Comunicare - emenatura2000.ro · câteva tehnici utile 33 elemente suport pentru prezentare 34 ce...

Comunicare

eficientă

Nivel introductiv

Manual pentru managerii

Natura 2000 din Europa

Ilustraţie de Frits Ahlefeldt The HikingArtist

Ilustraţie de Frits Ahlefeldt The HikingArtist

Finanţat de Uniunea Europeană. Elaborarea acestei publicaţii a fost sprijinită financiar în cadrul programului de finanţare LIFE + al Comisiei Europene (Directoratele Generale de Mediu şi Acţiune pentru Climă) care constă în granturi operaţionale pentru ONG-uri de mediu din Europa. Conţinutul acestei publicaţii nu reflectă poziţia oficială a Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru informaţiile şi opiniile exprimate în publicaţie revine exclusiv autorilor.

Proiect de Informare şi Comunicare LIFE+

MANAGERI EFICIENŢI PENTRU O REŢEA NATURA 2000 EFICIENTĂ

Proiect de Informare şi Comunicare LIFE+

MANAGERI EFICIENŢI PENTRU O REŢEA NATURA2000 EFICIENTĂ

Elaborat de

Janice Burley, Down 2 Earth Training & Facilitation, www.d2e.org.uk în numele Federaţiei EUROPARC 2014

Waffnergasse 6, 93047 Regensburg, Germania Tel: +49 (0)941 59935980 | Fax: +49 (0)941 59935989

www.europarc.org | Email: [email protected]

Elaborat de Janice Burley, Down 2 Earth Training & Facilitation, www.d2e.org.uk

în numele Federaţiei EUROPARC 2014 Waffnergasse 6, 93047 Regensburg, Germania

Tel: +49 (0)941 59935980 | Fax: +49 (0)941 59935989 www.europarc.org | Email: [email protected]

http://www.europarc.org/

mailto:[email protected]

http://www.europarc.org/


Cuprins

CUPRINS 2

1 INTRODUCERE 6

2. CE ESTE NATURA 2000? 7

2.1 SĂ ÎNŢELEGEM NATURA 2000 7

2.2 COMUNICAREA LEGATĂ DE NATURA 2000 9

De ce este important să comunicăm în legătură cu Natura 2000? 10

2.3 ZECE MOTIVE PENTRU A COMUNICA DESPRE NATURA 2000 12

3 „THINK TANK” DE COMUNICARE UN PLUS DE EXPERTIZĂ ÎN COMUNICAREA DESPRE N2000. 13

IDEI ŞI SUGESTII 13

3.1 THINK TANK: CINE A FOST IMPLICAT? 13

3.2 DE CE AVEM NEVOIE SĂ COMUNICĂM ÎN LEGĂTURĂ CU NATURA 2000? 13

3.3 CUM NE STRUCTURĂM COMUNICAREA? 14

REZULTAT 14

CU CINE VORBIM? (Publicul) 15

CONSTRUIREA RELAŢIILOR 15

TRANSMITEREA MESAJULUI (Povestea) 15

TRANSMITERE/ CANALE (Tehnici) 16

3.4 ALTE SFATURI DESPRE COMUNICARE ŞI SECRETELE MESERIEI DE LA EXPERŢI: 17

3.5 PRINCIPALELE COMENTARII ŞI IDEI PROPUSE DE THINK THANK 18

4 STRATEGIA ŞI PLANIFICAREA PENTRU COMUNICARE 21

4.1 SĂ ÎNCEPEM 21

4.2 CE ESTE O COMUNICARE EFICIENTĂ? 22

4.3 STRATEGII DE COMUNICARE 23

Contează ce spunem? Cui? Când? Cum? 23

4.4 PLANIFICAREA UNEI STRATEGII 24

1) Istoric – Analizaţi punctul în care vă aflaţi acum 24

2) Obiective – Ce vreţi să obţineţi? 24

3) Publicul - Cu cine vorbesc? 25

4) Canale/ Instrumente - Cum comunic? 25

5) Management/ Implementare 27

6) Măsurare şi evaluare 27

5 ABILITĂŢI DE COMUNICARE INTERPERSONALĂ 28

5.1 COMUNICAREA NON-VERBALĂ 28

5.2 A ASCULTA ACTIV ŞI A PUNE ÎNTREBĂRI ÎN MOD EFICIENT 31

5.3 ABILITĂŢI DE PREZENTARE 33

Planificarea 33

5.4 TEHNICI DE PREZENTARE 33

Câteva tehnici utile 33

Elemente suport pentru prezentare 34

Ce să faceţi 34

5.5 A DA ŞI A PRIMI FEEDBACK 36

5.6 COMUNICAREA ASERTIVĂ 22

6 APTITUDINI DE COMUNICARE SCRISĂ 25

6.1 CUM SCRIEM? 27

6.2 SCRIEREA TEHNICĂ 32

6.3 SCRIEREA CREATIVĂ 36

6.4 EDITAREA 39

7 COMUNICAREA EFICIENTĂ 42

COMUNICARE BIDIRECŢIONALĂ 42

7.1 COMPORTAMENTE DE GRUP 43

7.2 ABILITĂŢI DE FACILITARE 44

7.3 ABILITĂŢI DE NEGOCIERE 46

6.4 REZOLVAREA CONFLICTELOR 51

8 TIPURI SPECIFICE DE COMUNICARE 53

INTERPRETAREA 53

8.1 CE ÎNŢELEGEM PRIN INTERPRETARE 53

8.2 TEHNICI DE INTERPRETARE – 58

9. CUM VORBIM CU MASS MEDIA 60

9.1 ABILITĂŢI DE INTERACŢIUNE CU MASS-MEDIA 65

9.2 LOGICA ŞTIRILOR ŞI NONSENSURI 67

9.3 DIFERITE MIJLOACE DE INFORMARE ŞI NEVOILE LOR 67

10 CANALE DE COMUNICARE ONLINE 71

10.1 REŢELELE SOCIALE (FACEBOOK, TWITTER) ŞI BULETINELE INFORMATIVE 71

10.2 STRATEGIA PENTRU SOCIAL MEDIA ŞI COMUNICARE 72

10.3 PRINCIPII PENTRU SCRIEREA EFICIENTĂ ÎN SOCIAL MEDIA - CREAREA DE CONŢINUT 74

10.4 LISTĂ DE VERIFICARE PENTRU MATERIALELE SCRISE PENTRU SOCIAL MEDIA 75

10.5 MAILUL DIRECT - BULETINE INFORMATIVE 76

10.6 ALTE INSTRUMENTE DE COMUNICARE ONLINE 78

11 TRECEREA ÎN REVISTĂ A ELEMENTELOR ÎNVĂŢATE 79

ŞI PLANIFICAREA ACŢIUNILOR 79

TEST NATURA 2000 83

EXERCIŢII - ABILITĂŢI DE COMUNICARE SCRISĂ 84

ANEXA III 87

LISTĂ DE VERIFICARE - CE ARE DE OFERIT SITUL MEU? 87

ANEXA IV 88

EXERCIŢIU - STUDIU DE CAZ LEGAT DE MASS-MEDIA 88

DESPRE NATURA 2000

5 Manual de comunicare Natura 2000 pentru manageri Natura 2000 din Europa

DESPRE NATURA 2000


1 Introducere

Manualul de față a fost elaborat în cadrul proiectului ” Manageri Eficienți pentru o Natura 2000 eficientă” – EME

Natura 2000, ce are ca scop creșterea capacității de administrare a siturilor Natura 2000 din România prin

dezvoltarea abilităților de comunicare ale administratorilor Natura 2000 și prin sprijinirea integrării unor elemente de

conservare a biodiversitatii în procesul de planificare teritorială atât în interiorul siturilor cât și în zonele vecine.

O componentă importantă a acestui proiect este furnizarea unor programe de training în comunicare precum și

distribuirea unui manual de comunicare, pentru administratorii de situri Natura 2000, și alte materiale relevante.

De asemenea proiectul va îmbunătăți procesul de planificare teritorială din România prin includerea unor elemente de

biodiversitate și prin îndrumarea celor mai importante sectoare economice care folosesc resurse naturale, să

contribuie activ la elaborarea unor planuri teritoriale regionale care să reflecte elemente de biodiversitate, inclusiv

obiectivele rețelei Natura 2000.

Pentru a stabili mai concret contextul acestui proiect, începem cu mai multe întrebări: Ce știi despre siturile Natura

2000? Este NATURA 2000 un subiect controversat pentru autoritățile locale și investitori și necunoscut pentru

majoritatea publicului larg? Este necesară o ABORDARE INOVATIVĂ a acestui subiect pentru ca aceste zone să

devină modele de conservare și dezvoltare durabliă? Este important să gestionăm în mod RESPONSABIL resursele

naturale pentru a asigura și conservarea naturii? Este nevoie de oameni COMPETENȚI care să înțeleagă cum se

administrează un sit Natura 2000? Dacă răspunsul DA, atunci acest manual ți se adresează iar informațiile pe care le

vei primi îți vor fi UTILE în domeniul tău de activitate.

Pentru conservarea biodiversității, comunicarea este importantă. Mai mult decat atât, comunicarea eficientă este vitală

pentru existența rețelei de arii protejate Natura 2000. Soluțiile prezentate în acest manual, vin să completeze cursul de

Comunicare pe Natura 2000, aprofundând teme și aspecte teoretice. Deoarece, pot exista mai multe răspunsuri la

aceeași situație de comunicare, așteptăm cu interes părerile dvs. pentru a îmbunătăți activitatea de comunicare pe

Natura 2000. Mult succes!

DESPRE NATURA 2000


2. Ce este Natura 2000?

2.1 Să înţelegem Natura 2000

Natura 2000 este elementul central al politicii UE pentru natură şi biodiversitate. Este o reţea de arii naturale protejate

la nivel european, înfiinţate pe baza Directivei privind Habitatele din 1992. Scopul reţelei este de a asigura

supravieţuirea pe termen lung a celor mai valoroase şi ameninţate specii şi habitate. Constă din Arii Speciale de

Conservare (SAC) desemnate de Statele Membre pe baza Directivei Habitate şi încorporează de asemenea Zone

Speciale de Protecţie (SPA) pe care acestea le desemnează pe baza Directivei Păsări din 1979. Înfiinţarea acestei

reţele de arii protejate îndeplineşte şi o obligaţie Comunitară conform Convenţiei ONU privind Diversitatea Biologică.

Având în vedere nivelul tot mai mare de conştientizare în rândul ţărilor Uniunii

Europene, era necesară o legislaţie comună pentru a proteja patrimoniul natural

al Europei. Directiva Habitate a fost adoptată în 1992 şi a fost combinată cu

Directiva Păsări anterioară, din 1979. Împreună acestea au creat o reţea de situri

desemnate de ţările individuale, pe baza unor criterii ştiinţifice, pentru a asigura o

reţea pentru protecţia naturii în toată Europa. În prezent, reţeaua Natura 2000

cuprinde Arii Speciale de Conservare, Zone Speciale de Protecţie şi Arii

Marine Protejate.

În prezent aproximativ 18% din suprafaţa ţărilor UE (787.767 km² în 2013) sunt protejate în cadrul reţelei N2000;

acestea se află atât pe terenuri în administrare publică, cât şi pe terenuri private. Arii în suprafaţă totală de 251.564

km² fuseseră desemnate situri Natura 2000 în mediul marin în 2013. Reţeaua de arii din mediul marin necesită o

atenţie deosebită deoarece nu este completă şi este recunoscută de Comisie ca „o provocare importantă pentru

politica de biodiversitate a UE pentru anii următori”.

CONTRIBUŢIA NATURA 2000 LA BIODIVERSITATEA GLOBALĂ

Reţeaua Natura 2000 a luat fiinţă în 1992 prin adoptarea Directivei Habitate care, împreună cu Directiva Păsări1,

formează piatra de temelie a politicii de conservare a naturii în Europa. Aceasta răspunde angajamentului făcut de

şefii de state şi de guverne din Europa la Summitul de primăvară de la Gothenburg din 2001 pentru „a opri pierderea

biodiversităţii până în 2010” şi reprezintă o parte importantă a răspunsului Europei faţă de conservarea biodiversităţii

globale, conform obligaţiilor internaţionale asumate în cadrul Convenţiei pentru Biodiversitate.

Scopul fiecărui sit desemnat

este de a îmbunătăţi starea

de conservare a speciilor sau

habitatelor care au fost

protejate. Ţările au obligaţia

de a monitoriza şi a raporta

aceste aspecte la Comisia

Europeană.

DESPRE NATURA 2000


Natura 2000 este o reţea de parcuri şi rezervaţii?

Natura 2000 nu este un sistem de rezervaţii naturale

stricte din care sunt excluse toate activităţile umane.

Deşi reţeaua va include în mod sigur şi rezervaţii

naturale, cea mai mare parte a suprafeţelor vor

rămâne probabil în proprietate privată, iar accentul va

cădea pe asigurarea faptului că managementul viitor

este sustenabil din punct de vedere ecologic,

economic şi social.

Cum sunt selectate siturile Natura 2000?

Selectarea siturilor NATURA 2000 se bazează exclusiv

pe criterii ştiinţifice, cum ar fi dimensiunea şi densitatea

populaţiilor de specii ţintă şi calitatea ecologică şi

suprafaţa tipurilor de habitat ţintă prezente în cadrul

sitului. Directiva nu prevede reguli privind procesul de

consultare care trebuie urmat în selectarea siturilor.

Acestea vor fi stabilite de Statele Membre.

Cine gestionează siturile Natura 2000?

Statele Membre sunt responsabile pentru gestionarea

siturilor Natura 2000. Cu toate acestea este

recunoscut faptul că siturile marine unde activităţile de

management ar putea presupune şi reglementarea

activităţilor de pescuit ar avea de câştigat din acţiuni la

nivel Comunitar. Comisia a promovat în mod

consecvent elaborarea unor planuri de management în

acest scop.

În siturile Natura dezvoltarea este restricţionată?

Nu există nicio interdicţie a priori privind activităţile sau

dezvoltările noi în cadrul siturilor Natura 2000. Acestea

trebuie evaluate de la caz la caz. În Directiva Habitate

există o procedură clară pentru evaluare şi deciziile

ulterioare privind propunerile de dezvoltare care vor

avea un impact probabil asupra siturilor desemnate.

Ce suprafaţă din teritoriul Statelor membre trebuie să

fie desemnată de acestea ca arii protejate NATURA

2000?

Directivele privind natura nu prevăd ce suprafeţe de

teren şi de apă trebuie să fie incluse în NATURA 2000.

Aceasta depinde de bogăţia biologică a diferitelor

regiuni. Dacă, de exemplu, un Stat Membru este

deosebit de bogat în anumite specii şi habitate, acesta

va desemna situri în mod proporţional cu această

bogăţie de biodiversitate.

Cum este Comisia implicată împreună cu Statele

Membre?

Comisia lucrează îndeaproape cu Statele Membre şi

cu principalele grupuri de factori interesaţi în legătură

cu aspectele de implementare. Acest lucru este

asigurat prin Comitetele Habitate şi Păsări („Ornis”),

care au un rol oficial în implementarea directivelor

pentru natură, precum şi printr-o întâlnire bianuală, mai

recent introdusă, cu directorii din domenii legate de

Natură. De asemenea au loc întâlniri periodice cu

Forumul European pentru Habitate şi cu Forumul

Utilizatorilor de Habitate, care îi reprezintă pe diferiţii

factori interesaţi principali. Aceste contacte sunt

extrem de utile pentru discutarea problemelor, inclusiv

finanţarea şi protecţia reţelei Natura 2000. Comisia

elaborează şi ghiduri pe diferite subiecte pentru a

promova o mai bună implementare.

Cum este finanţată reţeaua?

Măsurile actuale de politică ale UE, în special cele din

cadrul Politicii de Dezvoltare Rurală cum ar fi regimul

de agricultură şi mediu, precum şi fondul LIFE Nature

dedicat, oferă deja un sprijin substanţial pentru

înfiinţarea NATURA 2000.

Discuţiile sunt în curs cu privire la finanţarea viitoare

pentru Natura 2000. Un raport independent privind

finanţarea NATURA 2000 a fost finalizat de curând şi

este disponibil pe pagina de internet a Comisiei aici.

Statele Membre trebuie să asigure respectarea

legislaţiei legate de NATURA 2000 pentru a primi

fonduri structurale?

Statele Membre trebuie să asigura conformarea

deplină cu cerinţele legale NATURA 2000, indiferent

dacă primesc sau nu Fonduri Structurale. Cu toate

acestea, este deosebit de important să se asigure

conformarea în situaţii care implică programe finanţate

http://europa.eu.int/comm/environment/nature/finalreport_dec2002.pdf

DESPRE NATURA 2000


de Comunitate. Având în vedere acest aspect, Comisia

a indicat anterior Statelor Membre că netransmiterea

listelor cu siturile NATURA 2000 ar putea avea ca

rezultat suspendarea plăţilor în cadrul anumitor

programe de fonduri structurale. Ameninţarea cu

suspendarea plăţilor pentru astfel de programe a fost o

măsură de precauţie pentru a asigura faptul că

programele finanţate de Comunitate nu ar

contribui la distrugeri iremediabile ale siturilor înainte

ca acestea să fie propuse oficial pentru protejare în

cadrul regimului Natura 2000.

În prezent principalele surse de informaţii disponibile

privind NATURA 2000 se găsesc pe paginile de

internet ale Statelor Membre. Pagina de internet a

Comisiei conţine linkuri la aceste pagini.

Comisia intenţionează să ofere informaţii cu privire la

toate siturile din reţeaua Natura 2000 după adoptarea

listelor de situri ale Comunităţii.

Comunicarea legată de Natura 2000 2.2

Comisia Europeană a

publicat în 2004 raportul

LIFE-Nature:

comunicarea cu factorii interesaţi şi cu publicul

larg - Exemple de bune practici pentru Natura

2000. Acesta descrie în mod adecvat ce este

reţeaua N2000 precum şi politica şi legislaţia care

stau la baza ei. De asemenea prezintă unele dintre

provocările legate de acceptarea siturilor N2000 în

multe zone din Europa, ca urmare a comunicării

insuficiente sau neadecvate. Raportul prezintă şi

câteva exemple de soluţii, cazuri în care o

comunicare mai bună a făcut posibile relaţii mai

bune şi avantaje mai multe atât pentru

managementul sitului N2000 cât şi pentru

comunităţile şi factorii interesaţi asociaţi acestuia.

Acest manual porneşte de la acea lucrare

anterioară şi aduce câteva idei noi pentru

abordarea abilităţilor de comunicare necesare

managerilor N2000.

Folosim în tot documentul termenul de manageri

N2000, referindu-ne la orice persoană cu

responsabilităţi în implementarea siturilor

desemnate pe baza Directivelor Păsări şi Habitate.

Aceştia ar putea fi persoane cu atribuţii de

planificare în cadrul autorităţilor locale, rangeri,

reprezentanţi ai comunităţilor locale şi managerii de

sit.

Ce are de spus Comisia Europeană cu privire la comunicarea pentru N2000

Publicaţia anterioară LIFE-Nature: comunicarea cu factorii interesaţi şi cu publicul larg -

Exemple de bune practici pentru Natura 2000, abordează importanţa comunicării pentru

N2000, pe care o reiterăm şi noi aici.

Verificaţi

Anexa I Test

Natura2000

http://europa.eu.int/comm/environment/nature/home.htm

http://europa.eu.int/comm/environment/nature/home.htm

DESPRE NATURA 2000


De ce este important1 să comunicăm în

legătură cu Natura 2000?

Există multe motive pentru a comunica în legătură

cu Natura 2000:

Natura 2000 reprezintă un răspuns direct la

preocupările publicului privind pierderea naturii în

Europa şi oamenii trebuie să fie informaţi despre

acţiunile întreprinse ca răspuns la preocupările lor.

Conform unui sondaj Eurobarometru recent, peste o

treime din Europeni sunt îngrijoraţi de dispariţia

speciilor şi de pierderea zonelor naturale. Cu toate

acestea, de multe ori ei ştiu mai mult despre viaţa

sălbatică din Africa decât despre natura care există la

uşa casei lor. Astfel Natura 2000 deschide publicului

oportunităţi de a descoperi şi a se bucura de propria

bogăţie a patrimoniului natural al Europei.

Totuşi Natura 2000 rămâne în continuare în mare

parte necunoscută pentru marea majoritate a

Europenilor: cei care au auzit de aceasta tind să

creadă că este pur şi simplu un alt nivel de protecţie

sau mai multă birocraţie în plus faţă de iniţiativele

naţionale şi internaţionale existente (rezervaţii

naturale, situri Ramsar, parcuri naţionale...). Ei nu sunt

conştienţi de aspectele care fac ca Natura 2000 să fie

diferită de celelalte iniţiative de conservare anterioare

din Europa şi nici de faptul că este pentru „oameni şi

natură” şi nu „natură fără oameni”.

Natura 2000 este o iniţiativă europeană - pentru prima

dată toate ţările colaborează pentru conservarea

naturii, cu ajutorul aceluiaşi cadru legislativ puternic.

Este în curs un proces important de învăţare pentru

cooperarea la nivel European şi există multe avantaje

legate de împărtăşirea experienţelor şi know-how-ului

1 European Commission LIFE Focus / LIFE-Nature: communicating

with stakeholders and the general public – Best practice examples

for Natura 2000 (Comisia Europeană LIFE Focus / LIFE-Nature:

comunicarea cu factorii interesaţi şi cu publicul larg - Exemple de

bune practici pentru Natura 2000), Luxembourg: Biroul pentru

Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene 2004 – 72 pp – 21 x 28

cm ISBN 92-894-7898-5 ISSN 1725-5619

între administraţii, ONG-uri, factori interesaţi şi

manageri de sit. Astfel nu doar că nu se „reinventează

roata” dar se şi generează o abordare mai coerentă şi

eficientă pentru managementul acestei Reţele.

Proiectele LIFE Nature, în mod special, sunt ideale

pentru a realiza acest schimb de experienţă.

O mare parte din siturile Natura 2000 se află pe

terenuri private şi vor fi folosite în scopuri economice.

De aceea este clar că proprietarii şi utilizatorii trebuie

să fie informaţi şi implicaţi în discuţii privind

managementul viitor al terenurilor lor (plus că ei sunt

de obicei în cea mai bună poziţie pentru a face acest

lucru). În acest mod se poate face în aşa fel ca

diferitele utilizări ale terenurilor să devină compatibile

una cu alta şi dezvoltarea durabilă să poată continua,

respectând în acelaşi timp valorile naturale ale zonei.

În aceeaşi idee trebuie să existe o anumită

recunoaştere a faptului că influenţa publică asupra

terenurilor aflate în proprietate privată, în scopuri de

conservare a naturii, este la fel de legitimă ca şi alte

interese publice esenţiale (de ex. impactul peisagistic

şi vizual, patrimoniul cultural, sănătate şi securitate

etc.)

În jurul Natura 2000 au apărut multe mituri şi concepţii

greşite, care trebuie corectate. De exemplu pare să

existe o părere generală că practicile de utilizare a

terenului în scopuri economice au, în principiu, un

efect negativ asupra naturii. De multe ori se întâmplă

chiar invers, conservarea depinde în mare măsură de

managementul activ, continuu al siturilor şi este mult

de învăţat chiar din experienţele practice în această

privinţă ale factorilor interesaţi. Oamenii ar trebui să fie

conştienţi şi de faptul că Natura 2000 nu implică în

mod sistematic restricţii.

În cazurile în care sunt necesare schimbări, scopul

este să se lucreze împreună cu factorii interesaţi astfel

încât zonele să fie gestionate cu mare grijă,

introducând în acelaşi timp un nivel de protecţie care

recunoaşte utilizările sociale şi economice ale sitului.

DESPRE NATURA 2000


O mai bună comunicare şi cooperare poate duce la noi oportunităţi pentru zonele rurale

Economia rurală din Europa a trecut prin multe

schimbări în ultimii 50 de ani. Un număr tot mai mare

de zone rurale prezintă semne de dificultăţi

economice, în special cele care practică utilizări

extensive ale terenurilor în aşa numitele zone

marginale. Acest lucru a avut la rândul său consecinţe

sociale serioase, cum ar fi depopularea zonelor rurale,

care riscă să se extindă şi la Statele Membre noi.

Reformele recente ale CAP (Politica Agricolă Comună)

şi RDP (Programul de Dezvoltare Rurală) urmăresc să

abordeze această problemă prin decuplarea plăţilor

fermelor de producţie şi prin introducerea unor măsuri

suplimentare pentru diversificarea economiei şi

încurajarea unor investiţii interne mai mari. Natura

2000 se află pe o poziţie ideală în această privinţă.

Aceasta reprezintă în sine o politică europeană care

acoperă o parte extinsă a teritoriului, de multe ori exact

în acele zone rurale marginale. Ca atare Natura 2000

poate deveni un aliat puternic în atragerea investiţiilor

interne care să ajute la menţinerea practicilor existente

de utilizare a terenurilor sau să le încurajeze pe cele

noi (de ex. turismul). Într-adevăr mai multe măsuri

RDP sunt acum concepute special pentru Natura

2000, ca o recunoaştere a rolului său important în

menţinerea diversităţii rurale.

Comunicarea duce la o gândire comună la nivel de politică

În majoritatea zonelor Natura 2000, diferite organisme

publice şi departamente guvernamentale au o influenţă

asupra modului în care sunt practicate diferitele utilizări

de teren în acea zonă. În consecinţă acţiunile lor pot

avea un impact direct asupra Natura 2000 şi pot

influenţa modul în care este gestionat un sit. De aceea

este vital ca aceste autorităţi publice diferite să devină

pe deplin conştiente de Natura 2000, astfel încât

aceasta să poată fi luată în considerare în activitatea

lor zilnică.

În cele din urmă, comunicarea este singurul mod de a

aduce discuţiile privind Natura 2000 în zona unei

dezbateri informate şi de a o ţine departe de unele

reacţii negative mai instinctive care sunt întâlnite

deseori în prezent, generate de neînţelegeri şi lipsa de

informaţie. Stabilirea unui dialog între diferitele grupuri

de interese şi cei ce susţin conservarea poate ajuta la

eliminarea temerilor nefondate privind impactul Natura

2000. Acest lucru nu doar că va pava drumul pentru o

discuţie mai constructivă privind managementul viitor

al acestor situri, dar va ajuta şi la identificarea acelor

zone în care Natura 2000 chiar reprezintă o problemă

pentru cei implicaţi. Eforturile pot fi apoi concentrate în

mod specific pe acele zone mai dificile pentru a găsi

soluţii, fără a pune din nou în discuţie Natura 2000 în

întregime.

Aşadar concluzia este clară: comunicarea este

esenţială pentru ca reţeaua Natura 2000 să aibă

succes şi toţi cei implicaţi să aibă sentimentul

proprietăţii şi responsabilităţii pentru conservarea

bogatului nostru patrimoniu natural. În cele din

urmă toţi suntem factori interesaţi de acest demers

important - indiferent dacă suntem susţinători ai

conservării, proprietari şi utilizatori de terenuri sau

membri individuali ai publicului.

DESPRE NATURA 2000


2.3 Zece motive pentru a comunica despre Natura 2000

1. Marea majoritate a europenilor nu au auzit încă de Natura 2000.

2. Este o iniţiativă europeană care necesită schimburi de experienţă şi networking.

3. Implică în principal terenuri în proprietate privată.

4. Este în prezent învăluită în concepţii greşite.

5. Poate ajuta la crearea de noi oportunităţi şi parteneriate pentru zonele rurale.

6. Duce la o gândire concertată la nivel de politică.

7. Informează cetăţenii cu privire la răspunsul guvernelor faţă de motivele lor de îngrijorare.

8. Sporeşte posibilităţile oamenilor de a se bucura de patrimoniul lor natural.

9. Aduce discuţiile privind Natura 2000 în zona unei dezbateri informate.

10. Îi încurajează pe toţi să aibă un sentiment de proprietate şi de responsabilitate faţă de Natura 2000.

Ilustraţie de Frits Ahlefeldt

The HikingArtist

UN PLUS DE EXPERTIZĂ ÎN COMUNICARE


3 „Think Tank” de comunicare Un plus de expertiză în comunicarea despre N2000. Idei şi sugestii

Acest curs şi manual de Comunicare pentru manageri N2000 au fost elaborate pe baza recomandărilor din partea

Think Tank-ului de experţi. Este conceput pentru un nivel introductiv în comunicare.

EUROPARC a adunat un grup de experţi în comunicare care au avut amabilitatea să îşi împărtăşească cunoştinţele şi

expertiza şi să ofere recomandări privind Comunicarea pentru N2000 şi conţinutul şi elementele esenţiale ale cursului

de comunicare pentru managerii N2000.

3.1 Think Tank: Cine a fost implicat?

Ed Gillespie de la Futerra www.futerra.co.uk

Sandra Hails de la Ramsar www.ramsar.org

Frits Hesselink de la HECT Consulting. www.hect.nl

Sean Kirby [email protected]

Janice Burley Down2Earth

Angajaţi ai EUROPARC şi ProPark

Think Tank-ul a luat în considerare aspectele de mai jos legate de Comunicarea pentru siturile N2000 şi nevoile

managerilor N2000.

3.2 DE CE AVEM NEVOIE SĂ COMUNICĂM ÎN LEGĂTURĂ CU NATURA 2000?

Pentru că apar în mod frecvent conflicte în legătură cu managementul siturilor N2000

Pentru a sărbători realizările, să ne gândim la lucruri pozitive, nu negative!

Pentru a ne conecta la Natură din „propriile” noastre motive. Conectarea la natură poate fi văzută în

diferite moduri. Înţelegerea acestor motivaţii este importantă pentru o comunicare de succes.

Bio-centric - Intrinsec (are dreptul să existe.)

Utilitar - Instrumental (utilizarea/ scopul existenţei sale)

Egocentric - (Eu ce câştig din asta?)

Pentru a obţine sprijin din partea oamenilor

http://www.futerra.co.uk/

http://www.ramsar.org/

http://www.hect.nl/




Pentru a asigura o gestionare mai eficientă a siturilor N2000

Pentru a evidenţia valoarea adăugată (serviciile legate de ecosisteme) pe care N2000 o oferă

societăţii

Relevanţă - De ce sunt relevante siturile Natura 2000 pentru întreaga societate?

Evidenţierea importanţei naţionale/ locale a unui sit Natura 2000, cum ar fi prezentarea valorii

financiare pentru Natură/ AP/ sit) conform raportului TEEB

Importanţa culturală/ Patrimoniu/ Legende, adică dragoste şi sentimentul de apartenenţă - pentru a

scoate în evidenţă modul în care oamenii se identifică şi pot relaţiona cu un sit N2000

Pentru a arăta importanţa biodiversităţii în vieţile noastre, şi anume campania Love not Loss

(Dragoste, nu Distrugere) a organizaţiei Futerra)

Pentru a identifica relevanţa politică a desemnării unui sit N2000

Combinarea aspectelor raţionale cu cele emoţionale pentru a obţine înţelegere şi sprijin pentru

beneficiile şi valorile sitului N2000.

3.3 CUM NE STRUCTURĂM COMUNICAREA?

Ne putem gândi la cinci aspecte, iar dacă fiecare este realizat corect acest lucru ar trebui să ducă la o comunicare

eficientă şi la relaţii pozitive de durată.

Experţii noştri din cadrul think tank-ului ne-au dat câteva sfaturi despre ce cred ei că ar trebui să fie inclus în cursul de

comunicare pentru fiecare din aceste cinci domenii ale comunicării. Acestea sunt prezentate pe scurt aici, dar au fost

elaborate şi încorporate în conţinutul programului de curs livrat.

REZULTAT (viziune)

Care vă imaginaţi că ar fi concluzia comunicării.

- Învăţarea individuală / la nivel de organizaţie Managerul N2000 va avea noi competenţe şi noi procese şi concepte în organizaţia sa.

- Dezvoltarea simţului de proprietate şi de control în rândul diferiţilor factori interesaţi implicaţi în siturile N2000

- Perceperea schimbărilor la nivel de grup. Pot fi construite relaţii mai pozitive, mai constructive, care vor asigura o comunicare coerentă şi operativă.



CU CINE VORBIM? (Publicul)

- Identificarea şi analizarea diferitelor tipuri de public. Acestea ar trebui să fie mai specifice decât „publicul larg” şi „factorii interesaţi”, fiecare public are nevoie de propriile sale mesaje şi canale.

- Poate să existe şi un public tehnic, cum ar fi finanţatori, proiectanţi, oameni de ştiinţă,

- Comunicarea internă este de asemenea importantă, pentru că toate persoanele implicate în managementul

unui sit N2000 trebuie să aibă o comunicare consecventă şi coerentă.

- Lucrul în echipă - problema lipsei de motivare a managementului N2000. Abilităţile de comunicare personală sunt esenţiale, deoarece fără acestea utilizarea instrumentelor, canalelor şi mesajelor va fi mai puţin eficientă.

CONSTRUIREA RELAŢIILOR

O mare parte din comunicarea N2000 este personală, între angajaţi şi factorii interesaţi.

- Utilizarea argumentelor emoţionale, psihologia pierderii (interesul naţional/ importanţa locală)

- Utilizarea unor anumite argumente puternice: Pot fi de neînlocuit (de ex. pădurile în Bulgaria), pierderea nu poate fi compensată

- Empatie faţă de persoanele cu care comunicaţi - "Nu e box, e Tai-chi".

- Tehnica ecoului pentru a înţelege ce aude cealaltă parte - repetarea ideilor ca în ecou. Necesită o bună ascultare!

- Ascultarea activă - Îmbunătăţirea abilităţilor de ascultare şi înţelegere

Impresiile iniţiale sunt importante, aşa că fiţi atenţi la ce impresie faceţi.

- Presupuneri - pot apărea în legătură cu scopul şi managementul sitului N2000, dacă există diferenţe între angajaţi şi manageri: Comunicarea internă eşuează şi elementele de comunicare sunt contradictorii şi nu-şi ating scopul

- Informările interne (briefing-urile) neadecvate, instrucţiunile necorespunzătoare, lipsa de

planificare, toate acestea duc la o comunicare slabă

- Cum să înţelegem, să schematizăm şi să prioritizăm factorii interesaţi - Este necesară o tehnică bună de prioritizare şi de schematizare a factorilor interesaţi

- Umor şi aspiraţie - ambele sunt calităţi foarte bune necesare pentru a dezamorsa o situaţie dificilă. Dar acest lucru poate să depindă de multe ori de cultura locală.

- Luarea în considerare a aspectelor culturale - şi anume acceptarea faptului că anumite aspecte pot fi inadecvate în unele culturi.

- „Aminteşte-ţi că tu (managerul N2000!) eşti diferit!" - să nu facem supoziţii, să nu vorbim cu noi înşine

- Să facem diferenţa între influenţă şi putere. Puterea: reprezintă controlul resurselor şi al procesului de luare a deciziei. Influenţa înseamnă schimbarea percepţiei asupra unei situaţii sau convingerea altora cu privire la un anumit punct de vedere.

TRANSMITEREA MESAJULUI (Povestea)

Gândiţi-vă bine cui se adresează comunicarea? Cine realizează acţiunile de comunicare? Mesajul este important dar la fel este şi mesagerul (sau canalul mesajului)

- Daţi-le oamenilor un „pod”, ceva care să li se pară logic şi cu care să poată face legături (de ex. conexiunea între comportamentul animalelor şi comportamentul oamenilor)

- Nevoia de continuitate a atenţiei publicului, odată ce le-aţi captat atenţia, gândiţi-vă cum să-i faceţi să rămână interesaţi de mesajul vostru.

- Evitaţi să nu faceţi altceva decât să „strigaţi mai tare”, puneţi accent pe continuitate şi pe a fi prezenţi permanent. Tehnica picăturii.

- Comunicarea despre sit - folosiţi senzaţiile experienţiale, de ex. National Trust - un loc specific pe care toţi îl îndrăgesc, toţi se pot identifica cu un „loc”



- Faceţi ca mesajul să aibă un caracter regional/ local mai puternic - jucaţi pe cartea mândriei locale

- Comportamentul este important - Recunoaşterea unui loc şi schimbarea comportamentului trebuie să poată fi înţelese. Oamenii nu ştiu cum să se comporte.

- Pentru ca mesajul să fie inteligibil, evitaţi jargonul şi prea multe denumiri

- Prezentarea problemei în cuvintele potrivite - „Veţi economisi bani”.

- Joc de roluri cu „opoziţia” (de ex. montaj de patru fotografii cum circulă şi pe internet:„Ce cred eu că fac, Ce fac de fapt, Ce cred părinţii mei că fac eu, Ce crede societatea că fac etc.” O modalitate bună pentru managerii N2000 de a vedea cum sunt percepuţi.

- Este important să treziţi bunăvoinţă, comunicarea personală bună şi valorile importante cum ar fi onestitatea şi încrederea

- Cum să lucraţi cu mass-media Cum să captaţi atenţia/ Cum să menţineţi atenţia/ interesul jurnaliştilor cum să păstraţi viu interesul direct. Reţineţi: Să identificăm ce este o poveste bună şi să distingem de ce credem noi că este o poveste bună. Se poate foarte bine să difere de perspectiva jurnaliştilor!

- Povestirea - îndrumări privind modul de structurare/ încadrare, a spune povestea potrivită publicului potrivit (de ex. Un studiu de caz la persoana 1 este întotdeauna bun, pentru ca oamenii să poată relaţiona cu el)

TRANSMITERE/ CANALE (Tehnici)

Este important să se examineze nu doar poveştile de succes ci şi exemplele de nereuşite, pentru a învăţa şi a îmbunătăţi comunicarea.

- Învăţaţi cum să folosiţi instrumentele/ canalele potrivite pentru publicul potrivit

- O bună planificare, elaborarea de strategii şi planuri sunt importante. Acestea vă susţin întreaga muncă.

- Conectarea informaţiilor teoretice şi aplicabile pentru fiecare situaţie

- Canalele de comunicare Identificarea persoanelor de contact importante, cum ar fi pentru expertiză tehnică, grafică, web, traduceri, necesare pentru a obţine în final o comunicare profesionistă

- Stabilirea unor obiective În ce constă o poveste bună? Ce simte şi ce face în prezent publicul nostru ţintă? Ce vrem noi ca ei să simtă şi să facă?

- Testimonialele, poveştile personale, sunt de asemenea o tehnică bună.

- Exerciţiul de imaginare a viitorului şi de identificare a stadiilor intermediare (de ex. prima pagină a unui ziar peste 20 de ani), eliminarea constrângerilor prezentului

- Transmiterea unor mesaje pozitive privind N2000

-

Susţinerea din partea unei „mărci” - Utilizarea unui campion / ambasador pentru situl N2000 poate fi o opţiune - trebuie să fie un om integru

- Tehnici de interviu pentru obţinerea de informaţii de la oameni - A-i învăţa pe oameni să obţină/ să extragă informaţiile relevante în interviuri, să pună întrebările adecvate!

- Transcrierea povestirilor orale este o abilitate în sine.

- Instrucţiuni de scriere pentru Power Point şi cum să elaborezi un comunicat de presă, sunt de asemenea abilităţi valoroase pentru managerul N2000

- Suporturile vizuale - Conexiunea senzorială cu natura, foarte importantă în centrele pentru vizitatori.

- Tehnici de facilitare: Este important ca echipa unui sit Natura 2000 să aibă 2 sau 3 tehnici care să-i ajute să conducă ateliere sau şedinţe, învăţare din mers, de ex. „world cafe”, „open space”, „helicoptering” - să fie şi distractiv.



3.4 ALTE SFATURI DESPRE COMUNICARE ŞI SECRETELE MESERIEI DE

LA EXPERŢI:

1 Cunoaşteţi-vă piaţa

2 Abilităţi de comunicare O comunicare bună nu trebuie să se refere doar la

tehnici şi instrumente ci şi la abilităţile interpersonale

Luarea în considerare a barierelor lingvistice

Utilizarea unui logo pentru evidenţiere

Dorinţa de schimbare Oamenii tind să se schimbe

când vor ei, nu când este nevoie - este necesară

identificarea „butoanelor care să fie apăsate”

Repetarea simplă a mesajelor, cuvinte uşor de digerat

Îndrumările trebuie să fie extrem de simple şi

elegante, reduse la esenţă material pentru setul de

unelte

Acţiunea din „buzunarul de la spate” - după o

săptămână trimiteţi ceva pentru a primi feedback, de

ex. o carte poştală - tehnică pentru referinţă viitoare

Folosiţi experienţa personală la sesiunile de instruire,

recunoaşteţi situaţiile neplăcute, onestitatea pe primul

loc

Nevoia de argumente pozitive, încurajare - „Nu

sunteţi singuri”

Când vorbiţi cu un factor interesat: Tehnica ecoului:

„Asta aţi vrut să spuneţi?”

Comunicaţi într-un mod incluziv, evitaţi jargonul!

Trebuie să treceţi de la limbajul specific parcurilor la

limbajul general pentru public.

3 monitorizare şi măsurare Monitorizaţi întotdeauna ceea ce faceţi. În acest fel

învăţaţi ce anume funcţionează! Ce anume va da într-

adevăr rezultate? Cum să determinăm măsura în care

comunicarea şi-a atins scopul?

4 Cum pot managerii să identifice poveştile bune? de ex. anunţuri de proiecte noi, specii neobişnuite,

ciudate, fotografii („Omul care muşcă un câine”)

5 Lucrul cu mass-media Este important să fie transmise fotografii de bună

calitate, interesante şi relevante. O imagine spune

cât o mie de cuvinte! Oameni în imagine!

Primele 50 de cuvinte sunt cele mai importante

când scrieţi jurnaliştilor.

Trebuie să aveţi gata pregătit un set de fraze

potrivite care să poată fi transmise la toată mass-

media – un set de fraze pentru fiecare

menţiune/ /publicaţie - „Efectul picăturii”

Daţi consistenţă mesajelor

Asiguraţi-vă că informaţiile comunicate sunt o

poveste reală, nu doar reclamă

Strângeţi o listă de mass-media, creaţi o listă de

adrese de mass-media locale (pe o rază de circa 60

de km) şi naţionale

Înregistrare pentru accesul online la contacte mass-

media pentru subiecte specifice - specialişti

6 Utilizarea social media

dar nu este singurul instrument din setul de unelte!

Este nevoie de mai multe informaţii transmise în

social media când se trece la o dimensiune

internaţională

Cu social media accentul poate fi pus mai puţin pe

text cât pe partea vizuală, de ex. fotografia zilnică

WWF „Nu-i aşa că lumea noastră este minunată?”

Sau ecranul screensaver NASA - animalele care se

îmbrăţişează nu se perimează niciodată

7 NATURA 2000 Ce înseamnă? Asiguraţi-vă mai întâi că VOI ştiţi,

înainte de a comunica oricui altcineva.

Conotaţia negativă legată de UE creează dificultăţi în

conectarea cu un brand UE, iniţiativele europene nu

sunt întotdeauna percepute pozitiv. Să aveţi în vedere

acest lucru!

Problema suprapunerii elementelor vizuale şi de

branding ale siturilor Natura 2000 cu cele ale AP.

Acest lucru poate fi complicat şi depinde de situaţia

locală.



3.5 Principalele comentarii şi idei propuse de Think Thank

Ne conectăm cu natura din „propriile” noastre motive. Acestea pot fi:

Bio centric Intrinsec (are dreptul să existe…)

Utilitar Instrumental (utilitatea/ scopul existenţei sale)

Egocentric Ce câştig Eu din asta?

Comunicarea trebuie să fie legată de importanţa culturală

de ex. dragostea şi sentimentul de apartenenţă

Importanţa biodiversităţii în vieţile noastre

Folosiţi Umorul şi Aspiraţia pentru a construi relaţii

„Ţineţi minte că sunteţi diferiţi”. Trebuie să trecem de la limbajul specific pentru Parcuri la limbajul pentru Publicul larg.

Să nu facem supoziţii, să nu vorbim cu noi înşine. Nu toţi vorbesc fluent limbajul legat de conservare, aşa că folosiţi un

limbaj pe care oamenii să-l înţeleagă. Trebuie să menţineţi continuitatea după ce aţi captat atenţia publicului.

Organizaţiile de caritate reuşesc foarte bine să facă asta - ele au o abordare de tip „tehnica picăturii”. Evitaţi să

„strigaţi mai tare” pur şi simplu, puneţi accentul pe continuitate şi pe o prezenţă constantă.

Pentru a transmite un mesaj în mod eficient şi pentru a comunica despre sit, folosiţi senzaţiile experienţiale. De

exemplu National Trust din Marea Britanie pune accentul pe locuri - orice om are un „loc” pe care îl îndrăgeşte şi

Trebuie să comunicăm

pentru a sărbători

realizările, deci gândiţi-vă

la fapte pozitive, nu

negative!

Figura 1 Conectarea cu natura, de Frits Ahlefeldt

Branding pentru Wild Team în

cadrul unei campanii pentru

Tigri a organizaţiei Futerra în

Bangladesh.

Vezihttp://www.wild-team.org

Love not Loss, o campanie a

organizaţiei Futerra. Vezi

www.futerra.co.uk/work#go=b

randing-biodiversity-2-3074

http://www.wild-team.org/



fiecare se poate identifica cu un „loc”. Comportamentul este important, de aceea recunoaşterea unui loc şi

schimbarea comportamentului trebuie să fie uşor de înţeles. Oamenii nu ştiu cum să se comporte. Pentru ca un mesaj

să fie uşor de înţeles evitaţi jargonul şi prea multe denumiri.

// Identificaţi care ar fi o poveste potrivită şi învăţaţi să faceţi diferenţa faţă de ce credeţi voi că este o poveste

bună.

Ce anume va da într-adevăr rezultate? Cum determinăm măsura în care comunicarea şi-a atins scopul? Oare ne pasă

dacă oamenii ştiu sau nu numele a 10 specii de fluturi, atâta timp cât sunt dispuşi să le protejeze habitatul?

Oamenii au oare dorinţa de schimbare? Oamenii tind să se schimbe când vor ei, nu când este nevoie.

Deci trebuie să identificăm „butoanele pe care trebuie apăsat.”

Este nevoie de argumente de susţinere şi de încurajare. Oamenii trebuie să ştie că nu sunt singuri.

Conotaţiile negative legate de UE pot genera dificultăţi în conectarea cu un brand UE. Iniţiativele europene nu sunt

întotdeauna percepute pozitiv.

Folosiţi mai mult imagini vizuale. Cum ar fi utilizarea logourilor - scoateţi-le în evidenţă mai mult. Utilizarea de semne,

repere. Vizual - în mass-media se preferă imaginile cu oameni. Dar animalele drăguţe atrag întotdeauna atenţia.

Sărbătoriţi succesul!

STRATEGIE ŞI PLANURI DE COMUNICARE


4 Strategia şi planificarea pentru comunicare

Veţi găsi în manual informaţii care să vă ajute să înţelegeţi mai mult despre ideile care se discută. De asemenea este

disponibil şi un TOOLKIT cu link-uri la materiale suplimentare in limba engleza, pe care il veti primi in format

electronic.

4.1 Să începem

Managerii N2000 trebuie să înveţe sau să „reînveţe” comunicarea pentru a îmbunătăţi acceptarea şi managementul

siturilor, a spori conservarea naturii şi a opri pierderea biodiversităţii. Managerii N2000 trebuie să intre în ciclul de

învăţare!

Figura 2 Ciclul de învăţare

Ciclul de învăţare este un model recunoscut

pentru modul în care învăţăm. Toţi începem cu

o experienţă (care ar putea fi cursul sau o

sesiune de curs) şi apoi reflectăm asupra ei

(poate în acea seară). Apoi tragem concluziile

şi le punem în practică (poate când ne

întoarcem la lucru). În acest fel dobândim o

nouă experienţă, la care trebuie să reflectăm.

Vom trage apoi noi concluzii pe care, să

sperăm, le vom pune în practică... şi tot aşa.

Aşadar învăţarea nu se limitează la acest curs.



Figura 3 Spirala de înţelegere a abilităţilor

4.2 Ce este o comunicare eficientă?

Conform Dicţionarului Collins Essential English (2006, ediţia a doua), „comunicare” este un substantiv care

înseamnă:

Schimb de informaţii, idei sau sentimente

Ceva care este comunicat, cum ar fi un mesaj

Mijloace de comunicare pentru circulaţia sau trimiterea de mesaje

Să fie eficientă înseamnă ca un mesaj transmis şi primit să aibă rezultatul dorit sau urmărit. Deci elementul

comunicat este clar, relevant şi ajunge la publicul sau la persoana vizată prin canalele potrivite, cu ajutorul

instrumentelor potrivite şi este înţeles şi se iau măsuri în consecinţă!

Este în acelaşi timp o artă şi o ştiinţă, dar are nevoie de practică!

În realitate există multe aspecte care pot să influenţeze comunicarea, făcând să fie mai mult sau mai puţin eficientă,

inclusiv:

• Limbajul trupului / Comunicarea non-verbală

• Limbajul folosit

• Cunoştinţele existente

• Ipotezele

• Contextul

• Memoria

• Atitudinile

• Stresul

• Claritatea

• Cultura

• Abilităţile de ascultare

• Abilităţile de scriere

Incompetenţă Inconştientă (Ignoranţă)

Spirala de înţelegere a abilităţilor explică modul în care se desfăşoară

învăţarea. Începem de la bază din etapa de Incompetenţă Inconştientă, care

se mai numeşte şi Ignoranţă. Ori de câte ori învăţăm o abilitate nouă

începem din acest punct şi de acolo urcăm în spirală. Se poate face o

analogie bună cu a învăţa să conducem o maşină sau să mergem pe

bicicletă. La început nu ştim de ce suntem ignoranţi, apoi aflăm

(Incompetenţă Conştientă). În cele din urmă suntem capabili să facem acel

lucru, dar pentru asta trebuie să facem un efort mare (Competenţă

Conştientă). Ca şi atunci când învăţăm prima oară să conducem - nu putem

să ascultăm şi muzică în timp ce trebuie să trecem printr-o intersecţie

complicată.

În timp vom putea să rezolvăm cu succes lucruri mai complicate în mod

automat (Competenţă Inconştientă), cum ar fi să conducem maşina şi în

acelaşi timp să ascultăm muzică sau să vorbim cu un pasager. Dar aici este

punctul în care începem să facem greşeli.

Poate că în acest punct vă aflaţi acum cu abilităţile dvs. de comunicare - toţi

credem că putem să facem anumite lucruri, dar dacă nu ne luăm timp să re-

învăţăm şi să punem în practică, putem să nu facem lucrurile bine. Gândiţi-vă

câte accidente de maşină se întâmplă - probabil fiecare şofer implicat crede

că e un şofer bun şi că a fost vina celuilalt. La fel este şi cu comunicarea, într-

adevăr. Facem greşeli, dar pot fi corectate şi îmbunătăţite.



Manualul şi cursul acoperă o parte din aceste aspecte şi sperăm că vă vor dezvolta abilităţile.

4.3 Strategii de comunicare

Pentru ca un sit N2000 să-şi atingă efectiv şi cu succes misiunea şi scopurile este nevoie să fie folosite cele mai bune

resurse disponibile pentru întărirea capabilităţilor umane legate de N2000, construirea capacităţilor şi investirea în

oameni, precum şi pentru măsurarea constantă şi gestionarea rezultatelor obţinute.

Pentru a îndeplini scopul şi obiectivele pe întregul spectru de management al unui sit N2000 este nevoie de o

comunicare eficientă în întreaga organizaţie, nu doar la nivelul persoanei responsabile cu comunicarea!

Pentru a obţine o comunicare eficientă este nevoie de o strategie de comunicare bine gândită şi un plan detaliat.

O bună strategie de comunicare va conecta

imaginea, misiunea, valorile şi ţintele sitului

N2000 cu toţi cei care lucrează pentru situl

N2000, indiferent dacă sunt angajaţi, voluntari sau

factori interesaţi. Strategia trebuie să ia în

considerare informarea privind motivul pentru

care a fost desemnat situl N2000, avantajele pe

care le oferă situl N2000 şi problemele pe care le

rezolvă. O bună strategie descrie canalele de

comunicare care facilitează schimbul de informaţii

şi idei între toţi factorii interesaţi. Este o discuţie

strategică despre esenţa problemei, despre

scopul pentru care există situl N2000, cum

funcţionează, ce reprezintă şi ce oferă. Această discuţie trebuie să fie suficient de robustă astfel încât toţi cei care au

legătură cu managementul sitului N2000 să vorbească cu o singură voce, o singură gândire, un singur scop: un mesaj

articulat, consecvent, clar, concentrat.

Contează ce spunem? Cui? Când? Cum?

Da! Deci este important ca organizaţiile să aibă Strategii de Comunicare. Problemele pot apărea când comunicarea

din cadrul unei organizaţii nu este coordonată. Coordonarea a ceea ce spui, cui, când şi cum spui face parte dintr-o

strategie de comunicare. Este ineficient ca persoane diferite din cadrul unei organizaţii să transmită mesaje

contradictorii.

Există o mulţime de documente pe internet care să vă ajute să scrieţi o strategie de comunicare. Unele sunt

mai clare şi mai directe decât altele. Uitaţi-vă peste TOOLKIT şi veţi găsi câteva linkuri la diferite versiuni.

Figura 4 Strategia, de Monica Taher - http://www.monicataher.com/



4.4 Planificarea unei strategii

Figura 5 Procesul unui Plan de Strategie

Procesul

1) Istoric – Analizaţi punctul în care vă aflaţi

acum

Uitaţi-vă la ce s-a obţinut până în prezent. Cât de

eficientă a fost comunicarea?

Analizarea efectivă a punctelor care au avut succes şi a

celor care n-au avut este utilă pentru planificarea unei

campanii şi pentru elaborarea unei strategii generale

pentru situl N2000.

2) Obiective – Ce vreţi să obţineţi?

Definiţi-vă obiectivele şi mesajul. Luaţi în considerare

Scara participării a lui Arnstein.

Încercaţi să informaţi, să educaţi, să schimbaţi

comportamentul sau să consultaţi publicul? Care sunt

motivele din spatele comunicării voastre şi ce grad de

implicare are publicul vizat (de ex. pur şi simplu informaţi o

comunitate locală despre nişte noutăţi legate de situl

N2000, sau este vorba de o consultare participativă pentru

a decide asupra unei acţiuni de management?)

Este important să aveţi în vedere acest lucru pentru că

astfel veţi face alegeri informate cu privire la mesaje,

public, canale, instrumente şi bineînţeles abilităţile

necesare pentru a asigura o comunicare eficientă.

Figura 6 Scara lui Arnstein (1969) – Grade de participare a cetăţenilor,

Comunicarea face parte dintr-un proiect, din

dezvoltarea unei strategii, o campanie sau un

program în curs de desfăşurare etc.? În fiecare

caz obiectivele pe care le aveţi în vedere pentru

comunicare vor fi afectate şi legate de un set mai

larg de obiective.



Figura 7 Obiective SMARTER

Figura 8 Definirea publicului ţintă - de http://app-economy.com/

Cu toate acestea rămâne în continuare important să

aveţi foarte clar în vedere care este conţinutul

comunicării, cui se adresează, când şi cum; scrierea

unor obiective mai clare vă ajută să vă construiţi

gândirea. Mai multe informaţii despre cum să scrieţi

nişte obiective mai bune sunt incluse în partea de

comunicare scrisă a cursului şi a manualului.

Creaţi obiective SMARTER („mai inteligente”) (vezi

şi TOOLKIT)

Acestea ar trebui să vă ajute să vă daţi seama cum veţi

atinge efectiv fiecare obiectiv. Toate ţintele/ obiectivele

dvs. trebuie să fie legate de obiectivele organizaţionale,

de management al sitului N2000.

3) Publicul - Cu cine vorbesc?

Întrebaţi-vă, în mod specific - Cui se adresează

mesajul? Ce ştiţi despre acest public ţintă?

De exemplu, copiii ar putea fi un public şi ştim că mulţi

dintre ei sunt familiarizaţi cu utilizarea tehnologiei. Acest

lucru poate influenţa de exemplu Canalul/ Instrumentele

pe care le folosiţi. Vezi TOOLKIT pentru exemple.

4) Canale/ Instrumente - Cum comunic?

Acestea trebuie să fie adecvate pentru public. Gândiţi-

vă ce tipuri de mijloace de comunicare, canale sau

instrumente credeţi că există?

Abilităţile dvs.

Pentru a fi un Comunicator eficient trebuie să puteţi să

vă definiţi publicul ţintă, să definiţi tipul de comunicare

necesar şi apoi să selectaţi mijloacele, instrumentele şi

canalele în funcţie de public şi de obiective!

http://app-economy.com/



Vorbitor în public Persoană care scrie rapoarte Animator pentru copii Facilitator Blogger Interpret Website designer ... sau chiar toate cele de mai sus...



5) Management/ Implementare

Pasul următor pe care trebuie să-l faceţi este să luaţi în considerare aspectele practice legate de tehnica pe care aţi

ales-o, bineînţeles în funcţie de mesaj şi de public. De asemenea va trebui să luaţi în considerare modul în care

această comunicare se potriveşte cu obiectivele generale ale proiectului sau cu planul de management al sitului

N2000.

De exemplu o reclamă TV la ora de vârf poate să dea rezultate bune, dar aveţi bugetul necesar pentru asta? De

asemenea, aveţi timpul şi resursele umane necesare, şi dacă nu, ce alternative pot fi luate în considerare? Şi nu

pierdeţi din vedere încadrarea în timp (aşa cum a fost identificată în obiectivele SMARTER).

6) Măsurare şi evaluare

A funcţionat comunicarea? De unde ştiţi? Cum arată succesul? Este o broşură colorată, bine scrisă, pe care n-o

citeşte nimeni, sau o întâlnire cu o participare corespunzătoare care generează o imagine pozitivă a sitului N2000? Şi

cum contribuie obiectivele comunicării la ţintele generale de conservarea naturii ale sitului N2000? Vor trebui

concepute şi implementate diferite tehnici de evaluare şi măsurare. Obiectivele dvs. ar trebui să fie scrise, astfel

încât să puteţi verifica acest lucru.

Şi în sfârşit...

Există o mulţime de informaţii pe internet şi în TOOLKIT. Aceasta este doar o schiţă sumară. Unele exemple de

strategie au etape mai detaliate sau le pun într-o ordine puţin diferită. Folosiţi-le pe oricare se potrivesc scopurilor

voastre. Nu există nicio regulă foarte strictă, cu excepţia faptului că o strategie şi un plan vor asigura o bază

importantă pentru toate elementele de comunicare aferente N2000, contribuind astfel la eficacitatea demersului.

ABILITĂŢI DE COMUNICARE PERSONALĂ


5 Abilităţi de comunicare interpersonală

Interacţiunea cu oamenii este esenţială pentru toţi cei ce fac parte din managementul N2000.

Indiferent dacă este vorba de comunicare cu un angajat, un voluntar, un politician, un finanţator,

cu un grup din comunitatea locală, cu copii de şcoală sau cu un factor interesat nemulţumit,

modul în care se prezintă managerul N2000 va sta la baza eficacităţii întregului demers de

comunicare. Identificarea punctelor tari şi a celor slabe legate de abilităţile de comunicare

personală, sinceritatea privind nevoia de a învăţa unele tehnici noi şi dobândirea unei noi

înţelegeri mai profunde vor permite managerului N2000 să dezvolte relaţii pozitive şi constructive

şi în acest proces ar trebui să reducă situaţiile de conflict şi să obţină noi suporteri.

5.1 Comunicarea non-verbală

Comunicăm la fel de mult non-verbal ca şi prin

vorbire.

• Doar 7% din înţeles se află în cuvintele

rostite.

• 38% din înţeles este paralingvistic (modul

în care sunt rostite cuvintele).

• 55% constă în expresia feţei.

(sursa: Albert Mehrabian)

În Comunicarea non-verbală trebuie să fiţi

conştienţi de:

a) Expresiile feţei

b) Contactul vizual

c) Distanţa interpersonală

d) Atingerea

e) Orientarea şi postura corpului

f) Gesturile cu mâna şi alte gesturi

g) Aspectul

A privi pe rând pe fiecare

a) Expresiile feţei

De obicei acestea transmit emoţii. Există 6 emoţii

universale comune în orice cultură: învăţaţi să le

distingeţi pentru a percepe semnalele pe care le

transmit cei cu care comunicaţi. Să aveţi în vedere

faptul că şi dvs. veţi transmite astfel de semnale.

• Surpriză

• Teamă

• Tristeţe

• Supărare

• Fericire

• Dezgust

b) Contactul vizual



Contactul vizual arată interes/ atracţie.

Ne uităm mai frecvent la cineva când suntem interesaţi, dar privitul prea intens poate fi enervant.

c) Distanţa interpersonală

Acesta este „balonul” pe care ne place să-l avem în

jurul nostru. Cât de aproape vă simţiţi confortabil să

staţi faţă de cineva? Oamenii au preferinţe, în general

în funcţie de cât de bine cunosc acea persoană. În

anumite condiţii acest lucru se poate schimba (de ex.

când trăim şi lucrăm în zone urbane).

Dacă suntem forţaţi să fim mai apropiaţi de atât, de ex.

în lift, în tren etc., avem tendinţa să folosim alte

metode pentru a mări distanţa, de ex. să ne întoarcem,

să evităm contactul vizual etc.

În general zonele de confort ale unui vestic obişnuit

sunt următoarele:

• Zona intimă – parteneri şi familie (până la

45 cm)

• Zona personală – discuţii cu prietenii şi în

grup (45 cm - 1,2 m – aproximativ

lungimea unui braţ)

• Zona socială – cunoştinţe şi grupuri noi

(1,2 m - 2,4 m)

• Zona publică – necunoscuţi şi un public

mai larg (peste 2,4 m)

d) Orientarea corpului şi posturile

Orientarea se referă la direcţia în care ne îndreptăm

corpul. Ne îndreptăm către persoanele care ne

interesează. Ne întoarcem de la cei care nu ne plac

sau care nu ne interesează.

Postura şi orientarea noastră pot să indice:

• Agresiune

• Apărare

• Interes

• Tensiune

şi aşa mai departe...

e) Gesturile cu mâna şi alte gesturi

Acestea pot accentua lucrurile pe care le spunem. Exemplele includ: a da din cap afirmativ, a mişca mâinile atunci

când arătaţi direcţia. Unele sunt universale, altele depind de cultură. Şi nu toate sunt politicoase!

f) Para-limbajul

Acesta este modul în care spunem lucrurile şi include:

• Intonaţia

• Stresul

• Coordonarea în timp

• Pauzele

• Tonul emoţional al vocii



• Accentul

• Greşelile de vorbire (hmmm, ăăă)

• Viteza vorbirii

• Întreruperile

Vorbirea rapidă indică de multe ori anxietate, iar

vorbirea lentă este de multe ori asociată cu un nivel

mai scăzut de inteligenţă (ceea ce nu este neapărat

corect).

Întreruperile sunt de obicei naturale, dar pot fi şi forţate

(intenţionate) şi există anumite diferenţe legate de gen.

De obicei bărbaţii întrerup mai mult decât femeile.

g) Aspectul

Noi judecăm instantaneu pe baza aspectului - acest proces

este cunoscut ca Formarea impresiei.

Un aspect neformal sau neîngrijit va da oamenilor impresia

că sunteţi neformali şi în aspectele legate de muncă ale

vieţii (Teoria personalităţii implicite). Deci este mai

înţelept să vă îmbrăcaţi corespunzător. Când întâlniţi prima

dată pe cineva, singurul element pe care-l au la dispoziţie

pentru a-şi forma o părere despre voi este aspectul. În

general puteţi începe cu un aspect elegant şi să treceţi la

unul mai puţin oficial (de ex. să scoateţi o cravată sau o

jachetă), dar nu invers!

Citiţi poezia de mai jos. Arată cum ne facem impresii despre

oamenii în vârstă - dar acestea pot să nu fie corecte.

Pe scurt...

Toate aceste lucruri vor conta pentru comunicarea voastră

ca manager N2000. Dacă sunteţi conştienţi de aceste

lucruri, atât în calitate de persoană care transmite cât şi de

persoană care primeşte semnale de comunicare, veţi putea

să „citiţi” mai bine situaţiile, indiferent dacă este vorba

de întâlniri unu-la-unu sau de grup, şi să răspundeţi şi să

ajustaţi comunicarea în mod corespunzător.

• Expresiile feţei • Contactul vizual • Distanţa interpersonală • Atingerea • Orientarea şi postura corpului • Gesturile cu mâna şi alte gesturi • Aspectul • Şi bineînţeles cuvintele!

De obicei facem toate acestea natural, dar gândiţi-vă

la acestea dacă lucrurile nu merg conform planului.

Dacă e nevoie, puteţi să vă prefaceţi! Dacă nu sunteţi

o persoană care comunică în mod natural, folosiţi

aceste idei şi puteţi să vă şi prefaceţi dacă este

necesar.

Când o să fiu bătrână (Jenny Joseph)

Când o să fiu o femeie bătrână o să mă îmbrac în mov Cu o pălărie roşie care nu se potriveşte şi nu-mi vine bine, Şi o să-mi cheltui pensia pe coniac şi mănuşi de vară Şi sandale de satin, şi o să spun că nu avem bani pentru unt. O să mă aşez jos pe trotuar când obosesc, o să înfulec mostre în magazine şi o să apăs butoanele de alarmă, Şi o să-mi plimb bastonul de-a lungul balustradelor publice, Ca să-mi compensez tinereţea sobră. O să ies afară în papuci când plouă Şi o să culeg flori din grădinile altora Şi o să învăţ să scuip. Poţi să porţi cămăşi oribile şi să te îngraşi, Şi să mănânci un kilogram de cârnaţi odată, Sau doar pâine şi murături o săptămână, Şi să aduni pixuri, creioane şi suporturi pentru bere şi alte lucruri în cutii. Dar acum trebuie să avem haine care să ne ţină uscaţi, Şi să ne plătim chiria şi să nu înjurăm pe stradă, Şi să dăm un exemplu bun copiilor. Vom avea prieteni la cină şi vom citi ziarele. Dar poate ar trebui să exersez puţin acum? Pentru ca cei care mă cunosc să nu fie prea şocaţi şi surprinşi Când dintr-o dată o să fiu bătrână Şi o să încep să port mov!



5.2 A asculta activ şi a pune întrebări în mod eficient

De multe ori când e vorba de comunicare ne gândim imediat la „vorbit”, când de fapt ascultarea este prima şi cea mai

importantă abilitate. Ca manager N2000, abilitatea de a asculta cu adevărat îngrijorările exprimate de factorii interesaţi

sau ideile şi sugestiile din partea angajaţilor şi voluntarilor vor fi foarte importante pentru a dezvolta o relaţie bună şi

eficientă. În acest fel întregul management al sitului N2000 poate fi construit pe respect şi înţelegere reciprocă.

Ascultarea activă înseamnă să ascultăm cu mare atenţie ce se spune

şi să arătăm că acordăm atenţie la ce se spune.

Cum arătăm că ascultăm în timpul unei conversaţii? Aţi creat o listă în grup, dar iată câteva idei:

Concentraţi-vă - acordaţi conversaţiei atenţia voastră integrală

Rezistaţi tentaţiei de a întrerupe

Ascultaţi tonul vocii vorbitorului şi cuvintele folosite

Arătaţi că ascultaţi emiţând „sunete de continuitate”, de ex. hmm, da, ei, aha etc.

Fiţi conştienţi de propriile expresii faciale

Staţi cu faţa direct spre vorbitor

Adoptaţi o postură deschisă şi relaxată

Aplecaţi-vă uşor spre vorbitor

Păstraţi un contact vizual bun (dar nu prea mult!)

Puneţi întrebări deschise pentru a-l face pe vorbitor să dezvolte anumite aspecte

Să nu asculţi este mult mai obişnuit în multe societăţi decât să asculţi

Ce facem cei mai mulţi dintre noi...

De foarte multe ori noi ascultăm doar parţial ce spun ceilalţi. Ce se aude sunt deseori doar acele părţi care

confirmă propria părere şi concepţiile ascultătorului. Unele din piedicile pentru o ascultare cu acurateţe

sunt:

Repetarea în gând a lucrurilor pe care urmează să le spui în continuare

Încercarea de a-l impresiona pe celălalt

Judecarea spuselor celuilalt ca fiind irelevante, contradictorii etc.

Deci în esenţă, noi auzim ce vrem să auzim, nu ceea ce se spune de fapt!

A pune întrebări în mod eficient

Pentru a face ca o conversaţie să progreseze sau pentru a ajunge la o înţelegere mai bună, poate fi necesar să puneţi

întrebări unei persoane sau unui grup. Imaginaţi-vă că discutaţi cu un proprietar de teren, un utilizator al facilităţilor de

recreere sau că ţineţi un atelier în comunitate - punând întrebarea corectă veţi obţine mai multe informaţii despre ce s-

ar putea afla în spatele unei probleme sau într-adevăr puteţi descoperi mai multe decât se presupunea la început.

// Folosiţi întrebări deschise - dau rezultate

Întrebările deschise minimizează tentaţia de a face presupuneri. Au scopul de a înţelege mai exact ce vrea să spună



vorbitorul. Reflectarea spuselor persoanei poate de asemenea să ajute.

Întrebările deschise încep cu:

Cu cine lucraţi?

Ce aveţi de gând să faceţi în legătură cu asta?

Unde exact s-a întâmplat asta?

Când credeţi că aţi putea face asta?

Cum credeţi că s-a întâmplat asta?

De ce este acest lucru important pentru dvs.?

Ce variantă aţi prefera?

// Reflectarea este o tehnică utilă

Permite vorbitorului să vorbească în continuare când nu aveţi nicio întrebare specifică de pus, sau ca încurajare când

vorbitorul este timid sau nervos.

Reflectarea este repetarea unei afirmaţii pe care vorbitorul tocmai a făcut-o, sub formă de întrebare. De exemplu:

Vorbitorul: „Pe urmă m-am dus să verific dacă funcţionează...” - Ascultătorul: „V-aţi dus să verificaţi dacă

funcţionează...?”

// Întrebări închise

O întrebare închisă, la extremă, este una la care se poate răspunde doar cu „Da” sau „Nu”.

Întrebările închise sunt utile dacă vreţi să verificaţi anumite informaţii specifice, sau să verificaţi dacă ştiţi un

anumit lucru corect.

Pe scurt

Ascultaţi cu atenţie

Arătaţi că ascultaţi

Încercaţi să folosiţi întrebări deschise

Aveţi grijă la întreruperi

Ţineţi minte că ascultătorii activi petrec 70% din timp ascultând şi doar 30% din timp

vorbind.



5.3 Abilităţi de prezentare

Mergând dincolo de abilităţile de comunicare mai personale, managerul N2000 poate fi de multe ori în situaţia de a

transmite multe informaţii unui număr mai mare de oameni. Aceasta se poate face de exemplu printr-un discurs sau

prezentare. O prezentare se poate face cu sau fără imagini şi trebuie luate în considerare aspecte cum ar fi durata,

încrederea vorbitorului, abilităţile sale de a ţine un discurs şi crearea unor imagini prin cuvinte. Un bun orator care

pictează imagini cu cuvinte poate fi mai eficient decât un powerpoint slab prezentat.

Nu lăsaţi frica să vă taie elanul de a ţine o prezentare bună! Mulţi oameni consideră prezentările în public ca fiind unul

dintre cele mai terifiante lucruri din viaţă. Frica poate fi depăşită! Începeţi cu planificarea...

Planificarea

• De ce ţineţi discursul? Să aveţi clar definit

scopul

• Aflaţi cât de mare va fi publicul şi ce fel de

grup va fi

• Faceţi-vă notiţe despre subiect

• Nu vă scrieţi discursul cuvânt cu cuvânt

• Folosiţi bucăţi de hârtie şi numerotaţi-le

• PowerPoint are o opţiune de notiţe şi

încadrare în timp care poate fi utilă

• Încadraţi-vă discursul în timp şi repetaţi-l

• Apoi repetaţi-l din nou

Gândiţi-vă la trei lucruri

• Spuneţi-le oamenilor ce urmează să le

spuneţi

• Spuneţi-le

• Spuneţi-le ce le-aţi spus

5.4 Tehnici de prezentare

„Se uita în sus la cer tot timpul

cât vorbea şi lui Alice asta i s-a părut clar nepoliticos” (Lewis Carroll)

Nu uitaţi abilităţile de comunicare personală. Ele sunt la fel de relevante şi aici! Aşa că trebuie să arătaţi ca şi

cum aţi avea o conexiune cu publicul.

Câteva tehnici utile

• Ritmul prezentării – nici prea rapid, nici

prea lent, şi trebuie variat din când în

când. Faceţi şi pauze uneori.

• Variaţi stilul – nu staţi doar şi vorbiţi

continuu - implicaţi-i şi pe participanţi!

• Mişcaţi-vă în sală – nu e nevoie să staţi

fix într-un loc. Ocazional mergeţi către

oameni.

• Variaţi tonul vocii – cum aţi face şi într-o

conversaţie normală



• Folosiţi notiţele – scrieţi notiţe scurte pe

cartonaşe şi numerotaţi-le. Nu scrieţi

discursul cuvânt cu cuvânt pentru ca apoi

să-l citiţi - nu va fi prea cursiv aşa.

• Evitaţi ticurile enervante... să zornăiţi din

chei/ /monezi, să vă jucaţi cu obiecte, să

ziceţi „ăăă” la începutul fiecărei

propoziţii…

• Pot fi folosite elemente de recuzită

pentru a capta atenţia publicului, dar nu

trebuie să mizaţi foarte mult pe ele.

Acestea e bine să fie la îndemână, ca să

nu trebuiască să vă întrerupeţi pentru a le

folosi.

Elemente suport pentru prezentare

• Flip chart pentru diagrame, imagini, puncte esenţiale

• Sliduri/ Powerpoint - au acelaşi scop (au un caracter mai permanent, sunt mai bune pentru un public

mai mare)

• Powerpoint – poate fi util dacă-l folosiţi bine - dar poate fi şi groaznic dacă nu este folosit

corespunzător.

• Demonstraţie - implicaţi publicul

Avantaje ale POWERPOINT-ului Rapid, uşor şi simplu Pregătit în prealabil Potrivit pentru un public mare Poate include uşor imagini şi grafice Ceva la care să se uite

Dezavantaje Poate fi plictisitor Nu e foarte dinamic Este uşor să fie supraîncărcat cu informaţii Aveţi grijă la animaţii Tendinţa de a citi cuvânt cu cuvânt

Ce să faceţi

• Să respiraţi adânc

• Să vorbiţi clar

• Să vă pregătiţi nişte cartonaşe ca să vă amintiţi ideile (numerotaţi-le!... astfel dacă le scăpaţi pe jos, le puteţi rearanja rapid! )

• Aveţi grijă unde se află publicul - sunteţi cu faţa la toţi?

• Zâmbiţi, amuzaţi-vă

• Fiţi voi înşivă şi proiectaţi-vă personalitatea

• Reţineţi - nimeni nu ştie cum vă simţiţi sau ce credeţi

• Reţineţi - Publicul este de partea voastră!

Ce să nu faceţi

• „Nu mormăi”, zise Alice; „acesta nu e deloc modul potrivit în care să te exprimi”.

• Lewis Carroll

• Nu vorbiţi prea repede - ÎNCETINIŢI RITMUL

• Nu citiţi cuvânt cu cuvânt de pe o foaie

• Nu vă jucaţi cu obiecte - este iritant!

• Nu folosiţi un limbaj necorespunzător pentru publicul respectiv

• Nu intraţi în panică

Pe scurt...

• Majoritatea discursurilor se desfăşoară conform planului

• Dar chiar trebuie să faceţi un plan, în

afară de cazul în care aveţi multă experienţă

• Aveţi sprijinul publicului

• Greşelile cele mai uzuale pot fi evitate



• Dacă totuşi nu merge bine, nu e sfârşitul lumii - pur şi simplu corectaţi-vă şi mergeţi mai

departe



5.5 A da şi a primi feedback

Feedbackul este un mod de a ajuta o altă persoană să se gândească cum

să-şi schimbe comportamentul. Este o comunicare către o persoană (sau

grup) care-i oferă acelei persoane informaţii despre modul în care el/ea îi

afectează pe alţii. Feedbackul ajută persoana să-şi menţină comportamentul

adecvat şi astfel să-şi atingă mai bine rezultatele.

Într-o situaţie legată de N2000 un manager se poate afla în poziţia de a trebui

să dea feedback unei persoane sau unui grup, de exemplu după un exerciţiu

de consultare; acest lucru poate fi dificil şi dacă nu e făcut bine, poate duce la deteriorarea relaţiilor.

Pentru a fi eficient feedbackul trebuie să se concentreze pe:

Puncte clare şi specifice

Un comportament care poate fi schimbat -

să lase spaţiu pentru acţiune

Fapte observate, nu intenţii presupuse

Ce aţi văzut/ aţi simţit, nu judecăţi

Punctele cele mai importante

Scopul/ regulile de bază convenite

Aspectele pozitive... precum şi zonele care

pot fi îmbunătăţite

Să i se dea valoare celui care primeşte, să

nu fie o descărcare pentru cel care oferă

feedbackul!

Mai multe detalii

Feedbackul este descriptiv mai degrabă decât

evaluativ. Descriind propria reacţie, i se lasă persoanei

libertatea să o folosească direct sau să o folosească

aşa cum el/ea consideră oportun. Prin evitarea

limbajului evaluativ, persoana nu mai simte nevoia să

reacţioneze defensiv.

Este specific mai degrabă decât general. A-i spune

cuiva că este „dominator” probabil că nu va fi la fel de

util ca a-i spune „Chiar acum când luam decizia despre

această problemă tu n-ai ascultat ce spuneau ceilalţi şi

m-am simţit forţat să-ţi accept argumentele sau să mă

confrunt cu un atac din partea ta”.

Ia în considerare atât nevoile celui care primeşte cât şi

pe ale celui care oferă feedbackul. Feedbackul poate fi

distructiv atunci când serveşte doar propriile noastre

nevoi şi nu ia în considerare nevoile persoanei care-l

primeşte.

Este direcţionat către un comportament în legătură

cu care destinatarul poate face ceva. Frustrarea nu

face decât să crească atunci când unei persoane i se

aminteşte un neajuns asupra căruia nu are niciun

control.

Este solicitat, mai degrabă decât impus. Feedbackul

este cel mai util atunci când cel care-l primeşte a

formulat un fel de întrebare la care cei care au

observat pot răspunde.

Este dat la momentul potrivit. În general, feedbackul

este cel mai util dacă este dat cu prima ocazie după ce

a avut loc comportamentul respectiv (desigur, în



funcţie de măsura în care persoana este pregătită să-l

audă, de sprijinul disponibil din partea altora etc.)

Este verificat pentru a asigura o comunicare clară. Un

mod de a face asta este de a-l ruga pe cel care a

primit feedbackul să încerce să-l reformuleze pentru a

vedea în ce măsură corespunde cu intenţia celui care

a oferit feedbackul.

Când feedbackul este oferit într-un grup, atât cel care-l

dă cât şi cel care-l primeşte au ocazia să verifice cu

ceilalţi din grup acurateţea feedbackului. Aceasta este

o impresie personală sau o impresie pe care o

împărtăşesc şi alţii? Feedbackul este un mod de a

oferi ajutor; este un mecanism corectiv pentru

persoana care vrea să afle cât de bine se potriveşte

comportamentul său cu intenţiile sale: şi este un mod

de a-şi defini identitatea.



Trebuie avut grijă când oferim feedback, astfel încât

celălalt să fie încurajat să se schimbe şi să se dezvolte.

Dezvăluiţi unor persoane informaţii despre ei înşişi despre

care e posibil ca ei să nu fi fost conştienţi, deci trebuie

avut grijă.

Un alt model util este piramida nevoilor a lui Maslow (de

mai jos). Modelul indică faptul că nevoile de la bază

trebuie să fie satisfăcute înaintea celor de la vârf. Deci,

dacă cuiva îi este frig şi foame, probabil că nu sunt în cea

mai bună dispoziţie pentru a asculta un feedback despre

performanţa lor. Acest lucru este important şi pentru

planificarea întâlnirilor, atelierelor şi evenimentelor pe

scară mai largă asociate cu situl N2000; gândiţi-vă mai întâi la nevoile oamenilor înainte de a vă angaja într-o

comunicare efectivă şi cu sens, altfel toate eforturile voastre se vor pierde.

A cere feedback

Avem tendinţa să cerem destul de rar feedback. Se poate ca de multe ori să vedem complimentele nesolicitate ca

pe un feedback pozitiv. Şi chiar asta sunt.

A primi feedback

De multe ori nu suntem prea dispuşi să primim feedback în caz că este negativ. Totuşi ajută dacă putem face

anumite planuri în avans.

Planificarea

Gândiţi-vă la ideile voastre şi lucraţi înainte

Stabiliţi un moment/ loc unde să nu fiţi deranjaţi şi nu lăsaţi să treacă prea mult timp după

eveniment

Cereţi ajutor/ soluţii la anumite dificultăţi specifice

Precizaţi clar ce fel de ajutor doriţi (sau nu doriţi!)

Fiţi deschişi să auziţi feedbackul - altfel n-are niciun rost

Ascultaţi activ

Când primiţi feedbackul

respiraţi!

ascultaţi cu atenţie (amintiţi-vă de ascultarea activă!)

puneţi întrebări pentru a clarifica (amintiţi-vă de întrebările eficiente)

Figura 9 Piramida nevoilor a lui Maslow



mulţumiţi pentru feedback

admiteţi punctele valabile

luaţi-vă timp să meditaţi la ce aţi auzit

Când primiţi feedback - Încercaţi:

Să nu-l luaţi personal şi să nu vă simţiţi

jigniţi/ să nu vă supăraţi

Să nu întrerupeţi cu justificări dacă

feedbackul este „negativ”

Să nu respingeţi anumite puncte cu

care nu sunteţi de acord

Dacă nu sunteţi de acord - să obţineţi

şi alt punct de vedere

Să nu ţineţi minte punctele negative

pentru totdeauna! Să le ţineţi minte în

schimb pe cele pozitive

Şi să nu respingeţi comentariile

pozitive

Pe scurt

Feedbackul se concentrează pe comportamente şi acţiuni care pot fi schimbate, nu pe

personalităţi

Învăţaţi să oferiţi feedback eficient

Învăţaţi să primiţi feedback

Înţelegeţi faptul că momentul este important pentru ambele

Cântăriţi raţional comentariile - cele negative nu „înseamnă mai mult” decât cele pozitive. În

TOOLKIT există linkuri la informaţii suplimentare despre feedback.

5.6 Comunicarea asertivă

Mulţi manageri N2000 pot fi îngrijoraţi de faptul că dacă se exprimă în mod asertiv, ceilalţi vor considera

comportamentul lor ca fiind agresiv. Există o diferenţă între a fi asertiv şi agresiv. Persoanele asertive îşi pot afirma

opiniile, păstrând în acelaşi timp respect faţă de ceilalţi.

Ce aţi face dacă:

Colegul de lucru v-ar cere ajutorul la

un proiect când aveţi deja prea multe

de făcut?

Unul din colegii voştri a întârziat la o

şedinţă, din nou?

Aţi fost criticat(ă) pentru o lucrare la

care aţi depus mult efort?

Aţi fost intimidat(ă) de cineva cu care

v-aţi intersectat în mod frecvent?

Avem tendinţa să adoptăm unul din cele patru

stiluri de comportament, Agresiv, Pasiv, Pasiv-

Agresiv sau Asertiv. Majoritatea alunecăm în mod

natural într-unul din primele trei. Majoritatea trebuie



să învăţăm să devenim asertivi. Trebuie să lucrăm la asta şi să exersăm.

Agresiv

Să te pui pe tine pe primul loc, în detrimentul

celorlalţi sau să încerci să controlezi

comportamentul altora. Comportamentul agresiv

presupune exprimarea şi urmărirea drepturilor

proprii în detrimentul celorlalţi, ceea ce creează

impresia lipsei de respect pentru celălalt. De fapt

faceţi ce vreţi, indiferent de ce cred ceilalţi. Acest

lucru, la rândul său, poate face ca ceilalţi să aibă

mai puţin respect pentru voi, sau chiar să le fie

frică de voi.

Pasiv

Să-i pui pe alţii pe primul loc, în detrimentul tău.

Comportamentul pasiv (sau submisiv) apare atunci

când le permiţi celorlalţi să-ţi încalce drepturile,

considerând nevoile, opiniile şi drepturile lor mai

importante decât ale tale proprii. Aceasta arată o

lipsă de respect pentru propriile tale drepturi şi

poate duce la sentimente de frustrare, anxietate şi

furie.

Pasiv - Agresiv

Aparent îi pui pe ceilalţi pe primul loc, dar în

realitate dedesubt există o agresiune. Acest lucru

se întâmplă când pari a fi calm şi detaşat, şi posibil

inocent şi neajutorat. Iarăşi persoana permite ca

drepturile să-i fie încălcate. Totuşi persoana are şi

tendinţe agresive, iar comportamentul său tinde să

aibă o latură vicioasă. Deşi tind să nu atace direct,

vor găsi altă modalitate pentru a submina nevoile,

drepturile şi sentimentele celorlalţi. Aceasta duce de

obicei la sentimente de vinovăţie şi manipulare la

cealaltă parte.

Asertiv

Exprimarea sentimentelor, gândurilor şi nevoilor

proprii fără a-i ameninţa pe ceilalţi. Asertivitatea

este comunicarea directă şi sinceră a opiniilor,

sentimentelor, nevoilor şi drepturilor proprii într-un

mod care nu ameninţă drepturile personale ale

celorlalţi. Presupune să-ţi aperi propriile drepturi şi

în acelaşi timp să recunoşti drepturile celorlalţi şi să

acţionezi pentru o soluţie „câştig-câştig”.

Asertivitatea te poate ajuta să-ţi îmbunătăţeşti

abilităţile de comunicare, stima de sine şi

capacitatea de luare a deciziilor. Sentimentele şi

ideile pot fi exprimate în mod sincer, permiţând

relaţiilor să devină mult mai autentice. Respectul pe

care-l arăţi celorlalţi va face ca şi ceilalţi să te

respecte mai mult. Asertivitatea îţi dă şi mai mult

control asupra mediului tău, reducând anxietatea în

situaţiile dificile. Să fii asertiv îţi permite să fii tu

însuţi.

La nivelul cel mai de bază, asertivitatea poate fi o

simplă exprimare a propriilor credinţe, sentimente

sau opinii. De exemplu, „Mă simt supărat”. Uneori e

suficient să spui asta.

A fi asertiv

O comunicare directă şi sinceră a

propriilor nevoi, sentimente şi drepturi

Exprimată într-un mod care nu

ameninţă drepturile celorlalţi

Se concentrează pe aspecte specifice

şi presupune negociere

Folosirea lui „Eu” în vorbire

Creşte nivelul de control

Tinde să câştige mai mult respect de la

ceilalţi

Sfaturi pentru a fi mai asertiv



• Transmiteţi mesajul direct către destinatarul vizat.

• Folosiţi afirmaţii prin care să reiasă cât mai clar posibil ce doriţi, ce credeţi şi ce simţiţi. De

exemplu, „Vreau să...” sau „Mă simt...”

• Însuşiţi-vă mesajul. Decât să ziceţi „Tu ar trebui să...”, încercaţi să ziceţi „Mi-ar plăcea foarte

mult dacă tu...”

• Fiţi specifici şi obiectivi când descrieţi comportamentul sau situaţia.

• Evitaţi întrebările tip „De ce” pentru a reduce probabilitatea ca cealaltă persoană să devină

defensivă.

• Încercaţi să nu deveniţi emoţionali când descrieţi felul în care vă simţiţi. Poate fi util să daţi

şi anumite explicaţii legate de motivul pentru care situaţia sau comportamentul celuilalt vă

face să vă simţiţi în acel mod.

• Fiţi specifici în legătură cu acţiunile necesare din partea celuilalt, luând în considerare

drepturile, nevoile şi sentimentele celeilalte persoane. Dacă este necesar şi adecvat,

descrieţi clar consecinţele care ar decurge din faptul că celălalt nu-şi schimbă

comportamentul.

• Nu vă scuzaţi pentru propriile sentimente, drepturi sau opinii. Spuneţi „nu” la solicitările

nerezonabile, de asemenea fără să vă scuzaţi. Chiar şi a da o explicaţie este strict opţional.

• Abordaţi doar o problemă odată

• Menţineţi contactul vizual (dacă este adecvat din punct de vedere cultural) şi folosiţi tonul

vocii şi limbajul trupului pentru a vă întări mesajul.

• Afişaţi un limbaj al trupului ce exprimă încredere, gândiţi-vă la modul în care staţi în picioare,

mergeţi sau staţi pe scaun.

Câteva tehnici cunoscute

Placa stricată

• Repetaţi întruna, în diferite feluri, ce

doriţi

• Identificaţi-vă ţinta

• Respingeţi orice argumente irelevante

• Continuaţi să vă repetaţi afirmaţia

• Corelaţi-vă limbajul trupului cu afirmaţiile

A spune Nu

• Dacă reacţia voastră iniţială este Nu,

atunci rămâneţi consecvenţi

• Exersaţi practica de a spune Nu

• Asiguraţi-vă că într-adevăr spuneţi Nu

• Cereţi mai mult timp dacă vreţi să vă

gândiţi mai mult

• Un Nu direct este mai bun decât o

persoană care de fapt nu vrea să fie

acolo

• Mai multe tehnici cunoscute

Dezarmarea furiei

• Recunoaşteţi când cineva este furios

• Explicaţi faptul că vreţi să abordaţi

problema

• Convingeţi persoana respectivă să ia loc

şi vorbiţi normal

• Ascultaţi activ

• Încercaţi să rezolvaţi problema

• Spuneţi ce aţi putea face diferit



Întrebare negativă şi pozitivă

• Transformaţi o întrebare negativă într-

una pozitivă

• Nu, „Ce ai cu mine pentru că plec de la

lucru la 5?”

• Încercaţi, „Vreau să înţeleg. Ce anume te

deranjează la ora mea de terminare a

programului?”

Pe scurt...

• A fi asertiv este o abordare adultă echilibrată a comunicării.

• Ar trebui să încercaţi să evitaţi a fi pasivi sau agresivi.

• Observaţi aceste comportamente la alţii şi învăţaţi să le evitaţi.

• Sentimentele şi nevoile voastre sunt importante - şi la fel sunt şi ale altora. În SETUL DE

UNELTE există linkuri la mai multe informaţii despre asertivitate.

Abilităţi de comunicare scrisă


creativ, bazat pe fapte

6 Aptitudini de comunicare scrisă

Când este vorba de comunicare un manager N2000 se poate concentra pe comunicare verbală şi personală, dar de

fapt scrisul este la fel de important, şi mai ales scrisul adecvat pentru a exprima viziunea şi obiectivele sitului N2000.

O comunicare prost formulată, un limbaj prea tehnic şi o exprimare necorespunzătoare în scris pot submina toată

comunicarea verbală bună. Managerii N2000 nu trebuie să fie poeţi sau autori cu premii, dar înţelegerea diferitelor

materiale scrise necesare şi a modului de îmbunătăţire este o abilitate foarte necesară şi importantă.

Ce scriu managerii N2000 şi pentru cine? Gândiţi-vă la o zi de lucru obişnuită, din momentul în care vă treziţi până seara la culcare şi gândiţi-vă la tot ce scrieţi pe parcursul zilei, de la cele mai mărunte note, la multele e-mailuri, mesaje tweet, scrisori, aplicaţii pentru finanţare până la cele mai complexe rapoarte ştiinţifice. Majoritatea materialelor scrise pot fi încadrate într-un spectru, de la materiale cu specific juridic şi ştiinţific foarte pronunţat până la unele foarte creative şi poetice. Toate se folosesc la un sit N2000. ştiinţific creativ

EXERCIŢIU Folosind lista de materiale scrise de la noi, poziţionaţi-le acolo unde credeţi că le este locul pe acest

spectru, de ex.

legi

un rezumat ştiinţific

reglementări

contracte

cereri de finanţare

rapoarte

informări prin e-mail

panouri informative

comunicate de presă

buletine de ştiri

scrisori

transcrieri

panouri de interpretare

materiale pentru copii de la centrele pentru natură

lucrări de artă.



O mare parte din materialele scrise legale sau tehnice

ar putea fi considerate mai degrabă o activitate legată

de emisfera stângă a creierului, în timp ce scrierile

mai creative sunt legate de emisfera dreaptă a

creierului. La scrierile tehnice, respectiv la cele

creative (de interpretare) se aplică aptitudini de scriere

diferite.

Multe din materialele pe care le scriem ar putea fi

definite ca fiind „creative, bazate pe fapte”, care

necesită trecerea de la activitatea emisferei stângi la

cea a emisferei drepte, ajungând la un echilibru optim.

Pentru aceasta managerul N2000 trebuie să ia

informaţiile faptice, de obicei din domeniul biologic,

ştiinţific sau legal, şi să le scrie în „limbajul de zi cu zi”.

O mare parte din materialele scrise, în special pentru

factorii interesaţi, nu e nevoie să fie prea tehnice, deşi

acest stil tehnic este de bază pentru majoritatea

managerilor N2000. Scrierea creativă bazată pe fapte

este o formă de scriere destul de dificil de stăpânit,

care ia timp şi exerciţiu pentru a fi bine făcută.

Ca şi în cazul mijloacelor de comunicare, este important să înţelegem:

A) Care este mesajul pe care încercaţi să-l transmiteţi şi elaborarea

sa clară: gramatica, ortografia şi punctuaţia sunt elementele de

bază pentru o scriere bună.

B) Care este mijlocul de comunicare sau canalul potrivit pentru acel

mesaj: Cine trebuie să-l citească? Cât de lung este mesajul? Va

trebui să ştiţi aceste lucruri înainte de a vă decide ce mijloace de

comunicare să folosiţi. De exemplu... Ar trebui să trimitem un mesaj de

urgenţă prin SMSând nu avem nevoie de cuvinte: cuvinte şi imagini

Totuşi uneori trebuie să folosim puţine cuvinte, bine alese, pentru ca mesajul să-şi atingă

ţinta. Şi bineînţeles, o imagine face cât o mie de cuvinte, aşa că gândiţi-vă dacă o

imagine n-ar fi mai potrivită decât multe cuvinte.



Gândiţi-vă ce cuvinte vă vin în minte pentru a descrie

cum vă simţiţi când vedeţi aceste imagini. Acesta este

sentimentul sau gândurile pe care vreţi să le

transmiteţi publicului.

Cuvintele sunt diferite dacă sunt prezenţi şi oameni în

imagine? Asiguraţi-vă că nu se contrazic şi că sunt

potrivite cu momentul.

Luaţi-vă ceva timp de gândire când selectaţi imaginile,

ca să fiţi siguri că nu contrazic cuvintele, sau invers. La

siturile N2000 dacă prezentaţi imagini cu tipurile de

activităţi şi comportamente la care-i invitaţi pe oameni

să participe, întăriţi acele imagini pozitive.

Nu pierdeţi din vedere faptul că oamenii pot face asocieri diferite cu imaginile decât cele pe care presupuneţi că le-ar

putea face. Totuşi şi cu imaginile putem foarte uşor să greşim!

Chiar şi cu „imagini şi semne de bază”. Ele pot să aibă informaţii insuficiente, informaţii contradictorii care creează

confuzii sau chiar prea multe informaţii.

Aşadar chiar şi în cazul unor semne simple gândiţi-vă cu

atenţie la perspectiva vizitatorului sau a cuiva care nu este

familiarizat cu situl. Vouă poate să vi se pară „evident”... dar

mai întâi testaţi imaginile pentru a vă asigura că sunt clare.

6.1 Cum scriem?

Am învăţat să scriem când eram copii şi fără îndoială că am scris toată viaţa, chiar dacă acum folosim cel mai des

tastatura în loc de stilou.

Pentru a compune un material scris avem nevoie să folosim diferite părţi ale creierului nostru, toate acestea fiind

elemente pe care le avem deja, dar putem avea o tendinţă mai pronunţată sau o preferinţă pentru anumite stiluri.

EXEMPLU: Spuneţi CULOAREA, nu cuvântul.

Acesta este un conflict între emisfera dreapta şi emisfera stângă a creierului, în

care emisfera dreaptă încearcă să spună culoarea iar cea stângă insistă să



persoana A

persoana B

citească cuvântul. O să vedeţi că este din ce în ce mai uşor pe măsură ce continuaţi... vă exersaţi şi antrenaţi creierul.

Puteţi face acelaşi lucru pe măsură ce practicaţi diferite stiluri de scris.

Diferite tipuri de scriere

După ce aţi identificat mai devreme diferitele tipuri de scriere,

aceasta este în mare parte o activitate a emisferei stângi care

foloseşte detalii logice, limbaj, gramatică etc.; dar cum trebuie să

fim şi creativi, în special la partea de interpretare, avem nevoie să

accesăm şi emisfera dreaptă a creierului prin imaginaţie, fantezie,

simboluri şi imagini.

În prezent materialele scrise legate de N2000 tind să fie în mare

măsură foarte faptice şi ştiinţifice, dar trebuie să fie şi bine scrise,

clare şi uşor de înţeles. Pentru scris e nevoie de exerciţiu: puteţi

avea o înclinaţie naturală pentru asta, sau doar prin educaţie şi

experienţă progresaţi şi vă simţiţi mai confortabili cu limbajul

tehnic.

... aşa că exersaţi, folosind latura voastră mai creativă.

Pentru cine scriem?

O hartă a contactelor N2000 Pe parcursul vieţii noastre interacţionăm cu multe persoane diferite. Cu unii zilnic, familia, colegii de lucru, iar cu alţii

mai mult sau mai puţin frecvent. Faceţi o hartă a contactelor cu oamenii cu care interacţionaţi.

În centrul unei foi de hârtie faceţi un cerc care vă reprezintă pe VOI. Trasaţi linii care ies din centru, reprezentând

oamenii cu care interacţionaţi; cu cât liniile sunt mai scurte, cu atât intraţi în contact mai apropiat şi mai des cu acea

persoană.

Număraţi persoanele cu care intraţi în contact.

Faceţi totalul pentru toţi cei din sală! Sunt o

mulţime de oameni! În special dacă vă gândiţi

apoi la hărţile cu contacte ale acestor oameni.

Puterea cuvântului transmis „din auzite”, care stă

la baza reţelelor sociale! Gândiţi-vă la efectul pe care l-aţi obţine dacă aţi transmite informaţii pozitive despre

biodiversitate sau N2000 tuturor persoanelor de pe harta voastră de contacte...



Trecut

Prezent

Viitor Foarte complex

Cel mai puţin

complex

Comunicaţi cu toţi cei de pe harta de contacte într-o anumită măsură şi în moduri diferite. Fiecare din noi avem cel

puţin 20 de contacte regulate şi mult mai multe dacă-i includem şi pe cei de la marginile hărţii. Multe dintre aceste

persoane, într-un context de lucru, vor fi factori interesaţi în comunicarea noastră pentru N2000.

Dacă vă gândiţi în mod specific la o situaţie de lucru, faceţi o listă cu diferitele persoane cu

care intraţi în legătură, fie în calitate de colegi de muncă, fie de factori interesaţi pentru sit.

Gândiţi-vă la felul în care comunicaţi cu aceşti oameni şi grupuri în modul cel mai eficace, în

ceea ce priveşte informaţia de care au nevoie şi sub ce formă. Împărtăşiţi cu grupul orice

informaţii care credeţi că au fost bine primite şi eficiente.

Cele trei elemente esenţiale pentru o scriere bună Acestea sunt valabile indiferent dacă scrieţi un material tehnic sau unul creativ.

a) Structura scrierii Aceasta asigură faptul că scrierea este

logică şi bine prezentată. În unele scrieri

tehnice, ştiinţifice şi juridice există anumite

structuri acceptate, totuşi pentru majoritatea

scrierilor autorul poate utiliza diferite structuri

pentru a-şi ordona mesajul şi a-i crea o

succesiune logică.

Un autor ar putea să-şi ordoneze gândurile

în funcţie de timp, ce s-a întâmplat în trecut,

ce se întâmplă acum şi ce va urma. Sau care

este primul eveniment --->ultimul eveniment. Acest lucru ar putea fi folosit când scrieţi despre viaţa plantelor sau a

animalelor, despre vreme, cicluri de viaţă sau orice povestire culturală.

Ca alternativă ordinea poate fi inversată. Această structură funcţionează şi geografic, cu anumite grade de

complexitate, sau spaţial.

Încercaţi să variaţi structura. Vedeţi dacă în acest mod se îmbunătăţeşte informaţia pe care doriţi s-o

împărtăşiţi. Oamenii reţin cel mai bine primele şi ultimele lucruri pe care le citesc... Deci ţineţi cont de asta!!

b) Stilul şi conţinutul

S-a menţionat deja că managerul N2000 poate scrie într-un stil tehnic şi ştiinţific sau într-un stil creativ, dar cel mai

adesea într-un stil creativ bazat pe fapte. Există diferite „reguli” şi ghiduri pentru scrierea tehnică şi scrierea creativă.



Indiferent ce anume se scrie - Reţineţi 5 teste simple pentru o scriere bună

Claritate - să ştiţi ce vreţi să spuneţi şi să spuneţi acel lucru clar şi bine

Concizie - fiţi concişi. Mai puţin înseamnă mai mult

Simplitate - evitaţi jargonul, termenii la modă şi propoziţiile lungi şi limbajul prea tehnic şi ştiinţific.

Adaptare – aveţi grijă ca mesajul să rezoneze cu publicul

Autenticitate – să credeţi în ceea ce scrieţi

De asemenea fiţi conştienţi de faptul că e posibil ca voi să înţelegeţi perfect lucrurile despre care scrieţi... dar ca

publicul să nu înţeleagă. Exprimaţi-vă clar şi evitaţi limbajul dens, ca în exemplele prezentate.

Fraze lungi, complexe

Să exişti înseamnă să fii unic. Existenţa, realitatea, esenţa,

cauza sau adevărul înseamnă unicitate. Punctul geometric

din centrul sferei este simbolul naturii pentru unicitatea

incomensurabilă în cadrul unui efect măsurabil. Un centru

este întotdeauna unic; altfel nu ar fi centru. Deoarece

unicitatea înseamnă realitate, sau ceea ce face ca un lucru

să fie ceea ce este, orice este real se bazează pe o

centralizare.

Densitate

Rapoartele care spun că un lucru nu s-a întâmplat mi se par

întotdeauna interesante, deoarece după cum ştim, există

lucruri ştiute cunoscute; există lucruri pe care ştim că le ştim.

De asemenea ştim lucruri ştiute; există lucruri pe care ştim

că le ştim. Ştim şi nişte lucruri pe care nu le ştim. Dar există

şi lucruri necunoscute neştiute - cele pe care nu ştim că nu le

ştim. Şi dacă ne uităm la istoria ţării noastre şi a altor ţări

libere, în această ultimă categorie par să fie lucrurile cele mai

grele.

Donald Rumsfield

De multe ori materialele N2000 tind să aibă un limbaj tehnic şi obscur. Totuşi nu este totul pierdut, deoarece putem

învăţa şi exersa să rescriem şi să reformulăm pentru a îmbunătăţi claritatea, concizia şi simplitatea scrierii.

Mai multe sfaturi despre stil şi conţinut

Evitaţi să scrieţi aşa cum vorbiţi

Vorbirea tinde să fie foarte întortocheată şi

complexă, cu calificări şi diverse fraze

foarte apreciative, de multe ori incorecte

gramatical, care se conformează modului

în care mintea ascultă. De asemenea

există tonul, accentul, limbajul trupului şi

expresiile feţei care ajută la înţelegere,

toate acestea pierzându-se în scris.

Mintea citeşte în mod diferit. Are nevoie de

propoziţii simple, directe.

Străduiţi-vă să aveţi concizie

Fiecare cuvânt înseamnă bani. Bani

pentru a scrie, a tipări pentru a fi citit şi a

traduce. De asemenea concizia ajută la o

mai bună înţelegere. Dar echilibraţi

concizia cu caracterul complet. Nu

reduceţi atât de mult încât să se piardă din

înţeles.

Propoziţii simple şi scurte

Dacă vedeţi că folosiţi o a doua sau a treia

virgulă, gândiţi-vă dacă n-ar fi mai bine să



fie două propoziţii în loc de una mai lungă.

Păstraţi totul simplu. Subiect Verb Obiect.

Verificaţi întotdeauna ortografia,

gramatica şi punctuaţia.

Nu vă bazaţi doar pe funcţia de

verificare a ortografiei („spell check”).

Evitaţi repetiţiile.

Nu vă mulţumiţi doar cu prima versiune

a textului. Revizuiţi-o de mai multe ori.

LĂSAŢI UN TIMP DE PAUZĂ.

Lăsaţi textul pentru a doua zi. Luaţi o

pauză de la scris. Întotdeauna va fi mai

uşor să reluaţi lucrul după o pauză.

Citiţi cu glas tare.

Dacă nu puteţi respira... înseamnă că

frazele sunt prea lungi şi veţi observa

repede dacă nu are sens.



CÂTEVA SFATURI (amuzante) pentru scris

1. Nu vă lăsaţi deviaţi de la direcţia principală.

Dacă ceapa este cea mai consumată legumă din lume, de ce maşinile de pompieri sunt roşii?

2. Evitaţi să începeţi propoziţiile cu un pronume

nespecific. Acesta nu e un mod bun de a începe.

3. Prepoziţiile nu sunt cuvinte cu care să închei o

frază. 4. Fugiţi de clişee ca de ciumă. Acum parcă râde

ciob de oală spartă.

5. Feriţi-vă de simboluri şi abrevieri etc. în corpul

textului. 6. Observaţiile din paranteze nu sunt necesare (şi ar

trebui evitate).

7. Este greşit să separi vreodată un infinitiv.

8. Formele contrase n-ar trebui să apară în textul

vostru. 9. Cuvintele şi sintagmele străine nu sunt apropos

sau chic.

10. Ca majoritatea oamenilor, n-ar trebui niciodată să

generalizaţi.

11. Eliminaţi citatele. După cum zicea odată Mark Twain: „Citând vorbele de duh ale altora nu facem decât să arătăm lipsa de vorbe de duh proprii, care să poată fi citate.”

12. Comparaţiile sunt la fel de proaste ca şi clişeele.

13. Nu fiţi redundanţi; nu folosiţi mai multe cuvinte decât

este nevoie; este prea exagerat.

14. Vulgaritatea e naşpa.

15. Fiţi mai mult sau mai puţin specifici.

16. Afirmaţiile incomplete sunt întotdeauna cele mai

bune. 17. Exagerarea este de un milion de ori mai rea decât

afirmaţiile incomplete. 18. Pot să folosesc propoziţii cu un singur cuvânt? Nu.

19. Analogiile în scris sunt ca şarpele cu pene.

20. Diateza pasivă este de evitat.

21. Vă învârtiţi în jurul cozii pentru a evita jargonul sau

bolboroseala. 22. Cine are nevoie de întrebări retorice?

23. Aveţi grijă să folosiţi corect apostroful. 24. Nu folosiţi pronumele ca şi calificative.

25. Şi nu începeţi niciodată o propoziţie cu o conjuncţie.

Şi, dar şi sau n-or să vă ducă prea departe.

6.2 Scrierea tehnică

Scrierea tehnică este probabil stilul de scriere pe care majoritatea celor implicaţi în N2000 şi arii protejate îl folosesc

cel mai des. Rapoartele, aplicaţiile pentru finanţare, materialele ştiinţifice, planurile şi strategiile sunt de cele mai multe

ori scrise în acest stil. Există anumite stiluri care sunt acceptabile pentru publicul specific la care se potriveşte acest tip

de materiale. Deşi acest lucru poate fi adecvat în contextul respectiv, acest stil NU este accesibil pentru majoritatea

factorilor interesaţi sau vizitatorilor unei arii protejate. Este important să putem distinge acest stil şi să putem trece de

la tehnic la creativ şi înapoi!

Unul din elementele cele mai uzuale ale scrierii tehnice este scrierea de obiective.

Scrierea obiectivelor2

Cele mai importante întrebări pe care trebuie să vi le puneţi când scrieţi obiective sunt:

Cine este implicat? Sau chiar pentru cine este acţiunea?

2 2 Scrierea obiectivelor, adaptat după Universitatea Heriot-Watt, Performance and Development Review Handbook (Manualul de evaluare pentru

dezvoltare şi performanţă), Versiunea 1.0 August 2008 © Heriot-Watt University.



Care sunt rezultatele dorite sau rezultatele imediate?

Când vor apărea rezultatele?

Cum va fi măsurat progresul?

Acestea stau la baza obiectivelor SMART: Specifice-Măsurabile-Accesibile-Realiste -

Încadrate în timp

Specifice

Obiectivele trebuie să arate clar ce vă propuneţi să

obţineţi, folosind verbe de acţiune pentru a descrie ce

trebuie făcut. De exemplu:

- Nespecific: Încurajarea mai multor persoane să

viziteze Parcul.

- Specific: Creşterea numărului de vizitatori ai

Parcului

- Nespecific: Realizarea unei cercetări...

- Specific: Formularea unor planuri de cercetare

asupra...

Măsurabile

Obiectivele trebuie să includă o referinţă calitativă

şi/sau cantitativă astfel încât să puteţi măsura dacă le-

aţi atins sau nu. De exemplu:

- Nemăsurabil: Creşterea numărului de vizitatori ai

Parcului

- Măsurabil: Creşterea cu 10% a numărului de

vizitatori ai Parcului

Acceptate

Obiectivele trebuie să fie relevante şi corespunzătoare

pentru proiect/ plan/ strategie.

Realiste

Obiectivele trebuie să fie dificile dar posibil de atins,

adică nu trebuie să fie nerealiste. De exemplu, poate fi

realist să-ţi propui să slăbeşti 5 kg, dar ar fi nerealist

să-ţi propui să slăbeşti 5 kg într-o săptămână.

Obiectivele trebuie să ţină cont şi de abilităţile,

cunoştinţele şi resursele necesare pentru a le atinge.

Încadrate în timp

Obiectivele trebuie să includă o referinţă de timp, cum

ar fi un termen specific. De exemplu:

- Neîncadrat în timp: Creşterea cu 10% a numărului

de membri ai Centrului Sportiv.

- Încadrat în timp: Creşterea cu 10% a numărului de

membri ai Centrului Sportiv în următoarele şase

luni.

- Neîncadrat în timp: Formularea unor planuri de cercetare asupra subiectului X şi depunerea unei cereri pentru un grant la

Consiliul pentru Cercetare X

- Încadrat în timp: Formularea unor planuri de cercetare asupra subiectului X şi depunerea unei cereri pentru un grant la

Consiliul pentru Cercetare X, până la 1 iunie 2015.

Referinţa temporală pentru alte obiective poate fi exprimată ca frecvenţă sau timp de execuţie. De exemplu:

- Încadrat în timp: O dată pe lună, actualizarea tuturor paginilor de internet de la biblioteci şi a ghidurilor tipărite.

- Încadrat în timp: Transmiterea proceselor verbale de la Comitetul Y în termen de cinci zile de la şedinţă

Dacă este vorba de un interval de timp foarte lung, poate fi necesar să defalcaţi obiectivul, să identificaţi paşii pe care

trebuie să-i faceţi pentru a atinge obiectivul general şi să stabiliţi cât va dura probabil fiecare pas, pentru a putea defini

o dată ţintă.



Totuşi de multe ori ne blocăm căutând combinaţia potrivită de cuvinte pentru a descrie ce încercăm să obţinem.

Pentru aceasta Dicţionarul de Sinonime este PRIETENUL vostru! Folosiţi-l cu încredere! Tabelul de mai jos vă arată

câteva exemple de verbe pe care le puteţi folosi aproape întotdeauna la scrierea de obiective.

A cunoaşte A înţelege A analiza

A număra, a defini, a descrie, a schiţa, a enumera, a descoperi, a identifica, a eticheta, a face o listă, a corela, a numi, a cita, a citi, a aminti, a relata, a înregistra, a reproduce, a selecta, a ordona într-o secvenţă, a afirma, a spune, a vedea, a scrie

A clasifica, a cita, a concluziona, a converti, a descrie, a discuta, a estima, a explica, a generaliza, a da exemple, a ilustra, a interpreta, a localiza, a da un sens, a parafraza, a prevedea, a raporta, a reafirma, a analiza, a rezuma, a urmări, a înţelege

A defalca, a caracteriza, a clasifica, a compara, a contrasta, a corela, a dezbate, a deduce, a face o diagramă, a diferenţia, a discrimina, a distinge, a examina, a se focaliza asupra, a ilustra, a sugera, a limita, a sublinia, a scoate în evidenţă, a prioritiza, a recunoaşte, a cerceta, a relaţiona, a separa, a subîmpărţi

A sintetiza A evalua A aplica

A adapta, a anticipa, a categorisi, a colabora, a combina, a comunica, a compara, a compila, a compune, a construi, a contrasta, a crea, a proiecta, a dezvolta, a concepe, a exprima, a facilita, a formula, a genera, a încorpora, a individualiza, a iniţia, a integra, a interveni, a inventa, a compensa, a modela, a modifica, a negocia, a organiza, a îndeplini, a planifica, a pretinde, a produce, a progresa, a propune, a rearanja, a reconstrui, a întări, a reorganiza, a revizui, a rescrie, a structura, a substitui, a valida

A aprecia, a argumenta, a evalua, a alege, a compara şi a contrasta, a concluziona, a critica, a analiza critic, a decide, a apăra, a evalua, a interpreta, a judeca, a justifica, a prognoza, a prioritiza, a dovedi, a clasifica, a reîncadra, a selecta, a sprijini

A acţiona, a administra, a articula, a evalua, a schimba, a trasa, a selecta, a colecta, a calcula, a construi, a contribui, a controla, a demonstra, a determina, a dezvolta, a descoperi, a dramatiza, a schiţa, a stabili, a extinde, a imita, a implementa, a intervieva, a include, a informa, a instrui, a desena, a participa, a prognoza, a pregăti, a produce, a furniza, a relaţiona, a raporta, a selecta, a arăta, a rezolva, a transfera, a folosi, a utiliza

Scrierea tehnică - sfaturi generale

• Nu adoptaţi un stil „personal”. A scrie un material tehnic nu înseamnă a scrie ficţiune.

• Scrieţi întotdeauna la diateza pasivă

• Nu folosiţi pronume sau adjective posesive (al meu, ale noastre, ai lor)

• Fiţi consecvenţi. Dacă scrieţi unele substantive cu majuscule, faceţi acest lucru în tot documentul.

• Nu folosiţi forme contrase (de ex. în engleză „don't”).

• Folosiţi structuri şi o ordine acceptate, în special în materiale de cercetare şi ştiinţifice.

• În propunerile de proiecte scrieţi introducerea ULTIMA.

• Lăsaţi Titlul la sfârşit. Ar trebui să fie obiectivul proiectului „rearanjat”.

• Metodele trebuie scrise la viitor iar rezultatele la trecut.

• Verificaţi forma corectă pentru singular şi plural... de ex. date, mass-media

• Evitaţi să începeţi frazele cu prepoziţii... la, în, pe, pentru a, în timpul



• Evitaţi folosirea semnului „/”, folosiţi în schimb „şi”, „sau”

• Nu folosiţi niciodată superlative

• Nu folosiţi niciodată „foarte”

• Aveţi grijă la folosirea lui „via".... înseamnă prin, de ex. de la Munchen la Madrid via Amsterdam. Nu

cu ajutorul, adică cu un anumit mijloc de transport. De la Munchen la Amsterdam cu avionul.

• Aveţi grijă la folosirea lui „datorită”, înseamnă „care poate fi atribuit” sau „provocat de”, niciodată „din

cauza”.



6.3 Scrierea creativă

Orice interpretare care nu corelează cumva elementele expuse sau descrise cu anumite aspecte din personalitatea

sau experienţa vizitatorului va fi fără ecou.

Freeman Tilden

Interpretarea este în primul rând un proces de comunicare care-i ajută pe oameni să-şi facă o idee şi să înţeleagă mai

multe despre situl N2000. Scopul principal al interpretării nu este instruirea, ci provocarea. Interpretarea este folosită

cel mai adesea în centre pentru natură, la panourile de interpretare, este oferită în timpul tururilor ghidate, discuţiilor şi

prezentărilor, în afişaje, lucrări de artă şi la multe alte evenimente şi metode de a transmite informaţia. Arta

interpretării este fundamentală pentru a împărtăşi informaţii pozitive despre siturile N2000 şi pentru a-i inspira pe

vizitatori să simtă devotament faţă de loc şi să acţioneze pozitiv, constructiv şi sustenabil.

Interpretarea în scris

„Prea des scrisul este considerat neimportant, ceva ce facem când avem o jumătate de oră liberă.

Scrisul care să capteze atenţia şi să fie reţinut nu e deloc uşor.”3

Cel mai bun text spune o poveste şi foloseşte o serie de tehnici creative pentru a aduce la viaţă un sit sau un obiect.

Scrierea de texte pentru interpretare este o abilitate care necesită gândire şi practică. Următoarele îndrumări vă vor

ajuta în acest sens.

3 J Carter [1], 1993) http://www.jamescarter.cc/



Cantitatea de text

Nu e nimic mai enervant decât prea multe cuvinte pe

un panou sau într-o broşură. Ca regulă generală, un

panou de interpretare ar trebui să conţină maxim 200

de cuvinte. Publicaţiile pot conţine mai mult text, dar

nicio pagină n-ar trebui să aibă mai mult de jumătate

ocupată cu scris.

Lungimea cuvintelor şi a propoziţiilor

Interpretarea trebuie să-i ajute pe vizitatori să

găsească rapid poveşti şi idei interesante. Încercaţi să

scrieţi cu propoziţii mai scurte şi să folosiţi cuvinte

scurte, din limbajul de zi cu zi. În acest fel textul va fi

mai uşor de citit. Lăsaţi-l scurt şi simplu!

Stilul de scriere

Este foarte important ca textul să facă o conexiune cu

publicul. Acesta este unul din aspectele esenţiale care

diferenţiază interpretarea de informarea vizitatorilor.

Există o serie de tehnici de scris care vă vor ajuta să

faceţi în aşa fel încât textul să aibă o legătură cu

publicul:

Adresaţi-vă cititorului la persoana I - Asta

înseamnă de exemplu să le spuneţi „voi”:

„Vedeţi lichenii prinşi de copaci, luându-şi apa şi

nutrienţii din aer.”

Folosiţi verbe la diateza activă, mai degrabă decât

la cea pasivă

În acest fel textul sună mai natural şi mai viu.

De exemplu, „noi gestionăm...” este mult mai bine decât

„acest sit este gestionat de...”Folosiţi metafore, analogii şi

comparaţii

Acestea îi ajută pe oameni să facă legături între ce le

spuneţi voi şi alte lucruri pe care le ştiu.

De exemplu: „Loch Ness este atât de adânc că ar încăpea

înăuntru 100 de Coloane ale lui Nelson, una peste alta” Şi

„Gaiţele seamănă puţin cu noi. Când ne e foame, ne ducem

la frigider şi luăm nişte mâncare pe care am cumpărat-o

înainte. Când gaiţelor le e foame, ele sapă după nişte ghinde

pe care le-au ascuns mai înainte.

Folosiţi umorul

Umorul poate fi un mod foarte eficient de a face

conexiuni cu publicul şi de a-l implica, dar aveţi grijă:

nu tuturor li se par amuzante aceleaşi lucruri. Folosiţi

umorul, dar cu grijă.

Puneţi întrebări şi antrenaţi imaginaţia publicului

Textul poate să pună întrebări specifice şi să facă

publicul să-şi imagineze anumite lucruri.

De exemplu: „Ce băutură celebră se

produce din acest tufiş ce pare atât de

inocent?” Şi

„Puteţi să vă imaginaţi cum ar fi fost să

locuiţi aici în timpul ..........., când întregul

sat a fost dislocat de pe vatra sa?”

Folosiţi naraţiunea la persoana întâi

Poate fi foarte eficient să adoptaţi un personaj care să

spună povestea. Acest lucru înseamnă ca textul de

interpretare să fie scris la persoana întâi. Un exemplu

bun este cel de mai jos, de la un traseu de ciclism din

Pădurea Glentress de lângă Peebles:

Panoul face parte dintr-un traseu care explorează un sit din

epoca fierului. Interpreţii au creat personaje care spun o

poveste care să-i ajute pe vizitatori să exploreze şi să se

bucure de traseu.

Concepţie şi ilustraţie © Ross Associates



Scrieţi în propoziţii şi paragrafe scurte

Propoziţiile şi paragrafele lungi care nu se mai termină

sunt atât de plictisitoare că majoritatea oamenilor n-or

să se obosească nici măcar să înceapă să le citească

sau vor fi atât de plictisiţi la jumătate încât vor găsi

altceva mai bun de făcut.

Evitaţi jargonul şi termenii tehnici

Jargonul şi termenii tehnici îi vor confuza şi-i vor

îndepărta pe cititori. Folosiţi limbajul uzual.

Ilustraţii

Imaginile sunt de obicei mult mai bune pentru

comunicare decât cuvintele.

De exemplu, cum aţi descrie un amonit? Păi, este un

cefalopod fosil din ordinul Ammonide cu o cochilie spirală

plată.... Hei, nu faceţi greşeala asta! E mult mai bine să

desenaţi unul.

Vârsta cititorilor

Conceptul de „vârstă a cititorilor” poate fi o modalitate

utilă de a verifica cât de uşor de înţeles sunt

materialele pe care le-aţi scris. În general o „vârstă a

cititorilor” în jur de 12 ani este un nivel bun pentru care

să scrieţi textul, dar nu este un standard absolut.

Asta nu înseamnă că toţi vizitatorii au în jur de 12 ani -

este pur şi simplu o măsură standardizată pentru cât

de complex este un text de citit. Profesorii de şcoală

folosesc uneori măsurătorile privind vârsta cititorilor

pentru a corela textele cu aptitudinile elevilor lor.

Scrisul lor utilizează foarte puţini termeni tehnici sau

ştiinţifici şi este uşor de înţeles de marea majoritate a

copiilor mai mari şi a adulţilor.

Puteţi găsi mai multe despre vârsta cititorilor şi cum se

poate măsura în ediţia „A Way With Words” a buletinului

de Interpretare pentru Mediu (Environmental

Interpretation bulletin). A se vedea revista „A Way with

Words”, CEI, 1993

Alte puncte de verificat

Folosiţi o singură idee într-o propoziţie. Dacă aveţi două idei, scrieţi două propoziţii.

Variaţi lungimea propoziţiilor pentru a avea un ritm mai bun.

Citiţi propoziţia şi dacă aveţi dubii, puneţi punctuaţia. Când sunteţi mulţumiţi de punctuaţie, nu

folosiţi mai multe semne.

Aveţi grijă la cuvintele cu o încărcătură potenţială. Acestea arată o anumită părtinire şi îl pot face pe

cititor să ia o poziţie contrară, din principiu. De exemplu, „oameni” şi „noi” sunt mult mai bine decât

„bărbat”, „femeie”, „el” sau „ea”.

Clişeele îi fac pe oameni să piardă legătura, deoarece ei cred că ştiu ce

urmează în propoziţie înainte s-o termine de citit. Utilizarea clişeelor are

consecinţe îndepărtate.



6.4 Editarea

Indiferent de tipul de scriere pe care-l realizaţi, este important să vă revizuiţi şi să vă editaţi lucrarea. Indiferent cât de

mult timp aţi petrecut cu materialul la prima versiune, întotdeauna veţi mai găsi câteva greşeli de corectat şi

îmbunătăţiri care se pot face. Un exerciţiu de editare se găseşte şi în Anexa II.

Sfaturi pentru editare

• LUAŢI DISTANŢĂ... Lăsaţi lucrarea în

pace. Nu mai faceţi nimic. Lăsaţi lucrarea,

cel puţin peste noapte, dacă se poate o zi.

Când o veţi reciti o veţi „simţi” complet

diferit, ceea ce vă va permite să o priviţi cu

alţi ochi. Aceasta este ÎNTR-ADEVĂR cea

mai importantă acţiune de editare pe care

o puteţi face!

• Citiţi întregul material dintr-o dată. În

acest fel veţi putea să verificaţi că are un

„flux” bun, că este logic şi că poate fi

înţeles în întregime.

• Printaţi prima versiune şi citiţi textul în

întregime. Încercuiţi orice greşeli de tipar

sau alte greşeli pe care le observaţi.

• Uitaţi-vă după:

• Greşeli de tipar şi de ortografie. CITIŢI ÎN

SENS INVERS... Sunteţi obligaţi să citiţi

rar, concentrându-vă pe fiecare cuvânt

separat.

• Citiţi textul cu glas tare, deoarece în acest

fel puteţi să identificaţi rapid propoziţiile

care nu sună bine şi exprimările confuze

sau care induc în eroare.

• Cuvinte inutile, repetiţii, utilizarea excesivă

a cuvintelor etc. Verificaţi Five Words You

Can Cut.

http://www.dailywritingtips.com/five-words-

you-can-cut/

• Rescrieţi orice părţi care nu au sens sau

care pot fi exprimate mai clar, scurtaţi

frazele, propoziţiile şi paragrafele prea

lungi. Subiect. Verb. Obiect. Fiţi fără milă.

Mai puţin înseamnă MAI MULT.

• În funcţie de subiectul materialului scris,

gândiţi-vă dacă pot fi folosite puncte de

enumerare, ilustraţii sau tabele pentru a

elabora sau a clarifica textul.

După ce aţi făcut asta, rugaţi un coleg să citească materialul fie pentru înţelegerea generală, fie pentru revizie. Pentru

revizie e nevoie ca persoana să citească cu atenţie materialul, să verifice greşelile de ortografie, de tipar, spaţierea şi

formatarea.

http://www.dailywritingtips.com/five-words-you-can-cut/






Câteva sfaturi pentru editarea lucrării - verificarea ortografiei şi salvare

Totuşi funcţia de verificare a ortografiei (spell check) online nu înseamnă o verificare completă.

Citiţi cu glas tare următorul text. „Sună” corect şi funcţia spell check va considera textul

„corect”.. dar oare este?

„The Spelling Chequer (or poet tree without mist takes)

Eye have a spelling chequer It

came with my pea sea

it plainly makrs four my revue Miss

steaks eye cannot see

Each thyme when I have struct the quays Eye

weight four it two say

if watt eye rote is wrong or rite It

shows me strait a weight

As soon as a misct ache is maid It

Nose bee fore too late

And eye can out the error rite

Eye

Really fined it grate

I’ve run this poem threw it I’m sure

Your policed to no it’s letter

perfect in its weight My chequer

tolled me sew.”

Autor necunoscut

Rezumat privind editarea

Categorii Atenție la … Exemple

Conţinut

- Acurateţe

- Argumente slabe

- Informaţii depăşite

- Puncte care se bazează pe date insuficiente

Structură

- Organizare slabă

- Suport pentru afirmaţii

- Ordinea propoziţiilor

- Puncte care nu sunt într-o ordine logică

- Dovezi insuficiente

- Puncte care se potrivesc mai bine în alt

paragraf

Stil

- Ton

- Contradicţii

- Claritate

- Prea formal sau prea familiar pentru publicul respectiv

- Schimbări de opinie sau de ton

- Formulări stângace sau propoziţii prea lungi

Citate

- Atribuirea corectă

- Formatul corespunzător

- Lipsa referinţei la o sursă, când este necesar

- Sursele citate în stilul corect

Greşeli de ortografie

- Cuvinte scrise greşit

- Alegerea greşită a cuvintelor

- Cuvinte scrise greşit în mod frecvent

- Cuvinte scrise corect dar folosite incorect



Greşeli de

gramatică

- Utilizarea incorectă a

cuvintelor omofone

- Utilizarea pronumelor

- „To, too, two” (în limba engleză)

- Care şi Pe care

Punctuaţia

- Utilizarea corectă

- Caracterul corespunzător

- Citate şi menţiuni

- Formele contrase nu-şi au locul în scrierile

oficiale



7 Comunicarea eficientă Comunicare bidirecţională

Nicio comunicare nu este unidirecţională. Există întotdeauna o persoană care transmite şi o persoană care primeşte şi

în orice interacţiune aceste roluri vor fi simultane şi se vor schimba. Managerii N2000 trebuie să comunice cu diferite

persoane şi grupuri care au interese, vederi şi opinii foarte diferite. Aceasta poate duce uneori la dificultăţi şi conflicte.

Înţelegerea şi recunoaşterea modului în care funcţionează aceste interacţiuni îi vor ajuta pe managerii N2000 să

modifice şi să gestioneze astfel de situaţii.

S-ar putea să fie nevoie:

• Să facilitaţi activităţi de grup şi să aflaţi

opiniile grupului

• Să negociaţi

Şi dacă negocierea nu are succes,



• Să rezolvaţi conflicte. O să ne uităm pe rând la acestea.

În primul rând să ne uităm la comportamentele de grup...

Unde credeţi că vă încadraţi?

Credeţi că sunteţi orientat către acţiuni sau orientat către oameni?

Şi bineînţeles, unii oameni sunt orientaţi către sine.

La un moment dat uitaţi-vă la Chestionarul de mai jos privind abilităţile şi comportamentele de grup. Dacă sunteţi

curajoşi, rugaţi un coleg de birou să-l completeze pentru voi, în funcţie de cum vă comportaţi în şedinţe!

7.1 Comportamente de grup

Categorie Descriere

Ar trebui să fac

mai mult sau

mai puţin?

1 Sprijin Întăreşte ideile, adaugă un plus de intensitate

2 Construire Dezvoltă/ explorează ideile celorlalţi

3 Propunere Propune idei noi/ acţiuni noi

4 Blocare Ridică probleme fără a oferi

alternative sau motive

5 Recunoaşterea sentimentelor Conştient de sentimente/ emoţii şi le exprimă

6 Atac Critică negativă (de obicei personală)

7 Distragerea atenţiei Glumeşte, face comentarii irelevante pentru a

distrage atenţia

8 Căutarea de informaţii Cere informaţii despre fapte/ opinii

9 Clarificare/ sintetizare Verifică, înţelege, pune la un loc ceea ce s-a spus

10 Vorbirea pentru alţii Vorbeşte pentru „alţii” pentru a ascunde ce gândeşte

11 Apărare Apărarea poziţiei/ ideilor personale

12 Furnizarea de informaţii Oferă fapte, opinii într-un mod pozitiv

13 Implicare Îi implică pe ceilalţi în mod direct şi pozitiv

COMUNICARE EFICIENTĂ


14 Ridicarea tonului Încearcă să excludă contribuţii

15 Concluzia asertivă Îşi afirmă propria concluzie pentru a-i acoperi pe

ceilalţi

Aceste aptitudini şi comportamente sunt destul de frecvente la persoanele care se află în şedinţe sau alte situaţii de

grup. În primul rând vă rugăm să le bifaţi pe cele care vi se aplică. Acestea sunt răspunsuri pozitive sau negative

pentru lucrul în grup?

Dacă credeţi că ar trebui să faceţi mai mult dintr-un anumit comportament, atunci scrieţi „mai mult” în coloana din

dreapta, la fel pentru „mai puţin”.

Folosiţi acest exerciţiu pentru a vă creşte gradul de conştientizare privind propriul dvs. comportament în grupuri şi

încercaţi să vă daţi seama cum îi afectează pe ceilalţi.

7.2 Abilităţi de facilitare

Facilitarea este un mod de a ajuta grupurile să genereze idei şi să rezolve probleme. Un manager N2000 poate

fi nevoit să realizeze un exerciţiu de consultare, o şedinţă publică sau un atelier, de aceea ar fi util să

stăpânească unele tehnici de bază pentru a contribui la desfăşurarea mai cursivă a unui astfel de eveniment şi

pentru a asigura o comunicare eficientă.

În mod ideal facilitatorul trebuie să fie independent şi să nu influenţeze în niciun fel discuţiile, ci doar să ajute să le

menţină pe direcţie. Acest lucru poate fi dificil de realizat de către managerul N2000, care va fi asociat cu un anumit

punct de vedere. Totuşi facilitarea poate fi foarte utilă dacă există încredere şi o comunicare deschisă şi transparentă.

Pentru problemele mai sensibile este recomandat să folosiţi un facilitator independent mai degrabă decât un membru

al echipei, dar este util şi pentru managerul N2000 să înţeleagă tehnicile implicate pentru a-l ajuta pe facilitator să

înţeleagă publicul şi contextul.

Facilitarea poate fi împărţită în mai multe evenimente:

• generarea de idei

• organizarea şi categorisirea lor

• votare şi prioritizare

• generarea de soluţii

• planificarea acţiunilor

• Şi evaluare

Cele mai importante zece tehnici de facilitare (ISH)

Facilitarea este un mod de a ajuta grupurile să genereze idei şi să rezolve probleme. Poate fi împărţită în mai multe

evenimente - mai întâi generarea de idei, apoi organizarea şi împărţirea lor pe categorii, votarea şi prioritizarea şi

generarea de soluţii şi în final planificarea acţiunilor. De asemenea poate veţi dori să includeţi la final o evaluare - fie a

facilitării, fie a evenimentului în sine.



În mod ideal facilitatorul trebuie să fie independent şi să nu influenţeze în niciun fel discuţiile, ci doar să ajute să le

menţină pe direcţie. În multe cazuri poate fi foarte bine să facilitaţi situaţii pentru echipa proprie, dar pentru probleme

mai sensibile poate fi util să apelaţi la cineva care nu are legătură cu echipa.

Iată câteva idei de bază pentru facilitarea evenimentelor proprii

a) Generarea ideilor

1. Pentru început o tehnică evidentă – Brainstorming

sau Gândirea rapidă („Quick Thinking”). Fiecare

persoană îşi scrie ideile. Acest lucru se poate face

individual pe notiţe post-it sau pe bucăţi de hârtie sau

în grupuri mici pe coli de flip-chart.

NOTĂ: La brainstorming nimic nu e greşit – în această

etapă nu trebuie respinsă nicio idee.

2. Generaţi idei pe perechi şi scrieţi-le. Alăturaţi-vă

altei perechi din grup pentru a compara rezultatele şi a

face eventuale adăugiri. Acest grup de patru se va

alătura apoi altuia şi vor face acelaşi lucru. Dacă

grupurile devin mult mai mari de 8 devine ceva mai

complicat, aşa că e cel mai bine să vă opriţi aici.

b) Organizare şi împărţire pe categorii

3. Odată generate ideile, lipiţi-le pe un perete, pe o

tablă sau întindeţi-le pe o suprafaţă plană. Pe măsură

ce se adaugă idei noi, citiţi-le pe cele care sunt deja

acolo şi grupaţi-le pe cele similare. Acest lucru îl poate

face facilitatorul sau participanţii. Este mai bine dacă îl

fac participanţii, pentru că astfel ei vor avea „simţul de

proprietate” asupra informaţiei şi nu pot fi acuzaţi

ulterior de influenţarea informaţiilor.

4. Dacă vedeţi că grupul intră pe o direcţie tangenţială

sau apar idei interesante dar care nu sunt relevante

pentru moment, atunci puteţi folosi un Parc de Idei sau

Zidul Vorbitor. Acesta poate fi o simplă foaie de flip-

chart pe care scrie Parc de Idei şi câteva desene dacă

vă simţiţi creativi. Scrieţi ideile pe post-it-uri sau direct

pe flip-chart, cu promisiunea de a reveni la ele mai

târziu. Aveţi grijă ca această promisiune să fie sinceră

şi asiguraţi-vă că într-adevăr reveniţi la ele mai târziu,

altfel oamenii vor crede că-i păcăliţi.

c) Votare şi prioritizare

După ce ideile au fost generate şi grupate, trebuie să începeţi să faceţi ceva cu ele. De asemenea poate că veţi dori

să folosiţi unele din aceste tehnici după ce ajungeţi la etapa de planificare a acţiunilor.

5. Aşezaţi ideile, scrise pe post-it-uri sau bucăţi de

hârtie, într-o linie dreaptă. Oamenii vor trece de-a

lungul liniei, mutându-le cu o poziţie mai în faţă dacă li

se pare că e o idee bună. Cele care au avansat cel

mai mult sunt cele asupra cărora oamenii cred că ar

trebui să se concentreze acum.

6. O altă variantă este să se deseneze o ţintă mare, pe

o bucată de material ieftin, pe care să se aşeze ideile

la margini şi să fie împinse spre centru. Ca alternativă,

în varianta cu linia lungă îi puteţi lăsa pe oameni să

mute ideile şi în spate, dacă li se pare că este o idee

proastă.

d) Generarea de soluţii

7. O modalitate eficientă de a genera soluţii este

folosirea unui panou pentru dileme. Pe un flip-chart

trasaţi linii care să împartă foaia în patru sferturi.

Aşezaţi sau scrieţi problema în centru, iar primul grup

va oferi sugestiile lor în colţul din stânga sus. Foaia



trece apoi la grupul 2 care adaugă elemente în plus

sau oferă o altă soluţie. Apoi foaia trece la grupul trei şi

patru.

8. Dacă doriţi ca facilitatorul să scrie, puteţi împărţi flip-

chartul în două cu o linie şi puteţi scrie problema într-o

parte şi soluţiile în cealaltă. Lucraţi în grupuri mici

pentru a asigura faptul că fiecare are un cuvânt de

spus. Grupul spune sugestii pe care facilitatorul le

scrie, iar acestea pot fi apoi dezvoltate sau pot fi

sugerate altele noi, după caz.

e) Planificarea acţiunilor

Puteţi utiliza din nou unele din activităţile de prioritizare pentru a decide cu care idei să mergeţi mai departe, sau puteţi

folosi un sistem cu semafoare.

9. Fiecare persoană are un vot pentru fiecare

sugestie/ soluţie şi trebuie să aplice un punct roşu,

galben sau verde pe acea soluţie, în funcţie de ce

cred: „stop”, „atenţie” - e nevoie de mai multe informaţii

sau „mergi!”. Puteţi folosi etichete de forme diferite,

deoarece unii oameni sunt daltonişti.

10. Ca alternativă puteţi da fiecăruia trei buline

autocolante (de orice culoare) pe care să le lipească

pe cele trei idei pe care le consideră cele mai

importante.

f) Evaluare

11. Din nou, o variantă rapidă şi uşoară este să se

utilizeze hârtia de flip-chart. Desenaţi o faţă zâmbitoare

şi una tristă la câte un capăt şi oamenii vor bifa în

funcţie de cum cred ei potrivit.

În TOOLKIT există mai multe linkuri la idei de

facilitare.

Pe scurt

Folosind tehnici precum cele pe care le-am prezentat ar trebui să puteţi sprijini grupurile să ajungă la o decizie.

Facilitarea poate ajuta şi la prioritizare, la planificarea acţiunilor şi la generarea de soluţii.

În mod ideal facilitatorul ar trebui să nu influenţeze procesul de gândire al grupurilor. Ei pot scoate în evidenţă anumite

lucruri, dar trebuie să fie o perspectivă echilibrată.

7.3 Abilităţi de negociere

De multe ori la un sit N2000 este nevoie de o concluzie acceptată de diferite părţi care pot avea nevoi şi opinii difer ite

despre modul în care situl ar trebui să fie utilizat şi gestionat. Pentru a ajunge la un consens între părţi diferite este

nevoie de abilităţi de negociere. Va fi nevoie de folosirea tuturor abilităţilor de comunicare personale, bidirecţionale şi

chiar de grup!



Definiţie

Negocierea este un dialog între două sau mai multe

persoane sau părţi, menit:

• să ajungă la o înţelegere,

• să rezolve diferendele,

• să obţină avantaje din rezultatele

dialogului,

• să ajungă la un acord privind acţiunile

viitoare de urmat,

• să negocieze pentru avantaje individuale

sau colective,

• să obţină rezultate pentru a satisface

diferite interese ale unor persoane/ părţi

(două sau mai multe) implicate într-o

negociere

Negocierea nu este...

• Coerciţie: respectă cerinţele mele, că dacă

nu...

• Persuasiune: serviciile noastre oferă o

valoare bună

• Arbitraj: cine are propunerea cea mai bună

• Renunţare: ok, îmi reduc preţurile cu 20%

Rezultatele negocierii

Câştig/Câştig Câştig/Pierdere

Părţile urmăresc să cadă de acord

Colaborare şi compromis

Un rezultat acceptabil este mai probabil

Părţile sunt în conflict

Trebuie să „baţi opoziţia”

Tacticile sunt negative şi Părţile sunt

într-o confruntare

Când aţi avea nevoie de negociere?

De obicei când există zone de conflict şi persoane diferite vor lucruri diferite. O modalitate de a prezenta şi de a

analiza aceste informaţii este harta minţii („mind map”).

Dacă managerul sitului se află în centrul situaţiei, aşa ar putea

vedea diferite lucruri şi persoane.

De sus, în sensul acelor de ceasornic:

Muncitori – reprezintă angajaţii săi pe care trebuie să-i

coordoneze zi de zi.



Vaci – reprezintă politicile de management pentru sit şi planificarea de management a sitului

Bani – deoarece este responsabil cu găsirea fondurilor pentru toate aceste activităţi şi pentru echilibrarea bugetului!

Manager/ funcţionar guvernamental/ orice persoană faţă de care este responsabil în legătură cu activitatea sa şi

căreia îi raportează

Lumea – trebuie să gândească mai departe decât situl respectiv. Poate colabora la proiecte cu alte entităţi, poate

chiar din alte ţări.

Florile – conservarea naturii este probabil principala sa motivaţie pentru a-şi îndeplini sarcinile de lucru.

Familia – reprezintă toţi vizitatorii la situl său pe care trebuie să-i gestioneze, să-i informeze şi să-i educe.

Casa veche – reprezintă orice proprietate de pe sit pe care este responsabil s-o întreţină.

Pregătirea pentru negociere

Schiţaţi o strategie de negociere. Stabiliţi-vă clar priorităţile şi soluţiile alternative care pot fi luate în considerare.

Faceţi acelaşi lucru pentru alte persoane implicate în negociere.

Înainte de a începe o anumită negociere, este

important să faceţi o anumită pregătire. În esenţă,

trebuie să aveţi definită o strategie simplă dar flexibilă.

O negociere bazată pe principii se concentrează pe

obţinerea unor rezultate de durată, avantajoase pentru

toate părţile („win-win”) prin:

• separarea persoanelor de problemă

• concentrarea pe interese, nu pe poziţii

• generarea unei varietăţi de opţiuni înainte de a

încheia un acord

• fundamentarea acordului pe criterii obiective4

4 Guvernul Queensland. www.business.qld.gov.au. 3 octombrie

2014



Puncte cheie de negociere

• Informaţii

Strângeţi informaţiile de care aveţi nevoie în legătură

cu negocierea şi stabiliţi ce informaţii urmează să

dezvăluiţi. Gândiţi-vă la modalităţi de a vă întări

argumentaţia - de ex. să obţineţi mai multe date faptice

pentru a vă susţine cazul, comparaţii cu aspecte

similare în alte zone.

• Ţinte

Rezultatul dorit - limitele de sus şi de jos sau ce trebuie

să obţineţi şi ce aţi vrea să obţineţi. Ce doriţi şi ce

credeţi că doreşte cealaltă persoană?

• Schimburi

Ce elemente aveţi fiecare pe care le vrea celălalt? La

ce puteţi fiecare să renunţaţi, simţindu-vă confortabil?

Gândiţi-vă la rezultatele şi concesiile pe care cealaltă

parte le-ar putea avea în vedere. Daţi la schimb lucruri

care nu vă costă mult dar pe care cealaltă parte pune

mult preţ, în schimbul altor lucruri care sunt valoroase

pentru voi dar pe care celălalt le poate ceda cu

uşurinţă. Gândiţi-vă la concesiile pe care le-aţi putea

face - şi ce aţi putea cere în schimb pentru a face

eventuale concesii.

• Alternative

Ce alternative aveţi dacă nu puteţi ajunge la un acord?

Care sunt avantajele şi dezavantajele pentru aceasta?

• Rezultate anticipate

Ce rezultate anticipaţi, voi şi ceilalţi, de la această

negociere? Care a fost rezultatul în trecut şi ce

precedente au fost stabilite?

• Relaţii

Există vreo relaţie anterioară? Este probabil ca

aceasta să afecteze negocierea? Există probleme

ascunse care pot influenţa negocierea? Cum le veţi

aborda pe acestea? Acest lucru poate influenţa stilul şi

abordarea pe care le veţi adopta (de ex. relaxat şi

prietenos sau conflictual), la fel ca şi numărul de

persoane implicate şi rolurile acestora, unde se va

desfăşura, aranjamentul pe scaune etc.

• Consecinţele

Care sunt consecinţele dacă câştigaţi sau pierdeţi

această negociere? Care sunt consecinţele pentru

cealaltă persoană?

• Putere

Ce putere are fiecare în relaţie? Cine controlează

resursele? Cine va pierde cel mai mult dacă nu se

ajunge la un acord? Ce putere are cealaltă persoană

să ofere ceea ce speraţi voi? Care sunt puterile

relative pe care le aveţi voi şi cealaltă parte? De ex.

argumentele lor, argumentele emoţionale, posibilele

sancţiuni.

• Soluţii posibile

Pe baza tuturor consideraţiilor, ce compromisuri

posibile s-ar putea face?



6.4 Rezolvarea conflictelor

Din păcate conflictele care apar în legătură cu managementul siturilor N2000 nu sunt rare. Un conflict poate apărea

dintr-un dezacord care poate fi personal, financiar, politic sau emoţional. Este important să înţelegem ce se află de

fapt în spatele dezacordului prezentat. Când apare o dispută, de multe ori cea mai bună variantă de a acţiona este

discuţia şi negocierea pentru a rezolva dezacordul. Pentru rezolvarea unui conflict veţi avea nevoie de toate abilităţile

de comunicare personală, bidirecţională şi de grup şi de abilităţile de facilitare şi negociere de care dispuneţi!

Gândiţi-vă ce strategii non-verbale puteţi folosi

Amintiţi-vă de toate lucrurile de care am vorbit mai sus:

• Expresiile feţei

• Contactul vizual

• Distanţa interpersonală

• Atingerea

• Orientarea şi postura corpului

• Gesturile cu mâna şi alte gesturi

• Aspectul

Gândiţi-vă ce strategii verbale puteţi folosi

Acestea includ:

• A pune întrebări în mod eficient

• Felul în care spuneţi lucrurile (para-

limbajul)

• A fi asertivi, nu agresivi

• Şi bineînţeles ascultarea activă

Influenţe potenţiale care pot duce la situaţii de conflict

Ne-am uitat la Câştig/Pierdere

Limbajul trupului/ Limbajul de

comunicare non-verbală folosit

Abilităţi de ascultare

Atitudini

Stres

Claritate

Cultură

Cunoştinţele

existente

Presupuneri

Context

Există câteva teorii care ne pot ajuta să înţelegem ceva mai bine aceste lucruri.

Ipoteza frustrare - agresiune

Aceasta susţine faptul că orice agresiune este

provocată de o anumită frustrare.

De obicei se presupune că frustrarea duce întotdeauna

la agresiune. Încercaţi să vă daţi seama ce se află în

spatele frustrării pentru a dezamorsa conflictul şi

agresiunea. Propusă de Berkowitz. Ideea se bucură de

un anumit suport de la studiile comparative privind

supraaglomerarea la animale (şi de la unele studii

despre oameni).

Teoriile personalităţii implicite

Presupunerile pe care le fac oamenii că două sau mai

multe trăsături de personalitate sunt legate între ele

astfel că, dacă o persoană are una din trăsături, se

consideră că o are şi pe cealaltă.

Acest lucru se poate întâmpla la prima întâlnire şi se

poate numi formarea impresiei. Se poate referi la cum



sunt oamenii şi la ce ar putea face. Dacă se extinde la un grup devine un stereotip.

Formarea impresiei

Cum emitem judecăţile iniţiale despre ceilalţi? Ce fel

de informaţii folosim?

Notă: De multe ori ne formăm impresii destul de

repede, uneori fără dovezi directe. Formarea

impresiei...

Noi toţi facem presupuneri despre oameni (stereotipuri

mentale), dar ceea ce contează este cum le depăşim.

Pe scurt

Există multe informaţii pe care le puteţi folosi pentru a gestiona o situaţie de conflict. Gândiţi-vă la aceste idei şi teorii

şi amintiţi-vă tehnicile de asertivitate, care pot fi şi ele utile.

De asemenea puteţi încerca să analizaţi ce se întâmplă în interiorul grupului. Tabelul de mai jos vă poate ajuta în

acest sens.

Ce să observaţi la grupuri Idei/ Note

Spiritul de lider

Cine influenţează? Pe cine influenţează ei?

Pentru a fi eficient este nevoie de sarcini şi procese

clare.

Liderul este numit sau apărut în mod natural?

Comunicare

Cine participă efectiv? Şi anume cine se află propriu-

zis în încăpere, fizic şi mental?

Cine vorbeşte cu cine? Este cineva lăsat pe

dinafară?

Climatul

grupului

Tonul sau sentimentul grupului. Care este

sentimentul? Plăcut? Stânjenitor? Constructiv?

Luarea deciziilor

Cum sunt luate deciziile? De către majoritate? De

către cei care fac mai mult zgomot? De către cei cu

mai multă experienţă? De către lider? Prin consens?

Conflicte

Aproape că sunt inevitabile, dar cum sunt ele

soluţionate? Evitare, Compromis, Competiţie,

Colaborare?

Rezolvarea

problemelor

Nu este acelaşi lucru cu conflictul. Presupune

identificarea problemelor şi a modului în care să fie

abordate, inclusiv generarea de idei, planificarea

acţiunilor, evaluare etc.

CUM VORBIM CU MASS MEDIA


Norme

Aşteptările şi presupunerile grupului. Acestea

determină ce comportamente sunt considerate

„acceptabile” şi „normale”.

8 Tipuri specifice de comunicare Interpretarea

8.1 Ce înţelegem prin Interpretare

„Interpretarea este în primul rând un proces de comunicare care-i ajută pe oameni să-şi facă o idee

şi să înţeleagă mai multe despre situl, colecţia sau evenimentul vostru.”

Association for Heritage Interpretation (Asociaţia pentru Interpretarea Patrimoniului)

„Scopul principal al interpretării nu este instruirea, ci provocarea.

Orice interpretare care nu corelează cumva elementele expuse sau descrise cu anumite aspecte din personalitatea

sau experienţa vizitatorului va fi fără ecou.”

Freeman Tilden

Planificarea pentru interpretare



• De ce este necesară interpretarea?

• Pentru cine este concepută?

• Ce anume urmează să interpretaţi?

• Cum veţi face asta?



De ce faceţi asta?

• Acest lucru este cu adevărat important,

poate într-un context de management al

patrimoniului, turism sau dezvoltarea

comunităţii (de exemplu).

• Definiţi-vă scopurile la început şi

acceptaţi-le De exemplu scopurile legate

de managementul vizitatorilor se pot referi

la locurile unde-i încurajaţi pe oameni să

meargă, în ce momente şi ce servicii vor

găsi acolo

• Nu uitaţi că trebuie să existe totuşi ceva de

interes acolo!

Pentru cine faceţi asta?

• În grupuri, gândiţi-vă la grupurile care pot

veni la sit şi ce ar putea dori ele de la sit.

Gândiţi-vă la cel puţin 2, în grupul în care

sunteţi.

• Nu uitaţi că majoritatea oamenilor au venit

pur şi simplu ca să se simtă bine, nu ca să

înveţe.

• Gândiţi-vă la următoarele aspecte:

o Cine sunt ei - copii? Localnici?

Bunici?

o Ce aşteptări au? Toate aceste

persoane vor dori lucruri diferite.

o Ce ştiu ei deja despre sit?

o Cât de mult timp stau?

Ce are de oferit situl meu?

• Caracteristici generale Ce este special

sau iese în evidenţă?

• Caracteristici fizice Privelişti, geologie,

accesibilitate?

• Mediul construit şi activităţile umane

Clădiri interesante? Ce au făcut oamenii

aici?

• Flora şi Fauna Specii, habitate,

anotimpuri?

• Folclor Legende/ mituri vechi?

• Istorie Hărţi, fotografii, schiţe vechi?

• Aici şi acum Ce se întâmplă acum?

• Fragilitate şi Securitate pentru vizitatori

şi pentru sit

NOTĂ

• Cercetaţi amănunţit dar fiţi conştienţi că este ca şi când aţi căuta nisip aurifer

- majoritatea informaţiilor pe care le găsiţi nu le veţi folosi.

• Urmaţi-vă interesul şi lucrurile care vă entuziasmează.

• Revizuiţi în lumina obiectivelor de management, de ex. în legătură cu

dispersarea vizitatorilor în jurul sitului.



.Cum aleg ce anume să interpretez?

Alegeţi o temă! O temă vă va ajuta să definiţi mai exact subiectul interpretării.

Temele

Asigură subiectul principal al interpretării

Conţin un concept cheie

Sunt formulate ca propoziţii scurte, simple,

complete.

Exprimă scopul general al expoziţiei,

experienţei, programului sau activităţii.

Ar trebui să sune interesant şi să sugereze

comportamentul, cunoştinţele sau

sentimentele cu care vreţi ca oamenii să

plece.

Exemple de teme

Gestionăm habitatele atât în avantajul

oamenilor cât şi al animalelor sălbatice.

Speciile sălbatice de grădină au nevoie de

ajutorul vostru pentru a se dezvolta.

Pădurile tropicale din lume au plante cu

efecte vindecătoare pentru oameni.

Trebuie să conservăm zonele umede din

cinci motive

Motoarele cu aburi ne-au schimbat vieţile

în trei feluri

Pentru a scrie o temă

Faceţi un brainstorming pentru subiectele

relevante

Apoi scrieţi teme despre ce reprezintă

subiectele

Terminaţi această propoziţie pentru a crea

o temă

„Când e vorba de această experienţă de

vizitare, este foarte, FOARTE important ca

vizitatorii să plece de aici după ce au

înţeles sau au aflat sau au simţit că...”

Cu cât faceţi acest lucru mai des, cu atât

devine mai uşor.

.Cum aleg ce anume să interpretez?

Temă: Vă ajută să vă organizaţi interpretarea. De exemplu: Când vor pleca de aici oamenii vor şti că...

Obiective: Obiective SMART

Medii de comunicare: tehnici pe care le-aţi putea utiliza

Mijloace: bugetul şi resursele de care dispuneţi



8.2 Tehnici de interpretare –

Tehnici de interpretare Care includ

De la persoană la

persoană

Tururi ghidate, discuţii, activităţi, prezentări, demonstraţii, istorisiri, reprezentaţii teatrale

Panouri Hărţi şi informaţii

Publicaţii Broşuri, postere, ghiduri

Multi media Materiale audio-vizuale, Podcasturi, PC, Modele

Artă Sculptură, Structuri, Muzică

Centrele de vizitare Expoziţii, Materiale expuse, Informaţii, Muzee

Avantaje şi dezavantaje

Când evaluaţi avantajele şi dezavantajele relative ale diferitelor tehnici luaţi în considerare următoarele criterii:

• Impactul. Impactul general şi gradul de stimulare

oferit de mediul respectiv.

• Flexibilitatea. În ce măsură mediul este adaptabil la

schimbările de accent, design sau format (de ex.

pentru a putea răspunde unor interese diverse ale

vizitatorilor sau intereselor unor vizitatori de vârste

diferite).

• Încurajarea participării. Măsura în care mediul

permite vizitatorilor să se implice direct în vreun fel sau

îi încurajează să facă asta.

• Provocare. Cât de mult este stârnită curiozitatea şi

cât de mult sunt provocaţi vizitatorii să descopere ei

înşişi mai multe.

• Relaţia vizitatori – spaţiu. În ce măsură este posibil

să abordezi vizitatori cu niveluri diferite de înţelegere

sau formă ori capacitate fizică.

• Siguranţa vizitatorilor. Cât de bine este protejat

vizitatorul de orice riscuri semnificative.

• Legăturile cu împrejurimile. În ce măsură vizitatorii

sunt încurajaţi să exploreze împrejurimile din imediata

apropiere, de ex. să caute exemple din elementele

descrise pe panouri sau la centru.

• Cost. Indicator relativ pentru costuri scăzute de

capital şi de funcţionare.

• Relaţia cu mediile adiacente. Măsura în care mediul

poate interfera sau trebuie să fie izolat de alte medii.

• Efectul minim asupra vizitatorilor. Gradul de efort

necesar iniţial pentru a capta atenţia.

• Simplitatea. Uşurinţa de instalare sau de introducere

a mediului respectiv, fără eforturi preliminare excesive

de cercetare sau proiectare.

• Utilizarea de către grupuri. Măsura în care mediul

este adecvat pentru utilizarea simultană de către

grupuri mari de vizitatori.

• Aspect. Gradul de intruziune vizuală aferent

mediului.

• Efectul asupra resurselor. Măsura în care mediul

poate aduce prejudicii habitatului.

• Durabilitatea. Cât de rezistent este mediul.

• Rezistenţa la vandalism. Măsura în care mediul

este vulnerabil la distrugerea intenţionată.

• Fiabilitatea. În ce măsură mediul este predispus la

avarii sau defecţiuni.

• Caracterul utilizabil. Uşurinţa în întreţinere,

reparaţie sau înlocuire.



Implementarea proiectului

Gestionarea lui

Este sustenabil?

Şi pe urmă

Monitorizare

Evaluare

V-aţi atins obiectivele?

Cum poţi să îmbunătăţeşti?

Pe scurt

Trebuie să planificaţi cu grijă înainte de a vă lansa într-un demers de interpretare. Gândiţi-vă De ce, Cine, Ce şi Cum

Nu este nevoie de interpretare pentru orice. O privelişte superbă e cel mai bine să fie lăsată să fie o privelişte superbă

şi atât!

Verificaţi secţiunea privind scrierea creativă din manual pentru sfaturi privind scrierea pentru interpretare.



9. Cum vorbim cu mass media

Elaborat de Sean Kirby ([email protected])

Acest manual a fost conceput ca o completare la sesiunea de instruire Cum să vorbim cu

mass-media. Este conceput pentru e dezvolta temele discutate în sesiunea de instruire şi

pentru a oferi exemple practice despre modul în care comunicarea cu media poate ajuta la

creşterea profilului sitului vostru Natura 2000 şi a reţelei mai extinse Natura 2000.

De ce ar trebui să comunicaţi cu mass-media?

A învăţa cum să interacţionezi cu mass-media nu este doar o abilitate utilă pentru o organizaţie sau membrii ei, ci una

vitală. Dacă nu transmiteţi către mass-media informaţii despre ce reprezintă organizaţia voastră, care sunt valorile sale

şi ce face, atunci alte persoane sau agenţii vor face asta în locul vostru - şi nu întotdeauna în avantajul vostru.

Exemple

În sesiunea de curs ne-am referit la mai multe ştiri recente privind situri Natura 2000 care se confruntă cu situaţii

dificile:

Partidul Socialist din Bulgaria (BSP) a

aprobat un „memorandum de înţelegere”

pentru un complex hotelier de 50 milioane

Euro în zona Karadere, pe coasta Mării

Negre. Zona se află în reţeaua Natura

2000. Link la pagina de internet

aferentă

Compania de exploatare a metalelor

preţioase Mawson Resources Ltd forează

la adâncimi între 600 şi 1.200 metri în

zona glaciară Hirvimaa din Finlanda, chiar

la limita unei arii Natura 2000. Link la

pagina de internet aferentă

Comitetul împotriva Uciderii Păsărilor

(Committee Against Bird Slaughter -

CABS) informează poliţia în legătură cu

prinderea ilegală a cintezoilor în interiorul

Parcului Natural şi Istoric Il-Majjistral,

lângă Manikata, Gozo – o Arie Specială de

Conservare (SPA) de importanţă

internaţională în cadrul reţelei de situri

Natura 2000. Link la pagina de internet

aferentă


http://sofiaglobe.com/2014/03/20/100m-leva-three-hotel-project-in-bulgarias-karadere-seaside-spot-a-step-closer/

http://sofiaglobe.com/2014/03/20/100m-leva-three-hotel-project-in-bulgarias-karadere-seaside-spot-a-step-closer/

http://www.proactiveinvestors.com/companies/news/52816/mawsons-success-at-finland-project-just-a-needle-in-a-haystack-more-to-come-52816.html

http://www.proactiveinvestors.com/companies/news/52816/mawsons-success-at-finland-project-just-a-needle-in-a-haystack-more-to-come-52816.html

http://gozonews.com/48948/cabs-reports-illegal-finch-trapping-inside-natura-2000-site/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=cabs-reports-illegal-finch-trapping-inside-natura-2000-site

http://gozonews.com/48948/cabs-reports-illegal-finch-trapping-inside-natura-2000-site/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=cabs-reports-illegal-finch-trapping-inside-natura-2000-site



Managerii acestor situri se confruntă cu diferite probleme dar, în toate cazurile, este importantă capacitatea lor de a

vorbi şi de a folosi mass-media pentru a transmite mesajul lor publicului. Alte agenţii, în special cele comerciale, vor

folosi mass-media pentru a convinge lumea întreagă că punctul lor de vedere asupra unei probleme este cel corect.

Este responsabilitatea managerului de sit Natura 2000 (şi a reţelei) să se asigure că se fac auzite şi argumentele

alternative bine justificate - în exemplele de mai sus, cele împotriva dezvoltării sau exploatării şi pentru protecţia

mediului.

Reţineţi!

Nu puteţi concura cu bugetele de publicitate şi marketing ale marilor corporaţii dar (cu abordarea corectă) puteţi obţine

de partea voastră o acoperire media mai mare, GRATUIT.

Acoperirea media pentru situl vostru Natura 2000 poate contribui şi la:

recrutarea de voluntari care să vă ajute în activitate

crearea unui sentiment de proprietate şi mândrie în rândul localnicilor în legătură cu situl

încurajarea intereselor de afaceri sustenabile să încheie parteneriate cu situl.

Cum funcţionează în practică / Studiu de caz 1

Să ne imaginăm că un manager de sit Natura 2000

vrea să încurajeze mai mulţi vizitatori să facă plimbări

prin sit. Există o istorie bogată în zona şi în jurul sitului

actual şi managerul are ideea de a colabora cu

asociaţiile locale de istorie şi grupurile care se ocupă

de reconstituirea bătăliilor istorice, pentru a face hărţi

cu trasee care să-i ducă pe turişti prin zone de interes

istoric (foste câmpuri de bătălie etc.), inclusiv panouri

informative de-a lungul traseelor.

Managerul nostru Natura 2000 şi aceşti entuziaşti

pentru istorie au nevoie de voluntari care să ajute la

cartarea traseelor; de asemenea vor să le facă

publicitate astfel încât turiştii să se plimbe pe aceste

trasee când vor fi gata.

Managerul informează mass-media locală despre

aceasta şi într-o singură zi:

I se ia un interviu la Showul Dimineţii la

postul local de radio (audienţă 25.000 de

ascultători)

petrece două ore conducând o echipă TV

pe sit, unde, împreună cu un membru al

grupului de reconstituire a bătăliilor, le

descriu proiectul audienţă la ştirile de

seară de 100.000 de telespectatori).

discută cu un jurnalist de la ziarul local

timp de o jumătate de oră şi îi trimite

câteva fotografii relevante de la sit, pe

care să le folosească la articol (ziarul are

60.000 de cititori).

Lucrând o dimineaţă, managerul „a spus” unei

audienţe potenţiale de 185.000 de persoane despre

proiect, despre faptul că au nevoie de voluntari, când

se anticipează că vizitatorii vor putea veni şi folosi

noile trasee istorice ale sitului. mijloace de informare



(ziare săptămânale, reviste, bloggeri şi utilizatorii de

reţele sociale) care ar putea prelua povestea, ducând

mesajul şi mai departe.



De ce oamenii nu comunică cu mass-media

Am văzut că mass-media poate fi un instrument util care să vă permită să vă atingeţi obiectivele ca manager de sit

Natura 2000, dar oamenii aduc o serie de motive pentru a nu interacţiona cu jurnaliştii şi cu agenţiile de ştiri.

„Nu ştiu pe nimeni în mass-media cu care să

pot să vorbesc.”

Ca manager Natura 2000 veţi petrece mult timp

călătorind prin regiunea în care se află situl. Veţi afla:

ce ziare citesc oamenii

ce posturi de radio ascultă

posturile locale TV de ştiri

dacă există pagini de internet de interes

local, care transmit „Ce se întâmplă” şi

evenimentele următoare.

Faceţi o listă cu aceste canale media şi găsiţi-le

numerele de telefon şi adresele de e-mail. Aproape

toate agenţiile de ştiri în ziua de azi au propria pagină

de internet, unde veţi găsi un număr de contact sau o

adresă de e-mail de la un „Birou de ştiri” sau „Editor de

ştiri”, sau un număr la care să „Sunaţi şi spuneţi-ne

povestea dvs.”. Când luaţi legătura cu ei, aveţi grijă

să aflaţi numele jurnalistului/ editorului cu care

vorbiţi, pentru referinţe ulterioare.

„Dacă vorbesc cu cineva, n-or să fie interesaţi

de ce am eu de spus”.

În fiecare zi ziarele trebuie să umple multe pagini

goale, posturile de radio şi TV trebuie să umple ore

întregi de emisie, chiar şi paginile de internet şi cele de

reţele sociale trebuie să fie actualizate periodic pentru

a rămâne la zi şi interesante. Organizaţiile mass-media

încearcă şi fac acest lucru cu cât mai puţini angajaţi

posibil, ceea ce înseamnă că jurnaliştii sunt persoane

foarte ocupate.

Oricine sună să le ofere o poveste interesantă –

completă, cu vorbitori în direct şi cu potenţiale

oportunităţi de fotografii/ filmări bune - le face viaţa mai

uşoară, aşa că ar trebui să-i asculte.

Se poate ca, în ziua în care luaţi legătura cu

organizaţia din mass-media, ei chiar să fie foarte

ocupaţi pentru a prelua şi povestea voastră sau să li se

pară că pur şi simplu nu e pentru ei.

NU renunţaţi la primul obstacol.

Continuaţi să reveniţi la ei ori de câte ori aveţi o

poveste nouă despre sit - următoarea poate fi numai

bună pentru prima pagină sau pentru o ştire de vârf.

„Mass-media sunt interesate doar de ştirile

proaste”.

Greşit. Media sunt interesate de ştirile interesante -

indiferent dacă sunt bune sau proaste.

Organizaţiile din mass-media lucrează într-un mediu

foarte competitiv, încercând constant să-şi păstreze

proprii cititori/ ascultători/ telespectatori şi să fure o

parte din cei ai concurenţei. Acest lucru îl fac

transmiţând articole atractive pentru publicul lor şi

pentru un public nou. Aşadar, dacă un jurnalist îşi face

bine meseria, va judeca valoarea unei povestiri după

cât de interesantă e, indiferent dacă va pune

organizaţia sau persoanele implicate într-o lumină

bună sau proastă.

De exemplu, iată două titluri de ziar ipotetice despre un sit Natura 2000:



Sit natural va primi o investiţie de 500.000

de Euro. Vor fi create locuri de muncă.

Raport guvernamental critică

managementul sitului natural. Viitorul e

incert.

Ambele ar fi considerate povestiri valabile de către

mass-media - pentru că sunt de interes pentru cititori/

ascultători/ telespectatori.

**NOTĂ Este esenţial aici, în calitate de manager de sit Natura 2000, să aveţi grijă să construiţi o relaţie bună

cu mass-media locală şi să le oferiţi un flux continuu de informaţii despre lucrurile pozitive pe care le

realizează situl.

„Toţi jurnaliştii au o agendă ascunsă. Dacă le

spun despre proiectul de la situl meu îmi vor

denatura spusele pentru propriile lor scopuri.”

Da, jurnaliştii pot fi leneşi, incompetenţi şi vă pot face

probleme - dar în ce profesie nu există cel puţin câţiva

oameni de acest gen?

Majoritatea jurnaliştilor pe care-i întâlniţi sunt foarte

activi şi buni profesionişti. În cele mai multe cazuri ei

nu vor decât să vă ajute să le spuneţi o poveste

interesantă, pe care ei s-o poată spune mai departe

publicului.

DAR trebuie să acceptaţi faptul că jurnalistul va dori să

prezinte faptele pe care i le spuneţi în felul său propriu,

pentru ca povestea să devină cât mai interesantă

posibil.

„Nu aş şti ce să-i spun unui jurnalist”.

Acesta este principalul motiv pentru care oamenii evită

să interacţioneze cu mass-media - poate părea

înfricoşător. Dar ca manager Natura 2000 aveţi o armă

secretă - pe voi înşivă.


Un manager de sit Natura 2000 invită o echipă de

reporteri TV pe sit, pentru a realiza o emisiune despre

un proiect serios de cercetare despre ritualurile de

împerechere ale unei specii rare şi periclitate de

păsări.

Pe parcursul unui interviu unul din oamenii de ştiinţă îi

spune reporterului că până în acel moment cercetările

au arătat că - în mod neobişnuit - la această specie

masculii sunt subordonaţi femelelor şi că acestea de

fapt „se întâlnesc” cu mai mulţi masculi înainte de a

face o alegere.

Când este difuzat pe post, reportajul despre proiectul

de pe sit prezintă toate faptele corect dar ia o notă

umoristică, vorbind în primul rând despre păsările

femele care îi domină pe bieţii masculi. Deşi

managerul sitului Natura 2000 ar fi vrut o abordare mai

serioasă, canalul media a preferat acest mod de

prezentare a ştirilor pentru că s-au gândit că ar fi mai

interesant pentru telespectatori.

DAR – Este totuşi o ştire pozitivă care creşte nivelul de

conştientizare privind situl Natura 2000.

NOTĂ – Este o diferenţă între faptul că o organizaţie de media preferă să prezinte lucrurile în alt mod şi faptul

că transmite informaţii false, în mod accidental sau deliberat.

Dacă o ştire despre situl vostru Natura 2000 este

prezentată greşit şi inexactă din punctul de vedere al

faptelor, trebuie întotdeauna să discutaţi asta cu

organizaţia de media implicată.



Articolele de ştiri – indiferent dacă sunt scrise sau

înregistrate - sunt utilizate ca materiale sursă de către

alţi jurnalişti, pentru rapoarte oficiale şi de către

politicieni, deci este important să fie contestate dacă

sunt inexacte.

Puteţi oricând să vorbiţi cu jurnalistul care a luat

legătura cu voi sau, dacă aceasta nu este de ajutor, cu

Editorul şi să-i explicaţi clar ce anume a fost inexact,

înainte de a cere o corecţie sau scuze.

Acurateţea este foarte importantă pentru

organizaţiile de media. Publicul îşi va pierde

încrederea în ei - şi probabil va înceta să mai citească/

să asculte/ să urmărească ştirile lor - dacă simt că în

mod frecvent nu li se spune adevărul. Jurnaliştii care

prezintă în mod frecvent fapte neadevărate nu rezistă

mult în organizaţiile de media.

9.1 Abilităţi de interacţiune cu mass-media

Abilităţi media pe care le aveţi deja

Poate că nu ştiţi dar aveţi deja cele mai importante abilităţi şi cunoştinţe de care aveţi nevoie pentru a vorbi cu mass-

media:

• Expertiză – Jurnaliştii nu sunt (de obicei) specialişti

în protecţia mediului, floră şi faună sau oameni de

ştiinţă. Abilităţile lor constau în a-i ajuta pe astfel de

specialişti să spună o poveste interesantă. Întotdeauna

veţi şti mai multe despre sit şi noutăţile legate de el

decât ştie jurnalistul, ceea ce înseamnă că puteţi

transmite mesajul care consideraţi că este important.

• Pasiune – Când ascultaţi pe cineva care este

implicat şi entuziast pentru ceea ce face vă transmite

şi vouă acel entuziasm, chiar dacă ştiţi foarte puţin

despre domeniul respectiv. E vorba despre voi. Nu vă

fie teamă să vă exprimaţi într-un interviu pasiunea

(controlată) pentru ceea ce faceţi, pentru a antrena

publicul vizat. Dacă vreţi ca publicul să şi acţioneze (de

exemplu să facă voluntariat sau să vină să viziteze

evenimentul vostru) trebuie să le transmiteţi

entuziasm.

• Experienţă – Probabil că de multe ori a trebuit să

descrieţi ce faceţi unor persoane care nu ştiau nimic

despre reţeaua Natura 2000. Rămâneţi la explicaţii

simple, le spuneţi mai întâi lucrurile cele mai captivante

şi încercaţi să nu-i bombardaţi cu mult jargon şi nume

de organizaţii. Exact asta trebuie să faceţi când

discutaţi cu canalele de media şi cu publicul care le

citeşte/ ascultă/ urmăreşte.

Acum ce mai trebuie este să mai adăugăm nişte abilităţi şi cunoştinţe care să vă ajute să vă folosiţi Expertiza,

Pasiunea şi Experienţa pentru a obţine o bună acoperire în mass-media pentru situl vostru Natura 2000 şi

pentru reţeaua mai extinsă.

Abilităţi pentru media pe care trebuie să le dezvoltăm

• Cunoştinţe despre mass-media şi cum

funcţionează

La curs fiecărui participant i-a fost cerut să ajute la

scrierea unei liste cu cât mai multe tipuri diferite de

media la care s-ar putea gândi.

Putem împărţi tipurile de media în funcţie de modul în

care transmit ştirile:

Tipărire – ziare, reviste, buletine

informative.

Transmisie – TV şi radio.



Postări online – pagini de internet şi

bloguri.

Prin reţelele sociale – Twitter, Facebook,

LinkedIn şi multe altele.

Uneori ştirile nu sunt transmise de către o

agenţie de ştiri ci pur şi simplu de către o

persoană. Jurnaliştii cetăţeni, cu acces

la un calculator şi smartphone, au devenit

acum o importantă sursă de ştiri.

Sau mass media pot fi împărţite în funcţie de zonele pe

care le acoperă:

Local şi regional

Naţional

Internaţional

Sau după tipul de ştiri pe care le acoperă:

Mass-media generală - ştiri şi evenimente

curente care se adresează unui public

larg, fără cunoştinţe de specialitate.

Mass media specializate - specifice pentru

anumite subiecte, destinate mai ales unui

public mai restrâns care au acel interes

special (de ex. o revistă lunară pentru

profesioniştii din domeniul protecţiei

mediului/ conservării)

Dacă aveţi o poveste bună despre situl vostru Natura 2000 gândiţi-vă la cum puteţi folosi cât mai multe canale diferite

de ştiri posibil - ziare, posturi de radio, pagini de internet - şi vorbiţi atât cu canalele locale (mass-media generală) cât

şi cu cele din domeniul mediului/ conservării (presa specializată).

Aţi depus mult efort pentru a vă identifica povestea pentru ştiri, deci pentru aceste eforturi vreţi ca ea să ajungă cât

mai departe posibil. Dacă e o ştire puternică va „ajunge” oricum destul de departe. Diferitele părţi din mass-media se

urmăresc şi se ascultă reciproc tot timpul şi de multe ori preiau o ştire care le place.


„Călătoria” unei ştiri prin mass-media ar putea să arate cam aşa:

Presă specializată tipărită – Revistă lunară de

conservare publică un articol serios de cercetare

despre un sit Natura 2000, descriind ritualurile de

împerechere la masculii unei specii rare de insecte.

Online şi Internaţional – Povestea ajunge pe pagina

de internet a revistei.

Reţelele sociale – Linkul la articol este preluat de

utilizatorii Twitter. Un utilizator Twitter face o remarcă

despre obiceiul „drăguţ” al insectei mascul de a oferi

un cadou de mâncare ambalat femelei pe care o

curtează. Un scurt film cu eticheta „cea mai romantică

insectă din lume” începe să circule rapid pe Twitter.

Naţional şi Transmisii TV– Un post TV de ştiri

urmăreşte Twitter şi preia povestea. Ia legătura cu

managerul sitului Natura 2000, solicitându-i să vină să

facă un reportaj pentru ştirile din acea seară.



9.2 Logica ştirilor şi nonsensuri

Ce este o ştire?

Ştirile trebuie să fie „noi”

Nouă – ceva care nu era cunoscut înainte,

care tocmai a fost anunţat.

Imediată sau foarte recentă.

Surprinzătoare sau neobişnuită – un

eveniment unic sau rar. „Un om a muşcat

un câine” este ceva neobişnuit, deci e o

ştire mai bună decât „Un câine a muşcat

un om” care e ceva comun.

Relevantă – Oamenii acordă mai multă

atenţie sau se mobilizează pentru acţiune

dacă există o şansă ca un lucru să-i

afecteze. Dacă vreţi ca ştirile despre situl

vostru Natura 2000 să atragă atenţia

cuiva, explicaţi-le cum îi afectează pe ei

sau mediul lor.

Disponibilă – Presa are nevoie de ajutorul

vostru pentru a scrie o poveste. Reporterii

trebuie să afle povestea la timp, să ajungă

să ia interviuri cu persoanele potrivite şi să

aibă acces la fotografii/ filme sau

înregistrări.

Ce nu este o ştire?

Repetiţie – Să ceri unei agenţii de ştiri să

reia o ştire despre proiectul de pe situl

vostru Natura 2000 pe care au transmis-o

acum şase luni, fără să le oferi nicio

informaţie nouă sau „titlu de ştiri” despre

ea. Ei nu vor face asta doar pentru că

aveţi voi nevoie de publicitate.

Depăşită – Dacă aveţi un eveniment

fantastic care tocmai s-a petrecut

jurnalistul va trebui să afle rapid. Dacă îi

spuneţi după o lună, după ce fotografiile

au circulat deja, nu mai are rost.

Irelevantă – După cum am zis mai

devreme, ziarele şi posturile TV trebuie să

transmită ştiri relevante şi interesante

pentru publicul lor, altfel publicul va înceta

să-i mai citească/ urmărească/ asculte.

O vizită a unor oficiali UE poate fi extrem

de interesantă pentru cei implicaţi propriu-

zis în situl Natura 2000 dar presa nu va fi

interesată, în afară de cazul în care le

puteţi spune de ce este relevant pentru ei

şi pentru publicul lor.

Inaccesibilă – Se întâmplă de multe ori ca

la un proiect sau eveniment de proporţii

oamenii să fie atât de ocupaţi încât ajung

să se gândească să facă publicitate abia

la sfârşit, când cei care au fost implicaţi cel

mai mult pot să nu mai fie disponibili.

Planificaţi în avans. Dacă jurnaliştilor li se

spune că toţi sunt „prea ocupaţi” ca să

stea de vorbă cu ei, îşi vor pierde repede

interesul şi vor trece la ştirile oferite de

altcineva.

9.3 Diferite mijloace de informare şi nevoile lor

Până acum am vorbit despre faptul că toate mijloacele de informare au nevoie de:



ceva interesant despre care să vorbească

cineva căruia să-i ia un interviu, care are cunoştinţe în profunzime despre poveste şi care este

dispus(ă) să fie citat(ă) / înregistrat(ă)/ filmat(ă)

imagini, filmări video sau fotografii care să ilustreze povestea (asta se aplică chiar şi la posturile

radio, care au acum, majoritatea, pagini de internet proprii).

Dar un reporter de ziar va aborda o ştire în mod diferit faţă de un prezentator radio, care la rândul său va avea nevoi

diferite faţă de un jurnalist TV sau un blogger online cu un „interes special”.

Haideţi să ne uităm puţin la modul cum funcţionează aceste mijloace diferite.

Presa scrisă

Jurnaliştii de la ziare şi reviste vor veni la voi pentru un interviu

dar nu e ceva neobişnuit pentru ei să realizeze interviuri şi la

telefon. Acest lucru nu se întâmplă (de obicei) din cauza lenii ci

a presiunii de timp şi a termenelor pe care trebuie să le

respecte. La un cotidian e posibil să aibă doar o oră pentru a

„documenta” o ştire.

Jurnaliştii independenţi (care lucrează pe cont propriu şi găsesc

ştiri pe care le vând canalelor media) de multe ori fac ei înşişi

fotografii. Un reporter de ziar poate să vă ia un interviu la telefon şi să trimită mai târziu un fotograf care să facă nişte

poze.

Dacă puteţi face singuri nişte fotografii sau filmări video pentru o ştire şi să le oferiţi gratuit presei, acest lucru este de

obicei apreciat şi ar putea însemna că povestea voastră se va bucura de o acoperire mai bună.

Radio

Posturile radio vor ca ascultătorii lor să simtă caracterul direct,

nemijlocit al poveştii. De multe ori roagă persoana intervievată

să vină în studio sau trimit un reporter în teren, pentru a putea

interacţiona direct cu persoana care vorbeşte.

Totuşi şi ei pot lua interviuri telefonice.

Pe un sit Natura 2000 va fi întotdeauna un zgomot de fond dar

asta nu deranjează foarte mult. Un zgomot de fond creează

ceva din atmosfera pe care o va simţi ascultătorul.

Aceste lucruri par evidente dar reţineţi că publicul postului de

radio nu poate să vă vadă. Dacă faceţi o anumită activitate va

trebui probabil să descrieţi locul în care vă aflaţi şi acţiunile - dar prezentatorul va trebui să vă pună întrebări în acest

sens.



Televiziune

În mod şi mai evident, ştirile de la televiziune se concentrează

pe imagini.

Dacă o echipă de reporteri TV vine la situl vostru Natura 2000

să discute cu voi în legătură cu un proiect sau activitate, va

trebui să fiţi disponibili să-i duceţi la locul respectiv şi să le

arătaţi activitatea.

Dacă ştirea este înregistrată în avans, poate fi nevoie de multe

„duble” până când jurnalistul/ cameramanul este mulţumit.

Fiţi conştienţi – Asta poate lua mult timp. Nu e ceva neobişnuit să dureze două sau trei ore pentru a filma o ştire care

durează doar un minut pe post, la ştirile TV din seara respectivă.

Presa digitală/ reţelele sociale

Acest sector media creşte mai rapid decât oricare altul.

Există mult prea multe tipuri diferite de medii digitale/

reţele sociale pentru a putea fi abordate în detaliu aici -

şi altele noi care apar online tot mereu - dar iată două

reguli generale pentru organizaţii care le folosesc

pentru a-şi transmite ştirile:

Investiţi timp – Multe organizaţii îşi fac pagini de

internet şi canale pe reţele sociale cu entuziasm şi cu

cele mai bune intenţii, apoi după şase luni îşi pierd

interesul sau pur şi simplu nu mai au ce să spună.

O rubrică online săptămânală poate fi o idee

nemaipomenită - până când, în săptămâna 15, căutaţi cu disperare un subiect nou.

Fiţi realişti cu privire la volumul de informaţii pe care le puteţi posta online în mod constant. O secţiune de ştiri de pe o

pagină de internet sau un cont de Twitter care este inactiv de câteva luni oferă o imagine proastă despre o

organizaţie.

Pregătiţi-vă să fiţi criticaţi – Postarea de ştiri online înseamnă că organizaţia voastră poate fi criticată (de multe ori

pe nedrept) de oricine are un laptop sau un telefon mobil. Este important ca organizaţiile să-şi monitorizeze canalele

de reţele sociale, să răspundă la întrebări şi să răspundă şi la critici. Acest lucru este important în mod special în

cazurile în care aceste critici conţin informaţii greşite.

De exemplu - „UE pur şi simplu ia terenuri de la fermieri pentru a crea noi situri Natura 2000 şi nu le oferă

compensaţii”.

Dacă astfel de afirmaţii nu sunt contestate, ele devin „adevăruri” acceptate pe care le pot prelua şi ale mijloace de

informare.



Cinci puncte esenţiale de reţinut când comunicaţi cu media

Voi sunteţi experţii

Faptul că ştiţi mai multe despre subiect

decât jurnalistul vă oferă un avantaj.

Arătaţi-vă entuziasmul

Îi va antrena şi pe cititori/ ascultători/

telespectatori.

Daţi răspunsuri scurte şi simple

Publicul sau cititorii vizaţi pot să nu ştie

nimic despre subiect. Dacă folosiţi

acronime pe care nu le explicaţi sau un

jargon profesional, pot să-şi piardă

interesul.

Corectaţi întrebările neadecvate

Nu vă fie teamă să-l corectaţi politicos pe

un jurnalist/prezentator care prezintă

faptele în mod eronat. Îl puteţi corecta prin

răspunsul pe care-l daţi.

Exemplu: Jurnalist: „Ce părere credeţi că vor avea

localnicii despre faptul că vor trebui să plătească

costurile noului proiect pe acest sit Natura 2000?”

Voi: „De fapt costurile vor fi acoperite 100% de

Uniunea Europeană, localnicii nu vor plăti nimic, în

schimb vor beneficia de proiect prin faptul că...”

Să nu presupuneţi că există ceva care

„nu se înregistrează”

în afară de cazul în care aveţi o relaţie

bună şi de durată cu jurnalistul.

Canale de comunicare online


10 Canale de comunicare online

Vă place sau nu, reţelele sociale şi-au câştigat deja un loc şi ar trebui să formeze o parte esenţială a oricărei strategii

de comunicare a unui sit Natura 2000. În ciuda aparentei simplităţi şi accesibilităţi a celor mai multe canale de social

media, utilizarea lor inteligentă şi eficientă poate oferi oportunităţi excelente de conectare cu mulţi factori interesaţi

existenţi şi noi şi cu suporteri ai sitului vostru N2000. Totuşi reţelele sociale pot ridica şi provocări şi ca şi în cazul

oricărui instrument de comunicare, utilizarea lor necesită o planificare atentă.

10.1 Reţelele sociale (Facebook, Twitter) şi buletinele informative

http://www.cdc.gov/socialmedia/Tools/guidelines/pdf/GuidetoWritingforSocialMedia.pdf

De ce să devenim virali? De ce să ne conectăm online? De ce să folosim reţelele online?

În ultimii câţiva ani a avut loc o creştere spectaculoasă a utilizării instrumentelor online şi a altor instrumente

electronice (de ex. Facebook, Twitter, YouTube, bloguri şi mesaje text) pentru a transmite şi a crea conţinut, care în

acest document sunt denumite în mod colectiv „social media”. Companiile, agenţiile guvernamentale şi ariile protejate

descoperă cum să se folosească de puterea social media pentru a ajunge cât mai departe cu mesajele lor de

marketing şi comunicare.

Pentru aceia dintre noi care suntem implicaţi în comunicarea pentru protecţia naturii, instrumentele de social media

cum ar fi Facebook, Twitter şi mesajele text ne permit să ajungem în zone tot mai extinse, să încurajăm implicarea şi

să facem cât mai mult accesibile mesajele credibile legate de natură. Social media pot ajuta organizaţiile să-şi atingă

astfel de scopuri.

Diseminarea informaţiilor în timp util:

Creşterea impactului potenţial al mesajelor importante.

Activarea unor reţele de persoane pentru a facilita transmiterea informaţiilor.

Crearea unor mesaje diferite pentru a ajunge la un public divers.

Personalizarea mesajelor legate de sănătate şi îndreptarea lor către un anumit public.

Interacţiunea cu publicul.

http://www.cdc.gov/socialmedia/Tools/guidelines/pdf/GuidetoWritingforSocialMedia.pdf



Capacitarea oamenilor pentru a lua decizii mai sigure şi mai sănătoase.

Când sunt integrate în campanii şi activităţi de

comunicare, social media pot încuraja participarea,

dialogul şi comunitatea - toate acestea pot ajuta la

răspândirea mesajelor cheie, la influenţarea procesului

de luare a deciziilor şi la promovarea schimbărilor de

comportament. Cu social media se poate ajunge la

oameni când, unde şi cum este convenabil pentru ei,

ceea ce îmbunătăţeşte disponibilitatea conţinutului şi

poate creşte gradul de satisfacţie şi încredere în

mesajul legat de sănătate transmis.

Social media este şi un instrument cheie pentru

creşterea gradului de conştientizare şi a credibilităţii.

Conform raportului Pew Internet & American Life

Project din 2011, „Social Networking Sites and Our

Lives” („Siturile de reţele sociale şi vieţile noastre”),

aproape jumătate dintre adulţi (47%) au folosit cel

puţin un site de reţele sociale în 2010. Acest număr

creşte rapid, fiind aproape dublu faţă de 2008 (26%).

Reţelele sociale sunt locuri unde oamenii strâng

informaţii de la experţi şi alte persoane, pentru a putea

lua decizii. i

10.2 Strategia pentru Social Media şi comunicare

Reţineţi că social media reprezintă un instrument în cadrul unei strategii mai largi de comunicare. Întotdeauna gândiţi-

vă la scopurile voastre de comunicare când elaboraţi activităţi legate de social media.

Ca şi în cazul tuturor demersurilor legate de media,

secretele pentru o prezenţă eficientă în social

media sunt următoarele:

Să vă identificaţi publicul ţintă.

Să vă determinaţi obiectivul.

Să selectaţi canalul corespunzător pentru

mesajul vostru.

Să decideţi clar cât timp şi efort puteţi

investi.

Publicul ţintă, caracterul inteligibil şi limbajul simplu şi marketingul social

Social media reprezintă o provocare specială pentru

comunicatori, deoarece utilizatorii nu se concentrează

pe un singur document. Cititorul de multe ori cerne o

cantitate foarte mare de informaţii, trece de la un

subiect la altul şi navighează prin mai multe situri până

să decidă unde îşi concentrează atenţia. Un conţinut

dens, lung şi cu limbaj de specialitate probabil că n-o

să i se pară prea atrăgător cititorului. Pentru a fi siguri

că cititorul îşi ia timp pentru a citi mesajele voastre, cei

care scriu în social media trebuie să ţină cont de

următoarele:

Să înţeleagă publicul la care încearcă să

ajungă.

Să aplice principii de exprimare inteligibilă.

Să respecte cele mai bune practici privind

limbajul uzual.

Să folosească concepte de marketing

social pentru a îmbunătăţi comunicarea.



Cunoaşteţi-vă publicul (sau grupurile de public) ţintă

Unul din avantajele utilizării social media este

segmentarea publicului. Puteţi elabora mesaje

specifice pentru preocupările, nevoile şi dorinţele unui

anumit grup. Dacă înţelegeţi ce este important pentru

publicul vostru, eforturile voastre legate de social

media vor fi mai eficiente.



Importanţa limbajului uzual

Folosirea limbajului uzual ajută la corectarea acestor

probleme. Studiile arată că atunci când cei care scriu

folosesc un limbaj uzual, cititorii descoperă informaţia

mai rapid, o înţeleg mai bine şi li se pare mai

atrăgătoare. Limbaj uzual înseamnă limbaj de zi cu zi,

în felul acesta îi veţi ajuta pe cititori.

Instrumente de marketing social în comunicare

Marketingul social reprezintă utilizarea principiilor de

marketing pentru a influenţa comportamentul uman în

scopul îmbunătăţirii sănătăţii sau în beneficiul

societăţii. Marketingul social reprezintă identificarea

segmentului (segmentelor) specifice ale publicului

ţintă, descrierea avantajelor şi crearea unor

intervenţii care vor influenţa sau vor sprijini

modificările de comportament dorite.

Planificarea pentru marketingul social necesită

înţelegerea şi încorporarea celor "Patru P din

Marketing" (Produs, Preţ, Loc („Place”) şi Promovare)

în planificarea programelor. Marketingul social

urmăreşte să ofere servicii de sănătate din punctul de

vedere al consumatorului. Cu ajutorul cercetării se

poate descrie ce face sau ce crede acum un anumit

public, ceea ce ajută la stabilirea unor ţinte realiste

pentru modificarea comportamentului.

Mai jos sunt câteva îndrumări pentru încorporarea

marketingului social în comunicarea pe care o

realizaţi.

Scoateţi în evidenţă aspectele pozitive ale

mesajului vostru.

Răspundeţi la întrebarea publicului, „Ce

câştig eu din asta?”

Respectaţi-vă publicul.

Încurajaţi-vă cititorii să facă o anumită

acţiune sau să înveţe mai mult.

Legaţi mesajele de anumite produse sau

servicii specifice dacă este posibil (cum ar

fi „Aflaţi unde să faceţi testul” sau

„Cunoaşteţi-vă statutul”).

10.3 Principii pentru scrierea eficientă în social media - crearea de

conţinut

Conţinutul pentru social media ar trebui să fie:

Relevant, util şi interesant

Uşor de înţeles şi de împărtăşit

Prietenos, conversaţional şi atrăgător

Orientat către acţiune

Social media au o eficienţă maximă atunci când conţinutul are legătură cu un anumit interes sau dorinţă a unui grup

specific de persoane. Deoarece publicul ţintă poate primi zilnic mai multe mesaje din mai multe surse, încercaţi să

transmiteţi mesaje relevante, utile şi interesante, astfel încât publicul să interacţioneze şi să se implice.



Uşor de înţeles şi de împărtăşit

În canalele de social media mesajul vostru se află într-

o concurenţă acerbă cu alte mesaje pentru atenţia

cititorilor. De aceea este important să folosiţi un limbaj

uzual şi să vă compuneţi mesajul astfel încât

informaţia pe care o prezentaţi să fie uşor de înţeles.

De asemenea gândiţi-vă cât de uşor este ca mesajul

vostru să primească „share” sau „like” pe Facebook

sau „retweet” pe Twitter. Dacă utilizatorii trebuie să

modifice mesajul pentru a-l retransmite, poate deveni

frustrant şi pot să renunţe sau să modifice mesajul,

care nu va mai avea aceeaşi acurateţe ca originalul.

Orientat către acţiune

Puteţi folosi instrumentele de social media

pentru a ajuta la creşterea conştientizării şi

a-i îndemna pe cititori să treacă la acţiune

sau să găsească mai multe informaţii.

Mesajele din social media ar trebui să

cuprindă un îndemn la acţiune şi să-i

determine pe oameni să facă următorul pas.

Folosiţi conţinutul web ca sursă pentru conţinutul

de social media

Poate fi destul de greu să scrii pentru social media. O

soluţie ar fi să scrieţi mesaje tweet, postări sau mesaje

text despre conţinutul web pe care l-aţi creat deja.

Scrieţi mai uşor pentru social media prin refolosirea

conţinutului web în alt scop.

Orice fel de conţinut web poate oferi materiale sursă

pentru un mesaj tweet, o postare pe Facebook sau un

mesaj text, inclusiv

Articole de ştiri

Fişe informative

Întrebări frecvente

Anunţuri instantanee

Rapoarte de cercetare

Conţinut pentru evenimente sau conferinţe

Ghiduri

Refolosirea conţinutului web pentru comunicarea prin

social media este eficientă, deoarece acest conţinut a

fost deja elaborat, editat şi transmis prin canalele

corespunzătoare. Folosiţi social media pentru a

promova conţinutul web sau pentru a începe o

conversaţie cu membrii comunităţii care s-au alăturat

canalelor voastre de social media.

10.4 Listă de verificare pentru materialele scrise pentru social media

Lungime: Postările pot avea maxim 250 de caractere

(inclusiv spaţii).

Acces la mai multe informaţii: Hyperlink la o pagină

web, foto sau video. Includeţi informaţii disponibile prin

Lungime: Mesajele Tweet trebuie să aibă maxim 120

de caractere, inclusiv o adresă URL prescurtată. Acces

la mai multe informaţii: Includeţi un hyperlink la o pagină

web, o menţiune @, sau un hashtag #.



alte canale de social media: un cod scurt pentru texte;

un hashtag pentru Twitter.

Îndemn la acţiune: Invitaţi-i pe cei care vă urmăresc să

facă ceva, de exemplu să se uite la un film video, să

participe la un eveniment sau să folosească resurse

CDC.

Ton: Scrieţi într-un stil prietenos, neoficial. Evitaţi

jargonul.

Pentru etichetare (tagging): Folosiţi în postarea voastră

simbolul @ înaintea numelui unui partener din domeniul

sănătăţii publice, pentru a crea automat un link şi a afişa

postarea pe pagina partenerului.

Prescurtări: Evitaţi prescurtările, dar dacă sunt totuşi

necesare folosiţi-le rar şi doar dacă sunt uşor de înţeles.

Îndemn la acţiune: Începeţi tweetul cu un verb, dacă

se poate: Folosiţi „a privi”, „a citi”, „a afla” etc.

Ton: Scrieţi într-un stil prietenos, orientat către acţiune.

Menţiuni: Folosiţi în postarea voastră simbolul @

înaintea numelui unui partener din domeniul sănătăţii

publice, pentru a crea automat un link şi a afişa

postarea pe profilul partenerului.

Prescurtări: Evitaţi prescurtările, dar dacă sunt totuşi

necesare folosiţi-le doar dacă sunt uşor de înţeles, nu

schimbă sensul tweet-ului şi nu sunt imature sau

neprofesioniste.

Pentru a afla mai multe despre cum să scrii pe Facebook şi Twitter–vă rugăm consultaţi exemplul

şi sursele externe din TOOLKIT

10.5 Mailul direct - Buletine informative

E-mailul este mediul de comunicare (de marketing) cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi cu cel mai

mare randament al investiţiilor.

Totuşi aveţi grijă să nu consideraţi că e-mailul are o valoare scăzută doar pentru că este ieftin. Dacă nu acordaţi

atenţie strategiei de marketing prin e-mail, puteţi să vă deterioraţi relaţia cu publicul. Acordaţi aceeaşi atenţie, efort şi

concentrare pentru mesajele e-mail ca şi cum ar fi mesaje trimise prin poştă normală, contra cost.

E-mailul are o capacitate foarte bună de măsurare. Nu mai e nevoie să ghiciţi cum vor reacţiona oamenii la

mesajele voastre de marketing. Cu e-mailul puteţi contoriza cine deschide şi dă click pe e-mailurile voastre. Asta

înseamnă nu doar că ştiţi ce persoane din publicul vostru sunt implicate, ci şi ce informaţii sunt interesante şi

valoroase pentru ei. Caracterul măsurabil oferă datele necesare care vă permit să vă optimizaţi şi să vă îmbunătăţiţi

marketingul. Puteţi testa diferite mesaje şi vă puteţi îmbunătăţi marketingul pe baza datelor faptice. Acest lucru

înseamnă că nu mai e nevoie de discuţii în contradictoriu în şedinţe despre care ar fi varianta mai bună - puteţi să

puneţi în practică, să testaţi şi să vedeţi care funcţionează mai bine.

Selectarea conţinutului pentru buletinul informativ

Conţinutul este ceea ce îi va face pe clienţi să vă

citească e-mailul. După ce se abonează vor citi

următoarele două-trei e-mailuri. Dacă le place

conţinutul vor continua să citească, dar dacă nu, se vor

dezabona sau cel puţin se vor dezabona emoţional.

Dezabonarea emoţională se întâmplă atunci când

cineva nu se deranjează să se dezaboneze efectiv ci

va continua să primească buletinul informativ şi pur şi

simplu îl va şterge fără măcar să se uite peste el.

În conţinut nu vorbiţi despre voi, cât de bună este

compania şi cât de bune sunt produsele voastre.

Cititorii din ziua de azi sunt sceptici. Cele mai eficiente

buletine informative transmit informaţii de interes şi de



valoare pentru cititor, fără să fie pline de texte de

marketing şi vânzări. Dacă oferiţi informaţii bine

gândite, utile şi inteligente, care sunt în sine valoroase

pentru cititori, atunci vă veţi construi relaţia şi

încrederea astfel încât să devină interesaţi de

produsele şi serviciile voastre şi să-şi cheltuie banii la

voi.

Social Media sau Buletine informative

Paginile de internet de social media cum ar fi LinkedIn,

Plaxo, YouTube, Google Plus şi Facebook se bazează

în primul rând pe conţinut din contribuţiile utilizatorilor.

Buletinele informative, indiferent dacă sunt trimise prin

e-mail sau poştă clasică, constau integral din conţinut

furnizat de editor. Pentru o afacere de mici dimensiuni,

este ca şi diferenţa dintre a folosi o carabină sau o

puşcă de vânătoare. Piaţa ţintă în social media poate

cuprinde sute de mii sau chiar milioane de persoane,

dintre care mulţi pot să fie prea puţin sau deloc

interesaţi de modelul vostru de afaceri. În schimb un

buletin informativ urmăreşte să ajungă la un grup de

consumatori, cumpărători sau clienţi mult mai mic dar

mult mai motivat. Fiecare din abordări, dacă este bine

elaborată, poate fi eficientă pentru construirea unei

baze de clienţi şi a fidelităţii faţă de brand. Când cele

două sunt combinate, eficacitatea totală este mult mai

mare decât suma celor două părţi.



10.6 Alte instrumente de comunicare online

Paginile de internet

Cu milioane de utilizatori de internet pe tot globul, care îl accesează de pe computere, telefoane şi tablete, nu e nicio

surpriză că pagina de internet ar trebui să fie piatra de temelie a planului de comunicare. Este cel mai puternic

instrument de marketing şi de multe ori este primul loc în care participanţii merg pentru a obţine informaţii.

Pentru mai multe sfaturi şi sugestii despre cum să creaţi, să promovaţi şi să întreţineţi o pagină de internet

bună, vă rugăm să consultaţi setul de unelte.

Blogurile

Cunoscute şi sub numele de social media, blogurile

există pentru orice subiect imaginabil şi în orice

industrie. Blogurile sunt pagini tip weblog actualizate

periodic de către autorii lor. Ele pot conţine informaţii

legate de un anumit subiect. Blogurile oferă

posibilitatea de a scrie conţinut care este unic pentru

voi şi pentru „practica” voastră. În timp ce unii nu se

simt confortabil cu promovarea lor proprie, blogul oferă

ocazia de a interacţiona cu vizitatorii şi în acelaşi timp

de a promova ceea ce sunteţi şi ceea ce faceţi. Astăzi

blogurile sunt folosite pentru tot felul de scopuri. De la

companii care folosesc bloguri pentru a comunica şi a

interacţiona cu clienţii şi alţi factori interesaţi până la

ziarele care încorporează blogurile în pagina lor

principală pentru a oferi un nou canal pentru cei care

scriu. Şi persoanele private au creat bloguri pentru a

împărtăşi lumii expertiza lor în anumite domenii.

Există multe motive pentru care merită să scrieţi pe un

blog şi să comunicaţi despre siturile N2000 şi despre

natură în general:

• Construirea unei expertize.

• Construirea unei credibilităţi „reale”.

• Construirea unei comunităţi profesionale.

• Crearea unor relaţii cu factorii interesaţi.

• Direcţionarea de trafic concentrat spre

pagina de internet principală.

Pentru mai multe informaţii, sfaturi şi exemple bune de bloguri, vă rugăm să consultaţi TOOLKITUL.

Analiza planurilor dvs. de formare şi de acţiune


11 Trecerea în revistă a elementelor învăţate şi planificarea acţiunilor

Vă amintiţi Ciclul de Învăţare de la început?

Cursul şi manualul pot fi o experienţă, dar trebuie

să treceţi şi prin celelalte etape ale ciclului şi apoi

să vă adaptaţi comportamentul pentru a vedea o

dezvoltare, o schimbare şi o îmbunătăţire reală în

comunicarea despre situl vostru N2000. Acesta

este un proces continuu. Unele dintre schimbări

vor consta în abilităţi, idei şi experienţe noi pentru

managerul N2000. Altele vor fi instrumente,

tehnici şi abordări noi incluse în managementul

sitului N2000 şi în modul în care acesta

relaţionează cu factorii interesaţi, cu comunităţile

şi cu vizitatorii săi.

Planificarea acţiunilor - Dezvoltare şi învăţare viitoare

Acest manual este legat de cursul de comunicare ţinut de Federaţia EUROPARC în numele consorţiului LIFE+ Proiect

de Informare şi Comunicare: Manageri eficienţi pentru o reţea Natura 2000 eficientă.

Ce aveţi de gând să faceţi cu lucrurile pe care le-aţi învăţat? Ce credeţi că faceţi bine? Ce credeţi că aveţi nevoie să

îmbunătăţiţi? Cum puteţi face asta?

Ce aveţi de gând să faceţi diferit? Până când veţi face asta? De ce aveţi nevoie pentru a face asta?

Notaţi-vă aici ideile.

Nu uitaţi - stabiliţi-vă obiective realiste şi care pot fi atinse!

Analiza planurilor dvs. de formare şi de acţiune


Evaluarea abilităţilor voastre şi planificarea paşilor următori

Sunt bun(ă) la...

Am nevoie să îmbunătăţesc la...

Pot face asta prin...

Planificarea acţiunilor - Activităţi viitoare

Când mă întorc la activitatea mea am de gând să...

Voi face asta prin...

Pentru a face asta voi avea nevoie de...

Idei/ comentarii...

Împărtăşirea lucrurilor învăţate

Poate că veţi putea împărtăşi şi altora cunoştinţele dobândite la acest curs.

Ce puteţi împărtăşi altora?

Cui?

Cum credeţi că puteţi face asta?

De către cine?

Când?


În acest tabel notaţi-vă ideile

Ce informaţii credeţi că ar fi util să împărtăşiţi echipei/ organizaţiei voastre?

Cum credeţi că aţi putea face acest lucru? Cine ar urma să fie implicat?

Până când aţi dori să faceţi acest lucru? Unde ar urma să se întâmple acest lucru?

Deci, care va fi prima voastră acţiune pentru a încerca să realizaţi acest obiectiv când vă

întoarceţi la lucru?

Mult noroc cu comunicarea!


Anexa I Test Natura 2000

1. Câte regiuni biogeografice există în Europa?

a. 12 b. 7 c. 9

2. În ce an a luat fiinţă reţeaua N2000? a. 1992 b. 2000 c. 1989

3. Pe ce legislaţie se bazează reţeaua N2000?

a. Directiva Life b. Strategia privind biodiversitatea c. Directivele privind păsările şi

habitatele

4. Cine desemnează siturile N2000? a. Comisia Europeană b. Statele membre c. Consiliul Europei

5. Câte situri N2000 au fost desemnate până acum?

a. 170.000 b. 18.000 c. 63.000

6. Ce este Declaraţia El Teide? a. o declaraţie care întăreşte

angajamentul de a promova conştientizarea şi înţelegerea privind siturile N2000.

b. o declaraţie de implicare a factorilor interesaţi în decizii privind managementul pe termen lung al siturilor N2000

c. o trecere de la desemnare la implementare şi management.

7. Ce este o SAC? a. arie specială de conservare („special

area of conservation”) b. zonă ştiinţifică de interes („scientific

area of concern”) c. control specific pentru acces („specific

access control”)

8. Un sit N2000 poate fi desemnat a. doar pe terenuri proprietate privată b. doar pe terenuri proprietate publică c. oriunde

9. Activităţile de îmbunătăţire a siturilor N2000 sunt finanţate prin

a. donaţii private b. fondul Life Nature c. Statele membre

10. Care sunt obiectivele Natura 2000?

a. reconcilierea aspectelor legate de conservarea naturii cu cele socio-economice

b. conservarea speciilor vulnerabile şi a habitatelor lor

c. protecţia deplină a unei arii naturale de activităţile umane


Political organisation administered via the populace, intended for the employment of the general community on behalf of each and every one of the citizens of the nation

Government of the people, by the people, for the people

Style

Technical - Creative

Anexa II Exerciţii - Abilităţi de comunicare scrisă

EXERCIŢIUL 1: Corelare

Având în vedere toţi factorii interesaţi pe care i-am identificat şi toate mijloacele de comunicare diferite, dintre care

majoritatea au o componentă scrisă, corelaţi mijlocul de comunicare pe care-l consideraţi cel mai potrivit cu publicul cu

care comunicaţi.

EXERCIŢIUL 2: Uitaţi-vă la stilul tehnic şi

creativ al acestui citat celebru

Îl puteţi rescrie într-un stil mai simplu, mai

creativ?

„Organizare politică administrată de către

populaţie,menită să implice comunitatea

generală în numele fiecărui cetăţean al ţării.”

„Guvernare a oamenilor, de către oameni,

pentru oameni”.

EXERCIŢIUL 3: Folosiţi câteva materiale de la situl vostru N2000, poate un extras dintr-un plan de management sau

o declaraţie privind misiunea şi viziunea şi rescrieţi într-un stil mai elocvent şi creativ.

EXERCIŢIUL 4: Citiţi poezia scurtă „Dirt on My Shirt” şi gândiţi-vă la

structura şi la conţinutul său, cine este publicul ţintă şi cum respectă

cele 5 teste (vezi pagina 28).

„Pete pe cămaşă

Am pete pe cămaşă

Şi frunze în păr

Am noroi pe ghete

Dar nici nu-mi pasă.”


EXERCIŢIUL 5: Învăţaţi să recunoaşteţi cuvintele „la modă” şi jargonul şi evitaţi să le folosiţi excesiv! Putem scrie mult

text care nu are sens şi este prea dens şi greu de înţeles pentru persoanele care nu au o specializare tehnică. Un

manager N2000 trebuie să poată recunoaşte cuvintele la modă şi jargonul şi să evite folosirea lor excesivă, deoarece

acestea nu au sens şi îi descurajează pe factorii interesaţi de N2000! De multe ori scriem mult text care nu are sens şi

este prea dens şi greu de înţeles pentru persoanele care nu au o specializare tehnică.

Salata de cuvinte la modă

Acest tip de scris este uşor de recunoscut. Este plin de cuvinte la modă. Deoarece aceste cuvinte sună impresionant

şi nu au un înţeles foarte precis, ele sunt foarte utile în managementul afacerilor, în politică...

Câţiva termeni la modă actuali includ „echipă”, „proces”, „interactiv”, „capacitare”, „simţul de proprietate”, „strategic”,

„evaluare”, „competenţă”, „satisfacţia clienţilor”, „a valida”, „suport”, „avantaj”, „mediu”, „parametru”, „a maximiza”,

„focus”, „reţea”, forţă”, „sistem”, „paradigmă”. Şi „N2000”

Combinaţi oricât de multe cuvinte doriţi dintre acestea pentru a crea propoziţii sau fraze fără sens.

EXERCIŢIUL 6: Editare - Corectaţi paragraful de mai jos

„Wen I left my house that day I had no idea for that my life was about to change forever. Everthing I had ever

experienced was ordinary. My school was ordinary my friends were ordinary even my dog was ordinary. I should have

nown that nothing stays ordinary forever. His name was sam and he was the most extrordinary person I had ever

meet.”

Paragraful corectat

„When I left my house that day, I had no idea that my life was about to change forever. Everything I had ever

experienced was ordinary. My school was ordinary. My friends were ordinary. Even my dog was ordinary. I should

have known that nothing stays ordinary forever. His name was Sam, and he was the most extraordinary person I had

ever met.”

Greşeli în paragraful 1

Prima propoziţie:

• „When” este scris greşit „wen”

• Lipseşte o virgulă după clauza introductivă

„When I left my house that day”

• Există o prepoziţie inutilă („for”) după

cuvântul „idea”

A doua propoziţie:

• „Everything” este scris greşit „everthing”

A treia propoziţie:

• „My school was ordinary…” este o

juxtapunere de propoziţii → Adăugaţi

puncte şi majuscule pentru a forma trei

propoziţii.

A patra propoziţie:


• „Known” este scris greşit „nown”.

A cincea propoziţie:

• Numele lui Sam este un nume propriu şi

trebuie scris cu majusculă.

• Este nevoie de o virgulă pentru a separa

clauzele independente „His name was

Sam” şi “he was the most extraordinary

person I had ever met”

• „Extraordinary” este scris greşit

„extrordinary”

• “Meet” nu este forma corectă a verbului →

Schimbaţi la timpul trecut “met”.


Anexa III Listă de verificare - Ce are de oferit situl meu?

Cunoaşteţi-vă vizitatorii Caracteristici

generale Caracteristici fizice

Mediul construit şi

activitatea umană

Ce vor să ştie/ să facă/ să vadă?

Ce îi va impresiona la sit?

Ce simţuri puteţi folosi?

Ce lucruri noi pentru ei pot să vadă?

Ce pot să audă?

Faceţi-i să atingă lucruri - coaja copacilor, muşchiul moale, găsiţi ceva tare şi rece...

Puteţi găsi ceva de mirosit pentru ei?

Dar ce-ar fi să mănânce ceva? Dacă este ceva sigur, bineînţeles!

Care sunt caracteristicile speciale sau unice?

Care este „povestea” şi cum se reflectă ea fizic?

Care sunt caracteristicile dominante sau atractive?

Ce experienţe senzoriale sunt oferite?

Căutaţi privelişti, panorame, portaluri, apă (sau alte lucruri care vă plac).

Elementele de geologie de la bază sau care ies la suprafaţă (aflorimente) sunt interesante/ semnificative?

Luaţi în considerare relieful şi terenul - există zone periculoase sau inaccesibile pentru (unii sau toţi) vizitatorii?

Ce oameni cunoaşteţi care au o legătură cu acest sit şi cu istoria sa?

Există clădiri interesante? (Nu uitaţi să studiaţi de cine au fost construite şi locuite).

Vizitatorii pot să vadă pe cineva la lucru?

Flora şi fauna Implicarea umană Materiale suport

din arhive Folclor

Ce specii sunt prezente?

Care sunt speciile care au cel mai mult legătură cu vieţile de zi cu zi ale oamenilor?

Pe care le văd majoritatea oamenilor?

Ce habitate şi comunităţi există?

Modificări sezoniere

Căutaţi potecile create de oameni şi modelele de utilizare

Ce vor să ştie vizitatorii?

Identificaţi resurse documentare, artefacte şi alte materiale (Centrul de Date de Biologie, Baza de date cu Situri şi Monumente şi Biroul cu baze de date)

Căutaţi hărţi vechi, fotografii, materiale tipărite şi desene, înregistrări audio, TV şi filme.

Există mituri şi legende asociate cu locul sau cu oricare dintre oamenii, plantele, animalele legate de acel loc?


Anexa IV Exerciţiu - studiu de caz legat de mass-media

La sfârşitul cursului aţi primit un Exerciţiu - studiu de caz legat de mass-media, care are scopul de a aplica ceea ce aţi

învăţat într-o situaţie ipotetică relevantă pentru managerii Natura 2000. Exerciţiul v-a cerut să vă imaginaţi că

sunteţi noul manager al unui sit Natura 2000.

Situl avea în jur de 200 de hectare suprafaţă şi cuprindea un amestec de păduri, păşuni şi habitate de

tranziţie. Situl avea un procent ridicat de proprietate privată - teren arabil şi ferme pentru produse lactate

şi plantaţii forestiere pentru exploatarea lemnului - atât în interiorul cât şi în jurul său. Situl nostru ipotetic

se confrunta cu o serie de provocări; cu unele dintre acestea probabil că v-aţi întâlnit şi voi în activităţile

reale:

Relaţii nu foarte bune cu fermierii şi companiile agricole locale, care vedeau situl şi speciile sale protejate

ca o piedică în calea expansiunii şi dezvoltării locale.

O lipsă de interes pentru sit şi neutilizarea lui în scopuri de recreare de către populaţia locală (deşi

existau trei localităţi de dimensiuni medii pe o rază de 12 km faţă de sit).

Întrebări recurente din partea politicienilor locali – urmare a criticilor din partea companiilor locale - în

legătură cu valoarea sitului pentru economia regiunii şi dacă nu s-ar putea face ceva „mai util” cu el decât

protejarea insectelor şi a florilor rare.

La cursul de instruire (în echipe mici) au fost alocate 45 de minute pentru a veni cu o idee de răspuns la fiecare din

cele trei probleme negative cu care s-a confruntat situl.

Ca îndrumare, vi s-a spus că cele trei idei ar trebui:

să implice cel puţin o parte a comunităţii - cetăţeni, şcoli, fermieri, companii, oficialităţi locale - în

viaţa sitului.

să poate fi transformată într-o poveste atrăgătoare de ştiri pentru mass-media (scrisă, TV, radio,

online etc.).

Iată câteva exemple de răspunsuri la cele trei probleme:


Contactaţi Camera de Comerţ locală pentru a organiza întâlniri cu anumite grupuri specifice unde voi, în calitate de

manageri al sitului Natura 2000, îi puteţi asculta pe proprietarii de afaceri din interiorul şi din jurul sitului, pentru a

anticipa mai bine problemele.

Acoperirea în mass-media – Asiguraţi-vă că această iniţiativă este raportată în buletinul informativ

lunar al Camerei de Comerţ şi că ştirile despre eveniment sunt transmise pe contul de Twitter al

acesteia.

Convingeţi şcolile să folosească situl pentru lecţiile de Mediu/ Natură/ Ştiinţe ale copiilor, ca şi resursă de curs „pe viu”,

incluzând şi vizitele voastre pentru a vorbi copiilor.

Acoperirea în mass-media – Cu acordul şcolii, invitaţi echipe de ştiri de la TV să filmeze vizitele

din partea şcolilor, în care le arătaţi copiilor flora şi fauna pe viu.

Amplasaţi un stand de publicitate Natura 2000 la evenimentele civice ale consiliilor locale, arătând avantajele

economice pe care le aduce Natura 2000 pentru regiune şi pentru zona UE în general - prin turism, subvenţii pentru

fermieri şi afaceri agricole etc.

Acoperirea în mass-media – Identificaţi-l pe editorul de ştiri sau de editoriale de la ziarul local.

Oferiţi-i să scrieţi pentru ei un articol de opinie, în care să detaliaţi avantajele economice ale sitului

Natura 2000, pe care le-aţi împărtăşi şi publicului la standul de publicitate.

Scopul exerciţiului

La începutul cursului am învăţat cum ar trebui managerii Natura 2000 să nu considere discuţiile cu mass-media ca o

activitate secundară ci să vadă că îi poate ajuta cu alte aspecte din activitatea lor, cum ar fi:

protecţie împotriva exploatării economice a sitului

recrutarea de voluntari care să ajute în activitate

crearea unui sentiment de proprietate şi mândrie în rândul localnicilor în legătură cu situl

încurajarea intereselor de afaceri sustenabile, prin încheierea de parteneriate cu situl.

Prin intermediul Exerciţiului de studiu de caz legat de mass-media ar trebui să puteţi folosi paşii învăţaţi - după ce v-aţi

hotărât ce parte a comunităţii (ipotetice) vreţi să implicaţi:

Pentru a decide care parte a proiectului este cea mai interesantă pentru ştiri (cu ajutorul Paginii 9,

Logica ştirilor - Ce este o ştire?)

Identificaţi mijloacele de informare pe care le ţintiţi (Pagina 4, De ce oamenii nu vorbesc cu mass-

media?)

Gândiţi-vă de ce ar avea nevoie diferite mijloace de informare pentru a vă prezenta ştirea (Pagina

10, Diferite mijloace de informare şi nevoile lor diferite)

Discutaţi cu media (Pagina 61, reţineţi cele Cinci puncte cheie).


Planificarea unei strategii media

În a doua partea a exerciţiului de studiu de caz legat de mass-media, participanţii la curs (sub îndrumarea lectorului)

au ordonat diferitele idei ale grupului într-o listă de obiective pe termen scurt şi pe termen lung.

Obiectivele pe termen scurt erau cele care puteau fi realizate în următoarele câteva săptămâni, cu timp şi efort minim.

De exemplu, vizitarea unei şcoli locale cu exponate de la sit.

Obiectivele pe termen lung ar fi o serie de activităţi conectate care duc la o ţintă definită, care poate implica şi legătura

cu alţi parteneri. De exemplu să transmiteţi către ziarul local articole pentru o rubrică permanentă lunară despre

mediu/ natură sau un blog video pentru pagina sa de internet, pentru a creşte treptat profilul sitului.

Aceasta se numeşte o Strategie Media. Veţi şti cu mult înainte despre cele mai multe ştiri legate de situl vostru Natura

2000. Acestea pot fi legate de un anumit anotimp, de apariţia unei anumite specii pe sit sau un eveniment public.

Planificând în avans când şi cum veţi contacta mass-media în legătură cu aceste evenimente veţi genera mai puţin

stres pentru voi înşivă şi veţi putea să vă prezentaţi mai bine povestea.

Comunicare - emenatura2000.ro · câteva tehnici utile 33 elemente suport pentru prezentare 34 ce...

Documents

Transcript of Comunicare - emenatura2000.ro · câteva tehnici utile 33 elemente suport pentru prezentare 34 ce...