CONCEPTUL “PACIENT EXPERT”

ÎN

MBC

“ Ajungem cu greutate la însănătoşire fiindcă nu ştim că suntem

bolnavi.”

MANAGEMENTUL BOLILOR CRONICE (MBC) CONSTITUIE O STRATEGIE COMPLEXĂ, PERSONALIZATĂ DE LA O ŢARĂ LA ALTA, PRIN CARE SE DOREŞTE:

PREVENIREA AFECŢIUNILOR CRONICE CONTROLUL ACESTOR AFECŢIUNI CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE

ÎNGRIJIRE REDUCEREA COSTURILOR AFERENTE

SE CONFRUNTĂ CU O AVALANŞĂ DE BOLI CRONICE VINOVATE DE 70% DIN TOTALUL DECESELOR DIN LUME

GENERATE DE:

STILUL DE VIAŢĂ NESĂNĂTOS ŞI

ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI

EUROPA

Diabetul, depresia, bolile cardiovasculare, astmul bronşic,

diverse tipuri de cancer, HIV/SIDA, schizofrenia,

demenţele severe etc. sunt ţintele conceptului MBC, devenit o

prioritate în dezvoltarea politicilor de sănătate.

MBC ESTE UN MODEL DE ÎNGRIJIRE ÎN CARE SUNT IMPLICATE TOATE

COMPONENTELE SISTEMULUI SANITAR URMĂRINDU-SE:

• integrarea sistemului, • asigurarea continuităţii îngrijirilor şi • implicarea comunităţii din care pacienţii fac parte;

CALITATEA ÎNGRIJIRILOR MEDICALE

CONSTITUIE UNUL DIN PILONII DEZVOLTĂRII MEDICINEI ÎN SEC XXI

ESTE ACEL FEL DE ÎNGRIJIRE DE LA CARE SE AŞTEAPTĂ SĂ MAXIMIZEZE STAREA DE BINE A PACIENTULUI

PROBLEME ALE CALITĂŢIIÎNGRIJIRILOR

SUPRAUTILIZARE

SUBUTILIZARE

UTILIZARE INADECVATĂ

SUBUTILIZAREA

NEACORDAREA UNUI SERVICIU CARE AR FI PUTUT DUCE LA UN REZULTAT FAVORABIL PENTRU PACIENT

SUPRAUTILIZAREA

ACORDAREA DE SERVICII MEDICALE CARE AFECTEAZĂ NEGATIV, DEPĂŞIND BENEFICIILE POSIBILE

UTILIZAREA INADECVATĂÎN CAZUL CÂND SERVICIUL ACORDAT ESTE BINE

SELECTAT, APARE O COMPLICAŢIE CE AR FI PUTUT FI PREVENITĂ, ASTFEL PACIENTUL NU BENEFICIAZĂ DE

ÎNTREGUL POTENŢIAL AL SERVICIULUI

MBC – ADUCE ÎN PRIM PLAN ÎNGRIJIRILE CENTRATE PE

PACIENT PRIN: INFORMAREA EDUCAREA IMPLICAREA

PACIENTULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR PE PARCURSUL TRATAMENTULUI

ÎNCURAJAREA ACESTUIA DE A NU RENUNŢA

CREŞTEREA MOTIVAŢIEI

Cercetările efectuate în Marea Britanie şi SUA au demonstrat că pacienţii cronici

nu pot fi simpli spectatori ai tratamentului primit.

Astfel s-a introdus noţiunea de PACIENT EXPERT

Acest pacient este educat să înţeleagă propria boală şi modul de îngrijire:

• Evoluţia bolii• Efectele tratamentului• Orarul, dozele şi calea de administrare• Reacţiile adverse date de medicaţie• Durata tratamentului

PACIENTUL DEVINE PIVOTUL ÎN JURUL CĂRUIA SE ORGANIZEAZĂ

SISTEMUL DE ÎNGRIJIRE PREVENIREA ŞI DIAGNOSTICAREA

TIMPURIE SUNT ESENŢIALE PENTRU A

REDUCE EXTINDEREA EPIDEMIEI BOLILOR CRONICE

PACIENTUL EXPERT

ESTE RESPONSABILIZAT ŞI DEVINE FACTOR DE DECIZIE ÎN PROCESUL

DE VINDECARE

Pacientul expert reprezintă un program

special pentru pacienţii cu boli cronice, privind impactul bolii în viaţa cotidiană, nu

doar simptomele şi medicamentele acordate.

PACIENTUL EXPERT TREBUIE ÎNVĂŢAT DE ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ:

DE LA MEDIC DE FAMILIE, LA SPECIALIŞTI, PÂNĂ LA ASISTENŢII MEDICALI ŞI FARMACIŞTI, cu sprijinul

comunităţii, SĂ SE AUTOÎNGRIJEASCĂ, în condiţii de

siguranţă astfel încat să poată fi reduse simtomele şi reacţiile adverse ce pot apărea în evoluţia unei boli cronice, să fie responsabil şi pregătit pentru a-şi gestiona problemele de sănătate, şi să observe o îmbunătăţire

a calităţii vieţii.

Educaţia eficientă nu înseamnă simpla oferire de informaţii despre boală

Ea presupune dezvoltarea abilităţilor pacienţilor de a se autoobserva, de a judeca, de a lua decizii, de a se simţi încrezători şi de a şti care sunt rezultatele cele mai bune.

Oferirea de informaţii şi recomandări persoanelor cu boli cronice nu se poate realiza intuitiv. Pregătirea viitorilor asistenţi medicali pentru a realiza o comunicare eficientă, presupune metode specifice şi dezvoltarea unor atitudini şi abilităţi fundamentale necesare educării pacientului. Să aibă acces uşor la ultimele ghiduri de practică bazate pe dovezi, pentru fiecare afecţiune cronică.

DUREREA PROVOCATĂ DE BOLILE

CRONICE generează stres şi disconfort atrage şi ”durerea emoţională, psihologică” necesită un proces de acceptare şi adaptare

Sprijinul social este privit ca fiind deosebit de important în prevenirea şi depăşirea stărilor

dureroase provocate de bolile cronice.

Scopul consilierii este de a ajuta beneficiarii să găsească soluţii adecvate pentru a face faţă cu bine noilor situaţii apărute în viaţa

lor.

Asistentii medicali trebuie să aibă anumite calităţi şi deprinderi pentru a putea ajuta pacienţii cu boli cronice:

calm, atitudine non-critică, empatie, răbdare, amabilitate, respect

să fie un bun ascultător şi sfătuitor să cultive abilitatea de a încuraja

În sprijinul alinării şi menţinerii

unui echilibru psihosocial al persoanelor cu boli cronice se pot constitui şi grupurile de suport,

atât de necesare celor ce se trezesc dintr-o dată că sunt

"altfel decât ceilalţi oameni".

Exemplu: Boala ParkinsonUn pacient de 53 de ani de sex masculin, se

prezintă la neurolog pentru că el se confruntă cu un debut recent de tremor unilateral, intermitent în braţul drept, care este asociat în primul rând

cu stresul. Neurologul concluzionează că pacientul se

confruntă cu semne timpurii ale bolii Parkinson.

Proiectarea demersului comunicaţional-terapeutic

al asistentului medical pentru pacientul expert

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: Transformarea pacientului diagnosticat cu Parkinson din

pacient pasiv în pacient expert.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Identificarea prin dialog cu pacientul a cunoştinţelor medicale

pe care acesta le are privind boala sa; Identificarea împreună cu pacientul a nevoilor sale

fundamentale alterate datorită bolii şi îngrijirilor necesare de care are nevoie pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Educarea pacientului pentru formarea noilor deprinderi.

Strategii Interviul cu pacientul referitor la

simptomele bolii; Aplicarea unui chestionar pentru

autoevaluarea semnelor şi simptomelor; Antrenarea pacientului în recunoaşterea

nevoilor afectate de boală şi îngrijirilor necesare.

Analizarea semnelor şi simptomelor specifice pacientului după cele 14 nevoi fundamentale.

Susţinerea fizică şi psihică a pacientului pentru menţinerea confortului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Implicarea pacientului în luarea deciziilor şi planificarea activităţilor zilnice sau de durată.

Educaţia pacientului pentru păstrarea unei stări fizice şi psihice bune pentru prevenirea complicaţiilor.

Programarea pacientului periodic pentru schimburi de informaţii, reinformarea sau corectarea deprinderilor greşite asimilate de pacient.

Educarea pacientului să-şi înţeleagă propria boală şi modul de îngrijire.

Mijloace si tehnici folosite în acest caz:

exercitii de incalzire; exercitii de mobilitate si de coordonare; exercitii de echilibru; exercitii pentru mobilitatea gleznei; exercitii de mimica; posturari; exercitii cu obiecte; gimnastica respiratorie; plimbari pe iarba, pe pietris si nisip,

pentru a stimula reactiile de echilibru. elemente din terapia ocupationala, terapia de grup; elemente din sport fara cartacter

competitiv; hidrokinetoterapia.

Proiectarea demersului comunicaţional-terapeutic al asistentului medical pentru

pacientul expert poate fi aplicat la toate bolile cronice, deosebirile apar doar în cazul

strategiilor, mijloacelor şi tehnicilor folosite pentru fiecare caz

Pacienţii cronici sunt dependenţi şi de tratamentul medicamentos

Concluzie Pacienţii care suferă de afecţiuni cronice resimt acut lipsa fondurilor în sistemul de sănătate, ei transmit un apel disperat autorităţilor pentru a le veni în ajutor în lupta cu boala!

Vă mulţumim !