalg, iar nu de Constitutia ei ruseascé. Dar, in ceea ce privesteperfectiunea mecanismului unei societati rationate si rationale, nimeninu intrece pe Fénelon. Idomeneu era in capul multor oameni dela1789, si poate si in capul lui Ludovic al XVI-lea, care cetea nu preamult, dar la inchisoare a cetit foarte mult, in capul lui o fi lost idealulacesta : « ce-ar fi dacà acum, cand am ajuns constitutional, a§ fi si euIdomeneu al II-lea, pe lângd Idomeneu I-iu, din cartea lui Fénelon? ».

Atat de puternicé era aceastd idee, ea' trebuie darâmata intreagasocietate si refdcuta din nou, la sfârsitul domniei lui Ludovic al XIV-lea,incât atunci cand Racine vorbeste de Alexandru-cel-Mare, acel« nebun care a preacut Asia in cenusà » este Ludovic al XIV-lea. Sila Boileau, si chiar in ultima perioadá din viata lui Racine, când el,pocalt, servea pe Ludovic al XIV-lea, este iarasi dorinta aceasta a uneisocietati noi. Si in invataturile date Ducelui de Burgundia, care aufost publicate si care corespund perfect lui Telemaque, lui Idomeneu,este iar credinta ca" se poate face o frumoasd societate armonioasà,sprijinità numai pe rationalism. Iar Regentul, despre care s'a vorbitasa mult, dar Regentul nu era vinovat ea' stia chimie, pe o vremecând acei cari nu stiau chimie credeau &A ea este fabricare de otrévuri,

REVOLUTIA FRANCEZA INAINTE DE REVOLUTIE 8 5>

§i iar nu este vinovat cd mai multi printi din Casa de Franta, carierau inaintea lui, au murit, era un om foarte inteligent, foarteindrdznet, foarte cult §i el a vrut refacerea totald a Frantei. PlanurileRegentului, care n'au fost niciodatd cercetate serios, acestea inseamndprevenirea Revolutiei franceze; dacd se fâcea atunci, la 1720, refa--cerea Frantei, numai era nevoie de Revolutia francezd. Si dacd lumeaavea rdbdare sà-1 a §tepte pe Law, el ragdduise anumite rezultate, dar-nu spusese cand, §i pe Iângil aceasta el nu prevdzuse faptul Ca vorveni toti seniorii dela Curte §i vor cere imprumut dela ddnsul pentrua-1 lása sd rdmând ; pe de altd parte avea inaintea lui un public carei§i inchipuia cd poate in orice moment sd yid-a §i sd ceard ca actiunilesd fie prefacute in monedd metalled. Sunt societdti inapoiate caregAndesc a§a.

Dar va spune cineva: dacd este a§a, daed numArdm intre prede-cesorii Revolutiei franceze, intre pregnitorii ei, pe Fénelon, pe scriitoriifrancezi dela sfar§itul secolului al XVII-lea, dacd punem in socotealdpe Regent, cu planurile lui de reformd, trebuie sd ne mai gAndini§i la altceva, la faptul &à in tot secolul al XVIII-lea cine acerut reformele §i dardmarea vechiului regim n'au fost burghezii, cia fost nobilimea, nobilimea care fusese in America, luptând contraAngliei pentru crearea republicei Statelor Unite, §i nobilimea care nufusese in America, dar care admira pe acei cari se intorceau cu amin-tirea luptelor de acolo §i cu unica decoratie a ordinului « Cincinatus »,.fiecare simtindu-se un mic Cincinatus. In timpul din urmd, am adunatmulte nume de Francezi caH au jucat rol important mai tarziu §icari au fost in America. Nu vorbesc de Lakanal, cu rol foarteimportant in Revolutia francezd §i care a stat a§a de mult in America,Meat când s'a intors inapoi, toti au rilmas uimiti când au vdzut unbdtrAn de §aptezeci de ani, dar Talleyrand a fost in America de Nord,dar cutare frate al lui Napoleon a stat in America o multime de vreme§i s'a insurat acolo cu domni§oara Paterson ! Ludovic al XVI-lea §i-aplätit pdcatul de a voi sd reformeze lard niciud fel de restrictii Franta,mângdindu-se cu sentimentalitatea aceasta « à la Rousseau », cd

vedea pdnd §i in fundul farfuriilor proclamarea lui de Care poporca reformator al Frantei de odinioard, dupd principiile cele noi.

Iatd, eu am insemnat dupd cativa scriitori francezi, dintre cariunul este Brunetiere, am insemnat partea pe care a avut-o nobilimeain ce prive§te vestita Enciclopedie. Enciclopedia, cum a dovedit-ofoarte bine Faguet, nu este un lucru nou, care sd se fi fdeut in Franta,care sd fi avut un caracter revolutionar, sunt foarte multe naivitdti

86 N. IORGA

intr'insa, dar cand a fost vorba sa se faca Enciclopedia, carenu este In sensul Enciclopediei franceze de acum, Enciclopediaaceasta era un manual de directie, era o carte de stiinta a Statuluia societatii.

Iata ce spune Brunetiere :« L'entreprise encyclopédique s'était constituée sous les auspices

du chancelier d'Aguesseau et du ministre d'Argenson ...» 1).D'Aguesseau, spirit nobil, avea, in ce priveste societatea, pareri

mult superioare pdrerilor lui Voltaire. Valoarea intelectuala a luid'Aguesseau este una din cele mai mari, dar cand se vorbeste deRevolutia franceza ea este atribuità unei agitatii care n'a existat,lui Voltaire, omul cel mai comod de pe lume, lui Rousseau, care alimas strain de Franta, lui Montesquieu, proprietar ocupat de mosialui, de Parlamentul lui, cu amintirea « Scrisorilor persane » din tine-retea lui i cu rugamintea care nepoata lui ca nu cumva sa citeascd

Scrisorile persane »: « este o carte rea, pentruca am fdcut-o eu canderam tânàr ». Diderot, D'Alembert, acestia nu erau oameni cari sàtufa zece persoane in jurul lo0 La Voltaire era o defilare de admiratori,unul dupd altul, cari defilau cu atata inteligenta cata o au Rusiisovietici and se duc vadd pe Lenin, asezat acolo, fn steagul luirosu i supraveghiat de medici cari vdd ce mai este de Indreptat inee priveste mentinerea dorita. Cat fnteleg ei ca fl vad pe Lenin mort,a-tat intelegeau multi din cei cari veneau viziteze pe Voltaireia Paris.

Vedeti, Enciclopedia o fac seniorii. Doamna de Pompadour erao femeie inteligenta i relativ discreta.

« Madame de Pompadour, a l'instigation de Quesnay, son médecin,prenait l'ouvrage sous sa protection * 2).

Dar, ca sà fim fixati in ce priveste valoarea, ca factor determinantIn mersul Revolutiei, nu a lui Montesquieu, care nu este In discutie,pentrucd este fn afara de ceea ce i se atribuie, sa-1 luam pe Voltaire.Iata o caracterizare a lui Faguet: Un bourgeois gentilhomme frangaisdu temps de la Regence, devenu fres riche, un peu audacieux, trésimpertinent et gardant tous ses défauts d'origine et d'éducation

Primea pensie dela doamna de Pompadour si ruga pe doamnade Pompadour &à fie reprimit in gratie. De altfel, atitudinea lui fata

1) Histoire de la littérature francaise, p. 341.3) Ibid., p. 343.3) Dix-huitiEine siEcle, Etudes littEraires, p. 199.

»3).

si

st-I

st-1

a

REVOLUTIA FRANCEZA INAINTE DE REVOLUTIE 87

de Frederic al II-lea trecea dincolo de situatia pe care regele Prusieivoia &à i-o asigure si el a terminat fdcand portretul meritat de Frederical II-lea, dar nu de maim cuiva care stdtuse la masa lui si purtasecostumul de §ambelan al regelui Prusiei. Incapabil de adancime, deinéltare §i de sinteza, fricos §i u practic », foarte insolent §i cabotin inactiunile sale. « Nul homme n'a regu de meilleure grace les petitscoups de pied familiers des puissances » '). u C'était un homme trésprimitif en son genre, il ignorait la distinction du bien et du malprofondément »2). « L'art dans Voltaire n'est guere que de la critiquequi se développe et qui se donne a elle-meme des raisons par desexemples »3).

0 astfel de executie n'am vazut de mult.Ma ce spune despre el un om de stiinta, Richet, care a scris

,,u Initiere la istoria Frantei »: « La vie de Voltaire est modérémentedifiante. Vaniteux, jaloux, servilement flatteur des grands, coléreux,vindicatif, il a manqué de dignité, de courage et de franchise. Il aécrit des comedies qui sont détestables, des tragedies qui sontmédiocres et il n'a laissé a la postérité aucun chef-d'ceuvre »5).

In ce prive§te pe Rousseau, iata ce spune Richet, si are dreptate:u Il fut dans sa vie privee un assez pauvre sire, sottement fier de sesvices; et son genie fumeux a été plutôt néfaste... II fut pour leXVIII-e et XIX-e siecle un pernicieux inspirateur *5).

Aceasta e judecata, nu a lauddtorilor de odinioara, dar a unorspirite moderne, din cele mai moderne, care au reprezintat la sfar§itulsecolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea cugetarea franceza.

Pentru partea cealaltd a Revolutiei franceze, pentruca eu admitcd odata ce s'a creat starea de spirit dela 1789, Revolutia francezaeste, pentru partea aceea trebuie consolidat lucrul. Un Bonapartecare ar fi venit la 1790 n'ar fi fost nici pe jumatate atat de tiran cuma fost Bonaparte dela 18 Brumar §i Napoleon dela 1804.

In ce prive§te, §i aceasta este partea din urma §i la urma voiaduce judecata lui Chénier, in ce prive§te mi§carea revolutionardla care participase, Chénier a spus Ca cea mai frumoasa §i folositoarerevolutie facutd vreodata este Revolutia franceza.

') Faguet, ibid., p. 202.2) Ibid., p. 206.3) Ibid., p. 255.6) P. 63.6) P. 64.

88 N. IORGA

Dar iata care este judecata lui in ce priveste devierea Revolutieifranceze, pentrucd Revolutia franceza a deviat in parte dela unanume moment si iata de ce a deviat. Revolutionarii Ii inchipuiaucd se pot folosi de mice clasa, ca sunt anumite grupe umane pe careei, prin dibacia, inteligenta sienergia lor le pot intrebuinta. Formidabilagresala! Esti sclavul instrumentelor pe care le-ai intrebuintat, si maimult bine poti face singur, prin autoritatea morala, decAt prin bandacare ti-ai creat-o si care de a doua zi este stapAna dumitale.

lata cum descrie el aceasta banda, care ea a fault zilele rele aleRevolutiei franceze: La vraie populace, c'est-a-dire cette partie dupeuple qui n'a ni propriété, ni domicile, ni industrie, devient l'arme dequi veut s'en servir, de la pillages, incendies, attroupements séditieux,qui demandent des têtes, qui menacent l'Assemblée nationale ellemême, qui s'appellent insolemment la Nation, comme si les citoyenspaisibles qui vaquent a leurs affaires, en obéissant aux lois, étaientdes esclaves ou des étrangers...1). Quelques centaines d'oisifs réunisdans un jardin ou dans un spectacle, ou quelques troupes de banditsqui pillent des boutiques, sont effrontément appelées le peuple...2).Il est bien temps que cette horrible anarchie finisse...8). Une trouped'aborigenes qui n'ont ni feu ni rien et moMs de morale encore quede culottes ».

In ce priveste forma prima a unei armate care a desfiintat vecheaarmata, care, aceasta, a luptat in cea mai mare parte si la Valmy si laJemmapes, era o armata mostenita dela regalitate. CAnd la 1796 s'adus Bonaparte in Italia, a gasit o armata desculta,desbracata,flamAnda,neplatita dupa trei ani de revolutie contra Iacobinilor i in care sestriga: Vive le Dauphin! », si se faceau agitatii pentru asezarea petronul Frantei a lui Ludovic al XVIII-lea. S'a mAntuit campania dinItalia si Napoleon vorbeste Inca de o armatd anarhica pe care n'opoate stapAni.

Iata judecata unui factor al Revolutiei franceze, si el insusi a afirmatlucrul care formeaza ideea centrala a acestei conferinte, CA momentulcAnd poporul francez avea constiinta ca a inceput o viata noua,momentul acesta nu trebuia tulburat i profanat prin ceea ce puteaveni din apetiturile trezite ale strazii.

1) Oeuvres en prose, Paris, 1879, p. 49.2) Ibid., p. 126.') Ibid., p. 255.

«

a

ITALIA PE CARE 0 VEDEM SIITALIA PE CARE N'O VEDEM

Conferintrt din ciclul organizat de asociatia Amicilia Italo-Romdrui(17 April 1940)

ITALIA PE CARE 0 VEDEM *I ITALIAPE CARE N'O VEDEM

Titlul acestei conferinte, care nu este o conferint5, sunt catevac uvinte la inceputul unei serii de expuneri, cari de sigur vor aveaun caracter mai precis §i mai folositor decAt putinul pe care am degand s5-1 spun, titlul acesta este de natural s dqtepte sperantepe care eu nu sunt in m5surà i nici n'am intentia sd le indeplinesc.Este vorba de o Italie care se cunoa§te i de una care nu se cunoa§te.Din punct de vedere al experientei mele, eu cunosc multe Italii carinu se cunosc, iar o parte dintre ascultdtori cunosc o Italie care repre-zintA cu mult prea putin, de§i se poate intampla ea unii dintre vizi-tatorii Italiei, chiar acei cafi au fost de mai multe ofi acolo, s'à creaddea inteadevgr o cunosc, dar eu le voi dovedi cà n'o cunosc.

iara§i, pot fi persoane intre asculthtori care SA creadd cd amde gAnd s ating anumite lucruri, care mai bine sa' nu fie atinse inaceastA tarà §i in acest moment, fiecare rdmânând cu sentimentelepe care le are, §i nu este nevoie s6 spun i care sunt sentimentele melefatà de Italia de totdeauna i fata- de rasa c5reia Ii apartinem,sentimentele, cu totul de altd natur5, fatd de alte natiuni, in situatiaIn care s'au pus singure acum.

Dar, cum de sigur cä i Guvernul italian are dreptul, in momentulde fat5, faca socotelile sale, eu nu sunt aici pentru a prezintaaceste socoteli, i nici cea mai depártatà aluzie nu va fi facutd la lucrurileacestea, dar cea mai calduroasa dorintd a mea, §i de sigur a dumnea-voastr5, a tuturor, este sd ne gasim totdeauna cu Italia pe aceea§i linie,care din punctul meu de vedere nu poate sa fie cleat a latinitgtii.La un dans nebun, cum este dansul de acum, se poate intAmpla sádanseze cineva un moment cu persoana pe care ar dori-o mai multafard decfit induntru, dar, iarg§i, este un lucru asupra c5ruia estebine &à nu spun nimic mai mult.

&a-0

gi

92 N. IORGA

In ce priveste Italia necunoscut5, sa-mi dati voie sa impart aceast5ignoranta, nu ignorare a Italiei, pentruca nu este o ignorare voità,ci o ignoranta, datorità unor motive pe care le yeti vedea, dati-mivoie sà impart aceasta ignoranta in trei: intai, ignoranta noastraromaneasca, al doilea, ignoranta altor straini si al treilea, o oarecareignoranta a Italienilor Insi. Partea aceasta din urma nu va cuprindemai putin decat partile celelalte, pentruca, inteadevar, fiecare natiuneare nevoie, ca sa cunoasca anumite lucruri dela dansa, sa i le spunastrainul.

Noi avem, in ce priveste cunoasterea noastra despre noi, foartemulte de invatat dela straini. Se vor gasi foarte multi straini carine vor spune ca este bine sa ramana cineva mai mult aici, inRomania, decat sa se duca aiurea ; se vor gasi straini cari ne vorspune ca acesta este un neam asa de bun, bleat greu i se poate gdsipereche ; se vor g5si straini cari sa ne spuna ca noi avem monumentede toata frumusetea, de care habar nu avem, in afara de momentulin care le lasam in parasire sau le stricana ; se vor gasi straini cari sane spund Ca atunci cand un tang'. Roman vrea sa publice o lucrareasupra unui anumit punct, nu strica sa intrebuinteze i stiinta indigeng.Stiinta indigena a noastra este pe aceeasi linie ca i tiinta de aiurea

in multe puncte este mult mai bung decat stiinta de aiurea, pe candtoti tinerii acestia, dela cari primesc carti foarte invatate, nu cunosealtceva decat ceea ce se tipareste in alte limbi cleat limba noastra.Imi yeti da voie sa aduc un singur exemplu: pentru Istoria ImperiuluiOtoman se intrebuinteaza cele trei volume, in limba german5, ale mele.Ei bine, eu va asigur ca un Vanàr savant dela noi va prefera sa intre-buinteze pe Hammer si pe atatia altii, can an avan4jul cà sunt straini

prin urmare, merita sà indemne pe cineva la intrebuintarea cartiilor, pe cand un biet localnic, un biet aborigen nu se tine in seama ;romanieum est, non legitur.

Asa Inca% sa nu fie nicio suparare cand spun ca i Italienii pot afladela straini o multime de lucruri despre danii, pe care, altfel, ei nu lecunosc. De altminteri, este lunga seria strainilor veniti in Italia sicari, in unele privinte, au relevat Italia Italienilor. Intr'o anumitàperioada, de exemplu, in secolul al XVIII-lea, Italieni de seamd seasezau la Paris, ca Goldoni, autorul comediilor care s'au prezintataici i s'au tradus in romaneste, sau se duceau, ca Metastasio i atatiaartisti, de se asezau la Viena. Erau o multime de Italieni, cari, neexistandItalia, neexistand decal Republici, scazute ca importanta, State maimult sau mai putin independente, cu dinastii de aiurea, nu ramaneau

si

ig

ITALIA PE CARE 0 VEDEM $1 ITALIA PE CARE N'O VEDEM 93

acasa la dansii, si este o adevarata minune cum in secolul al XVIII-leas'a gasit un om de un asa de mare curaj, cum a fost Ludovico AntonioMuratori, care a avut ideea minunata de a strange toate cronicileprivitoare la toate regiunile din Italia si a face dintr'insele acea colectie,intrebuintata i acum, care se cheama : « Scriitori caH au povestitlucruri italiene ».

Muratori merità sa fie pomenit intre cei caH au lucrat pentru caideea unitatii italiene sà poata patrunde in toate sufletele i sa prega-teased Statul italian de mai tarziu. Dar Muratori, care s'a ocupat side inscriptiile de odinioara, care a relevat fragmente de foarte vechelimba italian, in fundul evului mediu, Muratori, care a scris in limbavulgara, in limba natiei sale, « Analele Italiei », este un caz rar inItalia. Pe cand Francezi, ca presedintele Debrosses, Germani, ca Wine-kelmann, mai mult pentru antichitate, Goethe, i, dela inceputulsecolului al XIX-lea, toti fruntasii artei germane, veneau in andcalitate &cat calitatea salbaticilor navalitori din evul mediu, veneauacesti reprezintanti ai intelectualitatii germane acolo si se intorceaudin Italia cu un alt suflet i povesteau cu nesfarsit entusiasm desprelucrurile frumoase pe care le-au gasit acolo. Se intampla cate unulcare nu intelegea nimic, care se ducea in Italia, cum se intamplapoate si din neamul nostru calatori de aceeasi speta, care se duceafunded se duce toga lumea, ba chiar care punea in scris, in limba

amintirile sale, ca sá ajunga la concluzia la care a ajuns tan].lui Goethe. Goethe era dintr'o famine de burghezi din Frankfurt,oras german in care insd oamenii cei mai bogati si mai culti erauFrancezi, Calvini refugiaP, i, In ce priveste averea, erau Evreii, dinmijlocul carora s'a ridicat Rothschild, burghezia gerrnand fund slabasi de importanta foarte redusa, ca si la Berlin. Berlinul a fost multàvreme un oras francez de Calvini, pe urma un oras de Evrei, cu YetteHertz, cu Rahele i cu Hitzig, asa !neat, va puteti inchipui, atunci candaverea, industria, inteligenta apartineau strainilor, cat de putinBerlinul facea parte, inteadevar, din lumea germana. De acolo, delaFrankfurt a plecat tatal lui Goethe sa vada Italia si in colaborare cuun Italian a redactat in italieneste descrierea calatoriei, iar in con-cluzie, a spus asa : «Am mers in Italia, am cheltuit o multime de bani

pe urma care este rezultatul? Cu ce am adus de acolo nu castigdoi bani in piata ». Prin urmare, existau i astfel de calatori, daratatia alti calatori au lucrat pentru. descoperirea Italiei si a nesfarsitelorei bogatii, in ce priveste natura i oamenii, in tot secolul al XVI II-lea siintr'o mare parte din secolul al XIX-lea. Aceasta paranteza serveste ca

italiani,

94 N. IORGA

sa scuze gestul meu de a pune, in al treilea rand, si necunostinta Italic-nilor despre o mare parte din Italia si despre viata propriului lor popor.

Venim la ignoranta romaneasca despre Italia. Iat5, Miron Costin,in vremea lui, in secolul al XVII-lea, vorbeste cu laudà de Italiasi este foarte mAndru c5 poate pune alàturi de descendenta roman5 silegdtura dintre noi si Italia. Numai cat aceasta inseamna o paging.RomAni au fost pe acolo, o multime de vAnturnori de tari si neamuri,cari cerseau dela o Curte la altä Curte. S'a plimbat Petru Cercel prinVenetia de douà ori, tinand cu banii altora un frumos palat pe Mare leCanal si cal5torind pe ap5, cu gondola lui proprie, pang la Ferrara,inconjurat de tot felul de Evrei si de Orientali, cari trebuiau s5 deabanii trebuitori ca s5 se aseze pe tronul Tarii-Romanesti acest frateal lui Mihai Viteazul.

Dar acolo, la Venetia, a fost o intreaga colonie romAneascà. BisericaSfAntul Gheorghe-al-Grecilor este o creatie, si greceascg fgrä indoiaI5,fiindcá era acolo o colonie greac5 foarte importanta, dar este si ocreatie a Domnilor nostri ; de altminteri, una din donatoare chiar, estefata lui Petru Schiopul, fost Domn al Moldovei, care, maritata cuZottu Tzigara, a stat acolo o bucat5 de vreme, Tzigara este ofamilie din Epir. Zottu Tzigara, om frumos, foarte impuna-tor, foarte destept, pe care il avem intr'un portret, in haine debrocard, a venit cu Maria lui Petru Schiopul si au stat acolo mai multàvreme. A fost chiar un proces pentru mostenirea tanarului Stefan,un Domn pribeag, si procesul a mers pe la toate instantele ; eraunepoti si stranepoti ai lui Petru 5chiopul cari umblau sg caute nustiu ce, pe la Ierusalim si Muntele Athos. Este o intreag5 poveste,prezintatà odat5 in romAneste : « 0 familie domneascä in exil P, si initalieneste : « Ospiti romeni in Venezia », carte care s'a cetit foarte putinla noi, pentrucd este vorba de RomAnia si de loc in strainatate, pentruc5este scrisd in italieneste, iar pe vremea cAnd am tiparit-o, in « Biblio-teca pentru toti », nu era interes nici pentru Istoria Romanilor,nici pentru Italia, Meat a fost o carte moart5, in toate formele sale_Cineva mi-a dat cAndva o idee foarte build pentru ca scrisul meu s6gaseasca apreciere : « Cartile dumitale sunt foarte bune, au insa undefect : &à sunt iscalite de dumneata. Dac5 ti-ai g5si mai multe pseudo-nime, in felul acesta ar putea ajunge la oarecare cautare *.

Intre locurile ignorate de RomAnii cari merg la Venetia suntfrumoasele insule din vecinatate, si atAtia cari au fost de nenumarateori acolo, foarte multi nu stiu cil existd o casd romAneascd inVenetia, pe care si persoane oficiale romAnesti n'au cercetat-o niciodata,

ITALIA PE CARE 0 VEDEM SI ITALIA PE CARE WO VEDEM 95

desi este un palat, unul din cele mai frumoase palate din Venetia,unde eu sunt gazda, atatea persoane care se opresc la hotelurile deacolo, nu se gandesc sa ia unul din vapoarele acelea care merg laMurano, si care sunt mai mult sau mai putin comode, fiindca ceasurilela care pleacd nu prea se potrivesc. Murano este Bizantul venetian,in forma lui cea mai frumoasd si mai caracteristica, este locul undes'au gasit cele mai vechi urme de stapanire a Bizantului, fiindcaVenetia este un oras bizantin, care a fost castigat de Italia. La inceputa fost o obste de pescari, intocmai cum este Chioggia, asa de interesantaprin viata ei populard, si unde aveam de gand sa castig un numar defamilii italiene pentru a le aseza pe malul Dobrogii, spre a facepescuit in larg. Noi nu avem pescuit in larg si am vorbit cu Prefectuldin Chioggia si cu Ministrul Afacerilor Straine din Roma ; toti eraufoarte bucurosi, si nu stiu cati Romani trecuti pe la Ministerul respectivau aplaudat calduros ideea mea, dar pe urma n'au facut evident nimic,ceea ce este o stralucità dovada de statornicia noastra, in ce privesteasemenea planuri.

Eu asigur cd stra'mutarea in Dobrogea a catorva familii dinChioggia ar face mai mult pentru legaturile noastre cu Italia, cleatcateva sute de articole si multe alte conferinte, pe langa aceasta a mea.Cum aceastd conferinta a mea se va tipari, cred ca amicul meu delaMinisterul respectiv va putea relua aceasta idee ; ar fi un momentfoarte potrivit. Trebuie sa avem pescuit in larg in Dobrogea. Ori voitisa ne adresam la Ministerul respectiv din Germania, sau sa facemapel la una din multele comisii economice germane? Acestia suntfoarte bucurosi ; ne-ar trimete chiar cateva mii de persoane care umbra'si pe apd si pe uscat, cautandu-si interesele lor.

Asa dar, Petru Schiopul, si o multime de pretendenti, o intreagacolonie romaneasca &Ma acolo. La Murano exista odinioara, pand nus'a daramat frumoasa manastire care era acolo, exista un monumentridicat de un Domn muntean, Mihnea, care s'a facut Turc mai tarziusi care a fost crescut acolo de matusa lui, Marietta. Aceasta se maritasecu un Genovez, Adorno Vallarga, iar sora ei, Ecaterina, a fost Doamnala Bucuresti, in 1570. Marietta cunostea si pe Veronese, si, stand lamanastire, M.A. sa fie calugarita, adapostita fund acolo, a luat sacreasca la sine pe copilul lui Mihnea, care a fost mai tarziu Radu-Voda,

i n Moldova, si in Muntenia i se zicea Radu-cel-Mare. El a introdus unstil venetian in Domnia Moldovei, la inceputul secolului al XVII-lea.Foarte luxos, cu intelegere pentru arta, el a dada Radu-Voda aicisi a impodobit Sfantul Sava, la Iasi. Iar Mihnea, restabilit pe tron,

96 N. IORGA

socotind ca a fost ajutat prin rugaciunile Mariettei, a pus o inscriptiein aceasta manastire 1), in care spunea Mihnea ca se coboara din familiaCorvinilor, fiindcd a existat o legatura intre neamul lui Ion Hunyadi,al carui fiu, regele Mateias, si-a zis Corvinul si intre dinastia dela' noi:« Domn in Valahia », care este «colonia Romanilor ». Acolo, la Murano,se afirma pe la 1580-1590 si legatura cu Corvinii a Domnilor farii-Romfinesti si descendenta aceasta din Romani. Ce lucru frumos,care nu trebuie sa ramana numai in paginele Istoriei pentru savanti,ci sa patrunda in constiinta fiecdruia dintre noi 1

In secolul al XVII-lea, pe urma, legaturile acestea au mai scazut.In secolul al XVIII-lea, tinerii doritori de invataturd se duceau laPadova, unde au fost o multime de ai nostri, in frunte cu ConstantinStolnicul Cantacuzino, una din mintile cele mai luminate dela 1670pada' la moartea lui. La inceputul secolului al XVIII-lea a fost unsir de tineri de acestia, cari, fund in Padova, se putea zice cd erau laVenetia. Calatori prin urmare au fost, ei sunt predecesorii calatorilorde astazi, sunt Invatatorii bor.

Este foarte adevarat ea' multi dintre dansii nu aveau simt pentruarta si nu stiau istorie, pe cand o calatorie in Italia; Mei simt de artasi fard cunostinta istorica, este un lucru zadarnic ; mai bine rilmânecineva acasa. Dar se va spune: este un lucru foarte greu. Simtul dearta, dacd scolile noastre ar fi ceea ce trebuie sd fie, s'ar putea intindefoarte larg la un popor ca al nostru, care dovedeste in arta populara,pang la cea din urma femeie dintr'un sat, ea stie sa faca lucruri origi-nale si frumoase. Numai cat scoala, in loc sii cultive simtul de arta,este distrugatoarea simtului de arta. Incepand cu scoala primard simergand 'Ana la Universitate este o adevarata lupta impotrivainstinctului de frumusete al natiunii noastre. Dela scoala aceea primaracare n'are ceardac, care n'are acoperis, n'are strasina, care este un felde lada svarlità in strada, care n'are o gradina de jur imprejur, oicoand frumoasa, alt tablou national decat grozdviile comandatecandva de Haret, care sunt o oroare, un numar de figuri verticalezugrdvite cu trei colori: rosu, albastru si verde, si semdnand toate casi cum ar fi fost din aceeasi familie, iese cineva din scoala primarafara nicio initiere in arta. Daca vrea s'o aiba, sa se clued la bisericaveche, daca n'au stricat-o. Biserica, cel putin, pastreaza vechea limba,asa Inca da lectii de gramatica, de muzica, asa cum se canta,Doamne iarta-ma, nu, iar daca este reparata, nici macar in domeniul

9 San Maffio, din Murano.

ITALIA PE CARE 0 VEDEM *I ITALIA PE CARE N'O VEDEM 97

artei. Numai vorbesc de acea inchisoare care se cheamd liceu, carepared ar fi o *coald pentru matematicd I Culturd matematicd pentruoameni cad invata *i. altceva. Iar la Universitate, cu cdtd pracerevorbesc inaintea dumneavoastrd, *i elevii mei *tiu cu ce asfixie malupt in clddirea Universiatii, de ate oH imi fac lectia, este unadevdrat aparat de asfixie, in care pe fereastrd se vede tot, dar luminade afard nu infra' deloc induntru, ceea ce reprezinta un mare triumfal artei.

Dar eu a* fi de parere, cum aceastd conferinta poate servi *it caun indreptar pentru eine vrea sd meargd in Italia, sa nu se meargdindividual, ci in grup, ceea ce este foarte bine din mai multepuncte de vedere; cu o conditie insd: sd nu strige pe stradd,pentrucd in toatà Europa, dacd vrea sd recunoased cineva pe Români,n'are cleat sd asculte unde sunt oamenii cad vorbesc dela un trotoarla altul. A merge in grup, aceasta are *i un avantaj ; grupul se vede *ilumea intreabd: « Ce sunt dumnealor? ». Am condus in Italia feteledela *coala mea de misionare dela Vdlenii de Munte, imbricate incostumul acesta frumos, care a facut senzatie pretutindeni. S'a ganditintr'un moment *i. un -Lanar sa vie *i el in costumul acesta popular,insa avea aerul cd este in cama*d, a*a incat din Biserica San Marco 1-audat afard. El a invocat cd aceasta este o imbracaminte foarte reco-mandabild, cd poate sh ajute pe cineva *i in cariera sa politicd, darcum ei nu *tiau nimic de anumite triumfuri din România, s'a gdsitdat afard. Lumea se intreba : « Ungheresi? ». Pe urmd, s'a vdzut cànu sunt « Ungheresi » *i top li primeau cu cea mai mare pldcere.

Dar, vd rog, fárd nicio influentd oficiala, pentrucd dacd este vorbade influentd oficiala, se poate duce oricine, dar se *tie a vine in numeleRomâniei *i omagiul se indreaptd cdtre România, *i trebuie sd fiecineva prea simplu ca sali inchipuie cd omagiul se indreaptd careumila lui persoand. Si grupul sd fie pregdtit. Suntem atatia oamenicad stdm la dispozitia acelora cad vor sd calatoreasca 1

Lucrurile acestea trebuiesc *flute. Ar fi nevoie de doug, trei, patru,cinci conferinte, la care grupul acesta sd asiste. Dar yeti zice: ap factoate natiunile? Nu fac a*a toate natiunile, *i din cauza aceasta suntmulti caldtori englezi, cad, cu toatá cultura lor, inteleg foarte putin.Sunt O. multi reprezintanti ai unei rase, a cdrei valoare in civilizatiese invedereazd, este vorba de rasa germand, caH stau necontenitcu ochii asupra cälduzei *i din când in and este unul care are misiuneade a trage de mfinecd pe ceilalti: unul cite*te, ceilalti stau cu ochii Injos *i altul li trage de mânecd, *i. atunci toti tidied ochii de pe carte

7

98 N. TOR GA

§i verified. Mi s'a intamplat sa vad grupurile de muncitori pe caHGermanii fi trimeteau la Venetia, §i cari nu intelegeau absolut nimic.Eram acolo, i-am urmarit foarte multa vreme sa vad cat inteleg §i cuadanea durere am constatat ca nu intelegeau nimic. Oameni foartegra§i, frumo§i, caH nici In materie de cumparáturi nu erau buni denimic, fiindca eu am intrebat mai multi negustori : « Acum trebuie safiti foarte bucuro§i de sutele de persoane care au venit aici u. « Nu,domnule, ace§tia nu cumpara nimic ».

Dar nu se poate calatori fara formarea unui oarecare simt care existain noi, exista inabu§it, caci nu este om la noi care sa-§i faca o casa uritä,s'o mobileze tot a§a, §i daca intrebuinteazd cineva un anumit mijloemisterios,sa nu de§tepte inteinsul omul de gust care a existat odinioara ;simtul acesta pentru frumos trebuie numai trezit. Iar in ce prive§tecuno§tintele acestea, suntem cativa fn aceasta tara, cari nu avem niciunfel de pretentii la invatatura §i cari suntem bucuro§i sh comunicantoricui cuno§tintele necesare pentru a putea intelege o aka' tara.Ai no§tri, nu numai ca nu §tiu nici macar unde sä se duca, se ducla hotelurile cele mai scumpe, cheltuiesc bani pe care i-ar putea Intre-buinta altfel, se intone fang a fi cumparat altceva decal mozaicelecele mai ridicole §i lucruri facute pentru strainii cei mai neintelegatori,cu preturi mai ieftine sau mai ridicate, dar nici nu i§i inseamnanimic. Oameni tineri, cari ies din §coalà, cari ar trebui O. piece cucarnete pline de note, pe care sa le pastreze o viata intreaga, cum eraobiceiul odinioara 1 Am cetit carnetul de calatorie al Mariei-Luiza ;ei bine, in insemnarile acestea sunt lucruri umane de mare valoare.

Iar in ce prive§te vizitarea din fuga, in galop, acum, cum este ocomunicatie intre Venetia §i Continent, nu m'a§ mira, intr'o tangunde risca cineva sà fie strivit la fiecare raspantie, daca intr'un mo-ment, un sportsman roman, ducandu-se la Venetia, s'ar sui pe scarilePalatului Dogilor §i ar alerga cu repeziciunea cuvenita din sala In saidpentru a pleca mai repede. Nu se vede a§a un ora§ italian. A§a se vedeBudapesta, din goana automobilului, dela un capat la altul : o cash* caalta, o strada ca alta, un locuitor ca alt locuitor, §i s'a ispravit. A§ase \Tad anumite ora§e improvizate, a§a se pot vedea ora§ele americane.Dar ora§ele din Italia se vad in ragaz. Trebuie, &and ajunge cinevaacolo, cateva zile ea sa intre In atmosfera locului, nu, debarcat saucoborit din tren, sa se duca imediat unde ii spune ghidul, ci trebuie sainteleaga aerul, lumina, trebuie sa inteleaga §i bunatatea aceea popularacare este pretutindeni ; trebuie sa invete §i italiene§te. Ma bucur foartemult ca atalia au invatat italiene§te, in ultimii ani. Sunt OH in care

ITALIA PE CARE 0 VEDEM $1 ITALIA PE CARE N'O VEDEM 99

poti cunoaste limba i sunt tad a caror limba n'o poti cunoaste cumse-cade, cad cine poate invata toate limbile din Europa ? Din fericire,cum sunt planuri de Imperil universale, in care toate limbile acesteavor disparea, cum se va intrebuinta o singura limba si cum au sd fiein Europa douä, trei spatii vitale, s'a redus chestiunea invatariilimbilor straine. Dar eu vorbesc de vremea cand era permis sa existeo natiune i cand era permis ca aceasta natiune faca un Stat.

Italianul nu este ca alti locuitori ai Europei, i sunt de multefeluri, caruia sa trebuiasca sa i te recomanzi la inceput : sa-i spuide unde esti, cum te cheama, ci el te indeamna sa stai de vorba cu4:lansul ; trebuie sa fii prietenul lui dela inceput, sa intri in vorba cucopiii de pe strada, de cari, daca te sperii de dansii i te feresti, pe urmilnumai scapi 'Ana la capdtul orasului, dar daca esti prietenos cu dansiiformeazd cea mai buna calauza i culegi dela ei o multime de lucruriinteresante. Dela fereastra odaii mele din Casa Romena, eu am con-versatii zilnice cu grupurile acelea de copii, foarte numerosi, extremde zgomotosi, cari, cand cad in apa, cand se ridica din nou pe uscat,cand se catard pe un stalp, cand clampanesc la toate usile bisericilor,care trebue sä fie foarte puternice ca sa reziste, i cari, indata ce ausimtit ca am sosit, au ochii intinsi la fereastra aceasta : « Signore,ciocolata I Signore, ciocolata 1 », i plouà cu ciocolata dela ferestrelemele, 'Meat am intre ei o mare popularitate. Daca ar fi sa se aleagd« strainul: numarul unu », apoi « sträinul: numdrul unu » sunt sigurca, pe voturile copiilor, a fi eu.

Trebuie aceasta obisnuinta cu oamenii.Pe urma, sunt lucruri de nimic :lasa ghidul de o parte, mergi pe o strada, dar nu cauta cea mai mare,Via Vittorio, aceea este o stradd facut5,va aduc exemple din Venetia,care este asa de legata de mine, Meat sunt in oarecare masura Venetian,ca unul care vine acolo de cincizeci de ani, si nu este coltisor pe caresà nu-1 cunosc,nu strdzile cele mari, si nu intrarea In restaurante cubere de Pilsen, cari ies thaintea omului cu discretia aceasta care carac-terizeazd anumite rase cari vor sa se recomande singure, dar nu potatrage pe nimeni. Cautati strazile acelea Inguste, si nu luati gondola,ci luati ceea ce trebuie pentru a trece de pe fondamento din cutare locla fondamento din strada cutare. Lasati strazile mari, nu va fie teamaea vd rataciti. Nu va pierdeti niciodata : vedeti incotro merge maimultà lume, cea mai multà lume merge &are centru, atunci tetii necontenit de dansa si este imposibil sa nu ajungi. Intrati in curtistraine Noi suntem ospitalieri la tara, la oras mai putin, la noi teda afarà cu cainii, dacd intri in curtea unei nobile persoane care dispune

7*

sa-si

5i

I

100 N. IOR GA

de un palat, care nu este al strgmosilor lui, dar acolo, vine cinevaincepe a-ti da tot felul de lAmuriri.Cfind sunteti in afara orasului italian, i luati sofeur,sofeurul este,

pretutindeni, un om foarte interesant, stati de vorbd cu dânsul. Euam vorbit, mergand la Assisi, despre franciscanism cu sofeurul si amfolosit foarte mult, intre altele, pentruca era din rasa SfAntului Francisc

11 intelegea mai bine cleat un autor german, care a tip5rit zecevolume despre Sfântul Francisc, carà sà tie ce este sufletul SfântuluiFrancisc. Prin urmare, vorbiti cu lumea, intelegeti-Va cu dânsayeti intoarce cu o comoarà umand.

oriunde nu intelegeti, intrebati; este o lume unde se poateintreba. Dar stip ce facem noi uneori? Mi s'a intAmplat odatà, vizitândanumite sMi din Palatul Dogilor, s Vad doug persoane foarte intepate,domnul i doamna, care cercetau deosebitele tablouri; nu Intelegeaunimic, ma cunosteau perfect, ce ar fi fost dacg ar fi zis: « Nu bine-voesti dumneata sa ne explici? ». M'as fi fácut cu cea mai mare placereciceronele acestor persoane. Dar era o decadentà. Romanul nu admitecd nu stie ceva, este cel dintAi lucru, si al doilea, and spune ceva carenu este adevArat, nu admite sa' fie corectat.

As mai adaugi Inca' ceva : in Italia se vând de Cgile Ferate biletede circulatie pentru mai multe orase. Feriti-vd de dânsele ca de foc,pentru foarte multe motive; unul din motive este Ca VA' fixeazA Lintermen. Dar yeti zice: in termenul acesta nu se pot vedea oraseIeinsemnate? Nu. In general, cand tii ca este un termen, numai gustinimic: incepi sa-ti faci o multime de socoteli i te pierzi in socotelileacestea. De ce avem noi curajul de a trai? Pentrudi nu ni s'a spustermenul când vom fi morti, i dacd am cunoaste acest termen, stiticare ar fi rezultatul? Am plânge dela zece ani, pe cand asa, la saptezecide ani, se giiseste cineva intr'o dispozitie asa bund, cum este a mea inmomentul de fata, pentruca eu nu stiu termenul.

Pe de altà parte sunt drumuri pe care calea ferata le atinge,dar sunt altele pe care nu merge calea feratà i acestea sunt colturilecele mai interesante, i aici sa-mi dati voie sà fac un mic paragrafistoric, care pentru mine, ca noutate, are mai mare valoare decat restulconferintei, care este numai pentru dumneavoastra, pe cand acestaeste si pentru dumneavoastra' i pentru mine.

Italia a trecut printr'o multime de forme. A fost Italia romami,si se zice : Roma a cuprins Italia toat5. Nu, Roma a cuprins o mareparte din lume, dar tocmai pentru aceasta n'a cuprins Italia. Italia afost mult mai mult contra Romei, contra imperialismului roman, decAt

i va

ai

ITALIA PE CARE 0 VEDEM $1 ITALIA PE CARE WO VEDEM 101

cum Ii inchipuie cineva. Granditi-va la rascoala Italicilor, la ridicareadupa doug-trei secole de lupte romane, dupà intemeierea Statului,la mi§carea aceasta care pretindea sd se lege de cele mai vechi traditiiale acestei tri i ale acestei natiuni. Poporul italian este format dinmulte elemente : in Nord sunt elemente :celtice, la Venetia elementuliliric, la Genova elementul ligur, in Toscana vechiul element etrusc,venit fdra indoiala din Asia, aducand i o anumità religie, cusuperstitiile, cu fantomele, cu spaimele ei. i !Ana astazi, Italianul dinToscana de sigur ca este Italian, dar tot instinctele de odinioard alecelor mai departati stramo§i traiesc, §i Sfantul Francisc este de faptun Etrusc. Locuirea puterilor misterioase in intunecate capele carese infunda In pamant, aceasta este cea mai anti-latind dintre conceptiicare se poate inchipui, pentrucd Latinul este lumina, precizie, libertate,pe cand sclavia intunerecului, prosternarea inaintea misterului, para.-sirea placerilor vietii este lucru etrusc.

Dacd se coboard cineva in Sud intalne§te elemente ilirice pe coastarasariteana, elemente grece§ti In Neapole, unde n'are decal sd se uitecineva ca sa recunoasca Grecia Mare de odinioara, iar Sicilia are pelânga Greci infiltratii feniciene, arabe, care se recunosc foarte u§or.

Prin urmare, Roma este peste Italia, nu este o emanatieStiu ca sunt multi istorici italieni cari nu sunt de aceea§i pa'rere, dareu am obiceiul sa sp un ceea ce cred §i cu cat am ajuns sà cred unlucru mai tarziu, cu atat cred Mai mult in lucrul acesta care a venitmai tarziu. Roma s'a luat dupd Alexandru-cel-Mare, dupd mo§tenireamonarhiilor orientale, a devenit un Stat mondial §i in felul acesta auzat rasa de acasà, a jertfit-o unor scopuri care nu pot fi niciodatddurabile. Indata ce vedeti triumfuri de acestea stralucite, succeseuimitoare care iau ochii, sa §titi ca cine plate§te intaiu nu esteinvinsul, ci invingatorul, care i§i mananca toata vlaga dintr'insul §ideseori nu este vinovat el, ci ispititorul care 1-a dus pe drumurileacestea, in care se istove§te virtutea unei natiuni.

A venit evul mediu. Era, §i este §i acum, un obicei fau de a scrieistoria Italiei dupd deosebitele semintii straine care au dominat-o.De atatea ori am spus: ceea ce este interesant in istoria poporuluiitalian este lucrul modest pe care 1-a fdcut el, iar nu lucrurile zgomotoase§i stralucitoare pe care le-au facut altii. Deci: afard cu Ostrogotii, cuLongobarzii, cu toti stapanitorii ace§tia straini 1 Nu ne intereseazd ceau facut regii §i reginele lor, tot sangele pe care 1-au varsat §i toatddistrugerea pe care au adus-o, ci ne intereseaza poporul acela de jos,italian, care secole intregi a fost tot a§a de nenorocit cum a fost poporul

Ranee,

1

102 N. IORGA

nostru si care a stiut si el sa se refugieze in viata marunta, in viatade sat, in viata de targ, in viata de orasel.

Italia este acum unificata prin regii din Casa de Savoia, a caroramintire nu trebuie sä piara, pentruca prin ei s'a intemeiat Italia,prin virtutea cavalereasca a acestor oameni, plecati din vaile Alpilor.Nicio concurenta actuald nu trebuie sa faca a dispärea recunostintacare se datoreste acelora, cari si pada astdzi reprezinta pe tronul Italieio masura, un indemn poate nu, dar un frau necesar in unele momente,prin porniri care nu yin niciodata decat din lunga experienta a uneidinastii, legata de viata unui intreg popor. Poporul italian a cuceritCasa de Savoia, care la inceput era franceza, piemonteza, stätea acasa,avea legaturi aiurea, si s'a muncit pada ce a castigat dinastia. Cea mainobila achizitie a poporului italian este dinastia aceasta care la inceputn'a fost italiana si care, castigata astfel, este legata de tot ce esteesential in viata poporului italian.

Dar aceastd forma, forma actuala, in care este asa de mare indemn lamuncd, atata mândrie, o constiinta de sine pe care trebuie s'o admiramsi sa incercdm sh fie si la noi, constiinta aceasta a omului care nu seda pe niciunul, atunci vom ajunge sä putem vorbi de ideea nationala,cand niciun Roman nu se va da pe nim eni si nu se va speria de nimic,toate acestea sunt foarte frumoas e, dar baza este si acum in micatovarasie locald. Toti sunt pentru Italia, dar toti sunt chiag deacolo : acolo se elaboreazd vlaga, care se distileaza pe urma informele inalte ale vietii de Stat. Statul nu poate crea niciodataaceastd vlagd, ci ea se formeazd in viata populara libera. La noise formeaza in sat, si satului nu avem sd-i dam prea multe invataturisau sd-i imprumutam forme care nu ies din viata lui proprie, pentrucdaltfel vom avea o admirabila masina, in care nu mai umbla niciobenzina, pentruca benzina vine din sufletul oamenilor si fard benzinacel mai bun sofeur nu poate face nimic, dacd nu exista elementul acelaprin care inainteaza toate lucrurile.

Nu este un oras italian asemenea cu altul, si Italia nu poti zice cdai cunoscut-o decat numai cand ai vazut-o in toate colturile ei, si demulte ori lucrul cel mai caracteristic se &este intr'o biata borgata,pierduta inteo vale. Acolo este fondul insu0 al natiunii, traditiile celemai multe, frumusetile dialectului pe care nu le intelege cineva cugramatica italiana din manual. Acolo, in cutare bisericuta, suntascunse vechi tablouri, inainte de epoca lui Rafael si a marilor pictorisi sculptori din secolul al XVI-lea, si acolo este altceva : nu este atmo-sfera de muzeu, nu sunt luate lucrurile acestea dintr'o biserica, din alta,

ITALIA PE CARE 0 VEDEM $1 ITALIA PE CARE WO VEDEM 103

.0 spanzurate pe pereti. Am spus totdeauna ca muzeul este cel maipotrivit mijloc pentru a desgusta pe cineva de arta §i seamana muzeulcu arta adevarata, cat seamana cu viata cutare cimitir din SudulItaliei, unde, pentruca este un aer care usuca, pada in secolul al XIX-leaera obiceiul ca mortii sa fie spanzurati de gat intr'un cui, cu hainelede pe dan§ii, §i li vedeai astfel a5ezati acolo, unul langa altul. Deseoripanzele §i operele de sculptura sunt in5irate in felul acesta, dupd ani,.dar se poate intampla ca un artist dela 1500 sa aiba sufletul unui omdela 1200: nu se potrive§te deloc cu vecinii lui §i totu§i stau alaturinumai pentru faptul ca au trait in acela5i timp. Pe cand in Italia, veziopera de arta facutd in mijlocul oamenilor, in mijlocul naturii de unde.5i-a luat artistul modelul.

laid ceea ce trebuie vazut, nu numai de calatorul roman, dar ceea cetrebuie vazut de calatorul apartinand oricarei natiuni.

*i. adaug, foarte deseori, pentru ea §i in Italia este tendintade a concentra in Roma, ceea ce nu este bine, din douà motive : unmotiv este acela ca se rape§te viata centrelor celorlalte §i al doilea,fiindcd se creiaza o noug Roma in locul Romei istorice, care nu se maivede, pentruca §i acolo este tendinta de a strange toate lucrurilein capitalà, foarte multi Italieni nu ajung a mai cunoa§te tara lor.

de aici, pe laugh' recomandatiile pe care mi-am ingdduita le da, se desface §i o idee generala : a intoarce lucrurile la temeliilekr. Aceasta inseamna a indrepta tot rata care s'a fault, atunci candtemeliile au fost taiate 5i visuri nebune au dus at:Rea popoare ladistrugerea lor §i la primejdia civilizatiei generale.

Si

CUPRINSULPagina

1. Conceptia unaanA a istoriei 5

2. 0 anchetA la Constantinopol despre Unirea Principatelor3. Comertul nostru cu Orientul4. Elementele economice in cultura romdneascã5. Unirea Ardealului .

C. Bevolutia francezA Inainte de Revolutie7. Italia pe care o vedem §i. Italia pe care n'o vedem

152943597589.

MONITORUL OFICIAL FIMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA

BUCURE$TI, 1943

Ivo

r

CONFERINTE I PRELEGERI - upload.wikimedia.org · cursului o lectie de un cuprins general. Cred cd...

Documents

Transcript of CONFERINTE I PRELEGERI - upload.wikimedia.org · cursului o lectie de un cuprins general. Cred cd...