Comunicarea managerială scanat

8/16/2019 Comunicarea managerială scanat

1/10

Comunicarea managerială

• intîlnirile, video-conferinţele etc. [9, p. 255-256]

în urma cercetărilor i a intervievării !u"alternilor din cadrul #.$. %&ucuria', #.$ %(apte' i #.$.

%)ran*eiuţa', !-a con!tatat că marea ma+oritate nu vin cu propuneri in !oluţionarea unor pro"leme, din

motiv că conducătorul ii ţine la di!tanţă i !uni convini că nu le nece!ită. eproul conducătorului că !e

celtuiete prea mult pentru atragerea noilor clienţi de per!pectivă îl poate determina pe !u"altern !ă nu-i

epună in cele din urmă planul, ce ar aduce profit, care, după cum tim, nece!ită celtuieli pentru

organi*area unei întruniri la nivel inalt cu potenţialii clienţi. Cu timpul, acea!ta duce la apariţia în

colectivul de muncă a neîncrederii, antagoni!mului i !imţului de autoapărare. Conform cercetărilor

efectuate, într-o atmo!feră de încredere !/ ma+orea*ă atit fluurile informaţionale, cit i eactitatea lor. $m

con!tatat că dac0 conducătorii !unt !inceri i direcţi cu cola"oratorii !ăi, acetia, la rîndul lor, !e vor

comporta core!pun*ător în cadrul !cim"ului de informaţii.

li 1vonuri veridice

!au eacte

m 1vonuri

neveridice

Figura 15. Raportul zvonurilor verid ice ş i neveridice

atru*eci la !ută din anga+aţi afirmă că nu pot !ă !e apropie de eful !ău primar pentru a !oluţiona

pro"lem ele de !erviciu, din cau*a inco modi tăţ ii i a fricii c# va fi tra tat ca o per!oană nu prea competentă

în domeniul de activitate, iar acea!ta duce după !ine o !erie de pro"leme i neînţelegeri. 3oar trei*eci la

!ută din anga+aţii intervievaţi au îndră*neala de a !e apropia de conducător cu pro"leme de ordin per !onal.

rin urmare, !-a înregi!trat o în!trăinare între lucrători i conducători. Ceea ce- i leagă !unt doar intere!ele

de activitate. 3acă am admite o relaţie amicală, o cola"orare mai !trîn!ă, atunci conducătorii ar avea numai

de cîtigat, primind informaţii neformale, care pe!te 4 !e dovede!c a fi veridice i aplica"ile7utili*a"ile

in activitate. #u!ţinem cele menţionate mai !u! i prin faptul că doar 8 la !ută din anga+aţi vin întotdeauna

cu propuneri către admini!traţie, i ia !ută - doar uneori. [852, p. 286].

3e menţionat că circa 6 la !ută din cei intervievaţi in cadrul #.$. %&ucuria', %)ran*eiuţa' i

%(apte' inţeleg, de cele mai multe ori, incorect !arcina pu!ă in faţa lor, ceea ce duce în con!ecinţă la

di!tor!iuni în activitate.

în !copul organi*ării unui !i!tem comunicaţional eficient, managerii tuturornive-l urilor ierarice de ad mini!trare tre"ui e ! ă cunoa!că prin cipal ele "ariere întilnite in

cadrul proce!ului de comunicare interper!onal. :na din metodele de "a*ă in per

86 ;


2/10

Capitolul V. Metodele de perfecţionare a procesului de comunicare in Republica Moldova

fecţionarea proce!elor comunicaţionale in cadrul !ocietăţilor pe acţiuni ar fi determinarea i înlăturarea

"ari erelor nonv er"a le.

Comunicarea nonver"al< în!oţete permanent comunicarea ver"ală. Comunicarea nonver"ală poate

atrage atenţia !au ciar !cim"a !en!ul cuvintelor

$!tfel, după părerea antropologului =duard >. ?oll, leaderul @a!if $rafat poartă ocelari cu lentile

întunecate pentru ca oamenii !ă nu poată o"!erva reacţiile care provoacă mărirea !au micorarea iri!ului.

Cercetătorii au !ta"ilit că iri!ul !e mărete cind oamenii !unt intere!aţi de ceva. 3upă !pu!ele lui =.>. ?oll,

de!pre reacţia iri!ului în lumea ara"ă !e tie de !ute de ani.

60%

50%40%

30%

20%

10%

0%

ACuvintele 88 @ntonaţia 88 =pre!ia facială

Figura 16. Ponderea factorilor-barierelor comunicaţiona le în interpretarea corecta a mesaului!

Conform !tudiului i cercetărilor efectuate de Bera"ian, prelucrarea corectă a in formaţiei !e datorea*ă

cuvintelor în proporţie 4 la !ută, tonului i intonaţie D la !ută, iar 55 de puncte procentuale epre!iei

faciale i po*iţiei corpului i ge!turilor. [84, .849] în "a*a comunicării nonver"ale putem determina atît

!en!ul informaţiei cit i veridicitatea ei. Capacitatea !au a"ilitatea managerului de a citi informaţia în

lim"a+ul ge!turilor, mimicii i po*iţiei interlocutorului îl va a+uta e!enţial în perceperea corectă a

informaţiei, in decodificarea ei, ceea ce-@ va determina !ă reacţione*e corect la impul!urile informative

recepţionate.

:n rol de!tul de important il +oacă i tonul !au intonaţia cu care !e pronunţă un ordin, o rugăminte etc.

>onul i intonaţia !pun mai mult decit cuvintele. =!te mult mai important de a putea a!culta decît a au*i. în

con!ecinţă concludem că e mai important cum !punem, decît ce !punem. >onul ridicat poate fi primită ca o

ofen!ă, ca o !u"liniere a diferenţei dintre conducător i !u"altern. = foarte important ca managerul !ă fie

!tăpîn pe tonul i ge!turile !ale i !ă poată crea o atmo!feră de înţelegere cu !u"ordonatul.

8

Eraur =lena. Comunicarea în !ocietăţile pe acţiuniFanali*a pro"lemelor i ela"orarea metodelor de perfecţionarea proce!ului de comunicare. >e*a de doctor, Ciinău, 28

865


3/10

Comunicarea manageriala

Comunicarea devine eficace atunci cînd perceperea informaţiei de receptor coincide cu !en!ul

comunicării tran!mi!e de emiţător, adică coincide cu aceea ce a avut el în vedere, ce a dorit !ă înţeleagă

receptorul. = foarte important !ă putem a!culta, dar, din

păca te, acea!ta capacita te foar te puţ ini o po!edă i r epre*in tă o metoda de "a*ă a per

fecţionării proce!ului comunicaţional in cadrul firmelor din epu"lica Boldova.

$ a!culta, nu !e limitea*ă la comportament decent, pă!trarea linitii pentru a putea e pune ideile

per!oana ce e in po!tură de orator Ga momen t. $ce!t ea !unt doar ni te !eg mente ale proce!ului de a!culta re

cu atenţie, concentrată. Conform cercetărilor diriguitorul a!cultă de facto cu o eficacitate doar de 25 la !ută.

Conform ace!tei cercetări, a!cultarea efectiva pre*intă o calitate de o ma+oră importanţă ale unui manager

ce activea*ă efectiv.

rofe!orul H. 3avi! a ela"orat 8 principii de a!cultare efectivă [2D, p. 8D2], pe care le recomandăm

de a le avea !pre înarmare managerilor #.$. %&ucuria', #.$. %(apte', #.$. %)ran*eluţa' F

Iu vor" iţi fără întrerupere, opr iţi -vă

$+utaţi -8 pe interlocutor !ă !e linitea!că, !ă !e !imtă li"er

3emon!traţi-i interlocutorului că !unteţi intere!at în di!cuţie - nu vor"iţi la

telefon, nu !emnaţi documente, nu prelucraţi informaţii

(icidaţi influenţa factorilor care pot !ă-l irite pe interlocutor

:tili*aţi empatia i efectul oglin*ii

Iu încercaţ i !ă ec onomi !iţ i t impu l, fiţ i ră"dă tor i

)iţi !tăpîn pe emoţiile dumneavoa!tră

Iu permiteţ i i *"ucnirea u nui conflic t

Contri"uiţi la aceea ca interlocutorul !ă vor"ea!că, puneţi-i între"ări

Iu vor" iţi înt runa, a !cul taţ i.

în!ăi natura prin în*e!trarea omului cu două ureci i doar cu o !ingură gură a determinat că omul mai

mult tre"uie !ă a!culte decît !ă vor"ea!că. entru a a!culta !unt nece!are am"ele ureciF una pentru a

percepe !en!ul, alta - pentru a !e!i*a !ent imen tele oratorului. Jamen ii care nu a!cultă , prime!c mai puţi nă

informaţie pentru primirea deci*iilor corecte i ci"*uite.

J altă metodă a perfecţionării proce!ului comunicaţional, în cadrul firmelor autotone, e!te !tudierea

empatiei i one!tităţii.

=tnpatia e!te capacitatea de a !e pune pe !ine în rolul altei per!oane, în !copul de a-i înţelege punctul

de vedere i reacţiile [82, p. 56], ceea ce pre!upune, deci adoptarea unei po*iţii precumpănitoare de

%a!cultător' i mai puţin de %vor"itor'. = nece!ar !ă ne punem următoarele între"ăriF %Cine e omul la care

dorim !ă ne a- dre!ămK Care !unt nece!ităţile i intere!ele luiK Ce di!po*iţie are a!tă*iK'

$vînd ră!pun!urile la ace!te între"ări vom putea orienta potenţialii parteneri, autorii !pre vi*iunile,

opţiunile noa!tre.

în proce!ul de comunicare e "inevenit de a cunoate particularităţile per!oanei cu care veţi dialoga. îi

place !ă-i vor"iţi mai detalia t, lămu rind u-i fir- a-păr !au din con tra - nu-i place vo r"a mult ă, ci l a concret.

=mpatia mai !emnifica i încercarea de a vedea !ituaţia, pro"lemele apărute din punctul de vedere al

altei per!oane. =mpatia în !cim"ul de informaţii, prevede la

86D


4/10

Capitolul V. Metodele de perfecţionare a procesului de comuni care in Republicii Moldova

fel i corectitudinea, one!titatea in comunicări. Iu vă gră"iţi cu conclu*iile, aprecierile i e!timările cit i

!tereotipurile. Bai "ine !tr


5/10

Comunicarea managerială

N tenologia de informare contemporană.

@nformaţia, recepţionată in cadrul firmei, de o"icei, e!te divi*ată, cla!ificată i epediată pe diferite

!egmente ale organi*aţiei, admiterea unei greeli la acea!tă etapă poate duce la neinformati*area corecta, la

timp i totală a unor !u"divi*iuni organi*aţionale. Conform e!timărilor am determinat, că cu cit informaţia

trece prin mai multe nivele cu atît ea e!te mai denaturată i doar 6 la !ută din conţinutul informaţiei,

epediate de con!iliul directorilor a a+un! ia vice-preedinţi, iar ; la !uta - pînă la efii de !ecţii i 2 la

!ută pînă la muncitori.

$ce!te denaturări pot apărea din cau*a tendinţei de a nu-i !upăra pe efi de in !ucce!ele o"ţinute,

!trăduindu-!e !ă atenue*e părţile negative ale re*ultatului o"ţinut.

Conducătorul tre"uie !ă !electe*e comunicările ce pre*intă intere! de cele !ecundare pentru a le putea

prelucra în !copul o"ţ iner ii informaţilor nece!are, concomit ent, evit înd !upraîn cărcări informa ţion ale.

în cadrul determinării unei organigrame incorecte, po!i"ilităţile conducătorului de a-i planifica

!ucce!ul !e minimi*ea*ă. în organi*aţia #.$. %&ucuria' ce are numeroa!e niveluri !e ma+orea*ă po!i"ilitatea

denaturărilor informaţionale, deoarece, fiecare nivel !ucce!iv de diri+are poate corecta i filtra comunicarea.

Lanea 2M 3in ace!t punct de vedere !unt mai accepta"ile organigramele cu puţine niveluri admini!trative.

#i!temul informativ pro!t organi*at poate diminua eficacitatea !cim"ului de informaţie i adoptarea

deci*iilor eronate.

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

Buncitori Oi Pefi de departamente 8 @ Qicedirectori

Figura 1%. Ponderea informaţiei aunse de la nivelul managerial- top pin# la

personalul e&ecu tiv al '.( . )Franzeluţa*$ )+apte,$ )ucuria*1

Banagerul de calificare înaltă va fi capa"il !ă aprecie*e calitatea informaţiilor nece !are. =l tre"uie !ă

poat ă ap recia, ce p re*intă %prea pu ţin' i %prea mult ' în !cim"ul de informaţ ii. Iece! ită ţile în infor maţi i î n

mare mă!ură depind de o"iectivele conducătorului, deci*iile adoptate i caracterul indicatorilor de apreciere

a re*ultatelor activităţii !ale.

R Eraur =lena. Comunicarea în !ocietăţile pe acţiuniF anali*a pro"lemelor i ela"orarea metodelor de

per fec ţionar e a proce!ulu i d e c omunic are . >e*a de doc tor , Ci ină u, 28

842


6/10

Capitolul V. Metodele de perfecţionare a procesului de comunicare in Republica Moldova

#untem de părerea c< în cadrul !ocietăţilor pe acţiuni ar fi "inevenit ela"orarea unui !i!tem de

acumulare a opiniilor i !uge!tiilor.

$ce!t !i!tem are !copul de a uura primirea informaţiilor în !u!, !pre %top'. rin ace!ta toţi anga+aţii au

po!i"i litatea de a genera idei refe rit or la per fecţ ionarea oricăru i a!pe ct al aci tăr ii ordo nanţei. $cea!t a !e

poat e de efec tuat prin primirea info rmaţ ii lor, propune rilo r in !cr i! prin tr-o lege pena la, prin telefon , prin

impuneri cu per!oane admini!trative.

în cadrul proce!ului de comunicare o importanţa ma+oră !e va acorda modului de adre!are i

comportament cu mem"rii grupului de activitate, pentru a putea ţine !ituaţia !u" control.

în "a*a cercetărilor efectuate la #.$. %&ucuria', #.$. %(apte', #.$. %)ran*eluţa' i a opiniei !avanţilor

[8D9, p. 846 898, p. 8D9 22, p. 286 ] am con!tatat c< un diriguitor cu eperienţă nu va întilni o"!tacole

e!enţiale în determinarea, perceperea diferitor tipuri de indivi*i, ce formea*ă ecipa !a, printre care pot fl i

per!oan e cu caractere difi cile . (uîn d în con!ide raţi e ace! tea, indivi*i i pot fi cla! ifi caţi după următoarele

tipuriF

tipul „ŞORICELULUI“#e află într-o căutare de fapte, activităţi, îi place mult dreptatea. ermanent o"ţine informaţia care de

mult e!te cuno!cută de ceilalţi mem"ri ai ecipei. îi place !ă le facă o"!ervaţii per!oanelor ce nu !unt la

curent cu informaţia din documentele în di!cuţie, e!te un tip delă!ător, irită pe alţii.

Cere o adre!are analogică ca i cu ceilalţi. (ui tre"uie de a i !eacorda li"ertate,

dar nu mai mult timp, nu admiteţia"!tracţia, ră!pundeţi la

între"ările înaintate

i treceţi la ordinea de *i.

tipul „ÎMPOTIRVA COMPROMISURILOR (DIRECT“=!te energic i con!ervator, ideile !ale le lan!ea*ă cu a"negaţie i de!. Con!ideră că pentru !arcinile

curente e nece!ar cel puţin de un grăunte de intelect, tre*ete

antagoni!mul colegilor. =!te contra ideilorli"erale.

$cea!tă per!oană cere a fi a!cultată cu atenţie i N !ă nu întrerupem decurgerea

di!cur!ului, polemi*ării , dacă !unt di!putate el va începe a critica, alţ i participanţi i

va încerca de a menţine ordinea.

tipul „!LOCATOR“=l aproimativ totalmente !e concentrea*ă a!upra între"ărilor de procedură, a!upra proce!ului ver"al i

a!upra altor detalii neîn!emnate.

Jrice pro"lema o cercetea*ă minuţio!, dar rar dă propuneri de !oluţionare a ei. îi place !ă !u"linie*e că

e!te de partea regulamentelor i la momentul oportun !ă !pună %3omnule preedinte, !ă re!emnăm la agenda

*ilei', %3omnule preedinte, cu toată o- noarea ce v-o port, cred că nu veţi gă!i părtai de a încălca

in!trucţia financiară'.

3acă %"locatorul' începe !ă !e pă*ea!că, căutînd între"ări de procedură, amintiţi-

i la timp i de faptul că edinţa e !pre final.

tipul „VESELUŞ“J per!oană fericită, dar ei pot fi în povara noa!tră, creînd un ir de incomodităţi. Elumete, rîde "a pe

!eama unuia, "a pe !eama altuia !au a tuturora. îi place !ă cree*e !en*aţii de un coraport !pecial, deo!e"it cu

preedintel e, îi trag e pe !foară

173


7/10

Comunicarea manage riala

Lacceptarea primirii me!a+elor relevante, cu conţinut informaţional adecvat, i ecrana rea me!a+elor cu

!emnificaţie redu!ăM i ordonării lui în timp Lprin %programarea' in tervalelor de timp în care me!a+ele !unt

primite i a"!o r"it eM, ioat e ace!tea avîn d ca efect "enefic reducerea !imţ itoare a !upraîn cărc ării

comunicaţionale i creterea eficacităţii comunicaţiilor. [9, p. 8D8 8;, p. 25 8D. p.4D]

= nece!ară !implificarea lim"a+ului folo!it, adoptarea unor eprimări !imple i di recte, evitarea

utili*ării noţiunilor i epre!iilor greu inteligi"ile !au care pot provoca confu*ii. #copul unei informaţii e!te

de a tran!mite informaţii i de a a!igura înţelegerea me!a+elor, ceea ce impune adecvarea la ace!te cerinţe a

lim"a+ului comu- nicaţional, adică folo!irea de către conducători numai a !im"olurilor în care !e %codifică'

me!a+ele care au !emnificaţie clară, integrală, pentru !u"ordonaţi.

$!igurarea de către conducător a concordanţei dintre ceea ce comunică !u"ordonaţilor !ăi i ceea ce

face efectiv, eplicarea neîntîr*iat< ace!tora din urmă a cau*elor care au determinat unele diferenţe între

conţinutul me!a+elor tran!mi!e i cur!ul acţiunilor reale.

Banagerii #.$. %&ucuria', #.$. %(apte %i #.$. %)ran*eluţa' i-ar ma+ora nivelul comunicării, dacă ar

depune eforturi mai în!emnate pentru !ta"ilirea legăturii inver!e. ractic ei!tă un ir de metode de !ta"ilire

a legăturii inver!e, una din ele fiind adre!area între"ărilor în "a*a celor adu!e la cunotinţă, celor epu!e,

formulaţi o între"are i adre!aţi-o per!oanei competente în pro"lemă, !au celora pe !eama cărora re vine

re*erva i implementarea celor epu!e anterior.

J altă metodă e!te impunerea per!oanei de a reepune gindurile, ideile 3v!.

$ treia metodă de !ta"ilire a legăturii inver!e e!te aprecierea lim"a+ului po*iţiilor, ge!turilor,

intonaţiilor omului, care în mare mă!ură determină, indică interlocutorului dacă nu-i e!te ceva clar !au e!te

în dilemă. L3e eemplu, privete în +o!, pri virea i-a răma! în acelai punct etc.M

în "a*a cercetărilor efectuate la #.$. %&ucuria', #.$. %(apte' i #.$. %)ran*eluţaS am reţinut că în

pre* ent !alaria ţii !unt deo!e"i t de intere!aţi a!up ra prin cipalelor a!pect e ale !ta"ili tăţ ii lor pe locu l de

muncă. în acelai timp, managerii au început !a înţeleagă că pe tot parcur!ul activităţii !i. îndeo!e"i, în

timpul negocierii contractului colectiv de muncă !alariaţii dore!c !ă le cunoa!că opiniile a!upra diver!elor

divergenţe. $cea!tă con!tatare !u"linia*ă nece!itatea ca în viitor comunicarea cu !alariaţii !ă-i gă!ea!că o

re*olvare completă i eficace pentru am"ele părţi, re!pectiv pentru patronat i pentru !alariaţi. entru

acea!ta pot fi folo!ite o multitudine de forme i mi+loaceF aM pu"licaţii pe domenii, "M pre*entarea unor

informaţii pentru !alariaţi privitoare la produ!ele !ocietăţii comerciale, profitul i modul Hri de reparti*are,

!cim"ările i promovările per!onalului, modificări în !ituaţia "eneficiarilor, cM participarea !alariaţilor la

reali*area o"iectivelor de de*voltare a !ocietăţii comerciale, dM educarea !alariaţilor în domenii utile pentru

viaţa i protecţia lor !ocială ca, de pildă, în pro"leme de !ănătate i igiena muncii, protecţia muncii i

prevenirea accidentelo r i a incendii lor, po!i"il ităţ ile F îm"unătăţi rii rela ţii lor cu pu"l icul ,, eM con!olidare a,

iar acolo unde e!te nece!ar formarea unei anumite !tări de !pirit a !alariaţilor ca, de e- emplu, mîndria de a

fi !alariat al !ocietăţii pe acţiuni, !piritul de grup de lucru, re!pectul faţă de !alariat !au faţă de manager

etc.

84


8/10

___________Capi tol ul V. Me to del e de perfe cţi ona re a p roc csu lui de co mun icare in Repub lic a M old ova

:n a mi+loc de comunicare cu !alariaţii îl repre*intă "uletinul intern. $ce!ta e!te un mi+loc rapid i de!tul

de ieftin, cu audienţa largă i variata. în "uletinul intern !e pot include anunţuri referitoare la orice temă i în

!pecial cele privitoare la con!olidarea po*iţiei !ocietăţii comerciale !au a managerului, viitorul unor produ!e !au

grupe de produ!e, cele referitoare la concurenţa, opiniile clienţilor cu privire la produ!ele u*inei.

$fiierul !ocietăţii pe acţiuni e!te un mi+loc ce tre"uie !ă fie etin! în proce!ul de comunicare cu

!alariaţii. >re"uie depăită !ituaţia pre*enta cind ele !e folo!e!c ca un loc pe care !tau lipite tot felul de

anunţuri uitate i de oameni i de vreme.

(ip!a legăturii inver!e în primirea informaţiei epediate de 3v!. e!te unul din factorii de eficacitate a

!cim"ului de informaţii interper!onale. (egătura inver!ă e nece!ară i importantă deoarece numai a!tfel

vom putea determina dacă comunicarea tran!mi!ă a a+un! la locul de!tinat, a fo!t recepţionată de per!oane ce

figurau ca adre!at i dacă a perceput !en!ul me!a+ului aa cum aţi preconi*at 3v!.

#ta"ilirea legăturii inver!e poate fi o"ţinută prin !ta"ilirea controlului re*ultatelor iniţiale ale muncii,

ceea ce permite aprecierea nivelului implementării celor preconi*ate.

în toate ace!te trei !ocietăţi pe acţiuni %&ucuria', %)ran*eluţa' i %(apte' pul!ea*ă etrem de !îa"

raportul comunicaţional tip producător-con!umator. uţine !onda+e, intervievări, întruniri cu con!umatorii !e

organi*ea*ă nu e pu! la punct !timulării procurării produ!elor în "a*a unor preţuri mai avanta+oa!e pentru

procurarea unei cant ităţ i mai mare de mărfuri . #.$. %(ap te' nu are de!f acere a prod u!elor !ale în toat e

maga*inele alimentare, cel puţin în municipiul Ciinău.

Tinem !ă menţionăm faptul, că pentru eficacitatea comunicării în !ocietăţile pe acţiuni are o deo!e"ită

importanţă !tructura organi*atorică adecvată competitivităţii pe piaţă. în ace!t contet o"!ervăm, că nivelul

managerial mediu e!te foarte re!trîn!, aproape neo"!erva"il, pe cind anume lui îi revine mi!iunea de a

efectua coordonarea întregii activităţi intre nivelurile manageriale !uperior i inferior, anume el e!te puntea

de legătură între cei ce determină i cei ce eecută în practică !trategia i o"iectivele organi*aţiei.

înţelegerea proce!ului de !cim" de informaţii interper!onale i metodele de perfecţionare a a"ilităţii de

a comunica, contri"uie la rna+"rarea eficacităţii activităţii de diri+are. :n "un manager, pe lingă faptul că va

cunoate "ine potenţialele "ariere co- municationale, ia în con!iderare i o"!tacolele aparente in proce!ul

!cim"ului de informaţii cit i metodele de perfecţionare a circuitului informaţional. Concidem că ei!tă

doar o !ingură cale de a lărgi afacerea - î m"unătăţirea comunicaţiei.

în urma cercetărilor tiinţifice din cadrul !ocietăţilor pe acţiuni !tudiate a!upra proce!ului de

comunicare influenţea*ă negativ un ir de o"!tacole caF

N denaturarea comunicări i

N !upraîncărcări informaţionale

N !tructura organi*atorică ne!ati!făcătoare

N reglarea fluurilor de informaţii

N acţ iu ni de dir i+ are

N ! i! teme de legă tură inver!ă

N !i!teme de culegere a opiniilor i !uge!tiilor

N "uletinele informaţionale

848


9/10

Comunicarea manage rială

=la"orarea !au perfecţionarea !i!temului de comunicare pentru managementul firmei repre*intă o

coneiune dintre nevoile interne de informare a firmei i a tenologiilor de tran!mitere a informaţiei.

>angenţa dintre de*voltarea tenologiilor i perfecţionarea !i!temelor manageriale în cadrul #.$. %&ucuriaS,

#.$, %(apte', #.$. %)ran*eluţa' în domeniul tenologiilor informaţiei au generat mutaţii în componentele

managementului.

în proce!ul de perfecţionare al !i!temului comunicaţional în cadrul #.$. %&ucuria' e

recomanda"il de a !e ţine cont de următoarele principiiF

r managementul !ocietăţilor pe acţiuni tre"uie !ă !u"ordone*e ela"orarea i per

fecţionarea !i!temului de comunicare 7 informaţional

N !i!temul comunicaţional e!te dependent de organi*area !ocietăţilor pe acţiuni i de !i!temul

deci*ional al ace!teia

tratarea informaţiilor conform unei metodologii unice

a!igurarea unui feed-"acU core!pun*ător nece!ităţilor materiale

valorificarea la un nivel înalt al informaţiilor primare

a!igurarea unei flei"ilităţii a !i!temului comunicaţional în dependenţă de ne

ce!ităţile de informare i deci*ie

eficienţa în valorificarea informaţiei pentru deci*ie.

rincipiile enumerate vor influenţa !u"!tanţial îm"unătăţirea !i!temelor comu- nicaţionale.

erfecţionarea !i!temului comunicaţional ca proce! repre*intă un criteriu e!enţial în re!tructurarea

firmei i e!te în coneiune cu forma de organi*are a firmei, !unt dependente de ierari*area nivelurilor de

deci*ie managerială. Criteriul e!enţial care va !ta la "a*a proiectării !i!temelor informaţionale in cadrul

!ocietăţii pe acţiuni inve!tigate con!tă în eliminarea redundanţilor care apar în proce!ele de creare i pre-

lucrare a informaţiei.

în vi*iunea noa!tră elementele ace!tor proce!e !untF

îm"unătăţirea !tructurii organi*atorice a !ocietăţilor pe acţiuni

N determinarea competenţelor fiecărei componente i !u"componente organi*aţio- nale - aici !e

urmărete o delimitare preci!ă a !ferelor de acţiune i eliminarea tendinţelor de !uprapunere de

competenţă

N de!crierea atri"uţiilor !pecifice fiecărei componente mergînd pînă la atri"uţiile fiecărei per!oane

din cadrul diferitelor !ervicii i "irouri

N con!truirea diagramei de relaţii în cadrul !erviciilor i "irourilor, precum i celor de interacţiune

cu alte componente organi*atorice

N tra!area fluurilor i circuitelor informaţionale potrivit diagramei de relaţii, cu identificarea

purt ător ilor de info rmaţ ii, precum i a redundan ţilor info rmaţ io nale ei! ten te int re dife riţ ii

purt ător i d e in formaţi i

N optimi*area fluurilor i circuitelor informaţionale prin eliminarea du"lei circulaţii a informaţiei

i reali*area unicităţii producerii informaţiei în vederea fundamentării deci*iei.

entru !ocietăţile pe acţiuni autotone re!ur!ele informaţionale repre*intă o verita"ilă armă !trategicăîn competiţia din ce în ce mai dură de pe piaţă, capa"ilă !ă !ati!facă nevoia tot mai acută de informaţii

operative, eacte i înalt agregate.

846


10/10

____________Cl ip it ul ui V. Me tod el e d e perf ec ţi ona re u pro cesu lui tic com u nic are in Rep ubl ica M old ova

erfecţionarea !i!temului comunicaţional e în mare mă!ura dependentă de factorii de influenţă a!upra

comunicării de ordin intern i etern. $!tfel, reţelele de comunicare ţi cultura firmei repre*intă factorii

eterniF factorii interni cu influenţe directe i vi*i"ile a!upra comunicării organi*aţionale !untF !tructura de

organi*are organi*area i funcţionarea !i!temului informaţional de management, !tilul de management i

modul de cultura organi*aţional

Comunicarea managerială scanat

Documents

Transcript of Comunicarea managerială scanat