3- Aspecte etice implicate in evaluarea psihologica: principii si standarde etice

XX - Scale de masurare 1.Nominale inventare tipologice (MBTI) 2.Ordinale 3.De interval- imparte o populatie intr-un numar de interval egale ca numar de subiecti cuprinsi (procent). Nu au un zero absolut si nu permit diferentieri in interiorul aceluiasi interval. 4.De raport (proportii) au un zero absolut; pornesc de la modelul normal de distributie (curba lui Gauss); impart o populatie itr-un numar de intervale inegale ca numar (procent) de subiecti cuprinsi; permit diferentieri intre subiecti in intriorul aceluiasi interval

Scoruri standard: a. pe scala de interval PERCENTILELE, b. pe scala de raport notele T, notele IQ, scorurile z.

XX - Surse de eroare n evaluare Exist 5 mari categorii de limite: a. care in de limitele modelului teoretic (orice teorie este un decupaj parial i incomplet) b. limite care in de capacitatea de operaionalizare a dimensiunilor (constructelor) de msurat (de fapt de limitele acestei capaciti) c. care in de capacitatea de exprimare (n itemii chestionarului) a coninuturilor dimensiunii d. care in de posibilitatea de control a transmiterii i mai ales a receptrii corecte a probei e. care in de intenionalitatea i starea intern a respondentului. Intervenia acestor variabile poate conduce ctre erori n evaluare (surse de eroare).

XX Scoruri la teste

a. Scoruri Reale si Obinute. Scorul Obinut este cel rezultat n urma aplicrii testului, n respectivul context de evaluare. Scorul Real = nivelul real de dezvoltarea a caracteristicii msurate la persoana respectiv. Nu vom cunoate niciodat scorurile reale, ntotdeauna lucrm cu scoruri obinute. Scorul Obinut = scorul Real + Eroarea, deci o aproximare a scorului real. Orice scor la un test are un interval de ncredere = scorul real poate varia ntr-o anumita plaj n jurul scorului obinut. !!! Nu vom acorda niciodat ncredere absolut unui scor obinut, ci vom relativiza semnificaia lui. b. Scoruri Brute vs Standard Scorul Brut = numrul de rspunsuri relevante date de subiect la un test. Nu are semnificaie diagnostic. Acelai scor brut poate avea semnificaii diferite de la o cultur la alta, de la o vrsta la alta, de la un gen la cellalt sau de la un grup la altul. Se folosesc pentru determinarea scorurilor standard si pentru analize statistice. Standard = rezult din raportarea scorurilor brute la un etalon sau sistem de norme (media populaiei de referin) i este exprimat cu ajutorul unei scale de msurare standardizat de interval (Percentilele) sau de raport (scorurile IQ i scorurile T). Implic traducerea ntr-un sistem standardizat de scorare a notelor brute. Implica utilizarea unei SCALE de msurare, orice scor standard este exprimat pe o scal de msurare. Sunt cele utilizate n scop diagnostic. c. Niveluri ale scorurilor standard (Intensitatea) - Mediu media plus / minus o abatere standard - nalt, sczut medie plus / minus 1 abatere medie plus / minus 2 abateri - Extrem (se abat mai mult de 2 abateri standard de la medie) mai mic dect media minus 2 abateri standard sau mai mare dect media plus 2 abateri. Sunt rariti dpdv statistic, apar cu frecven foarte mic n populaie. Conduc spre necesitatea unor investigaii suplimentare.

XX Alegerea testelor a. n funcie de scopul evalurii, respectiv de caracteristicile vizate. Cheia = rspunsul la ntrebarea Ce vreau s obin?, Cror ntrebri trebuie s rspund prin evaluare? b. Calitile testului. Un test bun:

- are n spate multe studii (articole n reviste de calitate) - este menionat manualele mari de evaluare psihologic (Anastasi, Naglieri, Kline) - este prezent n publicaii de specialitate (gen yearbook) - este indexat Buros (www.buros.edu) - a fost adaptat i normat pe populaia vizat - au caracteristici psihometrice adecvate.

XX - Caracteristici psihometrice ale testelor dau informaii despre valoarea unui test ca msura (ct de bun este un test) Sunt evaluate n faza de construcie a testului, nainte de a fi scos pe pia. Sunt relevante pentru a lua decizii corecte privind utilizarea testelor. Un test bun are caracteristici psihometrice bune. a. Fidelitatea testelor (minim 0.7) - constana rezultatelor: - n timp fidelitate test-retest (corelaia intre rezultatele obinute de un grup la test si retest). Perioada dintre test si retest: 2 saptamani 6 luni; - n contexte diferite de evaluare sau ntre evaluatori diferii. Un test este fidel dac rezultatele (scorurile) obinute sunt stabile n timp i nu depind de evaluator sau de contextul evalurii. - consistena intern a probei: - Corelaiile inter-itemi, respectiv corelaia dintre fiecare item i scorul total coeficienii de consisten intern Cronbach Alpha, Kuder Richardson; - Fidelitate half-split (corelaia ntre 2 jumti ale testului).

CORELAII: - slab (0,0 0,3) - medie (0,3 0,7) - nalt (0, 7 1)

b. Validitatea - testul msoar ceea ce pretinde ca msoar - testul msoar bine ceea ce pretinde ca msoar Un test este valid daca msoar ceea ce pretinde i daca msoar bine ceea ce pretinde (cu o eroare ct mai mic). Tipuri de validitate: - convergent (concurent) corelaia scorurilor la un test cu scorurile la alt test care msoar acelai lucru i a fost deja validat. (minim 0.7). Este de ateptat ca validitatea convergent s fie nalt dac modelul teoretic, viziunea celor 2 instrumente este similar. - de criteriu (empiric) scorurile la test coreleaz cu un criteriu extern. Ex. un test de depresie poate s separe depresivii de non-depresivi. Problema este alegerea, definirea i mai ales cuantificarea criteriilor. - predictiv testul mi permite sa fac predicii la distan mare n timp. Ex. un test de inteligen aplicat n coal general mi permite s anticipez succesul n studiile liceale. Necesit obligatoriu studii longitudinale. - discriminativ testul face diferene intre constructe nvecinate, asemntoare (coeficienii de corelaii n zona de intensitate medie cu probe care msoar constructe similare). Ex. dac un test de anxietate poate diferenia ntre anxioi i depresivi este de ateptat ca el s coreleze nalt cu alte teste de anxietate i mediu cu teste de depresie. - analiza factorial analizele factoriale confirm un model teoretic. - de faad testul arat bine i pare c msoar ceea ce pretinde important pentru motivarea respondenilor. - de coninut numai pentru probele de achiziii. Se refer la asigurarea reprezentativitii diferitelor tipuri de coninuturi in proba de evaluare. Validitate de CONSTRUCT = definete sensul fundamental al conceptului de validitate. Nu poate fi investigat, msurat direct. Poate fi afirmat dac testul are celelalte tipuri de validitate, respectivi dac putem infirma toate ipotezele de nul posibila care afirm lipsa de validitate.

c. Discriminarea: capacitatea unui test de a face diferene intre subiecii evaluai in raport cu o caracteristic (constructul msurat). d. Dificultatea itemului sau a testului: teste de achiziii, de aptitudini, (0-1; majoritate .5, .2-.8))

!!!! Distincia ntre variabilele de tip Predictor i cele de tip Criteriu. Predictor = scorurile la teste sau orice informaie utilizat ca baz pentru a face predicii despre subieci sau a lua decizii privind subiecii evalurii. Criteriu = performana real, orice aspect care poate fi constatat empiric, independent de msurare.