Conf Monitorizarea Final

Monitorizarea politicilor anticorupţie în Republica Moldova


Chişinău, 2009

Materialele conferinţeiChişinău, 4 noiembrie 2009

ISBN 978-9975-80-286-4

CZU 343.352:323(478)(082)=135.1=111=161.1M88

Machetare computerizată: Victor Motruc

Această publicaţie este editată cu suportul fi nanciar al Oxfam Novib. Opiniile exprimate în ea aparţin autorilor şi nu refl ectă neapărat poziţia Transparency International – Moldova şi Oxfam Novib.

Difuzare gratuită

Copyright © Transparency International – Moldova, 2009Toate drepturile rezervate

Transparency International – Moldova str. 31 August 1989, nr. 98, MD-2004, Chişinău, Moldova tel/fax: (373-22) 237876www.transparency.md e-mail: offi [email protected]

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Monitorizarea politicilor anticorupţie în Republica Moldova”, conf. (2009; Chişinău). Materialele conferinţei „Monitorizarea politicilor anticorupţie în Republica Moldova”, 4 noiemb., 2009 / – Ch.: Transparency International – Moldova, 2009 (Tipogr. „Bons Offi ces”). – 176 p.Texte: lb. rom., rusă, engl. – Bibliogr. la sfârşitul art.

ISBN 978-9975-80-286-4500 ex.

343.352:323(478)(082)=135.1=111=161.1

3

Cuprins:Cuvânt de salut

Secretariatul Transparency International, Cornelia ABEL . . . . . . . . . . . . . . . .6

Aportul instituţiilor publice în realizarea planurilor şi strategiilor anticorupţie

Implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi realizarea Planului de acţiuni pentru anii 2007-2009, Vitalie VEREBCEANU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Curtea de Conturi – partener fi del în combaterea fenomenului corupţiei, Ala POPESCU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9Activitatea Procuraturii Anticorupţie în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, Dumitru PURICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Consolidarea integrităţii în sistemul judecătoresc, Nicolae CLIMA . . . . . . 17Măsurile de prevenire şi combatere a corupţiei în sistemul vamal, Natalia CALENIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Măsuri anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Economiei, Vasile VULPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Actiunile intreprinse de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea implementarii Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea coruptiei, Elena ECHIM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Progresele şi perspectivele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în prevenirea şi combaterea corupţiei, Cristina ŞTIRBU . . . . . 33Informaţie privind măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Finanţelor pe parcursul anului 2009, Ludmila DIMITRIŞIN . . . . . . . . . . . . 36Măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Liliana BULIGA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Măsurile realizate de către Ministerul Sănătăţii în domeniul anticoruptional, Rodica TIRBU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Informaţia privind măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Liliana COPTILEŢ . . . . . 42

4

Transparency International – Moldova

Comunicat cu privire la măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Valerii GAINA . . . . . 45Actiunile intreprinse de către Ministerul Culturii şi Turismului pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a coruptiei, Boris FOCŞA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Monitorizarea implementării politicilor anticorupţieRolul şi funcţiile GRECO în monitorizarea acţiunilor de prevenireşi combatere a corupţiei în statele membre, Cornelia VICLEANSCHI . . . . 49Monitorizarea implementării Planului Preliminar pe Ţară în Serviciul Fiscal de Stat, Lilia CARAŞCIUC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Проведение общественного мониторинга государственных программ как один из эффективных методов противодействия коррупции, Алла ВОЛОШИНА . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Monitorizarea implementării Planului Preliminar de Ţară în sistemul vamal şi organele de poliţie, Tatiana BUSUNCIAN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Studiu privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi şi integritatea auditorilor Curţii, Efi m OBREJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei privind „Sporirea independenţei, trasparenţei şi efi cienţei justiţiei” 2006-2009, Iulia BURAVCENCO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Integritatea şi universitatea, Constantin LAZARI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Experienţa eforturilor Promo-LEX de monitorizare a scrutinelor parlamentare în 2009, Pavel POSTICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Tratarea confl ictelor de interese în serviciul public: primii paşi de monitorizare, Ianina SPINEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Would monitoring improve the quality of social policies in Moldova?, Lilia E. CARASCIUC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Experienţa IDOM în monitorizarea campaniilor electorale, Daniela PUICA, Vlad LUPAN, Stella COTORCEA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Monitorizarea Liniilor Fierbinţi din instituţiile publice ale Republicii Moldova, Andrei MUNTEANU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Monitorizarea Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, Galina BOSTAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

5


Aspecte ale implementării şi monitorizării măsurilor anticorupţie în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Gheorghe GANDRABUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91Justiţia în vizorul societăţii, Oxana ROTARI, Tatiana CIAGLIC . . . . . . . . . 95Accesul la informaţie: concluzii şi recomandări, Vasile SPINEI . . . . . . . . 102Судебная система и коррупция в Республике Молдова, Юрий ДИМИТРОВ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Monitorizarea politicilor anticorupţie în domeniul sănătăţii, Maria BADAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Libertatea de întrunire în Republica Moldova, CREDO . . . . . . . . . . . . . . .117Необходимость мониторинга соблюдения социальных гарантий в Республике Молдова, Нелли РОДИОНОВА . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120

Cadrul legal şi politicile anticorupţie Implementarea normelor internaţionale anticorupţie în legislaţia naţională, Efi m OBREJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125Rolul societăţii civile în procesul elaborării cadrului legal, Stela VASLUIAN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Responsabilitatea judecătorului pentru actul de justiţie – exponent de consolidare a sistemului judecătoresc, Vladimir PALAMARCIUC . . . . 133Политическая коррупция в Молдове: проблемы теории и практики, Юрий ДИМИТРОВ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale: probleme şi recomandări, Sergiu LIPCEAN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148Mass-media versus corupţia?, Victor MORARU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153Rolul societăţii civile în prevenirea şi combaterea corupţiei, Gheorghe COSTACHI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158Statul de drept – mit sau adevăr? Conceptul şi principiile statului de drept, Alexandru CUZNEŢOV, Vladimir PALAMARCIUC . . . . . . . . . . .160Corupţia în sistemul educaţional şi măsuri de prevenire, Mihail ROTARU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Monitorizarea candidaţilor la alegerile parlamentare – exerciţiu de prevenire a corupţiei politice, Cornelia COZONAC . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

6

Cuvânt de salutCorruption is today one of the most widespread plagues of humanity – cementing po-verty, derailing the rule of law, hindering effi ciency, and inhibiting any honest attempt for social justice. Transparency and accountability appear to be the most effective cure against this plague. Monitoring is a fundamental technique for achieving transparency and accountability – of a government, an institution, a school, or an individual in a power position.

Independent monitoring of government activity is an essential task for civil society, especially in the fi eld of anti-corruption. Non-governmental organisations (NGO’s) are in the best position to monitor the delivery of public services, the spending of public moneys, the implementation of anti-corruption legislation and much more. In this spi-rit, Transparency International’s (TI’s) partner organisations throughout the world are monitoring privatization processes, construction projects, the implementation of legis-lation regarding the citizens right for free access to information, the costs of election campaigns, and the efforts to implement national anti-corruption strategies and action plans. On the international level, TI is among other things monitoring adherence to the OECD Convention on Combating Bribery of Foreign Public Offi cials in over 30 coun-tries since 2005, clearly rating national efforts as satisfactory or unsatisfactory.

The results of independent monitoring offer a wealth of possibility from direct ameliorati-on of processes in the case of existing political will, to offering clear recommendations for improvement, pressure for change and adjustment. In any case, the importance of monito-ring for the creation of an accountable, just and corruption-free society cannot be overesti-mated. Nor can the importance of cooperation for successful anti-corruption efforts.

Effective monitoring needs coalitions. Media, with the mandate to investigate and un-cover fraud and corrupt practices, is a natural partner for NGO’s in striving to raise public attention and demand accountability. Both, donor organisations and public insti-tutions themselves profi t from critical and constructive monitoring results.

This conference aims to provide a forum to exchange experiences in the fi eld of anti-corruption monitoring, explore coalitions and discuss the principles of independent monitoring among all main actors in Moldova.

Welcome to the discussion – the fl oor is yours!Cornelia Abel

Programme Coordinator for South Eastern EuropeTransparency International

7

Aportul instituţiilor publice în realizarea planurilor şi strategiilor anticorupţie

Implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi realizarea Planului de acţiuni pentru anii 2007-2009

Vitalie Verebceanu, vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi

Corupţiei, director al Departamentului Prevenirea Corupţiei

Onorată asistenţă,Stimaţi participanţi ai Conferinţei,

Fenomenul corupţiei în Republica Moldova rămîne a fi în topul celor mai stringente probleme, care obstrucţionează dezvoltarea valorilor sociale şi eco-nomice, stabilitatea politică.

La 16 decembrie 2004 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, scopul căreia constă în redu-cerea corupţiei prin îmbinarea efi cientă a acţiunilor de prevenire cu cele de depistare, instrumentare şi sancţionare.

Astăzi suntem la etapa fi nală de realizare a Planului de acţiuni pentru implem-nentarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2007-2009. Cu certitudine putem concluziona progresele obţinute şi evidenţia anumite defi cienţele.

În vederea consolidării cadrului legislativ au fost adoptate o serie de acte nor-mative, care vizează instrumente importante administrative de prevenire a co-rupţiei. Printre acestea menţionez Legea cu privire la prevenirea şi combatetrea corupţiei, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legea cu privire la confl ictul de interese, Codul de conduită a funcţionarului public, Legea privind transparenţa în procesul decizional, Legea privind parti-dele politice, etc. O serie de acte normative, menite să consolidfeze rezistenţa instituţională la corupţie, au fost adoptate în domeniul justiţiei.

8


Cu toate acestea, în avizele prezentate de către diferiţi experţi naţionali şi stră-ini asupra actelor normative ce ţin de activitatea anticorupţie se menţionează o serie de imperfecţiuni. În mare parte acestea sunt determinate de faptul că nu s-a ţinut cont de unele norme, recomandări şi experienţa internaţională în domeniu. Probleme se identifi că şi la compartimentul implementării cadrului legislativ. Ca exemplu menţionez neaplicarea reglementărilor privitor la con-fl ictul de interese. Pînă în prezent nu avem instituită Comisia principală de etică, organ menit să asigure şi să monitorizeze aplicarea acestor norme.

Cu referire la diminuarea fenomenului corupţiei, Strategia naţională antico-rupţie pune accentul pe prevenirea corupţiei, înlăturarea condiţiilor care gene-rează acest fenomen antisocial.

Expertiza anticorupţie a proiectelor de acte normative este o acţiune de pre-venire a corupţiei, specifi că şi deosebit de importantă, având drept scop iden-tifi carea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia în procesul de aplicare a acestor norme. Republica Moldova este unică prin faptul că a in-stituţionalizat expertiza anticorupţie a proiectelor de acte normative drept o modalitate distinctă şi obligatorie de expertizare a proiectelor.

În vederea prevenirii corupţiei în administraţia publică accentul a fost pus pe educarea anticorupţie a funcţionarilor publici, măsuri de prevenire în procedu-rile de angajare în funcţii publice, implementarea practicii „ghişeului unic” în administraţia publică, asigurarea transparenţei în procesul decizional, asigura-rea funcţionării mecanismului de semnalare a actelor de corupţie (telefon de încredere, urne de petiţii). A fost iniţiată şi este în derulare evaluarea riscurilor instituţionali de corupţie. Activităţi de sensibilizare a publicului au fost desfă-şurate în parteneriat cu societatea civilă.

Sub aspect internaţional, relevantă este participarea Republicii Moldova la diferite iniţiative regionale şi internaţionale. Menţionez activitatea Asociaţiei Internaţionale a Organelor Anticorupţie (IAACA), Grupului de State Împotriva Corupţiei (GRECO) şi Iniţiativei Regionale Anticorupţie (RAI).

Totodată, toate activităţile descrise întrunesc în sine şi o serie de defi cienţe, expuse atât în rapoartele naţionale anticorupţie, cît şi discutate în cadrul con-ferinţelor anuale anticorupţie.

Una dintre verigile principale în mecanismul de implementare a Strategiei na-ţionale anticorupţie constituie monitorizarea executării acţiunilor desfăşurate

9


de către instituţiile de resort. Această funcţie este îndeplinită de către Grupul de monitorizare a implementării Strategiei, activitatea căruia este asistată de către Centru, în calitate de Secretariat.

Până în anul curent activitatea Grupului de monitorizare a fost destul de efi -cientă. O apreciere pozitivă a fost dată şi de către experţii europeni, în special datorită verifi cărilor, efectuate de membrii Grupului la instituţiile publice în vederea aprecierii plenitudinii realizării Planului de acţiuni pentru implementa-rea Strategiei. Totodată, experţii au identifi cat o serie de defi cienţe în activitatea Grupului de monitorizare, printre care suprapuneri în activităţile de monitoriza-re a implementării Strategiei naţionale anticorupţie şi altor documente de poli-tici, lipsa de transparenţă a inter-relaţiei Grupului de monitorizare şi Consiliului coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii, lipsa unor me-todologii transparente de lucru, lipsa indicatorilor de performanţă.

O parte din aceste probleme au fost depăşite. Astfel, Grupul de monitorizare a aprobat o Metodologie de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie, plasată pe site-ul Grupului, precum şi indicatorii de monitorizare a măsurilor din Planul de acţiuni.

Cu toate acestea, o prioritate rămâne a fi revizuirea mecanismului de implemen-tare a Strategiei naţionale anticorupţie, prin instituirea unui instrument principal şi efi cient de coordonare a tuturor activităţilor anticorupţie, desfăşurate în ţară.

Consider că rezoluţia, primită la această Conferinţă, va determina următorii paşi în soluţionarea acestei probleme.

Vă mulţumesc.

Curtea de Conturi – partener fi del în combaterea fenomenului corupţiei

Ala Popescu, preşedinte al Curţii de Conturi

Angajamentul politic al Republicii Moldova privind lupta împotriva corup-ţiei şi-a găsit refl ectare în Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi în Planul de acţiuni pentru realizarea ei, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 421-XV din 16 decembrie 2004.

10


Potrivit Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei pe anii 2007-2009, Curtea de Conturi este responsabilă de realizarea a 15 acţiuni, în calitate de executor şi coexecutor, în comun cu alte instituţii publice.

Promovarea de către Curte a politicii în domeniul prevenirii şi combaterii co-rupţiei a oferit anumite progrese în anii 2007-2009. Această perioadă a fost marcată de reforme instituţionale sub aspectul consolidării cadrului legislativ, asigurării transparenţei procesului decizional, îmbunătăţirii managementului resurselor umane, menţinerii relaţiilor efi ciente de cooperare cu autorităţile publice şi cu societatea civilă.

La 5 decembrie 2008, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă Lege a Curtii de Conturi. Prin adoptarea acestei legi, Curtea de Conturi este abilitată cu dreptul de a efectua controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţă-rii resurselor fi nanciare publice şi administrării patrimoniului public. Auditul public extern se realizează de către Curte prin audit al regularităţii şi audit al performanţei. Modifi cările legislative respective corespund cerinţelor pct. 42 din Planul de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europenă (Administrarea raţională şi controlul fi nanţelor publice), semnat în data de 22 februarie 2005, la Bruxelles. Efectul reformelor a fost cu success testat prin exercitarea a două audite -pilot ale performanţei. Curtea de Conturi a efectuat un audit al perfor-manţei la Institutul Oncologic şi a aprobat prin Hotărîrea nr.13 din 16.04.2009 Raportul auditului performanţei „Sînt necesare schimbări majore pentru a îm-bunătăţi semnifi cativ efi cacitatea Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului”. Auditul a constatat încălcări grave ale legislaţiei, scheme frauduloase de distribuire a medicamentelor pentru pa-cienţii Institutului Oncologic, precum şi alte abateri de la legislaţie. Un alt audit al performanţei exercitat de către Curtea de Conturi într-un domeniu vulnerabil corupţiei şi fraudei este auditul achiziţiilor publice. Prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.19 din 28.05.2009, a fost aprobat Raportul auditului per-formanţei „Unele obiective ale Legii privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 s-au realizat, dar sînt necesare îmbunătăţiri”, care întruneşte constatări, concluzii si recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei în dome-niul achziţiilor publice. Odată cu efectuarea unui astfel de audit, Guvernului Republicii Moldova, societăţii civile, organismelor internaţionale li s-a oferit posibilitatea de a-şi crea o imagine de ansamblu despre situaţia din domeniul respectiv.

11


Un aspect important în facilitarea activităţilor anticorupţie este conlucrarea între autorităţile antrenate în lupta împotriva corupţiei. Întru realizarea pre-vederilor legale referitor la relaţiile cu organele de drept, Curtea de Conturi are încheiate Acorduri bilaterale de colaborare cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi cu Serviciul Vamal. Interacţiunea respectivă se desfăşoară prin intermediul Consiliului consultativ perma-nent pentru examinarea preliminară a materialelor controalelor Curţii de Conturi, constituit din reprezentanţi ai Curţii şi ai organului vizat direct în domeniile schimbului de informaţii la investigarea infracţiunilor, organizarea activităţilor de prevenire şi educaţie anticorupţie, lichidarea cauzelor şi con-diţiilor care favorizează infracţiunile, organizarea grupurilor mixte de lucru la investigarea infracţiunilor cu rezonanţă socială sporită. În aşa mod, din anul 2007 şi pînă în prezent organele de urmărire penală au pornit circa 66 de do-sare penale în baza materialelor auditelor/controalelor, remise de către Curtea de Conturi organelor respective.

Unul din principiile fundamentale pe care se bazează activitatea Curţii este transparenţa. Curtea de Conturi, alături de alte organe publice, recunoaşte im-portanţa cooperării între autorităţile publice şi societatea civilă în procesul de combatere a fenomenului corupţiei. Implementarea politicii de prevenire a co-rupţiei a fost fortifi cată prin asigurarea transparenţei activităţilor desfăşurate de către Curtea de Conturi. În acest sens, în septembrie 2007, a fost realizată o nouă versiune a paginii ofi ciale a Curţii de Conturi. Pagina web a devenit nu doar o carte de vizită a activităţi Curţii de Conturi, dar şi o sursă sigură de informaţie pentru angajaţii acesteia şi pentru alte persoane interesate. Aici sînt plasate în mod operativ Hotărîrile Curţii de Conturi, documentele stra-tegice, Buletinele Informative, informaţia despre locurile de muncă vacante, precum şi altă informaţie. O idee nouă pentru Curtea de Conturi este editarea Buletinului Informativ al Curţii de Conturi – o revistă de dezbateri teore-tice şi practice privind principalele probleme ale activităţii Curţii. Buletinul Informativ este conceput astfel încît să abordeze problematica de mare interes a controlului/auditului – în general şi a celui al fi nanţelor publice – în special.

Fiind convinsă că printr-un dialog între autorităţile publice şi organismele nonguvernamentale se pot consolida forţele împotriva fenomenului corupţiei, la 5 martie 2008, Curtea de Conturi a semnat Memorandumul de cooperare

12


cu unele organizaţii ale societăţii civile. Curtea de Conturi a iniţiat încheie-rea Memorandumului respectiv, avînd ca obiectiv asigurarea accesului la in-formaţie a reprezentanţilor societăţii civile, iar cooperarea dintre Curtea de Conturi cu societatea civilă reprezintă o componentă importantă a activităţii unei instituţii supreme de audit, tradusă printr-un dialog permanent şi dinamic pe probleme de interes comun, în special pe problema combaterii corupţiei. Astfel, întru realizarea obiectivelor Memorandumului respectiv, Tranparency International – Moldova, la cererea Curţii, a efectuat un sondaj privind con-trolul utilizării mijloacelor publice, executarea hotărîrilor Curţii de Conturi şi integritatea auditorilor Curţii. Rezultatele sondajului au scos la iveală anumite defi cienţe asupra cărora Curtea de Conturi urmează sa lucreze în perioada ur-mătoare, dar şi anumite succese în ce priveşte integritatea auditorilor.

Conform angajamentelor asumate faţă de societatea civilă din Republica Moldova şi întreaga comunitate europeană, pentru Curtea de Conturi, ca par-tener în măsuri anticorupţie, deosebit de importante şi actuale devin direcţiile de perspectivă, generalizate după cum urmează:• ajustarea în continuare a cadrului legislativ la normele internaţionale anti-

corupţie;• aplicarea riguroasă a cadrului normativ anticorupţie;• implementarea adecvată a instrumentelor de diagnosticare şi prevenire a

corupţiei;• asigurarea celerităţii în relevarea şi documentarea schemelor de corupţie;• cooperarea şi coordonarea, la nivel internaţional şi regional, a activităţilor

de prevenire şi de combatere a corupţiei.

Activitatea Procuraturii Anticorupţie în domeniul preveni-rii şi combaterii corupţiei

Dumitru Purici, master în drept penal, procuror în Procuratura Anticorupţie

Pe parcursul ultimilor ani s-au solicitat eforturi semnifi cative pentru a atinge nivelul de pregătire cerut de criteriile de realizare a aspiraţiilor de aderare la Uniunea Europeană. Acţiunile întreprinse în acest domeniu de către autorităţi au fost în deplină concordanţă cu măsurile incluse în Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anii

13


2007-20091 şi cu obiectivele Programului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară în cadrul Programului „Provocările Mileniului”.

În pofi da eforturilor depuse şi resurselor utilizate în combaterea şi prevenirea corupţiei în ultimii ani, rezultatele atinse de către autorităţile publice sunt des-tul de modeste, fapt despre care ne dovedeşte şi dinamica indicelui de percep-ţie a corupţiei2.

Monitorizarea implementării normelor internaţionale anticorupţie în le-gislaţia naţional. În perioada anilor 2007-2009 au fost adoptate un şir de acte legislative menite de a pune în aplicare şi a fortifi ca mecanismele deja existen-te de luptă contra corupţiei. Totuşi, lipsa unei practici şi adoptarea în grabă a acestor acte normative a condiţionat admiterea unor lacune esenţiale din punct de vedere democratic şi importante din punct de vedere legislativ pentru a aduce actele naţionale la o armonie stabilă.

Aşadar, în unele legi nu sunt luate în consideraţie un şir de prevederi ale stan-dardelor internaţionale şi nu se acordă atenţie mecanismului de implementare a acestora. În special, Legea cu privire la confl ictul de interese dă o inter-pretare eronată noţiunii de „confl ict de interese” şi „interes personal”, expu-ne într-un mod îngust categoriile de persoane apropiate, nu include un şir de obligaţii şi responsabilităţi ale instituţiilor publice ce ţin de tratarea confl ictu-lui de interese. Legea cu privire la codul de conduită a funcţionarului public nu conţine norme referitor la obligativitatea raportării abaterilor de la cod şi sancţionarea pentru neraportare, responsabilitatea superiorilor pentru neres-pectarea codului, iar clauza referitoare la cadouri şi favoruri3 creează condiţii pentru legalizarea corupţiei mici. Legea cu privire la prevenirea şi combate-rea corupţiei nu ia atitudine vizavi de noţiunea de „agent public” stipulată de convenţiile internaţionale, nu reglementează adecvat răspunderea persoane-lor juridice pentru actele de corupţie, expune incorect aşa-numitele „fapte de comportament corupţional”, prezintă o clasifi care eronată a actelor de corupţie şi conexe acestora, expune eronat normele ce ţin de prevenirea legalizării ve-niturilor obţinute ilicit etc.

1 aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 413-XVI din 21.12.2006.2 Potrivit IPC (Indicele Percepţiei Corupţiei) 2008, Republica Moldova a înregistrat un scor de 2,9 puncte, plasându-se pe locul 112 din 180 ţări incluse în clasament (în anul 2007, cu un punctaj de 2,8, Republica Moldova s-a situat pe locul 113 din 180 ţări).3 acceptabilitatea cadourilor în limita unui salariu minim pe ţară.

14


În vederea neadmiterii violării dreptului la un proces echitabil, precum şi a drep-tului la viaţă privată al persoanei, de organul care exercită activitatea operati-vă de investigaţii sau a persoanei care acordă asistenţă acestui organ, de către Procuratura Anticorupţie au fost înaintate Procuraturii Generale un şir de pro-iecte de modifi care şi completare a legislaţiei în vigoare, şi anume în ceea ce priveşte defi nirea noţiunii de provocare (ademenire), reglementarea utilizării re-zultatelor activităţii operative de investigaţii şi a investigatorului sub acoperire.

Realizarea Planului de măsuri privind asigurarea respectării dreptului la petiţionare, informaţie şi acces la justiţie. Întru facilitarea conlucrării Procuraturii Anticorupţie cu societatea civilă în activitatea de depistare şi in-vestigare a cazurilor de corupţie a fost instituit serviciul telefonic „linia fi er-binte”. Doar în perioada primelor 6 luni a anului curent, în adresa Procuraturii Anticorupţie au parvenit 498 de petiţii, iar în temeiul Legii cu privire la acce-sul la informaţie, au fost soluţionate 90 de adresări ale cetăţenilor.

Se constată faptul, că petiţionarii tot mai des expediază către Procuratura Anticorupţie petiţii ce ţin de competenţa nemijlocită a acestei instituţii spe-cializate. Aceasta poate fi apreciată ca o reuşită a acţiunilor de mediatizare a activităţii Procuraturii Anticorupţie.

Totodată, în vederea respectării legislaţiei cu privire la petiţionare şi anihi-larea birocratismului în activitatea organelor administrative centrale de către Procuratura Anticorupţie s-au efectuat controale la diverse instituţii publice, în ceea ce vizează respectarea legislaţiei cu privire la petiţionare.

Implementarea măsurilor de educaţie juridică, educaţie anticorupţie. Este cert, că combaterea corupţiei poate fi efi cientă doar în comun cu un complex de măsuri de educaţie anticorupţie. Procurorii au depus eforturi în vederea dezvoltării, insufl ării, educării şi orientării anticorupţie a tuturor cetăţenilor din stat, indiferent de statutul pe care aceştia îl au în societate.

Astfel, de către Procuratura Anticorupţie în comun cu Procuratura Generală şi cu suportul Transparency International Moldova a fost elaborat Ghidul anticorup-ţie pentru cetăţeni. Au fost organizate în instituţiile de învăţământ preuniversitar ore educaţionale cu genericul „Educaţia în spiritul intoleranţei fată de fenome-nul corupţiei”. De asemenea, procurorii au asigurat transparenţa activităţii des-făşurate în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei prin publicarea articolelor cu astfel de conţinut şi prin participarea la emisiuni televizate şi radio.

15


Cu toate acestea, o bună parte a populaţiei sesizează faptul acordării remunera-ţiilor ilicite, în special în sfera prestării serviciilor, ca o realitate necesară şi un mijloc mult mai simplu de a-şi satisface necesităţile sociale proprii.

Monitorizarea activităţii CCCEC. În conformitate cu legislaţia în vigoare, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei4 este instituţia de stat competentă şi abilitată cu dreptul de a preveni şi combate corupţia pe întreg teritoriul R. Moldova, iar Procuratura Anticorupţie este abilitată cu atri-buţii de control asupra modului în care colaboratorii CCCEC respectă legea în exerciţiul obligaţiilor de serviciu.

Astfel, se constată că, prin pârghiile acordate de lege, CCCEC reuşit exercită un şir de funcţii prevăzute de lege menite să prevină şi să combată corupţia.

Totuşi, în exercitarea rolului său de moderator al programelor anticorupţi-onale şi implementare a legislaţiei menite să prevină şi să combată corup-ţia, precum şi la capitolul combaterea corupţiei, în pofi da faptului că indicii cantitativi sunt anual într-o creştere uşoară, în ultima perioadă de timp nu se observă tendinţa reală de a preveni sau combate în realitate fenomenul corupţional din societate. Astfel, datorită mai multor factori obiectivi şi su-biectivi cum ar fi : fl uxul permanent de cadre şi înlocuirea cadrelor experi-mentate cu cadre tinere fără experienţa necesară, ignorarea recomandărilor anticorupţionale de către organele abilitate de a promova proiectele de legi în parlament, orientarea colaboratorilor CCCEC spre combaterea mai mult a crimelor economice şi nu a celor de corupţie – duc inevitabil la scăderea calităţii lucrului şi efortului depus de această autoritate în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei.

Monitorizarea respectării legislaţiei în activitatea operativă de investiga-ţii şi de urmărire penală. Totodată, Procuratura Anticorupţie exercită per-manent controlul executării legilor de către organele care exercită activitatea operativă de investigaţii din cadrul CCCEC şi a legalităţii hotărârilor adoptate de aceste organe, controlul îndeplinirii sarcinilor, legalitatea şi temeinicia por-nirii, efectuării şi încetării dosarelor operative, respectării drepturilor şi liber-tăţilor persoanei în activitatea operativă de investigaţii5.

4 În continuare CCCEC.5 În perioada anului 2008 şi primul semestru al anului 2009 de către procurorii, au fost verifi cate 79 de dosare de prelucrare operative pornite de către angajaţii Centrului.

16


Noile baze metodologice de activitate formate au infl uenţat pozitiv asupra asigurării conlucrării cu organele de urmărire penală şi celor care exercită activitatea operativă de investigaţii, au impulsionat utilizarea mai pe larg a măsurilor operative de investigaţii, au sporit calitatea şi efi cienţa controlului respectării legilor în activitatea acestor organe.

Combaterea corupţiei. În perioada anului 2008 şi primul semestru al anului 2009 organele de drept au înregistrat 6.169 sesizări cu privire la infracţiuni de corupţie şi conexe acestora6. Din numărul total de sesizări recepţionate în 1.543 de cazuri a fost pornită urmărirea penală.

Deşi se atestă o creştere a numărului sesizărilor prin intermediul liniilor fi er-binţi referitor la fapte de corupţie, în cele mai dese cazuri persoanele doresc să-şi păstreze anonimatul, iar în unele cazuri după începerea investigaţiilor refuză de a mai colabora cu organele de drept, fapt datorat lipsei încrederii so-cietăţii în posibilităţile statului de a sancţiona actele de corupţie şi de a le oferi protecţie împotriva acţiunilor de intimidare din partea făptuitorilor.

Implementarea planului cu privire la sporirea independenţei, transparen-ţei şi efi cienţei justiţiei şi a măsurilor de înlăturare a consecinţelor actelor de corupţie. În perioada anului 2008 şi primul semestru al anului 2009 pro-curorii au dispus trimiterea în judecată a 740 cauze penale cu privire la infrac-ţiuni de corupţie şi conexe acestora. Monitorizarea proceselor de judecată pe cauzele date a demonstrat că instanţele de judecată nu iau în consideraţie crite-riile generale de individualizare a pedepsei. În pofi da faptului că o bună parte a resurselor statale sunt îndreptate spre combaterea acestui fenomen antisocial, un randament major de diminuare a fenomenului nu se resimte în societate.

S-a stabilit că o cauză penală de corupţie, în mediu durează de la intentarea dosarului şi până la pronunţarea sentinţei judecătoreşti defi nitive în jur de 11 luni. Instanţele de judecată tergiversează examinarea lor, îndeosebi în privinţa acelor dosare care la momentul transmiterii în judecată erau de rezonanţă, iar cu timpul îşi pierd din importanţă şi din interesul societăţii, fapt ce condiţio-nează adoptarea sentinţelor de încetare. În 62% din cazuri are loc recalifi carea faptei şi a articolului învinuirii de către instanţa judecătorească, fapt ce per-

6 În mare parte sesizările despre actele de corupţie parvenite în perioada raportată s-au referit la acţiunile reprezentanţilor administraţiei publice locale, colaboratorilor de poliţie, vameşilor, angajaţilor din sistemul învăţământului şi ocrotirii sănătăţii, avocaţilor, judecă-torilor, precum şi altor categorii de persoane ce constituie subiecţi speciali.

17


mite în majoritatea cazurilor stabilirea unei pedepse mai blânde sau încetarea procesului penal pe motivul intervenirii amnistiei sau termenului prescripţiei ori atragerea persoanei la răspundere administrativă.

Procesul de sancţionare şi de restabilire a prejudiciilor cauzate în urma cazu-rilor de corupţie este destul de anevoios. Sancţiunile aplicate de către instan-ţele judecătoreşti, nici nu acoperă prejudiciul cauzat de actele de corupţie şi costurile fi nanciare suportate de către stat pentru documentarea şi investiga-rea acestor cazuri. Studiul categoriilor de pedepse aplicate în perioada anului 2008, denotă că, în privinţa persoanelor inculpate de săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi conexe acestora, cea mai mare pondere o reprezintă pedepsele în formă de amendă7. Practica judiciară de aplicare a unor pedepse blânde dimi-nuează efi cienţa eforturilor întreprinse de către organele de drept în domeniul combaterii corupţiei şi favorizează tolerarea de către cetăţeni a comportamen-tului coruptibil, determinându-i de a renunţa la colaborarea cu organele de drept în vederea contracarării cazurilor de corupţie. Este de menţionat că, date-le statistice demonstrează o inechitate în aplicarea pedepselor de către instan-ţele de judecată. Practic, nu se ţine cont de gravitatea cazurilor, de mărimea prejudiciilor cauzate sau de valoarea obiectului material al infracţiunii. O dată ce o persoană este coruptă cu o 1.000 lei riscă să primească o sancţiune mai mare decât o persoană ce a fost coruptă cu câteva zeci de mii de lei.

Excluderea unei astfel de practici va contribui la restabilirea unei imagini pozitive funcţiei şi instituţiilor publice şi va duce la ridicarea nivelului de exercitare în mod conştiincios a obligaţiilor de serviciu de către funcţionarii publici şi, nu în ultimul rând, educarea societăţii în spirit de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei.

Consolidarea integrităţii în sistemul judecătorescNicolae Clima,

preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Consolidarea integrităţii organizatorice şi profesionale este una din măsurile principale întru prevenirea şi eliminarea riscurilor de corupţie din sistemul ju-decătoresc. Aceasta presupune o bună organizare a procesului de lucru la toate

7 amendă – 146 de cazuri, închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal – 43 cazuri, pedeapsă complimentară – 43 persoane, închisoare – 25 cazuri, muncă neremunerată în folosul co-munităţii – 2 cazuri.

18


nivelele prin determinarea strictă a scopurilor, sarcinilor, responsabilităţilor şi împuternicirilor fi ecărei funcţii, printr-o evaluare şi autoevaluare a eventuale-lor riscuri de corupţie şi a acţiunilor vulnerabile.

Dată fi ind importanţa şi actualitatea problemei, Consiliul Superior al Magistraturii încă în anul 2005 a creat un grup de lucru pentru evaluarea ris-curilor coruptibilităţii în sistemul judecătoresc şi în acest scop a fost solici-tată asistenţa experţilor Consiliului Europei. Astfel, cu susţinerea Comisiei Europene şi a Consiliului Europei în cadrul Programului contra corupţiei, spă-lării banilor şi fi nanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), s-au desfăşurat seminare de instruire a formatorilor pentru implementarea proiec-tului în sistemul judecătoresc autohton.

Procesul de instruire a fost moderat de experţii Consiliului Europei, care sunt şi autorii metodologei de evaluare a riscurilor de coruptibilitate în sistemul public.

Consiliul Europei a organizat o sesiune de planifi care strategică a activităţilor de implementare a planurilor de prevenire şi consolidare a controlului intern în cadrul sistemului judecătoresc, pachet de acţiuni care are drept scop efec-tuarea evaluării riscurilor de corupţie în sistemul judecătoresc şi crearea de mecanisme pentru monitorizarea implementării planului de integritate.

Prin Hotărârea CSM din 20.09.2007 a fost aprobat planul de acţiuni al Consiliului Superior al Magistraturii pentru evaluarea factorilor de corupţie din sistemul judecătoresc din ţară, care prevedea elaborarea chestionarului pentru evaluarea riscurilor de corupţie, instruirea preşedinţilor instanţelor judecăto-reşti privind evaluarea riscurilor, efectuarea autoevaluării riscurilor de corupţie în toate instanţele judecătoreşti, analiza autoevaluării riscurilor de corupţie cu elaborarea raportului fi nal privind constatările vulnerabilităţilor ş.a.

Astfel, pe parcursul anilor 2007-2009 au fost desfăşurate 4 module ale întru-nirilor zonale ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti cu experţii Consiliului Europei şi formatorilor naţionali pentru evaluarea factori-lor de corupţie din sistemul judecătoresc din ţară, care au avut loc la Centrele de instruire Chişinău, Cahul şi Bălţi.

În perioada de referinţă au fost efectuate un şir de studii analitice în vederea evaluării nivelului şi tendinţelor de extindere a fenomenului corupţiei. A fost instituită „linia fi erbinte” a CSM, care a dat posibilitatea ca reclamaţiile să fi e făcute neintimidat.

19


De o importanţă deosebită a fost ciclul de seminare în domeniul deontologiei pro-fesionale. Întru sporirea integrităţii organizaţionale a sistemului judecătoresc CSM a elaborat şi adoptat un şir de Regulamente ce reglementează activitatea instanţe-lor judecătoreşti, publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, odată cu modifi carea Legii cu privire la statutul judecătoru-lui s-a modifi cat şi completat Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru suplinirea posturilor vacante de judecător, de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţelor judecătoreşti, de promovare în instanţele ierarhic superioare etc.

Au fost aprobate fi şele de post model pentru toate categoriile de angajaţi a instanţelor judecătoreşti.

Pentru asigurarea transparenţei veniturilor şi proprietăţii judecătorilor, care constituie un grad sporit de apreciere din partea societăţii a integrităţii judecă-torilor, o are prevederea legală privind plasarea pe site-ul CSM a declaraţiilor de avere a judecătorilor. În acest scop a fost elaborat ghidul cu privire la moda-litatea de completare şi prezentare a declaraţiilor pe venit şi despre proprietăţi şi cu privire la modalitatea de amplasare pe pagina web a informaţiei respecti-ve. Această prevedere este tot o măsură pentru asigurarea unei transparenţe vă-dite a veniturilor judecătorilor întru evitarea unor suspiciuni despre imbogăţiri fără justa cauză în rezultatul unor fapte de corupţie.

Pe data de 9 iulie 2009, în incita Institutului Naţional al Justiţiei, a avut loc Conferinţa „Consolidarea integrităţii sistemului judiciar din Republica Moldova prin evaluarea riscurilor de corupţie şi implementarea planurilor de integritate” organizat de membrii Proiectului MOLICO în cooperare cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Justiţiei în cadrul proiectului Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei împotriva Corupţiei, Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului în Republica Moldova (MOLICO), cofi nanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.

În cadrul Conferinţei s-a discutat Raportul fi nal privind identifi carea paşilor necesari întru implementarea Planurilor de Integritate, prezentat de domnul Roman Prah, expert al Consiliului Europei.

Întru consolidarea cadrului legislativ naţional în vederea facilitării procesu-lui de prevenire si combatere a corupţiei a fost adoptat la 29 noiembrie 2007

20


Codul de etică al judecătorului şi comentariile aferente acestuia, au fost elabo-rate Regulile de conduita a personalului instanţelor judecătoreşti. Au fost or-ganizate o serie de cursuri de pregătire profesională a judecătorilor în vederea relevării şi judecării infracţiunilor de corupţie, seminare privind jurisprudenţa CEDO în cazurile de condamnare a Moldovei.

La 18 septembrie 2009, la Consiliul Superior al Magistraturii a avut loc lan-sarea de carte şi anume a Comentariilor la Codul de etică al judecătorului, ediţia a II-a, Regulamente şi alte acte ale Consiliului Superior al Magistraturii, Instrucţiuni cu privire la ţinerea manuală a lucrărilor de secretariat în judecă-torii şi curţile de apel.

Întru sporirea transparenţei activităţii instanţelor şi îmbunătăţirii accesului pu-blicului la informaţie, pe parcursul anilor 2008-2009 au fost efectuate o serie de acţiuni, precum:– au fost renovate patru instanţe judecătoreşti, după care urmează şi celelalte

instanţe;– a fost instalat Programul Integrat de Gestionare a dosarelor (PIGD) în tot

sistemul judecătoresc;– echipamentul de înregistrare audio cu soft-ul specializat a fost instalat în

toate 153 de săli de şedinţă; – au fost efectuate o serie de instruiri în domeniul eticii judiciare.

În acest scop au fost adoptate regulamentele ce ţin de noile tehnologii infor-maţionale, publicarea hotărîrilor judecătoreşti pe pagina web şi înregistrarea audio digitală a şedinţelor de judecată.

De către Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare au fost elaborat un raport „Evaluarea instanţelor ju-decătoreşti din Republica Moldova” în care pentru fi ecare instanţă a fost elaborată o listă cu priorităţile în lucrările de reparaţie capitală. De aseme-nea, a fost evaluată şi confi gurarea funcţională existentă, în cazurile posibile, fi ind oferite şi opţiuni de reconfi gurare a spaţiilor. Au fost elaborate devizele preliminare de cheltuieli la planifi carea bugetelor pentru viitoarele lucrări de reparaţii capitale.

Au fost create paginile web ale instanţelor judecătoreşti, acestea vor spori transparenţa tuturor proceselor din sistemul judiciar. Paginile web ale fi ecărei instanţe judecătoreşti vor oferi accesul publicului la o bază de date a hotărîrilor

21


instanţei, la programul curent al tuturor şedinţelor instanţei şi la alte informaţii despre activitatea şi structura instanţei.

În anul 2009 în toate instanţele judecătoreşti din Republica Moldova au fost instituite servicii de informaţii şi relaţii cu publicul, inclusiv mass-media. Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat în acest sens Regulamentul cu privire la serviciul de informare publică şi relaţii cu mass media.

Accesul la informaţie şi transparenţa constituie în prezent premise indispensa-bile pentru o bună funcţionare a serviciului public al justiţiei.

Îmbunătăţirea raporturilor de comunicare reprezintă un obiectiv prioritar, consacrat şi prin Strategia de comunicare şi relaţii publice pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi sistemul judiciar.

A fost elaborat Chestionarul privind gradul de satisfacţie a serviciilor acordate în instanţele judecătoreşti. În baza acestui chestionar, în lunile aprilie şi mai 2009, în instanţele de judecată de toate nivelele din Republica Moldova, a fost desfăşurat un sondaj între justiţiabili privind gradul de satisfacţie pentru servi-ciile oferite de către instanţele de judecată din Republica Moldova. Rezultatele sondajului permit de a evalua punctele slabe şi forte a serviciilor instanţei şi de a întreprinde măsuri pentru optimizarea serviciilor prestate de către colabo-ratorii instanţei judecătoreşti, de a oferi un instrument de măsurare obiectivă şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor oferite de către instanţa de judecată întru sporirea încrederii publicului faţă de sistemul judecătoresc precum şi de a efectua o gradare comparativă relativă a instanţelor de judecată de aceeaşi categorie.

Activitatea Consiliul Superior al Magistraturii continuă să se axeze pe refor-marea sistemului judiciar, unifi carea jurisprudenţei, consolidarea capacită-ţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii şi responsabilizarea membrilor Consiliului, creşterea transparenţei actului de justiţie, apropierea acestuia de cetăţeni, ridicarea nivelului activităţii organizatorice în toate in-stanţele judecătoreşti, respectarea normelor de etică profesională, respecta-rea termenelor de redactare a hotărîrilor adoptate, de transmitere a cauzelor examinate în cancelaria instanţei, în alte instanţe în termenul prevăzut de lege etc.

22


Măsurile de prevenire şi combatere a corupţiei în sistemul vamal

Natalia Calenic, şef-adjunct al aparatului directorului general, Serviciul Vamal

Pornind de la premisa că factorii care generează şi favorizează corupţia în sis-temul vamal sunt multipli, contracararea acestui fenomen a impus realizarea unor măsuri complexe care se încadrează în procesul continuu de modernizare a sistemului vamal naţional conform standardelor şi celor mai avansate prac-tici internaţionale în domeniu.

În acest context, eforturile Serviciului Vamal de prevenire şi combatere a corupţiei sunt focalizate pe realizarea obiectivelor şi măsurilor stabilite de Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, Planul Preliminar de Ţară şi alte documente de politici de nivel naţional şi sectorial. Astfel, Serviciul Vamal şi-a asumat responsabilitatea îndeplinirii întregului spectru de măsuri în vederea reducerii nivelului corupţiei şi punerii unui nou accent pe etica profesională.

Pe parcursul ultimilor ani Serviciul Vamal a consolidat eforturile instituţionale de contracarare şi prevenire a corupţiei prin realizarea următorilor obiective de bază: – Asigurarea probităţii în rândurile efectivului Serviciului Vamal;– Simplifi carea procedurilor şi evaluarea capacităţii de procesare;– Încurajarea agenţilor economici de a respecta legislaţia în vigoare şi aplica-

rea măsurilor adecvate în vederea prevenirii contrabandei, evitării neachi-tării taxelor vamale şi altor forme de delicte transfrontaliere.

Astfel, au fost realizate acţiuni ce vizează reformarea cadrului instituţional, întărirea capacităţii personalului vamal, integrităţii sistemului, şi anume:

În 2008, structura aparatului central al Serviciului Vamal a fost modernizată, fi ind reformate 4 Direcţii generale, fapt care va oferi posibilitatea dirijării mai efi ciente în plan metodologic a subdiviziunilor teritoriale ale organelor vamale.

În scopul perfecţionării cadrului legislativ instituţional, au fost elaborate şi promovate modifi cări cu caracter anticorupţional la Legea serviciului în or-ganele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000. De asemenea, au fost introduse

23


norme ce ţin de dreptul colaboratorului vamal de a benefi cia de protecţie faţa de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestora.

Este de menţionat şi faptul, că în scopul încurajării colaboratorilor vamali de a se antrena activ în lupta cu contrabanda, combaterea fraudelor vamale, pre-cum şi în depistarea şi demascarea cazurilor de protecţionism şi corupţie în rândurile lucrătorilor vamali, au fost introduse completări în legislaţie ce dau posibilitatea stimulării fi nanciare a inspectorilor vamali, inclusiv a personalu-lui de conducere, care depistează asemenea cazuri. În acest scop sunt alocate mijloace fi nanciare în cuantum ce nu depăşeşte 30 la sută din suma mijloacelor pentru plata salariilor de funcţie şi sporurilor stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

În vederea ajustării normelor de conduită a colaboratorului vamal la noile ce-rinţe stabilite în Legea nr. 25-XVI din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public, a fost elaborat şi aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 456 din 27.07.2009 Codul de conduită a colaboratorului vamal, publicat ulte-rior ca broşura şi distribuit tuturor vameşilor precum şi oferit publicului.

În temeiul Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, nr. 906 din 28.07.2008, Serviciul Vamal a lansat procesul de evaluare a riscurilor. În acest scop au fost create grupuri de lucru responsabuile pentru realizarea primei etape „Evaluarea precondiţiilor” şi care presupune evaluarea cadrului legal relevant pentru instituţie, a structurii organizaţionale şi regulilor de etică. Curmare a acestui process vor fi stabilite o serie de măsuri care să contribuie la prevenirea şi reducerea fenomenului de corupţie în cadrul sistemului vamal, prin aplicarea riguroasă a cadrului normative şi instituţional, promovarea nor-melor de etică şi analiza permanentă a riscurilor potenţiale.

O importanţă majoră au şi măsurile întreprinse de Serviciul Vamal cu caracter organizatoric şi de instruire, care au contribuit la îmbunătăţirea procesului de recrutare a personalului, acesta devenind mai transparent şi obiectiv. Necesită a fi menţionat faptul, că după concurs candidaţii mai sunt verifi caţi şi de către Direcţia Securitate Internă, în baza Regulamentului privind verifi carea titula-rilor şi candidaţilor la funcţiile publice în organele Serviciului Vamal, aprobat prin Ordinul nr.110-o din 02.04.2007.

24


În aceiaşi ordine de idei, merită atenţie şi faptul, că prin Hotărîrea Guvernului nr.880 din 21.07.2008 a fost modifi cat Regulamentul cu privire la atestarea co-laboratorilor vamali, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 383 din 29.05.2001. Astfel, au fost revizuite criteriile de evaluare a colaboratorilor vamali şi con-comitent prin modifi cările operate la Regulament, au fost excluse comisiile de atestare din cadrul birourilor vamale, fi ind lăsată această competenţă numai Comisiei de atestare a Aparatului Central al Serviciului Vamal, urmărindu-se scopul asigurării unui proces mai obiectiv de atestare .

În acelaşi scop, la 01.08.2008, a fost emis Ordinul Directorului general nr.709-p, „Cu privire la atestarea colaboratorilor sistemului vamal la corespunderea funcţiei deţinute”. Procesul de atestare a colaboratorilor se realizează.

O importanţă deosebită au şi măsurile întreprinse în cadrul Centrului de in-struire a Colaboratorilor vamali pentru asigurarea unui proces de instruire pro-fesională adecvată, care să cuprindă problemele de etică şi integritate, pe tot parcursul carierei colaboratorilor;

Concomitent, în vederea consolidării capacităţilor de realizare a măsurilor ope-rative de investigaţii şi atragere la răspundere a persoanelor vinovate, colabora-torii Direcţiei securitate internă au fost instruiţi în cadrul mai multor seminare şi cursuri specializate. Aceste instrucţii au contribuit esenţial în activitatea de contracarare a corupţiei şi protecţionismului prin reacţionarea promptă la cazu-rile ilicite, efectivul Direcţiei Securitate Internă fi ind axat pe monitorizarea acti-vităţii subdiviziunilor Serviciului Vamal, relevarea şi documentarea cazurilor de implicare a colaboratorilor în diferite scheme frauduloase, utilizate la introduce-rea/scoaterea în/din ţară a mărfurilor, cu încălcarea regulilor vamale.

În vederea simplifi cării vamale în prezent sînt în proces de implementare mai multe instrumente de armonizare a procedurilor vamale, precum „ghişeul unic”, Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS); proceduri simplifi cate de vămuire şi de efi cientizare a controlului vamal, utilizând modulul selecti-vităţii al Sistemului Informaţional ASYCUDA World. Concomitent, Serviciul Vamal pune accent pe dezvoltarea managementului analizei riscurilor şi pe dezvoltarea activităţii de audit-postvămuire, care constituie o precondiţie fun-damentală pentru optimizarea controlului vamal.

În vederea sensibilizării agenţilor economici pentru respectarea reglementări-lor vamale şi contribuirea la contracararea fraudelor transfrontaliere, Serviciul

25


Vamal promovează dialogul cu comunitatea de afaceri în cadrul şedinţelor Comitetului Consultativ, creat pe lângă Serviciul Vamal şi birourile vamale; negociază şi semnează Memorandumuri de înţelegere cu companiile private.

În acelaşi context, Serviciul Vamal tinde spre promovarea unei strategii fl exi-bile de comunicare, care să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor asupra problemelor ce vizează activitatea vamală. În acelaşi context, semni-fi cativ este şi faptul, că Serviciul Vamal s-a alăturat campaniei naţionale „Tu poţi opri corupţia”, desfăşurate cu suportul Guvernului SUA, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, semnând Acordul de colaborare cu Alianţa Anticorupţie.

Continuă campania de mediatizare a măsurilor de încurajare a participării publicu-lui la semnalarea faptelor de corupţie prin afi şarea Codului de conduita la birourile vamale, afi şarea liniei telefonice, la care pot fi semnalate comportamentele inadec-vate ale colaboratorilor vamali; mediatizarea cazurilor de corupţie identifi cate şi informarea măsurilor dispuse de Serviciul Vamal pentru acest tip de cazuri.

Serviciul Vamal este conştient de faptul că atingerea obiectivului major de pre-venire şi combatere a corupţiei în sistemul vamal, necesită eforturi suplimentare susţinute de întreagă societate civilă. Din aceste considerente, Serviciul Vamal încurajează implicarea cât mai activă a comunităţii de afaceri, a organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţilor mass-media şi a cetăţenilor în realizarea activităţilor anticorupţionale şi mizează pe susţinerea şi suportul acestora.

Cu referire la compartimentul contracarării corupţiei în sistemul vamal, pe parcursul anului 2009 au fost obţinute următoarele rezultate: • Au fost efectuate 281 (an.2008 – 203) anchete de serviciu. Au fost sancţio-

naţi disciplinar 117 (an.2008 – 185; an.2007 – 188) colaboratori, din acest număr 30 (an.2008 – 36, an.2007 – 10) colaboratori au fost concediaţi din organele Serviciului Vamal pentru cazuri de comportament corupţional;

• Au fost expediate 3 (an.2008 – 10) materiale pentru examinare în con-formitate cu prevederile art.274 CPP al Republicii Moldova, inclusiv în Procuratura Anticorupţie;

• De asemenea, în anul 2009, în colaborare cu M.A.I. şi C.C.C.E.C., întru realizarea Planurilor comune de prevenire şi combatere a cazurilor de co-rupţie în organele vamale, au fost reţinuţi în fl agrant 5 (an.2008 – 6) cola-boratori vamali;

26


• La „Telefonul de încredere” al Serviciului Vamal au fost recepţionate 13 (an.2008 – 10) apeluri telefonice privind comportamentul coruptiv al cola-boratorilor.

Măsuri anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Economiei

Vasile Vulpe, şef al direcţiei juridice, Ministerul Economiei

În conformitate cu Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.421-XV din 16.12.2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi comba-tere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anii 2007-2009, urmărind diminuarea şi eliminarea factorilor de risc, ce contribuie la apariţia corupţiei, Ministerul Economiei a fost responsabil de realizarea mai multor acţiuni.

Una din cele mai semnifi cative a fost acţiunea nr. 1.13 „Ajustarea actelor le-gislative şi normative la prevederile Legii nr. 235 din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător”.

Ministerul Economiei, în scopul executării acestei acţiuni, a elaborat în ter-meni proximi un proiect de lege pentru modifi carea şi completarea unor acte legislative. Acesta a fost adoptat de Parlament la data de 14.12.2007 cu nr. 280 şi prevede modifi carea şi completarea a 72 de acte legislative şi normative în vederea conformării acestora principiilor de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Luînd în consideraţie faptul că Legea dată a fost publicată şi a intrat în vigoare la data de 30.05.2008, la acest moment putem menţiona că acţiunea nr. 1.13 este executată integral, cu un înalt grad de realizare.

De asemenea, pentru Ministerul Economiei este importantă realizarea acţiunii nr.7.1 pusă în sarcina tuturor autorităţilor publice „Asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a actelor normative”.

În scopul realizării acesteia Ministerul Economiei plasează pe pagina sa web la ru-brica „discutarea proiectelor”, cele mai importante proiecte de acte normative ela-borate de subdiviziunile sale structurale. În prezent pe pagina web a Ministerului, pentru dezbateri, se afl ă publicate peste 20 de proiecte de acte normative.

27


Ministerul, de asemenea a întreprins acţiuni în vederea optimizării procesului de realizare a Strategiei anticorupţie în interiorul său. Astfel, în scopul deter-minării unor atribuţii concrete subdiviziunilor ministerului pentru realizarea Hotărîrii Parlamentului nr.421 din 16.12.2004, prin ordinul ministrului nr. 18 din 25.03.2008 a fost aprobat un plan intern de acţiuni de realizare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, pentru anul 2008, care vine în completarea ordinului de bază nr. 61 emis în anul 2006. Acestea stabilesc acţiunile, responsabilii şi termenele de executare, rezultatul preconizat precum şi termenul şi indicatorii de evaluare şi raportare.

Referitor la acţiunile întreprinse în scopul realizării Hotărîrii Guvernului nr. 615 din 28.06.2005, comunicăm că în cadrul ministerului funcţionea-ză telefonul de încredere cu numărul 250-535 (pînă la 25 decembrie 2007 23-83-83). Responsabilă de preluarea apelurilor la telefonul de încredere a fost desemnată dna. Parascovia Pasat, şeful sectorului probleme speciale. Informaţia privind instalarea telefonului de încredere a fost plasată pe pa-gina ofi cială a ministerului www.mec.gov.md în luna mai 2007, fi indu-le solicitat cetăţenilor să comunice fapte de corupere comise de colaboratorii Ministerului Economiei.

Pînă în prezent fapte de corupţie ale colaboratorilor ministerului n-au fost semnalate.

Concomitent, Ministerul Economiei a instalat în holul de la etajul I din str.Bănulescu-Bodoni o lădiţă pentru depunerea adresărilor de către cetăţeni cu titlu: „Demersuri şi informaţii confi denţiale adresate Ministerului Economiei”, care se deschide de 3 ori pe săptămînă, dar pînă în prezent în lădiţa în cauză nu au fost depistate scrisori referitoare la acţiuni corumptive.

Ca acţiune care se realizează permanent de către ME este cea de implementa-re a măsurilor de prevenire a corupţiei în procedurile de recrutare, selectare, angajare şi promovare a persoanelor în funcţii publice. În scopul angajării sta-telor de personal ca urmare a aprobării, prin Hotărîrea Guvernului nr.549 din 30.04.2008, a noii structuri a ME, a fost lansată procedura de concurs pentru suplinirea funcţiilor publice vacante. Termenul limită de prezentare a actelor a fost, 11 iunie 2008.

În acest scop, pe site-ul ofi cial al ME, la data de 16 mai 2008 a fost plasat avi-zul privind anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiilor publice vacante

28


şi condiţiile de concurs, iar la 23 mai 2008 avizul respectiv a fost publicat în ziarul „Moldova Suverană”.

Pentru ridicarea profesionalismului, responsabilităţii funcţionarilor publici, sporirea gradului de rezistenţă al angajaţilor la riscurile de corupţie o atenţie deosebită se acordă perfectării procedurilor de selectare, angajare, promovare, instruire şi atestare a funcţionarilor publici.

În sensul realizării obiectivelor în cauză sunt create prin ordine interne şi acti-vează comisiile speciale:– cu privire la problemele de personal (selectarea, promovarea, numirea în

funcţie a conducătorilor, specialiştilor);– cu privire la atestarea, conferirea gradelor de califi care a funcţionarilor pu-

blici.

În scopul realizării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, Ministerul coordonează şi monitorizează modul de implementare a acesteia în instituţiile subordonate, cum ar fi Agenţia Proprietăţii Publice, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, care trimestrial ra-portează Ministerului despre acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute.

Suplimentar, menţionăm că întru executarea Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, nr. 906 din 28.07.2008 în cadrul Ministerului Economiei au fost efec-tuate următoarele acţiuni: 1. A fost emis ordinul nr. 45-p din 05 februarie 2009 prin care s-a instituit

Grupul de lucru din 7 persoane .2. Prin scrisoare circulară din 27.03.2009 toţi angajaţii ministerului au fost

familiarizaţi cu actele normative şi legislative cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi despre procesul de demarare a procedurii de autoevaluare a riscurilor de corupţie.

3. A fost organizată şedinţa Membrilor Grupului de lucru la care s-a pus în discuţie chestiunea privind iniţierea etapei I a evaluării precondiţiilor prin lansarea procedurii de evaluare generală a cadrului legal şi evaluarea structurii organizaţionale a ministerului, iar conducătorilor subdiviziunilor structurale ale ministerului le-au fost trasate sarcini concrete privind eva-luarea generală a cadrului legal şi evaluarea structurii organizaţionale a ministerului.

29


Actiunile intreprinse de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea implementarii Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea coruptiei

Elena Echim, director al departamentului drept internaţional,

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene,licenţiat în drept şi magistru în relaţii internaţionale

În scopul executării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea ei pe anii 2007-2009, adoptate prin Hotărîrea Parlamentului nr. 421-XV din 16 decembrie 2004, cu modifi cările şi completările introduse prin Hotărîrea Parlamentului nr. 413-XVI din 21 decem-brie 2006 şi nr. 309-XVI din 27 decembrie 2007, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prin ordinul nr. 400-b-80 din 28 aprilie 2007, a aprobat Planul de acţiuni intern al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind prevenirea şi combaterea corupţiei pentru perioada 2007-2009.

Prin acelaşi ordin a fost aprobată componenţa nominală a Grupului de lucru pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi subdiviziunile acestuia, în sarcina căruia a fost pusă monitorizarea pe plan intern a acţiunilor întreprinse în domeniul pre-venirii şi combaterii corupţiei în cadrul instituţiei.

Potrivit acestui ordin, fi ecare misiune diplomatică şi ofi ciu consular în termen de 30 zile de la emiterea acestuia, urma să reexamineze şi să ajusteze planurile proprii de acţiuni privind prevenirea şi combaterea corupţiei anterior adoptate, acţiunea care a fost pe deplin executată. De asemenea, misiunile diplomatice şi ofi ciile consulare prezentă semestrial, pînă la data de 20 iunie şi 20 decembrie, în adresa Centralei un raport separat cu analiza activităţii misiunii şi serviciilor sale consulare cu relevanţă la acţiunile concrete îndreptate spre prevenirea şi contracararea cazurilor de corupţie, inclusiv informaţii privind funcţionarea ghişeelor amenajate şi conţinutul reactualizat al panourilor informative. Şefi i misiunilor diplomatice şi ofi ciilor consulare poartă răspundere personală pen-tru asigurarea respectării de către colaboratori a cerinţelor legislaţiei întru pre-venirea cazurilor de corupţie, precum şi pentru executarea corectă şi în termen a planurilor de acţiuni corespunzătoare.

30


Ordinul menţionat a fost adus la cunoştinţă tuturor colaboratorilor MAEIE, precum şi ai misiunilor diplomatice şi ofi ciilor consulare.

Controlul asupra executării prevederilor ordinului a fost pus în sarcina unui viceministru.

Ordinul în discuţie a prevăzut acţiunile interne menite să asigure implemen-tarea acţiunilor ce vizează ministerul din Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea ei pe anii 2007-2009, şi anume:

1. examinarea oportunităţilor de actualizare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei

– acţiune îndeplinită anual în luna noiembrie;

2. implementarea măsurilor de prevenire a corupţiei în procedurile de recruta-re, selectare, angajare şi promovare a persoanelor în funcţii publice

– în cadrul reformei administraţiei publice centrale, prin HG nr.201 din 11.03.2009, în scopul executării prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, au fost aprobate Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs şi Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant. De asemenea, în vederea imple-mentării Legii nr.271 din 18.12.2008 privind verifi carea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, în vigoare din 24.05.09, la nivel de Guvern a fost elaborat proiectul Regulamentului cu privire la procedu-rile de consultare publică în procesul decizional şi organizare a şedin-ţelor publice şi Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici care în prezent se afl ă la avizare la instituţiile de resort;

3. evaluarea riscurilor de corupţie în organele centrale de specialitate ale admi-nistraţiei publice şi în autorităţile administraţiei publice locale

– evaluarea riscurilor corupţiei se efectuează conform metodologiei apro-bate prin HG 906 din 28.07.08, şablonul raportului de autoevaluare a riscurilor parţial completat fi ind prezentat CCCEC la 3 iulie curent;

4. perfecţionarea sistemului de achiziţii publice existent prin sporirea transpa-renţei, reducerea numărului de achiziţii dintr-o singură sursă;

31


– MAEIE îşi desfăşoară activitatea în domeniu menţionat prin încheie-rea contractelor de achiziţii publice dintr-o singură sursă în conformi-tate cu Regulamentul privind achiziţiile publice dintr-o singură sursă, aprobat prin HG nr. 1407 din 10 decembrie 2008, precum şi HG nr. 148 din 14.02.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică, HG nr. 245 din 04.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin ce-rerea ofertelor de preţuri şi HG nr. 1404 din 10 decembrie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planifi carea acestora;

5. Desfăşurarea în instituţiile publice a Zilelor unice de prevenire a corupţiei cu genericul „Confl ictele de interese şi soluţionarea lor”;

6. Studierea sistematică de către toţi funcţionarii publici a legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, a Codului model de conduită pentru funcţionarii publici, aprobat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei

– acţiunea inclusă în planurile anuale de instruire ministerială;

7. Diseminarea Codurilor de conduită în sectoarele respective, inclusiv prin includerea în pregătirea profesională specializată a unor componente de inte-gritate şi anticorupţie în sectorul public

– la 16.03.09 Legile privind Codul de conduită a funcţionarului public şi cea privind confl ictul de interese au fost diseminate misiunilor diplo-matice, în vederea organizării studierii şi instruirii continue;

8. organizarea şi desfăşurarea unor treninguri de instruire şi seminare ale func-ţionarilor publici , avînd drept subiect normele legale referitoare la prevenirea şi combaterea corupţiei, identifi carea şi semnalarea infracţiunilor de corupţie, respectarea Codului de etică şi a politicii cu privire la confl ictul de interese

– invitaţii din partea CCCEC, ca autoritate responsabila, nu au parvenit;

9. Asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a actelor normative prin:a) publicarea proiectelor de acte legislative şi de alte acte normative însoţite

de argumentarea califi cată în mass-media şi pe site-urile ofi ciale ale autori-tăţilor administraţiei publice;

b) organizarea recepţionării şi examinării obligatorii a obiecţiilor şi propune-rilor la aceste proiecte, comunicarea feed-back

32


– la începutul lunii aprilie pe site-ul MAEIE www.mfa.gov.md a fost plasată rubrica „Elaborarea actelor normative”. De cerinţele recep-ţionării propunerilor se ţine cont la elaborarea noii versiuni a paginii web;

10. Implementarea efectivă a prevederilor legislative privind transparenţa ad-ministrativă şi asigurarea accesului la informaţiile ofi ciale

– la 05.03.2009 a intrat în vigoare Legea 239 din 13.11.2008 privind transparenta în procesul decizional, care de asemenea stabileşte unele cerinţe noi legate de transparenţa administrativă (distribuită tuturor co-laboratorilor pentru informare la 26.02.09). Procesul de asigurare a im-plementării acestei legi este în deplina desfăşurare, la nivel de Guvern fi ind elaborat proiectul Regulamentului cu privire la procedurile de consultare publică în procesul decizional şi organizare a şedinţelor publice, care în prezent se afl ă la avizare la instituţiile de resort. În te-meiul Hotărîrii Guvernului nr. 197 din 26 februarie 2007, se efectuează analiza trimestrială a examinării petiţiilor. De asemenea, a fost elaborat Regulamentul privind modul de examinare a petiţiilor şi organizarea audienţelor în cadrul serviciului diplomatic al RM, care în prezent se afl ă în faza defi nitivării;

11. Asigurarea funcţionării mecanismului de semnalare, inclusiv anonimă, a actelor de corupţie prin intermediul telefonului de încredere, al urnelor pentru petiţii etc.

– funcţionează mecanismul de semnalare a actelor de corupţie prin inter-mediul telefonului de încredere (578325), urne pentru petiţii, on-line prin rubrica „anticorupţie” de pe site-ul ofi cial MAEIE sau la adresa electronică [email protected];

12. organizarea emisiunilor televizate şi radiofonice, pregătirea publicaţiilor întru sensibilizarea opiniei publice şi promovarea unui comportament adecvat normelor etice, cultivarea intoleranţei faţă de faptele de corupţie

– la 17.01.09 pentru Radio Sîngera a fost acordat interviul pe marginea politicilor ministeriale adoptate şi masurile întreprinse la capitolul com-baterii şi prevenirii corupţiei în cadrul MAEIE;

13. Publicarea pe site-ul ofi cial al instituţiilor publice a informaţiei privind funcţiile vacante şi condiţiile de concurs;

33


14. Desfăşurarea unor acţiuni anticorupţie comune (sondaje, studii, seminare etc.) de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi so-cietatea civilă;

15. Îndeplinirea angajamentelor asumate întru implementarea programelor şi proiectelor în domeniul combaterii corupţiei pentru care ţara este eligibilă (RM-UE, IPAP-NATO, Provocările Mileniului etc.)

– MAEIE deţine funcţia de monitorizare a implementării în general a an-gajamentelor asumate în raport cu UE şi NATO, responsabilitatea pen-tru efectuarea acţiunilor concret prevăzute legate de aspectul corupţiei le revine autorităţilor vizate;

16. Intensifi carea colaborării internaţionale prin antrenarea experţilor străini din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor şi Eurovamei în activitatea subdiviziu-nilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei în sistemul vamal

– MAEIE acordă asistenţa necesară Serviciului Vamal la acest capitol.

Progresele şi perspectivele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în prevenirea şi combaterea corupţiei

Cristina Ştirbu, consultant al direcţiei juridice şi armonizarea legislaţiei,

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, sociale şi politice din Republica Moldova este garantarea şi promovarea prevenirii şi combaterii co-rupţiei, în scopul căreia prin Hotărîrea Parlamentului nr. 421-XV din 16.12.2004 a fost aprobată Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Corupţiei.

Întru implementarea Strategiei nominalizate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare anual prin ordine aprobă Planul intern de acţiuni în do-meniul combaterii corupţiei, care prevede măsurile, responsabilii şi termenele de executare a planului dat.

În vederea asigurării în continuare a identifi cării factorilor coruptibili şi înlă-turării condiţiilor care generează corupţia, Ministerul pe parcursul trimestrului I-III al anului 2009 a înregistrat următoarele progrese în procesul de imple-mentare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei:

34


– a perfecţionat rezistenţa Ministerului împotriva tentativelor de încălcare a integrităţii, prin implementarea unor procese de lucru corespunzătoare şi anume: descrierea mai clară a sarcinilor, responsabilităţilor şi împuterniciri-lor Direcţiilor şi instituţiilor subordonate Ministerului, prin indicarea măsu-rilor preventive adecvate, cu aprobarea lor ulterioară;

– a intensifi cat controlul privind examinarea activităţii instituţiilor şi orga-nizaţiilor subordonate Ministerului sub aspectul prevenirii şi combaterii corupţiei. Grupul de lucru al Ministerului responsabil de implementarea Planului de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, a examinat activitatea desfăşurată de instituţiile subordonate acestuia.

– a asigurat instalarea urnelor pentru corespondenţă în holul clădirii de pe bd. Ştefan cel Mare, 162 în scopul asigurării transparenţei procesului de autorizare a agenţilor economici în domeniul activităţii de import şi ex-port al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, produselor de uz fi tosanitar şi fertilizanţilor, resurselor de prăsila, care nu fac parte din Nomenclatorul raselor, tipurilor şi crosurilor de animale, omologate (raio-nate) în Moldova şi seminţelor neînscrise în Registrul soiurilor de plante;

– în scopul informării funcţionarilor publici şi noilor angajaţi au fost aduse la cunoştinţă sub semnătură, prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008 şi Legea pri-vind Codul de conduită a funcţionarului public nr. 25-XVI din 22.02.2008, Legea nr. 16-XVI din 15.02.2008 privind confl ictul de interese, Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie, au fost revizuite prevederile Regulamentului intern al Ministerului.

– întru realizarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 906 din 28.07.2008, cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în in-stituţiile publice, în cadrul Ministerului prin ordinul nr. 165 din 26.08.2009, a fost instituit grupul de lucru responsabil de evaluarea riscurilor de corupţie

– a obligat, prin ordinul nr. 1 din 12.01.2009, funcţionarii publici ai apara-tului central al Ministerului şi ai subdiviziunilor subordonate să depună declaraţiile cu privire la venit şi proprietate obţinute pe parcursul ultimului an de activitate conform prevederilor art. 8, alin. (2) al Legii nr. 1264-XV din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, care au fost transmise spre exami-nare AO „Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei”.

35


– a obligat şefi i subdiviziunilor structurale ale Ministerului de a afi şa în biro-urile de lucru şi pe panourile de informaţie afi şul „NU CORUPŢIEI”, întru informatizarea personalului cu posibilitatea de contactare a Procuraturii Anticorupţie, în caz de depistare a cazurilor de corupţie. La momentul ac-tual, în toate birourile Ministerului afi şul nominalizat este plasat în locurile vizibile ale birourilor;

– a asigurat publicarea programului de achiziţii publice preconizate pentru anul curent conform bugetului de stat pe pagina web a Ministerului. În sco-pul participării cît mai largi a operatorilor economici la procesul de achi-ziţii, Ministerul publică pe site-ul informaţii despre intenţia de a organiza licitaţii precum şi documentele necesare pentru participarea la aceasta. În urma adoptării deciziei de desemnare a cîştigătorului, grupul de lucru pu-blică pe site-ul MAIA denumirea operatorului şi preţul contractului atribu-it, acţiuni desfăşurate în conformitate cu prevederile art. 70 alin (1) al Legii cu privire la achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007.

– întru asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a actelor legislative şi normative precum şi a perfecţionării legislative sub aspect anticorupţio-nal, permanent pe pagina web în cadrul rubricilor „acte normative şi publi-caţii” şi „proiecte în discuţie” sunt plasate informaţii privind legislaţia în domeniul agrar, inclusiv proiectele de acte normative elaborate, însoţite de Note Informative respective, în care sunt prezentate argumentele sau nece-sitatea adoptării unui astfel de proiect. Totodată, în scopul asigurării unui grad mai înalt de transparenţă, Ministerul solicită opinia producătorilor pe marginea proiectelor elaborate, opinie care se refl ectă în tabela de diver-genţe ce este examinată de către Guvern, iar pentru defi nitivarea acestuia se iau în considerare toate obiecţiile şi propunerile incluse în avizele venite de la autorităţile şi instituţiile interesate şi societatea civilă.

Tot la acest capitol trebuie de menţionat faptul că proiectele actelor normative sînt examinate de către grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglemen-tarea activităţii de întreprinzător (Ghilotina), printre membrii căruia se nu-mără reprezentanţi ai Asociaţiilor şi Uniunilor de Producători din Republica Moldova. – a publicat pe web-site-ul Ministerului cele mai importante evenimente,

precum şi alte informaţii şi materiale relevante în rubricile „informaţii pu-blice”, „informaţii operative”, „colaborare”, „evenimente” şi „consultanţă şi marketing agricol”. De asemenea, pe site-ul ofi cial al Ministerului se pu-

36


blică informaţia privind funcţiile vacante din cadrul aparatului Ministerului şi a condiţiilor de concurs;

– asigură funcţionarea mecanismului de semnalare a actelor de corupţie prin funcţionarea liniei telefonice de încredere (tel: 23.23.90) şi a rubricii „scri-eţi pentru Ministru” plasată pe pagina web a Ministerului;

– efectuează chestionarea angajaţilor Ministerului şi a instituţiilor subordo-nate lui la capitolul verifi cării rezistenţei personalului invocat faţă de riscu-rile de corupţie, precum şi alte acţiuni.

De asemenea, la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, accesul în clădire de pe bd Ştefan cel Mare, 162 se permite numai în baza pre-zentării permiselor de intrare, astfel se minimalizează suplimentar contactul direct dintre colaboratorii Ministerului şi factorii de risc.

Informaţie privind măsurile anticorupţie realizate în ca-drul Ministerului Finanţelor pe parcursul anului 2009

Ludmila Dimitrişin, şef de direcţie, Ministerul Finanţelor

În scopul executării conforme a prevederilor Legii nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la confl ictul de interese, prin care sunt reglementate incompati-bilităţile şi restricţiile impuse persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publi-că şi funcţii publice în interesul general al societăţii, ale art.12 (Confl ictul de in-terese) din Legea nr.25-XVI din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public, care, de asemenea, prevede obligaţia funcţionarului public de a evita confl ictul de interese, precum şi a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 906 din 28 iulie 2008 cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, în luna mai 2009, Ministerul Finanţelor, cu suportul agenţiei Transparency International–Moldova, a orga-nizat un seminar instructiv pentru directorii direcţiilor generale şi şefi i de direcţii din cadrul aparatului central al ministerului şi Trezoreriei de Stat, cu genericul „Tratarea confl ictului de interese în serviciul public”.

În acelaşi context, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.906 din 28 iulie 2008, de misiunea organelor centrale de speci-alitate ale administraţiei publice centrale ţine şi procedura de autoevaluare a

37


riscurilor de corupţie a instituţiilor. În acest sens, în şirul de acţiuni prevăzute la etapa iniţială – evaluarea precondiţiilor, Ministerul Finanţelor prin ordinul ministrului a creat grupul de lucru pentru evaluarea riscului de corupţie în cadrul ministerului. A fost efectuată selectarea cadrului legal relevant activită-ţii ministerului, evaluată organigrama Ministerului Finanţelor, fi şele de post, identifi cate procese şi proceduri de lucru relevante instituţiei.

În colaborare cu reprezentanţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, a fost organizat, în luna iunie curent, o întrunire metodică privind familiarizarea colaboratorilor cu domeniul autoevaluării riscurilor de corupţie. Ulterior, în scopul verifi cării corectitudinii evaluării rezistenţei faţă de riscurile de corupţie în cadrul instituţiei, a fost efectuată chestionarea angajaţilor ministerului.

Conform prevederilor Legii nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, pro-curorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, pe site-ul Ministerului Finanţelor a fost plasată informaţia privind declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale unor categorii de funcţionari pentru peri-oada 01.01.08-31.12.08.

În scopul implementării Strategiei de dezvoltare a controlului fi nanciar public intern au fost elaborate şi aprobate prin Ordinul ministrului fi nanţelor nr.51 din 23.06.09, Standardele naţionale de control intern în sectorul public. Au fost organizate şi desfăşurate instruiri pentru auditorii interni şi funcţionarii din sectorul public cu genericul „Auditul intern” şi „Managementul fi nanciar şi controlul în practică”.

Măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Liliana Buliga, consultant al secţiei resurse umane şi secretariat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

În vederea prevenirii cazurilor de corupţie în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-a desfăşurat procesul de autoevaluare a riscu-rilor de corupţie în cadrul aparatului central, conform Metodologiei de eva-

38


luare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 906 din 28.07.2008.

La prima etapă „Evaluarea precondiţiilor” a fost emis ordinul ministrului cu privire la crearea grupului de autoevaluare a riscurilor de corupţie în compo-nenţă de 5 persoane, dintre care preşedintele grupului este viceministru, iar membrii grupului – şefi de direcţii/secţii. Actul administrativ a fost adus la cu-noştinţă sub semnătură membrilor grupului de lucru împreună cu Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice. Informarea angajaţi-lor despre derularea în cadrului aparatului central al ministerului a procesului de autoevaluare a riscurilor de corupţie a avut loc în cadrul unei şedinţe lărgite. Colaboratorilor ministerului li s-a adus la cunoştinţă scopul autoevaluării şi etapele procesului de autoevaluare la care vor participa nemijlocit.

Pînă în prezent la Raportul de autoevaluare a riscurilor de corupţie sunt efec-tuate următoarele compartimente.I. Cadrul legal ce reglementează activitatea Ministerului Muncii, Protecţiei

Sociale şi Familiei. Au fost identifi cate 5 reglementări de bază, 3 domenii cîte 6 reglementări, un domeniu 3 reglementări şi un domeniu 2 reglemen-tări (22-Legi, 4-Hotărîri ale Guvernului, 11-Reglementări internaţionale, 4-Acte departamentale).

II. La compartimentul „Analiza fi şelor de post” sunt descrise sarcinile şi res-ponsabilităţile în Catalogul posturilor pentru 45 de funcţii din cadrul minis-terului.

Chestionarul de integritate a fost administrat colaboratorilor ministerului con-form recomandărilor, fi ind desfăşurată o şedinţă de lucru, unde preşedintele grupului de lucru a explicat care va fi scopul şi modalitatea administrării chesti-onarului. Au fost oferite explicaţii la unele noţiuni şi precizări ale unor întrebări. Chestionarele îndeplinite au fost plasate într-o cutie sigilată (a fost improvizată urna de vot). Răspunsurile la întrebările din chestionar au fost introduse în ta-bel. La completarea chestionarului au participat 80% din angajaţii ministerului (53 persoane), ceilalţi colaboratori afl îndu-se în concedii de odihnă.

Referitor la regulile de etică, au fost identifi care 5 reglementări aplicabile an-gajaţilor instituţiei. Regulile de etică sunt respectate de toţi angajaţii, în caz contrar se aplică sancţiuni disciplinare conform prevederilor art. 59 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07.2008.

39


La moment avem ca sarcină determinarea Mecanismelor preventive ale activi-tăţilor vulnerabile pe domenii de activitate.

Calitatea instruirilor oferite de către formatori este la nivelul aşteptărilor. Este salu-tabil faptul că, instruirile la subiecte similare au loc de mai multe ori, fapt ce ne ofe-ră posibilitatea de a participa la instruire în cazul intervenţiei activităţilor urgente.

Problemele pe care le întîlnim în procesul autoevaluării sunt următoarele:– pentru membrii grupului de lucru, aceştia fi ind şefi ai domeniilor gestionate de

minister, au nişte responsabilităţi adiţionale la obligaţiile de bază;– elaborarea amplă a raportului necesită acordarea esenţială a timpului de

lucru.

În această ordine de idei, la fi nele anului 2008 au fost propuse cîteva modali-tăţi de prevenire a corupţiei în cadrul ministerului şi a instituţiilor din subordi-ne, cum ar fi : desfăşurarea a cîtorva seminare privind metodele anticorupţie în cadrul autorităţilor publice centrale şi instituţiilor din subordine pe parcursul anului 2009, repartizarea în cadrul direcţiilor/secţiilor ministerului şi a institu-ţiilor din subordine a pliantelor, broşurilor cu tematica privind anticorupţia şi modalităţile efi ciente de combatere a acesteea.

Totodată, în contextul măsurilor de prevenire a corupţiei, angajarea persona-lului în cadrul ministerului se efectuează în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.

Măsurile realizate de către Ministerul Sănătăţii în dome-niul anticoruptional

Rodica Tirbu, Ministerul Sănătăţii

Corupţia este percepută tot mai mult ca un fenomen grav şi periculos care subminează structurile de putere şi autoritate, înşelînd aşteptările cetăţenilor cu privire la menţinerea unui climat de echitate socială, care să asigure şanse egale pentru fi ecare, şi dar favorizând ascensiunea unor grupuri şi indivizi.

Corupţia loveşte pe toată lumea: adînceşte sărăcia, împiedică dezvoltarea soci-ală şi economia, îngreunează oferta serviciilor publice de bază şi subminează democraţia. În locul unei competiţii corecte, bazate pe preţ, calitate şi inovaţie,

40


corupţia determină apariţia unui proces de mituire competitivă. Acest lucru dăunează dezvoltării tuturor laturilor vieţii economico-sociale.

Identifi cînd-o drept unul dintre cele mai serioase obstacole în calea dezvoltării, combaterea corupţiei reprezintă o prioritate pentru instituţiile guvernamenta-le, organizaţiile nonguvernamentale naţionale şi internaţionale, fi ind necesară adoptarea unor strategii şi programe pentru stăvilirea acestui fl agel.

Problema luptei cu corupţia se afl ă permanent în vizorul Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor subordonate, prin realizarea unui şir întreg de măsuri în acest sens, de la stabilirea unei scheme de acţiuni anticorupţionale bine determinate pînă la realizarea acţiunilor concrete de combatere şi prevenire a corupţiei şi minimalizarea efectului dezastruos asupra realizării drepturilor şi intereselor constituţionale ale cetăţenilor.

Astfel, Ministerul Sănătăţii, a realizat un şir de acţiuni în vederea realizării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea ei pentru anii 2007-2009, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.413-XVI din 21 decembrie 2006.

Acţiunile întreprinse de către Ministerul Sănătăţii au fost bazate pe obiecti-vele de elaborare a unor standarde simple, specifi ce, veritabile şi realizabile de conduită, precum şi a protocoalelor de diagnosticare şi tratament bazate pe recomandările internaţionale.

Astfel, în vederea asigurării transparenţei activităţii instituţiei şi a procesului de elaborare a actelor normative, proiectele documentelor în proces de elabo-rare sînt publicate pe pagina web şi sînt supuse dezbaterilor publice. Totodată, pe pagina web sînt publicate un şir de documente de interes public, pentru a fi disponibile unui număr mai mare de persoane interesate.

Ca urmare a adoptării cadrului normativ nou în domeniul achiziţiilor publi-ce, în scopul fortifi cării cunoştinţelor şi abilităţilor conducătorilor instituţiilor medico-sanitare în domeniul achiziţiilor publice a fost elaborat „Ghidul de achiziţii publice în sistemul de sănătate”, care a fost aprobat prin ordinul co-mun al Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice si Ajutoare Umanitare nr. 370/31 din 24 septembrie 2008.

În cadrul colegiilor de medicină, colectivele profesorale sînt periodic informa-te despre actele legislative şi normative în vigoare cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei.

41


Totodată, întru asigurarea transparenţei în procesul de instruire, în activită-ţile colegiilor sînt activ încadraţi elevii, ei fi ind membri cu drept de vot ai Consiliilor profesorale, Consiliilor de administraţie, Consiliilor elevilor.

Sistematic, în colegii se organizează şedinţe cu elevii şi părinţii, la care sînt informaţi despre activităţile administraţiei, se pun în discuţie diverse probleme şi întrebări, inclusiv problema prevenirii fenomenului luare/dare de mită.

La fel, în instituţiile de învăţămînt medicale sînt amplasate urne, în care elevii/studenţii pot lăsa mesaje, inclusiv anonim, despre posibile acte de corupţie sau abuzuri din partea persoanelor cu funcţii de conducere, despre care ei cunosc.

În contextul acestei măsuri, comunicăm că în perioada de raportare au fost înregistrate 578 petiţii, recepţionate în formă scrisă sau prin intermediul poş-tei electronice, dintre care nici o petiţie nu a avut ca subiect pretinse acte de corupţie.

Totodată, comunicăm că în cadrul Ministerului Sănătăţii funcţionează linia verde la care orice persoana interesată poate primi gratuit consultaţia specialiş-tilor, inclusiv în aspecte ce ţin de fenomenul corupţiei în sistemul sanitar.

De asemenea, prin Ordinul Ministrului, din cadrul Ministerului Sănătăţii a fost numită o persoană responsabilă de coordonarea activităţilor de combatere a corupţiei în sistemul sănătăţii, abilitată să desfăşoare acţiuni de evaluare a riscurilor de corupţie şi a nivelului respectării drepturilor pacientului în insti-tuţiile medico-sanitare.

O pondere semnifi cativă în optimizarea procesului de prevenire şi combatere a corupţiei în instituţiile medicale o are sistemul de conlucrare cu societatea civilă în domeniul ocrotirii sănătăţii. Aceasta este determinată, în mare parte, de informaţiile oferite de către Ministerul Sănătăţii, transparent şi operativ, societăţii civile, mediului de afaceri, mass-media centrală şi locală despre ac-tivitatea întregului sistem de sănătate, dar, şi de implicarea activă a organi-zaţiilor neguvernamentale din domeniul sănătăţii în activităţile Ministerului Sănătăţii.

Actualmente, Ministerul Sănătăţii menţine relaţii de comunicare cu peste 60 organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul sănătăţii, majoritatea fi ind implicate activ în activităţi organizatorice ale ministerului.

42


Informaţia privind măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

Liliana Coptileţ, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

Realizarea activităţilor de prevenire a factorilor de corupţie şi protecţionism în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (în con-tinuare M.T.I.C.) au fost desfăşurate reieşind din priorităţile acestor activi-tăţi. Astfel, de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile subordonate au fost elaborate Planurile proprii de acţiuni privind prevenirea manifestărilor de corupţie şi protecţionism reieşind din specifi cul de serviciu cotidian, care includ şi activităţi ce ţin de diseminarea codurilor de conduită în sectoarele publice, includerea în pregătirea profesională specializată a unor componente de integritate şi anticorupţie în sectorul public, studierea Codului de conduită pentru funcţionarii publici, aprobat prin ordinul ministrului.

De asemenea au fost întreprinse măsuri privind instalarea panourilor operative pentru afi şarea materialelor sub aspectul anticorupţional.

În vederea susţinerii cetăţenilor la denunţarea actelor de corupţie, un anumit efect poate oferi instituirea „liniilor fi erbinţi” instituţionale. Existenţa „liniilor fi erbinţi” permite ca reclamaţiile să fi e făcute neintimidat. Astfel, în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor a fost instalat te-lefonul de încredere (26-94-74), prin intermediul căruia s-a creat posibilitatea studierii opiniei publice şi reacţionării prompte la semnalele cetăţenilor despre astfel de cazuri.

În scopul monitorizării situaţiei privind comiterea actelor de corupţie sau alte abuzuri, s-a instalat la intrarea centrală a Ministerului o cutie poştală pentru recepţionarea sesizărilor, plângerilor, petiţiilor din partea cetăţenilor.

În activitatea de prevenire au fost puse în valoare şi comunicatele de presă şi reportaje, plasate pe pagina web a Ministerului, inclusiv a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiile subordonate care în scopul asigurării cetăţenilor privind serviciile prestate conţin informaţii referitor la:• Actele normative în vigoare ce reglementează activitatea acestora;• Spectrul serviciilor acordate şi termenele de executare;

43


• Tarifele stabilite pentru prestarea serviciilor;• Lista categoriilor de persoane ce benefi ciază de înlesniri;• Telefoanele de încredere etc.

În perioada de referinţă s-au distribuit materialele informative ale organizaţiei „Transparency International Moldova” (în formă de broşuri, postere „Cum să ne protejăm de corupţie – Ghid pentru cetăţean”).

În incinta Î.S. „Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio” a fost instalat un pa-nou informativ cu titlul „Anticorupţie şi protecţionism-Informaţii”, unde a fost plasată următoarea informaţie: ordinul M.D.I. nr.33c din 21.03.2008, Planul de acţiuni al Î.S. „Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio” de prevenire a manifestărilor de corupţie şi protecţionism şi legislaţia Republicii Moldova la acest domeniu.

Î.S. „Poşta Moldovei” în 1135 ofi cii poştale şi 13 agenţii a instalat ponouri informative pentru afi şarea materialelor cu aspect anticorupţional pentru acte legislative, materiale publicitere, telefon de încredere.

Camera Înregistrării de Stat a instalat în toate ofi ciile teritoriale panouri infor-mative pentru afi şarea materialelor cu aspect anticorupţional, pe care, pe lîngă informaţiile generale cu privire la serviciile prestate de către C.Î.S. este plasat şi avizul administraţiei (anexa nr.1) cu privire la contactarea persoanelor res-ponsabile în scopul prevenirii fenomenului corupţional.

De asemenea, măsurile respective au fost realizate în incinta Î.S. „MoldData”, Î.S. „Radiocomunicaţii”, Î.S. „Detaşamentul de Pază Paramilitară” cu afi şarea materialelor la subiect anticorupţional a actelor legislative, telefonul de încre-dere şi cutia poştală pentru petiţii şi reclamaţii.

Tot în acest context, prin Ordinul MDI nr.13c din 16.02.2007 „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea pregătirii profesionale la locul de muncă în cadrul Ministerului” şi în scopul întăririi disciplinei, legalităţii şi respectării normelor de drept, în cadrul pregătirii profesionale, adăugător, este inclusă tema pentru studiu şi discuţii: „Combaterea corupţiei şi protecţionismului”.

Astfel, a fost elaborat şi aprobat prin ordinul ministrului nr.128c din 21.10.2008 „Privind unele măsuri de prevenire a corupţiei şi protecţionismului în Ministerul Dezvoltării Informaţionale”, conform căruia lunar fi ecare subdi-viziune subordonată va prezenta informaţia despre încălcările şi acţiuni în-

44


treprinse în vederea prevenirii corupţiei şi protecţionismului. Concomitent, prin ordinul sus menţionat a fost numită COMPONENŢA NOMINALĂ a grupului de lucru pentru monitorizarea implementării măsurilor insti-tuţionale de prevenire a corupţiei şi protecţionismului în subdiviziunile M.T.I.C, preşedintele grupului este dl Oleg ROTARU, viceministru.

RAPORTdespre progresele în procesul de realizare a Planului de acţiuni pentru im-plementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe

anii 2007-2009 Numărul de rînd a acţiunii din

Planul de acţiuni pe anii 2007-2009 Măsurile întreprinse

1 2

1.20 Elaborarea proiectului de hotă-rîre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de prestare a serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice

http://www.mdi.gov.md/prt/160747/http://www.mdi.gov.md/prt/160764/

1.Reglementarea tehnică „Modul de evidenţă a serviciilor publice electronice”2. „Determinarea costului de elaborare şi implementare a sistemelor informaţionale automatizate. Normativele şi estimаrеа cheltuielilor de lucru”3. ”Prestarea serviciilor publice electronice. Cerinţe tehnice”4. „Asigurarea securităţii informaţionale la prestarea serviciilor publice electronice. Cerinţe tehnice.”5. „Asigurarea securităţii informaţionale a bazelor de date în procesul de prestare a serviciilor publice electronice. Cerinţe tehnice.”

4.2. Evaluarea riscului de corupţie în organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi în auto-rităţile administraţiei publice locale

1. prin ordinul ministrului aprobat compo-nenţa grupului de autoevaluare a riscului de corupţie2. selectarea cadrului legal relevant activită-ţii ministerului. 3. identifi carea sarcinilor de bază.4. identifi carea proceselor de lucru.5. identifi carea regulilor de etică. 6. îndeplinirea Chestionarelor de integritate.

45


1 27.11. Publicarea pe site-ul ofi cial al instituţiilor publice a informaţiei pri-vind funcţiile vacante şi condiţiile de concurs

Pe site-ul ofi cial al Ministetului Dezvoltării Informaţionale este plasată informaţia pri-vind funcţiile vacante şi condiţiile de concurs în rubrica „Funcţii vacante”, pe măsura apariţiei acestora.

7.5. Organizarea emisiunilor te-levizate şi radiofonice, pregătirea publicaţiilor întru sensibilizarea opiniei publice şi promovarea unui comportament adecvat normelor etice, cultivarea intoleranţei faţă de faptele de corupţie

Au fost organizate 23 emisiuni televizate şi radiofonice, 105 comunicate de presă şi ar-ticole pentru mass-media, pregătite 55 pu-blicaţii întru sensibilizarea opiniei publice şi promovarea unui comportament adecvat normelor etice, inclusiv refl ectînd fenomenul corupţiei;

7.4. Asigurarea funcţionării me-canismului de semnalare, inclusiv anonimă, a actelor de corupţie prin intermediul telefonului de încredere, al urnelor pentru petiţii etc.

Pe site-ul ofi cial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale este plasat numărul telefonu-lui de încredere, creat în scopul conlucrării mai efi ciente cu societatea civilă în direcţia prevenirii cazurilor de abuz în serviciu, co-mise de către angajaţii ministerului şi ai în-treprinderii;

Pentru consolidarea difuzării informaţiei către consumatori, a fost organiza-tă participarea M.T.I.C. şi a subdiviziunilor acestuia la Expoziţia Naţională „Fabricat în Moldova” (27-31 ianuarie 2009) şi la Expoziţia internaţională „COMINFO-Moldova 2009” (1-4 aprilie 2009)

De asemenea, a fost lansată noua versiune a Paginii ofi ciale a ÎS „C.R.I.S. „Registru” în reţeaua Internet în care sunt descrise detaliat toate serviciile prestate.

Comunicat cu privire la măsurile anticorupţie realizate în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale

Valerii Gaina, şef al direcţiei juridice şi resurse umane,

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale

Întru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi com-batere a corupţiei, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 421 din 16.12.2004

46


în cadrul Ministrului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, în conformitate cu planul de acţiuni au fost întreprinse următoarele măsuri:

La capitolul prevenire corupţiei în administraţia publică şi anume evaluarea ris-curilor de corupţie în organele centrale de specialitate prin ordinul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. 33 din 03 martie 2009 a fost insti-tuit grupul de autoevaluare a riscurilor de corupţiei. În calitate de membrii ai grupului au fost desemnaţi şefi i direcţiilor din cadrul Ministerului.

Membrii grupului participă în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei la şedinţele de instruire întru implementarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice.

La capitolul educarea anticorupţie a funcţionarilor publici vă comunicăm, că în cadrul Ministerului au fost organizate seminare cu participarea colaboratorilor aparatului central al Ministerului în cadrul cărora sa adus la cunoştinţă legisla-ţia cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi prevederile Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public, nr. 25 din 22.02.2008.

De asemenea întru asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a actelor normative, vă informăm, că proiectele de acte normative elaborate de către Minister sunt remise spre avizare organelor administraţiei publice centrale şi locale cu examinarea ulterioară a obiecţiilor şi propunerilor prezentate, opini-ile prezentate sunt incluse în tabelul de divergenţe.

Totodată, pe pagina web a Ministerului sunt publicate proiectele de legi elabo-rate de Minister pentru prezentarea de obiecţii şi propuneri din partea persoa-nelor fi zice şi juridice.

Actiunile intreprinse de către Ministerul Culturii şi Turismului pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a coruptiei

Boris Focşa, ministru al culturii şi turismului

Întru executarea alin.(4) art.7 din Legea cu privire la prevenirea şi comba-terea corupţiei, nr.90-XVI din 25.04.2008, pct.2 din Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie

47


în instituţiile publice, nr.906 din 28.07.2008, pct.4.2 din Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţi-ei pe anii 2007-2009, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.421-XV din 16.12.2004, în aparatul central al ministerului a fost emis Ordinul nr.13-p din 10.02.2009 privind constituirea Grupului de autoevaluare. Evaluarea se efectuează prin autoevaluare. În acest scop, Grupul a fost constituit dintr-un număr reprezentativ de conducători ai subdiviziunilor aparatului ministeru-lui. În componenţa Grupului a fost inclus şi un angajat al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care a oferit suport consultativ grupului de autoevaluare. Respectiv, Grupul de autoevaluare şi-a desfăşurat activitatea în strictă conformitate cu Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice. Remarcăm faptul, că toţi funcţionarii aparatu-lui au fost informaţi despre procesul de autoevaluare a riscurilor de corupţie a documentelor sus menţionate. În acest sens, a fost organizată instruirea internă a personalului conform Planului, care include instruiri individuale, în subdiviziuni, inclusiv a avut loc întrunirea funcţionarilor aparatului central al ministerului cu reprezentanţii CCCEC etc.

Acţiunile întreprinse pas cu pas au derulat conform prevederilor Metodologiei după cum urmează: Etapa I. Evaluarea precondiţiilor.

Astfel, în cadrul primei etape conform Planului, evaluarea cadrului legal relevant pentru MCT au fost studiate şi efectuat inventarul cadrului legal din domeniile cultură şi turism, evaluarea generală a cadrului legal (legi şi acte normative, inclusiv acte interne), evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile legate de activitatea internă a ministerului, inclusiv evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile legate de atribuţiile, sarcinile externe a MCT.

Totodată, în scopul stabilirii efi cienţei structurii organizaţionale în raport cu mi-siunea, atribuţiile, drepturile şi obligaţiunile instituţiei, a fost efectuată evalua-rea structurii organizaţionale a MCT, care au inclus: analiza Organigramei ministerului, evaluarea structurii organizaţionale a ministerului, sarcinile şi responsabilităţile angajaţilor, Fişelor de Post ale funcţionarilor, analiza proce-selor şi procedurilor de lucru, inclusiv evaluarea regulilor de etică.

În acest context, derularea Etapei a II, evaluarea propriu-zisă a riscurilor instituţionale, au fost analizate activităţile vulnerabile pe domenii de activitate

48


în conformitate cu Regulamentele de activitate şi Fişelor de post a subdiviziu-nilor aparatului etc., inclusiv a posturilor vulnerabile din cadrul ministerului.

În conformitate cu pct.2 al Hotărîrii Guvernului nr. 906 din 28.07.2008, cu pri-vire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, anexa nr.2, a fost efectuată procedura de completare a Chestionarului pentru personal la care au participat peste 80% din angajaţii aparatului central. A fost creat un software pentru sistematizarea datelor Chestionarului, respec-tiv rezultatele au fost interpretate potrivit anexei nr.3 la Metodologia de evalu-are a riscurilor de corupţie în instituţiile publice.

Ţinem să Vă informăm că conform prevederilor Legii pentru modifi carea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009, ministerul este în perioada de reorganizare.

49

Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie

Rolul şi funcţiile GRECO în monitorizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţiei în statele membre

Cornelia Vicleanschi, procuror, şef al secţiei generale a Procuraturii Generale, reprezentant al

Republicii Moldova la GRECO

Combaterea corupţiei a devenit în ultimele decenii una din direcţiile prioritare de preocupare ale multiplelor organisme internaţionale, inclusiv ale Consiliului Europei şi ONU, fapt confi rmat de adoptarea în această perioadă a unor in-strumente regionale şi universale de domeniu. Comunitatea internaţională, a conştientizat faptul, că corupţia reprezintă o ameninţare gravă principiilor şi valorilor fundamentale ale dreptului omului, că ea aduce atingere supremaţiei dreptului, pune în pericol progresul social şi economic. Totodată s-a ajuns la concluzia, că combaterea corupţiei, nu poate fi realizată doar prin elaborarea unor instrumente regionale sau universale de contracarare şi luptă cu corupţia, deoarece doar abordarea teoretică a problemei devine insufi cientă. Căutarea unor mecanisme efi ciente de control al implementării prevederilor acestor acte a avut drept rezultat instituirea la 5 mai 1998 de către Comitetul de Miniştri a Grupului de state contra corupţiei – cu acronimicul GRECO – sub forma unui Acord parţial şi lărgit, al cărui sarcină este anume de a supraveghea respecta-rea şi punerea în aplicare a instrumentelor juridice internaţionale adecvate.

GRECO a fost conceput de statele membre ca un instrument suplu şi efi cace avînd misiunea de a controla cu ajutorul unui proces dinamic de evaluări şi presiuni reciproce, aplicarea în practică a instrumentelor juridice internaţionale menţionate. Totodată el contribuie la identifi carea lacunelor şi insufi cienţelor din dispozitivele naţionale ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei, care pentru a fi depăşite trebuie să fi e urmate de iniţierea unor reforme legislative, instituţionale, cît şi de implementarea unor practici diverse de contracarare a corupţiei.

50


Pe măsura dezvoltării cadrului juridic european în sarcina GRECO s-a pus mo-nitorizarea respectării practic a tuturor actelor, ce au drept scop combaterea co-rupţiei de divers nivel şi în diverse sfere ale vieţii politice, economice, sociale.

Indiferent de tematica rundelor de evaluare procedura de monitorizare poate fi sintetizată în cîteva grupuri iminente de evaluare şi apreciere, cuprinzând în mod obligatoriu următoarele aspecte:– conformitatea cadrului legal naţional standardelor internaţionale în preve-

nirea şi combaterea corupţiei,– corespunderea cadrului legal şi a celui instituţional sarcinilor şi atribuţiilor

de combatere a corupţiei– aplicabilitatea normelor, cât de operante, practicabile sunt actele adoptate,

şi în fi nal– efi cienţa sistemului naţional anticorupţie.

GRECO a instituit în statutul său procedura de evaluare şi monitorizare indi-viduală a statelor-membre, care descinde în 2 etape:

1. evaluarea statului, care comportă 3 faze distincte şi anume:– evaluarea cadrului legal prin prezentarea răspunsurilor la chestionarele

elaborate în acest sens pe fi ece rundă de evaluare şi a textelor de acte respective,

– verifi carea datelor prezentate de stat pe parcursul vizitei de evaluare, efectuată de experţii internaţionali, desemnaţi de GRECO.

– discutarea în şedinţa plenară GRECO a raportului, întocmit de experţi cu înaintarea recomandărilor rezultate din evaluările făcute de experţi în temeiul documentelor prezentate şi a vizitei de evaluare, apoi apro-barea lui de delegaţiile membre.

2. procedura propriu-zisă de control a conformării statului recomandărilor fă-cute de către GRECO.

GRECO nu se limitează la constatări şi recomandări doar pe hîrtie, ci dispune de un mecanism de verifi care a punerii în aplicare de către stat a recomandări-lor făcute. Astfel, după 18 luni din ziua adoptării raportului de evaluare statul este obligat să prezinte un raport de situaţie, prin care să argumenteze transpu-nerea în viaţă a celor decise de GRECO. Experţi internaţionali, desemnaţi de GRECO, studiază starea de fapt în temeiul datelor descrise de stat în raportul de situaţie şi a actelor respective, cât şi din alte surse de informaţie, ei compară

51


datele din raportul de situaţie cu problemele, insufi cienţele, descrise în rapor-tul de evaluare cu scopul de a stabili, dacă în procesul de executare a recoman-dărilor s-a ţinut cont de toate defi cienţele, lacunele depistate de evaluatori. Apoi se întocmeşte un proiect de raport de conformitate, care urmează a fi supus unei dezbateri largi în şedinţa plenară GRECO. Acest raport de confor-mitate este pus în discuţie la şedinţa în plen, membrii delegaţiilor examinând şi apreciind în cadrul unor largi discuţii modul de punere în aplicare a fi ecărei recomandări, cât şi concluziile, la care au ajuns experţii.

Aş vrea să subliniez faptul, că transpunerea în practică a recomandărilor tre-buie să fi e una reală, acţiunile întreprinse să fi e măsurabile şi concrete, statul prezentând toate probele concludente, date, cifre, note, texte de legi, hotărâri, acte etc. despre măsurile întreprinse. Experţii apelează deseori la alte decizii, evaluări în privinţa acestui stat, caută confi rmarea celor comunicate prin dife-rite surse de informaţii, pe site-urile autorităţilor statului evaluat.

Ca urmare a acestor aprecieri şi discuţii şi conform procedurii GRECO statului i se dă o notă de apreciere pentru modul de aplicare în viaţă a fi ecărei reco-mandări. Sunt 4 tipuri de aprecieri/concluzii a nivelului de implementare a recomandărilor făcute: 1) Statul a pus deplin în aplicare recomandarea; 2) sta-tul a tratat în mod satisfăcător recomandarea, 3) statul a pus parţial în aplicare recomandarea, 4) statul nu a respectat recomandarea. Toate aceste aprecieri pot genera anumite alte obligaţii ale statului, anumite măsuri reprobatorii, de aceea fi ece apreciere cât şi raportul în general este minuţios şi detaliat discutat şi aprobat prin consensul delegaţiilor.

Aprecierea nivelului de punere în aplicare a recomandărilor este una foarte dură uneori, iar pragul superior de apreciere a nivelului de implementare nu este unul uşor de atins. Spre exemplu, elaborarea unui proiect de lege la exe-cutarea unei recomandări nu este tratată ca o măsură de punere în aplicare deplină a acestei recomandări. Ea se va nota cu nota „pusă deplin în aplicare” în momentul intrării acestei legi în vigoare şi instituirea mecanismului aplica-bilităţii legii. Din acest motiv, deoarece procesul legislativ în toate statele este unul anevoios şi de lungă durată, statului i se dă un alt termen de 18 luni pentru punerea deplină în practică a recomandărilor. La expirarea acestei perioade statul va prezenta un supliment de raport pe recomandările restante, care va fi studiat şi examinat după procedura descrisă mai sus. Doar după aceasta, proce-dura de conformitate la această rundă de evaluare se va considera închisă.

52


În dependenţă de decizia plenarei pot fi aplicate anumite măsuri reprobatorii (inclusiv excluderea din GRECO) faţă de statul ce nu a urmat recomandările făcute. Cazurile ieşite din comun, care de fapt sunt foarte rare, când statul evaluat a neglijat majoritatea recomandărilor comportă o procedură aparte de monitorizare permanentă, cu adresarea către Consiliul de Miniştri al CE şi o posibilă excludere din GRECO.

Monitorizarea implementării Planului Preliminar pe Ţară în Serviciul Fiscal de Stat

Lilia Caraşciuc, Transparency International – Moldova, doctor în economie

Pe parcursul anului 2008, Transparency International – Moldova a monito-rizat implementarea Programului Preliminar de Ţară fi nanţat de Corporaţia Provocările Mileniului în sistemul fi scal. Activităţile monitorizate, (incluse în Hotărârea Guvernului Nr. 32 din 2007) sunt: Crearea Centrului Informaţional Unic în cadrul IFPS; Crearea unei subdiviziuni interioare de prevenire a fra-udelor fi scale; Consolidarea capacităţilor SFS prin dotarea cu echipament şi sisteme de securitate; Adoptarea Legii privind medierea fi scală; Crearea Institutului Medierii Fiscale; Crearea şi implementarea Sistemului infor-maţional integrat şi a mecanismului de prezentare a dărilor de seamă IFPS; Realizarea şi implementarea mecanismului de auto-deservire a contribuabili-lor prin Internet; Implementarea sistemului BARCODE.

Principalele activităţi de monitoring au inclus verifi carea respectării termene-lor de implementare a activităţilor dîn cadrul PPŢ, verifi carea acoperirii tu-turor activităţilor planifi cate şi evaluarea calităţii implementării lor. Pe lângă activităţile tradiţionale de monitoring, TI-Moldova şi-a extins abordarea cu verifi carea implementării unor activităţi prevăzute în Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova, conformarea achi-ziţiilor în cadrul SFS cu legislaţia naţională; transparenţa procedurilor de an-gajare a personalului; calitatea sistemului de petiţionare; calitatea informaţiei de pe pagina web a SFS; existenţa unui mecanism de colaborare între SFS şi organele ofi ciale anti-corupţie; existenţa şi calitatea Codului de conduită pen-tru colaboratorii fi scali; prezenţa unui mecanism de control intern; calitatea instruirilor oferite contribuabililor şi personalului SFS.

53


Pe parcursul monitorizării implementării PPŢ, TI-Moldova a făcut 42 reco-mandări pentru consolidarea politicilor anti-corupţie în SFS. Într-un mod com-pact ele pot fi grupate în felul următor:

Aplicarea eticii: Actualizarea/completarea Codului de Conduită a inspecto-rului fi scal cu stipulări ale standardelor internaţionale în domeniu (Ghidul OCDE privind tratarea confl ictelor de interese, Codul-model de conduită pen-tru funcţionarii publici ai Consiliului Europei), precum şi alte norme juridice ale Republicii Moldova intrate în vigoare în 2008; Elaborarea unui mecanism de implementare a acestuia, numirea unei persoane responsabile de respecta-rea Codului de conduită; includerea obligaţiei de a respecta Codul în contrac-tul de muncă; instruirea şi direcţionarea angajaţilor; publicarea rapoartelor de investigaţii şi rapoartelor de implementare a Codului de conduită (inclusiv prin intermediul paginii web).

Politici privind confl ictul de interese: Organizarea unui studiu aprofundat al Legii cu privire la confl ictele de interese, precum şi al actelor normative re-feritoare la prevenirea corupţiei în instituţiile publice (în special prevederile Codului Penal şi Codului cu privire la Contravenţiile Administrative referitoare la formele corupţiei, cu restricţii şi incompatibilităţi în activitatea persoanelor angajate în serviciul public); Instituirea procedurilor concrete de soluţionare a confl ictelor de interese şi controlul executării lor; Elaborarea şi propagarea unor instrucţiuni cu privire la declararea confl ictelor de interese; Aplicarea de-claraţiilor despre situaţiile de confl ict de interese de către inspectorii fi scali şi pedepsirea lor pentru nerespectarea procedurii; Documentarea declaraţiilor pri-vind confl ictele de interese si înregistrarea acţiunilor întreprinse în acest sens; Interzicerea efectuării controalelor fi scale ale întreprinderilor de către persoane afi liate/rude/prieteni. Stipularea unei specifi cări în raportul fi ecărei inspecţii, că inspectorul nu este afi liat cu angajaţii/compania supusă controlului fi scal.

Control intern: Concentrarea activităţilor de control intern în Direcţia control fi scal, Direcţia anti-fraudă fi scală şi contestări şi Direcţia administrarea contri-buabililor mari (subdiviziuni indicate de personalul IFPS ca fi ind supuse celui mai mare risc de corupţie şi confl ict de interese după opinia respondenţilor din sondaj).

Asigurarea accesului la informaţie şi îmbunătăţirea calităţii informaţiei pe pagina web:

54


Numirea unei persoane responsabile de corespondenţa cu publicul prin e-mail, controlul răspunsurilor şi apelurilor prin e-mail; Plasarea pe pagina web ofi cială a instituţiei a următoarei informaţii: structura SFS; obiective şi funcţii; planifi carea şi executarea bugetului; date despre conducerea in-stituţiei; numirea persoanelor din conducere; numărul angajaţilor; rapoarte de audit al instituţiei elaborate de Curtea de Conturi; totalurile controalelor petrecute de SFS; procedurile sistemului de petiţionare, orarul audienţelor; lista posturilor vacante; procedurile de recrutare, organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor publice; proiecte de acte normative elaborate de SFS; informaţie despre programe şi proiecte, inclusiv de asistenţă tehnică, ale căror benefi ciar sau executor este SFS; tendere planifi cate sau curente pentru achiziţii publice; planurile măsurilor anti-corupţie şi implementarea lor; măsuri/sancţiuni aplicate funcţionarilor care au fost învinuiţi/denunţaţi în legătură cu abateri de la legislaţie (de ex. corupţie, violarea normelor etice, etc.); linia fi erbinte şi rezultatele funcţionării ei, răspunsurile la cele mai frecvente întrebări; rapoarte privind petiţiile şi plângerile depuse la SFS.

Instruirea personalului SFS şi a contribuabililor: Lărgirea spectrului instrui-rilor pentru contribuabili, plasarea informaţiei necesare pe panourile informa-ţionale, pagina web, publicarea broşurilor, organizarea seminarelor, difuzarea fi lmelor educaţionale şi programelor regulate la radio şi TV; Anunţarea con-tribuabililor despre amendamentele/modifi cările legislaţiei fi scale; Instruirea angajaţilor în domeniul accesului la informaţie, Codului de conduită al colabo-ratorului fi scal, Legii cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public, Legii cu privire la confl ictele de interese, sistemelor competitive de recrutare, sistemelor efi ciente de petiţionare.

Îmbunătăţirea procedurilor de angajare: Elaborarea şi adoptarea amenda-mentelor care să excludă discrepanţele ce ţin de proceduri de recrutare în ur-mătoarele acte normative: Legea cu privire la funcţia publică, Regulamentul intern al IFPS, HG Nr. 1736 (31/12/2002) privind reglementarea activităţii SFS, Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante şi HG Nr. 1208 (20/10/2006) cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010; Introducerea şi aplicarea procedurilor de recrutare transparente, competitive şi bazate pe merit; formulare clară a criteriilor de selectare.

55


Implementarea sistemului de e-declaraţii: Asigurarea conformităţii acestui sistem cu sistemul de contabilitate I C; Asigurarea verifi cării elementare auto-mate a datelor introduse, inclusiv verifi carea balanţelor şi calcularea totalurilor pe verticală şi pe orizontală; Asigurarea confi rmării documentate a recepţio-nării rapoartelor de la contribuabili; Garantarea securităţii informaţiei contri-buabililor; Atenţionarea lor despre responsabilitatea pentru informaţie falsă; Completarea sistemului cu posibilitatea de a verifi ca fi şierul contului personal generalizat cu anexele personale de la calculatorul personal al contribuabilui la data indicată; Transformarea sistemului din unul cu 4 părţi implicate în proces în unul cu 2 părţi, similar sistemului „client-bancă”.

Linia fi erbinte şi sistemul de petiţionare: Includerea unui articol separat pentru administrarea Liniei fi erbinţi şi publicitatea ei în bugetul instituţiei; Diviziune clară a funcţiilor şi responsabilităţilor între operatorul Liniei fi erbinţi şi or-ganele de anchetă; Instruirea personalului Liniei fi erbinţi; Crearea unei baze de date a clienţilor liniei fi erbinţi şi a petiţionarilor; Folosirea bazei de date pentru a grupa şi generaliza cele mai frecvente întrebări şi răspunsurile respec-tive. Actualizarea paginii web cu această informaţie; Instalarea cutiilor pentru petiţii în ofi ciile fi scale în locuri convenabile pentru contribuabili; Controlul respectării legislaţiei cu privire la sistemul de petiţionare, primirea cetăţenilor în audienţă.

Asigurarea securităţii informaţiei fi scale: Completarea contractelor de mun-că ale colaboratorilor SFS cu actele normative privind securitatea informaţi-ei; Elaborarea Regulamentului cu privire la drepturile şi obligaţiile inspecto-rilor în procesul punerii la dispoziţie a documentelor şi informaţiei ofi ciale; Delimitare clară între informaţia publică ofi cială şi informaţia cu caracter limitat/sensibil. Elaborarea şi adoptarea amendamentelor la Art. 129 p.19 al Codului Fiscal, pentru a specifi ca corect conceptul de „secret fi scal”. Acesta va exclude clasifi carea secretului fi scal ca informaţie nelimitată disponibilă organelor cu prerogative fi scale (organele fi scale, CCCEC, serviciul vamal, organele de colectare a impozitelor din primării).

IFPS a examinat recomandările TI-Moldova formulate în rapoartele trimestri-ale şi planurile trimestriale elaborate privind implementarea recomandărilor făcute de TI-Moldova, a acceptat toate recomandările şi a implementat circa 80% din numărul total de recomandări.

56


Pentru a evalua impactul de scurtă durată a PPŢ, TI-Moldova a efectuat două cercetări sociologice (la lansarea şi fi nalizarea PPŢ). Datorită faptului că TI-Moldova a efectuat studii similare începând cu anul 2000, aceasta a oferit posibilitatea de a urmări indicatorii riscurilor de corupţie în SFS pe parcursul unei perioade mai lungi de timp. Rezultatele cercetărilor arată că impactul de scurtă durată al PPŢ asupra prevenirii corupţiei în SFS este unul foar-te modest, iar aşa indicatori ca presiunea corupţiei, victimizarea corupţiei, credibilitatea şi profesionalismul instituţiei sunt cuprinse în marja de eroare. Oricum, evoluţia unor indicatori intr-o perioadă mai îndelungată demonstrea-ză o ameliorare a situaţiei în acest domeniu. Astfel, suma totală estimată a mitei acceptată de colaboratorii sistemului fi scal a scăzut de la 69,3 milioane lei în 2004 la 36 milioane lei în 2007 şi la 26 milioane lei în 2008. Cota res-pondenţilor care consideră că în cadrul controalelor inspectorii fi scali se conformează întru totul legii a sporit de la 41,1% în 2004 la 60,5% în 2007 şi 66% în 2008. Mărimea medie a mitei comparată cu suma de bani pe care compania o datorează statului a scăzut de la 39,7% în 2004 la 36% în 2007 şi 27% în 2008.

Deşi sistemul fi scal a demonstrat o tendinţă pozitivă în prevenirea corupţiei, riscurile corupţiei în acest domeniu rămân destul de înalte, iar luarea de mită – foarte atractivă pentru autorităţile fi scale. Astfel suma medie a mitei luate de un colaborator al SFS s-a diminuat de la 16 mii lei în 2007 la 12 mii lei în 2008, dar rămâne totuşi foarte înaltă şi atractivă. Mita medie în comparaţie cu salariul mediu al unui inspector fi scal a scăzut de la 45% în 2007 la 40% în 2008, dar, de asemenea, rămâne foarte înaltă şi atractivă. Probabilitatea de a fi prins luând mită a descrescut de la 0,3% în 2007 la 0,2% în 2008. Aceasta denotă că riscul incredibil de mic de a fi pedepsit încurajează inspectorul fi scal să accepte mite.

Printre provoările principale în cadrul monitorizării TI-Moldova poate men-ţiona următoarele:– Schimbări frecvente ale conducerii de vârf în sistemul fi scal;– Informaţie inaccesibilă privind bugetul pentru implementarea PPŢ în siste-

mul fi scal, fapt care ar permite să se facă concluzii pe marginea efi cienţei proiectului.

57


Проведение общественного мониторинга государственных программ как один из эффективных методов противодействия коррупции

Алла Владимировна Волошина, вице-президент Творческого объединения «ТОРО», Украина

Начиная с 2003 года в Украине внедряется механизм поступления в вы-сшие учебные заведения согласно результатам внешнего независимого тестирования (ВНТ). Результативное внедрение данного механизма спо-собствовало достижению нескольких целей, среди которых:• обеспечение равного и справедливого доступа к качественному обра-

зованию благодаря уменьшению уровня коррупции при поступлении в высшие учебные заведения;

• приведение системы высшего образования в соответствие с требова-ниями Болонской декларации, расширение автономии высших учеб-ных заведений как необходимого условия интеграции украинского образования в европейское образовательное пространство.

Вместе с внедрением ВНТ начал реализовываться принцип «государс-твенно-общественного управления образованием», который был задек-ларирован в нормативно-правовых документах, начиная с 2002 года.

В результате этих действий на протяжении 2008-2009 годов мы стали очевидцами беспрецедентного повышения внимания со стороны обще-ственности к высшим учебным заведениям и к процессу организации вступительной кампании. В этот период 11 (12 – 2008 год) региональных общественных организаций реализовали системный мониторинг вступи-тельной кампании в ВУЗ ІІІ и IV уровней аккредитации государственной формы собственности. Это был первый пример конструктивного сотруд-ничества между общественными организациями и Министерством обра-зования и науки Украины для уменьшения уровня коррупции в системе высшего образования.

Общественный мониторинг 2008-2009 годов имел место на всех этапах поступления в ВУЗы и включал период от подачи документов абитуриен-тами до оглашения результатов зачисления на первый курс приемными комиссиями. Дополнительным источником информации во время реали-

58


зации мониторинга служили анализ нормативно-правовых документов, которые регулируют течение вступительной кампании (общеукраинских и местных, внутривузовских), информативное наполнение сайтов ВУЗов и оценка членами приемных комиссий (председатель, заместитель пред-седателя и ответственный секретарь) процессу поступления на террито-рии вверенных им ВУЗов. Информирование всех заинтересованных лиц про течение кампании общественного мониторинга оглашалось на сайте www.vstup.in.ua.

За результатами проведения общественного мониторинга вступительных кампаний были сформированы два аналитических документа, которые поданы всем заинтересованным сторонам в том числе Министерству об-разования и науки Украины. Составной частью данных аналитических документов были рекомендации. Впервые МОН Украины учло данные рекомендации при внесении изменений в правила поступления в ВУЗы в 2009 и 2010 году.

В результате действий общественных организаций по осуществлению общественного мониторинга содействовало снижение уровня коррупции при поступлении в ВУЗы.

Monitorizarea implementării Planului Preliminar de Ţară în sistemul vamal şi organele de poliţie

Tatiana Busuncian, director al Centrului Pro Marshall din Republica Moldova

Centrul Pro Marshall din Republica Moldova a fost desemnat responsabil de monitorizarea realizării componentei 4 din Planul Preliminar de Ţară (PPŢ) al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului” cu privire la prevenirea şi controlul corupţiei în sistemul vamal şi organele de poliţie, proces de monitorizare care presupune realizarea unor activităţi de colectare şi de analiză a informaţiilor ofi ciale.

Scopul activităţilor de monitorizare a fost evaluarea în mod obiectiv a gradului de transparenţă şi capacităţile instituţiilor monitorizate în prevenirea şi com-baterea corupţiei. Prin monitorizări ne-am propus aprecierea calităţii aplicării Planului Preliminar de Ţară.

59


Centul Pro Marshall a monitorizat în special efi cacitatea managementului resur-selor umane, asigurarea cu echipament al Direcţiei Securitate Internă; sesizările făcute prin intermediul liniei fi erbinţi; implementarea Codului de Etică şi rotaţia personalului; organizarea cursurilor de instruire pentru personalul specializat în domeniul prevenirii corupţiei, îmbunătăţirii dialogului între serviciul vamal şi reprezentanţii comunităţii de afaceri; accesul la informaţie în sistemul vamal.

Ce ţine de sistemul afacerilor interne Centrul Pro Marshall a monitorizat pro-cesul de lansare a unei politici mai efi ciente de cadre; asigurarea transparenţei organelor SAI prin intermediul mediatizării şi accesului la informaţie a tuturor acţiunilor şi deciziilor acestuia; sensibilizarea publicului referitor la pericolul corupţiei; favorizarea cooperării SAI cu societatea civilă; instituirea în cadrul SAI a unei structuri responsabile de primire şi examinare a informaţiilor, ce-rerilor şi petiţiilor privind respectarea de către colaboratori a cerinţelor legale; implementarea mecanismului de declarare a venitului şi averii funcţionarilor de diferit nivel şi controlul acestor declaraţii; declararea activităţii externe, a cadourilor, avantajelor care ar provoca confl icte de interese; informarea publi-cului privind diverse aspecte ale activităţii anti-corupţie cu respectarea stric-tă a libertăţii de exprimare şi principiului prezumţiei nevinovăţiei; evaluarea instrumentelor juridice şi măsurilor administrative în scopul excluderii con-diţiilor care favorizează corupţia; asigurarea recuperării prejudiciului cauzat de corupţie; asigurarea protecţiei persoanelor care au comunicat despre actele de corupţie – recomandare din trimestrul trecut ce a fost implementată prin crearea Direcţiei protecţia martorilor şi Regulamentul de activitate al aceste-ia; promovarea transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea fi nanţelor şi a bunurilor publice; remunerarea adecvată a funcţionarilor publici în raport cu timpul efectiv de muncă prestat/evitarea orelor supraprogram sau remunerarea acestora la rate duble; implementarea mecanismelor de prevenire a confl icte-lor de interese; implementarea sistemului de achiziţii publice bazat pe transpa-renţă; asigurarea cooperării internaţionale.

Experienţa pe care am obţinut-o în procesul de monitorizare au dus la dezvol-tarea instrumentelor de evaluare, sporirea nu doar productivităţii, ci şi calităţii muncii îndeplinite, adaptarea instrumentelor de monitorizare în dezvoltarea instituţiională, procesul de luare a deciziilor, delegarea corectă a sarcinilor, planifi carea timpului pentru depăşirea riscurilor, fi xarea planifi cărilor şi mar-carea punctelor tari/ slabe ale organizaţiei.

60


Pentru proiectele ulterioare de monitorizare este imperativă experienţa celor 5 ONG pilot care sunt capabile să petreacă instruiri în scopul multiplicării efor-turilor proiectului, asigurării continuităţii şi sustenabilitaţii proiectului.

Studiu privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi şi integritatea auditorilor Curţii

Efi m Obreja, Transparency International -Moldova

„Promovarea transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea fi nanţelor publi-ce” reprezintă una din măsuri preventive anticorupţie stipulată de art.9 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei8. Conform acestei Convenţii măsura dată cuprinde, în special: „… c) un sistem de norme de contabilitate şi audit şi de control de gradul doi; d) sisteme efi ciente de gestiune a riscurilor şi de control intern; şi e) dacă este cazul, măsuri corective în cazul neîndeplinirii exigenţelor prezentului paragraf”.

Ţinînd cont de normele Convenţiei, în cadrul Asociaţiei Obşteşti Transparency International – Moldova a fost efectuat un studiu în scopul evaluării situaţiei pri-vind controlul legalităţii utilizării mijloacelor publice, executarea hotărârilor Curţii de Conturi (HCC) şi integritatea auditorilor acesteai, care reprezintă aspecte ale promovării transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea fi nanţelor publice.

A fost monitorizată executarea HCC nr.83 din 18.12.2007, HCC nr.84 din 19.12.2007 şi HCC nr.5 din 21.02.2008.9 În acest scop în adresa a 44 instituţii

8 Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, New York, 31.10.2003.9 Hotărârea Curţii de Conturi nr.83 din 18.12.2007 privind raportul asupra rezultatelor con-trolului legalităţii acordării creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie(Monitorul Ofi cial nr.34-36 din 19.02.2008, art.3); Hotărârea Curţii de Conturi nr.84 din 19.12.2007 privind raportul asupra reviziilor fi nanci-are efectuate la Ambasadele Republicii Moldova în: Republica Turcia, Republica Populară Chineză, Republica Letonia, Statul Israel, Statele Unite ale Americii şi la Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite pe perioada anilor 2004-2007 (9 luni) (Monitorul Ofi cial nr.45-46 din 04.03.2008, art.4); Hotărârea Curţii de Conturi nr.5 din 21.02.2008 privind raportul asupra formării şi utilizării mijloacelor Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei în pe-rioada anului 2006 şi 9 luni ale anului 2007(Monitorul Ofi cial nr.80 din 22.04.2008, art.6).

61


publice şi 2 instituţii private vizate în HCC au fost expediate solicitări de in-formaţii. Pe lîngă analiza informaţiilor furnizate privind măsurile realizate în scopul executării HCC, de asemenea, au fost examinate informaţiile plasate pe paginile web ale instituţiilor publice respective, precum şi actele normative ce reglementează domeniul respectiv de activitate, modifi cările şi completările operate în acestea.

De asemenea, a fost efectuat un sondaj în instituţiile publice din mun.Chişinău. Opinia instituţiilor publice privind calitatea controlului/auditului intern şi extern, executarea HCC şi integritatea auditorilor Curţii de Conturi a fost relevată prin chestionarea reprezentanţilor subdiviziunilor economico-fi nanciare sau contabi-lităţilor a 25 de instituţii publice din circa 140 de instituţii publice, care au fost supuse auditului de către Curtea de Conturi în ultimii 3 ani, inclusiv 6 ministere, 1 departament, 1 serviciu, 1 agenţie, 1 consiliu, 2 organe fi scale, 2 departamente ale administraţiei publice locale, 2 instanţe de judecată, 2 instituţii învăţământ superior, 1 muzeu, 2 spitale, 2 teatre, 1 instituţie concertistică, 1 instituţie ştiinţi-fi că. Chestionarea a fost efectuată în perioada 05 – 25 iunie 2009.

S-a relevat că cea mai mare parte din instituţiile publice supuse monitorizării executării HCC nu au respectat deplin legislaţia privind accesul la informaţie, ceea ce nu a permis efectuarea unei activităţi adecvate de monitorizare: fi e că la solicitarea scrisă instituţiile publice au furnizat informaţiile de interes public cu depăşirea neîntemeiată a termenului stabilit de legislaţie (22.7%), fi e că in-stituţiile publice nu au prezentat nici un răspuns la solicitările scrise şi repetate (20.5%), inclusiv Guvernul, fi e că la solicitările scrise instituţiile publice au fur-nizat informaţii incomplete (77.3%), fi e că răspunsul a fost prezentat în numele a 2 instituţii, una din care urma să supravegheze activitatea alteia (36.4%), fi e că în calitate de răspuns au fost prezentate documente-anexe fără vreo scrisoare de însoţire sau o interpretare a datelor prezentate (4.5%), fi e că instituţiile pu-blice nu au plasat informaţiile privind executarea HCC pe paginile electronice ale acestora sau nu au utilizat alte modalităţi de publicare (95.1%).

De asemenea, s-a relevat că reprezentanţii direcţiilor economico-fi nanciare sau contabilităţilor a 56% din instituţiile publice supuse chestionării au arătat că sunt disponibili să opineze în cadrul sondajului efectuat, adică să prezinte răs-puns la chestionar, doar cu acordul conducătorului instituţiei publice pe care o reprezintă (ministrului, viceministrului, directorului, şefului departamentului, rectorului etc.), ceea ce constituie un semnal serios privind o eventuală limita-

62


re a libertăţii opiniei sau o posibilă frică care există în instituţiile publice ce nu permite să se realizeze deplin dreptul la opinie.

Aceste date denotă despre necesitatea implementării de către instituţiile publice a măsurilor privind asigurarea deplină a dreptului la informaţie şi libertăţii opiniei.

Analiza informaţiilor furnizate a relevat că în scopul executării HCC instituţi-ile publice au întreprins măsuri concrete, inclusiv solicitate sau recomandate de către Curtea de Conturi. O bună parte din măsurile întreprinse sunt necesare şi foarte importante pentru înlăturarea neregulilor, neconformităţilor şi pre-venirea unor eventuale încălcări, ceea ce, în consecinţă, au un impact pozitiv asupra gestionării efi ciente a mijloacelor publice.

De asemenea, s-a relevat că majoritatea instituţiilor publice, care a furnizat in-formaţii, a arătat că au realizat doar o mică parte din totalitatea măsurilor enu-merate pentru executarea HCC nr.83 şi HCC nr.5 şi că cea mai mare parte din instituţiile publice (77,3%) nu au informat despre implementarea mai multor măsuri, inclusiv solicitate sau recomandate de către Curtea de Conturi. Astfel, unele instituţii publice nu au informat: ce măsuri concrete au fost întreprinse, da-tele concrete privind executarea unor măsuri, dacă au fost recuperate prejudiciile cauzate, dacă au fost implementate măsuri de prevenire a încălcărilor, dacă au implementat deplin măsurile solicitate/recomandate de către Curtea de Conturi şi au fost lichidate deplin neajunsurile relevate, dacă a fost efectuat controlul/au-ditul intern, dacă au fost examinate (cercetate) cazurile de încălcări ale legislaţi-ei, dacă au fost sancţionate persoanele vinovate de încălcările stabilite etc.

Lipsa unor astfel de date ar putea indica că pe parcursul a circa un an de la publicarea HCC cea mai mare parte din instituţiile publice nu au executat de-plin HCC supuse monitorizării. S-ar putea deduce că iniţial instituţiile publice depun eforturi pentru executarea HCC, o parte din măsuri se implementează cu înlăturarea unor din neregulile, neconformităţile stabilite, însă în continu-are alte măsuri necesare pentru defi nitivarea executării HCC nu se realizează sau se implementează doar parţial, ceea ce, în consecinţă, infl uenţează negativ asupra efi cienţei gestionării corecte a mijloacelor publice.

Pentru executarea efi cientă a HCC, dar şi în scopul gestionării corecte a mij-loacelor publice o deosebită importanţă au implementarea controlului/auditu-lui intern, cercetarea cazurilor de încălcare a legislaţiei şi sancţionarea persoa-nelor vinovate de utilizarea ilegală a mijloacelor publice.

63


În pofi da faptului că în Republica Moldova au fost adoptate mai multe acte normative, care au drept scop implementarea sistemului de control/audit in-tern, studiul a relevat că sistemul dat pentru verifi carea legalităţii utilizării mijloacelor publice este implementat doar parţial, neuniform şi neadecvat. Astfel, doar 48.8% din instituţiile publice menţionate în HCC monitorizate au informat despre implementarea unor măsuri ce ţin de controlul/auditul intern, iar sondajul efectuat relevă că doar 60% din respondenţi au arătat că în cadrul instituţiilor publice este implementat sistemul de control/audit intern, acesta fi ind perceput şi înţeles diferit de către reprezentanţii instituţiilor publice. În conformitate cu informaţia plasată pe pagina web a Ministerului Finanţelor, în prezent doar au început a fi depuse eforturi pentru implementarea auditului intern în activitatea instituţiilor publice.

Instituţiile publice implementatoare nu au informat despre rezultatele controa-lelor efectuate. De asemenea, instituţiile publice (cu excepţia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei) nu au informat dacă au exami-nat cazurile de încălcări ale legislaţiei depistate, care sunt rezultatele examină-rii acestora, dacă au fost sancţionate persoanele pentru încălcările comise.

În pofi da multiplelor încălcări stabilite de către Curtea de Conturi, în cazul celor trei hotărâri monitorizate, doar o singură persoană a fost sancţionată dis-ciplinar, dar nu şi alte persoane din cadrul instituţiilor publice de nivel central sau local. Totodată, pe cazurile de încălcări, în privinţa căror materialele au fost remise la CCCEC, nu a fost pornită vreo cauză şi nici o persoană nu a fost trasă la răspundere administrativă sau penală.

Considerăm că neimplementarea sau implementarea neadecvată a sistemului de control/audit intern nu poate contribui simţitor la prevenirea sau înlăturarea corespunzătoare a neregulilor, neconformităţilor sau încălcărilor legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice în cadrul instituţiei publice. De asemenea, neexa-minarea încălcărilor legislaţiei şi neaplicarea sancţiunilor disciplinare, adminis-trative sau penale încurajează comiterea încălcărilor legislaţiei, ceea ce repre-zintă o piedică semnifi cativă în gestionarea efi cientă a mijloacelor publice.

În urma monitorizării a fost stabilit, de asemenea, că cea mai mare parte din in-stituţiile publice executoare nu au dat publicităţii informaţia privind măsurile implementate pentru executarea HCC. Din totalitatea instituţiilor publice, care urmau să execute HCC, doar o instituţie (2.4%) a plasat pe pagina sa electro-

64


nică informaţia privind executarea prevederilor HCC. Pe paginile electronice ale altor instituţii publice, în special celor de nivel central, nu au fost relevate informaţii în acest sens. Aceste date se confi rmă prin rezultatele sondajului conform cărora 76% din respondenţi au afi rmat că rezultatele examinării HCC şi măsurile implementate pentru înlăturarea neregulilor, neconformităţilor sau încălcărilor nu au fost date publicităţii, iar 8% – în unele cazuri.

Se relevă o situaţie paradoxală cînd publicul cunoaşte, de fapt, rezultatele au-ditului efectuat de către Curtea de Conturi din motivul că hotărârile acesteia se publică, inclusiv privind neregulile, neconformităţile sau încălcările legis-laţiei admise de către instituţiile publice, însă publicul nu cunoaşte care sunt măsurile implementate de către instituţiile publice şi rezultatele executării de către acestea a HCC în scopul înlăturării neregulilor, neconformităţilor sau încălcărilor din motivul nepublicării acestor informaţii.

La monitorizarea executării HCC nr.83 unele instituţii publice au arătat la pre-zenţa unor imperfecţiuni în HG nr.1146 din 15.10.2004, care au stat la baza admiterii încălcărilor la luarea deciziilor de către autorităţile administraţiei publice locale. În hotărârea sa Curtea de Conturi nu a arătat direct la aceste imperfecţiuni, însă a arătat doar la existenţa neconcordanţelor în cadrul legal. Deci, am putea înţelege că reacţia Curţii de Conturi la imperfecţiunile din HG nr.1146 nu a fost adecvată, îndată ce ea recunoaşte existenţa neconcordanţelor şi, totodată, arată neregulile sau încălcările la executarea de către instituţiile publice a hotărârii Guvernului menţionate.

De asemenea, s-a relevat că doar peste 4 ani de la adoptarea acesteia Ministerul Finanţelor a formulat propuneri de modifi care a HG nr.1146 în scopul înlătură-rii imperfecţiunilor menţionate.

În cadrul monitorizării executării HCC a fost stabilit, de asemenea, că mai multe acte normative din domeniul de activitate supus monitorizării au fost modifi cate şi completate, ceea ce confi rmă prezenţa în legislaţie a imperfecţiu-nilor şi faptul realizării unor din măsurile întreprinse în scopul executării HCC supuse monitorizării.

S-a evidenţiat, deci, că în unele cazuri instituţiile publice se afl ă într-o situa-ţie contradictorie: pe de o parte instituţiile publice respective sunt obligate să execute actele normative, în care sunt prezente imperfecţiuni ce pot sta la baza admiterii unor încălcări ale legislaţiei la implementarea acestora, iar pe de altă

65


parte acestea sunt învinuite de încălcarea legislaţiei ca rezultat al executării ac-telor normative, reacţia autorităţilor respective la imperfecţiunile din ele fi ind neadecvată sau întârziată.

Sondajul de opinie efectuat în cadrul instituţiilor publice a relevat un şir de parametri ce caracterizează pozitiv mai multe aspecte ale activităţii Curţii de Conturi. De exemplu, conform rezultatelor sondajului:– toţi respondenţii (100%) au afi rmat că auditorii Curţii de Conturi au înre-

gistrat neregulile/încălcările depistate şi au întocmit actul de control con-form legislaţiei;

– 52% din respondenţi au apreciat înalt obiectivitatea constatărilor, concluzi-ilor şi deciziilor auditorilor Curţii de Conturi privind neregulile, neconfor-mităţile sau încălcările legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice depistate în cadrul controlului/auditului;

– 64% din respondenţi au apreciat înalt nivelul de profesionalism al audito-rilor Curţii de Conturi; de la 44% pînă la 52% din respondenţi au apreciat înalt competenţa auditorilor Curţii de Conturi la desfăşurarea celor 5 pro-ceduri de realizare a auditului;

– 60% din respondenţi consideră că auditorul şi alţi funcţionari ai Curţii de Conturi asigură confi denţialitatea informaţiei obţinute în cadrul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;

– 84% din respondenţi au apreciat „amabilă, respectuoasă” atitudinea audi-torilor Curţii de Conturi faţă de reprezentanţii şi/sau angajaţii instituţiei în care a fost efectuat controlul/auditul;

– 92% din respondenţi au declarat că funcţionarii Curţii de Conturi i-au in-format sufi cient privind datele şi documentele, pe care urma să le prezinte pentru efectuarea controlului/auditului;

– 80% din respondenţi au afi rmat că nu cunosc cazuri de utilizare de către auditorii Curţii de Conturi a funcţiei în scopuri personale etc.

Totodată, pe lîngă rezultatele pozitive menţionate, studiul relevă şi neajunsuri, probleme serioase sau rezerve importante în activitatea Guvernului, institu-ţiilor publice şi Curţii de Conturi, care pot reduce semnifi cativ din efi cienţa activităţii de gestiune corectă a fi nanţelor publice şi, deci, din capacitatea de a preveni corupţia în acest domeniu.

O deosebită îngrijorare trezesc datele sondajului de opinie, conform cărora:

66


– 24% din respondenţi afi rmă că persoanele vinovate de încălcările legisla-ţiei la utilizarea mijloacelor publice sunt sancţionate de către administraţia instituţiei publice doar în unele cazuri;

– 76% din respondenţi afi rmă că rezultatele examinării HCC şi măsurile im-plementate pentru înlăturarea neregulilor, neconformităţilor sau încălcări-lor nu au fost date publicităţii, iar 8% din respondenţi – în unele cazuri;

– 48% din respondenţi au apreciat obiectivitatea constatărilor, concluziilor şi deciziilor auditorilor Curţii de Conturi privind neregulile, neconformităţile sau încălcările legislaţiei la utilizarea mijloacelor publice depistate în ca-drul controlului/auditului ca fi ind medie;

– 36% din respondenţi au apreciat nivelul de profesionalism al auditorilor Curţii de Conturi ca fi ind mediu;

– de la 44% pînă la 56% din respondenţi au apreciat competenţa auditorilor Curţii de Conturi la efectuarea celor 5 proceduri de realizare a auditului ca fi ind medie, iar 4% din respondenţi au apreciat competenţa auditorilor Curţii de Conturi la efectuarea a 2 din cele 5 proceduri de realizare a audi-tului ca fi ind joasă;

– 28% din respondenţi consideră că auditorul şi alţi funcţionari ai Curţii de Conturi asigură doar parţial confi denţialitatea informaţiei obţinute în ca-drul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, iar 4% din respondenţi afi rmă că auditorii utilizează parţial informaţia obţinută în scopuri personale;

– 44% din respondenţi au apreciat ca fi ind medie independenţa şi imparţiali-tatea auditorilor Curţii de Conturi, iar 4% – joasă şi numai 40% din respon-denţi consideră că independenţa şi imparţialitatea auditorilor este înaltă;

– 20% din respondenţi consideră că acţiunile şi deciziile Curţii de Conturi ar putea fi infl uenţate de către politicieni, demnitari de stat sau de relaţii cu persoane apropiate;

– 8% din respondenţi au afi rmat că cunosc cazuri de utilizare de către audi-torii Curţii de Conturi a funcţiei în scopuri personale;

– 8% din respondenţi au arătat că s-au confruntat cu cazuri de corupţie sau confl ict de interese admise de către funcţionarii Curţii de Conturi, cazuri care nu pot fi admise în activitatea acesteia.

În cadrul sondajului de opinie reprezentanţii instituţiilor publice au formu-lat mai multe obiecţii privitor la implementarea şi organizarea activităţii de control/audit intern şi extern, activitatea Curţii de Conturi şi funcţionarilor

67


acesteia, precum şi diverse propuneri orientate spre îmbunătăţirea activităţii de control/audit intern şi cel al Curţii de Conturi.

Rezultatele studiului efectuat, problemele şi neajunsurile relevate, obiecţiile şi propunerile formulate de către instituţiile publice impun examinarea minuţioa-să a acestora de către Guvern, instituţiile publice de diferit nivel şi Curtea de Conturi, precum şi implementarea unui complex de măsuri în scopul asigurării supravegherii distribuirii mijloacelor publice în conformitate cu legislaţia, im-plementării adecvate a controlului/auditului intern al legalităţii utilizării mij-loacelor publice, asigurării executării depline a hotărârilor Curţii de Conturi, precum şi al rezolvării sau excluderii problemelor/neajunsurilor relevate lega-te de controlul/auditul intern şi extern şi integritatea auditorilor/funcţionarilor Curţii de Conturi. Considerăm că realizarea ansamblului de măsuri specifi cate va contribui considerabil la gestiunea corectă a fi nanţelor publice şi, deci, la prevenirea încălcărilor sau eventualelor acte de corupţie în acest domeniu.

Realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei privind „Sporirea independenţei, trasparenţei şi efi cienţei justiţiei” 2006-2009

Iulia Buravcenco, studentă anul IV BAC, USM, membru al UJM

În scopul realizării măsurilor trasate în vederea sporirii independenţei, trans-parenţei şi efi cienţei justiţiei în Republica Moldova a fost adoptată Hotărîrea Guvernului nr.959 din 22.08.2007 cu aprobarea Planului de acţiuni pentru im-plementarea Programului comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei privind sporirea independenţei, transparenţei şi efi cienţei justiţiei în Republica Moldova pe anii 2006- 2009(martie).

Acest Program a urmărit realizarea mai multor obiective în vederea asigurării independenţei, transparenţei şi efi cienţei justiţiei, şi anume:• Aducerea cadrului legislativ al organizării şi funcţionării justiţiei în deplină

concordanţă cu standardele europene;• Organizarea sistemului de expertiză legislativă, participarea prin interme-

diul Sistemului de expertiză legislativă la activităţile de elaborare sau ex-pertizare a legislaţiei noi în domeniul judiciarului şi al justiţiei în general;

68


• Întocmirea rapoartelor anuale de evaluare a riscurilor cu privire la corupţie în sistemul de justiţie;

• Ajustarea legislaţiei cu privire la selectarea, instruirea, recrutarea, numirea, promovarea judecătorilor şi la etica profesională a judecătorilor şi procuro-rilor la standardele Consiliului Europei;

• Elaborarea programelor şi curriculei moderne de formare iniţială şi conti-nuă a judecătorilor şi procurorilor (Institutul Naţional al Justiţiei);

• Îmbunătăţirea administrării justiţiei. Consolidarea capacităţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii Supreme de Justiţie şi ale Ministerului Justiţiei în vederea administrării efi ciente a justiţiei;

• Promovarea măsurilor de soluţionare alternativă a disputelor;• Elaborarea şi implementarea efi cientă a măsurilor de dezvoltare a cooperă-

rii judiciare cu alte state;• Transparenţa sistemului judiciar şi încrederea cetăţenilor în sistemul ju-

diciar;• Implementarea efectivă a standardelor europene cu privire la asistenţa juri-

dică garantată de stat;• Asigurarea stabilităţii şi profesionalismului a cadrelor din instanţele jude-

cătoreşti;• Dezvoltarea independenţei instituţiei avocaturii;• Reformarea procuraturii;• Executarea sigură şi efi cientă a hotărîrilor judecătoreşti.

Pîna la momentul actual, nu a fost elaborat un raport integral care ar cuprinde acţiunile întreprinse în domeniul justiţiei nici de autorităţile responsabile, nici de organismele internaţionale. Din acest considerent, problematica realizării a Programului Comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene urmează a fi analizată prin prisma rapoartelor anterioare întocmite de Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi reieşind din situaţia reală a reformei justiţiei.

Merită a fi menţionat faptul, că în principiu majoritatea acţiunilor preconizate în vederea sporirii independenţei, transparenţei şi efi cienţei justiţiei au fost realizate. Astfel, putem opina că scopul fi nal a fost atins. Acest lucru urmea-ză a fi confi rmat şi de un Raport Final al Consiliului Europei şi a Comisiei Europene, care cu siguranţă se va pronunţa asupra realizarea fi ecărui obiectiv în parte, precum şi a activităţilor în ansamblu.

69


Astfel, în perioada 2006-2009 de derulare a respectivului proiect de către or-ganele de resort, în special Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei au fost efectuate următoarele activităţi:– A fost creat Consiliul de monitorizare a legilor privind reforma justiţiei;– A fost introdusă instituţia inregistrării audio-video al şedinţelor de judecată

care are ca scop asigurarea transparenţei actului de justiţie;– În scopul reducerii duratei procedurii civile şi penale au fost introduce mo-

difi cări în legislaţie (introducerea art.71 in Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii privind instituirea inspecţiei judiciare);

– Adoptarea Regulamentului cu privire la inspecţia judiciară;– Au fost organizate o serie de seminare de instruire cu privire la aplicarea

CEDO;– A fost adoptat un nou Cod de etică al judecătorului, care corespunde nor-

melor şi standardelor europene;– Au fost efectuate seminare, mese rotunde, conferinţe naţionale, cît şi inter-

naţionale cu tematici prevăzute în Planul de acţiuni întru sporirea indepen-denţei, transparenţei şi efi cienţei justiţiei;

– Au fost introduse modifi cări în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi Legea cu privire la statutul judecătorului în vederea conso-lidării capacităţilor de administrare a justiţiei;

– Publicarea parţială a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, în special celor ale Curţii Supreme de Justiţie şi a Curţii de Apel Chişinău;

– Publicarea a ghidurilor pentru judecători (Modele de acte procesuale civi-le, Modele de acte procesuale penale, etc);

– Publicarea ediţiilor de practică judiciară a Curţii Supreme de Justiţie, pen-tru anii 2005-2006 şi 2007;

– Instruirea a întregului corp judecătoresc în cadrul ciclului de seminare pri-vind practica aplicării Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Fundamentale ale Omului;

– Adoptarea semestrială a programului de instruire continuă a personalului instanţelor judecătoreşti (Consiliul Superior al Magistraturii în comun cu Institutul Naţional al Justiţiei);

– Traducerea unor acte internaţionale care cuprind recomandări importante în diferite domenii (ex. Liniile (CEPEJ) directorii referitoare la ameliora-rea punerii în aplicare a Recomandării existente cu privire la medierea în materie penală);

70


– Perfecţionarea personalului în domeniul expertizei juridice a actelor nor-mative şi armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în do-meniul justiţiei;

– Analiza experienţei statelor Europei occidentale referitor la administrarea justiţiei, organizarea efi cientă a procesului de înfăptuire a justiţiei şi con-trolului calităţii actului de justiţie;

– Aprobarea unei noi Legi cu privire la Procuratură nr. 294 din 25.12.2008;– A fost elaborat conceptul Ghidului pentru judecători şi jurnalişti privind

libertatea de expresie şi accesul la informaţie;– În instanţele judecătoreşti au fost desemnaţi cîte un judecător responsa-

bil pentru relaţiile cu mass-media, lista acestora fi ind plasată pe site-ul Ministerului Justiţiei;

– A fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului de executare prin Hotărîrea Guvernului nr.1393 din 12 decembrie 2007.

Puncte slabe sau ratări:

Chiar dacă au fost întreprinse măsuri pentru revizuirea cadrului legislativ, ela-borarea unor propuneri de modifi care a legislaţiei în scopul reducerii duratei atît a procedurii penale, cît şi a celei civile, acest lucru nu a fost efi cient, din considerentul că procedurile judiciare continuă a fi anevoioase, scumpe şi de lungă durată, apropos de multe ori şi necalitative, lucru care a fost de nenumă-rate ori confi rmat prin condamnarea Republicii Moldova la CEDO.

A fost pusă în discuţie oportunitatea modifi cării termenului de numire în funcţie a judecătorilor, pentru prima dată, a fost chiar şi avizat proiectul Legii pentru modi-fi carea art.116 din Constituţie, însă aceste acţiuni nu au avut rezultatul scontat.

A întîmpinat difi cultăţi şi realizarea obiectivului de selectare, redactare, publi-care şi distribuire a materialelor juridice. Acest lucru presupune în I rînd faptul că pe site-ul ofi cial al Curţii Supreme de Justiţie nu sunt publicate toate hotă-rîrile judecătoreşti, iar în al II rînd nu sunt prezente toate hotărîrile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie.

În ceea ce priveşte înregistrarea audio şi video a şedinţelor de judecată, aceasta este foarte rar aplicată, în plus foarte puţine instanţe de judecată sunt dotate cu tehnică specială pentru a putea efectua astfel de activităţi.

În scopul asigurării stabilităţii şi profesionalismului cadrelor din instanţele ju-decătoreşti, urmau a fi întocmite, publicate şi distribuite ghiduri pentru perso-

71


nalul auxiliar din instanţele judecătoreşti – acţiune ramasă nerealizată de către organele responsabile.

Nu s-a încununat de succes nici realizarea obiectivului de executare sigură şi efi cientă a hotărîrilor judecătoreşti. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a sis-temului de executare, precum şi instruirea executorilor judecătoreşti de către Institutul Naţional al Justiţiei nu a determinat executarea mai efi cientă şi mai rapidă a hotărîrilor judecătoreşti, deci a realizării scopului fi nal al obiectivului dat, pentru aceasta fi ind necesare activităţi mult mai ample, inclusiv revizuirea intregului sistem de executare.

În acelaşi sens nu a fost elaborat şi publicat un Comentariul al Codului de exe-cutare după cum s-a propus, iar Codul de etică al executorului judecătoresc nu a suferit modifi cări esenţiale.

Integritatea şi universitateaConstantin Lazari,

Transparency International – Moldova, doctor în drept, conferenţiar

Prin integritate, la modul general, înţelegem: însuşirea de a fi integru; cin-ste, probitate; incoruptibilitate. Integritatea publică înseamnă atât integritatea proceselor (luarea deciziilor şi implementarea lor, gestionarea fi nanţelor etc.) cât şi integritatea personalului (a agenţilor publici, funcţionarilor, demnitari-lor etc.). Integritatea funcţionarului este strâns legată de moralitatea acestuia, adică de respectarea regulilor de conduită care se situează mai curând în regis-trul etic şi al bunei cuviinţe decât în latura strict normativă a relaţiilor de servi-ciu. Integritatea funcţionarilor necesită a fi privită în primul rând ca o obligaţie generală a acestora de a se abţine de la orice conduită contrară valorilor etice şi morale, în al doilea rând ca o obligaţie particulară a lor de a nu săvârşi fapte incriminate de legea penală drept infracţiune de corupţie.

Integritatea este o componentă esenţială a bunei guvernări şi a unui manage-ment public efi cient în societatea democratică pentru că ea consolidează încre-derea cetăţenilor în autorităţile statului şi previne dezinteresul funcţionarilor. O primă obligaţie ce le revine reprezentanţilor tuturor autorităţilor publice este de a aborda un tratament imparţial şi echitabil tuturor persoanelor şi într-un termen rezonabil, conform legislaţiei (Legii cu privire la petiţionare, Codului

72


de procedură civilă, Codului de procedură penală etc.). Aceste prevederi re-zultă din Constituţia Republicii Moldova – articolele 16 (Egalitatea) şi 52 (Dreptul la petiţionare).

O altă componentă importantă a integrităţii este transparenţa în ce priveş-te desfăşurarea activităţii instituţiilor respective. Această cerinţă rezultă din articolul 34 al Constituţiei (Dreptul la informare), prevederile Legii privind accesul la informaţie. Prin intermediul acestui instrument (al transparenţei), administraţia îşi prezintă o dare de seamă (raportează) cetăţenilor, contribua-bililor etc. asupra activităţii, calităţii serviciilor acordate etc. Transparenţa mai are şi rolul de a preveni, în mare parte, acţiunile care atentează/ameninţă inte-gritatea (actele de corupţie) şi, totodată, de a evalua performanţele, capacităţile organizaţiei/instituţiei respective.

Se cunoaşte, corupţia creşte şi înfl oreşte în obscuritatea totalitarismului, auto-ritarismului, a regimurilor dictatoriale unde puterea aparţine unui grup restrâns de persoane. Doar în societatea democratică, unde există libertatea cuvântului, siguranţa persoanei şi există un mediu de pluralism, de toleranţă, corupţia poa-te fi atacată şi scoasă la iveală.

Drepturile şi libertăţile omului, constituie piatră de temelie a statului demo-cratic şi de drept. Aceste drepturi, garantate legal, pot fi cu uşurinţă încălcate, neglijate de funcţionarii incompetenţi şi corupţi. Iar fără libertatea de a pune întrebări şi de a efectua schimbări cetăţenii ar fi prinşi într-un cerc vicios al democraţiei superfi ciale, unde nu ar mai avea infl uenţă şi putere asupra guver-nanţilor. Doar în statul unde există o presă liberă şi se pot denunţa actele de co-rupţie se poate vorbi şi de o garanţie a drepturilor omului. Thomas Jefferson spunea, că libertatea presei ar fi un gardianul etern ce are datoria de a păzi guvernarea împotriva corupţiei. Deseori, de faptul săvârşirii actelor de co-rupţie sunt vinovaţi nu numai ofi cialii ci şi subordonaţii, colegii etc. Există forme de corupţie ce se nasc din loialitatea prost înţeleasă a unor persoane, din acceptări tacite, oportunismul subordonaţilor etc.

În 2008, Transparency Iinternational Moldova a efectuat o cercetare: Etica şi integritatea universitară. Prin această lucrare au fost monitorizate Universităţile din Republica Moldova la capitolul implementării Codurilor de etică universitară, respectării acelor valori morale, stringent necesare într-un stat de drept şi democratic, atât de profesori cât şi de studenţi.

73


În urma sondajului, efectuat printre profesori şi studenţi, de către echipa Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS – Axa SRL, s-a constatat că în ma-joritatea universităţilor există Coduri de etică/integritate universitară. Dar con-ţinutul acestor Coduri este slab cunoscut de cei intervievaţi, unii doar presupun existenţa lui. În timp ce jumătate din studenţii intervievaţi opinează că profesorii au o atitudine corectă faţă de ei (îi informează preventiv despre criteriile de eva-luare şi le apreciază corect cunoştinţele), ponderea respondenţilor care remarcă că profesorii au un comportament neetic şi, eventual, comit acte de corupţie este destul de impunător – o treime. În pofi da faptului că studenţii învinuiesc cel mai mult profesorii de corupţie, majoritatea studenţilor recunosc că ei singuri iniţia-ză, de obicei, mituirea profesorilor. Fiecare al patrulea student recunoaşte că ştie despre cazuri de acte de corupţie, cazuri de încălcare a normelor de conduită în instituţia în care învaţă. Dar cel mai grav fapt este că majoritatea acestor cazuri nu au fost examinate de nimeni, nici un caz nu a ajuns în vizorul Comisiei de etică universitară. Potrivit profesorilor, motivele principale ale corupţiei în insti-tuţiile de învăţământ superior ar fi : salariile mici, lipsa dorinţei studenţilor de a învăţa, indiferenţa autorităţilor statale, tradiţia, incompetenţa cadrelor didactice etc. Printre cele mai efi ciente măsuri de prevenire a corupţiei au fost remarcate: sporirea salariilor profesorilor, acordarea studenţilor posibilitatea alegerii profe-sorului, evaluarea calităţii predării, completarea fi şelor privind integritatea pro-fesorilor etc. Opiniile respondenţilor vizavi de încălcarea normelor de conduită de vorbesc despre mimarea implementării codurilor de etică universitară în instituţiile de învăţământ, ceea ce prejudiciază climatul moral şi reduce esenţial calitatea procesului educaţional universitar. În opinia noastră, prevederile codu-rilor de etică vor fi aplicate în cadrul universităţilor doar atunci când toate părţile implicate în procesul educaţional vor şti şi vor respecta efectiv prevederile lor. Iată de ce instituţiile de învăţământ superior trebuie nu doar să adopte coduri de etică universitară, dar e necesar şi să se asigure, efectiv, funcţionarea lor, să fi e create acele mecanisme necesare întru implementarea lor.

Republica Moldova trebuie să se conducă de principiul – viitorul unui stat, în mare parte, depinde de faptul cum el (statul) îşi pregăteşte tânăra gene-raţie. Doar educând corect tânăra generaţie, noi vom fi în stare să diminuăm decalajele care există între noi şi ţările Europei. Într-o economie globalizată, informaţională cunoaşterea devine adevăratul capital şi motor al dezvoltării societăţii. Cunoaşterea înseamnă putere şi ea nu mai poate fi gândită în afara unui sistem de valori şi a unui sistem de moralitate.

74


În secolul XXI, educaţiei îi revine un rol important în triunghiul cunoaşterii, cel al creşterii economice şi ocupării forţei de muncă. Capacitatea omului de a fi corect face ca democraţia să fi e posibilă şi mai puternică în stat, iar încli-naţia omului de a nu fi corect face ca ea (democraţia) să fi e necesară în stat. În faţa incertitudinii de a străbate acest secol, responsabilitatea îi revine, în mare parte, fi ecărui individ în parte. Credem că responsabilitatea personală se îndreaptă către interior, spunându-i fi ecărui individ – viitorul depinde de tine însuşi, prin modul cum te pregăteşti de acest viitor, de baza solidă educaţiona-lă ce ţi-ai creat-o şi construirea pe ea a restului vieţii.

Democraţia există doar acolo unde nu domneşte ameninţarea şi violenţa, acolo unde există sufi cienţi cetăţeni responsabili de menţinerea dreptăţii şi libertăţii, unde există sufi cienţi oameni care reuşesc să impună aceste lucruri unde cura-jul civic constituie unul dintre cele mai importante elemente ale democraţiei. Parlamentele alese, guvernele legitime, tribunalele independente, libertatea de exprimare şi celelalte ingrediente ale democraţiei constituie doar o jumătate de ceea ce este democraţia. Cealaltă jumătate a democraţiei este alcătuită din felul cum oamenii (cetăţenii simpli) îşi aleg să-şi ducă viaţa de toate zilele, de acel număr sufi cient de cetăţeni care reuşesc să conserve bunurile comunitare şi drepturile omului. Doar pe drumul eticii şi integrităţii, care este cel mai corect şi sigur, noi nu riscăm să ne rătăcim în viitor. Cetăţenii statelor care au înţeles acest adevăr au câştigat atât ei, cât şi generaţiile lor, care şi se bucură astăzi de realizările obţinute.

Experienţa eforturilor Promo-LEX de monitorizare a scrutinelor parlamentare în 2009

Pavel Postica, jurist, Asociaţia „Promo-LEX”, coordonator al observatorilor naţionali în

cadrul eforturilor de monitorizare ale asociaţiei

Efortul Promo-LEX de monitorizare a alegerilor a verifi cat corespunderea practicilor de desfăşurare a alegerilor în Republica Moldova cu practicile şi standardele internaţionale în materie electorală precum şi cu legislaţia naţi-onală relevantă. Membrii echipei Promo-LEX, conducători ai efortului de monitorizare sunt jurişti şi avocaţi în domeniul promovării şi apărării dreptu-rilor omului, cu experienţă atît la nivel naţional cît şi internaţional. Asociaţia

75


Promo-LEX este o organizaţie neguvernamentală naţională, non-profi t şi ne-afi liată politic, ce urmăreşte benefi ciul public. Pentru realizarea cu succes a efortului de monitorizare, schimb de experienţă precum şi în scopul promo-vării unei „voci unifi cate” a societăţii civile în ce priveşte scrutinele monitori-zate, Promo-LEX a devenit membru al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte „Coaliţia 2009” – uniune benevolă de organizaţii non-guvernamen-tale, care implementează proiecte întru îmbunătăţirea procesului electoral şi sporirea încrederii cetăţenilor în alegeri.

În cadrul „Coaliţiei 2009”, Promo-LEX a monitorizat scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009 doar în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La scruti-nul din 29 iulie 2009, Promo-LEX şi-a lărgit aria de monitorizare în cele şase raioane (Floreşti, Rezina, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni şi Ştefan Vodă) în care au fost deschise secţiile de votare pentru alegătoriii din regiunea transnistreană. În cadrul ultimului efort de monitorizare Promo-LEX a amplasat observatori în 249 secţii de votare din totalul de 1987 secţii de votare pe ţară. În regiunea mo-nitorizată locuiesc peste 530 mii alegători, ceea ce constituie circa 20 la sută din alegătorii din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană.

Efortul de monitorizare Promo-LEX a elaborat şi publicat 3 rapoarte preelec-torale – iar pentru ziua alegerilor 3 rapoarte interimare şi unul provizoriu – în baza informaţiei colectate de observatori naţionali în teritoriu prin observare directă, întîlniri cu interlocutorii şi consultarea documentelor ofi ciale. În ziua alegerilor, efortul de monitorizare Promo-LEX a implicat 276 observatori na-ţionali, din care 249 observatori au fost amplasaţi în secţiile de votare moni-torizate, 11 – în secţiile de votare speciale pentru regiunea transnistreană, 6 observatori – în consiliile electorale de circumscripţie din centrele raionale, 4 observatori în Centrul Media Promo-LEX şi unul în echipa mobilă.

Activitatea efortului de monitorizare Promo-LEX, a culminat la 25 august 2009 prin publicarea unui raport fi nal, un document de generalizare a tuturor constatărilor observate, în baza cărora au fost formulate tendinţele procesului electoral (tendinţele au fost formulate în baza constatărilor sistemice, ce se repetă în timp şi/sau în spaţiu pe parcursul perioadei monitorizate şi care au trezit îngrijorarea efortului), precum şi recomandările asociaţiei pentru îmbu-nătăţirea cadrului legal şi procedurilor electorale.

Eforturile de monitorizare Promo-LEX au fost desfăşurate graţie suportului fi -nanciar şi asistenţei tehnice oferite de Fundaţia EURASIA, National Endowment

76


for Democracy (NED), National Democratic Institute for International Affairs (NDI), şi United States Agency for International Development (USAID).

Tendinţele şi concluziile efortului de monitorizare Promo-LEX din 29 iulie 2009 au refl ectat doar situaţia în regiunea monitorizată şi nu pot fi indicative pentru întreaga ţară, însă, recomandările sunt relevante pentru procesul elec-toral şi la nivelul naţional.

Astfel, efortul de monitorizare Promo-LEX a constatat interesul sporit din par-tea alegătorilor pentru scrutinul din 29 iulie 2009. În acelaşi timp, efortul de monitorizare a constatat tendinţe îngrijorătoare ce au afectat calitatea procesu-lui electoral în regiunea monitorizată.

În regiunea monitorizată scrutinul, în mare parte, nu a întrunit exigenţele unui proces competitiv, care s-ar compara cu practica electorală din ţările cu tradiţii democratice durabile, datorită atmosferei tensionate, condiţiilor inechitabile, şi încălcări sau interpretări arbitrare ale procedurilor electorale de către orga-ne/funcţionari electorali precum şi din partea concurenţilor. În regiunea moni-torizată, s-a constatat că întocmirea, verifi carea, utilizarea şi păstrarea listelor electorale a constituit o bază defectuoasă şi a afectat credibilitatea întregului proces.

Aplicarea neuniformă a legislaţiei electorale relevante de către funcţionarii elec-torali şi alţi actori ai procesului nu asigură desfăşurarea standardizată a scrutinu-lui şi, în ultimă instanţă, tinde să discrediteze principiul supremaţiei legii.

Acreditarea selectiva a misiunilor de observare internaţionale şi hărţuirea sis-tematică de către autorităţi a unor observatori internaţionali acreditaţi, con-stituie o derogare de la angajamentele internaţionale ale Republici Moldova, în special angajamentele OSCE. Intimidarea alegătorilor şi a observatorilor naţionali de către administraţia publică şi organele electorale, lasă o amprentă asupra caracterului transparent al acţiunilor autorităţilor, iar zădărnicirea unei misiuni internaţionale doar întăreşte aceste suspiciuni.

Circa nouă procente din electoratul Republicii Moldova, rezidenţi ai regiu-nii transnistrene, rămîn în continuare izolaţi de procesul electoral din ţară. Concurenţii electorali nu desfăşoară activităţi de campanie în regiunea trans-nistreană, iar autorităţile nu utilizează toate mijloacele posibile pentru include-rea completă a acestui grup de alegători în procesul electoral.

77


Folosirea resurselor şi funcţiilor publice în scopuri electorale creează o delimi-tare incertă între activităţile statului şi activităţile partidului afl at la guvernare, ceea ce contrazice normelor fundamentale ale democraţiei şi încalcă principiul egalităţii şanselor. Pe o scară mai mică, aceeaşi lipsă de delimitare clară între activităţile autorităţilor publice şi activităţile electorale ale concurenţilor per-sistă şi la nivel local.

Efortul de monitorizare Promo-LEX a elaborat o serie de recomandări ce ţin-tesc îmbunătăţirea procesului electoral. Recomandările au fost formulate cu bună credinţă, în baza tendinţelor constatate. Cele mai importante recoman-dări sunt:• Crearea de către CEC a unui mecanism de recepţionare şi analiză a ra-

poartelor de monitorizare elaborate de misiunile de observare a scrutinelor electorale, în baza cărora să fi e stabilită obligaţia CEC de a reacţiona la ele şi a se pronunţa asupra recomandărilor formulate de autori.

• Intensifi carea eforturilor de creare a sistemului informaţional de stat „Alegeri” şi a Registrului de stat al alegătorilor.

• Modifi carea prevederilor art.27 alin.1, alin.4 şi 74 alin.1 Cod Electoral.• Respectarea prevederilor alin.1 art.62 Cod Electoral, care se referă la păs-

trarea listelor electorale în perioada post-electorală la CEC.• Defi nirea clară a răspunderii şi instituirea răspunderii disciplinare şi admi-

nistrative pentru întocmirea necalitativă a listelor electorale şi delegarea acestei responsabilităţi unei singure instituţii centrale. Excluderea adminis-traţiei publice locale din procesul de întocmire a listelor electorale.

• Instituirea de către CEC a unui mecanism unic de afi şare a listelor electo-rale şi modalităţii prin care cetăţenii să facă cunoştinţă cu ele.

• Instituirea unui mecanism mai strict pentru autentifi carea listelor electo-rale: utilizarea hîrtiei cu semne de protecţie, numerotarea tuturor fi lelor ale listelor electorale, autentifi carea fi ecărei fi le din listele electorale prin aplicarea ştampilei şi semnăturii organului care le-a întocmit.

• Întocmirea unui Regulament, privind condiţiile şi modalitatea de acreditare a observatorilor străini, şi cerinţele exhaustive faţă de aceştia.

• Revizuirea statutului observatorilor naţionali, în special asupra dreptului acestora de a depune sesizări şi contestaţii.

• Sesizarea organelor de drept asupra fi ecărui presupus caz de intimidare a observatorilor.

78


• Respectarea cu stricteţe a prevederilor art.36 şi 38 Cod Electoral de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care se referă la utilizarea resurselor în campania electorală.

• Întreprinderea tuturor acţiunilor diplomatice în vederea asigurării deschi-derii secţiilor de votare în reagiunea transnistreană, în care autorităţile con-stituţionale nu deţin controlul.

• Curmarea oricăror cazuri de corupere directă sau indirectă a alegătorilor. • Interzicerea folosirii resurselor publice nedeclarate în campania electorală

şi pedepsirea tuturor persoanelor care au admis astfel de încălcări.• Includerea cetăţenilor cu drept de vot din regiunea transnistreană în listele

electorale.• Modifi carea prevederilor articolului 66 Cod Electoral prin stabilirea exactă

a ierarhiei adresării în cazul contestării acţiunilor sau inacţiunilor, şi/sau a hotărîrilor organelor electorale.

• Modifi carea prevederilor Codului Contravenţional în vederea stabilirii răs-punderii pentru abaterile electorale stipulate în articolul 71 Cod Electoral.

Tratarea confl ictelor de interese în serviciul public: primii paşi de monitorizare

Ianina Spinei, Transparency International – Moldova

Confl ictele de interese netratate reprezintă un risc major al corupţiei în servi-ciul public. Standardele internaţionale ce ţin de tratarea confl ictelor de interes (CI), în special, Convenţia ONU împotriva corupţiei (adoptată în 2003, ratifi -cată de Parlamentul Republicii Moldova în 2007), Codul model de conduită a agenţilor publici (aprobat în 2000), Ghidul OCDE privind tratarea confl ictelor de interese (aprobat în 2003) au menirea să susţină statele în elaborarea şi apli-carea unor politici efi ciente de prevenire şi souţionare a CI.

În Republica Moldova primii paşi în ajustarea legislaţiei la standardele interna-ţionale din acest domeniu au fost făcuţi în 2005, când Planul de acţiuni de im-plementare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei stabilea necesitatea elaborării Legii cu privire la confl ictul de interese, Codului etic al funcţionarului public, creării Comisiei Principale de Etică şi monitorizării im-plementării acestui cod. Abia în 2008 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la confl ictul de interese nr. 16 din 15.02.2008 şi Legea privind

79


codul de conduită a funcţionarului public nr.25-XVI din 22.02.2008. Proiectul Legii cu privire la Comisia Principală de Etică rămâne în curs de elaborare.

Salutând adoptarea legilor susmenţionate, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) nu poate omite cu vederea prezenţa în ele a unui şir de caren-ţe, lacune, precum şi lipsa unui mecanism de implementare a acestora. Astfel, Legea cu privire la confl ictul de interese oferă o interpretare eronată a noţiunilor de „confl ict de interese” şi „interes personal”, tratează într-un mod îngust cate-goriile de persoane apropiate, nu include unele obligaţii şi responsabilităţi ale instituţiilor publice privind tratarea CI. Legea privind codul de conduită a func-ţionarului public nu conţine un şir de norme de conduită importante, precum obligativitatea raportării abaterilor de la cod şi sancţionarea pentru neraportare, responsabilitatea superiorilor pentru nerespectarea codului, iar clauza referitoare la cadouri şi favoruri (permisibilitatea cadourilor în limita unui salariu minim pe ţară stabilit prin hotărâre de Guvern) creează condiţii pentru legalizarea co-rupţiei mici. De remarcat că crearea Comisiei Principale de Etică, care urmează să coordoneze şi să controleze implementarea codului de conduită (un domeniu destul de vast), este prevăzută de Legea cu privire la confl ictul de interese, in-cidenţa căreia este mult mai îngustă, deoarece normele privind confl ictele de interese sunt o componentă a conduitei etice în serviciul public.

Având în vedere că Legea privind confl ictul de interese a intrat în vigoare în mai 2008, TI-Moldova a iniţiat un stidiu de evaluare a perceperii CI în serviciul pu-blic, în cadrul căruia au fost intervievaţi 307 angajaţi din şapte instituţii publice (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Sănătaţii, Ministerul Administraţiei Publice Locale, Ministerul Economiei şi Comerţului).

Rezultatele cercetării au constatat un nivel insufi cient de cunoaştere de către respondenţi a noţiunii de CI şi a modalităţilor de soluţionare a acestora, ac-ceptabilitatea înaltă de către aceştea a încălcării restricţiilor şi incompatibi-lităţilor privind activitatea în serviciul public, enunţarea de către respondenţi a cazurilor de utilizare a funcţiei ofi ciale în scopuri personale, de angajare a personalului graţie relaţiilor de rudenie şi amiciţie, de promovare nemeritată a angajaţilor, de intimidare a personalului din considerente de vârstă, politice etc. De asemenea, s-au specifi cat CI proprii instituţiilor incluse în studiu, ca-zuri de luare a deciziilor în situaţii de CI (efectuarea de către inspectorii fi scali a controalelor la fi rmele in care lucreaza rudele lor, supravegherea companiilor

80


de brokeraj de către persoane cu funcţii din Serviciul Vamal care sunt propri-etari ai companiilor, promovarea (angajarea) de către conducerea instituţiilor a persoanelor apropiate, etc.). Multiple exemple se refereau la încălcarea re-stricţiilor şi interdicţiilor în activitatea în serviciul public, iar unele ar putea constitui fapte de corupţie.

Activităţile TI-Moldova realizate întru familiarizarea angajaţilor din autorită-ţile publice centrale şi locale cu standardele internaţionale şi cadrul legal naţi-onal în materie de CI atestă nivel scăzut de cunoaştere a subiectului. Totodată unii funcţionari, în pofi da cunoaşterii prevederilor legale, consideră absolut normal să profi te de funcţia deţinută pentru a-şi satisface interesele personale. Acest fapt este confi rmat şi de rezultatele controalelor efectuate de Procuratura Generală în subiectul respectării exigenţelor de incompatibilitate în autorităţi-le publice centrale şi locale (www. procuratura.md).

Reieşind din cele susmenţionate, TI-Moldova reiterează asupra necesităţii adu-cerii Legii cu privire la confl ictul de interese şi Legii privind codul de conduită a funcţionarilor publici în concordanţă cu standardele internaţionale, de creare a unui mecanism efi cient de implementare a legilor date prin infi inţarea Comisiei Principale de Etică şi iniţierea procesului de declarare a intereselor de către func-ţioanrii publici. De asemenea, în cadrul autorităţilor publice trebuie întreprinse astfel de măsuri, precum: familiarizarea profundă a angajaţilor cu legislaţia privind CI, stabilirea zonelor de risc pentru apariţia CI, instituirea procedurilor de tratare a CI, elaborarea şi propagarea îndrumărilor privind declararea CI, documentarea declaraţiilor de interese şi înregistrarea măsurilor luate în legătură cu ele, con-solidarea controlului intern întru prevenirea/depistarea CI, instituirea unui sistem efi cient de reclamaţii/plângeri privind nerespectarea politicii CI, transparentizarea şi promovarea politicii privind CI şi a rezultatelor implementării acesteia.

Would monitoring improve the quality of social policies in Moldova?

Lilia E. Carasciuc, independent consultant

Improving the quality of the social protection system in the Republic of Moldova remains an issue of concern for many organizations. Expenditure for the social protection system is the largest item in the country’s state budget.

81


Moreover, over the past eight years the foreign support directed to the social sector reached as much as 40% of the GDP. Nevertheless, poverty and a weak system of social protection remain a problem caused by:– low state budget income;– ineffi cient use of funds; – absence of a clear defi nition and understanding vulnerability, which results

in unfair distribution of social services and welfare;– failure to make a clear differentiation between social insurance and social

assistance;– the nature of social assistance that promotes dependence on the system;– low capacity of the system to absorb external support.

Steps needed to improve the situation:– optimize the fi nancial fl ows in the system;– focus social assistance on the most vulnerable strata of population;– develop a system of paid social services provided by non-governmental

organizations and the private sector;– move from fi nancial/material support to the creation of community services;– involve local public administration and communities in the implementati-

on of social projects;– stimulate investment in social projects;– provide scholarships for disadvantaged schoolchildren, allowing their fa-

milies to maintain higher levels of public service use.

The above-mentioned steps can only be implemented successfully when moni-tored by civil society groups. Just a small fraction of NGOs working in the social sphere are able to provide professional monitoring, elaborate policy proposals, and be part of the decision-making process, both at central and local levels.

International organization could help involve civil society in monitoring the activities of the social protection system, in elaborating social policy proposals and participating in the decision-making process by: – facilitating the dialogue between state institutions and civil society;– building the monitoring capacities of civil society groups; – conducting fund-raising campaigns and providing grants for community

projects in the social protection sphere;– supporting the social protection system with a well developed data-base

that would allow to quickly determine the effects of policy change on the quality of life.

82


Experienţa IDOM în monitorizarea campaniilor electoraleDaniela Puica, Vlad Lupan, Stella Cotorcea,

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova

Experienţa Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) în do-meniul monitorizării campaniilor electorale din Republica Moldova, se refl ectă prin implementarea în acest sens, a două proeicte: „Monitorizarea accesului la vot în instituţiile psihiatrice din Republica Moldova” şi „Monitorizarea întoc-mirii şi verifi cării listelor electorale în 33 localităţi din Republica Moldova”.

Ca obiective generale, proiectul privind monitorizarea accesului la vot al per-soanelor internate în instituţiile psihiatrice din Republica Moldova, şi-a propus schimbarea de atitudini ale autorităţilor centrale şi locale, persoanelor ce acti-vează în domeniile respective (electoral, psihiatric) în sensul asigurării dreptu-lui la vot tuturor persoanelor care dispun de acest drept conform legii, precum şi conştientizarea de către persoanele internate cu drept legal de vot a dreptului lor de a vota în condiţiile legii.

În cadrul proiectului, s-au implementat următoarele activităţi: 1. Identifi carea şi instruirea observatorilor electorali naţionali pentru monito-

rizare electorală în instituţii psihiatrice: 2. Organizarea de ateliere de informare şi documentare cu administraţiile in-

stituţiilor psihiatrice din RM (9 instituţii: 3 spitale psihiatrice, 4 internate psihoneurologice pentru adulţi şi 2 internate psihoneurologice pentru copii)

3. Distribuirea de materiale informative (postere) cu îndrumări ale procesului de vot (Pas cu pas) pentru persoanele internate în aceste instituţii (postere ADEPT /CEC)

4. Monitorizarea procesului electoral în ziua alegerilor – 5 aprilie, 2009: ob-servatori electorali naţionali instruiţi, plus 2 echipe mobile a câte 2 obser-vatori naţionali mobili, pentru coordonarea procesului de monitorizare a şi înregistrare a încălcărilor grave (în scop de litigare strategică ulterioară) ;

5. Elaborarea şi publicarea unui raport de monitorizare şi sintetizare a in-formaţiei colectate în urma monitorizării. Raportul urmează a fi distribuit autorităţilor şi organizaţiilor relevante (50 copii Ro-En).

Cele mai grave încălcări depistate în procesul electoral în cadrul instituţiilor psihiatrice ţin de:

83


1. Neincluderea în listele electorale a persoanelor cu drept legal de vot (Spitalul psihiatric Costiujeni, Codru; Internatul psihoneurologic pentru copii (fete) or. Hânceşti, Spitalul psihiatric Bălţi);

2. Neasigurarea accesului la vot sub pretextul insufi cienţei de buletine de vot la secţia de votare (spitalul psihiatric Orhei) ;

3. Infl uenţarea de către personalul instituţiei a exprimării votului alegătorilor (internatul pishoneurologic Bălţi);

4. Aducerea forţată a alegătorului internat în instituţia psihiatrică la urna mo-bilă (1 caz – internatul psihoneurologic s. Bădiceni, r. Soroca);

5. Limitarea accesului la vot în ziua alegerilor prin refuzul de a deschide sec-ţia de votare în raza teritorială a căruia au fost înscrişi alegătorii (internatul psihoneurologic s. Cocieri, r. Dubăsari).

Proiectul privind monitorizarea compilării şi verifi cării listelor electorale, şi-a propus să monitorizeze activitatea de întocmire şi verifi căre a listelor electorale a 33 de APL-uri, dar şi interacţiunea acestora cu structurile electorale în vederea elaborării listelor electorale în contextul alegerilor anticipate din iulie 2009.

Prin intermediul a 61 observatori, a fost monitorizată situaţia în 2 municipalităţi (Chişinău, Bălţi), 8 raioane (Soroca, Ştefan Vodă, Nisporeni, Drochia, Cahul, Hânceşti, Taraclia, Dubăsari,), 1 sat din Autonomia Găgăuză (s. Copceac). În raioane a fost monitorizată situaţia atât în centrul raional, cât şi în 3 sate din cadrul acestui raion.

În prima fază a proiectului (27 iunie – 6 iulie 2009) IDOM a monitorizat com-pilarea listelor electorale de către Administraţiile Publice Locale (APL).

În cea de-a doua fază a proiectului de monitorizare a IDOM, atât APL, cât şi CEC urmau să continue verifi carea listelor. Astfel, conform calendarului electoral aprobat de CEC, IDOM a verifi cat activităţile din următoarele două perioade:a. perioada de verifi care adiţională a registrelor alegătorilor : 6-14 iulie 2009b. Perioada în care listele sunt puse la dispoziţia birourilor electorale ale sec-

ţiilor de votare: 14-16 iulie 2009. Data de 16 iulie a fost ultima zi de obser-vare IDOM, după care procesul de verifi care urma să fi e efectuat de către alte organizaţii, fi e internaţionale, fi e non guvernamentale sau politice.

În cea de-a teia fază, IDOM a monitorizat verfi carea de către cetăţeni a inclu-derii lor în lista electorală.

84


Cele mai grave încălcări depistate în procesul de compilare a listelor electorale ţin de:1. persoane plecate peste hotare nu sunt incluse în listele electorale2. persoane decedate sunt incluse în listele electorale3. persoane cu vizele retrase care se regăsesc pe listele electorale.

O constatare a fost că Administraţiile Publice Locale au avut, în majoritatea cazurilor, capacităţi reduse pentru compilarea şi verifi carea listelor electora-le. Astfel, în aceste circumstanţe, plasarea responsabilităţii pentru acurateţea listelor electorale doar pe umerii APL nu este justifi cată. Responsabilitatea pentru compilarea unor liste calitative, care stau la baza unui proces electoral corect şi liber, reprezintă un subiect de interes naţional. Astfel, este de respon-sabilitatea tuturor actorilor implicaţi în acest proces să asigure liste corecte – fi e din APL, fi e din autorităţile centrale, precum şi a structurilor electorale din ţară, începând cu CEC.

Monitorizarea Liniilor Fierbinţi din instituţiile publice ale Republicii Moldova

Andrei Munteanu, consultant Transparency International-Moldova

La începutul anului 2009 în cadrul unui proiect implementat de Transparency International au fost monitorizate liniile fi erbinţi ale instituţiilor publice din o serie de ţări, cum ar fi : Azerbaidjan, Republica Cehă, Kenya şi Moldova.

Obiectivele proiectului au fost: – Examinarea efi cacităţii Liniilor Fierbinţi pentru identifi carea modului în

care Liniile Fierbinţi ne-guvernamentale susţin, completează sau concurea-ză cu cele guvernamentale.

– Utilizarea rezultatelor studiului pentru efectuarea ulterioară a unui studiu comparativ internaţional şi partajarea experienţelor avansate cu Liniile Fierbinţi noi/cu mai puţină experienţă.

În cadrul studiului în Republica Moldova, au fost cuprinse în monitorizare 7 instituţii publice: Inspectoratul Fiscal de Stat, Ministerul Sănătăţii, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei.

85


Reprezentanţii instituţiilor publice care deservesc liniile fi erbinţi au fost in-tervievaţi în baza unui chestionar, elaborat în colaborare cu reprezentanţii ofi ciului central al Transparency International şi ai ţărilor cuprinse în studiu. Chestionarul a cuprins 10 întrebări de bază structurate în 44 de sub-puncte. În această cercetare din cele 7 instituţii vizate, s-au arătat a fi predispuse să colaboreze 5 din ele, şi nu au vrut să coopereze Procuratura Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, de la ele alegându-ne doar cu câteva promisiuni la început, după care nu au mai fost de găsit la telefon.

Studiul a fost efectuat în baza unei abordări multi-metodologice, cum ar fi : (i) analiza literaturii (de profi l), combinată cu (ii) analiza vorbirii, (ii) analiza politicilor (în domeniu), (iii) reprezentărilor, (iv) observaţiilor şi (v) studierea publicaţiilor periodice. În acest scop, reprezentanţilor Liniilor Fierbinţi, care răspundeau la apelurile telefonice respective, li s-au adresat întrebări să aleagă dacă preferau să răspundă la întrebări direct la telefon sau să li se trimită ches-tionarele prin e-mail pentru familiarizare preliminară înainte de a le îndeplini, pentru a fi expediate ulterior în scopul efectuării studiului.

Respondenţilor care aveau difi cultăţi în expedierea chestionarului îndeplinit prin e-mail, li s-a oferit să fi xeze o întrevedere, pentru a li se acorda asistenţă personală din partea consultantului în acest sens.

Chestionarul a fost elaborat în limba română în conformitate cu directivele Caietului de Sarcini de la Transparency International.

Printre problemele care au fost dezvăluite, se poate lesne de concluzionat că serviciile Liniilor Fierbinţi necesită ameliorare în sensul calităţii, în deosebi în aspectele după cum urmează: • Răspunsul la întrebarea: „Credeţi că aveţi independenţă şi împuterniciri des-

tule pentru a aborda cazuri politice delicate/sensibile?” a fost în cea mai mare parte evaziv sau deschis că nu au competenţe respective. Unica instituţie din cele 7 cuprinse în studiu a fost CCEC care a oferit un răspuns plauzibil.

• Din reprezentanţii celor 5 Linii Fierbinţi guvernamentale, răspunsuri cu privire la existenţa/inexistenţa voinţei politice de ai susţine, doar 2 au răs-puns afi rmativ; alţii 3 nu au dat nici un răspuns. Acest fapt implică o expli-caţie evidentă, deşi ne-plauzibilă. Angajaţii instituţiilor respective la nivel mediu sau mai jos de mediu abia puteau avea poziţie personală sau profe-sională cu privire la „chestiuni senzitive” cum ar fi voinţa politică.

86


Pentru ridicarea efi cientei liniilor fi erbinţi în instituţiile publice şi sporirea în-crederii populaţiei în acest instrument de colaborare a societăţii cu instituţiile statului, considerăm necesare:– Organizarea/avansarea instruirii colaboratorilor de la LF în aspecte de le-

gislaţie anti-corupţie;– Crearea unui mecanism clar de funcţionare a LF prin divizarea funcţiilor de

operatori şi organe de investigaţie;– Stabilirea unor sancţiuni concrete pentru ne-transmiterea reclamaţiilor per-

soanelor/organelor competente;– Asigurarea independenţei reale a unităţilor de administrare a Liniilor

Fierbinţi în cadrul instituţiilor;– Alocarea bugetelor separate în cadrul instituţiilor unde au fost create/func-

ţionează Liniile Fierbinţi; – Crearea bazelor de date pentru generalizarea periodică a performanţei şi

tendinţelor; – Efectuarea unor sondaje periodice (eventual telefonice) cu privire la studi-

erea efi cienţei Liniilor Fierbinţi prin optica persoanelor reclamante/denun-ţătorilor;

– Aplicarea sancţiunilor pentru comportament ne-etic.

Monitorizarea Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei

Galina Bostan, director al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

Pe parcursul unui an, CAPC a monitorizat progresul şi impactul real al poli-ticilor anticorupţie implementate prin prisma Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova/ Hotărârii Guvernului Nr. 32 din 11.01.2007 în cadrul programului SUA „Provocările Mileniului” de către Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei. Scopul principal al monitorizării CCCEC l-a constituit informarea publicului despre gradul de implementare a PPŢ de către CCCEC, formularea politicilor anticorupţionale şi evaluarea impactului politicilor implementate.

Monitorizarea CCCEC de către CAPC a fost guvernată de următoarele prin-cipii:

87


• utilizarea metodelor şi indicatorilor care şi-au demonstrat viabilitatea şi consistenţa în timp pe plan internaţional;

• utilizarea indicatorilor care se axează pe problemele cheie identifi cate în PPŢ; • utilizarea surselor multiple de informare şi ale metodelor de verifi care a

datelor colectate în scopul asigurării acurateţei şi credibilităţii;• asigurarea unei monitorizări continui a impactului politicilor şi măsurilor

anticorupţie în cadrul CCCEC;• asigurarea comparabilităţii indicatorilor în timp, oferind fl exibilitate pentru

soluţionarea unor probleme specifi ce la diferite etape de implementare a PPŢ şi a Hotărârii Guvernului nr.32 din 11.01.2007;

• utilizarea indicatorilor care vor permite monitorizarea măsurilor adoptate şi care vor facilita identifi carea domeniilor prioritare în prevenirea/comba-terea corupţiei în cadrul CCCEC;

• asigurarea comparabilităţii sistemului de monitorizare şi măsurare din Republica Moldova cu cel din alte ţări.

Cît priveşte metodele de evaluare şi analiză aplicate în procesul monitorizării, acestea au fost: 1. Opiniile experţilor, reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale vis-

à-vis de răspândirea corupţiei în cadrul CCCEC, efi cacitatea politicilor şi a legislaţiei anticorupţie. Această metodă constă în analiza opiniilor ex-perţilor, reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale exprimate fi e în diverse studii relevante, fi e în cadrul unor interviuri special organizate;

2. Auto-evaluarea realizată de CCCEC. Această metodă constă în analiza ra-poartelor CCCEC privind implementarea PPŢ şi a Hotărârii Guvernului nr.32 din 11.01.2007;

3. Statistica ofi cială. Această metodă constă în analiza statisticelor oferite de autorităţile publice;

4. Sondajul naţional reprezentativ a populaţiei şi comunităţii de business pri-vind practicile de corupţie;

5. Chestionarea colaboratorilor CCCEC de către CAPC. Această metodă constă în chestionarea colaboratorilor CCCEC privind o problemă specifi -că şi analiza rezultatelor chestionării;

6. Utilizarea tehnicii „Petiţionarul misterios”. Scopul principal al acestei me-tode constă în colectarea informaţiei despre modul în care CCCEC respectă legislaţia cu privire la petiţionare (respectarea termenelor şi a procedurilor), despre modul în care cetăţenii sînt trataţi de către colaboratorii CCCEC;

88


7. Monitorizarea mass-media. Această metodă presupune urmărirea publica-ţiilor din presa scrisă/electronică, radio şi TV referitoare la corupţie şi la activitatea CCCEC, precum şi vizualizarea/audierea celor mai importante emisiuni de noutăţi;

8. Efectuarea cercetărilor de birou. Această metodă constă în: colectarea in-formaţiei necesare pentru evaluarea executării Hotărârii Guvernului nr.32 din 11.01.2007; explorarea impactului politicilor, mecanismelor, reforme-lor şi activităţilor anticorupţie; analiza informaţiei colectate şi elaborarea recomandărilor în scopul optimizării performanţelor CCCEC;

9. Jurisprudenţa CEDO. Această metodă presupune identifi carea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de condamnare a RM în dosarele instrumentate de CCCEC, analiza conţinutului acestora şi formularea reco-mandărilor relevante.

În procesul monitorizării a fost utilizat următorul sistem de indicatori:1. Indicatori de evaluare a progresului de implementare a măsurilor specifi ce

stipulate în PPŢ şi în Hotărîrea Guvernului nr.32 din 01.11.2007. Aceşti indicatori refl ectă progresul şi efi cacitatea implementării măsurilor într-o anumită perioadă de timp, respectarea termenelor limită de implementare a activităţii. Informaţia a fost colectată prin intermediul următoarelor me-tode: opiniile experţilor; auto-evaluările CCCEC; analiza datelor din son-dajele statistice organizate de organele Administraţiei Publice; sondajele naţionale şi internaţionale efectuate de societatea civilă.

Acest set de indicatori conţine:• Disponibilitatea legilor, programelor, analizelor, metodologiilor de cer-

cetare, propunerilor, planurilor, activităţilor publice anunţate, etc;• Relevanţa măsurilor adoptate (dacă acestea corespund scopurilor pe

care urmează să le atingă);• Respectarea sau nerespectarea termenilor limită (dacă a fost activitatea

respectivă implementată cu respectarea termenului stabilit în PPŢ şi în Hotărîrea Guvernului nr.32 din 11.01.2007;

• Progresul implementării (dacă a fost activitatea respectivă realizată în deplină corespundere cu scopul şi conţinutul propus);

• Calitatea legilor, programelor, analizelor, cercetărilor metodologice, propunerilor, planurilor elaborate (a fost activitatea respectivă imple-mentată în conformitate cu bunele practici şi standardele stabilite);

89


• Indicatori cantitativi ce măsoară rezultatele măsurilor adoptate (numă-rul trainingurilor anticorupţie organizate de CCCEC; numărul colabo-ratorilor CCCEC instruiţi; numărul apelurilor telefonice la linia fi erbin-te a CCCEC; numărul sesizărilor la CCCEC, etc.);

• Efi cacitatea măsurilor adoptate (evaluarea efi cacităţii costului măsurii respective).

2. Indicatori ai riscurilor de corupţie în cadrul CCCEC Aceşti indicatori refl ectă factorii care afectează în mod direct nivelul corupţiei în cadrul CCCEC.

Acest set de indicatori conţine:• Costul conformării voluntare, care a fost analizat prin compararea infor-

maţiilor ofi ciale (durata medie a controalelor efectuate de CCCEC, numă-rul şi mărimea amenzilor fi scale aplicate de CCCEC, etc. ) cu informaţiile obţinute pe alte căi decât cele ofi ciale (durata medie efectivă a controalelor efectuate de CCCEC, mărimea plăţilor real suportate de verifi caţi, etc.).

• Costul accesului la serviciile CCCEC care a fost analizat prin compa-rarea informaţiilor ofi ciale (durata procedurii de depunere a plângerilor, durata procedurii de verifi care a sesizărilor de către CCCEC, ponderea sesizărilor prin linia fi erbinte, etc.) cu informaţiile obţinute pe alte căi decât cele ofi ciale (durata reală a procedurii de depunere a plângerilor, durata reală a procedurii de verifi care a sesizărilor, ponderea sesizărilor prin linia fi erbinte verifi cate, etc.).

• Discreţia administrativă/responsabilitatea şi transparenţa serviciului public a fost analizată prin compararea informaţiilor ofi ciale (numă-rul de sesizări neconfi rmate; statistica privind temeiurile pornirii, sus-pendării şi încetării urmăririi penale; numărul de conferinţe de presă a CCCEC planifi cate; numărul de dezbateri publice planifi cate cu partici-parea CCCEC, etc.) cu informaţiile obţinute pe alte căi decât cele ofi ci-ale (numărul de condamnări ale RM la CEDO în dosarele instrumentate de CCCEC; lacune în reglementări, care permit aplicarea lor arbitrară; numărul de conferinţe de presă a CCCEC efectiv petrecute; numărul de dezbateri publice cu participarea CCCEC efectiv petrecute, etc.).

• Efi cienţa controlului intern a fost analizată prin compararea informa-ţiilor ofi ciale (numărul de controale a personalului de către securitatea internă; durata medie a unui control intern; numărul sancţiunilor disci-

90


plinare; numărul persoanelor concediate; etc.) cu informaţiile obţinu-te pe alte căi decât cele ofi ciale (percepţia angajaţilor CCCEC privind probabilitatea de depistare a încălcării; percepţia angajaţilor CCCEC privind probabilitatea de sancţionare a încălcării; etc. ).

• Efi cacitatea instrumentelor anticorupţie a fost analizată prin compara-rea informaţiilor ofi ciale (numărul sesizărilor primite la linia fi erbinte privind angajaţii CCCEC; ponderea apelurilor verifi cate privind anga-jaţii CCCEC; ponderea apelurilor confi rmate privind angajaţii CCCEC; protecţia informatorilor; etc.) cu informaţiile obţinute pe alte căi decât cele ofi ciale (efi cacitatea sistemului de control intern; efi cacitatea liniei fi erbinţi; efi cacitatea Codului de etică, etc.).

3. Indicatori de impact al politicilor anticorupţionale în cadrul CCCEC Aceşti indicatori evaluează efi cacitatea politicilor anticorupţie în CCCEC, aplicate în cadrul implementării PPŢ şi a Hotărîrii Guvernului nr.32 din 11.01.2007.

Acest set de indicatori conţine:• Resursele folosite pentru atingerea ţintei care au fost analizate prin com-

pararea informaţiilor ofi ciale (bugetul CCCEC pe articole de cheltuieli, sursele alocate din buget pentru sporirea transparenţei, responsabilităţii comunitare, monitorizării publice şi consolidării funcţiei de preveni-re, sursele alocate din buget pentru proiecte anticorupţionale în cadrul CCCEC, numărul persoanelor implicate în lupta cu corupţia în interiorul CCCEC) cu informaţiile obţinute pe alte căi decât cele ofi ciale (efi caci-tatea distribuirii surselor fi nanciare din buget, percepţia privind numărul persoanelor implicate în lupta cu corupţia în interiorul CCCEC).

• Indicatori de efi cacitate care au fost analizaţi prin intermediul informaţiilor ofi ciale (numărul persoanelor implicate în procesul de elaborare a politi-cilor anticorupţie în CCCEC, numărul persoanelor implicate în aplicarea instrumentelor care stau la baza politicilor anticorupţionale în CCCEC, nu-mărul sancţiunilor în conformitate cu Codul de etică a CCCEC, etc.).

• Indicatori de efi cienţă care au fost analizaţi prin compararea informaţii-lor ofi ciale (bugetul Serviciului Securitate Internă a CCCEC, numărul de training-uri anticorupţie planifi cate în cadrul CCCEC, numărul angajaţi-lor planifi cat a fi instruiţi la training-urile anticorupţie în cadrul CCCEC, costul planifi cat al instruirii unui angajat, frecvenţa planifi cată a instruirii

91


unui angajat, etc.) cu informaţiile obţinute pe alte căi decât cele ofi ciale (numărul de training-uri anticorupţie petrecute efectiv în cadrul CCCEC, numărul angajaţilor efectiv instruiţi la training-urile anticorupţie în cadrul CCCEC, costul real al instruirii unui angajat, frecvenţa reală a instruirii unui angajat, efi cienţa training-urilor anticorupţie, etc.).

Aspecte ale implementării şi monitorizării măsuri-lor anticorupţie în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

Gheorghe Gandrabur, master în drept, doctorand,

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

Implementarea şi monitorizarea activităţilor anticorupţie în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor este organizată în conformi-tate cu cerinţele Legii Republicii Moldova nr.900–XIII din 27 iunie 1996 privind combaterea corupţiei si protecţionismului, a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi com-batere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei nr.421-XV din 16.12.2004, a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.615 din 28 iunie 2005 „Privind unele mă-suri de prevenire a corupţiei şi protecţionismului în cadrul instituţiilor publi-ce”, precum şi a altor acte normative şi administrative din acest domeniu.

Scopurile urmărite de noi în implementarea şi monitorizarea activităţilor anti-corupţie prin defi niţie sunt:– combaterea corupţiei prin aplicarea efectivă şi efi cientă a legislaţiei în vigoare;– prevenirea corupţiei prin eliminarea condiţiilor din cadrul Ministerului

Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi din subdiviziunile sale; – educarea tuturor categoriilor de angajaţi în spiritul intoleranţei faţă de co-

rupţie şi încurajarea susţinerii active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei.

Principiile de bază, pe care este axată activitatea noastră de monitorizare şi im-plementare a măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, se desprind din legislaţia naţională şi internaţională, pe recomandările experţilor naţionali şi ai

92


Consiliului Europei în domeniul combaterii corupţiei, precum şi pe sugestiile Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO). Printre acestea enumerăm supremaţia legii, prezumţia nevinovăţiei, egalitatea în faţa legii, asigurarea ac-cesului liber la informaţie şi justiţie, respectarea drepturilor şi libertăţilor fun-damentale ale omului, transparenţa activităţii de combatere a corupţiei, etc.

Una din direcţiile importante în activitatea Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în acest domeniu este studierea experienţei din ţările cu un nivel de corupţie scăzut.

Aşa dar, analizând politicile anticorupţie din unele ţări – membre ale Uniunii Europene, atestăm diferite strategii de implementare, monitorizare, şi comba-tere a corupţiei.

Spre exemplu, dacă în Marea Britanie şi Norvegia, există standarde anticorup-ţie, completate cu coduri de conduită pentru funcţionarii publici, în legislaţia Luxemburgului, Islandei şi Belgiei, ce reglementează administraţia publică, nu se face referire în mod special la riscurile corupţiei, iar în cadrul Ministerului Justiţiei din Franţa, începând cu anul 1993, funcţionează Departamentul Central de Prevenire a Corupţiei, investit cu atribuţii în centralizarea informaţiilor pri-vind descoperirea faptelor de corupţie, consultarea autorităţilor publice în preve-nirea corupţiei, elaborarea, adaptarea şi implementarea strategiei anticorupţie.

În scopul perfecţionării şi armonizării legislaţiei naţionale la standardele euro-pene, GRECO recomandă o astfel de abordare în cadrul prevederilor privind statutul funcţionarilor publici şi elaborarea de coduri de conduită, în sectoarele vulnerabile – derularea de programe de pregătire a funcţionarilor publici în domeniul prevenirii corupţiei, revizuirea şi implementarea standardelor în ma-terie de prevenire şi combatere a corupţiei, bazat pe analiza vulnerabilităţilor şi cu anticiparea riscurilor, care pot afecta integritatea profesională şi morală administraţiei publice, dezvoltarea periodică de programe de training şi cam-panii de conştientizare în rândul funcţionarilor publici.

Sub aspectul monitoringului, activitatea Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor se axează pe prevenirea, depistarea, ancheta-rea şi evidenţa cazurilor de corupţie şi protecţionism la toate nivelurile. În acest sens există un mecanism complex de implementare a măsurilor anticorupţie.

Pe de o parte, la nivel central, adică în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, prin ordinul ministrului nr. 128c din 21

93


octombrie 2008 „Cu privire la unele măsuri de prevenire a corupţiei şi pro-tecţionismului în Ministerul Dezvoltării Informaţionale”, toate subdiviziunile structurale informează în scris ministerul despre cazurile de corupţie şi protec-ţionism, depistate şi măsurile întreprinse în acest domeniu.

În cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, prin dispoziţia nr.D-53 din 28 octombrie 2008, în fi ecare subdiviziu-ne structurală a Întreprinderii, sunt desemnate persoane concrete, responsabile de problema depistării şi evidenţei cazurilor, ce conţin semne de corupţie şi protec-ţionism. Informaţia colectată, lunar se expediază la adresa în Direcţiei personal. Informaţia generalizată este adusă la cunoştinţa conducerii Întreprinderii după care se expediază la adresa Comisiei de prevenire a corupţiei şi protecţionismu-lui din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi comunicaţiilor.

În plan organizatoric, prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale nr. 19 din 16.02.2007 este aprobat şi pus în aplicare Planul propriu de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anii 2007-2009. În baza documentului nominalizat, în aceeaşi perioadă, Întreprinderea de Stat „Registru” elaborează, aprobă şi pune în aplicare Planul său propriu de acţiuni de realizare a Strategiei naţionale de prevenire şi com-batere a corupţiei pe anii 2007-2009.

La nivel local, adică în Direcţia înregistrare a transportului şi califi care a con-ducătorilor auto, o mare importanţă profesionalizării şi implementării senti-mentului de intoleranţă a angajaţilor faţă de fenomenul corupţional s-a acordat în anul 2007 şi în prima jumătate a anului 2008.

Aşa dar, spre exemplu, in anul 2007, în Direcţia înregistrare a transportului şi califi care a conducătorilor auto în scopul realizării legislaţiei privind combate-rea şi prevenirea corupţiei şi protecţionismului, în cadrul programei de forma-re profesională continuă a fost pusă în discuţie legislaţia republicii Moldova privind combaterea şi prevenirea corupţiei şi protecţionismului, cu susţinerea specialiştilor din cadrul Transparency International Moldova au fost predate 12 lecţii dintre care 3 în Direcţia înregistrare a transportului şi califi care a con-ducătorilor auto şi 9 prelegeri în Secţiile şi birourile de examinare şi evidenţă a mijloacelor de transport.

Prelegerile însoţite de materiale intuitive şi de secvenţe video s-au axat pe legislaţia, confl ictul de interese, prevenirea şi etica anticorupţie.

94


În calitate de măsuri de ordin practic, au fost desfăşurate controale inopinate în subdiviziunile teritoriale în vederea prevenirii şi depistării cazurilor de în-călcare a normelor de drept în domeniul combaterii şi prevenirii corupţiei şi protecţionismului, a respectării disciplinei , productivităţii, calităţii muncii, culturii de comunicare şi deservire a populaţiei în timpul serviciului, prezenţa panourilor informaţionale, a registrelor de evidenţă a reclamaţiilor cetăţenilor, a telefoanelor de încredere.

Pe panourile informative din Secţiile şi birourile de examinare şi evidenţă a mijloacelor de transport, pentru benefi ciarii noştri, alături de telefoanele de în-credere ale organelor administraţiei publice centrale, au fost afi şate telefoanele de încredere a reprezentanţilor tuturor serviciilor din cadrul Direcţiei înregis-trare a transportului şi califi care a conducătorilor auto.

În contextul monitorizării legalităţii muncii şi implicit a excluderii actelor de corupţie şi protecţionism, conform unor planuri separare, în Secţiile şi biro-urile de examinare şi evidenţă a mijloacelor de transport, de către serviciile Direcţiei înregistrare a transportului şi califi care a conducătorilor auto şi ale serviciului de audit, anual sunt desfăşurate controale privind corectitudinea aplicării în practică a actelor normative şi a perceperii corecte a mijloacelor fi nanciare în procesul de evidenţă şi documentare a conducătorilor auto şi a mijloacelor de transport.

Tot în acest context, anul 2007 în cadrul programei deformarea profesională continuă, în Direcţia înregistrare a transportului şi califi care a conducători-lor auto şi subdiviziunile teritoriale din subordine au fost studiate 45 teme inclusiv: – acte normative internaţionale – 2 teme (1 oră seminar şi 2 ore studiu indi-

vidual);– acte normative naţionale – 13 teme (3 ore prelegeri, 8 ore seminar şi 42 ore

studiu individual);– Hotărâri de Guvern – 9 teme (6 ore seminar şi 26 ore studiu individual);– acte administrative – 21 teme (9,5 ore seminar şi 36 ore studiu individual).

În scopul stimulării creşterii nivelului profesional, la fi nele anului 2007 a fost organizat concursul „Cel mai bun specialist, cea mai bună subdiviziune” în cadrul căruia au fost menţionaţi cu diplome de merit 53 de angajaţi şi 14 sub-diviziuni teritoriale.

95


În scopul monitorizării şi prevenirii condiţiilor, ce favorizează comiterea acte-lor de corupţie şi a încetăţenirii transparenţei în serviciu în prezent şi în viitor avem de lucru asupra unui set important de probleme din domeniul anticorup-ţiei. Iată doar câteva dintre acestea:– evaluarea instituţională, pentru a putea identifi ca, defi ni şi aplica in mod

corect măsurile de combatere a corupţiei şi nu doar pentru a introduce de ochii lumii noi reglementări în mod haotic;

– elaborarea şi instituirea unor mecanisme independente de monitorizare si evaluare a măsurilor anticorupţie;

– crearea accesului liber la informaţiile cu caracter public; – realizarea parteneriatului cu societatea civilă, elaborarea mecanismelor

instituţionale, care ar asigura o participare cât mai largă a cetăţenilor la evaluarea dimensiunii corupţiei care ii afectează in mod direct;

– defi nirea cu exactitate a surselor, care generează corupţia, elaborarea unor mecanisme cât mai efi ciente, care să asigure colaborarea autorităţilor pu-blice şi delimitarea clară de competenţe intre acestea, in locul confuziei de competenţe cum există în prezent şi care împiedică aplicarea efectiva a legilor in vigoare.

Justiţia în vizorul societăţiiOxana Rotari,

doctor în drept, conferenţiar universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Tatiana Ciaglic, magistru în drept, lector,

Colegiul Internaţional de Administrare şi Business

„nu este sufi cient ca justiţia să fi e înfăptuită, trebuie să se şi vadă că ea este înfăptuită”(par.104 Campbell şi Fell vs. Marea Britanie, 1984, CEDO)

Justiţie integră – justiţie transparentă. Acesta ar putea fi logo-ul acestui ar-ticol. Este un fapt cunoscut că între corupţie şi transparenţă există o relaţie invers proporţională. În acest sens nu este o excepţie şi activitatea instanţelor judecătoreşti în înfăptuirea justiţiei. Eforturile ultimilor ani au făcut posibilă ridicarea transparenţei activităţii judecătoriilor la un nou nivel, apropierea

96


de standard-ele europene şi mondiale în domeniu. Justiţia urmează să fi e în serviciul societăţii şi, prin urmare, societatea poate şi trebuie să aibă acces la informaţia relevantă în materia înfăptuirii justiţiei, calităţii actului de justiţie, să benefi cieze de serviciile instanţelor judecătoreşti întru realizarea drepturilor sale procesuale, etc. În cele ce urmează ne propunem o panoramă a principale-lor inovaţii în materia transparentizării activităţii sistemului judecătoresc.

Din cîte se cunoaşte, una dintre cauzele apariţiei corupţiei în sistemul judiciar este lipsa de transparenţă în activitatea organele de drept, dar şi înzestrarea insufi cien-tă a acestora cu mijloace tehnice10. Totodată, direcţia proeuropeană a Republicii Moldova determină necesitatea reformării sistemului judecătoresc în vederea ajus-tării cadrului normativ dar şi organizatorico-instituţional al sistemului judecăto-resc la standardele europene, care presupun tacit şi eliminarea corupţiei. O soluţie în acest context o constituie transparentizarea activităţii instanţelor judecătoreşti.

Perceperea calităţii actului de justiţiei de către societatea civilă generează şi nivelul de securitate şi siguranţă în care se simte aceasta în aspectul protejării drepturilor sale legitime, soluţionarea echitabilă a unui litigiu, etc. Din aceste considerente încrederea societăţii în sistemul judecătoresc este inerentă unui stat de drept, existenţa căruia devine absurdă în caz contrar.

Justiţia este menită să asigure aplicarea corectă a cadrului normativ, să soluţi-oneze echitabil confl ictele între subiecţii de drept. Instanţele judecătoreşti sunt în serviciul societăţii, care, prin urmare, poate şi trebuie să aibă posibilitatea de a se bucura de o justiţie echitabilă, corectă, incoruptă.

Din cîte cunoaştem între transparenţă şi corupţie există o relaţie invers propor-ţională, astfel, cu cît activitatea instituţiilor publice devine mai transparentă cu atît nivelul de corupţie scade din considerente de a fi mai uşor depistată, greu de ascuns şi deghizat.

În opinia justiţiabililor, dar şi actorilor implicaţi în procesul de înfăptuire a justiţiei11 gradul de corupere a sistemului judiciar este ridicat – fapt ce duce la neîncrederea justiţiabililor în rezolvarea echitabilă a confl ictului.

10 Pct.1.2 al Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.421 din 16.12.200411 Relevante în acest sens sunt rezultatele sondajelor realizate în cadrul studiilor ,,Riscul corupţiei în sistemul judiciar” elaborate de Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept EX LEGE, ce pot fi accesate pe adresa http://agexlege.wordpress.com

97


Cu scopul de a facilita accesul la informaţia relevantă privind activitatea in-stanţelor judecătoreşti au fost realizate un şir de activităţi de divers caracter dar unite de un obiectiv comun – asigurarea transparenţei actului de justiţie, accesul operativ al justiţiabililor la informaţia necesară.

Cele expuse mai sus reprezintă o remenescenţă a prevederilor regăsite în art. 20 şi 23 al Constituţiei Republicii Moldova, art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.14 al Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, art. 10 şi 29 ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

O realizare importantă în acest sens este lansarea paginilor web al instanţelor judecătoreşti. Aceasta a fost posibil datorită aportului Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” Pentru Buna Guvernare. Pagina web a instanţei judecătoreşti permite accesarea unui şir de informaţii precum structura acesteia, cadrul normativ care reglementează, datele de contact, co-municate şi anunţuri, etc. Fapt ce permite a deţine un adevărat nou mijloc de comunicare cu justiţiabilii şi publicul interesat.

Menţionabilă este şi posibilitatea accesării de către utilizatori a listei şedinţe-lor de judecată, listei dosarelor judecătoreşti, dar şi a hotărîrilor judecătoreşti publicate. Astfel, justiţiabilii pot de la distanţă afl a despre data numirii şedinţei de judecată, fapt ce nu exclude obligaţia citării ofi ciale, posibilitatea de a lua cunoştinţă cu hotărîrile judecătoreşti plasate pe pagina web, dar şi de a vi-zualiza lista dosarelor examinate în judecătoria dată. Caracteristicile date ale paginii web al instanţei judecătoreşti permite acesteia a se afi rma ca o adevă-rată sursă de informaţie atît pentru societate în general cît şi pentru studenţi, teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului, ce au căpătat acces la o vastă practică judecătorească.

În acest sens, este de remarcat faptul că graţie conexiunii între Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor – program computerizat de automatizare a activităţii instanţei judecătoreşti, şi pagina web al instanţei, lista şedinţelor de judecată, lista dosarelor şi hotărîrile judecătoreşti publicate se extrag au-tomat din primul pe pagina web facilitînd considerabil gestionarea acesteia, dar şi fi ind totodată un segment, una dintre scopurile şi sarcinile automatizării activităţii instanţei judecătoreşti – transparentizarea activităţii instanţelor ju-decătoreşti.

98


Altă acţiune o constituie introducerea serviciului pentru relaţii cu publicul. În acest context specialistul pentru relaţiile cu publicul urmează să asigure su-portul informaţional referitor la activitatea instanţei. Acest specialist urmează să acorde justiţiabililor informaţia de caracter general necesar unei satisfaceri operative a solicitărilor acestora. Specialistul pentru relaţii cu publicul cunoaş-te grafi cul şedinţelor de judecată, dislocarea birourilor şi a sălilor de judecată, procedura depunerii cererii de chemare în judecată, altor cereri şi demersuri, orele de primire ale preşedintelui instanţei judecătoreşti, cancelariei, arhivei şi acordă această informaţie justiţiabililor la cerere.

Pentru a crea un mediu funcţional optim, acest specialist urmează a fi dislocat la un loc vizibil din holul instanţei judecătoreşti, la intrare, astfel încît să fi e ,,prima persoană” cu care eventual va intra în contact justiţiabilul şi de unde va recep-ţiona informaţia primară necesară. În acest context, putem menţiona că accesul publicului la judecători este restricţionat ori toată informaţia şi actele necesare sunt eliberate solicitanţilor prin intermediul cancelariei, arhivei, grefi erilor.

Totodată, este de remarcat faptul că specialistul nominalizat nu prestează ser-vicii juridice justiţiabililor, toată informaţia furnizată este generală, imperso-nală şi are menirea de a facilita accesul la date de interes public privind jude-carea cauzei.

Un aspect relevant al activităţii acestui specialist este gestionarea paginii web al instanţei judecătoreşti. Resursă internet, fi ind recent introdusă, este pe ca-lea afi rmării sale ca o sursă folositoare de informare. Însă, reuşita atingerii obiectivului dat este în mare parte condiţionată de modul de administrare a acesteia – atribuţie a specialistului pentru relaţii cu publicul. Astfel, specialis-tul urmează să verifi ce sistematic conţinutul paginii web al instanţei şi funcţi-onalitatea acesteia, să o actualizeze cu o frecvenţă ridicată, completînd fi ecare rubrică cu excepţia celor extrase automat din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor – program computerizat destinat automatizării activităţii instanţei judecătoreşti. Totodată, de competenţa specialistului ţine şi înaintarea propu-nerilor de optimizare, promovare a paginii web al instanţei judecătoreşti prin sporirea numărului de vizitatori, calităţii şi utilităţii informaţiei plasate, etc.

În acest aspect, este de remarcat faptul că specialistul pentru relaţii cu publi-cul gestionează poşta electronică a instanţei judecătoreşti menţinînd legătu-ra inversă cu utilizatorii paginii web. Aici specifi căm că adresa electronică

99


a instanţei judecătoreşti nu poate fi utilizată pentru expedierea/recepţionarea actelor de procedură, cererilor de chemare în judecată, reconvenţionale, de recuzare, atac, probe la dosar şi alte materiale/informaţii referitoare la exami-narea cauzei judecătoreşti. Acestea urmează a fi depuse în strictă conformitate cu prevederile cadrului normativ procesual civil, penal sau contravenţional.

Specialistul pentru relaţii cu publicul asigură şi plasarea pe panoul informativ a grafi cului şedinţelor de judecată, poster-elor informaţionale, modelelor de cereri, alte informaţii, pliante, buletine informative, etc. în materia drepturilor omului, drepturilor procesuale, procesului judecătoresc, executării hotărîrilor judecătoreşti, etc. Toate aceste informaţii pot şi trebuie simultan plasate şi pe pagina web al instanţei creînd un spaţiu informaţional comun, complimentar.

Tot specialistul pentru relaţii cu publicul urmează să asigure latura de „comu-nicare cu societatea” prin furnizarea suportului necesar petrecerii zilei uşilor deschise cu diverse ocazii precum Ziua profesională a juristului sau Ziua jus-tiţiei civile, etc.

O atenţie aparte reprezintă relaţiile instanţelor judecătoreşti cu sursele de informare în masă. Este cunoscut faptul că acestea au un rol deosebit în crea-rea imaginii justiţiei şi, prin urmare, este necesar a crea un cadrul de cooperare reciproc convenabil spre furnizarea societăţii a informaţiei veridice referitoare la activitatea instanţei şi actul de realizare a justiţiei ţinînd simultan cont de principiile de drept. Aceste aspecte sunt reglementate în Regulamentul cu pri-vire la serviciul de informare publică şi relaţii cu mass-media12.

O altă acţiune relevantă este instalarea în sălile de şedinţe ale instanţelor ju-decătoreşti a sistemului de înregistrare audio „Femida” şi echipamentului de înregistrare audio. Înregistrarea audio a şedinţelor de judecată se realizează în conformitate cu Regulamentul privind înregistrarea audio a şedinţelor de judecată13. Înregistrarea audio poate fi utilizată la pregătirea procesului ver-bal de către grefi er şi/sau prezentarea înregistrării părţilor la cerere. Totodată, înregistrarea va fi arhivată în programul computerizat nominalizat facilitînd reproducerea la necesitate.

12 Regulamentul cu privire la serviciul de informare publică şi relaţii cu mass-media este aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.141/6 din 30.04.2009.13 Regulamentul privind înregistrarea audio e şedinţelor de judecată este aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.212/8 din 18.06.2009.

100


O realizare semnifi cativă este şi introducerea în instanţele judecătoreşti a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor la care s-a făcut referire anterior. Aceasta permite automatizarea lucrului instanţei judecătoreşti prin executarea tuturor acţiunilor de la înregistrarea dosarului pînă la încheierea acestuia automat, crearea dosarului electronic. Opţiunile programului men-ţionat permit distribuirea aleatorie automată a dosarelor, ceia ce asigură realizarea înaltelor standarde în această materie şi exclude implicarea facto-rului uman. În acest sens remarcăm că distribuirea dosarelor în instanţele ju-decătoreşti se execută în conformitate cu prevederile Regulamentului privind distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele judecătoreşti14.

Totodată, Programul integrat de Gestionare a Dosarelor, după cum a fost re-marcat mai sus, permite plasarea automată a hotărîrilor judecătoreşti pronun-ţate pe pagina web a instanţei.

Integritatea judecătorilor poate fi constatată prin accesarea informaţiei refe-ritoare la Declaraţiile pe venit a judecătorilor instanţelor judecătoreşti plasate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta este po-sibil datorită modifi cărilor legislaţiei realizate în cadrul Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană15.

O realizare de prima importantă reprezintă publicarea hotărîrilor judecăto-reşti. Instanţele judecătoreşti pot publica hotărîrile judecătoreşti pronunţate pe pagina web al instanţei judecătoreşti, astfel încît fi ecare utilizator să aibă posibilitatea de a lua act de ea. Procedura plasării pe pagina web a hotărîrilor judecătoreşti este reglementată în Regulamentul cu privire la modul de publi-care a hotărîrilor judecătoreşti pe pagina web16. La nivel european prevederi generale în acest sens sunt regăsite în Recomandarea Rec(95)11 privind selec-tarea, prelucrarea, prezentarea şi arhivarea hotărîrilor judecătoreşti în sisteme-le automatizate de documentare juridică. Menirea plasării hotărîrilor judecăto-14 Regulamentului privind distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele judecătoreşti este aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.68/3 din 01.03.2007.15 Legea privind modifi carea şi completarea unor acte legislative, nr. nr.257-XVI din 29.11.2007 şi Legea pentru completarea articolului 9 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, jude-cătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, nr.77-XVI din 10.04.2008.16 Regulamentul cu privire la modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti pe pagina web este aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.472/21 din 18.12.2008.

101


reşti pe pagina web are drept scop accesul liber al cetăţenilor la informaţia cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurarea transparenţei activităţii instanţelor de judecată.

Această inovaţie reprezintă un nou mijloc de asigurare a principiului publicităţii şedinţelor de judecată prevăzut în art.10 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, art.6 pct.1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.14 pct.1 al Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice dar şi cadrul normativ naţional – art.23 al Codului de procedură civilă şi art.18 al Codului de procedură penală.

În acest sens, este menţionalibă practica altor state în materia dată. Hotărîrile judecătoreşti se plasează pe site-urile instanţelor judecătoreşti sau speciali-zate de un şir de state precum Marea Britanie, Republica Franceză, Polonia, Canada şi statul vecin România. Un aspect diferit reprezintă publicarea datelor cu caracter personal al părţilor, participanţilor la proces dar şi actorilor impli-caţi în judecarea cauzei – judecători, grefi eri, procurori, avocaţi în hotărîrea judecătorească plasată pe pagina web. Aici pot fi constatate exemple atît de maximă confi denţialitate cît şi din contra acces la toate datele ce permit identi-fi carea părţilor şi actorilor implicaţi în realizarea actului de justiţie. Cu referire la prima tendinţă, putem menţiona că Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie a României plasînd pe site-ul său hotărîrile judecătoreşti păstrează doar iniţia-lele numelui şi prenumelui părţilor, totodată în textul hotărîrii publicate nu se conţine nici o referinţă la judecătorii, grefi erii, avocaţii sau procurorii care au operat dosarul. La cea de a doua tendinţă putem aduce exemplul Marii Britanii şi Canadei care practic plasează pe site-urile sale ofi ciale hotărîrile judecăto-reşti pe cauze civile fără prelucrarea datelor personale a părţilor.

Republica Moldova a luat o poziţie moderată în aspectul abordat. Pe pagina web nu se publică hotărîrile judecătoreşti emise în cauzele în care sunt im-plicaţi minorii, în care se conţin informaţii ce constituie secret de stat, taină comercială sau informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege, hotărîrile privind adopţia, precum şi sentinţele privind infracţiunile sexuale. Totodată, instanţa de judecată reieşind din caracterul informaţiei din textul hotărîrii ce vizează patrimoniul părţilor, dreptul succesoral, viaţa intimă şi alte informaţii care necesită a fi protejate pot redacta hotărîrile în sensul:– înlocuirii numelor complete a părţilor şi altor participanţi la proces cu ini-

ţialele numelui şi prenumelui;

102


– excluderii informaţiilor despre părţi şi alţi participanţi la proces privind: data, luna şi anul naşterii, locul de muncă şi funcţiile deţinute, adresa domi-ciliului, adresa juridică, date despre patrimoniu, numărul de înmatriculare a mijlocului de transport etc.17

În acest mod s-a ajuns la un compromis reciproc convenabil între protejarea datelor personale a indivizilor şi transparenţa, publicitatea actului de justiţie.

În concluzii, putem menţiona că rezultatele acestor reformări urmează a fi eva-luate în viitor regăsindu-se atît în gradul de satisfacere a justiţiabililor de calita-tea serviciilor instanţelor judecătoreşti cît şi nivelul calităţii actului de justiţie.

Un aspect important în acest sens este consolidarea eforturilor comune a soci-etăţii şi organelor abilitate de stat dar şi a celor internaţionale în vederea con-servării actualelor realizări dar şi promovării cursului reformării. Implicarea factorului civic este determinantă într-un şir de aspecte, unul dintre care este şi transparenţa actului de justiţie ca un instrument în lupta cu corupţia în sistemul judiciar.

Totodată, transparentizarea activităţii instanţelor judecătoreşti nu este o pa-nacee. Cu toate că experienţa altor state demonstrează efi cienţa transparen-tizării în prevenirea şi combaterea corupţiei, acest instrument urmează a fi aplicat concomitent cu alte măsuri şi mijloace, selectate şi fuzionate într-un mod optim ajustat actualei situaţii în domeniul corupţiei în sistemul judiciar în Republica Moldova cum ar fi consolidarea răspunderii judecătorilor, majora-rea remunerării şi asigurării sociale a acestora, revederea procedurii de numire şi promovare, etc.

Accesul la informaţie: concluzii şi recomandăriVasile Spinei,

preşedinte al Centrului Acces-info

Rezultatele evaluării accesului la informaţii, realizate de reprezentanţi ai mass-media şi organizaţiilor nonguvernamentale în domeniul libertăţii de exprimare şi a accesului la informaţie pe parcursul anului 2008, şi în perioada ianuarie 17 Pct.9 şi 10 ale Regulamentului cu privire la modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti pe pagina web este aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.472/21 din 18.12.2008.

103


– septembrie a.c., sub egida Centrului „Acces-info”, relevă o situaţie departe de a fi satisfăcătoare.

În perioada respectivă, s-au întreprins mai multe măsuri, la nivel naţional şi local, inclusiv prin aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne, în vederea asigurării liberului acces la informaţie, dar aceste eforturi rămîn a fi inefi cien-te. Este evidentă discrepanţa dintre declaraţiile ofi cialilor privind importanţa accesului la informaţie şi transparenţei în procesul decizional şi realitate, pre-cum şi lipsa unui control sistematic şi riguros al aplicării legislaţiei respective de către Guvern şi Parlament.

Au fost atestate mai multe cazuri de ignorare sau de nerespectare de către funcţionari a legislaţiei privind accesul la informaţie, în special la nivel local sau raional, într-un şir de instituţii desconcentrate. Problema principală constă în lipsa unui mecanism clar şi efi cient de informare permanentă, obiectivă şi operativă a publicului, de stabilire a unui dialog interactiv al instituţiilor stata-le cu cetăţenii, de implicare a acestora în procesul decizional.

Nu întotdeauna deciziile judecătoreşti în litigiile privind accesul la informaţie sînt executate operativ şi integral.

Se resimte inefi cienţa activităţilor sporadice în domeniul sensibilizării opiniei publice, educaţiei civice, desfăşurate de instituţiile statale şi organizaţiile non-guvernamentale în ceea ce priveşte o mai bună cunoaştere a drepturilor omului şi lichidarea analfabetismului juridic, fapt care adeseori generează pasivitatea şi indiferenţa cetăţenilor. Exercitarea dreptului la informaţie necesită atît res-ponsabilizarea funcţionarilor, cît şi motivarea publicului.

Este necesar să fi e abrogate toate prevederile care sînt în contradicţie cu Constituţia şi Legea privind accesul la informaţie. Astfel, se impune modifi -carea Legii cu privire la secretul de stat, Legii cu privire la secretul comercial, Legii cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, Legii privind Codul de con-duită a funcţionarului public, Legii presei etc. Este stringentă examinarea de urgenţă a proiectului Legii privind libertatea de exprimare şi adoptarea ei.

Proiectele de acte legislative trebuie expertizate sub aspectul respectării drep-tul la informaţie al cetăţenilor şi respinse dacă limitează acest drept. Legile şi hotărârile care blochează accesul jurnaliştilor la informaţie sau impun taxe pentru obţinerea acestora urmează a fi modifi cate din perspectiva interesului

104


public şi a importanţei a informaţiei pentru dezvoltarea jurnalismului de inves-tigaţie şi lupta cu corupţia.

Este necesară completarea Legii cu privire la petiţionare cu dispoziţii privind înregistrarea separată a cererilor de acces la informaţie şi obligativitatea elabo-rării rapoartelor anuale de către toate autorităţile şi instituţiile publice despre respectarea dreptului la informaţie; includerea în Codul penal a unor sancţi-uni pentru împiedicarea de către reprezentanţii structurilor statale a activităţii mass-media şi intimidarea cetăţenilor pentru critică; completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative cu sancţiuni pentru aplicarea cenzurii; revizuirea regulamentelor privind activitatea structurilor guvernamentale prin stabilirea unor obligaţii concrete privind asigurarea reală a accesului publicu-lui la informaţiile ofi ciale.

La fel de importantă este crearea unui cadru instituţional adecvat, dezvoltarea capacităţilor administraţiei publice privind furnizarea informaţiilor. În această ordine de idei, statul trebuie să creeze un sistem complex şi efi cient de imple-mentare a dreptului de acces la informaţie, care va prevedea:– alocarea resurselor necesare pentru o administrare efi cientă şi adecvată a unui

sistem informaţional integru, consolidarea managementului informaţional la toate instituţiile, inclusiv în cadrul serviciilor de presă, de relaţii cu publicul;

– instituirea unui control sistematic din partea Parlamentului şi Guvernului privind asigurarea de-facto a liberului acces la informaţie şi transparenţei în procesul decizional;

– instruirea permanentă a funcţionarilor, inclusiv a conducătorilor de institu-ţii şi subdiviziuni;

– acumularea şi promovarea bunelor practici;– efi cientizarea cooperării cu organizaţiile nonguvernamentale;– denunţarea politicienilor, funcţionarilor publici care îşi permit gesturi de

ameninţare sau agresiune, violenţe la adresa jurnaliştilor şi colectivelor re-dacţionale;

– monitorizarea şi raportarea sistematică asupra aplicării Legii privind acce-sul la informaţie;

– sensibilizarea publicului în vederea exercitării depline a dreptului de acces la informaţie;

Este necesar ca statul să includă promovarea dreptului de acces la informaţie în strategiile naţionale de dezvoltare şi în politicile sectoriale; să perfecţioneze

105


şi să efi cientizeze cooperarea cu organizaţiile nonguvernamentale; să creeze premise viabile pentru dezvoltarea şi promovarea unor mass-media libere şi independente, a jurnalismului de investigaţii.

Судебная система и коррупция в Республике МолдоваЮрий Дмитриевич Димитров, магистр международного права,

директор адвокатского бюро «Юрий Димитров», г.Тараклия

«Даров не принимай, потому что дары слепыми дела-ют зрячих…» ( Исход 23:8)

С самого начала провозглашения независимости Республики Молдова встала необходимость видения, какой должна быть одна из ветвей влас-ти, от которой зависят судьба каждого гражданина государства, его вера в справедливость, собственная безопасность. Речь идет о судебной влас-ти. С 90-х годов у нас в судебной системе идут реформы, переходящие подчас в эксперименты. Что отрадно видеть, что сейчас мы начали взве-шенно относиться к этой проблеме и у нас начинает наступать осознание того, что мы должны менять и совершенствовать в судебно-правовой ре-форме, что нам мешает двигаться вперед.

В Стратегии укрепления судебной системы РМ отмечено, что укрепление судебной системы путем обеспечения ее независимости, беспристраст-ности, эффективности и повышения доверия к ней представляет собой неотъемлемое условие верховенства закона и принципов правового госу-дарства. Меры, необходимые для обеспечения независимости судебной системы, должны вести не только к утверждению принципа разделению властей в государстве, но и к применению его на практике.

Почти двадцатилетний опыт судебно-правовой реформы в Молдове нам показал: ни излишняя персонализация вопросов судебной реформы, ни сопутствующая ей неконструктивная критика, ни количественное накоп-ление законопроектов сходного содержания на одну и ту же тематику не приносят пользы. Вопросы, которые необходимо решать на этом этапе судебной реформы, всем хорошо известны. Их эффективное решение на основе не только разделения, но и взаимного уважения всех ветвей

106


власти должно стать главным объединяющим моментом. В ближайшее время следует спокойно согласовать все спорные моменты и довести до финишной черты уже начатые и давно назревшие преобразования.

Первая проблема – это обеспечение независимости судей при осуществле-нии правосудия. Согласно ст.116 Конституции РМ: « Судьи судебных инс-танций независимы, беспристрастны и несменяемы согласно закону».

В Законе о статусе судьи записано, что судьи судебных инстанций неза-висимы, несменяемы согласно закону и подчиняются только закону (ст.1 ч.3 Закона).

Объективно следует признать, что сделано в этом плане немало, но предстоит сделать еще больше. Условия оплаты труда судей далеки от идеальных, но продолжают улучшаться и выглядят достойно в сравне-нии с условиями труда других категорий работников публичного секто-ра. Выдержали проверку временем и конституционные основы незави-симости судебной власти и ее служителей. Сложнее обстоит ситуация с обеспечением судебной власти как таковой и каждому отдельному судье должного уважения со стороны всех прочих представителей влас-ти. Недопустимость давления на судей, вмешательства в осуществления правосудия, неуважение к судье и судебным институтам – должна стать генеральной линией национальной политики и проводиться решительно, в случае необходимости, более жесткими методами.

Вторая, не менее важная проблема,- это борьба с коррупцией в судах.

В наше время значительная часть населения даже не считает взяточни-чество преступлением. Более половины населения Молдовы имеют лич-ный опыт в даче взятки.

В современной Молдове, тем не менее, широко распространенное мне-ние, что сегодня коррупция является преградой на пути экономического развития.

Глава 9 – Предупреждение и борьба с коррупцией в судебной системе «Стратегии укрепления судебной власти, утвержденной Постановлением Парламента РМ № 174 – ХУ от 19.О7.2ОО7 года гласит: « Коррупция подрывает судебные системы, ограничивает доступ людей к правосудию и нарушая одно из фундаментальных прав человека – право на справед-

107


ливый и независимый суд. Предупреждение и борьба с коррупцией в судебной системе является приоритетной задачей укрепления судебной системы в более широком контексте борьбы с этим явлением на нацио-нальном уровне. С учетом того, что судебная система призвана обеспе-чивать соблюдение верховенства закона, коррупция в юстиции способна нанести ущерб наиважнейшим социальным ценностям.

Для предупреждения коррупции в судебной системе существенное значе-ние имеют обеспечение гласности при исполнении судейских решений, а также публичности судебного процесса. Необходимой мерой является совершенствование существующей системы декларирования имущества, интересов и положений несовместимости в отношении судей, за внедре-нием которой будет осуществляться строгий контроль.

Проблема коррупции занимает по обсуждению одной из важных мест в обществе. О ней говорят граждане разных социальных слоев: и те, кто сталкивался с деятельностью и те, кто вообще не был в суде. И все это по-догревается прессой, телевидением и разговорами на высшем уровне…

Безусловно, что судьи не являются наиболее коррумпированной струк-турой, как это преподносится обществу. Прежде всего, потому, что су-ществует право на обжалование решений судов, ревизия со стороны вышестоящих судов, коллегиальность принятия решений, открытость и гласность. Многие говорят: следователи берут деньги, прокуроры берут, судьи берут. Все говорят, что любое дело в суде можно организовать. И в этой системе купли-продажи расплачиваются все: и те, кто виноват и кто нет. И связано это наверно с тем, что мы долго жили без бога и теперь мы не боимся ни бога, ни черта. Но есть, на мой взгляд, судьи, которые неподкупны и их большинство.

Но неужели все у нас так плохо и из чего слагаются мифы о коррупции в судебной системе. Прежде всего, повод подают подчас сами судьи. Как-то, при мне одна из судей прямо заявила: « Я понимаю наших коллег, которые берут взятки, ведь зарплата у нас такая маленькая…». Мне при-шлось возразить, что некоторым ее коллегам лучше было пойти на дру-гую работу, где зарплата побольше…После этого разговор прекратился, но окончился ли он в душах работников суда и какое « воспитательное воздействие» возымели слова судьи в присутствии которых они были сказаны.

108


Любой гражданин, однажды побывав в суде, чувствует себя знатоком и охотно делится своими познаниями со своими соплеменниками. Я уже не говорю о гражданах – представителях в суде, которые выступают по гражданским делам. Некоторые из них, не имея юридического образова-ния, делают вид, что пытаются разобраться в перипетиях законодатель-ства. Это ведь так просто: задавай простые вопросы (при возможности, побольше, чтобы клиент был доволен) и все будет в норме. Чтобы выбить гонорар данные представители говорят, что подавляющее число услов-ных единиц уйдет судье и т.д. Клиент дает деньги не столько своему до-верителю, сколько судье. То, что судья о так называемой сделке ни слу-хом, ни духом – это уже никого не волнует. После процесса гражданин поделится со своими знакомыми тем, что он выиграл дело, дав взятку судье и «слава» о коррумпированном судье и судебной системе пойдет гулять по миру. Попробуй потом доказать, что ты здесь ни причем.

Влияние средств массовой информации, учитывая, что по Молдове идет компания по борьбе с коррупцией, привело к тому, что граждане, проиг-рав дело прямо, при всех заявляют: противная сторона дала взятку, рас-считывая в вышестоящем суде взять реванш. Если в вышестоящем суде дело отменяют, то стороны меняются обвинениями в коррупции.

Я не думаю, что данный судья, о ком говорят, пойдет искать правду. Не принято у нас как-то судьям защищать свою честь и достоинство. Да и Высший Совет Магистратуры РМ, по моим наблюдениям, предпочитает отмалчиваться.

В недалеком прошлом – с приходом к власти Партии Коммунистов РМ, от так называемых коррупционеров в судебной системе избавлялись просто: при назначении судьи на пожизненный срок его попросту не утверждал Президент. И это происходило на основании доносов определенных лиц. В результате начала этой борьбы с коррупцией пострадал не один десяток порядочных судей, хотя власть это мало волновало. Главное было создано общественное мнение. То, что взятки как брали, так и продолжают брать, никого не интересовало. Взяточники, писавшие доносы на своих коллег остались на своих местах и до настоящего времени, по моим наблюдени-ям, не брезгуют заниматься обогащением. Сейчас положение изменилось, проблему решили на законодательном уровне. Но всех ли коррупционе-ров убирают по истечению 5 – летнего срока или дело совсем в другом?

109


Просто через пять лет судья становится мудрым, самостоятельным и мно-гих не устраивает то, что он начинает осознанно мыслить.

Следующим моментом «дурной славы о коррумпированности судей» яв-ляется их окружение.

Это, в первую очередь, деятельность некоторых работников судов. Они берутся, по просьбам своих знакомых и не очень, консультировать, гото-вить исковые заявления (некоторые не имея опять же юридического об-разования), ведя доверительные беседы со сторонами по делу на рабочем месте и т.д. Это в некоторых случаях заканчивается презентом, который, по мнению дающего, предназначается судье, ведь суд – это одно целое.

Можно много говорить о том, что бросает тень на репутацию судьи…Выходом, из этой ситуации, должны быть превентивные меры среди ра-ботников судов.

Думается, что одной из профилактических мер могли бы стать экскурсии работников судебных инстанций (да и не только их) в СИЗО, тюрьмы, чтобы они могли ознакомиться с жизнью и бытом заключенных. Многие вероятно задумались бы кое о чем.

Остановлюсь на данных и статистике проведенной известной организацией «Транспаренси Интернешнл», занимающейся проблемами коррупции, про-веденные в Молдове по состоянию на 22 апреля 2008 года и в Украине.

По результатам исследования в Молдове: судебной системе в полной мере доверяют – 21,4 % респондентов, вообще не доверяют и частично доверяют – 78,6 % респондентов.

Профессиональную работу судов оценивают: высоко – 11,5 % ; средне – 67,0 % ; неудовлетворительно – 21,%.

Среднемесячная взятка варьирует в судебной системе в среднем до 5744 лея.

В 2007 году по инициативе Верховного Суда Российской Федерации был проведен опрос: «Доверяете ли вы суду?». 90 % ответили: «нет».

Не лучше положение с коррупцией у наших соседей – в Украине.

В 2007 года группа « Государства против коррупции» при Совете Европы, в докладе о ситуации в Украине на предмет борьбы с коррупцией также

110


пришла к неутешительному выводу: доверие народа к системе юстиции и судьям находится на критически низком уровне, не в последнюю очередь по причине коррупционных явлений. От коррупции у нас страдают не только простые граждане, но и сами судьи. Коррупция представляет все большую угрозу независимости большинства честных и профессиональ-ных судей. Антикоррупционный доклад «Транспаренси Интернешнл» в качестве иллюстрации цитирует украинского судью: «Рассмотрение дел, предметом которых являются незначительные денежные суммы, обычно происходит без вмешательства; но как только цена иска достигает значи-тельной суммы, я не могу припомнить ни одного случая, чтобы каждая из сторон в деле не пыталась оказать на меня давление в какой- нибудь фор-ме; к этому прибегают и те стороны, чья правовая позиция выигрышна». Таким образом, коррупция и противозаконное давление на суд становят-ся своего рода «антисоциальной нормой», питают друг друга, сливаясь в замкнутый цикл. Главный вывод из этого всего – о неэффективности традиционных, реактивных методов противодействия коррупции, прак-тическое применение которых сводится к громким и лицемерным лозун-гам и обещаниям, под прикрытием которых нередко осуществляется пре-следование принципиальных судей. Очевидна необходимость перехода к системным формам противодействия коррупции – в виде конкретных мер, рассчитанных на действенный долговременный эффект, которые по силам осуществить в ближайшее время.

Нам сегодня надо разработать комплекс мер направленных на защиту честных, принципиальных судей, которые не хотят пресмыкаться перед определенными кругами, желание которых только одно: иметь ручного судью, готового по первому зову выполнить социальный заказ.

Можно отчасти согласиться с мнением, что лекарством, способным изле-чить коррупцию, должно стать пополнение судейского корпуса здоровы-ми кадрами. А для этого нужно открыть двери в судебную власть ново-му поколению юристов. Получившее высшее юридическое образование в независимой Молдове, отлично владеющие государственным языком, они воспитаны на европейских идеалах и стандартах прав человека, зна-комы с зарубежной юридической практикой и главное – мыслят по-ново-му. Еще 10 лет назад можно было бы сказать, что им недостает опыта для работы судьей. Сегодня у них есть этот опыт: применение права в усло-

111


виях рыночной экономики, свободы слова, демократизации власти, этот опыт особенно ценен. И процесс в этом направлении в Молдове пошел.

Конечно, не каждый юрист, даже очень талантливый, способен стать су-дьей. Судья – это призвание, это судьба. Но теми лучшими молодыми специалистами, чье призвание – вершить правосудие, в ком от природы развито чувство справедливости ни в коем случае нельзя пренебрегать. Чем больше будет таких судей, тем быстрее отойдут в прошлое корруп-ционные пережитки.

В последнее время у нас появилось большое количество молодых судей, их начали назначать председателями судов. Это замечательно, но в лю-бом случае не надо в этом увлекаться: должна быть всегда преемствен-ность поколений.

К сожалению, у многих представителей нашей молодежи, стремящейся за-нять пост судьи, доминирует голый практицизм. Они выросли в смутное вре-мя (я имею в виду 90-е годы). Некоторым далеко понятие нравственность.

Кроме того, надо избегать «увлечения» приема на работу судей бывших и настоящих работников правоохранительных органов.

Выходом из этой ситуации должна быть подготовка собственных кадров, ведь каким – бы то не был специалистом кандидат в судьи, отзвуки про-шлой профессии будут мешать ему в нормальной работе.

«Профессиональная подготовка судей, а также других категорий персо-нала судебной системы представляет необходимое условие реализации процесса реформы. Подготовка судей, осуществляемая в рамках наци-онального института юстиции, должна определяться повышенными стандартами профессионального уровня в целях эффективного и едино-образного применения закона. Посредством программ начальной и не-прерывной подготовки преследуется цель актуализировать знания судей в области нового законодательства, а также в отношении порядка приме-нения на практике положений законодательства на национальном и – в перспективе – на европейском уровне», отмечено в п. 3.3 Стратегии ук-репления судебной системы.

Самое главное, что этот факт признают все – и руководство судебной власти, и парламент, и глава государства. А значит, все они могут объеди-ниться для того, чтобы общими усилиями решить эту проблему.

112


Среди положительных моментов связанных с борьбой с коррупцией в су-дебной системе можно отметить проведение ряда мероприятий, направ-ленных на предупреждение и разъяснение населению о тех негативных моментах, которые представляет такое уродливое явление, как коррупция. Хочется заметить, что в этой работе есть то редкое соединение деятель-ности государства и общественных формирований. Те небольшие буклеты общественных формирований, которые развешены в судебных инстанци-ях, разъяснительная работа на телевидении, со временем даст свои плоды. Наши граждане поймут, что взятка не решит их проблемы. Можно дать взятку одному чиновнику, но где гарантия, что при обжаловании решения или приговора в вышестоящей судебной инстанции то решение или при-говор останется в силе и его не отменят, и ваша взятка останется пустой тратой денег на ветер и риском для дающего оказаться за решеткой. Не следует думать, что все в нашей жизни покупается и продается. То, что утверждают обыватели о коррупции в судах не всегда правда.

Сегодня начинает наступать осознание того, что даже один факт взяточни-чества может перевернуть жизнь любого чиновника: он может потерять все, что он достиг в этой жизни, карьере, не говоря о том, какие нравственные и моральные страдания это может отразиться на чиновнике и его семье

В Молдове коррупция является одной из проблем, которые требуют не-отложного решения. Она представляет значительную угрозу демократии, реализации принципа верховенства права, социальному прогрессу, наци-ональной безопасности, становлению гражданского общества.

Коррупция в судебной системе, на мой взгляд, является одним из видов политической коррупции.

Борьба с коррупцией, особенно в судебной системе должна продолжать-ся и сохранять преемственность вне зависимости от политических катак-лизмов. Ее ход должен определяться не превратностями политической жизни, а объективными потребностями, существующими в самой судеб-ной системе и у тех, для кого эта система создана и действует: граждан Молдовы. Недаром ведущие религии из всех видов коррупции осужда-ют, прежде всего, подкуп судей: «Не присваивайте незаконно имущество других людей и не подкупайте судей, чтобы сделать своим то, что вам не принадлежит». (Коран 2:188).

113


Библиография:1. Конституция Республики Молдова. Принята 29 июля 1994 года. Молдпрес.

Кишинев.1994.2. Закон РМ: «О статусе судьи». (Мониторул Офичиал №59-60 от 26.10.1995

г., стp.6643. Стратегия укрепления судебной системы. Утверждена Постановлением

Парламента № 174 – ХУ! от 19.07.2007 г. (Мониторул Офичиал №136 – 140/ 582 от 31.08.2007).

4. Коран (2:188).5. Результаты исследований взглядов представителей хозяйствующих субъектов

и лиц, задействованных в делах о коррупции в Республике Молдове (методо-логия исследований). Кишинев, 22 апреля 2008 года. www.transparency.md

6. Волженкин Б.В. Коррупция в России. Криминология ХХ век. СПб 2000.7. Селиков Н.В. Право и коррупция. Российский юридический журнал. №2. 2001.

Monitorizarea politicilor anticorupţie în domeniul sănătăţiiMaria Badan,

Programul Advocacy şi Politici, Centrul de Resurse al ONGurilor pentru Drepturile Omului

Provocări majore Echipa a efectuat monitorizarea Hotărârii Guvernului nr. 32 după cum a fost prevăzut.

În implementarea prevederilor HG 32 pînă la 31 decembrie 2008, Ministerul Sănătăţii a oferit informaţia solicitată şi a existat o comunicare la nivel de Minister pe toate componentele HG 32. Din cele menţionate în rapoartele an-terioare se stabilise o relaţie deschisă cu Ministerul Sănătăţii, însă pentru I tri-mestru al anului 2009 această relaţie s-a deteriorat, reprezentanţii Ministerului nedorind să comunice, iar de cele mai dese ori nici nu răspundeau la telefoane, inclusiv mobile.

Începînd cu trimestrul I al anului 2009 a fost mai difi cil să se comunice cu reprezentanţii Ministerului.

Trimestrul I al anului 2009 a fost marcat de campania electorală şi acest aspect a dus la situaţia în care eschivarea de la discuţii sau oferirea de informaţii a fost

114


simţită de către monitori. Pe de altă parte starea de lucruri existentă şi anume infl uenţa politicului a creat o stare mai tensionată în această perioadă.

Concluzii generale pe sector

Responsabilitatea pentru neimplementarea acţiunilor preconizate în HG 32o poartă nu doar MS dar şi instituţiile guvernamentale terţe. 20 de acţiuni prevă-zute în HG 32 sunt realizate, totuşi 4 activităţi încă nu sunt realizate integral, iar 3 sunt transferate spre implementare altor instituţii. Impactul asupra secto-rului deocamdată nu este vizibil din cîteva motive: întîrzieri în implementarea activităţilor, astfel perioada este prea mică pentru producerea rezultatelor, şi unele activităţi realizate necesită sinergie cu altele, care la moment nu sînt realizate, pentru a produce efecte pozitive. În general efectul reformelor insti-tuţionale şi legislative în aceste condiţii poate fi cu greu observat.

În I trimestru al anului 2009 procesul de monitorizare a arătat 2 tendinţe opuse – pe de o parte deschidere din partea instituţiilor medicale şi pe de altă parte o depărtare a Ministerului Sănătăţii, care a arătat deschidere şi comunicare pe perioada anului 2008.

Dorim să menţionăm implicarea instituţiilor medicale în procesul de imple-mentare a PPŢ şi a HG 32 prin acţiuni concrete la nivel de instituţie, chiar dacă mai există lacune în procesul de implementare a anumitor prevederi. În acelaşi timp înţelegem aportul adus de Ministerul Sănătăţii în acest proces, care a fost unul de durată şi care a avut infl uenţă asupra întregului proces de monitorizare. Cu toate acestea distanţarea Ministerului de la o colaborare în procesul de monitorizare pune semne de întrebare referitoare la onestitatea procesului anterior.

Recomandări majore de politici publice pentru perioada de post-mo-nitorizare

Principalele recomandări sunt: 1. instituirea mecanismelor efi ciente de monitorizare a implementării stan-

dardelor şi protocoalelor medicale,2. asigurarea funcţionalităţii paginilor electronice a instituţiilor medico-sanitare,3. consolidarea şi implicarea asociaţiilor profesionale în elaborarea politicii

relevante şi în procesul de evaluare şi acreditare în medicină, 4. instituţionalizarea evaluării periodice a percepţiei calităţii serviciilor medicale,

115


5. îmbunătăţirea cooperării şi consultării cu sectorul privat din domeniul să-nătăţii,

6. transparentizarea şi realizarea mai facilă a procedurilor de achiziţii publice.

I trimestru al anului 2009 – în baza principalelor recomandări elaborate de Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului putem menţiona demararea pro-cesului de implementare a 3 din 6 recomandări elaborate şi anume referitoare la protocoalele clinice, paginile web şi percepţia calităţii serviciilor medicale.

Ca urmare a procesului de monitorizare reiterăm cele 6 recomandări majore şi menţionăm de asemenea importanţa fi nalităţii recomandărilor menţionate.

Reiterăm necesitatea fi nalităţii recomandărilor elaborate în contextul exprimă-rii opiniei managerilor instituţiilor medicale referitor la faptul că sondajul de opinie a percepţiei calităţii serviciilor medicale nu este public şi nu este adus la cunoştinţa instituţiilor medicale.

Rezumat succint Din cele 27 de activităţi monitorizate pe parcursul anului 2008 concretizăm că pentru I trimestru al anului 2009 s-a continuat monitorizarea pentru cele 4 activităţi care sunt în întîrziere şi au fost petrecute interviuri cu 10 manageri ai instituţiilor medicale. Interviurile au fost axate pe 4 prevederi importante din PPŢ şi HG 32 şi anume protocoalele clinice, Codul de Etică, Regulamentul privind stimulentele şi sancţiunile pentru încurajarea îmbunătăţirii calităţii asistenţei medicale şi paginile web ale instituţiilor medicale.

Cea mai mare parte din activităţile la care se înregistrează întîzieri se referă la schimbări instituţionale. Întîrzierile de implementare a activităţilor amînă crearea efectelor pozitive pentru activităţile desfăşurate.

Cea mai mare parte a schimbărilor din activităţile care se desfăşoară cu întîr-ziere necesită schimbări legislative şi instituţionale. Aceste schimbări depind nu doar de Ministerul Sănătăţii dar şi de alte instituţii publice, private şi pro-fesionale. Aceasta implică timp suplimentar şi foarte probabil că se va extinde realizarea acestor activităţi peste I trimestru al anului 2009.

Activităţile care sunt realizate cu întîrziere sunt critice pentru a produce efecte pozitive asupra reducerii corupţiei în sistemul de sănătate.

Ca urmare e desfăşurării interviurilor cu managerii instituţiilor medicale au fost făcute un set de concluzii după cum urmează:

116


1. Este importantă punerea la dispoziţie a protocoalelor clinice pentru toate maladiile existente.

2. În baza protocoalele clinice urmează a fi efectuată o instruire mai aprofun-dată şi specializată.

3. Procesul de implementare a protocoalelor clinice este unul de durată şi necesită implicarea mai multor actori importanţi în domeniu.

4. Din cele menţionate Codul de Etică este un document important şi urmează şi mai mult să fi e discutat şi analizat.

5. Regulamentului privind stimulentele şi sancţiunile pentru încurajarea îm-bunătăţirii calităţii asistenţei medicale este un document cunoscut parţial, iar procesul de elaborarea a acestuia este slab cunoscut de managerii insti-tuţiilor medicale.

6. Prevederile regulamentului privind stimulentele şi sancţiunile pentru încu-rajarea îmbunătăţirii calităţii asistenţei medicale nu sunt bine cunoscute de unii manageri a instituţiilor medicale , care în mare parte puneau accentul pe stimulentele fi nanciare.

7. Paginile web înregistrează o evoluţie pozitivă şi din cele expuse mai sus vedem că în mare parte instituţiile medicale lucrează la paginile web, totuşi există semne de întrebare cu privire la utilitatea şi funcţionalitatea acestora.

8. Când se vorbeşte despre importanţa paginilor web se vorbeşte mai mult din perspectiva lucrătorului medical şi mai puţin din perspectiva benefi ciarilor serviciilor medicale.

Ca urmare a analizei datelor obţinute în baza interviurilor putem menţiona faptul că se menţin riscurile la corupţie şi că impactul întîrziat a politicilor anticorupţie sînt în detrimentul benefi ciarilor de servicii medicale.

Ca urmare menţinem principalele recomandări elaborate pe parcursul anului 2008 şi atragem atenţia asupra concluziilor făcute în baza interviurilor petre-cute cu managerii instituţiilor medicale.

Principalele recomandări sînt: – instituirea mecanismelor efi ciente de monitorizare a implementării stan-

dardelor şi protocoalelor clinice,– asigurarea funcţionalităţii paginilor electronice ale instituţiilor medico-sanitare,– consolidarea şi implicarea asociaţiilor profesionale în elaborarea politicilor

relevante şi în procesul de evaluare şi acreditare în medicină, – instituţionalizarea şi menţinerea evaluării periodice a percepţiei calităţii

serviciilor medicale cu prezentarea publică a datelor obţinute,

117


– îmbunătăţirea cooperării şi consultării cu sectorul privat din domeniul sănătăţii, – transparentizarea şi realizarea mai facilă a procedurilor de achiziţii publice,– asigurarea transparenţii decizionale în cadrul instituţiilor medicale publice.

De asemenea menţionăm că în decursul procesului de monitorizare a trimes-trului I a anului 2009 s-a observat o deschidere din partea instituţiilor medicale şi o închidere din partea Ministerului Sănătăţii, care a manifestat deschidere pe parcursul anului 2008.

Libertatea de întrunire în Republica MoldovaCentrul de Resurse al ONGurilor pentru Drepturile Omului

În aprilie 2008 a intrat în vigoare noua lege cu privire la întrunirile publice în Republica Moldova. Societatea şi factorii de decizie caută dovezi privind faptul dacă şi în ce măsură noua lege a reuşit să abordeze problemele existente cu privire la exercitarea dreptului la libera întrunire. În perioada decembrie 2007 – prezent CReDO a desfăşurat monitorizarea libertăţii de întrunire în Republica Moldova. Concluziile şi recomandările referitoare la implementa-rea legii noi şi la respectarea, în general a libertăţii de întrunire, în perioada menţionată, sunt expuse în continuare.

Concluzii cu privire la implementarea legii noi cu privire la întruniri

În general legea nouă cu privire la întruniri marchează dezvoltarea pozitivă a exercitării libertăţii de întrunire. Există o creştere considerabilă a activismului civil şi a exprimării opiniei de către popor la întruniri. Autorităţile publice şi poliţia au salutat legea şi au reuşit s-o implementeze. Mai rămîn preocupări cu privire la obligaţiile pozitive ale poliţiei de a asigura securitatea întrunirlor, relaţiile poliţiei cu administraţia publică locală şi urmărirea celor care încalcă dreptul la libera întrunire.

Introducerea procedurii de notifi care şi defi nirea mai amplă a întrunirilor a adus benefi cii semnifi cative pentru libertatea de întrunire şi pentru societate, în termeni practici aceasta a asigurat o mai bună respectare a drepturilor şi liber-tăţilor şi a îmbunătăţit imaginea publică a autorităţilor. Informaţia cantitativă disponibilă în combinaţie cu studiile de caz şi observaţiile din timpul monito-rizării întrunirilor, demonstrează că modifi carea a fost bine primită de autori-tăţile (locale) regulatorii, de poliţie şi organizatori şi în general funcţionează

118


satisfăcător. De aceea trecerea de la autorizare la procedura de notifi care este justifi cată din perspectiva benefi ciului social şi economic, această abordare duce la economisirea a sute de mii de euro din contul posibilelor pierderi ale societăţii.

Datele culese arată că în practică există un progres în privinţa aplicării restric-ţiilor de către poliţie, dar monitorizarea arată de asemenea că poliţia încă inter-vine în mod nejustifi cat în întruniri. Instanţele de judecată combat intervenţia poliţiei în întruniri, fapt care demonstrează această ipoteză, pe cînd restricţiile se bazează mai mult pe legislaţia cu privire la contravenţiile administrative decît pe legea nouă cu privire la întruniri. Aceasta înseamnă că legea nouă a reuşit să ilegalizeze intervenţia nejustifi cată a poliţiei în condiţiile legii cu pri-vire la întruniri, impunînd mai mult control, însă poliţia în mod injust a apli-cat sancţiunile administrative pentru a impune restricţiile. Această situaţie va necesita activitatea de informare şi de schimbare a atitudinii poliţiei pentru a asigura că aceasta activează în conformitate cu legea.

Intervenţia excesivă a poliţiei în întruniri creează costuri suplimentare pen-tru societate care vor constitui o povară socială în cazul în care reprezintă abuzul clar asupra dreptului la libera întrunire. Costurile sociale sînt asociate cu costurile procedurilor judiciare legate de poliţie, instanţele de judecată şi organizatorii, în special cînd cazurile sînt anulate de instanţele de judecată. Practica aceasta are efect de calmare asupra potenţialilor organizatori, creează efectul de înstrăinare a societăţii de autorităţi. Intervenţia nejustifi cată de către poliţie rămîne o problemă continuă pentru noua lege şi aplicarea acesteia. Neexercitarea obligaţiei pozitive pune sub pericol dreptul la libera întrunire.

Numărul sporit al intervenţiei părţii terţe agresive în întruniri nu este supus ac-ţiunilor adecvate ale poliţiei. Aceste obligaţii pozitive ale poliţiei de a conso-lida legea facilitînd întrunirile rămîne a fi o problemă. Acestea pot fi explicate pozitiv de absenţa capacităţii sufi ciente şi nu de atitudinea adecvată a rolului poliţiei în facilitarea întrunirilor.

Urmărirea celor care încalcă dreptul la libera întrunire nu a fost susţinută în practică de procuratură. Datele prezentate arată că există o interferenţă sporită neîntemeiată în exercitarea dreptului la întrunire din partea părţii terţe agresive şi a poliţiei. În ambele cazuri întrunirile rezultă de facto în suspendarea şi/sau reţinerea organizatorilor de întruniri. În unele cazuri instanţele de judecată chiar susţin că implicările în întruniri sînt ilegale. Plîngerile relevante adresate

119


procurorului pentru a intenta o acţiune în cazurile de încălcare a dreptului la libera întrunire rămîn fără răspuns. Neurmărirea persoanelor care încalcă dreptul la libera întrunire duce la impunitatea şi neresponsabilzarea poliţiei şi a părţii terţe agresive.

Întrunirile publice sînt un instrument electoral important şi popular pentru actorii politici. Datorită activismului sporit al acestora, în perioada dinaintea celor 2 scrutinuri electorale din 2009, numărul întrunirilor publice desfăşurate în Republica Moldova s-a dublat comparativ cu perioadele ne-electorale.

Recomandări

În privinţa consolidării procedurii de notifi care sînt necesare:1) Consolidarea capacităţilor autorităţilor locale şi ale poliţiei de a lucra cu

notifi cările, de a facilita procedura de notifi care; 2) Publicarea rapoartelor semestriale şi anuale cu informaţie şi date statistice

detaliate.

În privinţa desfăşurării întrunirilor şi intervenţiilor sînt necesare: 1) Informarea poliţiei despre incompatibilitatea aplicării legislaţiei cu privire

la contravenţiile administrative faţă de legislaţia cu privire la libertatea de întrunire,

2) Dezvoltarea capacităţilor şi încrederii poliţiei în soluţionarea situaţiei de confl ict, în special cînd sînt implicate părţile terţe agresive,

3) Dezvoltarea abilităţilor şi tacticilor pentru a face faţă comportamentului de confruntare,

4) Crearea unor grupuri specializate din maximum 50 de poliţişti care să fi e responsabili de controlul şi supravegherea întrunirilor, şi care ar putea fi dislocate pentru facilitarea întrunirilor,

5) Învăţarea din deciziile judecătoreşti cu privire la invalidarea intervenţiilor poliţiei în întruniri, inclusiv dispersarea, reţinerea, etc.,

6) Organizatorii întrunirilor ar trebui să fi e instruiţi şi să aibă abilităţi de ges-tionare efi cientă a întrunirilor,

7) Modifi carea legislaţiei civile şi administrative pentru a crea procedura de reparaţie a daunelor pentru violarea dreptului la libera întrunire în lipsa sancţiunii penale şi independent de aceasta; astfel va fi creat un remediu efi cient pentru libertatea de întrunire.

120


În privinţa procesului general de acumulare de cunoştinţe pentru elaborarea de politici sînt necesare: 1) Acţiuni ferme ale procurorului general pentru a investiga cazurile de încăl-

care a dreptului la libera întrunire, inclusiv neîncurajarea de către poliţie;2) Îmbunătăţirea legii cu privire la întruniri în ce priveşte obligaţiile pozitive

ale poliţiei de a facilita întrunirile;3) O susţinere politică mai mare a legii existente cu privire la întruniri, care

se afl ă printre cele mai bune practici ale ţărilor OSCE pentru gestionarea juridică a libertăţii de întrunire;

4) O mai bună cooperare între poliţia şi autorităţile locale în privinţa contro-lului asupra libertăţii de întrunire şi facilitării acesteia,

5) Producerea de către poliţie şi autorităţile locale a rapoartelor anuale care să includă statisticile şi informaţia cu privire la întruniri pentru informarea publicului,

6) Rapoartele anuale pot fi utilizate pentru a examina practica şi a face con-cluzii cu privire la dezvoltarea libertăţii de întrunire.

Необходимость мониторинга соблюдения социальных гарантий в Республике Молдова

Нелли Родионова, зам. заведующего лабораторией ИЭФС АНМ

В настоящее время все развитые страны мира, независимо от наличия или отсутствия в их Основных законах соответствующих положений, в большей или меньшей степени де-факто являются социальными государствами.

Конституционное положение о том, что «Республика Молдова – демок-ратическое правовое государство, в котором достоинство человека, его права и свободы, свободное развитие человеческой личности, справед-ливость и политический плюрализм являются высшими ценностями и гарантируются» [ст.1 Конституции Республики Молдова], означает при-верженность Молдовы одному из принципов демократического государс-тва, согласно которому создание условий, обеспечивающих достойную жизнь человека, возводится в ранг государственной политики.

121


Основные социальные гарантии закреплены в Конститу ции Республики Молдова и находят свое подтверждение в социальной полити ке. Основные права и свободы гражданам республики гарантируются стать-ями 24-54 Конституции страны. В Молдове охраняются труд и здоровье людей, устанавливается минимальный размер оплаты труда в сфере эко-номики, обеспечивается государственная поддержка семьи, материнства и детства, устанавливаются государственные пенсии, пособия и иные га-рантии социальной защиты.

Однако сама по себе декларация о демократическом правовом государс-тве, не превращает в таковое Молдову автоматически. Для его становле-ния, развития и укрепления требуется теоретическое обоснование кон-цептуальных основ формирования эффективной социальной рыночной экономики и политики. Молдове во многом предстоит совершенствовать действующее законодательство, чтобы оно в полной мере соответство-вало общепринятым в Европе и мире представлениям о социальном го-сударстве, и постепенно внедрять соответствующие правила в жизнь. В противном случае – декларативные заявления в Конституции РМ, тако-выми и останутся.

Процессы экономической и политической интеграции все новых стран в Европейский Союз сопровождаются выдвижением проблем социального равноправия на международный, общеевропейский уровень. Поиск реше-ния этих проблем ведется в рамках развития и реализации концепции еди-ного социального пространства, изложенной в Европейской социальной хартии, посредством выполнения специальных социальных программ и при помощи Европейского социального фонда и других институтов.

В своей деятельности Совет Европы взял за основу три важнейших принци-па: торжество закона, плюрализм демократии и соблюдение прав человека. Говоря о торжестве закона, следует отметить, что, в своей практической деятельности Совет Европы (СЕ) опирается на три основополагающих до-кумента: Всеобщую декларацию прав человека (1948г.), Европейскую кон-венцию о защите прав человека и основных свобод (1953г.) и Европейскую социальную хартию (пересмотренная и дополненная в 1996г.).

Необходимо заметить, что Конвенция защищает только гражданские и политические права человека. Европейская социальная хартия (ЕСХ) га-рантирует социальные и экономические права человека.

122


Совет Европы полагает, что основными являются все права человека, во всей совокупности экономических, гражданских, политических, куль-турных аспектов. ЕСХ является базовым документом Совета Европы, ко-торый гарантирует соблюдение основных социальных и экономических прав человека.

Пересмотренная Европейская Социальная Хартия открыта для подпи-сания с мая 1996г. Она утверждает и гарантирует 31 право. Эти права относятся к охране труда (право на труд, на справедливые условия труда, на справедливое вознаграждение, право работников на объединение и на заключение коллективных договоров, право на получение информации и консультацию, право на защиту некоторых категорий работников: детей и подростков, женщин, лиц с недостатками физического и умственно-го развития, для трудящихся-мигрантов и их семей), специальная защи-та вне производства (права детей и подростков, матерей, семьи, лиц с недостатками физического и умственного развития, права трудящихся-мигрантов и их семей, права лиц преклонного возраста) и к социальной защите населения в целом (право на охрану здоровья, на социальную за-щиту, социальное обеспечение и медицинское обслуживание).

ЕСХ состоит из двух частей. Первая часть закрепляет основополагаю-щие права человека. При ратификации Хартии государство берет на себя обязательство рассматривать первую часть в качестве декларации целей, к достижению которых оно будет стремиться. Хотя это обязательство за-крепляется в договорном документе, оно носит политический, а не юри-дический характер. Вторая часть, напротив, носит юридический харак-тер. Чтобы стать Стороной Хартии, государству необходимо принять на себя все обязательства либо принять в полном объеме обязательства, в отношении, по крайней мере, шести статей.

Хартия является нормативным документом по социальным правам на всем европейском континенте, в том числе и в Республике Молдова. Наша страна приняла решение о частичной ратификации Хартии, кото-рое включает соблюдение некоторых социальных прав, которые не связа-ны с крупными затратами. Ратификация ЕСХ является основным момен-том процесса интеграции в Европейский Союз и получения финансовой поддержки от Евросоюза.

123


Молдове предстоит привести достаточное количество норм и нормативов в соответствие с ЕСХ, Конституцией и действующими законами страны.

Основой государственных социальных гарантий являются минимальные социальные стандарты уровня и качества жизни.

Поскольку в законодательстве РМ до сих пор отсутствует закон о госу-дарственных минимальных социальных стандартах, по-нашему мнению, необходимо ввести в нормативно-правовое поле – данное понятие.

Минимальные социальные стандарты – это законодательно установлен-ные нормы и нормативы, которые за крепляют минимальный уровень социальной защиты, ниже которого опускаться нельзя. Систему госу-дарственных мини мальных социальных стандартов составляют взаимо-связанные нормы и нормативы, установленные в области:• оплаты труда (минимальный размер оплаты труда; соотношение дохо-

дов 10% наиболее и 10% наименее обеспеченного населения и др.);• пенсионного обеспечения (минимальный размер пенсии по возрасту

и других видов пенсий);• установления размера прожиточного минимума (физиологического и

социального) в целях улучшения качества жизни наиболее социально незащищенных слоев населения;

• образования (размер стипендии и др.);• здравоохранения (минимальный уровень медицинских услуг, гаран-

тируемый государством, в т.ч. отдельным категориям населения рес-публики и др.);

• установления допустимого уровня безработицы, размера пособий по безработице и др.)

• жилищно-коммунального обслуживания (размер дотаций для соци-ально незащищенных групп населения; размер минимальной соци-альной нормы жилой площади на человека и др.).

Таким образом, минимальные социальные стандарты/гарантии составля-ют основу системы социальной защиты населения в обществе рыночных отношений. Они должны устанавливаться государством в соответствии с законодательством Республики Молдова и быть адаптированны к требо-ваниям ЕС и постепенно приближены к стандартам Евросоюза.

124


Отдельные социальные стандарты формально в Молдове существуют, однако де факто вопрос о государственных гарантиях не обсуждается даже на концептуальном уровне. А о конкретных финансовых расходах – вообще речи нет.

Формирование социального государства в Молдове находится на самом раннем этапе на всех уровнях: концептуальном, нормативном, практи-ческом. Поэтому необходим комплексный, научный подход к проработке данного вопроса. По-нашему мнению, назрела настоятельная необходи-мость разработки методических принципов определения параметров го-сударственных минимальных социальных стандартов уровня и качества жизни населения страны, а также подготовки предложений и рекомен-даций по их реализации, с учетом требований ЕС, а также мониторинга их соблюдения. Подготовку, обсуждение и принятие соответствующих законодательных и нормативных документов необходимо включить в Программу действующего правительства, важнейшим направлением по-литики которого, приоритетом номер один, является европейская интег-рация. Необходимую методологическую помощь в разработке минималь-ных стандартов, а также соответствующих рекомендации мог бы оказать Институт экономики, финансов и статистики АНМ.

125

Cadrul legal şi politicile anticorupţie

Implementarea normelor internaţionale anticorupţie în legislaţia naţională

Efi m Obreja, Transparency International -Moldova

Activitatea anticorupţie este o activitate complexă care trebuie să se bazeze pe implementarea simultană a totalităţii măsurilor de educaţie, prevenire şi combatere a fenomenului, precum şi de înlăturare a consecinţelor actelor de corupţie. Realizarea acestor măsuri şi asigurarea unei activităţi efi ciente anti-corupţie, este posibilă în condiţiile adoptării şi implementării unui cadru legis-lativ naţional, în care ar fi reglementate normele privind fi ecare din măsurile menţionate şi bazate pe principiile recunoscute la nivel internaţional.

În ultimii ani Republica Moldova a depus eforturi şi a desfăşurat mai multe activităţi care au avut drept scop îmbunătăţirea cadrului legislativ al activită-ţii anticorupţie. În primul rînd este de menţionat că Parlamentul Republicii Moldova a ratifi cat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţia Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi con-fi scarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi fi nanţarea teroris-mului. Anterior Parlamentul a ratifi cat Convenţia civilă şi Convenţia penală cu privire la corupţie a Consiliului Europei. De asemenea, au fost elaborate şi adoptate noi legi şi alte acte normative. Astfel, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea cu privire la confl ictul de interese, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea privind achiziţiile publice, Legea privind partidele politice, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi fi nanţării terorismului, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, modifi cări şi com-pletări la Codul penal etc.

Prin elaborarea şi adoptarea acestor şi altor acte legislative s-au implementat în legislaţia naţională mai multe norme recunoscute internaţional privind re-

126


glementarea activităţii în sectorul public, conduita funcţionarului public, con-fl ictul de interese, prevenirea şi combaterea spălării banilor, achiziţiile publice, fi nanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, incriminarea corupţiei, precum şi altor măsuri, implementarea căror va contribui la sporirea efi cienţei activităţii anticorupţie în Republica Moldova.

Salutînd multiplele acţiuni întreprinse de îmbunătăţire a cadrului legal, totodată, analiza efectuată a relevat că actele normative, în special, recent adoptate, conţin mai multe goluri şi imperfecţiuni, care denotă despre faptul că la elaborarea şi adoptarea acestora în mai multe cazuri nu s-a ţinut cont de normele, recomandă-rile şi experienţa internaţională, precum şi de opinia experţilor în domeniu.

Astfel, se relevă că în Legea cu privire la confl ictul de interese nr.16 din 15.02.2008 noţiunile de „confl ict de interese” şi „interes personal” sunt incorecte.

În conformitate cu Ghidul OECD18 „un „confl ict de interese” implică un con-fl ict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui funcţionar public, în care funcţionarul public are interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea infl uenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ofi ciale”.

Legea cu privire la confl ictul de interese stipulează: „confl ict de interese (este o) situaţie în care persoana care deţine o funcţie publică trebuie să ia o deci-zie sau să participe la luarea unei decizii, sau să întreprindă, în îndeplinirea atribuţiilor sale, alte acţiuni ce infl uenţează sau pot infl uenţa interesele sale personale”. Noţiunea dată, care constituie temelia acestei legi, nu refl ectă în ce constă esenţa confl ictului de interese şi conţine o interpretare „inversă” a infl uenţei intereselor în cazul unui confl ict de interese.

Conform aceleiaşi legi „interes personal (este) orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane apropiate de către persoana cu funcţie de răspundere ca ur-mare a îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu”, adică interesul personal este privit ca un avantaj, s-ar putea subînţelege ilegal, urmărit sau obţinut de către funcţionarul public ca rezultat al exercitării atribuţiilor sale de funcţie, ceea ce, în principiu, este o interpretare incorectă a interesului personal. Rezultînd din noţiunea dată, funcţionarul public nici nu ar avea dorinţa să-şi declare intere-

18 Ghidul OECD pentru rezolvarea confl ictului de interese în administraţia publică, OECD, iunie 2003.

127


sele personale, ceea ce ar putea duce la ascunderea mai multor situaţii de con-fl ict de interese şi la imposibilitatea prevenirii posibilelor acte de corupţie.

Conform experienţei internaţionale prin interes personal se înţelege interesul privat (legal) al funcţionarului public în calitatea sa de persoană privată, care nu este legat direct de îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu şi care rezultă din necesităţile sau intenţiile personale, activităţile lui private, relaţiile cu per-soanele apropiate (înrudite prin sînge sau prin afi nitate, foşti şi actuali colegi, prieteni), relaţiile cu persoanele juridice (de stat, private, obşteşti), preferinţele sau angajamentele acestuia.

Se mai relevă că legea dată nu recunoaşte ca „persoane apropiate” cumetrii, nănaşii, fi nii, ceea ce nu permite identifi carea, tratarea şi rezolvarea confl ictelor de interese şi, în consecinţă, prevenirea unor posibile acte de corupţie, care au la bază relaţiile cu asemenea categorii de persoane apropiate, adică ce ţin de feno-menul de „cumetrism”, „nănăşism”, destul de răspîndit în Republica Moldova.

În Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25 din 22.02.2008 nu este reglementat organul independent de supraveghere a implementării, apli-cării şi respectării legislaţiei, cum ar fi Comisia Principală de Etică. Drept efect al acestui gol este faptul că proiectele de acte normative recent elaborate conţin norme, în conformitate cu care competenţa Comisiei Principale de Etică, comi-siilor speciale de etică din cadrul instituţiilor sau organizaţiilor publice ţine doar de confl ictul de interese, dar nu şi de conduita funcţionarului public, ceea ce este în contrazicere cu însăşi denumirea şi scopul înfi inţării acestor comisii.

Trezesc îngrijorare normele din această lege privind reglementarea cadourilor şi avantajelor, în special norma privind mărimea cadourilor care pot fi accep-tate de către funcţionarul public. Astfel, art.11 din lege prevede că „funcţio-narul public poate accepta, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice a căror valoare nu depăşeşte un salariu minim pe ţară, stabilit prin hotărîre de Guvern” fără a reglementa care este suma totală maximă a cadourilor care pot fi acceptate pe parcursul unei perioade de timp pot, de exemplu, în timp de un an. Ţinem cont că în anul 2009 salariul minim pe ţară constituie 600 de lei. Prin urmare, norma indicată din lege ar însemna că funcţionarul public, în principiu, ar pu-tea accepta „semne de atenţie şi suvenire simbolice” în valoare de pînă la 600 de lei de nenumărate ori şi de la un număr nedeterminat de persoane, ceea ce este în contradicţie cu recomandările şi experienţa internaţională. De exemplu,

128


în statul Rhode Island, SUA, este reglementat că funcţionarul poate accepta odată cadouri în valoare de pînă la 25 dolari, iar valoarea totală a cadourilor primite timp de un an nu poate depăşi suma de 75 dolari.

În Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25.04.2008 sunt reglementate „actele de corupţie” şi „actele conexe actelor de corup-ţie”, prin clasifi carea căror se relevă că incriminarea corupţiei este incorectă şi contravine Convenţiilor internaţionale. Astfel, nu sunt recunoscute ca acte de corupţie sustragerea de bunuri (în sectorul public şi privat), deturnarea şi folo-sirea ilicită de bunuri de către un agent public, abuzul de funcţii, îmbogăţirea ilicită, obstrucţionarea bunei funcţionări a justiţiei.

Unele din forme ale corupţiei sunt clasifi cate ca „acte conexe actelor de co-rupţie” (fără a le defi ni şi fără a reglementa clar „legătura directă cu actele de corupţie”), de exemplu, „abuzul de putere sau abuzul de serviciu”, „excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu” (adică abuzul de funcţii), „îm-piedicarea înfăptuirii justiţiei” (s-ar presupune, obstrucţionarea bunei funcţio-nări a justiţiei), „însuşirea de bunuri” (s-ar presupune, sustragerea de bunuri), „protecţionismul” (formă a corupţiei recunoscută de unele state).

De asemenea, legea dată reglementează aşa-numitele „fapte de comportament corupţional” care nu sunt reglementate de Convenţiile internaţionale. În lege nu este prezentată noţiunea acestora, dar din înţelesul „faptelor de comporta-ment corupţional” descrise în lege rezultă că ele reprezintă pe de o parte unele acte de corupţie, iar pe de altă parte – situaţii de confl ict de interese sau încăl-cări de o natură neclară a Codului de conduită.

În legea dată se mai relevă şi unele neajunsuri privind măsurile de prevenire a corupţiei, imunităţile sau privilegiile de jurisdicţie, responsabilităţile, inclusiv răs-punderea persoanelor juridice, protecţia persoanelor, consecinţele corupţiei etc.

Goluri şi neajunsuri semnifi cative se conţin în Legea privind partidele politice nr.294 din 21.12.2007, în special la compartimentul ce ţine de fi nanţarea parti-delor politice şi campaniilor electorale. De exemplu, în legea dată nu este o de-limitare clară a fi nanţării partidelor politice de fi nanţarea campaniilor electora-le şi fi nanţarea activităţilor politice ale reprezentanţilor aleşi. Sunt insufi ciente normele pentru asigurarea transparenţei fi nanţării politice, în special legea nu reglementează caracterul public al fi nanţării partidelor politice în perioada în-tre alegeri şi sunt incomplete normele privind caracterul public al informaţiei privind fi nanţarea campaniilor electorale.

129


O deosebită îngrijorare trezesc normele privind donaţiile. De exemplu, legea prevede că „... donaţiile făcute de o persoană fi zică ... nu pot depăşi 500 sala-rii medii lunare pe economia naţională ...”, iar „donaţiile făcute de o persoană juridică ... nu pot depăşi suma a 1000 de salarii medii lunare”, ceea ce, rezul-tînd din salariul mediu lunar pentru anul 2009 (3140 lei), constituie circa 1,57 milioane lei şi, respectiv, 3,14 milioane lei. O asemenea limită a donaţiilor nu este rezonabilă, nu sunt conforme stării economice a ţării şi veniturilor reale ale cetăţenilor. Aceste norme din lege sunt în contradicţie atît cu principiile donaţiilor recomandate de Consiliul Europei19, cît şi experienţa internaţională (de exemplu, în statul Rhode Island, SUA, donaţiile pot fi făcute doar de către persoanele fi zice şi mărimea acestora nu poate depăşi 1000 dolari). Normele din lege privind limitele donaţiilor pot conduce la cumpărarea infl uenţei şi accesului la putere de către cei „bogaţi”.

Prin norma din lege, care prevede că „se inzterzic fi nanţarea directă sau in-directă, susţinerea materială sub orice formă a partidelor politice ... de că-tre cetăţenii Republicii Moldova ... afl aţi în străinătate ...”, se încalcă dreptul constituţional al acestor categorii de cetăţeni. Totodată, norma dată contravine recomandărilor Consiliului Europei.

În lege nu este reglementată fi nanţarea indirectă şi anume limitarea impozitării donaţiilor, adică acordarea de facilitati fi scale donatorilor, accesul liber sau subvenţionat la mijloacele mass-media, oferirea fără plată sau la un preţ redus a localurilor, clădirilor, încăperilor instituţiilor/organizaţiilor publice pentru organizarea diverselor activităţi politice, utilizarea mijloacelor de transport publice, scutirea de taxe poştale, benefi cierea gratuită de panouri de afi şaj electoral etc.

Legea nu prevede limitarea cheltuielilor şi evidenţa cheltuielilor în campania electorală, lipsesc sau sunt incomplete normele privind principiile donaţiilor, agentul fi nanciar, intocmirea rapoartelor fi nanciare.

De asemenea, în lege nu este reglementată supravegherea fi nanţării partide-lor politice şi campaniilor electorale, organul independent de supraveghere şi competenţele acestuia, compartimentele ce ţin de responsabilităţi şi sancţiuni, contestarea etc.

19 Recomandarea Rec (2003) 4 cu privire la regulile generale contra corupţiei în fi nanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale a Comitetului de Miniştri pentru statele mem-bre, Consiliul Europei, 08.04.2003.

130


Toate aceste aspecte au o deosebită importanţă pentru crearea unui sistem corect de fi nanţare politică. Este necesar de menţionat că sistemul corect al fi nanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, reglementarea şi imple-mentarea acestuia, infl uenţează fi nanţarea corectă a democraţiei şi reprezintă una din măsuri importante de prevenire a corupţiei politice. Sistemul de fi nan-ţare politică necesită o abordare serioasă din partea statului pentru a preveni fenomenul corupţiei politice, în general, şi a corupţiei în domeniul fi nanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, în particular.

Dacă este să ne referim la incrimarea corupţiei sau la răspunderea pena-lă pentru săvîrşirea actelor de corupţie se constată că în Codul penal nr.985 din 18.04.2002, de asemenea, nu au fost implementate norme prevăzute de Convenţiile internaţionale. Astfel: – Codul penal prevede răspunderea penală numai pentru o parte din faptele

care constituie infracţiunea de trafi c de infl uenţă;– răspunderea pentru actele de obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei

este incompletă din motivul că în Codul penal numai o parte din faptele ce se cuprind în infracţiunea dată se conţin în art.303 şi 314 Cp;

– Codul penal nu prevede răspunderea penală pentru deturnarea şi folosirea ilicită de bunuri de către un agent public, îmbogăţirea ilicită, tăinuirea;

– infracţiunile de abuz prevăzute de art.327, 328, 335 din Codul penal sunt în contradicţie cu infracţiunea de „abuz de funcţii” din Convenţia ONU împotriva corupţiei;

– Codul penal nu prevede răspunderea persoanelor juridice pentru săvîrşirea actelor de corupţie.

Pe lîngă aceasta, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei şi Codul penal nu reglementează clar că actelor de corupţie li se atribuie caracte-rul de infracţiune în cazul în care au fost săvârşite cu intenţie.

Nici în una din legile menţionate, precum şi Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 04.07.2008 nu reglementează noţi-unea de „agent public” în conformitate cu Convenţia penală cu privire la co-rupţie a Consiliului Europei şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ceea ce are un impact negativ la implementarea legislaţiei anticorupţie.

Totalitatea acestor şi altor goluri şi imperfecţiuni denotă despre faptul că în legislaţia naţională cu privire la corupţie nu au fost implementate mai multe norme ale Convenţiilor internaţionale, la care Republica Moldova este parte,

131


precum şi altor documente internaţionale, prin ce se diminuează mult capacita-tea legislaţiei de a asigura măsuri efi ciente şi coordonate anticorupţie.

Prin urmare, se impun eforturi suplimentare pentru modifi carea şi completarea legislaţiei naţionale, activitate care trebuie să se bazeze pe promovarea norme-lor şi experienţei internaţionale şi cooperarea reală a instituţiilor şi experţilor de nivel naţional şi internaţional. Astfel s-ar putea atinge scopul ajustării legis-laţiei naţionale la cerinţele documentelor şi experienţei internaţionale, precum şi asigurării condiţiilor favorabile pentru implementarea măsurilor efi ciente anticorupţie în Republica Moldova.

Rolul societăţii civile în procesul elaborării cadrului legalStela Vasluian,

Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei, presedinte al Asociaţiei Amici dei Bambinii Moldova

Legea cu privire la Asociaţiile Obşteşti la art. 26, litera j, stipulează dreptul aces-tora „să execute lucrări de cercetare ştiinţifi că, de proiectare, să efectueze exper-tiza obştească a proiectelor şi programelor de importanţă socială, să participe la lucrările comisiilor mixte atunci cînd se examinează aceste proiecte, cu condiţia stipulării acestor activităţi în statut”. ONG-urile din domeniul protecţiei copilului s-au implicat, pe parcursul anilor, în procesul de monitorizare a drepturilor copi-lului, chiar dacă nu se poate afi rma că acesta a fost unul structurat şi participativ. Totodată, mai multe ONG-uri active în diverse sub-domenii au elaborat rapoarte, analize, studii specifi ce, relative/ cu privire la diverse fenomene (adopţia, abando-nul copiilor, violenţa faţă de copii etc.), unele dintre care au constituit repere pentru iniţiative de proiecte de reformare a sistemului de protecţie a copilului.

Din păcate, în ultimii ani, actul de consultare cu societatea civilă a devenit unul formal şi fără esenţă: sugestiile şi propunerile de modifi cări şi completări la pro-iectele de acte legislative şi normative ce ţin de protecţia copilului şi familiei, înaintate de societatea civilă, nu prea sunt luate în considerare, iar textele de lege în lectură fi nală, sunt total diferite inclusiv de versiunile puse în discuţie de gru-purile de lucru şi nu conţin absolut niciuna din recomandările propuse.

Un exemplu elocvent este proiectul de lege cu privire la statutul juridic al adopţiei. Încă în anul 2006, Guvernul Republicii Moldova s-a sesizat asupra necesităţi perfecţionării procedurii de adopţie, încercînd să facă ordine în dis-

132


tribuirea rolurilor între Ministerele de resort, autorităţile tutelare locale şi, nu în ultimul rînd, în legalizarea Comitetului Naţional pentru Adopţii, pe atunci considerată neconstituţională. Astfel, a fost elaborat un proiect de lege, care, dacă nu ar fi fost „descoperit” de către ONG-urile din domeniu, nu ar fi fost propus spre consultare. Ghidaţi de organisme internaţionale, precum UNICEF, cîteva ONG-uri s-au reunit imediat în cadrul unei mese rotunde, unde au pus în discuţie concordanţa, complementaritatea şi compatibilitatea documentului şi a prevederilor cu legislaţia în vigoare, existentă la momentul respectiv, precum şi corespunderea acestuia cu interesul superior al copilului. Observaţiile parti-cipanţilor la masa rotundă din iulie 2006 au fost multiple şi au scos încă odată în evidenţă necesitatea revizuirii procedurii de adopţie, elaborarea înainte de toate a elementelor cheie de procedură (proiectul deja prevedea elemente noi de procedură, ca de exemplu potrivirea, dar care apărea în document ca şi o acţiune foarte birocratizată şi pe alocuri, din afara logicii), consultarea lor cu practicienii, apoi revenire la proiectul de Lege.

Amendamentele înaintate atît Guvernului, cît şi Comisiei Parlamentare pentru protecţie socială, nu au fost luate în considerare. Mai mult ca atît, proiectul de lege a fost uitat pe masa legiuitorului mai mult de 2 ani. Abia în 2008, după crearea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, cînd erau transferate responsabilităţile de protecţie a copilului în difi cultate, inclusiv prin adopţie, acestui Minister, proiectul de Lege cu privire la statutul juridic al adopţiei, a revenit pe ordinea de zi a Comisiei Parlamentare. Din nou ONG-urile, însoţite de un grup de avocaţi, au studiat minuţios „noul” proiect de lege considerat „ofi cial” şi s-au expus pe marginea corespunderii acestuia cu inte-resul superior al copilului, în cazul dat de a creşte şi de a fi educat în familie. Propunerile au interesat reprezentanţii MPSFC (care sunt aceiaşi pentru dome-niul adopţii încă din 2005-2006!!!), care la rîndul lor, au solicitat prezentarea acestora şi Comisiei Parlamentare. Practic, ciclul a fost repetat, iar rezultatul a rămas acelaşi.

Constatăm că la sfîrşit de 2009 legea cu privire la statutul juridic al adopţiei nu a fost încă adoptată. Mai mult ca atît, versiunea publicată pe site-ul Parlamentului, după prima lectură, nu conţinea nici una din modifi care propuse de exponenţii societăţii civile. La fel, se vehiculează cu două sau chiar trei proiecte de docu-ment, care „sunt scoase din sertar” în funcţie de rangul solicitării sau gradul de expertiză al solicitantului. Realitatea în teren, însă, lasă loc pentru foarte

133


multe interpretări şi eschivări din partea atît a autorităţilor locale, cît şi centrale, potenţialii părinţi adoptivi neajungînd să aibă un cadru clar şi complet al pro-cesului de adopţie. Drept rezultat, constatăm o scădere generală a numărului ad opţiilor (de la 311 în anul 2007, la 134 în primul semestru al anului 2008), acest proces nefi ind legat de nedorinţa de a adopta (52,7% din po pulaţia poten-ţial adoptatoare (25 – 50 ani) con sideră adopţia drept cea mai potrivită formă de protecţie a copilului lipsit de mediul familial, iar fi ecare a patra persoană din Republica Moldova s-a gândit cel puţin o dată să adopte un copil)20.

Reieşind din cele menţionate mai sus constatăm o lipsă acută de instrumente de monitorizare şi control a procesului de consultare cu societatea civilă, aces-tea limitîndu-se la: publicarea selectivă pe pagina web a Ministerului de resort sau a Parlamentului ; organizarea unor discuţii pe marginea proiectelor de do-cumente, de cele mai multe ori iniţiate forţat de societatea civilă ; participarea autorităţilor responsabile la dezbaterile publice, însă selectiv şi formal.

Astfel, propunem standardizarea procesului de consultare cu societatea civilă, care trebuie să se bazeze pe principiul accesului liber la informaţie pentru cetăţean şi a dreptului de a se pronunţa faţă de decizii care îl afectează sau îl vor afecta.

Responsabilitatea judecătorului pentru actul de justiţie – exponent de consolidare a sistemului judecătoresc

Vladimir Palamarciuc, student, Universitatea de Stat din Moldova, membru al Uniunii Juriştilor din Moldova

Pe parcursul dezvoltării sale societatea întotdeauna era şi este însoţită de exis-tenţa unor structuri fi e personale, fi e instituţionale de înfăptuire a justiţiei. Actualmente justiţia este înfăptuită doar de către instanţele judecătoreşti, con-stituite şi înfi inţate în condiţiile legii. Prin urmare, judecătorul este persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută în baza legii. Generic vorbind justiţia este obligată să îşi asume responsabilitatea pentru aplicarea legii şi respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale ale omului. Totodată autoritatea judecătorească trebuie să se bucure de indepen-denţă pentru ca să poată aplica imparţial prevederile legale.20 Fenomenul Adopţiei în Republica Moldova –cunoştinţe, atitu dini, practici, 2007 Chişi-nău, CIVIS la comanda Amici dei Bam bini şi ONG „Salvaţi Copiii” Moldova.

134


La data 19.07.2007 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea pen-tru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de consolidare a sistemului jude-cătoresc.21 Unul dintre domeniile abordate în această hotîrăre îl presupune spo-rirea efi cienţei şi a responsabilităţii sistemului judecătoresc.

Astfel, pct.4.4. din anexa la hotărîre statuează că „garantarea independenţei justiţiei nu depinde numai de asigurarea unui cadru legislativ coerent şi de furnizarea mijloacelor necesare, dar şi de responsabilizarea sistemului judecă-toresc prin formarea unei atitudini a judecătorilor care să garanteze aplicarea legii în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

Consolidarea cadrului legislativ presupune şi implementarea noilor prevederi ale Legii cu privire la statutul judecătorului în partea ce ţine de răspunderea disciplinară şi patrimonială a judecătorilor pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”

Prin urmare, putem evidenţia unele prevederi legislative în ce priveşte răspun-derea disciplinară, patrimonială şi inclusiv penală a judecătorului pentru actul de justiţie.

Aşadar, Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor22 în art.9 prevede că „judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în cazul comiterii abaterilor disciplinare specifi cate la art.22 din Legea privind statutul judecătorului”, printre care se evidenţiază următoarele fapte ca fi ind abateri disciplinare:a) încălcarea obligaţiei de imparţialitate;b) interpretarea sau aplicarea neuniformă a legislaţiei, intenţionat sau din neglijen-

ţă gravă, dacă acest lucru nu este justifi cat de schimbarea practicii judiciare;c) imixtiunea în activitatea altui judecător sau intervenţiile de orice natură pe

lîngă autorităţi, instituţii sau funcţionari pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membri-lor familiei altfel decît în limitele prevederilor legale în vigoare;

d) nerespectarea secretului deliberării sau a confi denţialităţii lucrărilor care au acest caracter;

21 Hotărîrea Parlamentului nr. 174-XVI din 19.07.2007; Monitorul Ofi cial nr.136-140/582 din 31.08.2007.22 Legea Nr.950-XIII din 19.07.96; Monitorul Ofi cial al R.Moldova nr.61-62/607 din 20.09.1996.

135


e) activităţile publice cu caracter politic;f) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a dosarelor;g) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţia cu privire la venituri

şi proprietate;h) refuzul nejustifi cat de a îndeplini o atribuţie de serviciu;i) absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea de la program;j) atitudinea nedemnă, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, faţă de

colegi, avocaţi, experţi, martori sau alţi participanţi la proces;k) încălcarea sistematică sau încălcarea gravă a eticii judiciare;l) nerespectarea de către preşedintele instanţei a obligaţiei de a raporta

Consiliului Superior al Magistraturii abaterile disciplinare ale judecătorilor;m) exploatarea poziţiei de judecător în scopul obţinerii de foloase necuvenite;n) implicarea în activităţi extrajudiciare fără autorizarea Consiliului Superior

al Magistraturii;o) expunerea în public a acordului sau a dezacordului cu hotărîrea colegilor în

scopul imixtiunii în activitatea acestora;p) încălcarea altor prevederi referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile

care îi privesc pe judecători.

La această din urmă abatere putem evidenţia alin.3 al art.9 din Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor care stipulea-ză că „constituie abatere disciplinară şi neasigurarea activităţii organizatorice a instanţei de către preşedintele sau vicepreşedintele instanţei judecătoreşti.”

Este necesar de menţionat că conform alin.2 art.22 al Legii privind statutul ju-decătorului23 „anularea sau modifi carea hotărîrii judiciare nu atrage răspunde-re, dacă judecătorul care a pronunţat-o nu a încălcat intenţionat legea. Excepţie fac cazurile în care legea a fost încălcată cu neglijenţă, cauzînd persoanelor prejudicii materiale sau morale esenţiale.” Totodată alin.2 art.9 din Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor sta-tuează că „anularea sau modifi carea hotărîrii judiciare nu atrage răspundere dacă judecătorul care a pronunţat-o nu a încălcat legea intenţionat sau din culpă gravă.” (subl.aut.)

Observăm că ambele prevederi legislative au în calitate de concept, practic aceeaşi ideie – exonerarea de răspundere a judecătorului dacă nu a avut loc 23 Legea nr. 544-XIII din 20.07.95; Monitorul Ofi cial al R.Moldova nr.59-60/664 din 26.10.1995.

136


o încălcare din intenţie. Atît Legea privind statutul judecătorului cît şi Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor menţionează conceptul de „intenţie”, dar numai prima lege se referă la „negli-jenţă” ca temei de atragere la răspundere în cazul în care persoanelor s-au cau-zat prejudicii materiale sau morale esenţiale. Totodată doar Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor menţionează despre „culpa gravă” în calitate de condiţie obligatorie alternativă pentru atra-gerea judecătorului la răspundere.

În viziunea noastră există o coliziune între prevederile acestor două acte legis-lative, şi anume reieşind din faptul că în Legea privind statutul judecătorului se prevede doar intenţia ca formă de vinovăţie, şi în calitate de excepţie neglijenţa (care este o formă uşoară a culpei) în cazul în care persoanelor li s-au cauzat prejudicii materiale sau morale esenţiale, dar Legea cu privire la colegiul disci-plinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor stipulează atît intenţia cît şi culpa gravă ca formă de vinovăţie, fără a stipula careva excepţii. Prin urmare, doar coroborînd aceste două prevederi legale putem determina corect vinovăţia judecătorului şi excepţia care se stabileşte. „Per a contrario” conducîndu-ne doar de prevederile alin.2 art.22 al Legii privind statutul judecătorului culpa gravă nu va fi luată în consideraţie la stabilirea răspunderii, totodată aplicînd doar preve-derea alin.2 art.9 din Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor nu se va lua în consideraţie neglijenţa în cazul în care persoanelor li s-au cauzat prejudicii materiale sau morale esenţiale.

Nu insistăm asupra faptului că există o coliziune normativă esenţială între aceste două prevederi, dar pentru armonizarea expresivă a conceptelor expuse în normele respective propunem ca atît în Legea privind statutul judecătorului cît şi în Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor conţinutul normelor menţionate să fi e următorul: „Anularea sau modifi carea hotărîrii judiciare nu atrage răspundere, dacă judecătorul care a pronunţat-o nu a încălcat legea intenţionat sau din culpă gravă. Excepţie fac cazurile în care legea a fost încălcată cu neglijenţă, cauzînd persoanelor prejudicii materiale sau morale esenţiale.”

Revenind la răspunderea disciplinară a judecătorului este esenţial de menţio-nat că în conformitate cu art.23 al Legii privind statutul judecătorului şi art.19 alin.2 al Legii cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor, acestora le pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare

137


a) avertisment;b) mustrare;c) mustrare aspră;d) retrogradare;e) eliberare din funcţie;f) eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte.

Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 6 luni de la data depistării aba-terii disciplinare, dar nu mai tîrziu de un an de la data comiterii ei.

De asemenea, este de menţionat că Consiliul Superior al Magistraturii foarte des este sesizat de diverse persoane, de regulă de părţile în procese privind, în opinia lor, încălcarea drepturilor în cadrul examinării dosarelor în instanţe. Pe parcursul a. 2008 au fost depuse 2068 sesizari sau cu 402 mai multe decоt în a. 2007. Din acest fapt putem concluziona ca a crescut interesul societăţii faţă de un proces de judecată imparţial şi echitabil. În baza semnalelor din petitii au fost intentate 7 proceduri disciplinare în privinţa a 9 judecători, 542 petiţii con-ţin informaţii despre organizarea insufi cientă a proceselor de judecată, în 155 se invocă incalcarea normelor de etica de către judecători. Pentru săvîrşirea de abateri disciplinare, încălcarea normelor de etică, conduită neprofesională pe parcursul anului 2008 au fost supuşi sancţiunilor disciplinare 11 judecători.24

În ceea ce priveşte răspunderea patrimonială a judecătorilor, în primul rînd vom menţiona prevederea pct.5.2. din „Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorului”25 adoptată la Strasbourg, în perioada 8-10 iulie 1998 care men-ţionează că „repararea prejudiciului suportat în mod ilegitim ca urmare a de-ciziei sau a comportamentului unui judecător în exerciţiul funcţiunii sale este asigurată de catre stat. Statutul poate prevedea ca statul să aiba posibilitatea să ceară judecatorului rambursarea, în anumite limite, printr-o acţiune jurisdic-tională în cazul necunoaşterii grosolane si inexcuzabile de către judecător a regulilor în cadrul cărora se desfăsoara activitatea acestuia.”

Iar referindu-ne la cadrul legislativ intern evidenţiem faptul că în conformitate cu art.21/1 al Legii privind statutul judecătorului pentru prejudiciile cauzate

24 Discursul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pronunţat în cadrul Întruni-rii anuale a judecătorilor din 6 februarie 2009; www.csm.md .25 Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorului adoptată la Strasbourg, în perioada 8-10 iulie 1998; www.coe.int .

138


prin erori judiciare drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garanta-te de Constituţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte răspunderea patrimonială este suportată de către stat.

Pentru repararea prejudiciului, persoana are dreptul să înainteze acţiune numai împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor.

Totodată răspunderea statului nu înlătură răspunderea judecătorilor care şi-au exercitat atribuţiile cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă.

După ce a acoperit prejudiciul în temeiul hotărîrii judecătoreşti irevocabile, statul poate înainta, în condiţiile legii, o acţiune în regres împotriva judecăto-rului care, cu rea-credinţă sau din neglijenţă gravă, a săvîrşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Dar în cazul în care drepturile şi libertăţile funda-mentale au fost încălcate de un complet compus din mai mulţi judecători, ac-ţiunea poate fi intentată tuturor judecătorilor vinovaţi, care răspund solidar. Acţiunea în regres în privinţa judecătorului poate fi înaintată numai cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Dreptul persoanei la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erori judici-are săvîrşite în alte procese decît cele penale poate fi exercitat numai în cazul în care se stabileşte, în prealabil, printr-o hotărîre judecătorească defi nitivă, răspunderea penală a judecătorului pentru o faptă săvîrşită în decursul judecă-rii pricinii şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

La etapa actuală, în Republica Moldova, instituţia răspunderii patrimoniale a judecătorului este inaplicabilă.

Judecătorii de-asemenea pot fi supuşi şi răspunderii penale. În Codul Penal al RM în art 307 este prevăzută infracţiunea de pronunţare a unei sentinţe, deci-zii, încheieri sau hotărîri contrare legii. Astfel, alin.1 al art.307 CP stipulează „Pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii se pedepseşte cu amendă în sumă de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani”.

Totodată alin.2 al aceluiaşi articol prevede că „aceeaşi acţiune: legată de învi-nuirea de săvîrşire a unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave sau soldată cu urmări grave se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7

139


ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anu-mită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.”.26

Aceaste componenţe de infracţiune presupun pronunţarea actelor procesuale prin care se rezolvă atît cauzele penale cît şi cele civile. În procesul penal, ilegalitatea se poate manifesta prin stabilirea pedepsei penale pentru cel nevi-novat sau achitarea unui vinovat. În procesul civil, ilegalitatea se exprimă prin satisfacerea neîntemeiată a acţiunii civile ori refuzul în acţiune, mărirea sau micşorarea intenţionată a prejudiciului cauzat care urmează a fi reparat.

Prevederile respective se referă tuturor judecătorilor din sistemul judecătoresc al Republicii Moldova.27

Este de menţionat faptul că judecătorul poate fi suspendat din funcţie, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privinţa lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea defi nitivă a hotărîrii în cauza respectivă.

Hotărîrea privind suspendarea din funcţie a judecătorului poate fi atacată în Curtea Supremă de Justiţie în condiţiile legii.

În cazul în care nu a fost probată vinovăţia judecătorului sau a fost pronunţată o hotărîre de achitare ori de încetare a procesului penal, suspendarea din func-ţie încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior (art.24 din Legea privind statutul judecătorului).

De menţionat, că în anul 2008 Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul pentru intentarea dosarelor penale şi tragere la răspundere penală a 5 judecă-tori, majoritatea pe art. 307 Cod penal, adică pentru pronunţarea unei sentinţe, hotărоri contrare legii.28

Am observat că legislaţia Republicii Moldova prevede diferite forme de răspun-dere a judecătorilor. Realitatea practică de implementare a acestor denotă că unele din ele sunt aplicate mai des (răspunderea disciplinară), unele mai rar (răspunderea penală), iar altele nici nu se atestă ca fi ind existente (răspunderea patrimonială).

Răspunderea juridică este un instrument de consolidare a comportamentu-lui de respectare a legislaţiei, indiferent de statutul pe care îl are persoana. 26 Cod Nr. 985 din 18.04.2002, Republicat în temeiul articolului III lit. c) al Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008, Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 2009, nr. 41- 44, art.120. 27 Sergiu Brînză, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, Ion Ţurcanu, Vladimir Grosu – „Drept Penal” vol.II, p.602-603, Editura „Cartier” 2005, Chişinău.28 www.csm.md .

140


Judecătorului îi revine obligaţia de propensiune la menţinerea nivelului în-alt de competenţă necesar în orice circumstanţe la judecarea cauzelor. Prin aceasta se subînţelege ca nivelul înalt de competenţă si experienţă sînt pentru judecător o cerinţă constantă în examinarea si judecarea cauzelor, si că lui îi revine mentinerea acestui nivel înalt, el fi ind exponentul unui comportament corect, disciplinar şi legal.

Политическая коррупция в Молдове: проблемы теории и практики

Юрий Дмитриевич Димитров, магистр международного права,

директор адвокатского бюро «Юрий Димитров», г.Тараклия

«От людей, которые не берут денег все можно ожидать. В них нет ничего свя-того», сказал один из киногероев, то ли в шутку, то ли всерьез о коррупции.

Уже официально признано, что в Молдове существует такое уродливое политическое явление, как коррупция, то есть продажность должност-ных лиц, готовых за взятку поступиться с законом.

У нас целый ряд органов из силовых структур, в числе которых Прокуратура, Служба Информации и Безопасности, Центр по борьбе с экономическими преступлениями и коррупции, Министерство внутрен-них дел, с первых дней существования независимого государства регу-лярно сталкиваются с проявлениями такого способа достижения власти. Это доказывает, что Молдова не избежала этой тяжелой болезни цивили-зованного мира. В настоящее время проблема коррупции занимает одно из важных мест. В Уголовном кодексе Республики Молдова ей посвяще-ны статьи: 324 – пассивное коррумпирование, 325 – активное коррумпи-рование, 326 – извлечение выгоды из влияния.

Коррупция – это несанкционированное, как правило, осуждаемое дейс-твие в целях получения какой – нибудь значительной личной выгоды.

Закон о предупреждении коррупции и борьбе с ней, трактует коррупцию, как «незаконное использование лицом, обладающим публичным статусом, своей должности для получения материальных благ или непричитающей-ся выгоды для себя или для другого лица вопреки законным интересам

141


общества и государства либо незаконное предоставление другому лицу ма-териальных благ или непричитающейся выгоды» (статья 2 Закона).

Ряд ученых и политических деятелей имеют различные видения понятия и классификации коррупции. Так, Арнольд Рогоу и Хэрольд Лэссвелл пред-полагали, что коррупция может иметь место без всякой финансовой выгоды или побудительной причины. Она может включать социальное, политичес-кое или идеологическое вознаграждение. Джозеф Най считает, что корруп-ционное поведение включает акты взяточничества (использование возна-граждения с целью повлиять на лицо, принимающее решение); непотизм (оказание протекции не по заслугам, а по причине явной близости, родства); незаконное присвоение общественных ресурсов для личного пользования.

Алексис де Токвиль, автор классической работы « Демократия в Америке» (1832), отмечал, что коррупция как потенциальный компонент американ-ского управления представляет опасность и для него самого, и для де-мократического устройства общества. Ранее Николо Макиавелли изучал коррупцию, и ее роль в политической и социальной жизни Италии. Он знал, что данное явление присуще итальянской политике и обусловлено тем, что возможность управлять передается по наследству. Макиавелли характеризовал коррупцию как « процесс, который подрывает и в конеч-ном итоге разрушает целомудрие гражданина».

Как уже отмечалось, коррупция определяется как злоупотребление влас-тью в целях личной выгоды, но не обязательно в денежном выражении.

Данный факт свидетельствует о необходимости внести в национальное законодательство такого термина как «политическая коррупция». И не просто внести в законодательство, а заставить его «работать» на пресе-чении подобного зла.

По нашему мнению, «политическая коррупция», является общим поня-тием, охватывающим все формы незаконного, неэтичного использования государственной власти в целях личной или политической выгоды».

Джеймс Скотт предполагает, что существует три основания для определения коррупции: законность, общественный интерес и общественное мнение.

Теодор Лоуи различает большую и малую коррупцию. Большая корруп-ция подрывает конституционные основы, что представляет опасность в широком смысле слова. Она выходит за пределы отдельных последствий

142


коррупции, «подвергает риску сами основы существования государства». Малая коррупция в большей мере касается нравственных норм частной жизни и отражает порочность отдельных людей.

Но остановимся по данной проблеме касательно Молдовы.

У нас почти на каждом шагу налицо все косвенные признаки политичес-кого подкупа. Например, весьма настораживает то, что многие депута-ты, став членами различных комиссий, по сути наделенных властными полномочиями и управленческими функциями, не являясь специалиста-ми в сферах, соответствующих назначению этих комиссий, практичес-ки все они, в миру, являются бизнесменами, что ни для кого не секрет. Некоторые партии, участвующих в выборной борьбе предпочитают пол-ностью не обнародовать источник своего финансового существования и не называют его количественный объем, хотя закон предписывает это.

Одна из причин существования политической коррупции это то, что го-сударственные органы могут вмешиваться в дела коммерции и бизнеса, а вместе с тем и во многие сферы экономики. Поэтому у нас не только бизнес идет во власть. Не менее широко и обратное явление: прежде что-бы стать олигархами ( прошу простить за данное слово, так как у нас в обществе не принято называть богатых людей которые нами руководят, будто их у нас нет), многие пробиваются к власти. А обогащаются они уже сидя в кресле государственного служащего, собственно, благодаря этому. С необходимостью внести изменения в законодательство можно согласиться, потому что его « взяткоемкость» сегодня в процентном вы-ражении очень высока и приближается к 80 процентам. То есть, в таком количестве законов заложена возможность разрешать ситуации путем взятки. В этом свете оставить все на волю силовиков равносильно тому, чтобы сохранить за ними монополию на борьбу с коррупцией. Из-за от-сутствия четко прописанной по этому поводу законодательной базы они определяют степень преступности в системе продвижения по ступеням политической иерархии самостоятельно на глазок. Несложно предполо-жить, что это само по себе также чревато соблазном стать в определен-ных случаях нечистым на руку.

Низкую политическую культуру населения, часто обоснованную на бедс-твенном материальном положении, можно отметить, как еще одну из

143


причин способствующую расцвету политической коррупции.

Не секрет, что партийные активисты раздают перед выборами продукты и еще что-то с тем, чтобы завербовать электорат в пользу своих партий и движений. Это наблюдалось, когда граждане отдавали свои голоса, начи-ная с продуктовых пайков и кончая слуховыми аппаратами и очками.

Не осталась в стороне и нынешняя компания по выборам в Парламент РМ в 2009 года. Один из кандидатов в депутаты умудрился послать поз-дравления по мобильной связи женщинам ко дню 8 марта. И разве пред-выборные обещания кандидатов в депутаты не являются признаком по-литической коррупции?

В подстрочнике подобных акций милосердия слишком явно читают-ся попытки создания кандидатами или партиями своего политического имиджа. За это мера ответственности не установлена. Так же, как и за продажу места в выборном списке.

Кандидат, перечисливший деньги на детский сад, учебное заведение, раз-ве он может быть заподозрен в корыстных намерениях? Поэтому уличе-ние его в этом будет неоправданным. А главное, бездоказательным, – по-тому что категория «политическая коррупция» у нас на законодательном уровне не введена. О ней говорят только в коллуарах.

О коррупции на высшем уровне у нас вообще не принято говорить.

В 2007 году у нас вступил в действие «Закон об обязательном страхова-нии гражданской ответственности за ущерб, причиненный автотранспор-тными средствами». Данный Закон был принят Парламентом Республики Молдова 22 декабря 2006 года. Президент промульгировал этот Закон 28 февраля 2007 года, а в « Монитор Офичиал» закон был опубликован 09 марта 2007 года. Согласно статьи 41 вышеуказанного Закона он вступает в силу через 6(шесть) месяцев со дня его опубликования в «Официальном Мониторе « Республики Молдова, то есть 09 сентября 2007 года.

Самое интересное в этой ситуации это то, что задолго до вступления Закона в законную силу с 04 апреля 2007 года Пограничной службой Республики Молдова не выпускались и не впускались транспортные средства како-го – либо государства ( в том числе граждан Молдовы) без приобретения Зеленой карты. Пограничники ссылались на Приказ своего руководства.

144


Это при том, что граждане ездившие, например, в Украину имели страховки страховых компаний Украины. Мы очень «благодарны» нашему государс-тву за такую заботу о своих гражданах. Но возникает вопрос: как связаться даже на Украине с нашими страховщиками, не у всех наших граждан есть под рукой мобильные телефоны с роумингом. Я не собираюсь комменти-ровать данный закон и спорить нужен он или нет, но меня интересует дру-гой вопрос: кто дал указание Генеральному директору Пограничной служ-бы Республики Молдова издать приказ открыто нарушающий действие Закона. Ведь Генеральный директор Пограничной службы у нас назнача-ется Президентом Республики Молдова по предложению Правительства Республики Молдова. Что это, инициатива Генерального директора или чья-то воля? Может это как-то было связано с местными выборами? А может, кто-то решил услужить нашим страховщикам? Давайте с вами посчитаем, сколько у нас транспорта заехало и выехало в период с 04 апреля до 09 сен-тября 2007 года. Очень много, и если взять простую страховку на Украину (она самая дешевая: в год это 100 долларов США), то мы можем убедить-ся какую страховщикам сделали услугу отдельные государственные мужи. Сумма в этот период набежала не на одну сотню тысяч условных единиц.

Кто-то в этой связи скажет: « Это единичные случаи и мы с ними борем-ся, начиная от государственных структур на высшем уровне до правоох-ранительной системы.

Я лично в этой связи вынужден не согласиться. Вопрос в том, что у нас в общественной жизни узаконивается коррупция. Существует мнение, что все продажно, никому нельзя верить, ни на кого нельзя положиться… Порядок, устанавливающийся в этой фазе, никак нельзя считать демок-ратическим. Здесь господствует негативный принцип отбора. Ценятся не способности, а их отсутствие, не образование, а невежество, не стойкость в мнениях, а беспринципность. Далеко не каждый обыватель способен отвечать этим требованиям и поэтому большинство народа становится неполноценным и, следовательно, неравноправным.

Не будет преувеличением, если я скажу, что причина происходящих в обществе болезней является политическая коррупция. Мы не одиноки в том, что построили коррумпированное государство (таких государств в мире очень много). Наша уникальность в том, что мы построили коррум-пированное общество.

145


Коррупция в Молдове – это не одна из проблем общества. Это нечто гораздо более масштабное и всеобъемлющее: продается и покупается буквально все. Но было бы неправильно винить только одну сторону: те, кто берут. А другую сторону представлять невинными жертвами. Не будем забывать, что коррупция – процесс обоюдный и взаимовыгодный. Те, кто дает, решают свои проблемы не в меньшей степени, чем те, кто берет. Можно представить в страшном сне, что будет, если у нас будет искорена коррупция. Жизнь у нас остановится, ибо коррупция пронизы-вает наше общество насквозь. Страна давно уже живет в параллельных мирах, в двух разных измерениях. Первое измерение – формальное, это все то, что регулируется законодательством (на бумаге). В этом измене-нии все добросовестно делают вид, что действуют в рамках «правового поля». А другое измерение общество придумало себе само. Здесь царят неписанные законы и правила. Причина такого положения у нас лежит на поверхности. Когда государство пишет законы не на благо народа, а лоббируя интересы, как политических, так и определенных сил. И здесь нам очень трудно определиться: кто и на каком этапе протолкнул в парла-мент или правительство тот или иной закон или нормативный акт. И в ре-зультате не надо быть юристом, чтобы заметить, для кого писан тот или иной закон. Это приводит к тому, что прогрессивные законы не соблюда-ются, а права человека превращаются в пустой звук. И тогда общество вынуждено искать выход и выход этот один: создать параллельный те-невой мир, не пересекающийся с формальными требованиями государс-тва и позволяющий гражданам решать свои проблемы так, как они того хотят. В итоге в круговорот взаимодействия в этом мире втянуты почти все: причина порождает следствие, а следствие превращается в новую причину. Получается замкнутый круг. Тот, кто предпочитает правовые методы, оказывается вытесненным на затворках жизни, более того, этот гражданин оказывается один на один с не со всем правильной системой наших отношений. Так коррупция создает вокруг себя всепроникающую питательную среду, приобщает к себе каждого гражданина.

Таким образом, политическая коррупция в Молдове, не отдельная пробле-ма, как нам пытаются ее представить отдельные государственные мужи, а альтернативная система социально-экономической самоорганизации общества. И это общество приобрело уродливую форму. И в этом корруп-ционном болоте, в этой теневой системе самоорганизации общества то-

146


нут все наши реформы, порядочные люди оказываются на затворках об-щества. Выходом из этого тупика являемся мы с вами – общественность, наш менталитет. Нельзя надеяться на то, что кто-то придет и решит наши проблемы. Каждому из нас надо выдавить из себя раба, ибо свободное и достойное государство могут построить только свободные люди.

Недавно у нас был принят новый Кодекс о правонарушениях, который 31 мая 2009 года вступил в силу. Кто-то скажет, что он прогрессивен, а я замечу, хотя законы не обсуждают, а соблюдают, что он во многом вреден. Увеличение санкций по всем статьям кодекса может и пополнит казну го-сударства, но в большей мере у нас увеличится число коррупционеров – это я вам точно заявляю. Граждане будут правдами и неправдами старать-ся избежать не только больших штрафов, но лишения определенных прав (например, лишения прав управления), так и административных арестов.

Как только был опубликован новый Кодекс о правонарушениях, взятки по правонарушениям связанные с нарушением правил дорожного движе-ния сразу же возросли.

На фоне принятого недавно Закона о внесении изменений и дополнений в Уголовный кодекс РМ от 18.02.2009 года такие строгие меры выглядят довольно странно. Так за угон транспорта согласно ст.192/1 УК РМ мож-но получить значительно меньшее наказание по сравнению с незначи-тельными наказаниями Кодекса РМ о правонарушениях, даже если эти действия были сопряжены с насилием не опасным для жизни. Если в РФ раздаются требования об ужесточении меры наказания за угон транспор-та, у нас можно по этой статье получить наказание низшее, чем за незна-чительный проступок по административному наказанию. У меня скла-дывается мнение, что это начинает в РМ становиться системой и законы у нас принимаются на уровне заказа.

Джонстон, указывая на трудности определения коррупции, подводит итог: «не следует думать, что мы обнаружим отчетливое различие между корруп-ционными и не коррупционными действиями. Вместо этого мы обнаружим едва различимые оттенки суждений, содержащих множество уклончивых объяснений, смягчающих обстоятельств и сопутствующих мотивов.

Для определения коррупции Арнольд Хайденхаймер использует цвето-вую шкалу и выделяет три ее вида:

147


1) «черная», « когда преобладает согласие элиты и общественного мне-ния в осуждении и желании наказать ее на основе закона»;

2) «белая», когда и большинство элиты, и подавляющая часть обще-ственного мнения, вероятнее всего, не будут энергично поддерживать попытки наказать тот вид коррупционных действий, к которому они относятся терпимо и

3) «серая», когда одни, обычно представители элиты, могут желать на-казания коррупционного действия, другие – нет, а большинство мо-жет не иметь определенного мнения по этому поводу. В этой связи возникает проблема определения коррупционных действий, которые попадают в «серую» область.

Порой можно заметить, что принимаются некоторые законы, подзакон-ные акты, где ясно можно предположить, что эти нормативные акты способствуют коррупции. Хотя, Закон о предупреждении коррупции и борьбе с ней, предусматривает в качестве гарантии предупреждения кор-рупции антикоррупционную экспертизу проектов законодательных актов и проектов нормативных актов, мне кажется, что он не всегда действует.

Надо объяснить нашим гражданам, что честно жить у нас выгодно. Только нам нужны благородные законы. Власть нужно поставить в ситуацию, я имею в виду государственных чиновников, когда брать взятки станет не-выгодно. Для этого нужна сильная судебная власть и демократическое общество. Каждый из нас должен уважительно к себе относиться: и тем, кто дает взятки, и те, кто берет. Необходимо ввести систему правового воспитания буквально с детского сада. Надо готовить учителей, чтобы они готовили к этому детей. Мы должны воспитать другой тип людей. Средства массовой информации должны контролировать этот процесс.

Суд, к сожалению, пока у нас очень слаб. Его, в некоторых случаях, кон-тролируют власть или большие деньги. Следует обратить внимание на моральный климат в правоохранительных и государственных органах. Те, кто не берут взятки, вызывают отторжение и они изгоняются от системы. Либо наше развитие общества приведет к каким- то изменениям в этой об-ласти, либо нужны иные превентивные меры. От этого выиграет не только в материальном выражении, но и в нравственном наше общество.

Подводя итог, разговору о политической коррупции, хотелось бы заме-тить, что она давно вошла в нашу жизнь и не замечать ее преступно,

148


пусть даже участниками ее являются сильные мира сего. И инициатором борьбы с ней должны стать не чиновники, а общественность, то есть мы с вами, каждый из нас. Это будет залогом нашей победы.

Библиография:1. Уголовный кодекс Республики Молдова от 13.09.2002 года 2. Кодекс Республики Молдова о правонарушениях. № 218-ХУ! от 24.10.2008

года. Мониторул Офичиал №3-6/15 от 16.01.2009 года. 3. Закон об обязательном страховании гражданской ответственнос-

ти за ущерб, причиненный автотранспортными средствами», принят Парламентом Республики Молдова от 22 декабря 2006г. « Монитор Офичиал», 09 марта 2007 г.

4. Закон о внесений изменений и дополнений в Уголовный кодекс РМ от 18.02.2009 года. Мониторул Офичиал № 41-44 от 24.02.2009 года.

5. Закон о внесении изменений и дополнений в некоторые законодательные акты от 24.02.2009 года. Мониторул Офичиал № 47-48 от 03.03.2009 года.

6. Закон о предупреждении коррупции и борьбе с ней. № 1689 -!У от 05.06.2008 года. Мониторул Офичиал №103-105 от 13 июня 2008 года.

7. Filozofi e. Analize si interpretari Bucuresti: Ed. Antet, 1998.8. Алексис де Токвиль. Демократия в Америке. 1832. с.69. 9. Г.Сатаров. « Коррупция в современной России: аналитический доклад»

www . indem ru. 10. Мишин Г.К. Коррупция: понятие, сущность, меры ограничения. М. 1991.11. Государственное управление. Словарь – справочник (по материалам

«International Encyclopedia of Public Politic and Administration») – ООО «Издательство «Петрополис»», 2000.- 632 с.

Finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale: probleme şi recomandări

Sergiu Lipcean, expert IDIS «Viitorul», lector universitar,

Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene

Finanţarea partidelor politice reprezintă unul dintre instrumentele specifi ce în prevenirea şi combaterea corupţiei politice, afectând calitatea unei democraţii. Reglementările instituite asupra modului de fi nanţare politică pot afecta pe

149


diverse căi posibilităţile de participare a cetăţenilor în procesul decizional. Iar alegerea ecuaţiei de fi nanţare a partidelor politice poate infl uenţa acest proces, dacă tratăm partidele politice drept instituţii care îndeplinesc o serie de funcţii ca reprezentarea intereselor şi selecţia liderilor. Astfel un model inadecvat de fi nanţare politică implică probabilitatea înaltă ca cetăţenii şi grupurile cu o putere fi nanciară redusă, să rămână nereprezentaţi în virtutea incapacităţii de a atrage resurse fi nanciare. În aceste circumstanţe, alegerea unei formule echi-tabile de fi nanţare a partidelor politice în calitate de instituţii şi mecanisme de selecţie, recrutare şi reprezentare a intereselor sociale în procesul democratic este esenţială pentru vitalitatea democraţiei. Cadrul legislativ din Republica Moldova în domeniul fi nanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale conţine o serie de defi cienţe care nu elimină şi nici nu diminuează pericolul corupţiei politice la cel mai înalt nivel din următoarele considerente:• evoluţia legislaţiei în acest domeniu a fost lentă, iar modifi cările operate

au fost de regulă de natură incrementală, stare rezultată ca o consecinţă a unui acord tacit din partea întregii clase politice în menţinerea sta-tus-quo-ului, deoarece reglementarea mai strictă a fi nanţării partidelor politice şi campaniilor electorale ar fi afectat negativ canalele principale prin care sunt alimentate bugetele partidelor politice. Proiectele legis-lative privind fi nanţarea partidelor şi campaniilor electorale care nu au trecut mai departe de agenda instituţională confi rmă acest fapt;

• modifi cările aduse legislaţiei au refl ectat mai degrabă un compromis dintre presiunile venite din partea organizaţiilor internaţionale de a adapta cadrul legislativ autohton la standardele internaţionale în domeniu şi necesităţile interne ale clasei politice, care a mimat această conformare. Problemele fundamentale pe care trebuia să le abordeze şi să le soluţioneze un cadru mai strict privind reglementarea fi nanţării partidelor şi a campaniilor, cum ar fi minimizarea corupţiei politice şi promovarea competiţiei politice şi electorale în baza egalităţii şanselor pentru toţi participanţii, au rămas să penduleze doar în zona discursurilor politice;

• modifi carea cadrului legislativ în domeniu, prin adoptarea „Legii privind partidele politice” nu a modifi cat semnifi cativ regimul de fi nanţare, în di-recţia eliminării problemelor asociate fi nanţării politice, în măsura în care unele dintre reglementările privind fi nanţarea sunt foarte controversate şi nu se conformează standardelor internaţionale. Astfel reducerea dependen-

150


ţei de sursele private, combaterea corupţiei politice şi instituirea unui cadru mai echitabil în privinţa accesului la resursele fi nanciare ale statului pentru partidele mai mici şi mai sărace, în calitate de obiective fundamentale ale legislaţiei în domeniul fi nanţării, nu par a fi eliminate reieşind din prevede-rile legale;

• plafoanele impuse donaţiilor din partea persoanelor fi zice şi juridice către partidele politice sunt extrem de înalte şi nu refl ectă nivelul şi condiţiile de trai ale cetăţenilor din ţară, fapt ce trezeşte dubii privind interpretarea standardelor internaţionale;

• eliminarea cetăţenilor Republicii Moldova afl aţi în străinătate din catego-ria donatorilor, presupune încălcarea unor drepturi fundamentale ca libera exprimare şi participarea la procesul politic şi electoral prin intermediul fi nanţării;

• fi nanţarea de la bugetul de stat nu asigură şanse egale de participare la viaţa politică pentru toţi actorii. Reglementările referitoare la alocaţiile bugetare destinate partidelor politice tind să favorizeze partidele mari şi să discri-mineze partidele mici în privinţa accesului la resursele fi nanciare publice. Totodată formula actuală de distribuţie a subvenţiilor bugetare reduce ne-semnifi cativ dependenţa partidelor de resursele fi nanciare private, precum şi nu elimină problemele asociate cu fi nanţarea partidelor;

• reglementările privind transparenţa şi controlul asupra activităţii fi nanciare a partidelor ridică de asemenea o serie de întrebări cu referinţă la efi cien-ţa supravegherii, prin fragmentarea activităţilor de monitorizare şi control între mai multe instituţii cu sfere de competenţă foarte diverse şi scopuri organizaţionale diferite. Această formulă vine în contradicţie cu recoman-dările experţilor, care afi rmă aproape în unanimitate că soluţia optimă pen-tru realizarea acestui obiectiv este o instituţie specializată, independentă de controlul politic şi dotată cu autoritate, expertiză şi sufi ciente resurse, pentru a fi capabilă să-şi realizeze obiectivele. Statutul şi poziţia CEC este departe de a întruni asemenea criterii în activitatea sa.

Desfăşurarea campaniilor electorale recente a scos în evidenţă o serie de de-fi cienţe derivate din interpretarea şi aplicarea reglementărilor referitoare la fi -nanţarea partidelor şi campaniilor electorale, în pofi da faptului că este difi cil de evaluat impactul fi nanţării publice asupra comportamentului viitor al parti-delor politice în plan fi nanciar. În scopul eliminării unor defi cienţe ale regimu-

151


lui de fi nanţare politică din Republica Moldova, este necesară operarea unor modifi cări de esenţă în legislaţie, precum şi schimbarea atitudinii în interiorul partidelor politice privind fi nanţarea. Întru realizarea acestui scop se impun:• modifi carea reglementărilor privind valoarea donaţiilor către partide din

partea donatorilor individuali şi corporativi. Plafonul pentru donaţiile re-spective trebuie cert coborât pentru a refl ecta real situaţia socio-economică şi standardele de viaţă ale majorităţii cetăţenilor din ţară. Modul în care sunt formulate prevederile actuale nu ia în calcul acest factor iar logica fi nanţării publice vine în contradicţie cu plafoanele astfel stabilite şi recu-noaşte implicit caracterul discriminatoriu al fi nanţării publice;

• eliminarea interdicţiei aplicate cetăţenilor moldoveni afl aţi în străinătate de a face donaţii către partidele politice;

• introducerea unor stimulente fi scale mai accentuate pentru donatorii individu-ali în scopul încurajării acestora să participe mai activ prin contribuţii fi nanci-are în susţinerea partidelor politice ale căror opţiuni politice le împărtăşesc.

• modifi carea reglementărilor referitoare la subvenţionarea din bugetul de stat a partidelor politice în scopul extinderii accesului la resursele fi nan-ciare publice şi pentru partidele noi sau mici. Acest fapt va contribui la instituirea unor condiţii mai egale şi echitabile pentru toţi concurenţii şi va stimula competiţia politică. Astfel, trebuie modifi cată formula de distribu-ţie a subvenţiei bugetare, care în starea actuală încorporează doar principiul proporţionalităţii fără a lua în calcul principiul egalităţii. În acest context, trebuie substituită distribuţia subvenţiei bugetare, având la bază numărul mandatelor cu distribuţia subvenţiei în baza scorului electoral, pentru a diminua efectul de concentrare. De asemenea, pentru a extinde accesul la fi nanţarea publică, este necesară aplicarea unui prag mai scăzut decât cel electoral pentru partidele mici şi a le oferi posibilitatea să benefi cieze de sprijinul public;

• este necesară revizuirea formulei de distribuire a subvenţiei bugetare şi pentru cota alocată în baza rezultatelor alegerilor locale. Deşi formula pre-scrie alocarea subvenţiei în baza scorului electoral obţinut de concurenţi, instituirea unui plafon de 50 de mandate obţinute pentru unităţile adminis-trativ-teritoriale de nivelul al doilea, drept criteriu pentru fi nanţare, presu-pune implicit existenţa unor praguri electorale mai înalte decât pragul pen-tru scrutinul parlamentar. Mai mult decât atât, formula este discriminatorie

152


în raport cu rezultatele obţinute de partide în unităţile administrative de nivelul întâi, deoarece partidele mici ar putea să-şi concentreze eforturile la nivel local, iar acest fapt nu este luat în calcul;

• mecanismul de fi nanţare publică trebuie să conţină reglementări care încu-rajează partidele politice să acumuleze venituri din surse private în sume mici, astfel ar fi oportună ca fi ecare unitate fi nanciară colectată de partidele politice conform acestei scheme să fi e suplimentată cu un echivalent cores-punzător din buget, ceea ce ar stimula partidele să caute donatori mici;

• revizuirea rolului CEC în procesul de monitorizare şi control a fi nanţă-rii politice. Din moment ce CEC este instituţia care gestionează procesul electoral, este fi resc ca ei să-i revină sarcina de a monitoriza, investiga şi verifi ca activitatea fi nanciară a partidelor, nu doar pe durata campaniei electorale, dar şi în perioadele dintre alegeri. Dependenţa CEC de alte in-stituţii cu expertiză specifi că nu doar complică acest proces, dar contribuie şi la diminuarea funcţionalităţii sale, drept dovadă servind neutilizarea me-canismelor efective de sancţionare a fraudelor electorale;

• CEC trebuie să impună o mai bună disciplină a partidelor politice în raport cu respectarea termenilor privind raportarea datelor fi nanciare referitoare la veniturile şi cheltuielile de campanie, capitol la care unele partide politi-ce au avut restanţe pe durata campaniei;

• o funcţionare efi cientă a sistemului de fi nanţare implică şi necesitatea ca partidele şi liderii politici să-şi revizuiască atitudinea în raport cu mecanis-mul de fi nanţare. Este evident că mecanismul curent de fi nanţare nu refl ectă conexiunea partidelor cu membrii sau susţinătorii de rând în plan fi nanciar. Pentru a stabili şi a menţine o astfel de conexiune, liderii politici trebu-ie să adopte strategii de încurajare a cetăţenilor, să participe fi nanciar la susţinerea partidelor. Efectele dezirabile de pe urma acestei participări sunt recâştigarea încrederii cetăţenilor simpli în partidele politice ca instituţii re-prezentative şi implicarea mai activă a acestora în activitatea de partid;

• pentru ca sistemul de fi nanţare să funcţioneze într-o manieră transparentă, partidele trebuie să se auto-responsabilizeze în primul rând prin introdu-cerea unor mecanisme de monitorizare şi audit interne privind fl uxurile fi nanciare, menite să disciplineze, atât liderii, cât şi membrii de rând. Iar, pentru aceasta este nevoie de eliminarea tuturor practicilor prin care este eludată evidenţa contabilă.

153


Toate aceste propuneri implică evident o voinţă politică considerabilă reieşind din sensibilitatea subiectului abordat, dar fără un asemenea efort toate anga-jamentele asumate de către liderii politici în combaterea corupţiei vor rămâne cu certitudine doar în zona discursurilor publice şi strategiilor electorale fără o acoperire reală în domeniul acţiunilor concrete.

Mass-media versus corupţia?Victor Moraru,

profesor, director al Institutului Mass-media, ULIM, APEL

1. Problematica polivalentă a fenomenului corupţiei. Aşa cum atestă opiniile experţilor, fenomenul corupţiei implică oportunitatea examinării problemelor abordate din perspective multiple, cu considerarea întregii di-versităţi a factorilor care determină acţiunea anticorupţie ori pot avea o incidenţă semnifi cativă asupra desfăşurării acestei acţiuni.

2. Corupţia în politică. Într-o societate determinată de tendinţa mercantiliză-rii oricărui aspect al vieţii, precum şi de tendinţa politizării masive, dacă nu excesive, a vieţii sociale (ambele tendinţe avîndu-şi însă o anumită justifi -care) nu se poate pretinde unor actori / instituţii integrate în ţesutul social o detaşare hotărâtă de realitate, de infl uenţa intereselor politice şi economice, ori, mai bine, politico-economice, fapt care comportă proliferarea corupţiei în diferite sfere. Gravitatea corupţiei în sfera politică este însă una particu-lară: utilizarea oportunităţilor publice în scopuri private afectează simţitor starea de spirit în societate, implică dezagregarea valorilor etice şi deterio-rarea încrederii în binele comun.

3. Potenţialul mass-media în combaterea corupţiei. Apare fi rească în acest context antrenarea factorului mediatic, importanţa căruia în societatea con-temporană este unanim recunoscută. Chiar dacă, de obicei, se produce o referinţă mai mult tangenţială la modul de implicare a mass-media în lupta cu fl agelul corupţiei, este absolut clar că realizarea dezideratului „a crea o atmosferă de intoleranţă faţă de corupţie” este imposibilă fără un efort conjugat al întregii societăţi, cu participarea plenară în acest proces a mij-loacelor de comunicare de masă.

4. Corupţia în vizorul mass-media. Practica jurnalistică demonstrează, în ge-neral, sensibilitatea mass-media în raport cu problematicile corupţiei. Mass-

154


media reprezintă, astfel, un suport informaţional sigur pentru contracararea faptelor de corupţie şi contribuie la formarea opiniei publice, la susţinerea politicilor anticorupţie. Totodată, atenţia acordată de mass-media corupţiei este de fapt şi o manifestare a logicii mediatice care dictează concentrarea atenţiei mass-media asupra aspectelor de ordin senzaţional, scandalos ale re-alităţii. Tocmai dezvăluirea faptelor legate de corupţie – la diferit nivel – ofe-ră mass-media posibilitatea exploatării la maximum a acestor elemente, deşi tot aceeaşi logică îndreaptă media, de multe ori, pe făgaşul superfi cialităţii.

5. Mass-media – gardian al anticorupţiei? Răspunsul la această întrebare pendulează, de obicei, între „da” şi „nu”, fi ind marcat, oricât de mult s-ar dori o situaţie inversă, de o doză semnifi cativă de scepticism. De ce se pro-duce acest lucru? Pentru că mass-media constituie un fragment al aceleiaşi societăţi, fi indu-i proprii aceleaşi aspiraţii, dar şi, în proporţii mult mai pro-nunţate, aceleaşi metehne. Mass-media nu există într-un vid, ele reprezintă o oglindă a realităţii, chiar dacă uneori este vorba de o oglindă echivocă a acesteia. Respectiv, nu se poate nicidecum de califi cat mass-media drept „anticorp” al corupţiei.

6. Media ca subiect al corupţiei. În Barometrul Global al Corupţiei, efectuat de Transparency International, în anul 2009 pentru prima dată mass-media fi gurează pe locul al cincilea, alături de partidele politice, sistemul legisla-tiv, Parlament, justiţie şi mediul de afaceri. Creşterea percepţiei negative a mass-media din partea publicului s-ar datora, în opinia experţilor, politici-lor editoriale vizibil partizane.

7. Campaniile electorale – o sursă a corupţiei mass-media. Tocmai în pe-rioada campaniilor electorale mass-media nimeresc în puternicul câmp de atracţie al tentaţiei de a utiliza oportunităţile ofertite de statutul de tribună publică în interesul privat al anumitor actori politici, căutând a extrage be-nefi cii din aceste oportunităţi.

8. Alegerile 2009. Campaniile electorale din anul 2009 n-au fost o excepţie în acest sens. Mass-media din republică, cu diferit grad de intensitate, s-au implicat în refl ectarea competiţiei electorale. Regulile jocului pe care şi le-au stabilit mass-media, racordate la regulile jocului impuse de sfera politică, le-au atribuit tocmai ipostaza de megafon al forţelor politice, determinând, în cele din urmă, conţinutul părtinitor şi neechidistant al mesajelor mediati-ce. S-a produs, după cum atestă experienţa confruntărilor politice din ultimii

155


ani, polarizarea mass-media, divizarea acestora, în fond, în două tabere ad-verse, foarte evidente în momentiul lansării campaniei electorale, respectiv, una – afi liată puterii, şi cealaltă – forţelor politice afl ate în opoziţie.

9. Audiovizualul în campanie. Este vorba, în primul rând, de mijloacele de comunicare de masă audiovizuale, a căror importanţă pentru audienţă nu poate fi subestimată: conform datelor sondajelor opiniei publice, emisiuni-le tv sunt urmărite zilnic (sau de câteva ori pe săptămână) de mai mult de nouăzeci la sută din populaţie. Atenţia aparte din partea forţelor politice de care se bucură mijloacele de comunicare de masă audiovizuale este expli-cabilă: volumul cel mai însemnat de informaţie politică este transmis au-ditoriului moldovenesc pe calea undelor, şi într-o măsură mult mai mică – prin intermediul presei scrise.

10. Monitorizarea prezenţei actorilor politici în programele tv. Monitorizarea activităţilor posturilor tv din Republica Moldova în anul electoral 2009, întreprinsă de Asociaţia Presei Electronice din Moldova, a permis surprinderea anumitor tendinţe relevante în activitatea canale-lor tv, evidenţierea criteriilor de formare a politicii editoriale şi a agendei electorale a televiziunilor, constatarea gradului de respectare a principiilor aşa-numitei „democraţii minutare”, axate pe asigurarea garanţiilor pentru competitivitatea politică reală, în special, în contextul campaniei electora-le. Monitorizarea a urmărit prezenţa actorilor politici la nouă televiziuni din Moldova în perioada preelectorală şi în cadrul a celor două campanii electorale din acest an (4 februarie-5 aprilie, 17 iunie-29 iulie).

11. Deziderate şi practica reală. În conformitate cu prevederile art. 7 al Codului audiovizualului vizând echilibrul şi pluralismul politico-social şi cele ale art. 4 al Regulamentului Comisiei Electorale Centrale privind re-fl ectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova se solicita „re-fl ectarea echitabilă, echilibrată şi imparţială a alegerilor parlamentare de către instituţiile mass-media, protejarea libertăţii de exprimare, stabilirea unor norme obligatorii pentru aplicarea în practică a acestor principii de către jurnalişti, concurenţii electorali, oamenii politici antrenaţi în campa-nia electorală”. Monitorizarea practicii mediatice a demonstrat însă că pos-turile tv, cu tot efortul de a-şi modera simpatiile şi predilecţiile politice, de mai multe ori n-au rezistat tentaţiei de a privilegia anumiţi actori politici, EuTV, Moldova 1, N4 şi NIT fi ind exemple elocvente în acest sens. Unele

156


programe difuzate de aceste televiziuni în perioada campaniei electorale au fost orientate în mod tranşant spre difuzarea „prescripţiei de opinie”, şi nu spre informarea imparţială a audienţei. În defi nitiv, tratarea tendenţioasă, inechitabilă şi neechilibrată a actorilor politici, a produs periclitarea princi-piilor informării echidistante a electoratului vizând evenimentele politice, platformele şi viziunile concurenţilor electorali.

12. Partizanat politic mediatic drept manifestare a corupţiei mass-media. Voit sau involuntar, conştientizat sau spontan, remunerat sau nemunerat, partizanatul politic reprezintă o formă specifi că de corupţie a mass-media şi conduce la îngustarea cadrului prezentării luptei politice, reducerea con-diţiilor egale de vizibilitate, oferite de posturile tv concurenţilor electorali, inegalitatea tendenţială a distribuirii timpilor de antenă acordaţi mediatizării actorilor politici. De fapt, acest dezechilibru este o manifestare a principiu-lui de selectivitate, de diferenţiere a actorilor politici, promovat de televi-ziunile monitorizate. Exploatarea resurselor tv în interesul politic nu poate fi evitată, dar ea trebuie corelată cu normele democratice ale funcţionării mass-media. Încercarea de a privilegia anumiţi actori de către unul sau altul canal tv este însă observabilă şi nu contribuie la afi rmarea acestor norme.

13. Rezultatele monitorizării. Datele oferite de monitorizarea principalelor canale de televiziune în perioada electorală 2009 denotă tratamentul dife-renţiat şi selectiv aplicat actorilor politici / electorali. Monitorizarea dura-tei prezenţei televizuale a partidelor politice a indicat asupra mediatizării masive a PPCD şi PCRM în raport cu alte partide. Aceste două formaţiuni, cumulat, au dispus de jumătate din tot timpul emisiunilor cu participarea actorilor politici. Acelaşi lucru vizează şi frecvenţa apariţiilor actorilor po-litici. În ştiri, de exemplu, prezenţele exponenţilor PCRM din lista de top 10 a fost mai mare de circa 1,9 ori decât ale celor de la PL, de 2,8 ori mai mare decât ale celui de la PLDM, de circa 3,7 ori mai mare decât ale celui de la AMN şi de peste 4 ori mai mare decât ale celui de la PDM. În cadrul monitorizării au fost examinate şi contextele pozitiv / negativ ale prezentă-rii actorilor politici. Cumulat, la televiziunile monitorizate, PCRM a apărut în ştiri, în context pozitiv, de două ori mai des decât toate celelalte forma-ţiuni politice din top 10, luate împreună, de peste 6 ori mai des decât par-tidele liberale de opoziţie, luate împreună. Iar contabilizarea indicatorului „atitudine favorizantă / defavorizantă” a arătat că atitudinea defavorizantă a fost manifestată (în mod deosebit, de NIT şi N4, dar şi de Moldova 1)

157


faţă de 5 actori-formaţiuni politice, care au reprezentat, în exclusivitate, opoziţia şi reprezentanţii acestor partide politice.

14. Abordare lacunară a realităţilor politice. Printre cei mai mediatizaţi po-liticieni, în această perioadă, au fost V. Voronin, Iu. Roşca, v V. Filat, S. Urechean, D. Chirtoacă, M. Ghimpu, M. Lupu (acest din urmă – în cea de-a doua campanie). Lista acestora a rămas, practic, neschimbată pe tot parcursul anului electoral, perpetuând supradimensionarea mediatizării anumitor actori politici şi informarea insufi cientă cu privire la alţi actori politici. S-a observat sporirea semnifi cativă a vizibilităţii tv a liderului PPCD Iurie Roşca, a cărui prezenţă televizuală în perioada 17 iunie-29 iulie a însumat, de fapt, de două ori mai mult timp acordat decât timpul revenit celui de-al doilea actor politic din top – Vladimir Voronin sau celui de-al treilea – Dorin Chirtoacă, precum şi tot atâta timp cât au avut, luaţi împreună, 77 din actorii politici mediatizaţi de televiziuni în cadrul emisiunilor în această perioadă. În fond, datele moni-torizării atestă că un singur actor politic – Iu. Roşca – a benefi ciat în emisiuni, în cadrul campaniei electorale de ¼ din tot spaţiul televizual acordat media-tizării actorilor politici / electorali. Cronometrat cu cea mai mare durată de prezenţă tv şi cu cele mai frecvente apariţii la EuTV, Iu. Roşca a benefi ciat (în special, în cea de-a doua campanie) de cel mai mult timp acordat de Moldova 1. Iu. Roşca şi exponentul guvernării I. Dodon, împreună, au avut parte de mai mult timp de vizibilitate la Moldova 1 decât toţi ceilalţi actori politici persona-lizaţi mediatizaţi de acest canal tv în perioada 17 iunie-29 iulie. Monitorizarea a constatat, astfel, o abordare lacunară a realităţilor politice din partea mai multor posturi tv, inclusiv, serviciul public audiovizual, Moldova 1.

15. Responsabilitatea socială. Conform unui cunoscut proverb, pentru a dansa samba trebuie să fi e doi parteneri. În actul corupţiei mediatice, la fel există două părţi: cea care corupe (actorul politic) şi cea care acceptă – în mod im-pus sau voluntar – coruperea (indiferent dacă e instituţia mediatică în ansam-blu, proprietarul-fondatorul sau jurnalistul). Cel care corupe o face pentru că simte vulnerabilitatea proprie. Cel care se lasă corupt o face pentru că nu poate rezista tentaţiei de a obţine benefi cii din statutul social pe care i-l con-feră accesul la tribuna publică. Efectele acestei „colaborări” sunt însă degra-dante pentru evoluţia social-politică şi economică a societăţii. Marele pericol al unei atare complicităţi rezidă în impunerea unui model de jurnalism „ci-nic” care este inacceptabil în contextul practicilor democratice. Răspunderea pentru devierea de la normele responsabilităţii sociale revine ambelor părţi.

158


16. Instrumentalizarea mass media – manifestare a corupţiei. Lucrurile trebuie să fi e numite pe nume. Practica „fi ltrării” concurenţilor electorali, divizarea acestora în „ai noştri” şi în cei „nedezirabili” care trebuie să fi e „exterminaţi”, promovarea forţată şi favorizantă a anumitor actori poli-tici concomitent cu mediatizarea făţiş defavorizantă a altor actori politici, axarea pe difuzarea „compromatului”, utilizarea formatului televizual ma-nipulativ, vehicularea informaţiei distorsionate ori omiterea conştientă a informaţiei, substituirea relatării faptelor prin comentarii părtinitoare re-prezintă mai mult decât pur şi simplu lipsă de profesionalism. Toate acestea reprezintă cazuri concrete de corupţie în mass-media.

17. Studii de caz (Moldova 1, NIT, N4, EuTV).

18. Necesitatea politicii „deschise”. Corupţiei, inclusiv, corupţiei în politică, inclusiv, corupţiei specifi ce în mass-media, inclusiv, corupţiei ce se manifes-tă în cadrul campaniilor electorale trebuie să fi e contrapus efortul societăţii civile în combaterea corupţiei, monitorizarea şi controlul pe care şi le asumă pentru a elimina sau, cel puţin, a diminua efectele devastatore ale corupţiei.

Rolul societăţii civile în prevenirea şi combaterea corupţieiGheorghe Costachi,

doctor habilitat în drept, profesor universitar

Prevenirea şi combaterea corupţiei a fost în centrul atenţiei în toate guvernările care s-au perindat în Republica Moldova. S-au elaborat strategii şi programe de prevenire şi combatere a corupţiei. Relativ recent un moment important în acest şir de acţiuni a fost şi Hotărârea Guvernului Republicii Moldova prin care s-a aprobat „Planul de măsuri pentru combaterea corupţiei şi asigurarea supremaţiei legii”, înfi inţarea Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, precum şi Procuraturii Anti-corupţie, proiectul „Strategia naţio-nală de prevenire şi combatere a corupţiei” etc.

Baza normativă a fost creată, nu însă şi efi cienţa ei. Care sunt cauzele eşecului în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova?

Acestea sunt multiple însă una dintre cele mai defi nitorii în acest domeniu, după părerea noastră, este neincluderea societăţii civile în activitatea de preve-nire şi combatere a corupţiei. Lupta cu corupţia trebuie să o ducă nu numai or-

159


ganele de drept, ci şi societatea civilă, întreaga societate de indivizi. Corupţia e un fl agel periculos, care erodează nu numai economia, ci şi viaţa politica şi viaţa socială. Prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie făcută cu eforturi comune, prin mai multă transparenţă.O atenţie deosebită în prevenirea corupţiei trebuie să fi e acordată factorului moral şi spiritual al societăţii, ridicării culturii juridice, politice a cetăţeanului. Cetăţenii de rând trebuie să-şi cunoască drepturile sale.După părerea noastră, mass-media, în primul rând, radioul şi televiziunea tre-buie să fi e mai insistenţi în acest sens. Ei trebuie să iniţieze dezbateri publice cu funcţionarii şi cu cetăţenii simpli, să identifi ce şi să dezvăluie cazurile de corup-ţie, să expună în transparenţă modul cum au fost sancţionaţi funcţionarii corupţi. Avem noi în acest plan o linie fi erbinte la radioul şi televiziunea publică? Nu. Miklos Marschall, director regional europa şi Asia Centrală, Transparency International accentua pe bună dreptate: „Existenţa unui control din partea mass-media independente şi a societăţii civile este esenţială pentru lupta îm-potriva corupţiei. Aţi putea avea cea mai sofi sticată legislaţie cu privire la dez-văluirea informaţiei către public sau cu privire la declaraţia despre proprietate, însă, dacă nu va exista o monitorizare din partea unor controlori profesionali şi independenţi aceste regulamente vor rămâne doar o bucată de hârtie”29.Articolul 13 al Convenţiei ONU încurajează ţările participante să promoveze o participare activă a indivizilor şi grupurilor din afara sectorului public, cum este societatea civilă, organizaţiile neguvernamentale şi organizaţiile sociale în prevenirea şi în lupta împotriva corupţiei. Aceasta, de asemenea, încurajea-ză guvernele să sporească nivelul de informare a publicului privind existenţa, cauzele, gravitatea şi pericolul corupţiei şi să sugereze o serie de măsuri, ce pot fi utile în atingerea acestui scop, inclusiv:• efectuare a activităţilor de informare a publicului larg, ce contribuie la for-

marea unui spirit de non toleranţă a corupţiei;• elaborarea programelor de educaţie civică.

După părerea noastră momentele cheie, unde ar trebui să fi e făcută mai multă lumină şi mai multă transparenţă, dar şi o mediatizare la cel mai înalt nivel şi de cea mai mare anvergură cu participarea societăţii civile sunt următoarele: • achiziţiile publice;29 Miklos Marschall. Costurile corupţiei. În: Prevenirea şi combaterea corupţiei în Repu-blica Moldova: aspecte teoretice şi practice. Chişinău, 2004, p. 60.

160


• administrarea fi nanţelor publice;• măsurile cu privire la exercitarea funcţiilor de judecător şi procuror;• măsuri de prevenire a spălării banilor;• monitorizarea obiectivelor privatizate etc.

În concluzie referitor la problema rolului societăţii civile în prevenirea şi com-baterea corupţiei remarcăm că e necesar:• atragerea societăţii civile în rezolvarea problemelor statale, inclusiv în pro-

blemele prevenirii şi combaterii corupţiei, prin controlul efectuat de soci-etatea civilă asupra puterii, prin crearea unei atmosfere intolerante faţă de actele de corupţie.

• adoptarea legii privind formele de control extraparlamentar din partea so-cietăţii civile asupra activităţii de stat;

• încurajarea societăţii civile în prevenirea şi combaterea corupţiei;• înlăturarea obstacolelor existente ce împiedică participarea societăţii civile

la efectuarea acestei activităţi;• înlăturarea factorilor ce nu permit sau limitează societatea civilă şi mass-

media în realizarea dreptului de acces la informaţii de interes public, liber-tăţii de opinie;

• implementarea măsurilor pentru încetarea presiunilor asupra societăţii ci-vile şi mass-media pentru critica adusă puterii la acest capitol.

Statul de drept – mit sau adevăr? Conceptul şi principiile statului de drept

Alexandru Cuzneţov, doctor în drept, Universitatea de Stat din Moldova

Vladimir Palamarciuc, student, Universitatea de Stat din Moldova, membru al Uniunii Juriştilor din Moldova

De-a lungul evoluţiei istorice, organizarea politică a societăţii, îndeosebi prin principala sa instituţie – statul, s-a realizat pe baza perfectării structurii statale şi a reglementării juridice a relaţiilor sociale.

Statul reprezintă o ordine juridică prin întreaga sa structură, organizare şi func-ţionare, pe baza unei legi fundamentale: constituţia. Cele trei puteri din stat,

161


denumite şi autorităţi publice sau funcţiuni ale statului (legislativă, adminis-trativă şi jurisdicţională), sunt funcţiuni juridice. Prin ele se creează dreptul, se aplică dreptul şi ele însele se supun dreptului.

Statul dobândeşte tot mai mult calitatea de subiect de drept. În sfera dreptului public intern şi internaţional el se prezintă ca purtător al suveranităţii. În ace-laşi timp joacă un rol tot mai important în dreptul privat, ca persoană juridică, unde îşi exercită drepturile şi devine subiect de obligaţii.

Aspectele evocate mai sus departe de a epuiza sfera juridicităţii statului, pun în evi-denţă legătura profundă dintre cele două entităţi: stat şi drept. În acelaşi timp ne pun în faţa unei complexe şi delicate probleme a zilelor noastre: statul de drept.

Însăşi denumirea de stat de drept indică faptul că statul îşi exercită puterea sa politică pe baza legilor, folosind forţa argumentului şi nu argumentul forţei.

Preocuparea de a edifi ca un stat de drept şi a-i asigura funcţionarea fi reasca este legată istoriceşte de promovarea democraţiei şi constituirea unor structuri statale capabile să apere şi să realizeze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, să garanteze desfăşurarea relaţiilor sociale într-un climat de legalitate. În societatea modernă, statul de drept poate şi trebuie să fi e construit tocmai pentru a oferi cetăţenilor liniştea şi siguranţa de care au nevoie pentru a-şi exercita drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, stipulate nu doar în constituţiile statelor, ci şi în documentele internaţi-onale de referinţă – Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO) (1948), Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO) (1950) ş.a.

Statul de drept, pare a fi un concept de unire a doua fenomene , care separat nici că ar exista. Acest concept de-a ulungul veacurilor a fost înfi ltrat în con-ştiinta umana, că organizarea lor administrativ-teritorială, instituţională şi de altă natură, care formeaza o structură statală, trebuie guvernată de anumite legi cărora toţi sa li se supună. Pare a fi nimic mai simplu decît sa acţionezi în con-formitate cu legile edictate de legiuitor, care doar indirect iţi exprimă voinţa. Dar,totuşi,întodeauna au fost , sînt şi vor fi excepţiile,cele mai dese ori nejusti-fi cate , care vor atenta la legalitatea şi ordinea publica din societate.Eliberarea de aceste vicii ar însemna triumfarea statului de drept , mai mult , nu numai ca concept dar şi ca o realitate obiectiva plină de perfectiune şi grandoare socială , dar care cu părere de rău este practic imposibila . Aici am dori să amintim spu-sele lui Gheorghe Avornic,Elena Aramă,Boris Negru,Ruslan Costaş că „Poate niciodată sintagma”statul de drept”nu a fost invocată mai mult,mai des,mai pu-

162


ţin justifi cată,chiar pînă la banalizare,ca în zilele noastre.Folosirea abuzivă ca argument pro sau contra,în pledoariile politice sau judiciare,în viaţa publica,mai ales,sau privată,lasa impresia că terminologia este mai prezentă unde nu ex-prima o realitate, că statul de drept este mai mult un deziderat decît un adevăr prezent,daca nu cumva rămîne un ideal către care tindem mereu şi alergăm dupa el ca un copil după un curcubeu.”30

Constituţia Republicii Moldova în articolul 1 alin. 3 declară că „Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertaţile lui,libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori spreme şi sînt garantate”. Această prevedere legală re-prezintă o valenţă cît se poate de importantă şi necesară atît pentru elaborarea legislaţtiei naţionale cît şi pentru orice domeniu existent în cadrul statului.

Din toate cele expuse mai sus apare o întrebare: Ce reprezintă, totuşi, statul de drept ?

Pentru a răspunde la aceasta întrebare vom aminti unele concepţii privind sta-tul de drept a diferitor savanţi şi specialişti în domeniu.

Pornind de la întemeietorii fi losofi ei antice am dori să amintim consideraţia lui Socrate „Un stat bine construit este statul care este administrat de legi bune”. Aristotel în lucrarea sa Politica, opinează cu trei idei de bază ale statului de drept: supremaţia legii, separarea puterilor în stat şi echitatea socială.31 Aceste trei concepte ale statului de drept îşi găsesc astazi refl ectare în regimurile tu-turor ţărilor democratice care aspiră ca dreptul să fi e acela care să guverneze statul, şi statul să se supună lui, adica dreptului. „Acolo unde lipseşte puterea legii – scria Aristotel – nu poate avea loc nici o formă de organizare statală”. De-asemenea Aristotel menţiona că „Tirania trebuie în mod necesar să pri-mească locul din urmă din formele de guvernămînt, fi indcă ea este mai puţin decît orice altă formă politică un guvernămînt adevărat”.32

Urmărind ideia a lui Hans Kelsen „ Statul de drept este o ordine juridică rela-tiv centralizată care prezintă următoarele trăsături: jurisdicţia şi administraşia sînt legate prin legi care sînt decise de un parlament ales de popor, cu sau fără

30 Gh. Avornic „Teoria generală a dreptului”. Editura „Cartier Juridic” 2004, p.113.31 Aristotel „Politica”. Moscova, 1911, p.165.32 Aristotel. Politica. Editura „Antet”- Actualizare la lucrarea „Politica” apărută la Editura Cultura Naţională în anul 1924. p.142.

163


colaborarea unui şef de stat, care se plasează în fruntea guvernului; membrii guvernului sînt responsabili de actele lor; tribunalele sînt independente; iar cetăţenilor le sînt garantate anumite drepturi la libertate, în special libertatea conştiinţei şi de credinţă; libertatea de a-şi exprima opiniile.33 După cîte se ob-servă renumitul jurist american de origine austriacă pune accent pe formarea unui organ reprezentativ, ca inevitabilitatea răspunderii pentru actele sale a membrilor guvernului să existe fără excepţie, de-asemenea subliniază nece-sitatea independenţei instanţelor judecătoreşti, şi nu în ultimul rînd exprimă ideia că omul are necesitate de libertate, de dreptul a gîndi şi a se exprima.

De fapt Hans Kelsen asimilează conceptul de „stat de drept” cu cel de „ordine juridică”.34 În aşa sens se poate de menţionat că statul de drept reprezintă un edifi ciu bine structurat de norme juridice, unde fi ecare din ele îşi găsesc re-fl ectare şi fundament într-o normă ierarhic superioară. Această concordanţă şi refl ectare între normele de drept formează o structură juridică absolut necesară statului de drept, fară de care o funcţionare normală şi continuu prosperă este greu de realizat.

După cum menţionează profesorul Gr.C. Fiodorov, statul democratic şi de drept este un ideal specifi c, un vis roz al omenirii, la a cărui realizare ea tinde mii de ani. Imaginaţiile omului despre stat ca o organizaţie, care funcţonează pe baza unor legi echitabile, au început să se formeze în primele etape de dez-voltare a civilizaţiei umane. Gînditorii antichităţii (Democrit, Socrate, Platon, Aristotel, Polibiu, Cicero şi alţii) au încercat să evidenţieze aşa relaţii şi inter-acţiuni dintre drept şi puterea de stat, care să asigure funcţionarea armonioasă a acelei epoci. Un alt reprezentant important al ideii statului de drept a fost şi rămîne marele fi losof german Immanuel Kant.El de multe ori a subliniat nece-sitatea că statul trebuie să se bazeze pe drept, şi să coordoneze toată activitatea sa cu acesta. Abaterea de la o astfel de poziţie poate să ducă la pierderi mari din partea statului. De-asemenea Kant scria că „Cetăţeanul statului trebuie să aibă dreptul de a se exprima liber şi deschis asupra deciziilor organelor de stat care i se par a fi nedrepte faţă de societate”.35

O altă opinie privind statul de drept o întîlnim la juristul francez Jacgues Chevallier. El defi neşte statul de drept ca fi ind „tipul de regim politic în care pu-33 Hans Kelsen. Theorie pure du droit.-Paris: Dalloz, 1962,p.411.34 Jacques Chevallier. L’Etat de droit, p.46-47.35 Gr.C.Fiodorov. Teoria statului şi dreptului.- Chişinău: Cartier, 1998. p.147-149.

164


terea statului se afl ă încadrată şi limitată de catre drept”.36 Tot acelaşi jurist opi-nează că „statul de drept prezintă, fără nici o îndoială, caracterele unui mit”.37

În literatura rusă de specialitate se evidenţiază opinia profesorului A.I. Kovalenko, care consideră că statul de drept se caracterizează prin următoa-rele trăsături:– este fundamentat pe supremaţia legii;– presupune executarea şi respectarea fermă a legilor statului de către toţi

cetăţenii, funcţionarii, organele de stat şi organizaţiile sociale;– prevede răspunderea reciprocă a cetăţenilor şi a statului în limitele legisla-

ţiei în vigoare;– asigură drepturile şi libertăţile cetăţenilor necesare pentru funcţionarea so-

cietăţii civile de drept.38

În concepţia lui Tudor Drăganu statul de drept apare „ca un stat care, organizat pe bază principiului separaţiei puterilor în stat, în aplicarea căruia justiţia do-bîndeşte o reală independenţă, şi urmărind prin legislaţia sa promovarea drep-turilor şi libertăţilor, inerente naturii umane, asigură respectarea strictă a regle-mentărilor sale de către ansamblul organelor lui în întreaga sa activitate”.39

O noţiune de dată mai recentă o întîlnim la profesorul Gheorghe Avornic, în concepţia lui „statul de drept poate fi înţeles ca un concept politico-juridic ce defi neşte o formă a regimului democratic de guvernămînt din perspectiva rapor-turilor dintre stat şi drept, dintre putere şi lege prin asigurarea domniei legii şi a drepturilor, a libertaţilor fundamentale ale omului în exercitarea puterii”.40

Urmărind şirul ideilor care au fost expuse am dori să dăm o noţiune proprie conceptului „stat de drept”, şi anume: Statul de drept reprezintă un stat cu re-gim democratic de guvernare în care drepturile şi libertaţile omului, demnita-tea lui, libera dezvoltare a personalitaţii umane, supremaţia legii, suveranitatea poporului, separaţia puterilor în stat, dreptatea şi pluralismul politic sunt valori

36 Jacques Chevallier. L’Etat de droit //Dictionnaire encyclopedique et de sociologie du droit; Deuxieme edition; sous la direction d’Andre-Jean Arnaud, L.G.D.J., 1993, p.240.37 Jacques Chevallier. L’Etat de droit // Revue du droit public,. –1988. –No2. –P.15,334.38 Corolenco A.I. Pravovoe gosudarstvo: Concepţii i realinosti ( Statul de drept; Concepţii şi realităţi), -M.; Iz. Znanie, 1993. p.9.39 Tudor Drăganu. Introducerea în teoria şi practica statului de drept.– Cluj.1992, p.12,100.40 Gheorghe Avornic. Teoria Generală a Dreptului. Cartier Juridic, 2004. p.119.

165


supreme; şi aceste valori sociale, politice, şi de altă natură, sunt garantate de activitatea legală a organelor împuternicite ale statului, care acţionează în nu-mele poporului şi îi reprezintă voinţa.

Din toate cele expuse mai sus putem trage concluzia că conceptul statului de drept niciodată n-a fost statornic şi unanim acceptat, ci conceptualizarea lui dinamică de catre diferiţi savanţi şi specialişti în domeniu va fi permanentă şi neîntreruptă. Dar totuşi este de evidenţiat faptul că există unele principii fără de care conceptul de stat de drept nici că ar exista. Astfel dorim să enumerăm doar cîteva dintre ele, cele mai importante, şi anume:

1) Principiul separaţiei puterilor în stat.

Orice stat se caracterizează prin anumite relaţii social-economice, culturale, politice,etc, specifi ce lui. Aceste relaţii care formează mecanismul de stat ne-cesită o supraveghere de diferită natură. Această supraveghere este realizată prin activitatea organelor de stat. Fiecare dintre ele au o structură ierarhică bine determinată şi desfăşoară o activitate complexă stabilită de lege. Aşa bu-năoară, art.6 din Constituţia R.M. în vigoare este întitulat: „Separaţia şi cola-borarea puterilor”. Acest articol prevede că „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exerci-tarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei”.

Principiul dat a apărut în Anglia, pe baza teoriei „Separaţiei puterilor în stat”, elaborată de către John Locke (cu toate că consideraţii privind acest concept le întîlnim şi la emiritul fi losof din Stagira, Aristotel), mai apoi dezvoltată de către Montesquieu, în Franţa. Acest principiu stă la baza funcţionării la majoritatea statelor din lume şi constituie un concept fundamental pentru organizarea stata-lă. Aşadar, conform acestui principiu în stat se formează trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească. Puterii legislative îi revine funcţia de-a reda prin legi şi acte normative toate necesitaţile majore ale societăţii, adica de-a elabora norme juridice. Puterea executivă este menită să traducă în viaţă opera legiuito-rului şi nemijlocit să execute legea. Şi a treia putere este puterea judecătorească. Ea este menită să înfăptuiască justiţia, adica de a soluţiona toate cauzele şi con-fl ictele apărute în societate. Constituţia Republicii Moldova în art. 114 prevede că „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti”. Deci, această competenţă aparţine exclusiv autorităţii judecătoreşti. Nimeni în afară de instanţa de judecată nu este în drept să înfăptuiască justiţia.

166


Un stat de drept nu poate funcţiona atunci cînd o putere se subordonează al-teia. Este foarte bine venit cînd există un control şi o colaborare dintre puteri, dar nici într-un caz nu trebuie să existe subordonare, în caz contrar apare ris-cul concentrării puterii în mîinile unui singur sau a unei minorităţi de oameni (dictatură, oligarhie ş.a.).

2) Principiul supremaţiei legii.

Acest principiu stă la baza activităţii legale a organelor de stat, precum şi ne-mijlocit la elaborarea normelor juridice. Constituţia R.M. în art. 7 prevede că „Constituţia Republicii Moldova este legea ei supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică”. Acestă prevedere legală îi conferă Constituţiei putere juridică supremă asupra tuturor legilor şi actelor normative. Vorbind despre supremaţia legii nu putem trece cu vederea conceptul de legalitate.Ea, adica legalitatea constă în faptul că toate organele de stat, organizaţiile obşteşti, colectivele de muncă şi cetătenii, apatrizii şi cetăţenii străini trebuie să respecte legea şi toate cerinţele stabilite de ea, în caz contrar activitatea va fi considerată ilegală.

Legalitatea este definită ca fiind conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţii de procedură privind edictarea normelor juridice. Principiul supremaţiei legii mai include şi alte aspecte, şi anume cel de eficacitate şi legitimitate. Eficacitatea este definită ca fiind con-formitatea normelor cu comportamentul destinatarilor sau a autorităţilor îm-puternicite cu aplicarea lor. Legitimitatea presupune conformitatea normei ju-ridice cu norme, valori şi principii extrajuridice. Cerinţa de legitimitate are un caracter etic. Legitimitatea sistemului juridic nu poate fi redusă la legalitate. Ea este concepută exclusiv formal, înlăturîndu-se legitimitatea de substanţă, referitoare la scopurile şi valorile urmărite. Legitimitatea de substanţă a drep-tului presupune ca el să fie un instrument de promovare a valorilor, să aibă la bază justiţia.41

3) Principiul echităţii sociale şi egalităţii în drepturi.

De-a lungul veacurilor oamenii se luptau pentru drepturile sale, şi această lup-tă va rămîne continuă. Principiul echităţii sociale şi a egalităţii în drepturi con-stituie una din ideile fundamentale a ridicării statului de drept şi de combatere a acestor lupte.41 Gheorghe Avornic. Teoria Generală a Dreptului. Cartier Juridic, 2004. p,131-132.

167


În centrul construcţiei statului de drept stau drepturile omului. Majoritatea spe-cialiştilor consideră că în zilele noastre nucleul statului de drept trebuie să-l con-stituie drepturile omului. Ele formează criteriul fundamental de distincţie între ţările în care există un stat de drept şi în ţările în care un astfel de stat lipseşte.42

Omul este o parte din societate şi reprezintă valoarea supremă a acesteia. Şi această valoare a lui nu se epuiezează prin izolarea individului de careva cerc de oameni sau de întreaga societate. Drepturile omului şi personalitatea sa sînt valenţe care nu se vor pierde niciodată, şi vor rămîne permanent ca prerogative ale acestuia. Principiul de egalitate în drepturi şi echitate socială reprezintă un principiu etic şi juridic al reglementării relaţiilor sociale fundamentat pe drep-tate şi justiţie, pe colaborare şi respect reciproc. După cum s-a exprimat Sofi a Popescu „Conştientizarea relaţiilor de simetrie şi reciprocitate între drepturi şi îndatoriri constituie garanţia primară şi cea mai solidă a statului de drept”.43

Toate spusele de mai sus, referitor la principii, constituie o succintă analiză privind ideile fundamentale ale statului de drept. Fără includerea şi realizarea a conţinutului în structura statală a principiilor mai sus menţionate este impo-sibil de a construi un stat de drept. Evident că sunt şi alte principii foarte im-portante şi necesare pentru o societate care aspiră la o linişte şi justeţe eternă, dar noi am expus cele mai de vază din cele existente.

După toate investigaţiile făcute asupra conceptului „stat de drept” se ajunge la ideia că statul de drept rămîne totuşi un „absolut” care nu-l poţi percepe niciodată, dar spre care societatea tinde, şi în spirit optimistic declară că tră-ieşte într-un stat de drept. Pentru formarea unui astfel de stat este necesar ca conştiinţei juridice a societăţii să se acorde o atenţie deosebită; ca să se facă o delimitare clară dintre stat şi partidele politice; ca drepturile şi libertăţile omului, personalitatea lui să fi e garantate; ca reglementările naţionale să co-respundă în tocmai cu tratatele şi pactele internaţionale; ca „legiuitorul –după cum se exprima Ihering- să gîndească profund ca un fi losof, dar să se exprime simplu ca un ţăran”, pentru ca societatea să poată înţelege şi conceptualiza mesajul legislativului; ca libera exprimare şi gîndire a individului să primeze. Doar, atunci, cînd aceste condiţii, şi multe altele vor fi asigurate şi respectate va exista un stat de admiraţie şi mîndrie universală, care va servi drept exem-plu pentru toate ţările lumii.

42 V.V.Lazarev. Teoria Generală a Statului şi Dreptului. p.380.43 Sofi a Popescu. Teoria generală a dreptului. – Bucureşti: Lumina Lex, 2000, p.351-352.

168


Corupţia în sistemul educaţional şi măsuri de prevenireMihail Rotaru,

doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Administrare Publică din Republica Moldova, Om Emerit

Manifestările de corupţie atestate în sistemul educaţional afectează calitatea instruirii, infl uenţează negativ asupra formării deprinderilor de viaţă ale vii-torilor cetăţeni ai ţării, reduce din credibilitatea structurilor statului. Cele mai frecvente mecanisme coruptibile se aplică în etapa înmatriculării în instituţiile de învăţământ preuniversitar, în timpul aprecierilor cunoştinţelor pe parcursul anului de studiu, la susţinerea examenelor de absolvire sau de bacalaureat şi la colectarea de fonduri pentru lucrări de reparaţie, stimularea muncii profesori-lor, prin intermediul asociaţiilor părinteşti. Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a constatat în primăvara anului 2008, că circă 30% din apeluri s-au referit la cazuri de corupţie în sistemul de educaţie44. Este vorba nu doar de licee, dar este vorba de corupţie care începe de la grădiniţa până la instituţiile superioare de învăţământ.

Cazuri concrete de estorcări de bani, sub diferite pretexte, se evidenţiază la instituţiile de învăţământ preşcolar din capitală. În multe instituţii de învăţă-mânt, pe lângă procedura de testare a cunoştinţelor viitorilor elevi ai clasei I, una din condiţiile obligatorii pentru admiterea la studii o constituie achitarea sumelor de bani în aşa-numite „scopuri didactice”.

Cuantumul sumelor plătite de către părinţi este considerabil, variind, de la caz la caz, între câteva sute de lei şi câteva sute de dolari SUA sau euro.45 Deseori sunt impuşi de taxe părinţii, prin intermediul membrilor comitetului părintesc al clasei, pentru cadouri de ziua învăţătorului, revelion, zilele de naştere, 8 martie etc.

O larga răspândire o au estorcările de bani pentru plata orelor suplimentare, consultaţii. În acest scop, sunt adeseori micşorate intenţionat notele elevilor pentru ca, ulterior copiii, să frecventeze orele suplimentare.

O alta etapa în cadrul relaţiilor de corupţie în învăţământul preuniversitar o constituie acumularea de bani în timpul susţinerii examenelor de absolvire şi bacalaureat. 44 http://www.capc.md/ro/radio/3.html45 Tot acolo.

169


Fenomenul corupţiei este evidenţiat şi în sistemul învăţământului superior. Vinovaţii, sunt atât studenţii, cât şi profesorii. Formele şi schemele de mituire a profesorilor sau persoanelor cu funcţii de răspundere în aceste instituţii sunt, uneori, extravagante.

Iurie Ciorbă – Şef de Secţie în cadrul Direcţiei Generale Combaterea Crimelor Economice a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a comunicat că Centrul a înregistrat rezultate concrete de depistare a actelor de corupţie în sistemul educaţional. În anul 2008 au fost depistate 46 crime comise de către funcţionari din sistemul de învăţământ.

Drept exemple relevante în contextul dat servesc:– extorcarea şi primirea de către un director al Şcolii profesionale din

or.Drochia a 400 euro pentru favorizarea eliberării unei diplome de bacala-ureat în lipsa studiilor corespunzătoare;

– extorcarea şi primirea mijloacelor băneşti în sumă de 310 euro precum şi 260 dolari SUA de la doi studenţi de către un profesor al Universităţii de studii politice şi economice europene din Moldova, pentru favorizarea sus-ţinerii examenelor de stat cu obţinerea unei note mai mari şi cu aprecierea majoră a tezei de licenţă;

– extorcarea şi primirea de către un lector universitar de limbă franceză a Universităţii cooperatist comerciale din Moldova, a sumelor de 700, 200, 600, 800, 600 lei de la 5 studenţi, pentru susţinerea examenelor, la disciplină;

– extorcarea şi primirea sumei de 400 dolari SUA de către un cetăţean, pen-tru contribuirea la susţinerea examenelor la sesiunea de iarnă 2008 în ca-drul Academiei de studii economice din Moldova, susţinând că are infl uen-ţă asupra unor profesori şi decani ai academiei.46

Formele de mituire a profesorilor au avansat, nereducându-se doar la bani „cash”. Unii profesori preferă ca mita să fi e depusă pe cont la bancă, să li se achite prin plata convorbirilor telefonice, alimentarea cu benzină a auto-mobilelor, procurarea materialelor de construcţie etc. Principalii factori care generează corupţia sunt pregătirea slabă a studenţilor, imperfecţiunea progra-melor de studii şi salarizarea proastă a profesorilor. Corupţia în învăţământul superior afectează securitatea intelectuală a ţarii.

46 http://www.capc.md/ro/radio/3.html

170


Corupţia în sfera învăţământului poartă un caracter de sistem, iar combaterea ei necesită aplicarea, pe lângă metodele administrative tradiţionale, şi a unor metode mai noi, ce ar permite diminuarea fenomenului în cauză.

În scopul reducerii infl uenţei fenomenului corupţiei în instituţiile din cadrul sistemului de învăţământ, Ministerului Educaţiei şi Tineretului a propus adop-tarea unui complex de măsuri: elaborarea şi implementarea unor strategii de rezistenţă anticorupţională la nivel instituţional, asigurarea fi nanciară a pro-fesorilor, crearea unei comisii mixte, formate din specialişti ai Ministerului Educaţiei şi Tineretului, CCCEC, SIS, MAI, abilitată cu dreptul de analiză, studiere şi apreciere a sistemului educaţional naţional în raport cu cadrul juri-dic internaţional la capitolul combaterea corupţiei.

Ministerul Educaţiei şi Tineretului a elaborat un plan concret în ceea ce pri-veşte prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul de învăţământ pentru anii 2006- 2009. Planul este compus din trei compartimente: perfecţionarea le-gislaţiei, asigurarea implementării ei, prevenirea şi contracararea faptelor de corupţie şi educarea anticorupţională.

S-a propus, de asemenea, crearea unei baze de date unifi cate în cadrul CCCEC referitoare la cazuri de corupere în instituţiile de învăţământ, efectuarea de către Ministerul Educaţiei si Tineretului a unor controale consecutive ale sis-temului de învăţământ, cu antrenarea ONG-urilor în procedura de acreditare şi certifi care a instituţiilor subordonate, precum şi atestarea cadrelor didactice în scopul reducerii nivelului de corupţie. A fost actualizată ideea introducerii unei evidente stricte a utilizării mijloacelor fi nanciare publice de către toate instituţiile de învăţământ şi a perfecţionării sistemului de admitere, în spe-cial, prin modifi carea formulei de calculare a mediei de admitere. În această ordine de idei, a fost propusă elaborarea unui nou mecanism de acumulare a fondurilor pentru necesităţile instituţiilor de învăţământ. Acesta ar presupune colectarea banilor doar în cadrul direcţiilor raionale, care vor monitoriza cu stricteţe utilizarea acestora conform destinaţiei.47

De asemenea, s-a evidenţiat necesitatea creării unor mecanisme de sesizare ano-nimă a actelor de corupţie, cum ar fi liniile telefonice, poşta electronică, rubrici speciale pe pagina WEB, instalarea unor boxe în incinta instituţiei de învăţământ pentru formularea plângerilor referitoare la actele de corupţie şi estorcări de bani.

47 Независимая Молдова, 10.11.2006.

171


CCCEC în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului a elaborat la 05.03.2009 un plan de acţiuni în scopul diminuării fenomenului corupţiei pe par-cursul anului 2009 în sistemul educaţional din Republica Moldova. Principalele obiective ale planului de acţiuni sunt: perfecţionarea şi mediatizarea cadrului normativ de organizare şi desfăşurare a admiterii la studii; reducerea riscurilor de corupţie în procesul de susţinere a examenelor de absolvire şi de bacalau-reat; monitorizarea şi asigurarea corectitudinii şi transparenţei examenelor şi a admiterii la studii; raportarea şi mediatizarea cazurilor de corupţie şi de abuzuri în instituţiile de învăţământ precum şi a penalizărilor aplicate; sporirea transpa-renţei activităţii instituţiilor educaţionale din Republica Moldova. 48

În pofi da acestor realizări, concentrarea înaltă a resurselor administrative pentru asigurarea controlului efectuat de către stat al agenţilor economici, responsabili-tatea moderată a funcţionarilor publici în faţa societăţii civile, precum şi depre-cierea valorilor etice şi toleranţa publică conduc la faptul că corupţia continuă să fi e unul din cele mai substanţiale impedimente în calea realizării obiectivelor de creştere economică şi reducere a sărăciei, nivelul acesteia reprezentînd în acelaşi timp un indicator al credibilităţii orientării proeuropene a Republicii Moldova. Flagelul corupţiei este o maladie care poate afecta toate aspectele vieţii unei persoane, chiar dacă aceasta nu se implică personal în acţiuni de corupţie. Prin urmare, este în interesul fi ecăruia de a lua o atitudine fermă faţă de această plagă a societăţii în care locuim. Măsurile de combatere a acestui fenomen se pot solda cu succes doar fi ind întreprinse eforturi conjugate, atât din partea instituţiilor statului, cât şi a reprezentanţilor societăţii civile.

Este necesar ca Guvernul Republicii Moldova (Vladimir Filat) şi Ministerul Educaţiei (Leonid Bujor) să adopte măsuri concrete, urgente, cu privire la îm-bunătăţirea situaţiei materiale a profesorilor, atât din sistemul preuniversitar, cât şi universitar. La fel, consider, că Ministerul Educaţiei pentru educarea anticorupţională a elevilor şi studenţilor ar trebui să oblige conducătorii in-stituţiilor de învăţământ preuniversitare şi universitare să „ implementeze în procesul de studii în cadrul disciplinelor modulelor de profi l” a „Programului – model privind studierea fenomenului corupţiei în instituţiile de învăţământ” (14 ore prelegeri, 10 – disput, 6 – seminar), recomandat de Minister încă în noembrie 2005, dar, cu părere de rău, până astăzi nu sa susţinut şi nu se susţine nici într-o instituţie de învăţământ. 48 http://www.cccec.md/events/?nid=efb77d2d12c289ae83968c86f58461cd

172


Bibliografi e:1. Constituţia Republicii Moldova de la 29.07.1994, în vigoare 27.08.1994, cu

modifi cările ulterioare. – Chişinău, 2006.2. Codul penal al Republicii Moldova, adoptată de Parlament prin Legea nr. 985-

XV din 18.46.2002, cu modifi cări ulterioare. – Chişinău, 2005.3. Codul contravenţional nr.218-XVI din 24.10.2008. // Monitorul Ofi cial Nr. 3.

din 16.01.2009 În vigoare : 31.05.2009.4. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25.04.2008. //

Monitorul Ofi cial nr.103-105 din 13.06.2008, art.391.5. Legea învăţămîntului nr.547 din 21.07.1995//Monitorul Ofi cial nr.62-63

din 09.11.1995, art. 692.6. Strategia naţională de prevenire si combatere a corupţiei, adoptată de Parlament

prin Legea nr. 421-XV din 16 decembrie 2004. – Chişinău, 2005.7. Prevenirea şi combaterea corupţiei: documente internaţionale. // К.:

Transparency International- Moldova. – Кишинэу, 2005.8. Butnaru Gh., Bejan O., Obreja E. Cum să ne protejăm de corupţie: ghid pentru

cetăţean .- Chişinău, 2006.9. Rotaru Mihail. Bazele statului şi dreptului Republicii Moldova: Curs universitar. –

Ch.: Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, 2007, p. 123 – 153; 164-166; 348-357.10. Rotaru Mihail. Istoria dreptului românesc: Curs universitar. – Ch.: Dep. Ed.-

Poligr. al ASEM, 2008, p. 301-308.11. Ротару М.Ф. Понятие, причины, последствия и меры предупреждения

коррупции. – Chişinău,2008, «Закон и жизнь», nr.2,p.33-39.Ronaru Mihail. Politici de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei în Republica Moldova. // Analele Academiei de studii Economice din Moldova. Ed. a 6-a. – Ch.,ASEM,2008,p.51-55 .

12. Ротару М.Ф История государства и права Республики Молдова: Курс лекции. – Кишинэу: Изда.-полиграф. департамент МЭА, 2009, стр.266- 270.

173


Monitorizarea candidaţilor la alegerile parlamentare – exerciţiu de prevenire a corupţiei politice

Cornelia Cozonac, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Şapte organizaţii neguvernamentale, întrunite în cadrul Iniţiativei Civice „Pentru un parlament curat”, au implementat anul acesta, pentru prima dată, un proiect de monitorizare a listelor electorale ale partidelor politice antrenate în cele două campanii electorale care au avut loca anul acesta în Republica Moldova, petru a depista candidaţii pătaţi, astfel încât cetăţeanul cu drept de vot să fi e informat referitor la cei pe care urmează să-i alegă pentru a condu-ce ţara. Iniţiativa a fost inspirată din experienţa Coaliţiei Civice Pentru un Parlament Curat din Romania, care deja de mai mulţi ani monitorizează candi-datii electorali în tot felul de scrutine.

Campania „Cunoaşteţi candidatul” desfăşurată de ICPC este mai întâi de toate un program de combaterea a corupţiei politice, o campanie de responsabilizare a partidelor politice care trebuie să-şi cureţe listele electoralşe şi să nu mai promoveze oamenii corupţi, dar şi o campanie de mobilizare a cetăţeanilor ca să-şi folosească votul pentru a se apăra de corupţie. Pentru că e foarte im-portant să oprim accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafi c de infl uenţă sau este, pur si simplu, produsul oportunismului politic. Or, acest lu-cru poate fi făcut de cetăţeanul cu drept de vot, care trebuie să-şi cunoască can-didaţii şi să fi e conştient pentru cine îşi dă votul. Sondajele de opiniei ne arată că moldovenii consideră politica ca fi ind cea mai coruptă parte a vieţii sociale, iar politicienii conduc în topul corupţiei. Aceşti oameni politici, cu care, lumea crede, că ar trebui începută curăţenia nu au ajuns în mod samavolnic la condu-cerea ţării. Au fost aleşi chiar de de cetăţenii cu drept de vot, care se plâng în sondaje că se sufocă de atâta corupţie. Unii chiar au fost votaţi în mod repetat, deşi acuzaţiile contra lor au tot ţinut întâietatea în paginile ziarelor. Cum să stimulăm cinstea, dacă nu facem diferenţă între cei corupţi şi cei oneşti?

Prin campania pe care a desfăşurat-o ICPC a oferit cetăţenilor posibilitatea să contribui la alegerea unui „Parlament Curat” prin curăţarea listelor candidaţi-lor la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 si 29 iulie înregistrate de parti-

174


dele politice la Comisia Electorală Centrală (CEC). În cadrul acţiunii cetăţenii au fost încurajaţi să ofere informaţii şi documente cu referire la candidaţii care nu merită să ajungă în viitorul Parlament.

Monitorizarea propriu-zisă a listelor de candidaţi ai partidelor politice a fost efectuată de un grup de jurnalişti de investigaţie, selectaţi dintre cei profesi-onişti. Numărul candidaţilor monitorizaţi pentru fi ecare partid a fost stabilit în funcţie de şansele de a accede în Parlament, conform ultimelor sondaje de opinie. Monitorizarea candiaţilor s-a făcut după un şir de criterii de integritate, stabilite de comun acord cu toţi membrii Iniţiativei Civice Pentru un Parlament Curat, după consultarea cu partidele politice. Acestea vizau comportamentul împotriva statului de drept, administrare defectuoasă a treburilor publice, utili-zarea resurselor administrative în folos personal sau de partid, utilizarea pozi-ţiei de serviciu în interes personal, de familie sau de partid, protecţionism, ave-re necorespunzătoare veniturilor legale/declarate, impozite, amenţi neachitate şi traseism politic.Jurnalişti au realizat pe larg profi lurile canidaţiilor, utilizând toate sursele posibile, în special cele deschise. Pentru fi ecare candidat s-a fă-cut un dosar de presă, cu toate materialele, documentele, informaţiile adunate în cadrul monitorizării. Informaţia prezentată de jurnalişti a fost verifi cată de referenţi, jurişti şi de membrii Iniţiativei. La etapa fi nală, dosarele candidaţilor consideraţi incompatibili cu criteriile de integritate morală au fost remise par-tidului politic din care faceau parte (această etapă fi ind valabilă doar pentru partidele au îcheiat un acord de colaborare cu Iniţiativa). Partidele au avut ocazia fi e să conteste informaţia prezentată de Iniţiativă, fi e să excludă candi-daţii respectivi de pe lista lor, fi e să prezinte documente şi dovezi plauzibile care ar combate informaţiile adunate de jurnalişti. Contestaţiile care au parve-nit de la partide au fost analizate până în ultima zi, în cazul unora determinând retragerea candidaţilor de pe listele celor compormişi. Profi lurile candidaţilor nu conţineau zvonuri fără temei pe seama candidaţilor, ci informaţii verifi ca-bile, documentate despre confl ictede interese, administrare precare, prejudici-erea bugetului public, implicare în activităţi dubioase sau alte situaţii care pot arunca o umbră asupra onestitaţii canidatului, chiar dacă acestea nu au făcut obiectul unor antecedente penale.

În total au fost monitorizaţi peste 200 de candidaţii în campania din 5 aprilie şi în jur de 50 – în campania din 29 iulie. În lista celor compromişi au intrat 47 de canidaţi la alegerile din 5 aprilie şi 39 la scutinul din 29 iulie. Profi lurile

175


candiaţilor care nu corespund criteriilor de integritate morala au fost incluse într-un buletin, editat întrun tiraj de 200 mii exemplare, care a fost distribuit gratuit alegatorilor.

O problemă cu care s-au confruntat jurnaliştii în procesul monitorizare a fost accesul la informaţia de interes public. Camera Înregistrării de Stat care, în campania electorală din 5 aprilei a oferit informaţiile solictate fără plată, în cel de al doilea scrutin parlamentar instituit taxe care erau exagerate - nu-mai pentru informaţia despre un agent economic taxa era de peste 1000 de lei daca solictai informatia în termen de o zi. Inspectoratul Fiscal de Stat a refuzat categoric să ofere informaţii despre datornicii faţă de stat. În legătură cu acest refuz, Inspectoratul Fiscal a fost acţionat în judecată. La fel, Comisia Electorală Centrală a fost şi ea reticentă în a ne oferi unele informaţii solicita-te. În ce priveşte solicitarea de a primi listele persoanelor fi zice care au făcut donaţii către Partidul Comuniştilor din R.Moldova (această informaţie nu era pe site-ul CEC), CEC a fost reticentă, nu ne-a oferit informaţia în volumul solicitat, a şters o parte din detalii, cum ar fi codul personal, localitatea şi semnătura persoanelor, din care cauză a fost difi cil să verifi căm listele respec-tive. În plus, listele nu erau complete, adică o parte din liste nu ne-au fost oferite. Acest lucru l-am depistat calculând toate donaţiile. Solicitarea listelor donatorilor Partidului Comuniştilor la alegerile din 29 iulie până la momentul realizării acestui raport nu a fost satisfăcută de către CEC. Din această cauză nu am putut să verifi căm dacă o parte din alocaţiile sociale au ajuns în bugetul Partidului Comuniştilor ca donaţii. Organele de drept, la fel, nu au fost dispuse că coopereze cu noi. Procuratura Generala si CCCEC nu au răspuns la nici un demers din cele cele prin care solicitam informaţii despre candidaţii de pe listele Partidului Comuniştilor. PG a oferit răspuns doar în cazul unui candidat de pe listele PLDM; partid afl at în opoziţie. De remarcat că Preşedinţia, care în campania din 5 aprilie a ignorat o solicitare de informaţie ce se referea la ex-preşedintele Legislativului arian Lupu, în campania din 29 iulie, când acesta nu mai candida pe listele partidului de guvernământ, ne-a oferit infor-maţia solicitată. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale a refuzat să ne ofere informaţia cu privire la unităţile de transport pe care şe deţineau canidaţii cu şanse de a deveni deputaţi, argumentând că această informaţie este cu caracter personale. Aceasta, în pofi da faptului că fi ecare candidat este obligat să depună la CEC declaraţia pe venituri în care trebuie să includă şi unităţile de transport

176


pe care le deţine în proprietate. Prin urmare, această informaţie nu mai prezin-tă o taină. Solicitarea jurnaliştilor făcea parte dintrun exerciţiu de verifi care a onestităţii celor care aspiră la o demnitate publică.

Listele candidaţilor compromişi pot fi accesate pe site-ul Iniţiativei Civice Pentru un Parlament curat www.moldovacurata.md şi pe cel al Centrului de Investigaţii Jurnalistice www.investigatii.md.

ICPC a fost creată de Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie “Acces-info” şi Fundaţia Soros-Moldova.

Conf Monitorizarea Final

Documents

Transcript of Conf Monitorizarea Final