COMUNICARE MEDIATICÆ

DELIA BALABAN

Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

1. Comunicare. Comunicare mediaticæ. Comunicare de masæ . . . . . .92. Mediu. Media. Mass°media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .193. Paradigme si teorii în øtiinflele comunicærii . . . . . . . . . . . . . . . . .234. Teoreticieni media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38

4.1. Marshall McLuhan øi determinismul tehnologic . . . . . . . . .384.2. Derrick de Kerckhove . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .424.3. Jean Baudrillard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .424.4. Niklas Luhmann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .434.5. Paul Virilio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .434.6. Hans Magnus Enzenberger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .444.7.Vilém Flusser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .454.8. Friedrich Kittler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .464.9. Jack Goody . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .464.10. Anthony Giddens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .474.11. Neil Postman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .474.12. Joshua Meyrowitz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .494.13. Teorii despre televiziune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

5. Repere în istoria mijloacelor de comunicare în masæ . . . . . . . . . .536. Nofliunea de comunicator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .627. Tipuri media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .648. Nofliunea de public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .659. Teorii despre procesul de selecflie a mesajelor mediatizate . . . . .7210. Utilizare øi consum media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77

10.1. Necesitate si motiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7710.2. Principalele modele teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .79

11. Teorii despre efectele comunicærii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9111.1. Începuturile cercetærii efectelor. Teoria

Stimul-Ræspuns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9911.2. Trecerea la modelele privind efectele limitate . . . . . . . . .10211.3. Comunicare interpersonalæ°comunicare de masæ . . . . . . .104

11.3.1. Fluxul comunicærii în doi paøi . . . . . . . . . . . . . . . . . .10411.3.2. Difuzarea informafliei øi a inovafliei . . . . . . . . . . . . .10911.3.3. Analiza reflelelor de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . .110

11.4. Teoria decalajelor informaflionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11311.5. Teoria cultiværii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11711.6. Efectul celei de°a treia persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119

CUPRINS

11.7. Teoria Agenda°Setting . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11911.8. Efectul priming . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12511.9. Framing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12511.10. Modelul utilizæri øi recompense, Uses°and-

Gratifications°Approach . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12811.11. Modelul Elaboration°Likelihood (EL) . . . . . . . . . . . . . . .13411.12. Analiza receptærii° studiile culturale britanice . . . . . . .134

12. Sfera publicæ°opinia publicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14812.1. Modele despre sfera publicæ/ opinia publicæ . . . . . . . . . . .14912.2. Nivele ale sferei publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15712.3. Actori importanfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15912.4. Tipologii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16012.5. Sfera publicæ, opinia publicæ øi new media . . . . . . . . . . . .16112.6. Teoria spiralei tæcerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163

13. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .167Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .170

Cuvânt înainte

Øtiinflele comunicærii sunt parte integrantæ a øtiinflelor socio°uma-ne øi au luat naøtere în interacfliunea cu alte øtiinfle precumsociologia, filosofia, psihologia etc. Volumul de faflæ urmæreøteprezentarea câtorva dintre aspectele teoretice relevante încomunicarea mediaticæ.

Primul capitol propune definirea locului øi rolului øtiinflelorcomunicærii în raport cu celelalte øtiinfle øi prezintæ principalelemodele liniare ale comunicærii. Structura lucrærii se bazeazæ peunul dintre modelele de bazæ, modelul lui Lasswell øi trateazænofliunea de comunicator, cea de media, nofliunea de public(receptor) øi respectiv efectele media. Sunt tototdatæ tratate øiaspecte ale mesajului, cum sunt teorii cu privire la selecflia øtirilor.Dupæ capitolul destinat definirii øi clasificærii media urmeazæ oscurtæ incursiune în istoria media universalæ. Principalelorparadigme øi teorii în øtiinflele sociale øi totodatæ teoriilor desprecomunicare øi media care se înscriu în marile curente de gândirele este dedicat un capitol, urmat de un alt capitol destinat unorteoreticieni a lucræri reprezintæ veritabile puncte de referinflæ. Înacest sens amintim doar câteva nume: Marshal McLuhan, Derrickder Kerckhove, Neil Postman, Hans Magnus Enzensberger, F. Kittler etc.

Prezentarea caracteristicilor comunicatorului øi cele ale di-verselor tipuri de media, de la carte la internet îøi gæsesc deasemeni locul în acest volum. Un loc aparte îi revine cercetæriiutilizærii sau, în altæ accepfliune, a consumului media. Aceastaare un puternic caracter interdisciplinar, având în vedere faptulcæ teoriile despre motiv øi nevoi sunt dezvoltate de pshihologie.

Cea mai mare parte a volumului de faflæ este dedicatæ teoriilordespre efectele media. În mai 2008, am avut ocazia sæ ascult oprelegere a profesorului Elihu Katz, un veritabil tinan, unul dintrepærinflii fondatori ai øtiinflelor comunicærii. Katz povestea despremotivele care au determinat ca întrebarea despre efectele mediasæ fie atât de des formulatæ de cercetætori în ultimii cincizeci deani. Acestea sunt strâns legate de publicitate øi de politicæ, ambeledomenii fiind interesate de efectele pe care comunicarea mediaticæ

le produce. Efectele media nu se limiteazæ la efecte monocauzaleøi nu reprezintæ în exclusivitate efctele de persuadare.

Având în vedere cæ am urmat studiile doctorale în Germaniaøi am absolvit mai multe stagii de pregætire postdoctoralæ înaceastæ flaræ, cred cæ abordarea mea este puternic influenflatæ demodul în care øtiinflele comunicærii sunt înflelese în aceastæ flaræîn care se face puternic distincflia între Kommunikationswissen-schaft (øtiinfla comunicærii) de facturæ socialæ øi Medien-wissenschaft (øtiinfla media), mai aproape de abordarea filologicæ.Am urmærit însæ sæ introduc elemente caracteristice ambelorabordæri.

Mulflumesc profesorului Michael Meyen de la LudwigMaximilian Universität München pentru sprijinul acordat peparcursul ultimilor ani. Profesorul Meyen care a codus Institutfür Kommunikationswissenschaft und Medienforschung,reprezintæ unul dintre cercetætorii fenomenului utilizærii media,cel mai des citafli în spafliul german. Îi mulflumesc profesoruluiHans Peter Niedermeier de la fundaflia Hanns°Seidel din Ger-mania pentru sprijinul acordat în realizarea unor conferinfle øiworkshopuri de specialitate. Le mulflumesc, nu în ultimul rândcolegilor øi studenflilor mei cærora le dedic acest volum care areun caracter sintetic øi se preteazæ utilizærii în cadrul proceselordidactice la nivel universitar.

Delia Balaban Cluj°Napoca, decembrie 2008

8 l DELIA BALABAN

1. Comunicare. Comunicare mediaticæ.

Comunicare de masæ.

În istoria omenirii sunt parcurse mai multe etape, se vorbeøtedespre societatea agraræ, societatea industrialæ øi cea infor-maflionalæ. În societatea agraræ problema transportului de bunuriera una centralæ, iar preocuparea pentru rezolvarea sa a dus laconstrucflia unor reflele de drumuri; în societatea industrialætransportul energiei juca un rol central (sæ ne reamintim doarfaptul cæ maøinile cu aburi erau alimentate cu cærbuni), ceea cea dus la crearea unor reflele de distribuflie a energiei. Sigur,transportul de bunuri øi reflelele energetice sunt importante øiîn zilele noastre, dar distribuflia de informaflie are acum un rolcentral. Reflelele comunicaflionale joacæ un rol esenflial îndezvoltarea contemporanæ. Dacæ în societatea agraræ producfliaera realizatæ în mici ateliere, în epoca industrialæ sunt produsebunuri pe scaræ largæ în fabrici, iar în ultimii zeci de ani vorbimde succesul pe scaræ largæ a concernelor multinaflionale, succesdatorat nu în ultimul rând intensificærii activitæflii comuni-caflionale la nivel global (Merten, 1999: 206).

În debutul descrierii elementelor øi instrumentelor comunicæriimediatice este necesar sæ definim comunicarea mediaticæ. Ter-menul de comunicare presupune interacfliunea cu ajutorul unorsimboluri øi transmiterea neintenflionatæ de informaflii prin celcare comunicæ, interpretatæ ca fiind informaticæ de cætre unobservator. (Kunczik, Zipfel, 1998: 15). A comunica înseamnæ aavea ceva în comun, aøa cum ne spune verbul care stæ etimologicla baza acestui cuvânt. Astfel putem vorbi despre comunicareverbalæ vs. comunicare nonverbalæ, despre comunicare directævs. comunicare mediaticæ, despre comunicare bilateralæ vs.comunicare unilateralæ, øi lista poate sæ continue (Rus, 2002).

În scurta perioadæ de dezvoltare a øtiinflei comunicærii, scurtæîn raport cu celelalte øtiinfle socio°umane, au fost prezentatediverse modele comunicaflionale. Unul dintre primii paøi înrealizarea unui astfel de model au fost realizafli de cætre Lasswellîn 1948. Pentru a defini comunicarea mediaticæ, obiectul decercetare al acestei lucræri, vom porni de la aceastæ formulæ de

comunicare, care aøa cum observæm în tabelul 1.1 a fost refor-mulatæ øi de alfli autori:

TTaabbeelluull 11..11:: Formule ale comunicærii în comparaflie (dupæMerten, 1999).

Formula clasicæ a comunicærii traseazæ totodatæ øi principaleledomenii de cercetare în øtiinfla comunicærii: întrebæri formulateîn jurul elementului cciinnee se focalizeazæ pe cercetarea comu-nicatorului, elementul ccee este legat de analiza mesajelor, pprriinniinntteerrmmeeddiiuull ccæærruuii ccaannaall este conex cu cercetarea media, elementulccuuii se focalizeazæ pe cercetarea utilizatorilor media, cu alte cuvintea publicului, iar întrebarea ccee eeffeecctt cautæ un ræspuns cercetareaasupra efectelor comunicærii.

AAuuttoorr

EElleemmeenntt

WWaarrlleess((11994422))

LLaasswweellll((11994488))

RRuueesscchh((11995533))

GGeerrbbeenneerr((11995566))

PPrraakkkkee((11996622))

CCoommuu--nniiccaattoorr

Who Who Who Someone Quis

SSiittuuaaflfliiee Whatcondition

° Context Situation Ubi,quando

CCaannaall By whatmedium

In whichchannel

Whatmedia

Throughtsomemeans

Quibus,Auxilis

MMeessaajj What What What Someform,somecontent

Quid,quomodo

RReecceeppttoorr Whom Whom Whom Someone As quem

EEffeecctt Whateffect

Whateffect

Whatresult

Someconse-quences

QuoEffectu

10 l DELIA BALABAN

FFiigg.. 11..11:: PPrroocceessuull ccoommuunniiccaaflfliioonnaall îînn ccoommuunniiccaarreeaa ddee mmaassææ ppeessttrruuccttuurraa LLaasswweellll..

Chiar dacæ toate elementele comunicærii sunt prezente atâtîn comunicarea interpersonalæ cât øi în comunicarea de masæ,anumite diferenfle trebuie subliniate încæ de la început: încomunicarea interpersonalæ comunicatorul sau emiflætorul esteo persoanæ sau o instituflie, iar receptorul este o persoanæ sauun grup restrâns de persoane. În cazul comunicærii de masæcomunicatorul nu are un contact direct cu grupul de persoane cucare comunicæ. Feed°backul procesului comunicaflional nu are locprin intermediul aceluiaøi mediu, ci are loc indirect prin inter-mediul altor media. Mesajul o epidemie de hepatitæ a izbucnitîn oraøul X, transmis prin intermediul canalului de øtiri localepoate determina o reacflie de panicæ în rândul locuitorilor oraøuluiX. Chiar dacæ moderatoarea sau moderatorul emisiunii de øtirise adreseazæ prin intermediul camerei aparent direct telespec-tatorilor (prin formula de adresare, privirea directæ în obiectivulcamerei), reacfliile telespectatorilor nu sunt percepute direct decætre inifliatorul comunicærii, ci doar prin intermediul convorbirilortelefonice pe care aceøtia le vor purta în timpul emisiunii sauulterior, cu membri redacfliei sau prin intermediul unor cercetæride audienflæ. Dacæ mesajul “o epidemie de hepatitæ a izbucnit înoraøul X“ este transmis unei persoane care locuieøte în oraøul X,într°o convorbire telefonicæ sau într°o discuflie amicalæ, o posibilæreacflie a ei de teamæ, poate fi remarcatæ imediat de cætreemiflætorul acestui mesaj. Pasul urmætor în desfæøurarea dialo-gului este influenflat de aceastæ reacflie. În cazul mesajuluitelevizat, textul øtirii sau prezentarea filmicæ din reportaj nu pot

COMUNICARE MEDIATICÆ l 11

fi influenflate de reacflia imediatæ a telespectatorilor care urmæ-resc aceste øtiri.

Comunicarea mediaticæ este comunicarea intermediatæ prinintermediul unui mediu. Este important sæ facem distincflia dintrecomunicarea mediaticæ øi comunicarea de masæ. Comunicarea demasæ se realizeazæ prin intermediul mijloacelor de comunicareîn masæ, în vreme ce comunicarea mediaticæ este mediatæ îngeneral prin intermediul media. Atunci când o persoanæ comu-nicæ prin intermediul telefonului vorbim de comunicare mediaticæ,dar nu putem vorbi despre comunicare de masæ, telefonul fiindun mediu de comunicare informalæ. Cu alte cuvinte comunicareade masæ este inclusæ în comunicarea mediaticæ, comunicarea prinintermediul televiziunii este consideratæ în aceastæ ordine de ideiatât comunicare mediaticæ, cât øi comunicare de masæ. Domeniuløtiinflei comunicærii poate fi sintetizat astfel:

CCoommuunniiccaarreeaaiinnffoorrmmaallææ

CCoommuunniiccaarreeaa ddeemmaassææ

SSiisstteemmuullccoommuunniiccaaflfliioonnaall

TTeeoorriiee Teoriacomunicæriiinformale

Teoria media Teoriacomunicærii

TTrraannssffoorrmmaarree e°mail, internet,posibilitatecrescutæ de aintra în contact

Noile media(multimedia øiinternetul),modificareaefectelor

Societateainformaflionalæ,societateamedia

SSoolluuflfliiii Pedagogiamedia,legislaflia media

Etica media

PPrroobblleemmee Corectitudine,modificareaspafliului privat

Cenzura,supra°ofertainformaflionalæ,concentrareaeconomicæ îndomeniulmedia, proble-me legate deconceptul deficfliune

Construcfliarealitæflii

12 l DELIA BALABAN

TTaabbeelluull 11..22:: DDoommeenniiii ddee cceerrcceettaarree îînn øøttiiiinnflflaa ccoommuunniiccæærriiii ((dduuppææMMeerrtteenn,, 11999999:: 446633))

Denis McQuail defineøte comunicarea de masæ ca transmiteresimultanæ pornind de la un emiflætor singular øi organizat, spreo parte a populafliei sau spre întreaga populaflie a unui set de me-saje repetate øi standardizate (øtiri, informaflii, ficfliune, divertis-ment øi spectacol), færæ a exista o posibilitate foarte mare de areacfliona sau de a ræspunde (McQuail,2002).

Nofliunea comunicare de masæ defineøte, în viziunea cerce-tætorului german Gerhard Maletzke (1963), procese din domeniulmedia (presæ, film, radio, televiziune). Aceasta nu se deosebeøtede comunicare în general, prin faptul cæ transmite înflelesuri întreoameni, funcfliile de bazæ fiind: exprimarea, apelul øi reprezen-tarea; se bazeazæ pe interdependenfla dintre comunicator, mesajøi receptor. Formele de bazæ ale comunicærii sunt: directæ°indi-rectæ, bilateralæ°unilateralæ, privatæ°publicæ. Comunicarea demasæ presupune un public nedelimitat, nestructurat, care nu esteorganizat, este indirectæ din punct de vedere spaflio°temporal, esteunilateralæ færæ schimb de roluri între emiflætor øi receptor.

Comunicarea ca domeniu de cercetare prezintæ douæ problememajore: banalitatea øi omniprezenfla comunicærii în viafla de zi

COMUNICARE MEDIATICÆ l 13

CCoommuunniiccaarreeaaiinnffoorrmmaallææ

CCoommuunniiccaarreeaa ddeemmaassææ

SSiisstteemmuullccoommuunniiccaaflfliioonnaall

RReecceeppttoorr Eu, tu , noi Public Public

CCoommuunniiccaattoorr Propriaînscenare

jurnalism relaflii publice

PPrroocceesseeccoommuunniiccaaflfliioonnaallee

Discuflia,discursul,ræspândirea dezvonuri

informaflia,divertismentul,comentariu

opinia publicæ

MMiijjlloocc Limbajuldezvoltarea,funcflionarea,structura

(rol, organizare)

Mass°mediadezvoltarea,funcflionarea,structura

(rol, organizare)

Comunicareadezvoltarea,funcflionarea,structura

(rol, organizare)

cu zi øi creøterea exponenflialæ în importanflæ a comunicærii însocietatea informaflionalæ. Preocupæri pentru studierea feno-menelor comunicaflionale au fost semnalate încæ din antichitate,filosoful Aristotel prin dezvoltarea retoricii a fæcut implicit anumiflipaøi importanfli în studierea comunicærii interpersonale.

Sintagma comunicare de masæ a fost utilizatæ pentru primaoaræ în anii treizeci, iar analiza media îøi trage rædæcinile dinstudiul presei scrise care va debuta aproximativ în aceeaøi peri-oadæ în universitæflile germane sub numele de Zeitungswissen-schaft. Cercetætori din øtiinflele socio°umane de ambele pærfli aleAtlanticului: William Sumner, Albion Small, Robert Park,Ferdinand Tonnies, Georg Simmel, Gabriel Tarde, Max Weberøi Albert Schaffle, pentru a menfliona doar câteva dintre cele maiimportante nume, subliniazæ strânsa legæturæ dintre dezvoltareasocietæflii industriale moderne øi dezvoltarea presei scrise(McQuail, 2002). Rolul presei în dezvoltarea democrafliei moderne,interacfliunea sa cu viafla economicæ a societæflii, tematizareaconceptului de opinie publicæ sunt câteva dintre ideile de bazæformulate în debutul cercetærii despre media. În perioada de debuta sociologiei, subiectul media nu pare a fi fost unul dintresubiectele preferate de cercetare, sociologii concentrându°se cuprecædere asupra unor subiecte precum crima, særæcia, relafliileinterrasiale øi cele sociale. Cele douæ ræzboaie mondiale, crizaeconomicæ au fost cauzele stagnærii cercetærii în domeniul øtiin-flelor comunicærii øi a analizei media în special în Europa. Dacæpe vechiul continent domnea curentul critic faflæ de media saufascinaflia faflæ de efectele tehnologiei comunicaflionale, un gruprestrâns de cercetætori americani, printre care amintim numeprecum Paul Lazarsfeld, Harold Lasswell, Carl Hovland øi WilburSchramm, au pus bazele unor teorii despre comunicarea de masæcare au constituit baza de la care a pornit øtiinfla comunicærii øianaliza media în a doua jumætate a secolului XX. Cu timpul, sedezvoltæ o øtiinflæ a comunicærii care analizeazæ comunicareaformalæ øi cea informalæ, comunicarea intenflionalæ (aici un locimportant îl ocupæ relafliile publice) øi cea non°intenflionalæ etc.Orice øtiinflæ este definitæ de obiect, metode (norme, reguli),preocupare din partea unor specialiøti cætre cercetare, rezultatelecercetærii fæcându°se public. Obiectul øtiinflei comunicærii estecomunicarea, iar nofliunile utilizate sunt diverse. Teoriile dez-voltate în øtiinfla comunicærii au la fel ca øi în celelalte øtiinfle

14 l DELIA BALABAN

patru funcflii: ordinea (descrierea fenomenelor), abstractizarea lor(deschizând drumul cætre comparaflie), explicaflia øi prognoza(Merten,1999:40). Reputaflia cercetætorilor care studiazæ domeniuløtiinflei comunicærii, ca øi în restul domeniilor, este catalogatæ înfuncflie de aceleaøi criterii: cantitatea øi calitatea volumelorpublicate relativ la o anumitæ unitate de timp øi la modul absolut,numærul proiectelor de cercetare demarate, relevanfla problemelorstudiate, calitatea ideilor øi a formulærii øi nu în ultimul rândde imaginea sa publicæ. Oamenii de øtiinflæ se pot circumscrie înpatru mari categorii: tipul creatorului ideal pentru care reputafliaeste foarte importantæ, managerul øtiinflific caracterizat princalitatea prestafliei de coordonator de proiecte, found raiser°ul,omul de øtiinflæ care graflie relafliilor øi implicærii poate obflinefinanflarea anumitor proiecte øi în final tipul profesorului carepune accentul pe activitatea de predare (Merten,1999: 41).

Caracterizatæ prin banalitate, universalitate, relaflionalitate,comunicarea este inevitabilæ, ceea ce face dificilæ cuantificareasa. Dacæ øtiinfla comunicærii se ocupæ cu studierea circuitelorprofesionale øi instituflionale ale informafliei (van Cuilenbeurg,

COMUNICARE MEDIATICÆ l 15

Comu-nicarea de masæ

Comunicarea oganizaflionalæ

Comunicarea în interiorul unui grup sau al unei asociaflii

Comunicarea în familiei

Comunicarea interpersonalæ

Comunicarea intrapersonalæ

FFiigg.. 11..22:: Tipuri de comunicare, McQuail: 2000: 7.

Scholten, Noomen, 2000: 51), publicistica studiazæ domeniul comu-nicærii publice, iar analiza media (media studies) are ca obiectde studiu media, comunicarea interpersonalæ sau cea privatæneconstituind obiectul sæu de cercetare. Nivelele procesului decomunicare se prezintæ într°o structuræ piramidalæ, aspect pre-zentat grafic de cætre Denis McQuail.

Tabelul de mai jos prezintæ legætura dintre øtiinfla comunicærii,publicisticæ øi alte øtiinfle care au abordat într°o manieræ inter-disciplinaræ problematica comunicærii:

FFiigg 11..33:: DDoommeenniiii ddee cceerrcceettaarree îînn øøttiiiinnflflaa ccoommuunniiccæærriiii øøii îînnppuubblliicciissttiiccææ ((PPuueerreerr::11999988,,2299))

Cadrul legal, politic øi economic, baza tehnicæ în care se dez-voltæ comunicarea media, rolul media în societate, organizareasistemului media, structura sa, procesele de producflie a mesa-jelor media, realitatea media, dinamica publicului, structurile øipattern°urile utilizærii media, efectele comunicærii mediatice pe

16 l DELIA BALABAN

teren lung, mediu sau scurt, efecte la nivel cognitiv, emoflional,la nivel de atitudini sunt doar câteva dintre întrebærile funda-mentale la care cercetætorii din øtiinflele comunicærii, publicisticæøi analiza media cautæ un ræspuns.

Tabelul de mai jos redæ complexitatea øtiinflei comunicærii, apublicisticii øi a analizei media definind obiectele materiale øiformale de cercetare, nivelul analizat, metodele utilizate:

TTaabbeelluull 11..33:: FFaaflfleettee aallee øøttiiiinnflfleeii ccoommuunniiccæærriiii,, aallee ppuubblliicciissttiicciiiiøøii aallee aannaalliizzeeii mmeeddiiaa ((BBoonnffaaddeellllii//JJaarrrreenn,, 22000011::66))

Øtiinfla comunicærii este legatæ de alte discipline în sensul încare aspecte legate de media au fost tratate de acestea. Astfelistoria face referire la istoria comunicærii, la istoria media, avândîn centru anumite criterii cum sunt istoria tehnicii, a institufliilormedia, a personalitæflilor øi a produselor media. Istoria media esteparte integrantæ a istoriei culturii øi a civilizafliei. Øtiinflacomunicærii øi øtiinflele economice se intersecteazæ în domeniiprecum comunicarea organizaflionalæ, probleme legate de con-centrarea pe piafla media, de economia sistemului media, de mediapublicitare. Sociologia øi øtiinfla comunicærii se intersecteazæ îndomenii precum utilizarea, consumul media, economia timpuluiliber, funcfliile media în societate, transformarea socialæ,globalizarea øi cultura media. Relaflia dintre media øi democraflie,politicile publice în domeniul media, opinia publicæ, înscenarea

COMUNICARE MEDIATICÆ l 17

mediaticæ politicii sunt domenii comune ale øtiinflei comunicæriiøi ale øtiinflelor politice. Intersecflia dintre drept øi øtiinfla comu-nicærii este marcatæ de legislaflia media, de problematica cenzuriidar øi a protecfliei minorilor. Øtiinflele comunicærii øi psihologiaau în comun aspecte legate de studiul receptærii media, deutilizarea media, de interacfliunea parasocialæ, de socializaremedia. Etica øi filozofia au la rândul lor legæturi cu øtiinfla comu-nicærii (Faulstich, 2002: 56).

18 l DELIA BALABAN