?

?

deiScheme r

reffiWffwffi

MARIA OCHESCU

CT]PRINS.sfi [ { t ]lvIH Ifi{{k{E{T{ i},4 n{Y{i

UNITATEA ou iw.qT.qnn 1 - LUMHA m iucnpurul sECoLULu AL mx-tnA1.1. Institutrii politice in Europa la inceputul secolului al XIXJea . . . . . . . 6

UNITATHA On iWATeng 2 * REVOL{JIIA TEHN0I,0GICA $I EXPANSI{NEASOCIHTATII INDUSTRIAI,H

2.1. Revolu{iaagrafi,pi industrialil. Sndiu de caz: lngha, SUA, Btafip, Germania . . . . . . 8

{NrrMEA nn imvaTann 3 -- EURoPA 1NTRE ABS0LUTISNTSI LIBERALISM.RESTAURATIH $I RHVOI,{JTIE iNTRE1815 $r 1848

3. 1 . Congresul de la Viena; Sfflnta Alianl[ 9i epecul politicii sale.

Studiu de caz: Grecia (1821 - 1,82D i03.2. Rominii in contexhrl raporturilor internalionale in sud-estul Europei.

Studiu de caz:Revolutria de lLl82l.Statufiil Transilvanieiin Imperiul Habsburgic . . . 12

UNTTATEA nn iweTann 4 - REV0r,rrTrA DrN 1848 - 1849 il{ UUnOpl4.1. Dimensiuni ale revoiuliflor: revoffiain Fran{a, revolutriain Imperiul Habsburgic.

Studiu de caz: Germania, Itoha . 1,4

UNTTATEA On iWeTenn 5 - STM Sr NATTUNE tU e OOUeynnemrnA SECOLUL{JI AI, MX-I,HA

5.1. Noi state naflonale 9i multinalionale.

Studiu de caz: Italia, Germania, SUA, Austro-Ungaria 1,5

UNTTATEA DE 1NVATARE 6 - CtVil,r7?{:]0.re neSCnUCE DE 5EC0r,E.$TIINTA $I TEHNICA

6.1. Tehnicain slujba rlzboiului 186.2. 0ameni de $iinta gi descoperirilelor. Studiu de caz: Louis Pasteur gi medicina,

T.A.Edisonpielectricitatea,A.G.Bellgicomunicalifle ... ....... 20

UNTTATEA nU iW,tTAnn 7 - ARTA $r S0CTETATE7.1. \iatp, cotidianl reflectat[ in artl gi literatur[.

Studiu de caz:Personalitfti ale culturii . . . . 22

LNITMEA DE INVATARE T

8. 1. Harta politic[ a lumii Ia incStudiu de caz: Stantttil nter

LNITATEA DE INVATARE S

9.1. Un nou mod de purtare a rl

Studiu de caz: Yia\a cotidiar

9.2. Planuri de reorganizare zltStudiu de caz:,,Cele 14 pun

ilirrATEA on tuvITeru r

10.1. State demouatice gi stale

Studiu de caz: Franla, Mar

10.2. Tensiunfle internalionaie r

N. Titulescu, L. Barthou. I

L\\ITATEAON iWEUNT I11.1. 0pera{iuni militare si victr

Studiu de caz: Mi$carea d,

11.2. Sfir$tulrlzboiului si Con

LNITMEA ON iUVTUNE

12.1. Instaurarea sistemului tot

Studiu de caz:Reristenta I

i2.2. Europ a druizxit- RIzboir,Studiu de caz: PlanvJ Msfl,

D eclarutSa universali a dr

12.3. Conferinta pentru Securit:

UNITATEA NN IUVIUNT13.1. Istoric, valori gi institutii r

Studiu de caz: lnil 1989l

iA

.6

gA

.8

iM.

10

t2

t4

t6

i8

20

LNTTMEA on iuvrTann I - cRIzE $r coNFr,rcrn8.1. Harta politicfl a lumii lainceputul secolului [. Principalele zone de con{lict.

Studiu de caz:Stafifiilinterna{ional al Rom0niei (1878 - 1914) . . 24

I-]iTTATEA DH INYATARE 9 - pRrNrUr mZgOr M0r{DrAX9.1. Un nou mod de purtare a rlzboiului.

Studiudecaz:\ialacotidianlinperioadarlzboiului ..... 26St.2. Planuri de reorganizare a lumii gi urmlrile rlzboiului.

Studiu de caz: ,,Cete l.4puncte". Haralumii dup[ conferinlele din 1919 - 1922 . . . 28

:\TTATEA DH IhIVATARE 10 - DHMOCRATIE $I TOTALITARISM(t922 -- 1939)

10. 1. State democratice gi state totalitare.

Studiu de caz:Erun[a, Marea Britanie, URSS, Germania, ltaha . . . . 30,0.2. Tensiunile interna{ionale $i crize politico-diplomatice. Studiu de caz: Mari diploma{i:

N. Titulescu, L. Barthou. Miinchen (1938), Pactul sovieto-german (1939) . . . . . . 32

'\ITATEA DE INVATARH 11 - AL DOTLEA nerpOt M0NOIALi 1.1. 0pera{iuni militare gi victoria Naliunilor Unite.

Studiudecaz: Migcareaderezistenflantifascistl ....... 34i 1.2. 5f0r;itu1 rlzboiului 5i Conferinla de Pace de la Paris (194V) . . . . 35

LNITAT'HA nn iUVeTnnn 12 - LUMHA POSTBELICA g PR0BLENIELE SALEi2.1. Instaurarea sistemului totalitar in Europa de Est - statele comuniste.

Studiu de caz: Rezistenfa fatB de regimul comunist . . . . . . 38i2.2. Europadiyuatb"- RIzboiul Rece gi urmLrile sale.

Studiu de caz: PlanulMarshall. Statutul Berlinului (1948 - 1989).Declarutriauniversal5adrepturiloromului (1948) ..... 40

i2.3. Conferinta pentru Securitate gi Cooperare in Europa . . . . 42

IINITATEA ON IT.IVETENU 13 - I,Ufr/tFA NE iUCgPt]TUI, foIII,ENI{JI,U ilIi3.1. Istoric, valori pi institulii europene.

Studiu de caz: lnil 1939 in Europa. Integrarea european[ gi atlantic[ . . . 44

. diversitatea nivelurilor Si ritmurilor de dezvoltare (societdli primitive/a sistemelor

. raspAndirea idealurilor Revoluliei Franceze

:.. ELIRQPA ..... o o........o.... o. o o. o.... o..........o...... o..o

. afirmarea principiului nalionalitdlilor

. diversitatea nivelurilor de dezvoltare (Europa Occidentald giCentralS - dezvoltate; Europa de Est 9i de Sud - slab dezvoltate)gi a sistemelor/instituliilor pol itice

. ordinea instaurati prin Congresul de la Viena - 1 81 5: restauralia;Sf6nta Alianla

".' ::.!. : :' :! ;:i':N:l E ! :1. a+

ra - stat liberal. Austria, Rusia, Otoman - state absolutiste. Franla - monarhie constitulionala - stat Iiberal

r 1689- drepturilor - puterea monarhului este limitatdr puterea executivd: guvern gi rege - prim-ministrul + adevdrata

putere

r puterea legislativS: parlamentul (Camera Lorzilor gi CameraDeputalilor)

r puterea judecdtoreasci - institulii juridicer vot cenzitar: partide politice: Whig giTory

aaaaaoaaaoaaaooaaaaaaoaaoaoaaaaaaaaaaaaoaaaoaooooaataaaaooaaaa

. SUA - stat democratic - republir

. America Centrali 9i de Sud - :=.i Portugaliei

AFRICA ............

. aproape necunoscuti europenilcoastd - co_lonii europene

asIA ,................ Japonia gi China se menlineau iAmerica

.lndia - importanti colonie engl

liberalism - doctrini care prodemocralie - formi de organ

direct sau indire

partid politic - grup de oameinterese

vot cenzitar - sistem electoravot universal - vot acordat :-

FRANTA

r --

r -:

a --

l-

| ^."'=

ALIERICA .........

e""

oooaoooaO

aaaaaaaaaaaaaooooooaoataaaaaaa

aaaaa

aaaaaaaaaaooooaaaaaaaaaa

i.ffi."*.tems**t

rtat liber*l - formd de stat c:

Iiberalism - doctrind caredemocralie - formd de organizare 9i conducere a societSlii care poporul

direct sau indirect puterea

partid politic - grup de oameni unili prin aceleagi concepliiinterese

9i idei politice gi prin aceleagi

vot cenzitar * sistem electoral in care dreptul la vot este acordat pe bazd de avere,.,oi universa - vot acordat tuturor cetalenilor care au implinit v6rsta majoratului

. 1789 - Declara;ia drepturilor omului;i cetdleanului

| 1814 - Chorta (Constitulia) - LudovicalVlll-lea

r principii: suveranitatea naliunii,separarea puterilor

r drepturi gi libertali cetSlenegti -egalitatea in fala legii

AMERICA .... o... o.... o.. o.. o..... o o. o..... o. SUA - stat democratic - republici de tip federal, America CentralS ;i de Sud - teritorii aflate sub dominalia Spaniei

si Portugaliei

AFRICA

' a proape necunoscutd europenilor - exceplie fdc6nd regiunile decoastd - colonii europene

aaaaa

aaaaoaaaaaoaooaaooaoaaaaatoooaoaaaaaaaoaaaaaaaaaaaaooaaaa

adSIA ) . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. Japonia gi China se menlineau in afara evoluliilor din Europa ;iAmerica

. lndia - importanta colonie englezi - Perla coroanei englezeaaaaaoaaaaaaoooaaaoooaaaaaaoaaoaaaaaaooaooaaoaaaaaaaaaaaoaaoaaaoooaaaaa

a./ oo.a.r

aoaaoaaaaaoaaoooaaaaa

caraeteflstlei

r vot universal

\ .,

ve/ ,

:1at liberal - formd de stat ce precede statul democratic, in care libertdlile

aoa

. procesul de trecere de la produclia manufacturieri la produclia maginistS, de fabrica

. explozia demograficd

revolulia agrard - noi metode in agriculturd: rotalia culturilor,fenomenul imprejmuirilor terenurilor, practica asolamentelor,folosirea ingrSgdmintelor, a seminlelor seleclionate qi introducereanoilor unelte 9i magini, munca salariatd

t idfiise' . exodul rural determinat de revolulia agrarS, iarin Anglia defenomenul imprejmuirilor

. dezvoltarea gtiinlei, inovalii gi invenlii tehnice: magina de filat(1764 - )ames Hargreaves), motorul cu abur (1769 - James Watt) ,rdzboiul de lesut (1785 - Edmund Cartwright), telegraful (1793 -Claude Chappe), secerdtoarea (1831 - McCormick), ingrSgSmintechimice (1840 - Justus von Liebig) etc.

formarea pielelor nalionale gi dezvoltarea comerlului internalional

rraaa

irrdicalism - sistem deoqrsind[Gti

. nasterea marii indusUiilm economie

. modemizarea ti de-zYuttanea ag

. ertinderea transporturihr I cas rrrondial

. apari.tia cMlizaliei urbane - s,Ci- dezrotta rea ca pita I isrnului: eccr

goana dupi profit:'. - HYOL{ryII $ CONSECNTE . . -.. .' ..... r . .... ... . .. . ..a,aa

. prima revol ulie industrial6: cdrbu ne/abur/fler

. a doua revolulie industriali: electricitate/petrol gi gaze naturale/olel

aa

a .'.,,..ai*.s

. 1780 - Anglia; 1830 - Fran!a; 1840 - SUA; 1870 - Germania;1890 - Rom6nia

. 1814 - locomotiva cu abur - George Stephenson

. 1830 - prima cale feratd (Anglia)

. 1 807 - vaporul cu abur - Robert Fulton

Locomotiva Rocket,

{*pitalisi'vr - sistem economic bazat pe proprietatea privat6, concuren!5 gi legile economieide pia!5

rl:,reu;renti - tip de relalii intre indivizi sau intre unitdli economice, in care fiecarei9i promoveazd propriile interese

aaa

fabric6 - intreprindere industriald care prelucreazi materia primi gi o transformiin produse finite

lucratori industriali - angajali tn intreprinderi industrialeri';i1';strre - ramurd a economiei care se ocupi cu valorificarea bogSliilor minerale,

a energiei electrice, cu transformarea materiilor prime in produse fabricate

profit - cAgtig, folos, beneficiusindicalism - sistem de organizare a muncitorilor prin mijlocirea sindicatelor; migcare

sindicali

gi-er",a - formi de protest a lucritorilor industriali ce consti in incetarea lucrului

f r r o o a a o a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o o o o a a a a a o a a a a a a a a a a a a a a a a a

. naSterea marii industrii - cregterea ponderii industrieiin economie

\

cre$terea productivitdlii muncii

dezvoltarea sistemului financiar

modernizarea gi dezvoltarea agriculturii; !aranimea modernd

extinderea transporturilor gi comunicaliilor la nivel europeangimondial

. aparilia civilizaliei urbane - schimbdriin stilul de viatid"r""itr*acapiffi pia!5, concuren!5,goana dupd profit

afirmarea unor noi forle sociale: burghezia $i industriali

I egislalie muncitoreascS; organizare sindicalSde protest (1880 - greva)

forme

tIII

aIaoaaoooooaaaa

;l .apariliasocialismului

I

a&a

aaar

aaaaaaaaaaaoaaaaaaoaaaaaaaaooooaaoooooaaaa

Locomotiva Rocket,c6gtigdtoare

a competitiei,,Rainhill Trials"

(1829, Anglia)

$ .....

consecinlelerevolulieiindustriale

:' i:jt:.{s.;t}-;{}i:t&

'' 3.1. C0NGRESUL DE LAVIENA;SFANTAALIANTA$I E$ECUL' POUTICII SALE. STIIDIU DE CAZ: GRECIA (i82i - 1829)

:r-r'r::i!:, .-r'1..:r..ll;l li:li, il ,i 1r:ir:rr.:..t,i, i, i,.r..,:r,: ., .,, .r:!ii,.;',

:.. SFANTAALIANTI (1g15 - 194g) .o...................

Problema OrientalS -

aaaaaaoaaaoaataaaa

r ac.tiuni revolutionarein Napoli, Sicilia,Parma,Toscana, Statulpapal

aaaaaa

I '.'

T-

e constitu!ii

r insureclie - Rafael de Riego -ir(Sfdnta Alian!a)

r colonii spaniole - Mexic, ColunVenezuela, Argentina, Peru - SiBolivar - state independente

r colonie portughezi - Brazilia .rindependent

r inldturatd restauralia (Carol al)neoabsolutism)

r instauratd monarhia constitr4i((Ludovic Filip de Orl6ans)

r :agtigarea independentei c: '.

. '1804 - 1807 - rSscoala s6rbilor iMilog Obrenovici 9i Karagheorgl

. 1821 - migcarea revolulionari crestabil irea domniilor pim6nter

. 182] - rdscoala antiotomani a r(Tratatul de la Adrianopol - 18291825 - migcirirevolulionarein I

aoaooaaaaaaaaaaaaao

..... 10

. alian!5 politico-militard intre Austria, Rusia 9i Prusia - au aderat ;i alte stateeuropene

. forme de lupti impotriva acesteia: societdli secrete (Carbonarii, Eteria etc.), revolulii

. migcdri revolulionare in apusul Europei care au avut ca obiective: reformeburgheze; obiective nalionale (independen[5, unire)

. mi;cdri revolulionare in sud-estul Europei care au fost dominate de ProblemaOrientald gi au avut obiective de naturd nalionald

CONSECINIE ....

. restabilirea ordinii gi anulareaconsecinlelor Revol uliei Franceze -restaura!ia absolutismului

. dominat de cancelarul Metternich

i.. EVQIT|TII . o o o.... o. o o o.... o....... o... o. o......... o. o o o o.......

. 1848 - destrdmarea S' -:.

. formarea gi afirmarea con

. o noui hartd politicd a

. scop: indbugirea migcSrilor revolulionare gi nalionale

. accelerarea dezvolta' -:

Problema Orientali - problema mo;tenirii teritoriale a lmperiuluiproblema mo;tenirii teritoriale a lmperiului Otoman aflat incrizd, mogtenire disputati de Rusia gi Austria; a marcat relaliileinternalionale in sud-estul Europei incep6nd cu secolul al XVll-lea

""'aaaaaoaaaaaaooaaooaaaoaaaaaaoaaaoaaaaaoaaaaaaaaaoaaoaaaataoaaooa

in Napoli, Sicilia,Parma, Toscana, Statulpapal statele italiene

. 1820 - Spania

aaaaoaaaaaaaaaaa

.-a

m%:r.r a

aaaaaaaaaaa

1820-1823-lupta de eliberarenalionald acoloniilor dinAmerico Latind

mi;cirirevolufionarein apusulEuropei

mi;cirirevolulionarein sud-estulEuropei

I :astigarea independenlei de sub Olanda . 1830 - Belgia

. . :)4 - 1807 - riscoala s6rbilor impotriva lmperiului Otoman -' ' o; Obrenovici si Karagheorghevici - autonomia

:21 - migcarea revolulionari condusa de Tudor Vladimirescu -=.:abilirea domniilor pdmantene ( l 822)

:: T - riscoala antiotomani a grecilor - Eteria -+ independenla-'::atulde la Adrianopol- 1829)a:5 - migcari revolulionare in Rusia cu caracter antifeudal

aoaaoaO

a

CQNSECINTE ...... o..... . . o..... ... ... ..... o. . . . o.... . ...... !,

. 1848 - destrimarea Sfintei Alianle qi e;ecul politicii sale

. accelerarea dezvoltdrii de tip capitalist

11 . ....'

. nsureclie - Rafael de Riego - infrAntaSfanta Alianla)

t :clonii spaniole - Mexic, Columbia,.lenezuela, Argentina, Peru - Simon3o ivar - state independente

absolutismului

r :clonie portugheza - Brazilia + statrdependent

r ' iturati restauralia (Carol al X-lea -^ eoa bsolutism) . 18j0 - revolulia

in Fran,ta

1. formarea si afirmarea na!ionale

aoaa

i t.rlrJ[T,\'l lr,\ -a

i ,,u?i,*,, Io'aaaIaa

TIIMEA TE, iUCNPIMN SECOIUIUI AL )(D(-IEA

1.1. rNSTr[ryI P0UTICE iU nUnOrerE NCNPTMN SECOTULUI AI, XX-LEA

: . " ?ffiT c}H KVA{rUA}{H s & & s I & & e e & s s @ 6 s * & s & & s & & e a e s 6 & s s & e s & & &

SIIBMCTUI,I

Citegte cu atenlie propoziliile de maijos 9i marcheazS-le cu A (adevirat) sau F (fabI.'t. Japonia 9i tfrina uu"u, relafii str6nse de colaborare cu statele europene. n2. Votul cenzitar este cea mai democraticd formi de vot. tr3. lmperiul Otoman era un stat care prezenta la inceputul secolului al XIX-leardm5gife feudale. tr

(15 puncte)

SUBMCTUT II

incercuie;te Iitera corespunzitoare rispunsului corect, pentru fiecare dintre afir-maliile de maijos.

1. La inceputul secolului al XIX-lea, SUA era:b. monarhie constitulionalS;d. republicd.

c.1814; d.1821.

b. menlinute formal;d. inexistente.

SLIBIECTIJI, V

Citegte cu atenlie textu ILiberalismul dezvo :::

ralismul, limitarea auic' ::proprietatea sacra si - , -pe ini.tiativa privato si :: :oarecum in opozi .tie fati :.tradi,tie, morala, ordine : :

l.Precizeazi secolr =

2.Precizeazd o docii- -,

3. Menlioneazd pe :=pentru conservator s-

4. Pornind de la text ^'

5. Prezintd doud asp=:'

POST-EVAI,UARE. Istorfu in,:Tema de reflec,tie: C6t d:

liberala?Realizeazi impreuni cu -

Alegeli unul qi studiali prc:'guvernare, realiziri. Consu :'

a. monarhie feudald;c. dictaturS;

a.1798;2. Declaralia drepturilor omului 5i cetaleanului a fost adoptatd in anul:

b.1789;3. in statul de tip liberal, libertdlile fundamentale ale cetdlenilor sunt:a. garantate gi respectate;c. ingrddite;

(15 puncte)

SUBMCTUI, MCompleteazi spaliile libere din propoziliile date cu informalia istorici adecvati.

f . in Europa coexistau state precum Franla 5i Anglia,

impreuni cu cele de tip absolutist.

2. in Anglia secolului al XIX-lea, in plan executiv, puterea cea mai mare o avea

3. Un grup de oameni unili prin aceleagi conceplii gi idei politice qi prin acelea;i inte-

rese desemneazd un(15 puncte)

SUBIECTUT IV

Stabile;te o aseminare gi o deosebire intre'. monarhia absolutistti Si monorhio con-stitulionold.

.r.nt 4

il

l

)

(10 puncte)SIIBIECTUI, V

Citegte cu atenlie textul gi rispunde cerinfelor.Liberalismul dezvoltat la inceputul secolului al XIX-lea suslinea toleronla, dialogul, plu-

ralismul, limitarea autoritalii statului, separarea puterilor in stat, regimul constitu,tional,proprietatea sacra gi inviolabilo, libertalile fundamentale ale omului, economia bazatdpe ini,tiativa privata ;i pe sistemul pielei libere. Conservatorismul se dezvolta in paralel 5ioarecum in opozilie fald de liberalism, suslinAnd monarhia constitulionalo, facdnd apel latradilie, morald, ordine;i ierarhie,la rolul 5i locul instituliilor gi ale bisericii.[...]

(http://proiect-istorie.webgarden.ro4

l.Precizeazd secolul la care se referi textul. (3 puncte)

2.Precizeazd o doctrind politica la care se referd textul. (3 puncte)

3. Menlioneazi pe baza textului c6te o caracteristicd pentrupentru conservatorism.

liberalism, respectiv(6 puncte)

4. Pornind de la text, men[ioneazi o cauzd a apariliei liberalismului. (5 puncte)

5. Prezintd doud aspecte privind Europa la inceputul secolului al XIX-lea.(i8 puncte)

Oficiu: 10 puncteTotal: 100 de puncte

P0ST-EVALUARE.Istofiainviiltafilenrs*$&e&s&&*&a$&*.s$$a8o*&$$*s&&8s&&s8r&&sa*'$

Tema de reflecfie: CAt de important este gi ce rol are partidul politic intr-o democralieliberalS?

Realizeazd impreund cu un coleg o lista de cinci partide politice existente in Rom6nia.Alegeli unul gi studiali programul politic al acestuia, evolulia lui, eventuala participare laguvernare, realiziri. Consultali-vd in aceastd documentare gi cu parinfii vogtri.

$ rr***,