Conceptul de bine si realitatile sale in Vechiul

Testament

‘Laudati pe Domnul ca este bun’ 1 este sintagma

principala care n-il prezinta pe Dumnezeu ca si izvor al Binelui,El fiind Binele Suprem din care izvoraste tot ceea ce este bine si frumos si evident ca si binele din constiinta omului,invitata sa se bucure si sa participe la Binele Suprem adica la dumnezeire.Omul este creat spre a participa la bunatatea Lui Dumnezeu iar aceasta bunatate,acest bine infinit,este tocmai fata iubirii Lui Dumnezeu.

Pentru a explora cat mai bine valentele conceptului de bine vom vedea ca Vechiul Testament prezinta in referatul biblic numeroase aparitii agathice si tocmai de aceea vom cerceta cele mai relevante dintre aceste aparitii.Mentiunea care trebuie facuta este ca ‘tob’,cuvantul evreiesc care traduce binele este este tradus in Septuaginta prin 2 cuvinte :agathos si kalos.Preponderenta cea mai mare insa o are kalos in Septuaginta,cuvant ce tinde mai mult spre a arata ca ‘tob’ inclina mai mult spre a arata frumustea,ceea ce este placut la vedere,bun prin aspect sau ceva care se adreseaza simturilor sau gandirii.

Conform Concordantei biblice termenul ‘tob’ este folosit in Vechiul Testament ca si adverb de 17 ori(a fi bun).Sintagma binefacere sau a se comporta bine

1Ps 105,1 Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968

apare de 3 ori.Ca si substantiv ‘tob’ apare de 546 de ori cu cea mai mare frecventa in Psalmi apoi in Facere,Proverbe si preponderent in aproape toate cartile Vechiului Testament.2

Genesis 1:4 kai. ei=den o` qeo.j to. fw/j o[ti kalo,n3

Gn1,4 :’Si a vazut Dumnezeu ca e buna lumina... ‘4

KJV traduce din Septuaginta prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘buna’.Sensul Septuagintei este dat prin cuvantul grecesc ‘kalon’ ce semnifica o apropiere a sensului de bine spre frumos.

Lumina este buna ca si infatisare adica frumoasa prin excelenta deoarece este creata de Cel Bun si astfel a creat Dumnezeu lumina ca si inceput pentru creatie,dupa crearea cerului si a pamantului.Teologic deducem ca intreaga creatie are nevoie de lumina dar in special omul,creatura ce este chemata inspre Lumina cea Vesnica a Lui Dumnezeu.

Dumnezeu a creat lumina frumoasa si buna pentru a-L anunta pe om despre lumea eshatologica,despre Ierusalimul cel Ceresc.Deci inca de la inceputul creatiei se intrevede promisiunea eshatologica prin iconomia Sfintei Treimi.Dumnezeu daca a creat lumina frumoasa,buna se anunta pe Sine Insusi ca este Bun si Frumos prin excelenta asa cum spune si psalmistul :’Cerurile spun slava Lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria’5.

2 Gerhard Lisowsky,Konkordantz zum Hebraischen Alten Testamenten,Deutsche Biblegesellschaft,Stutgart,1993,p545-5493 Programul Bible Works4 Gn1,4,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,19685 Ps 18,1,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968

Genesis 1:31 kai. ei=den o` qeo.j ta. pa,nta o[sa evpoi,hsen kai. ivdou. kala. li,an kai. evge,neto e`spe,ra kai. evge,neto prwi, h`me,ra e[kth6

Gn1 :31 ‘Si a privit Dumnezeu toate cate facuse si iata erau bune foarte.Si a fost seara si a fost dimineata’7

Trducerea englezeasca este ‘foarte bune’ iar Biblia de la Blaj traduce ca si Biblia sinodala prin ‘bune foarte’.Interesant este acel ‘lian’ asezat pe langa ‘kala’ din Septuaginta care intareste binele dandu-i o nota de vehementa si excesivitate ce tinde spre absolut.8

Dumnezeu isi priveste creatia pe care a facut-o atat prin porunca cat si prin actiune directa(omul) si tot ce crease El era frumos ,bun,era o oaza de temporalitate si materialitate in imaterialitatea si atemporalitatea Lui Dumnezeu.Totul ere bun foarte pentru ca fusese creat de Dumnezeu,Cel Singur Bun si Frumos, ‘TOB’ Absolut.

Genesis 2:17 avpo. de. tou/ xu,lou tou/ ginw,skein kalo.n kai. ponhro,n ouv fa,gesqe avpV auvtou/ h-| dV a'n h`me,ra| fa,ghte avpV auvtou/ qana,tw| avpoqanei/sqe9

Gn2,17 ‘Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci caci in ziua in care vei manca din el vei muri negresit’10

KJV traduce prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘pomul stiintei binelui si raului’.

6 Programul Bible works7 Gn1,31,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,Bucuresti,19688 C.Alexandre, Dictionnaire grec-francais,Librairie Hachette,1895,p.8529 Programul Bible Works10 Gn 2,17,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,1968

Cunoasterea binelui si raului nu este un pacat ci pacatul este tocmai acela al neascultarii de porunca Lui Dumnezeu.Prin oprirea de a manca din rodul cunoasterii binelui si raului Dumnezeu a vrut sa-L incerce pe om spre a-l pregati sa devina el la randul lui dumnezeu prin har,chiar daca era creat.

Nu cunoasterea ci neascultarea l-a ucis pe om.A cunoaste binele si raul s-ar fi dat omului atunci cand ajungea la o maturitate duhovniceasca insa curiozitatea si ispita plina de otrava a sarpelui i-a facut sa cunoasca doar ca erau goi si le-a adus moartea ,i-a dezbracat de vesmantul harului Lui Dumnezeu si au ramas goi pe dinauntru de Binele Suprem.

Exodus 3:8 kai. kate,bhn evxele,sqai auvtou.j evk ceiro.j Aivgupti,wn kai. evxagagei/n auvtou.j evk th/j gh/j evkei,nhj kai. eivsagagei/n auvtou.j eivj gh/n avgaqh.n11

Ies3 :8’M-am pogorat dar,ca sa-l izbavesc din mana egiptenilor si ,sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-un pamant roditor si larg’12

KJV traduce prin ‘good land’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘pamant bun’ .In Septuaginta vedem astfel ca apare ‘agathos’ pentru a desemna fertilitatea acelui pamant dar nu numai.

Acel pamant era fagaduit deci era un pamant bun,sfant,frumos iar prin extensie acel pamant al fagaduintei era locul in care va lua Dumnezeu trup omenesc pentru a-l scoate pe om din ghearele mortii vesnice.Vedem si nuanta eshatologica nu numai cea istorica de moment prin faptul ca Dumnezeu, daca ii 11 Programul Bible Works12 Ies3,8 ,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,1968

cerem lucrul acesta si strigarea noastra de pocainta ajunge la El,atunci fagaduinta este si pentru noi,potentiali mostenitori ai Ierusalimului Ceresc,al Pamantului Bun prin harul Lui Dumnezeu.Astfel pamantul ‘agathos’ este promis din vesnicie tuturor celor ce fac voia Lui Dumnezeu si se mantuiesc urmand Lui Hristos.

Deuteronomy 28:12 avnoi,xai soi ku,rioj to.n qhsauro.n auvtou/ to.n avgaqo,n to.n ouvrano,n dou/nai13

Dt28 :12 ‘Deschide-ti-va Domnul comoara sa cea buna :cerul ca sa dea... ‘14

Kjv traduce prin ‘buna’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘vistieria sa cea buna’.

Aici avem inca un context in care ‘agathos’ apare pe langa ceva material.Cerul este comoara buna a Lui Dumnezeu adica este aducator,prin actiunea sa asupra pamantului,de rod si de belsug.

Insa sensul teologic,nu doar cel istoric de belsug,este acela ca tot ceea ce este creat de Dumnezeu este o comoara si este bun prin crearea de catre El.Bunatatea se revarsa atunci cand omul face voia Lui Dumnezeu iar Bunatatea Lui Dumnezeu poate fi numita dar si har.

 Proverbs 2:9 to,te sunh,seij dikaiosu,nhn kai. kri,ma kai. katorqw,seij pa,ntaj a;xonaj avgaqou,j15

Pr2 :9 ‘Atunci tu vei intelege dreptatea si buna judecata ,calea cea dreapta si toate potecile binelui’16

13 Programul Bible Works14 Dt28,12 ,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,196815 Programul Bible Works16 Pr 2:9,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed.IBMBOR,1968

KJV traduce prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘vei face toate caile bune ‘ ceea ce exprima faptul ca doar atunci cand dobandesti anumite virtuti ca dreptatea si judecata poti sa faci totul bine si sa urmezi calea binelui.

Potecile binelui sunt caile mantuirii omului iar aici binele este sinonim contextual cu mantuirea.Nu ne putem mantui daca nu ne da Dumnezeu intelepciune spre a putea urma caile binelui,a mantuirii.

Ca si adverb,’tob’ apare cu frecventa cea mai mare in 2 Regi.2 Samuel 15:26 kai. eva.n ei;ph| ou[twj ouvk hvqe,lhka evn soi, ivdou. evgw, eivmi poiei,tw moi kata. to. avgaqo.n evn ovfqalmoi/j auvtou/2Rg15,26 ‘Iar daca el imi va zice :Nu mai e bunavointa mea cu tine,atunci iata-ma,faca cu mine ce va binevoi ‘

Kjv traduce prin ‘seemeth good unto him’ adica ceea ce i s-a parut lui bine iar Biblia de la Blaj traduce cel mai aproape de original ‘easte bine intru ochii lui’.

Astfel se aduce in prim plan binele moral din om,urmare a creatiei Lui Dumnezeu.Binele din ochii cuiva semnifica constiinta morala din om inclinata spre a face binele cu o masura mai mica sau mai mare.Este vorba despre inclinatia omului spre bine sau spre rau oglindite in actiunile sale.

Ca si ‘binefacere’ sau comportament bun,fapta buna ‘tob’ apare de 3 ori.

1 Kings 8:18 kai. ei=pen ku,rioj pro.j Dauid to.n pate,ra mou avnqV w-n h=lqen evpi. th.n kardi,an

sou tou/ oivkodomh/sai oi=kon tw/| ovno,mati, mou kalw/j evpoi,hsaj o[ti evgenh,qh evpi. th.n kardi,an sou17

3Rg8,18 Insa Domnul a zis catre David tatal meu :Ti-ai pus in gand sa zidesti casa numelui Meu :e bine ca ti-ai pus aceasta la inima ‘18

Traducerea din kjv este ‘you did well’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘bine ai facut’.

Binele izvoraste din inima,din suflet,iar fiecare fapta pe care o facem spre slava Lui Dumnezeu este socotita buna si Dumnezeu ne fericeste mantuindu-ne daca punem cele bune la inima.Si aici contextual teologic este unul soteriologic prin faptul ca mantuirea vine din fapta cea buna facuta spre slava Lui Dumnezeu .

O problema foarte importanta actuala mereu este opozitia dintre bine si rau.Cuvantul ebraic ‘tob’ desemneaza in Vechiul Testament persoanele si lucrurile care provoaca senzatii agreabile sau euforia intregii fiinte iar tot ceea ce duce la boala,la suferinta sub orice forma si mai ales la moarte,este rau(ebraicul ‘ra’ ,grecescul poneros si kakos.19

Omul a ales de la inceput raul,cautandu-si binele inafara vointei Lui Dumnezeu fapt care constituie esenta pacatului.Insa Dumnezeu biruie acest rau prin intruparea Sa ca si Mantuitor.Hristos biruie rauldin chiar inima omului El fiind Noul Adam asupra caruia Satana,incepatorul raului,nu are putere .Eliberarea de rau vine odata cu eliberarea de noi insine si urmarea Lui Hristos.20

17 Programul Bible Works18 3Rg8,18 Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,Bucuresti,196819Cf. Vocabular de teologie biblica,Editura Arhiepiscopiei Romano Catolice de Bucuresti,Bucuresti,2001,p.5220 Ibidem,p.53-54

Omul poate sa refuze bunurile pe care i le ofera Dumnezeu ca daruri vesnice,datorita existentei unei puteri care se opune iconomiei Lui Dumnezeu soteriologice si care apasa asupra inimii oamenilor.In Biblie nu exista nici un fel de speculatie asupra raului ;realitatea lui este doar aratata,resimitita si personalizata sub diferite nume.In legatura cu aceasta problema a raului si binelui Biblia vorbeste despre libertatea omului.Omul trebuie sa discearna intre rau si bine si sa se porneasca hotarat in favoarea binelui si impotriva raului.Binele nu reprezinta numai ceea ce vine de la Dumnezeu ci El ne face partasi si la binele ce se afla in El.21

Dictionarul explicativ al limbii romane exploreaza cateva din intelesurile binelui :

BÍNE adv., s.n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situaţie prielnică. (În formule de salut) Bine ai (sau aţi) venit (sănătos, sănătoşi)! (Referitor la sănătate) A se simţi bine. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ţi-e bine? = a) (ce), nu eşti sănătos? ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), eşti nebun? nu eşti în toate minţile? 2. În concordanţă cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porţi bine cu oricine. Expr. (Fam. şi ir.) Bine ţi-a făcut! = aşa trebuia, aşa se cuvenea să-şi facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! În concordanţă cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă şi dansează bine. Cu rochia asta iţi şade bine. Bărbat sau femeie bine făcut(ă) = bărbat sau femeie chipeş(ă). În concordanţă cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că aşa stau lucrurile. Să ştiu bine că mor, şi nu mă las până nu-mi aflu dreptatea! ♢ De-

21 Cf.Dictionar enciclopedic al Bibliei,transpunere romaneasca de Dan Slusanschi,,Humanitas,Bucuresti,1999,p.90-91

a binelea = de-adevărat, cu adevărat.(Având valoarea unei afirmaţii) Bine, am să procedez cum vrei tu! Expr. ♢ (Că) bine zici = (că) zici aşa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam... Cu grijă, cu atenţie. Uită-te bine şi învaţă. 3. Deplin, în întregime, complet. E cherchelit bine. (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani şi mai bine. Mult şi prielnic. A plouat bine. A mâncat şi a băut bine. II. S.n. sg. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. Om de bine = om care acţionează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său.Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Să-ţi (sau să vă) fie de bine! = a) să-ţi (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; b)se spune cuiva care a procedat (greşit) împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândeţe, cu înţelegere, cu bunăvoinţă faţă de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei ca ştiinţă. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere.22

Enciclopedia iudaica explica binele si raul in literatura talmudica .Astfel existesnta raului era exprimata prin suferinta si saracie iar cea a binelui prin belsug si bogatie.Cea mai raspandita explicatie a suferintei in lume este ca si dreptii sufera pentru fiecare pacat mic pe care l-au facut pentru a-si puteaprimi rasplata in paradis in timp ce pacatosii sunt rasplatiti in aceasta lume pentru putinele fapte bune pe care le fac pentru a fi pedepsiti cu toata masura pedepsei pe care o merita.23

22 Dictionar explicativ al Limbii Romane, http://dexonline.ro/search.php?cuv=bine,05.05.2009,20:3023 Encyclopedia Judaica,vol 5,Keter Publishing House of Jerusalem,Ierusalim,1972,p.776

BIBLIOGRAFIE1.Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed.I.B.M.B.O.R,Bucuresti,19682.Gerhard Lisowsky,Konkordantz zum Hebraischen Alten Testamenten,Deutsche Biblegesellschaft,Stutgart,19933. http://dexonline.ro/search.php?cuv=bine 05.05.2009,20:304.Encyclopedia Judaica,vol 11,LEK-MIL,Keter Publishing House of Jerusalem,Ierusalim,19725.Dictionar enciclopedic al Bibliei,transpunere romanasca de Dan Slusanschi,Humanitas,Bucuresti,19996.Vocabular de teologie biblica,Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti,Bucuresti,20017.Programul Bible Works8. C.Alexandre,Dictionaire grec-francais,Hachette,1895

Vaduva Eduard Marian,An 2,Pastorala,gr.10