Concepte Fudamentale Ale Cercetarii

7/24/2019 Concepte Fudamentale Ale Cercetarii

1/10

Concepte fudamentale ale cercetarii:

1. tiina reprezinta un sistem de cunotine veridice referitoare la un domeniu

al realitii.

Mulime elemente de acelai fel.

Sistem elemente diferite.2. Componenta principal a tiinei este teoria, condiia c aceasta s conin

un sistem de cunotine, artnd realitatea su! forma le"ilor, principiilor.#. Cercetarea reprezint o activitate sau un ansam!lu de activiti care sunt

conduse s$stematic %n vederea rezolvrii pro!lemelor "enerale de

cunoatere.

Cercetarea poate &:

' fundamental, ce urmrete s descopere noi caracteristici ale fenomenelor.

(&zica, c)imia, matematica, !iolo"ia*.

'aplicativ, ce urmrete rezolvarea aspectelor concrete ale practicii.

'de dezvoltare, urmrind perfecionarea rezultatelor o!inute.

tiina reprezint o component a culturii prin cantitatea de informaii pe care o

furnizeaz omul i este caracterizat de teorie astefel %nct &ecare tiin se

!azeaz pe una sau mai multe teorii care sistematizeaz informaiile dup anumite

re"uli:

Metodica, reprezint succesiunea de operaii care aplicate de +n ori asupra

+n su!ieci, dau acelai rezultat:tiina,care de asemenea este caracterizat

de metode. -a folosete %n ac)iziie prelucrarea i interpretarea datelor, oserie de demersuri de cunoatere, structurate %ntr'o anumit ordine care

formeaz metode. Metodolo"ia este un ansam!lu de metode sau o putem numi altfel o tii

despre metode. Cercetarea este un ansam!lu de activiti i rezultatul acestora, desfurate

cu intenie, deli!erat sistematic i ordonat, pentru reutilizarea concluziilor %n

vederea unui pro"res %n cunoaterea domeniilor.

Caracteristicile cercetrii:

1. Cercetarea este sistematic, adic un demers tiini&c ce tre!uie repetat laun interval de timp satisfctor pentru a putea etra"e o le"e.2. Cercetarea tre!uie sa &e lo"ic, astfel astfel %nct %n aplicarea demersului,

ipotezele tre!uie sta!ilite pe !aze lo"ice, interpretarea fenomenelor tre!uind

fcut %n funcie de realitile dintre ele.#. Cercetarea este empiric , plecat de la cunoaterea prilor fenomenului,

rezultnd cuanti&carea fenomenelor.


2/10

/. Cercetarea este reducti!il, adic din cantitatea de informaii eistente, pe

!aza cercetrii se pot etra"e re"uli, adevaruri. Cercetarea poate face

trecerea de la "eneral la particular aplicnd deducia lo"ic.0. Cercetarea este replica!il datorit faptului c un demers !azndu'se pe

metoda standart poate & aplicat de mai multe ori cu un rezultat cvasi'identic.

Cercetarea de "rani se realizeaz la %ntlnirea mai multor tiine, cu posi!ilitatea

de a folosi cunotine din domenii diferite. -ist tendina apariiei de noi tiine de

"rani. mare parte din cercetrile actuale sunt realizate de ec)ipe

interdisciplinare.

Domenii de cercetare

omeniul de cercetare nu este altul dect omul %n micare +care practic eerciiul

&zic %ntr'o form sau alta, cu un o!iectiv !ine sta!ilit$.

3ipuri de activiti:

4imnice (de dezvoltare armonioas* 5"onistice(de %ntrecere* 6udice (de 7oac* e loisir (le7ere* Compensatorii(&zice si psi)ice* Militare(fr plcere*

8u putem vor!i despre:

tiina sportului' ne"li7eaz activitile "imnice

-d. 9izic si sportului' activiti compnsatorii i de loisir

5ntropolo"ie motric' se ocup cu studiul evoluiei i varia!ilitii !iolo"ic a

omului. 5ctivitilor motrice' pt c sunt i cele realizate de roile motrice ale an"rena7

mec)anic, i pt c centrul de comand al muc)iului omului nu este un

mec)anism ,ci este psi)icul uman.

e ce este tiina activitilor coporale

t c prin corp se %nele"e sim!ioza i siner"ia dintre corp &zic psi)ic, pt c omul

%n mic5re este un om normal(dar cu paramentri speci&ci lui, pot & diferii de un om

sedentar,sau unei persoane ce nu practic sport de performan*

tiina activitilor corporale:

3-9S 35S 3C 3;

Etapele dezvoltrii tiinei activitilor corporale.

Etapa empiric: cunoaterea


3/10

3oate disciplinele de studiaz omul %n micare: Sociolo"ie, 5natomie, Medicin,

9iziolo"ie, 6in"vistic, uieneaz

consecinele aplicaiei acestei metode.

Metoda de autoritate: const %n a face apel la un specialist sau la o autoritaten domeniul respective avanseaz pe un su!iect pr?cis. 5ceast st la !aza

unui nr mare de reli"ii %n care anumite tete sacre sau anumite persoane sunt

recunoscute ca irefuta!ile.

t c nu poate & pus %n c)estiune prerea individ care deine autoritatea,

aceste enunuri devin inaccepta!ile i au valoare de adevar.

form de")izat a acestei metode care reapare uneori astzi cnd se

%ncearc s se trateze o pro!lem prezentnd opinia unui epert ca i cum ar

reprezenta adevrul a!solute i de&nitiv. Metoda intuitiv:numit i metoda !unului sim popular, metoda intuitiv

este fondat pe certitudinea c cea mai mare parte a adevrurilor provin dinintuiie.

rin de&niie, intuiia este ac)iziia unei certidudini fr utilizarea

raionamentului sau a inferenei. Metoda deductiv:o alt metod de o!inere a cunotinelor prin linia lo"ic

i raional. 5ceast metod este folosit cnd se dorete revenirea la o nou

form de cunoatere raional pornind de la fapte sau principia cunoscute.ea

postuleaz c, cunoaterea astfel o!inut este valid sau c concluzia care


4/10

decur"e din aceast operaie este adevrat este adevrat, n msura n

care procesul de raionament este fr repro. e e:

'Silo"ismul 5ristotelian: 3oi oamenii sunt muritori= +Socrate este un

muritor, deci toi oamenii sunt muritori

'Silo"ismul fals: %n sptmna trecut, ec)ipa 5 a cti"at %mpotriva

ec)ipei


5/10

lucrului ce'l ai de facutDdescifrarea )iero"lifelor. n domeniul cercetarii

corporale se are in vedere invatarea lim!a7ului corpului* 5iomatica (nu necesita demonstrare, e speci&ca metodei "eometrice= *

Matematica (a!stracttizarea info in date numerice care mai apoi pot &

prelucrate in date "enerale ale matematicii= sa transformi componetele

cantitative in componente a!stracte cu care sa se poata opera* Statistica(toate evenimentele din natura si societate au un "rad mare de

pro!a!ilitate,calculeaza rata de eroarea care o poate avea un fenomen si

rata lui de pro!a!ilitate, foloseste indicatori, coe&cientiD* Sistematica(ma7oritatea fen din nat si societate se comporta ca sisteme,

elementul esential este in relatie cu un alt element, de e. Sist. Cadrelor

didactice de la 9SMSS care intra in relatie cu alte sisteme* Ci!ernetica(orice sistem poate & ierar)izat in functie de importanta

elementelor sau de tipul relatiilor, de e. Eo!otul face ce e pro"ramat. rice

actiune e pusa in ordine prioritara, prin succesiunea lo"ica* Modelarii (*

'Metode particulare de cunoastere:

!servatiei

-perimentala

5nc)etei

'Metode demonstrative

6o"ica

4ra&ca

Statistico'matematica

Metode euristice de cunoastere:

Metodele euristice%i tra" numele din "recescul F)euriGenHa cauta, a "asi.

Sunt cele mai nou aparute in cadrul metodelor de cercetare folosind cunostintele de

specialitate din mai multe domenii, care sa incura7eze lucrul in colective

interdisciplinare, astfel incat ideiile specialistilor din diferite domenii sa &e a!ordate

sistematic pt "asirea unor noi eplicatii pt fenomene sau pt determinarea unor caide rezolvare a pro!lemelor.

Societatea avea nevoie de metode noi, revolutioniste de cercetare. aca folosesti

mereu aceeasi te)nica, metoda, a7un"i la acelasi rezultat.

!stacolele ce stau in calea "andirii creatoare:

6ipsa de cunostinte=


6/10

!iceiuri, rutine. Ma7oritatea cercetatorilor au tendinta de a rezolva pro!lema

al"oritmica, pe !aza unor metode pre'eistente, aunor re"uli astfel incat

eperienta anterioara cercetatorul o!tine mereu un rezultat !un, eceptional.

aca vom incerca doar procedeele standart, atunci nu se va a7un"e la un

succes.(succesul este AAI transpiratie, si 1I inspiratie*

5titudinea ceretatorului de a se complace in re"uli preeistente.Munca de cercetare stiinti&ca este una vocationala si nu de rutina.

6ipsa de metoda, a necunoasterii metodolo"iei cercetarii, a re"ulilor care

"uverneaza fenomenele, duce la aparitia drumurilor infundate si astfel, desi

creativitatea individului este determinata "enetic, ea si iz!este de lipsa de

metoda si duce la imposi!ilitatea realizarii proiectului. 6ipsa de efort, comoditatea.

Metoda Brainstorming.

8umele vine din en"lezescul F!rainH creier si FstormH furtuna, !azelemetodolo"ice ale acestei metode au fost puse de 9rancis s!orm.

5cesta de&neste # etape ale procesului creator :

a* eterminarea faptelor in care se incearca rezolvarea a doua sarcini: de&nirea

pro!lemei si pre"atirea, conectarea si analiza semni&cativa.!* 4asirea ideii, in care se urmaresc:producerea ideiiprin tentatice de "asire a

unor piste posi!ile= dezvoltarea ideiiprin ale"erea unora dintre ideile "asite

prin prelucrarea, com!inarea si completarea cu alte idei.c* 4asirea solutiei, avand de asemenea doua sarcini: evaluareaprin veri&carea

solutiilor posi!ile si adaptarea, ce consta din decizia de aplicare a solutieiadoptate.

5cesta metoda, dupa !s!orne, este "uvernata de doua principii:

5manarea 7udecatii ela!orarea verdictului asupra vala!ilitatii unei idei nu se

va realiza inainte de a se asi"ura o lista a tuturo solutiilor posi!ile= Cantitatea naste calitatea=

-ste necesara stimularea ela!orarii cat M5 multor ipoteze, pt a reusi ca din acest

cumul sa se etra"a ce mai valoroasa idee.

Metoda


7/10

rima etapa a unei sedinte !ainstormin" este de a crea un cadru corespunzator

sedintei: un mediu am!iant placut, si o pre"atire psi)ica a su!iectilor, pt a & capa!ili

de comunicare.

nainte de sedinta se ala!oreaza cateva le"i, re"uli:

8u sunt permise criticile, moderatorul incura7and ela!orarea unui numar

mare de idei, Cea mai valoroasa idee , este cea mai neo!isnuita

Cu cat nr de idei este mai mare cu atat sansele de a "asi o solutie optima la o

pro!lema este mai mari Se incura7eaza sustinerea ideilor cole"ilor si im!unatatirea lor

upa prezentarea re"ulilor, moderatorul prezinta pro!lema ce tre!uie

rezolvata si apoi &ecare mem!ru emite o ipoteza, o idee.

Metoda Delphi Helmer

Eeprezinta o succesiune de sedinte !rainstormin" in care se urmareste evitareainterventiile unor factori psi)olo"ici ce ar putea reduce valoarea rezultatelor

o!tinute.

Krmareste intocmirea unui pro"ram de intre!ari individuale, succesive, prin

utilizarea unui c)estionar, care se completeaza cu a7utorul celorlalti participanti, in

etape succesive.

Se deose!este de !rainstormin" pt ca toti specialistii sunt acelasi domeniu.

varianta a metodei elpsi este metoda Sinetica sau ce a asocierii li!ere sau

4ordon, si pleaca de la premisa ca numai moderatorul cunoaste pro!lema siconduce sedinta in directia rezolvarii pro!lemei. upa de&nirea pro!lemei, sedinta

se suspenda lasand timp de analiza participantilor si va & dez!atuta in sedintele

urmatoare. 5ceasta metoda precede metoda !rainstormi".

Metoda relatiilor impuse, Whiting

Se utilizeaza un "rup de te)nicieni ,pt stimularea unei idei ori"inale, create pe !aza

unor relatii impuse intre doua sau mai multe o!iecte, idei, considerate de o!icei

disperate si care reprezinta puncte de plecare in procesul de creatie a ideiilor.

Prima orma de aplicare a metodeieste aceea a realizarii unui catalo" din

teme sau idei care tre!uie rezolvate. upa aceasta etapa, se realizeaza

coneiuni intre idei, care nu au nici o le"atura intre ele si se incearca "asirea

le"aturilor. A doua orma de aplicare a medodei este listarea. Se intocmeste o lista de

idei referitoare la un anumit su!iect si se compara &ecare element din lista,


8/10

eaminand com!inatiile posi!ile pt crearea unui produs care sa satisfaca

nevoile societatii. A treia aza este concentrarea pe o!iect . Se ale"e un termen &, se

concentrreaza atentia asupra unuia apropiat din a carui alaturare apare o

relatie neasteptata.

Teoria grafurilor

rumul critic este drumul optim intre doua etape succesive ale rezolvarii unei

pro!leme.

Obstcole in calea gandirii creatoare.

rincipala pro!lema a utilizarii metodelor euristice este aceea de inlaturare

a!loca7elor mentale, deziderat ce in timp s'a transformat in metoda intero"ativa, ce

urmareste "asirea unor noi directii de cercetare , in cazul in care domeniul cercetariinu a produs solutii convena!ile.

Stimularea ideii se realizeaza prin constituirea unei liste de veri&care, in care sunt

puse intre!arile, la care mai multe persoane sunt ru"ate sa raspunde.

6ista a fost ela!orata de s!orne si propune pe lan"a intre!ari &resti: CumL KndeL

e ceL Si intre!ari de "enul: C)iar dacaL Ce ar & dacaL, pentru a propune o lista de

posi!ile transformari ale procesului:

Ce alte activitati ar mai aveaL

Ce adaptari se pot face o!iectuluiL Ce modi&cari pot sa'i aducL

Marirea sau micsorarea, adau"area sau eliminarea unor elementeL

4asirea unor inlocuitoriL

Cum poate & re'aran7at su!iectul, fenomenulL

Ce s'ar intampla daca am inversa lucrurileL

Com!inarea fenomenelor intre ele.

Metode particulare de cunoastere

Metode descriptive

3rasatura esentiala ce caracterizeaza a!ordarea descriptiva a fenomeelor este

capacitatea de a furniza o ima"ine precisa a unui fenomen sau a unei situatii

particulare.

8u se incearca dezvaluirea relatiilor cauzae!ect, ceea de va & caracteritic

metodei eperimentale, ci se incearca mai de"ra!a identifcarea componentelor


9/10

unei situatii date si cateodata descrierea relatiei care e"ista intre aceste

componente.

Observatia sistematica cea mai importanta

Metoda observatiei sistematice permite studierea comportamentelui atunci cand

aceasta se produce &e spontan, &e intr'un cadru natural &e in la!orator.

Cercetatorul se multumeste doar sa inre"istreze comportamentul asa cum acesta se

manifesta fara a incerca sa'l in>uienteze.

Cand este folosit pe teren, metoda de o!ervatie are avanta7ul de a furniza o

reprezentare &dela a unei realitati cotidiene si de a elimina arti&cialitatea situatiei

de la!orator.

n "eneral, o!ervatia sistematica se realizreaza in cadrul natural, denumita uneori si

o!servatie naturalista. (era inclusa in metodele particulare de cercetare. !s din

cadrul !iolo"iei are niste caracteristici, iar cea din cadrul astronomiei alta si estediferita in &ecare domeniu, la !iolo"ie avem o o!servatie directa, iar in astronomie

una a transcriptiei.*.

n ale"era conditiilor de o!servatie se pune de multe ori pro!lema: cercetatorul &in

in dilemma: cum ar & sa vina muntele la Mo)amed sau Mo)amed sa vina la munte.

!servatia sistematica constituie metoda de bazala care toate stiintele fac apel,

in primele faze ale devoltarii lor.

!servatia prezinta dezavanta7ul de a nu permite decat foarte "reu sta!ilirea de

le"aturi de cauzalitate intre evenimente intre evenimente.De eemplu, se poate ca prin observatia naturalista# sa se sta!ileasca

calendarul mi"rarii pasarilor,

e fapt, la inceputul mi"rarii, se produs diferite sc)im!ri in mediul am!iant.

!servatia sistemica descrie ft !ine fenomenul dar nu poate face predictive a ce se

va produce in viitor, dar nu "aranteaza posi!ilitatea de"a7arii factorilor de

cauzalitate.

!servatia sistemativa este utilizata de o!icei la inceputul studiului unui fenomen,

cand este vor!a de formularea ipotezelor care vor & veri&cate prin alte motodeprecise, ca metoda eperimental.

3otodata o!s este utilizata atunci cand scopul cercetatorului nu este acela de a

sta!ili relatii cauza'efect intre evenimente, ci pur si simplu de a descrie cu cea mai

mare precizie posi!ila un comportament dat.

Caracteristici ale observatiei in domeniul activitatilor corporale.


10/10

!s reprezinta cea mai facila metoda de cunoastere, realizata prin intermediul

or"anelor de simt.

e o!icei cel mai solicitat simt este vazul dar eista cazuri in care se pot folosi si

celelalte simturi.

Claude Bernard cel care a pus !azele metodolo"iei eperimetale, spunea ca: obs

este e comtemplare intentionata a realitatii obiective.

in aceasta de&nite reies doua aspect importante:

rin o!s se cunosste realitatea o!iectiva.

Se pot intele"e fenomenele din societate si natura, cu conditia caracterului

de intentionalitate.

-ista ma multe tipuri de o!s, toate caracterizate prin caracterul de intentionalitate.

!s intamplatoare ae caracteristica principal a aceea ca poate releva unele aspectenoi ale fenomenului.

Caracteristica stiinti&ca data o!s sistematice rezida in aceea ca pt ralizarea unei o!s

e&ciente este nevoie de respectarea unor cerinte metodolo"ice care sunt de&nite ca

si conditii ale o!servatorului.

Conditiile obs.:

5paratele folosite sa &e mereu aceleasi.

Se refera la conditiile de mediu in care se desfasoara activitatea sa &e mereu

aceleasi. Se refera la starea &zica si psi)ica si &zica a su!iectilor care tre!uie sa &e

cvasi'identica. Se refera la faptul ca o!s sa se faca mereu la acelasi o!servator$. 5ici tre!uie

sa se tina seama si starea psi)ica a o!servatorului, care tre!uie sa &e

aceeeasi. Se refera la ora la care se realizeaza o!servatia, care tre!uie sa &e aceeasi.

Se refera la conditiile material care tre!uie sa &e identice.

Se refera la faptul ca operatorul tre!uie sa ai!a posi!ilitatea de a inre"istra

correct si &del datele o!servate.

Concepte Fudamentale Ale Cercetarii

Documents

Transcript of Concepte Fudamentale Ale Cercetarii