Comunicare la biologie

Tema: Rezervatii naturale

Elev: Ceruța Cristian, cl IX-a “B”

Profesor: Echim Valentina

- Rezervația ”Codru”:

Creată în 1971 pe o suprafaţă de 5177 ha, ea serveşte ca depozit al genofondului pădurilor central europene. Aici sunt puse sub protecţie circa 1000 specii de plante, 43 specii de mamifere, 145specii de păsări, 7 specii dereptile, 10 specii de amfibii şi peste 10 mii specii de insecte.Principalele specii de arbori în pădure sunt stejarul pedunculat, gorgonul şi fagul. În cadrul rezervaţiei funcţionează un bogat „Muzeu al naturii”. Rezervatia “Codrii” este situata in partea NW a Podisului Central Moldovenesc, intre Prut si Nistru. 

FLORA

Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de

arie protejata din Republica Moldova.

Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana

(forestiera), central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica).

In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea

Rosie a Republicii Moldova.

Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu

formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis.

Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de

plopisuri, salcisuri, rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele

specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium,

Padus avium, etc.). In rezervatie se intilnesc numeroase specii de copaci: paltinul, plopul Canadian,

fag, carpen, tei, artar-carpen, stejar:

- De gorun cu frasin si tei - ocupa o suprafata de 2322 ha (46%); 

- De gorun cu fag - suprafata de 1579 ha (32%); 

- De stejar pedunculat cu carpen - 526 ha (10,5%).

FAUNA

Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format conditii

favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani,

din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de

reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum

jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera.

Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei:

acvila pitica, porumbelul de scorbura, ciocanitoarea neagra, canarasul, barza neagra, egreta mare,

lebada de vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul dunarean. Este unica rezervatie din

Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor.

S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera (Aphidoidea - 130 de

specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera (Curculionidae - 155), Hymenoptera

(Apoidea - 184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae - 20, Pteromalidae - 28), capuse (Gamasina -

105, Ixodides - 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.

- Rezervația ”Suta de movile”:

Urmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200 km de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de „Suta de Movile”, ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta, peste 3500, ocupind o suprafata de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km si 2,3 km. Inaltimea lor variaza intre 1,5 si 30,5 m. (ultima numita „Movila Tiganului” ) si sunt dispuse paralel cu lunca Prutului.

Aceasta ordonare a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la civilizatiile demult apuse. Sustinute de citeva descoperiri arheologice, ele au creat mituri ca ar fi in totalitate morminte ale geto-dacilor. Bastinasii cred ca movilele sint ridicate demult, „de pe vremea turcilor, cind a fost o batalie prin aceste locuri”. Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea ca ele sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat in toate aspectele sale. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica si cea din precipitatii atmosferice, formind pe alocuri mici lacuri.

Pe teritoriul unde sint amplasate movilele si-au gasit refugiul si multe specii de plante deosebit de rare: ruscuta de primavara, tartanul sau varza tatareasca, deditelul, stinjeneii, diverse specii de in, garofitele de cimp, zambila, etc. Incepind cu primele flori timide prevernale si pina in zilele toride de iulie, multimea plantelor de stepa infloresc esalonat, oferind in fiecare zi noi culori, noi aspecte, bucurind ochiul si sufletul cu farmecul lor.

- Rezervația ”Prutul de Jos”:

Rezervatia naturala Prutul de Jos este sinonimul virginitatii naturii. Ea este amplasata in cursul de

jos al raului Prut. In componenta sa intra lacul Beleu si o retea de balti care, in ansamblu, formeaza

un ecosistem unic de importanta nu numai nationala, dar si internationala si se intinde de la Cahul

pana la Giurgiulesti.

Rezervatia stiintifica Prutul de Jos a fost creata in scopul ocrotirii florei si faunei din lacul Beleu si a

luncilor inundabile din imprejurimile lui. Suprafata rezervatiei este de 1691 hectare, circa1/3 din

suprafata rezervatiei este ocupata de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin

vegetatia palustra si de lunca inundabila. Dupa provenienta lacul Beleu este un relict al Dunarii si

are o varsta de 5-6 mii ani. Lungimea lacului este de 5 km, latimea - 2km, adancimea medie 0,5-1,5

m, adancimea maxima fiind de 2,5 m. Nivelul apei din lacul Beleu in mare masura depinde de

nivelul apei din Dunare si din Prut. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care

servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic

serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. Tot aici au fost evidentiate peste 20

specii de pesti. Lacul Beleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de

pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc

astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Asadar, pescarii amatori la sigur isi vor gasi

revelatia aici printre cele mai selecte specii de pesti.

- Rezervația ”Padurea Domneasca”:

Rezervatia naturala Padurea Domneasca este cea mai mare rezervatie naturala de pe teritoriul

Moldovei, in care pot fi intalnite specii de plante si animale pe cale de disparitie. In mare parte

rezervatia este acoperita cu padure de zavoi, care s-a pastrat cel mai bine din toate padurile din

Moldova. Rezervatia naturala "Padurea Domneasca" reprezinta un tezaur national, care urmeaza

sa fie imbogatit, valorificat si extins in tot arealul Prutului de Mijloc, de la Criva pana la Pruteni.

Padurea din lunca Prutului, luata sub protectia statului din anul 1993, este una dintre cele mai

valoroase si batrane paduri de lunca din Europa.

Suprafaţa - 6039 ha, din care 3054 ha sunt păduri. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 40

km. De la intrarea r.Prut în Moldova (satul Criva) şi până în aval de satul Pruteni, unde se termină

rezervaţia, pe un teren relativ restrâns, se află adevarate perle ale naturii moldoveneşti, care, de

regulă, sunt luate formal sub protecţia statului. Rezervaţiile peisagistice şi monumentele naturii

cuprinse în acest areal sunt dispersate şi separate unul de altul, fără să fie unite într-un sistem unic

de protejare şi valorificare ecologică. Rezervatia gazduieste arboretele de stejar, de plop alb,

salcie, plop negru, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun,

paducel, clocotici, sanger, vita-de-vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina

racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea

vantului. Ambianta tocmai potrivita pentru a face o surpriza persoanei dragi.

- Rezervația ”Plaiul fagului”:

Plaiul Fagului”, creată în 1992 în partea de nord-cest a codrilor din jud. Ungheni, pe baza fostei

rezervații cinegetice de stat ”Rădenii Vechi” (5526 ha), fondate în 1976. Actuala rezervație  a fosc

creată în scopul de a ocroti făgetele părețioase de unicat și alte specii de copaci pe o suprafață de

5642 ha (inclusiv 96,4% ocupate de păduri). Regimul de rezervație inițial a fost instituit datorită

obiectivelor botanice, hidropedologice și geologice de aici. Teritoriul rezervației este foarte

fragmentat., drept consecință a eroziunilor și alunecărilor de teren. Altitudinea max este de 408,6

m. De aici își iau cursurile rîul Bîc și mai multe pîrăiașe. Flora rezervației include peste 900 specii

de plante (dintre care 77 rare, aflate pe cale de dispariție), inclusiv plante vasculare - 639,

macromicete - 151, licheni - 48, briofite - 65.

Conform datelor din anul 1985, suprafața pădurrilor spontane din rezervație constituia 4639,2 ha

(83,3%). Cele mai mari suprafețe de pădure naturală sînt ocupate de gorunete (31,5%), frăsinișuri

(20,6%) și cărpinete (18,6%). Făgetele ocupă o suprafață comparativ modestă - 256,7 ha (4,6%),

pădurile de stejar - doar 232 ha (4,2%). Numai în aceste locuri din republică s întîlnesc mălinul,

perișorul, pana zburătorului, anumite specii rare de ferigi. Fauna este reprezentată de aproape 200

specii de animale.