ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 27 (5843) 8 iulie 2015

ectorul de sud al magistraleinoastre poate oferi multe posi-bilit=\i pentru cre[terea ]n conti-nuare a volumului traficului m=r-

furilor de tranzit [i locale. Pentru a bene-ficia de ele la un randament maxim e ne-cesar a ]mbun=t=\i serios infrastructura c=iiferate, care, din p=cate, nu corespundecerin\elor actuale. Numeroasele focare deputregai, care apar din cauza deterior=riimasive a traverselor vechi de lemn, limi-teaz= factorii principali ai competitivit=\ii:viteza [i tonajul trenurilor. Rezolv= ]ntru-c]tva problema lucr=rile de r=rire a putre-gaiului, executate de picheri prin metodapoz=rii singulare a traverselor din betonarmat. Or, solu\ia definitiv= ar fi repara\iacapital= a liniilor. Anume aceasta ar ame-liora radical situa\ia creat=.

}n pofida dificult=\ilor financiare, admi-nistra\ia c=ii ferate ]ncearc= s= g=seasc=mijloace pentru a rezolva c]t de c]t prob-lema acut= a infrastructurii. }n aceast=ordine de idei pe 30 iunie curent a avutloc pozarea ordinar= demult planificat= apanourilor de linii. De[i este deocamdat=prima ]n anul curent din cauza deficituluiacut de materiale, ea insufl= totu[i o doz=de optimism speciali[tilor SML-130 [i sec-\iei linii nr.3.

Numero[i factori au contribuit la exe-cutarea ]n termene restr]nse [i calitativ=a acestei lucr=ri. Cu ceva timp ]nainte afost reparat= [i preg=tit= tehnica de linii:macaralele de deszasamblare [i pozare,ma[ina VPO, buldozerele [i greiderele.Muncind f=r= a-[i precupe\i for\ele, echi-pa maistrului Vasile Monast]rl] a efectuatla baza de producere a SML-130 opera-\iunea responsabil= de asamblare a nu-m=rului necesar de panouri, care mai apoiau fost ]nc=rcate pe platformele macara-lei de pozare. S-a muncit minu\ios la dia-gnosticarea prismei de balast, proiecta-

2222222222

CONCORDAN|+ {I SACRIFICIUREPORTAJ DE LA PRIMA POZARE

La }S «Calea Ferat= din Moldova»a avut loc prima pozare din acest

an a panourilor de linii. Aceastas-a ]nt]mplat la kilometrul 76 al

direc\iei Cahul, unde pe liniacurent= Iargara—Prut-1 s-a reu[ita renova pe parcursul unui singur

«ochi» tehnologic 900 metride linie cu probleme.

SSSSS

hidraulice — ciocane de burat [i cricuri. Esemnificativ [i aportul mecanicilor de-poului de locomotive Basarabeasca, careau asigurat cu trac\iune bun= trenurile dedeszasamblare [i pozare, ma[ina VPO [ivagonul-p]lnie. Un moment extrem debenefic pentru to\i participan\ii la opera-\iunea de pozare — vreo 190 la num=r —l-a constituit alimentarea organizat= cu

bucate calde, aprovizionarea cu ap= po-tabil=.

}ns=[i procesul tehnologic, bazat pemetoda de flux cu utilizarea unui complexmecanizat de ma[ini puternice, s-a des-f=[urat ]n felul urm=tor. Gra\ie situa\iei,c= la sudul republicii se lumineaz= devre-me [i vizibilitatea e bun=, linia de caleferat= a putut fi blocat= deja la orele [ase

diminea\a. Cerul era senin, razele soare-lui luminau puternic. Primul a pornit mun-ca trenul de deszasamblare sub condu-cerea maistrului Ion Cara-be\. }l remorca ]ncet o lo-comotiv=, mecanicul c=reia]ndeplinea cu exactitatedispozi\iile. Urmau un [irde platforme dotate cu dis-

re, calculare a cheltuielilor reale. A fostrestabilit= osia liniei de cale ferat=, fiindconsolidat= cu \=ru[i [i pari mici ]n locuri-le ruperii profilului longitudinal. Dup= cumse [tie, panourile de linii pot fi pozate cuo deviere de la osia proiectat= nu mai marede 3 cm pe sectoarele drepte [i 5 cm lacurbe.

A fost planificat= p]n= ]n cele mai micidetalii chestiunea transport=rii montato-rilor la locul desf=[ur=rii lucr=rilor. Dinpartea sec\iei linii la opera\iunea de po-zare au participat echipa mecanizat= [icoloana mecanizat=, podarii, speciali[tii]n terasament, precum [i picherii districte-lor 2, 3, 4, 10, 11, 12, 13. Picherii, mul\idintre care au fost nevoi\i s= se scoale cunoaptea-n cap, au fost transporta\i pe li-nia curent= de l]ng= Iargara nu doar dinlocalit=\ile ]nvecinate, dar [i din cele ]n-dep=rtate, precum Cimi[lia, Basarabeas-ca. Ei au fost dota\i cu instrumentele ne-cesare, aparate de sudat, mecanisme

1 2

LUNI — ZI A CONTROLULUILunea trecut=, pe 6 iulie, directorul general al }S «Calea Ferat= din Moldova» Vladimir CEBOTARI a organi-zat Ziua controlului. Pe parcursul s=pt=m]nii trecute transportul feroviar a func\ionat ]n regim obi[nuit, afost asigurat= securitatea circula\iei trenurilor de marf= [i c=l=tori.

circula\ie; au fost supuse instrui-rilor echipajele de locomotiv=, ca-re vor remorca trenuri pe traver-sele ]nfierb]ntate. Toate trenurilede interven\ie ]n caz de incendius]nt verificate [i preg=tite s= ac\io-neze. E necesar a avea ]n rezerv=locomotive alimentate cu combu-stibil pentru cazurile operative im-previzibile de solicitare a acesto-ra pe linie.

Directorul general monitorizea-z= situa\ia economico-financiar=complicat= a c=ii ferate. Continu=s= se fac= resim\it deficitul mijloa-celor b=ne[ti. Zilnic magistrala

pierde circa dou= milioane de lei.Agen\ii economici din republic= seconfrunt= cu mari probleme ]n ac-tivitatea de afaceri, s-au redus laminimum cantit=\ile de m=rfuri tran-sportate de ace[tea, ceea ce in-fluen\eaz= negativ indicatorii acti-vit=\ii economice a CFM.

}n asemenea circumstan\e ne-favorabile la calea ferat= a deve-nit extrem de acut= problema achi-t=rii salariilor. Din p=cate, dificul-t=\ile existente nu consolideaz=colectivul, par\ial [i din cauza c=]n teren conduc=torii subdiviziuni-lor nu prea informeaz= feroviariidespre situa\ia real=, de[i [tiudestul de bine c= volumul traficu-lui de marf= [i c=l=tori s-a redusla minimum.

Irina KRAEVSKAIA

De la ]nceputul lunii iulie ]ntre-prinderea de producere a traver-selor din beton armat de la B=l\ia fabricat 1200 traverse at]t denecesare ]n activitatea picherilor.Vara este perioada cea mai fier-binte ]n gospod=ria linii. Pentruluna iulie au fost planificate dou=«ochiuri» tehnologice, urmeaz= arenova 1600 metri de linie. Tem-peraturile ridicate ale aerului ]n-mul\esc grijile speciali[tilor gos-pod=riei linii. De r]nd cu suprave-gherea permanent= a st=rii [ine-lor [i traverselor, pe unele sectoa-re s-a instituit limitarea vitezei de

fost ]nregistrat un inci-dent de transport lasta\ia Bahmut, unde s-adefectat un releu.

La remiza vagoane nr.4 a avutloc un traumatism de munc=. }nurma lui a avut de suferit l=c=tu[ulAnatolie Coptun, anul na[terii1954. Cazul este investigat pen-tru a se stabili partea de vin= avictimei.

Subdiviziunile de infrastruc-

AAAAA

tur= ale magistralei au activat ]nconformitate cu planul aprobat.Continu= demontarea macarale-lor feroviare. P]n= la ora actual=au fost demontate 9 macarale deacest fel. }[i a[teapt= r]ndul ceade la sta\ia Revaca. S-a ob\inutpermisiunea pentru construc\ia acinci bariere. S]nt ]n curs de pre-g=tire documentele tehnice pen-tru montarea camerelor video ]nzona acestora. Ac\iunile ]ntreprin-se vor permite supraveghereastrict= a circula\iei mijloacelor detransport auto prin pasajele de ni-vel f=r= paznic.

Feroviarul Moldovei8 iulie 2015, N 272

(Sf]r[it. }nceputul ]n pag.1)

pozitive pentru adunarea rapid= a mate-rialelor vechi. }n final s-a implicat [i ma-caraua. Un grup de montatori de linii abiade reu[ea s= des[urubeze eclisele de [inela joante.

Imediat ce panourile de linii vechi aufost evacuate de pe terasamentul de piet-ri[, au pornit motoarele buldozerele [i grei-derele, ce-[i a[teptau r]ndul pe pagi[teadin preajma liniei. Ele au fost transportate]ncoace pe platforme feroviare [i desc=r-cate cu ajutorul unui mecanism original,elaborat de ra\ionalizatorii SML-130 de last. Basarabeasca. T=ind cu o rapiditate ui-mitoare pentru asemenea mijloace tehni-ce voluminoase stratul superior al prismei

de balast, mecanizatorii o netezeau cumult= ]ndem]nare, preg=tind-o pentru po-zarea noilor panouri de linii.

Cur]nd veni [i r]ndul trenului de pozare— maistru Vitalie {avriev, cu o macara cubra\ lung ]n frunte. B=t]nd ritmul la joantecu ro\ile sale, el a pornit deplasarea de lacel mai apropiat punct de ramificare —sta\ia Iargara. Fe\ele mecanicului Gheor-ghe Diacov, operatorului Mihail Gurin [ialtor membri ai echipei erau concentrate.Urma o opera\iune tehnologic=, care ne-cesita ac\iuni bine coordonate, precizie.Dup= o comand= milit=reasc= scurt= estedeta[at mecanismul de fixare al celui maiapropiat panou de linii dintre cele ]nc=rcatepe platforme. Panoul este ag=\at [i ma-caraua ]l scoate lin de pe platform=. Jos ]la[teapt= ]ncorda\i montatorii de linii. Ei ]lapuc= din ambele p=r\i, prevenind balan-sarea ]n timpul cobor]rii lente [i ]ndrept]ndcap=tul din spate pentru a fi unit cu ulti-mul segment al liniei. Imediat ce jonc\iuneas-a produs, eclisele de [in= se fixeaz=provizoriu cu doi buloni. Cap=tul din fa\=al panoului a fost direc\ionat pe osie [ipozat definitiv pe terasament.

Ma[ina de pozat din componen\a tre-nului, sond]nd cu ro\ile metru cu metrusegmentul abia fixat, se mut= pe el maideparte [i opera\iunea este reluat= de lacap=t. }n urma trenului ]mpins din spatede locomotiv= vin montatorii de linii, care

fixeaz= segmentul de linie cu num=rulnecesar de buloni. Ceva mai departe, pem=sura cre[terii volumului de munc=, pelinie ][i fac apari\ia al\i picheri. Se m=soar=l=\imea ecartamentului, se aud lovituri secide t]rn=cop. O ]ntreag= armat= de oameni]n veste portocalii lupt= pentru securita-tea circula\iei.

Ac\iunile unui contingent at]t de marede feroviari, ocupa\i la diferite lucr=ri pesectorul de linie reparat, demonstrau obun= coordonare, ]n\elegere din jum=tatede cuv]nt. Fiecare specialist ][i [tia locul]n cadrul acestui mecanism bine organi-zat. Se f=ceau resim\ite profesionalismul,experien\a. Dar [i rolul organizator al [e-fului serviciului linii Petru Saracu\a, al con-duc=torului SML-130 Victor Podgurskii, al[efului-interimar al sec\iei linii nr.3 IvanTkacenko, al inginerilor-[efi, ai altor spe-ciali[ti de la cele dou= ]ntreprinderi —mai[tri ma[ini de linii, mai[tri ai districte-lor [i sectoarelor de picheri, implica\i cuto\ii ]n desf=[urarea procesului tehnolo-gic. Era prezent acolo [i Eugeniu Gnilozub,maistru pentru repara\ia [i exploatareama[inilor grele.

De regul=, ]n timpul proceselor de po-zare creaz= dificult=\i suplimentare nece-sitatea ]ndoirii [inelor la curbe, care soli-cit= eforturi semnificative. }ns= de dataasta nu au existat asemenea probleme,deoarece sectorul renovat are doar dou=

curbe cu raz= medie. Dureri de cap multmai mari le-au provocat picherilor pasajulde nivel f=r= paznic [i platforma pentru]mbarcarea c=l=torilor. Pardoseala de be-ton a pasajului a trebuit s= fie sustras=(apoi a[ezat= la loc!). Iar l]ng= platformalung= de c]teva zeci de metri n-a fost po-sibil= folosirea ma[inii VPO dup= pozareanoilor panouri de linii, de aceea lucr=rilegrele de rectificare [i burare au fost exe-cutate acolo manual.

}n rest, ma[ina de rectificare-burare —mecanic superior Vasile Suman — a fostde mare folos, dup= ce macaraua de po-zare [i vagonul-p]lnie, care a ]mplut cupietri[ spa\iile dintre traverse, [i-au ]nde-plinit misiunea. La tasarea balastului s-aufolosit pl=cile cu vibrator cu ac\iune direc-\ionat=, iar la rectificare — mecanismeelectromagnetice, care atrag [inele [i ri-dic= linia la ]n=l\imea necesar=. Automa-tizarea proceselor de burare [i rectificareeste un mare beneficiu pentru picheri. Easpore[te semnificativ calitatea restabiliriicapacit=\ii portante [i a geometriei linieide cale ferat= comparativ cu munca ma-nual= istovitoare, dar [i reduce substan\ialnum=rul picherilor, care execut= aceast=opera\iune tehnologic= important=.

Dup= ce mijloacele tehnice ale SML-130 [i-au ]ncheiat misiunea [i au p=r=sitlinia curent=, a sosit trenul de menaj. Pi-cherii au adunat de pe marginea liniei

instrumentele, mecanismele, ancorele de[in= ]mpotriva fugirii, precum [i r=m=[i\elepanourilor vechi. Traversele din beton ar-mat, care s-au desprins ]n timpul desza-sambl=rii, vor mai prinde bine la r=rireafocarelor de putregai al traverselor pe altesectoare, pe c]nd cele de lemn erau at]tde putrede, ]nc]t s-au rupt ]n buc=\i. Nu ede mirare: acest segment de linie de unkilometru n-a fost reparat capital aproa-pe treizeci de ani [i a fost men\inut ]nstare de func\ionare numai prin poz=ri sin-gulare de traverse.

Cur]nd linia curent= a fost redeschis=pentru circula\ie. Peste pu\in timp pe eas-au deplasat primele marfare. }n urm=-toarele c]teva zile picherii vor avea ni[tegriji suplimentare, legate de ajustareadefinitiv= a sectorului reconstruit la para-metrii tehnici necesari: rectificarea ]n con-tinuare cu burarea traverselor ]n locuriledeviate de la nivelul cuvenit, str]ngereabulonilor de la joante etc.

Pe aceast= direc\ie a c=ii ferate, foarteimportant= pentru traficul de marf= ]ntreBasarabeasca [i sta\ia Giurgiule[ti, nece-sit= ameliorare sectorul dintre kilometrii 76[i 44. Odat= cu alocarea volumului sufici-ent de materiale din suprastructura linieirepara\iile capitale aici vor continua indi-scutabil. Con[tientiz]nd importan\a aces-tei sarcini, speciali[tii SML-130 [i sec\ieilinii nr.3 s]nt preg=ti\i s= ]ndeplineasc= toatelucr=rile, ce \in de perfec\ionarea gospo-d=riei linii [i sporirea securit=\ii circula\iei.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINI — secven\e ale procesuluide munc=:

1. Petru Saracu\a, Victor Podgurskii,Vladimir Dabija

2. Ivan Tkacenko, [ef-interimar al sec-\iei linii nr.3

3. Mecanicul de locomotiv= Victor Ere-mea[ev [i mecanicul-secund Andrei Vane-ev

4. Mecanicul ma[inii de pozat Gheor-ghe Diacov

5. Mecanicul ma[inii de pozat MihailGurin

6. Buldozeristul Anatolie Buzdugan

Imagini: Iurie KOZLOV

3 4

5 6

CONCORDAN|+ {I SACRIFICIUREPORTAJ DE LA PRIMA POZARE

Feroviarul Moldovei 38 iulie 2015, N 27

Specificul sectorului SCB condusde electromecanicul superior VasileKapeliuh din cadrul sec\iei Chi[in=usemnalizare [i comunica\ii, care se]ntinde de la Mereni p]n= la B=l\ata,const= ]n aceea, c= include dou=direc\ii importante de cale ferat=.

Aceasta presupune o responsabilita-te mare pentru ]ngrijirea tehnic= a instala-\iilor posturilor centralizare electric=. Spe-ciali[tii de aici fac fa\= sarcinilor, efec-tueaz= ac\iunile planificate de prevenireconform graficului, lichideaz= operativdefectele ap=rute, care se pot ]nt]mplaoric]nd. }[i ]ndeplinesc bine obliga\iunileelectromecanicii Victor Mirgorodskii, Ni-colae Sava, electromontorii Stanislav M]n-drescu, Valeriu Verde[ [i al\ii.

Vladimir PAVLOV

}N IMAGINE: electromecaniculsuperior Vasile Kapeliuh munce[te ]nsec\ia nr.1 semnalizare [i comunica\iidin anul 1985, [i-a f=cut studiile laColegiul feroviar din Liviv

Imagine: Iurie KOZLOV

ceast= perioad= a fost prece-dat= de o preg=tire serioas= a]ntregii gospod=rii linii pentruactivitatea de var= 2015, reali-

zare remarcat= ]n timpul reviziei de pri-m=var= cu comisia a Magistralei moldo-vene[ti. A fost men\ionat= de asemeneaatitudinea responsabil= [i con[tiincioas=vizavi de preg=tirea c=tre traficul estivalde marf= [i c=l=tori a colectivului sec\ieilinii Chi[in=u, condus de Anatolie Fric=\el,specialist cu experien\=, Feroviar de onoa-re. Buna preg=tire a creat premize pen-tru activitatea cu succes ]n lunile de var=a picherilor din capital=.

— }n scopul amelior=rii st=rii tehnice apasajelor de nivel, asigur=rii securit=\ii cir-cula\iei trenurilor [i a mijloacelor de tran-sport auto, — reitereaz= [eful sec\iei Ana-tolie Fric=\el, — conform dispozi\iei {/58a [efului magistralei, ]n lunile mai-iunie2015 speciali[tii sec\iei noastre ]n comuncu reprezentan\ii poli\iei rutiere, ai orga-nelor puterii locale, sectoarelor de exploa-tare a drumurilor, sec\iilor nr.1 semnali-zare [i comunica\ii, alimentare cu ener-gie electric= au inspectat pasajele de ni-vel. S-a constatat c= starea acestora estesatisf=c=toare.

Picherii sec\iei linii din capital= au po-zat cu for\ele proprii de la ]nceputul anuluicurent 2972 traverse pentru a r=ri foca-rele de putregai. Au fost asanate astfel672 focare, 550 dintre care — pe trasee-le principale. }n timpul reviziei de prim=-var= cu comisia din cadrul sec\iei linii nr.1s-au constatat 28026 grupuri de traversedeteriorate. Din cauza imposibilit=\ii de aprimi num=rul necesar de traverse noi dinbeton armat, s-a decis demontarea tra-verselor din beton pe liniile neexploatatepentru a fi utilizate repetat la r=rirea fo-carelor de putregai. P]n= ]n prezent aufost luate la eviden\= 1248 asemenea tra-verse. Ele au fost folosite pe liniile sta\iilorChi[in=u, Ghidighici, Str=[eni, Bucov=\,Sipoteni, P]rli\a, ceea ce a permis anula-rea avertiz=rii ]n leg=tur= cu focarele deputregai la kilometrul 1583 al liniei cu-rente Str=[eni—Bucov=\ [i sporirea vite-

CON{TIENTIZ}ND SITUA|IA

Picherii SL nr.1: economisescla maximum ]n luna lui cuptorLuna iulie — apogeul verii [i cea mai cald= lun= a acestui anotimp, luna lui

cuptor — constituie o perioad= fierbinte nu doar pentru agricultori, ci [i pen-tru speciali[tii gospod=riei linii a Magistralei moldovene[ti. Ei fac fa\= cu suc-ces sarcinilor de ]ngrijire a liniilor, de asigurare a securit=\ii circula\iei trenu-rilor ]n condi\iile temperaturilor ridicate.

zei de circula\ie a trenurilor pe sectorulrespectiv.

Au fost executate lucr=ri de preg=tirepe sectorul de linie nr.7 pentru efectua-rea de c=tre speciali[tii ucraineni a test=-rilor trenului diesel modernizat D1.

Con[tientiz]nd situa\ia economico-finan-ciar= dificil= a c=ii ferate, speciali[tii prin-cipali ai sec\iei profit= de fiecare posibili-tate pentru a economisi c]t mai mult. Evorba de materialele pentru suprastruc-tura liniei, reducerea consumurilor de ex-ploatare, ap=, energie electric= etc. }nscopul ob\inerii economiilor [i veniturilorsuplimentare picherii sec\iei linii nr.1 audemontat linia cu ecartament ]ngust pesectorul P]rli\a—Un\e[ti. Au muncit acolocu mult= s]rguin\= montatorii linii de ladistrictul 8 Vladimir Lomaca, Ion Berecta-ri, Ion Ghea\=, Iurie Evco, montatorii liniide la districtul 9 Vladislav Dragomir, Ana-tolie Albu, Mihail Mereniuc, Constantin Mo-raru, Dumitru Chira. La sta\ia Bere[ti aufost demontate macazurile nr.22, 18, 20[i GP-2. La executarea acestor lucr=ris-au impus prin munc= calitativ= monta-torii linii de la districtul 11 Nicolae Rusu,Serghei Nisteriuc, Serghei Fuior. Materia-lele ]n stare bun= au fost luate la eviden\=[i vor fi folosite a doua oar=, iar cele de-teriorate vor fi predate ca metal uzat [iastfel calea ferat= va ob\ine venituri su-plimentare.

...Aidoma unor vase sanguine, ce asi-gur= vitalitatea organismului uman, liniilede cale ferat= ale Magistralei moldove-ne[ti asigur= ]n regim non-stop, pe par-cursul ]ntregului an, ]n orice condi\ii clima-terice circula\ia ne]ntrerupt= a trenurilor.Deseori pasagerii, c=l=torind vara pe c=ileferate din republic=, atunci c]nd [i asfal-tul se moaie, nici nu-[i imagineaz= cemunc= responsabil= ]ndeplinesc speciali[tiigospod=riei linii a Magistralei moldove-ne[ti, inclusiv [i cei din sec\ia linii Chi[in=u,pentru a asigura circula\ia ritmic= a tre-nurilor, deci, [i securitatea fiec=ruia din-tre ei.

Liliana NICHIFOROV

}N IMAGINE: echipa ]nt]ia a districtului 3 din cadrul sec\iei linii nr.1 — maistru-picher Tudor Popov (al treilea din st]nga) — efectueaz= lucr=ri de r=rire a focarelor deputregai al traverselor. Montatorii de linii: Rodion Ra[cu, Dumitru Buga, AnatolieVolo[ciuc, Tudor Chiriac, Anatolie Sacara [i Alexandru Vrabie

Imagine: Iurie KOZLOV

— Dle Nicolae Dimov, pentru ]nceputar fi necesar s= v= referi\i la chestiuneacea mai actual=: care e situa\ia la capi-tolul reducerea cheltuielilor, economisi-rea resurselor materiale?

— La ora actual= sta\ia Basarabeascase confrunt= cu cele mai mari problemedin ultima perioad= de timp, cauzate desitua\ia de ansamblu la Calea Ferat= aMoldovei [i de sc=derea catastrofal= avolumului traficului de marf= [i c=l=tori.Aceast= instabilitate a ap=rut pe fundalulrealit=\ilor din Ukraina, cu care Moldovaare frontiere teritoriale [i vamale. Colec-tivul mi[c=ri[tilor no[tri con[tientizeaz=situa\ia [i ]n aceast= perioad= dificil= de-pune eforturi [i mai mari pentru diminua-rea consumurilor de exploatare, astfel ]nc]ts= se men\in= pe linia de plutire. Colecti-vul sta\iei Basarabeasca, bun=oar=, a ]n-registrat succese semnificative la redu-cerea consumurilor de exploatare ]n pri-mele cinci luni ale anului curent: planulde consum al apei fiind de 169 metri cubi,]n realitate s-au consumat 127 metri cubi,adic= economiile au constituit 42 metricubi; s-a planificat consumarea a 44400kVt de energie electric=, dar s-au folositcu 5268 kVt mai pu\in; volumul gazelornaturale consumate s-a diminuat cu 3363metri cubi fa\= de cifra planificat=.

— Dar care e situa\ia privind reduce-rea cheltuielilor de exploatare la sta\iileliniare?

— Colectivele sta\iilor liniare au con-[tientizat [i ele problemele c=ii ferate,precum [i responsabilitatea pentru soar-ta magistralei, pentru presta\ia lor demunc=. Rezultate destul de bune la capi-tolul economisirea consumurilor de ex-ploatare ]nregistreaz= sta\iile C=inari [iTaraclia. La C=inari, bun=oar=, colectivulcondus de Serghei Leanca a ob\inut ur-m=torii indicatori: consumul real de c=r-bune a constituit 7,787 tone, planul fiind11,4 tone; consumul de energie electric=s-a diminuat fa\= de cifra planificat= cu393 kVt. La sta\ia Taraclia, condus= de

Elena Popova, tabloul economisirii con-sumurilor de exploatare este urm=torul:s-au consumat mai pu\in dec]t s-a plani-ficat: gaze — cu 177 metri cubi, energieelectric= — cu 20 kVt, ap= — dou= treimidin cele planificate.

}n primele cinci luni ale anului curentsta\ia Basarabeasca a ]ndeplinit ]n felulurm=tor planul la indicatorii tehnici. Activi-tatea cu trenurile: au fost primite 919 tre-nuri, planul fiind 789 (116,5 procente); flu-xul de vagoane recep\ionate — 35540unit=\i (100,1 procente); fluxul de vagoa-ne expediate — 100,6 procente. Activita-tea cu ]nc=rc=turile: volumul total de ]nc=r-care ]n vagoane — 234,8 procente; volu-mul total de ]nc=rcare ]n tone — 191,2 pro-cente; expedierea vagoanelor ]nc=rcate detranzit — 17580 unit=\i, planul fiind 17450(100,8 procente). A dep=[it indicatorii deplan [i colectivul sta\iei C=inari.

A dialogatLiliana NICHIFOROV

Mi[c=ri[tii de la sudreduc consumurile

Blitz-interviu

Sta\ia feroviar= Basarabeasca pe baz= de autogestiune, care este un adev=ratavanpost ]n zona de sud a Magistralei moldovene[ti, mai ]ntrune[te [i alte 15 sta\iiliniare. Deja 11 ani aceast= ]ntreprindere mare [i complicat= a serviciului mi[care estecondus= de Nicolae Dimov, specialist experimentat, Feroviar de onoare. Stagiul lui demunc= ]n domeniu constituie aproape 40 de ani. Despre cum reu[e[te colectivulmi[c=ri[tilor din subordinea sa s= realizeze indicatorii de producere ]n aceast= perio-ad= dificil= pentru calea ferat=, despre reducerea consumurilor de exploatare, despremunca de economisire — ]n dialogul corespondentului nostru cu [eful mi[c=ri[tilor de laBasarabeasca Nicolae Dimov.

AAAAA

Ac\iuni —conform orarului

La dosarul nr. 2-3415/14Nefiodova Alexandra Iuri,

Caireac Galina Vasili

Judec=toria Centru a mun.Chi[i-n=u, v= cheam= s= v= prezenta\i ]ncalitate de p]r]t pe 22 iulie 2015, ora13-45, ]n leg=tur= cu cauza civil= lacererea depus= de }S «Calea Ferat=din Moldova» ]mpotriva lui Caireac Pa-rascovia, Caireac Galina, NefiodovaAlexandra privind ]ncasarea datoriei,pe adresa: mun.Chisin=u, str.{tefancel Mare, 73, b.211, judec=tor IrinaMaxim.

Prezen\a este obligatorie.(La [edin\a de judecat=

V= prezenta\i cu buletinulde identitate)

Judec=tor —Irina MAXIM

CITA|IE PUBLIC+

(mun.Chi[in=u, str.Iu.Gagarin, 1, ap.80)

Feroviarul Moldovei8 iulie 2015, N 274

Administra\ia [i comitetul sindical aleremizei vagoane frigorifere Basarabeascaadreseaz= felicit=ri: cu ocazia JUBILEULUIde 50 de ani — Nataliei BAGRINA, inspectoral sec\iei resurse umane, cu prilejul JUBI-LEULUI de 60 de ani — lui Mihail ZANFI-ROV, mecanic de tren frigorific, [i lui Pet-ru NICOLAEV, l=c=tu[ pentru repara\iavagoanelor speciale.

Noroc, prieteni, s=rb=toare,S-ave\i ]n cas= ve[nic soare,S= fie clipa strop de miere,Iar anii — dulce m]ng]iere,S-ave\i un car de s=n=tate,Mul\i ani [i spor ]n toate!

* * *Colectivul sec\iei Chi[in=u alimentare

cu energie electric= [i comitetul sindicalale ]ntreprinderii vin cu felicit=ri de ziuana[terii c=tre Vitalie MOISEEV, inginer-[efal sec\iei.

V= dorim pe v]nt ce bateMult=, mult= s=n=tate,{i pe stele lic=rindFericire v= dorim!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

remizei vagoane nr.3 B=l\i vin cu felicit=ride ziua na[terii c=tre Igor GALBUR —

FELICIT+RI!

l=c=tu[, Vitalie GUMENIUC — l=c=tu[, An-drei VOITENCO — maistru superior repa-ra\ii, Valeriu L}SAC — l=c=tu[, Tatiana|}B}RN} — inginer, Alexandru R}LSKII —l=c=tu[.

La mul\i ani cu s=n=tate,Domnul s= v= dea de toate:Poate-un strop de fericire,Poate unul de iubire,Poate unul de noroc,Poate toate la un loc!

* * *De ziua na[terii Grigore B}TC+, elec-

tromecanic la sectorul energetic Bender,este felicitat de colectivul sec\iei Chi[in=ualimentare cu energie electric= [i comite-tul sindical ale ]ntreprinderii, care-i doresc:

Atunci c]nd ]nc= o petal= din ai t=iani frumo[i

Se scutur= agale, vibr]nd armonios,Fii fericit, g]ndind ne]ncetatLa restul de petale, ce nu s-au

scuturat!* * *

Colectivul g=rii Ocni\a o felicit= cordi-al cu ocazia zilei de na[tere [i ]mplinireav]rstei de pensionare pe casieri\a de bile-te Tatiana CURTEAN.

Un ]ngera[ s= te p=zeasc=,O-mbr=\i[are s= te ]nc=lzeasc=,Un z]mbet s= te fac= fericit=,O inim= s= te fac= iubit=.Mul\i ani cu noroc!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de

la depoul de locomotive B=l\i adreseaz=cordiale felicit=ri de JUBILEU l=c=tu[uluiIgor POLE{CIUC.

Mul\i ani s= ne tr=i\i,Pace-n suflet s= zidi\i,Dragostea s= v=-nso\easc=,R=ul s= v= ocoleasc=!

C=z]nd de pe ramurile copacilor oritufarilor pe hainele oamenilor, c=pu[a sestrecoar= spre corp [i ][i ]nfige maxilarele]n piele. }nl=turarea ei nu este o proce-dur= simpl=. Multe din metodele tradi\io-nale (preparate chimice, gr=sime, spirtetc.) s]nt inutile, deoarece nu fac dec]t s-oad]nceasc= [i mai mult ]n piele. C=pu[acontinu= s= prezinte pericol chiar [i atun-ci c]nd o parte a corpului ei se rupe.

}n cazul c]nd descoperi\i o c=pu[= pecorp trebuie s= merge\i imediat la cel maiapropiat spital ori post medical. Iar dac= ]ncircumstan\e reale aceasta este imposibil,

ATEN|IE: c=pu[a encefalitic=!

}n republic= s-au atestat deja cazuride contaminare a oamenilor cu aceast=insect= mic=, dar periculoas=, care s-ausoldat cu consecin\e grave pentru s=n=-tatea persoanelor respective. De aceea enevoie de mult= vigilen\= pentru a nu de-veni victima c=pu[elor.

apoi, dup= cum avertizeaz= medicii, e ne-cesar= mare aten\ie la extragerea c=pu[iicu for\ele proprii. Important e a nu strivicorpul [i capul insectei, care ar face casaliva [i organele interne infectate s=p=trund= ]n s]nge. }n acest scop se apuc=cu penseta zona gurii, evit]nd rotirea.

Dup= ]nl=turarea c=pu[ii locul mu[c=-turii trebuie examinat minu\ios pentru avedea dac= n-a r=mas pe piele vreo par-te a insectei. Existen\a unei pete negredovede[te c= maxilarele n-au fost extra-se. Se recomand= adresarea de urgen\=la un medic pentru tratament ulterior, de-oarece prezen\a ]n piele a unei substan\estr=ine poate provoca infec\ie.

Dup= cur=\area pielii cu s=pun anti-bacterian, aceasta se unge cu crem= an-tiseptic=, iar sectorul contaminat este mo-nitorizat cu aten\ie pe parcursul a dou=zile. Este inadmisibil chiar [i cel mai micedem ori puroiere a r=nii. Iat= c]teva simp-tome ale encefalitei provocate de c=pu[e:dureri ]n articula\ii, mu[chi [i cap, starede febr=. La apari\ia lor este necesar=interven\ia medical= urgent=.

Pentru a evita contaminarea cu aceas-t= boal= periculoas= ]n timpul afl=rii printufi[uri [i iarb= ]nalt=, e necesar a purtahain= cu m]nec= lung= [i gulerul ]ncheiat,care dup= terminarea lucr=rilor va fi scutura-t=. Este obligatorie acoperirea capului. Res-pectarea acestor reguli simple, precau\iavor ajuta la evitarea unui necaz nedorit.

Unicul de[eu al func\ion=rii sale esteapa pur=, ceea ce e foarte important pen-tru \ara care sufer= cumplit din cauza ga-zelor de e[apament.

}ncerc]nd s= diminuieze c]t de c]t im-pactul acestor gaze, care acoper= cele maimari ora[e din China, savan\ii de aici [i-auunit eforturile pentru a construi primul ]nlume tramvai, care s= func\ioneze pe baz=de hidrogen.

Fabricate de c=tre compania SifangCompany, filial= a Corpora\iei feroviareChina de Sud, noile tramvaie s]nt capabi-le s= parcurg= cu un rezervor plin circa100 kilometri cu viteza de 70 km/or=, trans-port]nd cel pu\in 380 c=l=tori.

Primul tramvai de acest fel a p=r=sitrecent conveierul de asamblare ]n ora[ul|indao.

Deosebit de remarcabil la noile tramva-ie este avantajul, c= unicul de[eu al aces-tora este apa — temperatura ]n interiorul

Chinezii au construit primul tramvai dinlume, care func\ioneaz= pe baz= de hidrogen

elementului de carburant va fi suprave-gheat=, pentru a preveni formarea oxizi-lor de azot — de aceea ele n-au nici unimpact negativ asupra mediului ambiant.Tramvaiul ][i poate face plinul ]n doar treiminute [i garnitura are nevoie de numaic]teva aliment=ri pe parcursul zilei. Dup=cum m=rturisesc savan\ii, consumurile de]ntre\inere s]nt [i ele destul de mici.

Feroviarii [i, ]n particular, picherii, speciali[tii sectorului planta\ii forestie-re, munca cotidian= a c=rora se desf=[oar= pe linii, trebuie s= ocoleasc= ]naceast= perioad= fierbinte tufi[urile [i sectoarele cu ierburi ]nalte. Ele arputea fi contaminate cu c=pu[a encefalitic=, care, aliment]ndu-se ]n condi\iinaturale cu s]nge de om [i de animale, s]nt purt=toare ale encefalitei, boliiLaima [i febrei cu pete a Mun\ilor St]nco[i.

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

}n clipele de r=gaz

Din revista «Integrame pentru to\i»

INOVA|II

{tia\i c= semnul «@», folosit at]t de frecvent ]n zilele noastre ]n adresele po[teielectronice, n-a fost nicidecum inventat special pentru Internet, cum ar putea s= par=?

}n limbile spaniol=, portughez= [i francez= acest simbol semnifica ]n mod tradi\ionalarroba — m=sur= a greut=\ii, egal= cu 12-13 kilograme. Ulterior el a ap=rut ]n facturi,unde folosirea lui ajuta la prescurtarea ]nscrierilor — era vorba de varianta prescurtat= aprepozi\iei engleze «at» cu sensul «pe». Deoarece semnul era prezent ]n actele con-tabile, era firesc s= apar= pe tastatura primelor ma[ini de scris. Anume acolo l-a g=sitRay Tomlinson, cercet=tor la compania american= BBN Technology, c]nd se ocupa deelaborarea programului po[tal, ce permitea transmiterea unui mesaj c=tre un calculatorsituat la dep=rtare. Astfel semnul a [i devenit simbolul po[tei electronice.

Apropo, englezii, americanii, francezii, italienii numesc acest simbol «melc», africanii,olandezii, polonezii, nem\ii prefer= s=-l numeasc= «coad= de maimu\=». Danezii ]i potspune «trompa elefantului», norvegienii — «coada porcului», chinezii — «[oricel», iarungurii — «viermi[or». Ru[ii ]l numesc «c]ine» din cauza unui vechi joc pe calculator, ]ncare semnul respectiv se mi[ca iute pe ecran, simboliz]nd c]inele, dar nici finlandeziinu s]nt mai originali, botez]ndu-l «pisic=», suedezii v=d ]n el o «chifl= cu scor\i[oar=»,israilenii — «strudel», iar cehii — «rolmops din scrumbie».

Semnul@ — po[t= electronic= ori m=sur= a greut=\ii?{TIA|I, OARE, C+?..