Conceptul Romanesc Privind Viitorul Uniunii Europene

7/23/2019 Conceptul Romanesc Privind Viitorul Uniunii Europene

http://slidepdf.com/reader/full/conceptul-romanesc-privind-viitorul-uniunii-europene 1/13

Conceptul romanesc privind viitorul UniuniiEuropene

Coordonator Prof.dr. Catalin Turliuc

Autor Stefan Pogonici

1

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi

Facultatea de Drept



xtinderea Uniunii uropene reprezinta un proces evolutiv cu efecte directe

pozitive asupra dezvoltarii econo!ice a statelor !e!"re si a celor care adera la aceasta

structura. In !o!entul de fata# odata cu ad!iterea $o!aniei si %ulgariei ca !e!"ri ai

U din ianuarie &''(# s)a atins un stadiu avansat al spatiului econo!ic co!un in ceea ce priveste varietatea econo!iilor nationale si acoperirea sa geografica. Si!ilar do!eniului

politic si in cel econo!ic exista o dina!ica specifica de transfor!are si adaptare in

functie de perceptiile nationale ale avanta*elor si costurilor pri!irii de noi !e!"rii intr)

un for!at regional co!plex si in continua transfor!are. + serie de dezvoltari politico)

sociale la nivel national in vec,ile state !e!"re U vor avea influente asupra cadrului

general de evolutie# adancire si extindere a Uniunii uropene cu efecte directe asupra

intensitatii cooperarii intre toate statele !e!"re.

Transfor!arile !ediului econo!ic si politic din spatiul european au avut un i!pact direct

asupra tarilor din centrul si sud)estul continentului. Pentru $o!ania# ca si pentru celelaltetari cu o istorie si!ilara care au experi!entat un regi! econo!ic autar,ic# perioada

anilor -' a reprezentat evolutia spre un !odel de dezvoltare econo!ica cu reguli si

principii de functionare funda!ental diferite de experienta anterioara. Din aceasta

perspectiva# oportunitatile de sc,i!"are si adaptare la contextul econo!ic regional au

convers spre desc,iderea acestor state spre !odelele de dezvoltare econo!ica si

organizare politica oferite de lu!ea occidentala.

Pentru aceste tari# anii -' au inse!nat o perioada de trecere de la un tip de siste!

econo!ic autar,ic spre unul desc,is co!petitiei si pietei li"ere# in care predo!ina

principiile concurentei si pietei li"ere# alocarea resurselor si for!area preturilor prin

!ecanis!ele pietei.

2



I. Un proiect politic pentru Romania

Cea !ai !are carenta a vietii pu"lice din $o!ania dupa /0 a fost lipsa unui proiect

pentru tara.

Prin proiect intege!#!ai presus de orice#un proiect politic si identitar.In centrul acestuia

tre"uie sa se afle definirea asteptarilor funda!entale ale co!unitatii ro!anesti de la ea insasi.

„Asteptarile funda!entale” insea!na valori transpuse in realitatea sociala care vor da !axi!a

satisfactie econo!ica#politica#institutionala#culturala si spirituala pe ter!en lung#unei co!unitati

de!ocratice de oa!eni li"eri.

ste esentiala precizarea ca aceste valori sunt de o !are generalitate#sunt acele valori care

fac posi"ila viata nor!ala a unei co!unitati#si nu valori exclusive#de genul celor care ar

transfor!a un proiect politica pentru $o!ania intr)un proiect totalitar sau intr)un proiect care ar

li!ita in vreun fel li"ertatea individuala.

Un astfel de proiect nu se poate defini peste noapte.In practica#el nu poate fi niciodata

fix#tre"uie sa evolueze o data cu co!unitatea. xista insa pentru fiecare etapa din viata unei

natiuni un proiect care#pe ter!en !ediu si lung#pare opti!.1ai !ult#existenta unui proiect care

sa se "azeze pe „o citire”cu !axi!a acuratete a realitatii dintr)o tara si pe o dez"atere onesta a

nevoilor acesteia este#la li!ita#!ai i!portanta decat continutul pe care aceasta l)ar putea avea la

un anu!it !o!ent2este#in sine#o c,e!are la a!eliorare.

In plus#in cazul in care un proiect ro!anesc ar fi fost conturat inca de la inceputul

anilor-'# ar fi fost proape i!posi"il ca refor!a sa !earga pe calea ,aotica pe care a luat)o inrealitate. Un proiect politic asu!at in ur!a unei dez"ateri pu"lice ar fi !arit radical eficienta si

coeziunea actiunii politice#pentru *udecarea careia ar fi existat un standard a"sor"it de

!a*oritatea pu"licului si a elitei.

Proiecte aparente

S)ar putea afir!a ca integrarea europeana si euro)atlantica a reprezentat totusi un proiect

politic pentru $o!ania in anii-'.

Afir!atia este vala"ila doar strict for!al.Integrarea in Uniunea uropeana si 3AT+ a

venit ca o alegere pasiva#din lipsa oricarui alt orizont posi"il.

3



Un alt curent care s)ar putea pretinde un proiect pentru $o!ania a fost

dezvoltarea”capitalului national”#o filosofi de o"icei contrapusa tenditelor de li"eralizare

econo!ica pe relatia cu Uniunea uropeana. Dorinta de a exista cu orice pret ”un capital

national” a !otivat !anunc,iuri intregi de legi si politici care au tinut la departare de capitalul

strain si !odernizarea institutiilor. Cazul exportului de c,erestea este exe!plar pentru

inadecvarea politica si !entala la lu!ea in care trai!.Se spune ca $o!ania este specializata in

productia de !o"ila.Daca este li"eralizat co!ertul cu c,erestea#pretul !ateriei pri!e pentru

fa"ricile de !o"ila creste#iar industria de profil are de suferit. „4ogic” ar fi deci ca protectia sa

fie !entinuta prin interzicerea exporturilor. 3eintelegerea este totala. A fi specializat insea!na

toc!ai a fi in stare sa produci !ai ieftin si5sau !ai "ine#in regi! de concurenta#avand posi"ilitati

de patrundere la nivelul preturilor pietei !ondiale sau !acar#in cazul nostru#europene.

Un excelent indicator al lipsei de repere funda!entale este „violul” repetat care a avut loc

in anii de dupa dece!"rie /0 pana in prezent asupra conceptului de”interes national”. Pentru

fiecare gazetar#politician sau industrias#interesul national era ce ii venea !ai la inde!ana.

Paroxis!ul a fost atins in ti!pul crizei din 6osovo.Un editorial dintr)un ziar de !are tira*a

decreta ca ”sa intra! in 3AT+ #da #e "ine #dar interesul national7” .

Mecanisme de blocare

Pentru industria de stat sau capitalistii crescuti din ni!ic si incapa"ili sa faca fataconcurentei pe o piata puternica#fiecare pas de dezar!are va!ala si fiecare investitie straina in

$o!ania constituie un risc. Un risc care se poate !aterializa in pierderea pozitiei de piata#de

"ani#de statut si de influenta politica.

Pentru "irocratie#patrunderea !asiva a investitiilor straine si dezvoltarea unei clase de

!i*loc auto,tone ar fi generat o presiune sufocanta pentru !odernizare#eficientizare# procese

care# pentru cei ce do!ina structurile ad!inistratiei de stat#ar fi inse!nat de cele !ai !ulte ori o

pierdere de resurse si statut.

Incercand sa sesiza! legatura dintre cele doua sfere#sa o"serva! ca2

)fiecare aviz in plus pe care un investitor strain tre"uie sa il o"tina de la "irocratie este nu

nu!ai o sursa de putere si venituri pentru aceasta#dar si o "ariera protectionista in folosulu

oligar,iei ro!anesti#prote*ata fie de o privatizare in plus#fie de un concurent 8

4



)insta"ilitatea legislativa#in "una parte dependenta de se!nalele pe care "irocratia le

trans!ite politicului#este de ase!enea o "ariera in calea investitiilor straine#prin posi"ilitatile de

interpretare ar"itrara de catre "irocratie si lipsa totala de previzi"ilitate a nor!elor legale 8

)coruptia este in acelasi ti!p o "ariera de protectie pentru industrie#o sursa de venituri

pentru "irocratie si#prin i!aginea creata despre $o!ania#o investitie in izolare pe ter!en lung.

Cele trei tipuri de cauze au fost per!anent in topul !otivelor indicate de investitorii

straini pentru lipsa de atractivitate a !ediului de afaceri ro!anesc.

Punctul de cotitura: Summit-ul de la Helsinki

Invitatia adresata de Uniunea uropeana $o!aniei in dece!"rie / de a incepe

negocierile de aderare au inse!nat2

)i!punerea unui proiect de !odernizare a institutiilor ro!anesti#facandu)le co!pati"ile

cu cele ale U

)incetarea incertitudinii cu privire la asezarea strategica a $o!aniei pe ter!en lung8

)erodarea "irocratiei atotstapanitoare prin !asuri fortate de la %ruxelles8

)erodarea pozitiei si influentei oligar,ice econo!ice#atat prin !asuri de restructurare

econo!ica i!puse de %ruxelles#cat si prin expunerea la concurenta li"era cu fir!ele din

Uniune#pentru a caror intrare pe piata#in cazul celor !ari#se pot face c,iar presiuni politice

directe.

3egocierile de aderare la U#i!preuna cu influenta politica pe care o asigura %ruxelles)ul asupra

%ucurestiului#au suplinit#asadar#lipsa unui proiect de !odernizare propriu#care s)ar fi putut

contura si !aturiza in anii-'.

ste !o!entul in care pute! aduce argu!entul cel !ai de sea!a in spri*inul ideii necesitatii

unui proiect politic ro!anesc2daca nor!alizarea $o!aniei s)ar face exclusiv prin presiunea

politica a Uniunii uropene#c,iar depasindu)si dificultatile econo!ice#$o!ania ar capata pentru

totdeauna un defect de personalitate politica.

5



Pe langa !otivele interne de*a expuse#exista !otivul dependent de exterior al definirii identitatii

si personalitatii politice a ro!anilor in raport cu statele Uniunii uropene si c,iar cu natiuni

foarte "ine conturate din *ur#precu! cea !ag,iara.

Ave! foarte putine ele!ente in propria istorie de la care sa ne revendica! pentru a nu avea

nevoie sa ne i!plini! identitar#acu!#cand ave! ocazia.Tre"uie sa accepta!#printre altele#sifaptul ca epoca inter"elica nu poate fi un !odel de viitor.ste doar o „epoca de aur”!itologica.

Continutul proiectului politic romanesc

/9 Institutiile in slu*"a cetateanului

Punctul nevralgic al unui proiect de !odernizare a $o!aniei consta in !odernizarea institutiilorsale.

Proiect propriu insea!na vointa expri!ata pu"lic si asu!ata politic de a produce aceasta

no!inalizare prin resurse politice, morale si manageriale proprii.

I!portant este ca su"iectul actiunii !odernizatoare il constituie :generic) politicianul

ro!an#care sa ai"a initiativa !odernizarii#el#si nu Uniunea uropeana#la a carei presiune politica

acesta sa cedeze.Doar asa ro!anii isi vor putea revendica identitar procesul de

!odernizare#proces care va deveni parte a „!ostenirii”ro!anesti.

De pilda#este cu totul anor!al ca#intr)o natiune care se pretinde civilizata#U sa ai"a initiativa denor!alizare a situatiei copiilor strazii sau a copiilor institutionalizati.3u exista niciun !otiv

te,nic#econo!ic#*uridic sau de orice alta natura pentru care aceasta pro"le!a sa nu poata fi

rezolvata exclusiv cu vointa politica ro!aneasca.

ste o initiativa care tre"uie sa fie a noastra#care sa ni se para fireasca si care sa ai"a ca rezultat

exclusiv !ultu!irea !orala de a ne fi purtat ca o co!unitate civilizata. Ce pute! folosi din

experienta europeana sunt !odele de organizare#de instruire a personalului# de control al

co!porta!entului acestuia etc.

Desigur#a adopta un cadru *uridic de tip occidental nu insea!na !odernizare.3u insea!nanicidecu! ca realitatea se va plia ascultatoare pe acest cadru.

Adevarata pro"le!a consta toc!ai in a gasi caile cele !ai eficiente de a „arde etapele” si in a

aduce societatea ro!aneasca in situatia de a)si respecta firesc legile i!portate din +ccident.

Si in perioada inter"elica a existat o dez"atere aprinsa intre traditionalisti si !odernisti cu privire

la !odul si conditiile in care realitatea sociala poate a*unge sa se !uleze pe cadrul legal si

6



institutional for!al al tarii. Cu toate acestea#fata de perioada inter"elica#exista in prezent doua

!ecanis!e care pot fi folosite pentru a face realitatea sa fuzioneze cu nor!ele de!ocraiei si

capialis!ului.

ste vor"a despre i!planturile de productivitate prin investitii straine#dar si de intrarea in general

a elitei ro!anesti in retelele elitei internationale de diverse tipuri#!ultu!ita desc,iderii politicesi econo!ice a $o!aniei fata de o lu!e glo"alizata#precu! si de posi"ilitatea folosirii

co!unicarii de !asa pentru a consu!a la nivel intelectual etape pe care „fizic”nu le vo! !ai

parcurge niciodata.

Politica de !odernizare tre"uie deci sa se concenreze pe2

)accelerarea crearii unei clase care sa adere si sa spri*ine in !od firesc valorile capitalis!ului si

de!ocratiei pluraliste#nu nu!ai in for!a#ci si in fond8aceasta clasa este noua "urg,ezie;clasa

!i*locie9#!ari!ea si puterea ei fiind proportionale cu volu!ul investitiilor straine8

)folosirea co!unicarii cu populatia pentru a crea un verita"il spatiu pu"lic in $o!ania si a o"tine

spri*inul acesteia pentru proiectul de !odernizare.

Di!ensiunea interna a proiectului politic ro!anesc insea!na recapatarea respectului si a

increderii fata de noi insine#singurii responsa"ili pentru !odul in care trai!.

Pri!a etapa consta in extirparea”puroiului”#o operatie de cat,arsis pu"lic.ste o operatie aproape

insuporta"ila#pe care inca nu a! avut cura*ul sa o face!.

A doua etapa este constructia incapatanata a institutiilor nor!alitatii.Cu asu!area greselilor#cu

de!isii si de!iteri#cu acceptarea pana la epuizare a criticilor. Doar intelegand ratiunile

siste!ului de!ocratic pute! sa „arde!”etapele si sa evita! a incepe aproape de la zero evolutia

spre !odernitate. Intelegerea poate inlocui#intr)o "una !asura#cresterea „organica”#iar salturile

"ruste tre"uie inlocuite cu o incapatanare politica per!anenta#oar"a#de a asi!ila intotdeauna.

&9 Integrarea agricola si !odernizarea rurala

De la /0<0 si pana in prezent# ”pro"le!a taraneasca” isi cauta inca o rezolvare in $o!ania.

Proiectul politic ro!anesc tre"uie sa cultive nasterea)pentru a pastra si!etria cu „noua

"urg,ezie”)a unei „noi aristocratii”rurale.Ideea de "aza este de a duce !odernitatea in lu!ea

satului si de a fixa acolo o "una parte din populatia rurala#i!posi"il de a"sor"it pe ter!en !ediu

de catre oras. Politica agricola co!unitara favorizeaza exploatatiile !ari. 4a fel va tre"ui sa faca

si =uvernul ro!an inaintea integrarii.

7



Satul ro!anesc al viitorului va putea sa arate in felul ur!ator2 o exploatatie !are#!axi!u!

doua#pentru zonele de ca!pie8cateva fer!e !ai !ici#cu produse”speciale”2legu!e

ecologice#plante industriale#plante !edicinale. Una sau doua fa"rici !ici care sa produca pentru

orasul cel !ai apropiat sau sa a!"aleze pentru distante !ai !ari#c,iar pentru export.De la zona

la zona#pensiuni rurale#fa"rici de !ic !o"ilier#de confectii traditionale#fer!e piscicole intregesc

peisa*ul.Inevita"il dupa reluarea "oo!)ului econo!ic din $o!ania#o parte din forta de !unca va

lucra la oras#ur!and sa fie in ti!p a"sor"ita de !ediul ur"an.

„3oua aristocratie”tre"uie sa fie "aza actiunii !odernizatoare#prin forta exe!plului#foarte

puternic in lu!ea satului ro!anesc. a va avea si rol de sta"ilizare politica si sociala#prevenind

a"uzul institutiilor asupra unei populatii inca un proces de educare intru !odernitate.

Satul ro!anesc va tre"ui sa fie legat de centrele ur"ane printr)o infrastructura !oderna#care sa

per!ita co!ertul#turis!ul#accesul la infor!atie#la educatie#la !odernitate.

3)Politica externa

• %asara"ia

+ $o!anie "ogata#de!ocratica#!e!"ra a Uniunii uropene si 3AT+ va fi extre! de atractiva

pentru $epu"lica 1oldova in vederea gasirii unei for!ule de unire.

4a randul ei#$o!ania#prin elita si pu"licul ei#va tre"ui sa se o"iectiveze in raport cu ceea ce

reprezinta %asara"ia pentru !entalul ro!anesc si cu i!portanta pe care o prezinta aceasta pentru

un proiect politic ro!anesc care sa vindece o identitate ranita.

+ dez"atere pu"lica sincera va tre"ui sa ai"a loc in legatura cu existenta sau nu a unei culpe

!orale a $o!aniei fata de cetatenii sai din acest teritoriu#pe care#in iunie /<'# i)a cedat fara nici

o rezistenta Uniunii Sovietice. Di!ensiunea !orala se refera la dorinta unui stat de a)si prote*a

cetatenii#si nu neaparat la capacitatea $egatului $o!aniei de a se fi aparat !ilitar eficient de

Uniunea Sovietica in iunie /<'.

In privinta cedarii %asara"iei#dez"aterea pare sa fi fost inlocuita cu o totala dezvinovatie tipica

pentru noi#!utand intreaga cauzalitate a cedarii pe rusi#ne!ti sau con*uctura internationala.

Cultivarea proiectului de unire tre"uie sa se "azeze pe cat !ai !ulte ele!ente o"iective.Sanseleecono!ice sunt printre cele !ai i!portante#dar si posi"ilitatea de afir!are culturala sau artistica

in li!"a ro!ana intr)un spatiu pu"lic !ult !ai !are si !ai co!petitiv#conectat in plus la spatiul

de idei european#decat cel al !icii 1oldove#strivita intre uropa si spatiul de tip rusesc.

8



Pentru $o!ania#accesul#prin %asara"ia#la valorile si intelegerea pro"le!elor spatiului din care

aceasta a facut parte !ai !ult de />' de ani#dar si la piata acestuia#poate fi un atu politic#cultural

si econo!ic de pri!a i!portanta in uropa.

3u in ulti!ul rand#securitate#capacitatea de a"sor"tie !ai usoara a crizelor de securitate sau

econo!ice sunt argu!ente favora"ile unirii.

Atitudinea de pana acu! a statului ro!an este !inata de propria criza econo!ica#politica si de

identitate#este ezitanta si#!ai presus de toate#nu este incadrata intr)un proiect concret#clar#asu!at

cu toate costurile si riscurile lui.

• $usia

Tre"uie sa accepta! ideea ca $usia nu constituie o a!enintare o"iectiva la adresa $o!aniei.ste

necesar sa scapa! de co!plexul istoric fata de aceasta !are putere#cu care nici !acar nu sunte!

vecini#si sa spri*ini! politica occidentala de intarire a Ucrainei#care reduce riscurile de revarsare

catre ?est a insta"ilitatii dinspre $usia.In sfarsit#tre"uie sa eli!ina! paradoxul de a fi o"sedati

de $usia fara a o cunoaste. Universitatile si institutele de cercetare ro!anesti tre"uie sa reinvete

sa studieze $usia#de asta data pe o "aza o"iectiva si voluntara.

• Ungaria

Co!plexul natiunii ro!ane fata de natiunea !ag,iara „aristocratica” nu poate fi invins decat

prin afir!area identitatii politice a ro!anilor#in cadrul unui proiect propriu. Pro"le!a relatiilor

cu Ungaria se va rezolva deci ”de la sine”#in !o!entul in care vo! fi reusit sa a"sor"i! ideea :

prin i!plicatii#de*a din apana*ul post)!odernitatii : acceptarii drepturilor de autoguvernare

i!portante pentru !ag,iarii din $o!ania.

• 1inoritatile ro!anesti aflate in statele din zona

$o!ania tre"uie sa ai"a cura*ul de a spune statelor din zona pe teritoriul carora traiesc populatii

ro!anesti ca existenta !inoritatilor nationale ro!anesti#este „a !atter of fact#not a !atter of

la@”#c,iar daca#in cazul =reciei#aceasta poate inse!na tensionarea relatiilor# iar in cazul

Iugoslaviei : prelungirea racelii lor. Tre"uie sa lupta! pentru recunoasterea statutului de

!inoritate nationale a vla,ilor din =recia si a ro!anilor de pe ?alea Ti!ocului si sa preveni!

9



asi!ilarea totala a acestora. In ceea ce priveste Ucraina#tre"uie sa ave! gri*a ca Tratatul "ilateral

si legislatia internationala in !aterie sa fie respectate cu strictete.

II. Cetateanul roman-un sprijin sau un obstacol in calea integrarii

Romaniei in Uniunea Europeana?

+rice !anifestare cetateneasca presupune anu!ite institutii si !ecanis!e care sa faca posi"ila

exercitarea drepturilor si indeplinirea o"ligatiilo !e!"rilor respectivei societati.Iar aceste

institutii si !ecanis!e nu sunt niciodata doar ilustrari ale unor principii generale#ele tinand cont

de conditiile specifice;istorice#culturale etc.9 ale fiecarei societati in parte. xe!plu cel !ai

relevant il ave! c,iar in *urul nostru. Trecerea societatii ro!anesti la un siste! de!ocratic a

introdus !ulte sc,i!"ari in statutul cetateanului.

Inainte de /0#era considerat un "un cetatean cel care indeplinea o"ligatiile#care dadea dovada

de supunere si nu incerca sa depaseasca standardele egalitatii sociale de i!ple!entate de

siste!ul respectiv. Cetateanul a invatat acest lucru stiind ca# in sc,i!" # pri!este protectie din

partea statului. + data cu trecerea la o societate de!ocratica#s)a realizat o sc,i!"are in

"eneficiul li"ertatilor pe care individul le poseda# iar cetatenia a devenit un !i*loc prin care

aceste oportunitati pot fi puse in practica.

In ce !asura profita cetateanul ro!an de aceste li"ertati7Sau# !ai degra"a # in ce !asura acesteli"ertati sunt i!partite intre propriile realizari si "inele societatii7 Considera! ca nu ave!

capacitatea si#!ai ales#nu ave! sarcina de a ne gandi la solutionarea unor astfel de

pro"le!e#deoarece ele apartin autoritatilor carora le)a! delegat prin vot respectivele

responsa"ilitati.

Cetatenilor ro!ani le lipseste acest spirit de cola"orare prin care isi pot utiliza cel !ai eficient

drepturile si li"ertatile#atat in "eneficiul lor#cat si al co!unitatii in care traiesc. $o!anii dovedesc

o prea !are preocupare fata de pro"le!ele proprii#diferentiindu)le de pro"le!ele generale ale

societatii. i nu realizeaza legatura intre pro"le!ele particulare si cele de la nivel

general#considerandu)le pe acestea din ur!a pro"le!e ale autoritatilor#ale”celor de sus” .

10



Integrarea europeana- o schimbare de sistem sau o schimbare de mentalitate?

Utilizand con*uctia”sau”#intre"area poate parea destul de a!"igua2 este de asteptat ca#o data cu

sc,i!"area !entalitatiia#sa ai"a loc#evident#si o sc,i!"are a siste!ului#referindu)ne la tot ceea

ce tine de structura#organizare in do!eniile vietii sociale ;econo!ic# politic# legislativ etc.9

Pro"le!a care apare este2 in ce ordine7 Sc,i!"a! !ai intai !entalitatile si apoi

11



12



Bibliografie

I. Cursuri universitare şi alte lucrări de specialitate

/. 1oisa #Sorin #Un concept romanesc privind viitorul Uniunii Europene , ditura Poliro!

#Iasi# &''/

&.Arvatu# Cristina et al# Romania si Uniunea Europeana.Cronologie istorica, ditura

Institutului de Stiinte Politice si $elatii Internationale# %ucuresti #&''<

.Turliuc#Catalin;coord.9#Istoria si teoria relatiilor internationale# ditura Cantes# Iasi #&'''

III. Surse internet

1. http://www.contributors.ro/global-europa/viitorul-uniunii-europene-si-al-romaniei

%E2%80%A6scenarii-posibile-2/

2. http://www.caleaeuropeana.ro/uniunea-europeana-si-evolutia-romaniei-ca-stat-membru-

preent-si-viitor/

13

http://www.contributors.ro/global-europa/viitorul-uniunii-europene-si-al-romaniei%E2%80%A6scenarii-posibile-2/



http://www.caleaeuropeana.ro/uniunea-europeana-si-evolutia-romaniei-ca-stat-membru-prezent-si-viitor/






Conceptul Romanesc Privind Viitorul Uniunii Europene

Documents

Transcript of Conceptul Romanesc Privind Viitorul Uniunii Europene