COMUNA GRUIU 2016-2020 - wingsrealestate.ro · La elaborarea acestui document au fost utilizate...

La elaborarea acestui document au fost utilizate

informaţii de interes public, disponibile pe

diverse pagini web, dar şi date/statistici

furnizate ca urmare a solicitărilor adresate

autorităţilor şi instituţiilor competențe. De

asemenea, pentru sublinierea specificului local,

au fost solicitate date beneficiarului acestui plan

și căruia îi revine responsabilitatea cu privire la

exactitatea lor.

COMUNA GRUIU

2016-2020

Elaborat de:

ORIZONT TOP CONSULTING S.R.L.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Datele de contact ale autorităţilor locale:

COMUNA GRUIU

Șoseaua Gruiu-Snagov nr. 152, sat Gruiu, comuna Gruiu, județul Ilfov

Telefon: 021.350.80.08 Fax: 021.367.17.29 Email: [email protected] Web: http://www.primariagruiu.ro/ Primar: Samoilă Ion Viceprimar: Ghiulea Gheorghe-Florian Secretar: Dobre Costin

Material realizat de SC ORIZONT TOP CONSULTING SRL Str. Mihai Eminescu Nr 163, Sector 2, Bucuresti Tel: 0727.048.800 Email: [email protected] Echipa de elaborare a strategiei: Ionita Tudorel Mihai – manager de proiect Sterea Corina Ioana – consultant

CONTEXT

Dezvoltarea comunităților locale din România poate fi realizată doar în contextul cunoașterii nevoilor comunității locale. Analiza nevoilor reprezintă baza pentru definirea priorităților de dezvoltare în acord cu specificul zonei, dar care să se plieze pe prioritățile regionale, naționale și europene și implicit pe oportunitățile de finanțare disponibile în acest context.

Stabilirea priorităților de dezvoltare reprezintă adevărata provocare a autorităților publice locale, aceeasta implicând cunoașterea atributelor specifice și cooperarea cu actorii cheie din teritoriu și cu comunitatea locală.

Definirea priorităților de investiții converge către identificarea oportunităților de finanțare care pot conduce la atingerea obiectivelor de dezvoltare.

În acest context, perioada de finanțare 2014-2020, oferă posibilitatea comunităților locale să acceseze fonduri pe baza unor obiective clar stabilite ca urmare a unei analize realiste a nevoilor identificate. Primul pas către accesarea acestor fonduri este definirea unui plan de dezvoltare locală integrat într-un demers de planificare strategică ce presupune abordarea integrată a tuturor aspectelor de natură economică, socială şi teritorială şi asigurarea finanţării multifond a priorităţilor stabilite în acord cu reglementările europene şi naționale în domeniu.

Prin urmare, demersul de planificare strategică promovat la nivelul comunei Gruiu presupune corelarea necesităților de dezvoltare a acesteia, necesități materializate în propunerile de proiecte identificate și pentru a căror realizare se urmărește obținerea de finanțare din fondurile alocate pentru perioada de programare cu 2014-2020, cu specificul acestei comunităţi, specific subliniat în cadrul descrierii acesteia.

CAPITOLUL I – AUDIT TERITORIAL

1. Prezentare generală

Comuna Gruiu este situată în partea de nord a judeţului Ilfov, la 45 de km de Bucureşti şi aproape la aceeaşi distanță faţă de Ploieşti. Pe teritoriul acesteia întalnim suprafețe întinse de păduri (rămăşiţe ale Codrilor Vlăsiei), suprafeţe lacustre (lacurile Snagov, Balta Neagră şi Căldăruşani) şi terenurile agricole în lungul râului Ialomiţa.

Comuna Gruiu (constituită în anul 1968) este compusă din următoarele sate: - Gruiu, sat de reşedinţă; - Siliştea Snagovului, fost Turbaţi; - Lipia; - Şanţu-Floreşti;

Din perimetrul actual al comunei Gruiu, satul Gruiu reprezintă așezarea principală ce este străbătută în partea de nord de pârâul cu acelaşi nume (în plan local cunoscut sub denumirea de „Gârliţa”), emisarul natural al limanului fluviatil Snagov în râul Ialomiţa.

Denumirea satului Gruiu vine de la toponimul GRUI, „o ridicătură de pământ pe un şes, nu tocmai înaltă” care carecterizează relieful acestei așezări. În urma unor investigaţii efectuate de profesorii Şcolii Gruiu în anul 1977, în punctele „Dealul Morii” şi „Maidan” s-au descoperit unelte, arme ceramice, urme de locuinţe, monede datate în secolele VI- V î.Hr. În cele două puncte au fost descoperite urme de locuire din secolele VI-VII şi chiar din secolele XIV -XV. Aceste descoperiri demonstrează că zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri, având aşezări statornice până în zilele noastre.

Cea de-a doua așezare este satul Siliştea Snagovului, denumită iniţial Turbaţi. Potrivit tradiţiilor locale, cuvântul Turbaţi ar proveni de la expresia „la turbaţi”, care este folosită în principal pe plan local şi zonal de cetăţenii care veneau în acele locuri pentru a se trata de „Turbare” prin metoda empirică „a tăierii sub limbă”. Localitatea „Turbaţi” este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea.

O a treia aşezare din componenţa comunei Gruiu o reprezintă satul Lipia, numit iniţial Lupia, toponim prin care se exprima faptul că gospodăriile din zonă erau frecvent călcate de lupii care veneau în gospodăriile oamenilor. Satul Lipia este atestat documentar pentru prima dată la finalul secolului XV.

Şanţu-Floreşti, al patrulea sat din componenţa comunei Gruiu, este atestat documentar în prima jumătate a secolului XIX. Denumirea acestuia vine din asocierea a două cuvinte. Primul dintre acestea exprimă faptul că o bună parte din hotarul satului este limitat de un şanţ cu apă curgătoare al pârâului Gârliţa care trece prin apropierea centrului comunei. Cel de-al doilea cuvânt din toponimul Şanţu-Floreşti provine, potrivit surselor documentare, de la o familie înstărită ce a deţinut suprafeţe întinse de pământ în aria satului.

2. Caracterizarea teritorială 2.1. Localizarea geografică

Teritoriul comunei Gruiu este amplasat în Câmpia Română. Local, este situată în Câmpia Snagovului, subdiviziune nordică a Vlăsiei, care la rândul ei constituie subunitate fizico-geografică a Câmpiei Române. Comuna este amplasată aproape în întregime pe partea dreaptă a cursului mijlociu al râului Ialomiţa, care delimitează în acest sector teritoriile administrative ale judeţelor Ilfov şi Prahova, respectiv ale comunelor Gruiu, (judeţul Ilfov) şi Balta Doamnei (judeţul Prahova) pe o distanţă de 14 km. În cadrul Câmpiei Snagovului, cuprinsă între Ialomiţa şi Prahova la nord, valea Cociovaliştea la sud şi valea pârâului Crevedia la vest, comuna Gruiu ocupă partea de NE a acestei câmpii, având o formă alungită pe direcţia NV -SE.

Prin comună trece autostrada Bucureşti–Ploieşti, pe care însă nu este deservită de nicio ieşire. Principala cale de comunicaţie a comunei este şoseaua judeţeană DJ101B, care duce la est către Nuci şi mai departe în judeţul Ialomiţa la Răduleşti, Maia şi Adâncata şi spre vest la Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periş şi mai departe în judeţul Dâmboviţa la Niculeşti şi Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia şi Gruiu, DJ101B se intersectează cu şoseaua judeţeană DJ101C, care duce spre sud la Moara Vlăsiei şi la est către Ciolpani (unde se termină în DN1). Şoseaua judeţeană DJ101H se ramifică din aceasta din urmă pentru a deservi satul Siliştea-Snagovului.

2.2. Caracterizarea administrativ-teritorială

Comuna Gruiu are o suprafață totală de 6.572 ha, aceasta reprezentând 4% din suprafaţa totală a judeţului Ilfov. Terenurile agricole ocupă aproximativ 53% din această suprafaţă, respectiv 3.456 ha, iar terenurile neagricole 47%, respectiv 3.116 ha.

Terenurile agricole sunt acoperite în proporție de 99% de culturi în câmp, respectiv 3.419 ha. Restul suprafeţelor agricole sunt acoperite de pășuni (19 ha), vii (16 ha) şi livezi (2 ha).

Terenurile neagricole sunt ocupate în proporţie de 70% de păduri (2.196 ha). Construcţiile ocupă doar 15%, respectiv 460 ha. Restul suprafeţelor neagricole sunt ocupate de ape, căi de comunicaţii şi terenuri neproductive.

Localizarea comunei Gruiu in

cadrul judetului Ilfov

Sursa: Institutul Național de Statistică

2.3. Patrimoniu natural

2.3.1. Relieful

Teritoriul administrativ al comunei ocupă o parte din câmpia interfluvială dintre râul Ialomiţa şi Valea Snagov. Relieful caracteristic este cel de câmpie (cu o altitudine de 50 - 120 m), relativ ondulată, datorită unor văi lungi şi mlăştinite. Lunca Ialomiţei are lăţimi de 300 – 1.000 m.

2.3.2. Rețeaua hidrografică

Râurile Cociovaliştea şi Vlăsia, împreună formând lacul Căldăruşani, sunt cei mai importanţi afluenţi ai Ialomiţei. Împreună, au următoarele caracteristici: - lungimea de cca. 40 km - altitudinea la obârşie 154 md MN, iar la vărsare 85 md MN. Aceste cursuri de apă sunt asemănătoare: - au formă alungită şi şerpuită, datorită faptului că sunt foste braţe ale Ialomiţei - au legătură cu Ialomiţa printr-un emisar cu scurgere intermitentă în funcţie de debite şi nivele - sunt alimentate din precipitaţii şi izvoare - albiile sunt săpate în loess, iar fundul lacurilor este argilos. Lacul Căldăruşani, ca şi lacul Snagov este un lac vechi „liman fluviatil” al Ialomiţei, care se varsă în Cuaternar în marele bazin Ponte – Caspi care acoperea mare parte din Câmpia Română. Lacurile Cociovaliştea şi Vlăsia sunt lacuri cu apă dulce, de tip bicarbonat sodic cu o

Suprafața comunei Gruiu pe tipuri de terenuri, 2011

Arabila

Pasuni

Vii si pepiniere viticole

Livezi si pepiniere pomicole

Paduri si alta vegetatie forestiera

Ocupata cu ape, balti

Ocupata cu constructii

Cai de comunicatii si cai ferate

Terenuri degradate si neproductive

concentraţie de 362 mg/l. Sunt lacuri eutrofice, bogate în săruri de calciu şi substanţe nutritive, care alimentează fauna şi flora lacului. Fundurile lacurilor sunt acoperite de mâl organic, iar stratul de apă de fund este lipsit de oxigen. În ultimii ani aceste lacuri sunt foarte poluate din cauza deversării deşeurilor şi a apelor menajere netratate.

2.3.3. Resursele solului și ale subsolului

Câmpia Vlăsia este rezultatul aceloraşi procese care au dus la formarea Câmpiei Române, caracteristice fiind depozitele loessoide mai noi şi aluviuni fluviale. În cadrul Câmpiei Române se desprinde „ca un ţinut complex, despărţit de părţile vecine prin lunci sau câmpuri recent aluvionate; văile adâncite între câmpuri înalte au lunci, iar cele principale terase spre vărsare; suprafaţa câmpurilor, sculptate de vâlcele, e acoperită în mare parte de loess, pe care s-a dezvoltat un sol gros de pădure de stejar sau de antestepă. Sub loessul mai nisipos şi mai galben spre est, acoperit sau nu de aluviuni recente, urmează straturi îngropate în pietriş, iar sub depresiunile structurale sunt incluse pânze acvifere foarte bogate”.

Pe teritoriul Unităţii Administrativ Teritoriale al comunei Gruiu nu există resurse naturale ale solului şi subsolului exploatabile, excepția fiind lemnul. Pădurea şi apele sunt utilizate cu precădere pentru agrement.

2.3.4. Clima

Clima temperat-continentală, cu nuanţe excesive ce caracterizează partea de sud-est a ţării, prezintă valori mult atenuate datorită lacurilor Snagov şi Căldăruşani, precum şi a întinselor păduri din apropiere. Clima localităţii prezintă valori moderate ale componentelor, comparativ cu zonele învecinate, datorită întinselor suprafeţe lacustre sau împădurite din apropiere.

Din punct de vedere meteorologic această zonă este specifică climatului Câmpiei Bărăganului cu unele caracteristici ale unui microclimat urban.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 10,9°C, încadrând zona printre cele cu valori mai mari decât media pe ţară, cu valori medii lunare cuprinse între -3,3°C în ianuarie si 22,3°C în iulie.

2.3.5. Flora și fauna

În jurul lacurilor Snagov şi Căldăruşani se concentrează masive forestiere întinse, care sunt alcătuite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, având o floră şi faună foarte bogată. Acestea sunt reprezentate prin specii de silvostepă (stejar brumăriu, arţar tătărăsc, stejar pufos), dar mai ales prin specii din zona pădurilor de foioase (stejar, cer, garnita, tei, ulm, jugastru, etc). Vegetaţia este bogată având ca specie dominantă carpenul. Acesta se întrepătrunde cu tufe de alun, corn, sânger, păducel, călin şi soc. Animalele sunt cele specifice pădurilor de câmpie. Fauna este prezentă în mod deosebit, prin specii aclimatizate cum sunt căpriorul şi fazanul. În pădurea Snagov există o rezervaţie de cervidee, iar în apele lacurilor predomină bibanul şi ştiucile. În lacul Căldăruşani se crede că „ar exista somni uriaşi, de câteva sute de kilograme, care nu o singură dată au atacat copiii aflaţi la scăldat”, după spusele unor săteni, consemnate de dr. Nicolae Radu.

Cu excepţia pădurilor, celelalte componente ale vegetaţiei spontane sunt puţin prezente în peisajul natural, extinderea terenurilor agricole şi a celor construite, restrângând treptat aria lor. Vegetaţia spontană se mai păstrează în lungul văilor, în jurul lacurilor şi bălţilor, având o deosebită valoare pentru peisajul natural, căutat pentru recreere şi agrement.

2.3.6. Zone naturale valoroase

Cea mai importantă arie naturală ocrotită din zonă, este, fără îndoială, lacul Căldărușani.

Acesta este Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), aparţinând Reţelei Ecologice Europene Natura 2000: RO SPA 0044 – Grădiştea-Căldăruşani-Dridu, legiferată prin Hotărârea de Guvern nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protective specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Dar lacul nu este numai un SPA (Arie de Protecţie Specială Avifaunistică), dar este şi o Arie de Importanţă Avifaunistică a României: RO 090 – Grădiştea-Dridu

Situl Natura 2000 Grădiştea – Căldăruşani – Dridu are o suprafaţă de 6 642.3 ha. Din această suprafaţă - 78.3% este situată pe teritoriul judeţului Ilfov. Pe teritoriul comunei Gruiu este cuprins 40% din suprafaţa acestei arii protejate.

2.4. Calitatea mediului înconjurător și gestionarea deșeurilor

2.4.1. Poluarea aerului

Sursele principale de impurificare a aerului sunt reprezentate de: - Autovehiculele care circulă pe căile de acces din zona, respectiv DJ 101 şi alte drumuri; - Procesele de ardere a comustibililor gazoşi, lichizi, solizi pentru încălzirea locuinţelor

aflate în comunele învecinate; - Mirosurile rezultate din zonele neamenajate în care se aruncă deşeurile.

2.4.2. Poluarea solului

La nivelul comunei Gruiu poluarea solului provine în principal din stocarea temporară a dejecţiilor animale în gospodăriile localnicilor. Un alt factor care intervine este reprezentat de emisiile din transportul rutier greu care permit acumularea la sol de factori poluanți. Cu toate acestea, nivelul de poluare se încadrează în parametrii acceptabili şi nu este în măsură să cauzeze probleme deosebite.

2.4.3. Poluarea apei

Principala problemă care vizează poluarea apelor din Gruiu o constituie lipsa unui sistem de canalizare care să preia apele uzate din gospodării. Stocarea temporară a dejecţiilor animaliere în gospodăriile individuale precum şi prin puţuri absorbante detremină poluarea apei subterane, iar poluarea apelor de suprafaţă se face datorită deversării de ape reziduale la sol.

2.4.4. Poluarea sonoră

Zona este deosebit de liniştită, singura sursă de zgomot fiind reprezentată de traficul auto desfăşurat pe DJ 101.

2.4.5. Gestionarea deșeurilor

Pe teritoriul comunei Gruiu, principalele tipuri de deşeuri sunt deşeurile menajere şi deşeurile industriale. Activitatea de salubritatea este externalizată către Romprest SA, astfel ca la nivelul fiecărei gospodării sunt colectate deşeurile săptămânal.

2.5. Zone cu risc natural și antropic

În comuna Gruiu există riscul de inundaţii, datorat revărsării râului Ialomiţa.

Principalul factor declanşator al inundaţiilor pe cursurile de apă îl reprezintă precipitaţiile îndelungate sau sub formă de averse. Cantitatea maximă de precipitaţii căzute în 24 de ore (în

perioada 1901 – 1997) pe teritoriul judeţului Ilfov este de 100 – 150 mm în jumătatea sudică a acestuia, respectiv sub 100 mm în partea de nord.

Relieful relativ monoton, cu energie, fragmentare şi pante reduse, nu favorizează dezvoltarea de procese de degradare a terenurilor. Cu toate acestea, există fenomene naturale cu grad de risc: excesul de umiditate, băltirile, pluviodenudarea, şiroirile, eroziunile de maluri şi inundaţiile, care trebuie combătute prin lucrări specifice.

3. Caracterizarea socio-demografică 3.1. Structura și evoluția populației

Din cea de a doua parte a secolului al XIX-lea şi până în preajma intrării României în cel de al doilea război mondial (1941), comuna Gruiu atinge un număr de peste 5000 de locuitori.

Conform datelor furnizate de Institulul Naţional de Statistică, comuna Gruiu avea în anul 2011 un număr de 7.412 locuitori, număr ce reprezenta 2% din populaţia totală a judeţului Ilfov. În prezent comuna numără 4009 gospodării.

Ponderea numărului de locuitori din componenţa satelor este următoarea: Gruiu 1.918 persoane, Lipia 2.182 persoane, Siliştea Snagovului 2.310 persoane, Şanţu-Floreşti 722 persoane. Din cifrele consemnate rezultă faptul că satul Siliştea Snagovului are cel mai mare număr de locuitori.

În prezent, populaţia din comuna Gruiu este caracterizată printr-o evoluţie descendentă astfel că în 2016 polulaţia număra 7.132 de persoane, în scădere cu 280 de persoane față de anul 2011, când figurau înregistrați 7.412 locuitori.

3.2. Structura pe vârste și sexe

Comuna Gruiu prezintă o structură demografică echilibrată pe grupe de vârstă și sexe.

Astfel, conform datelor raportate la finalul anului 2011, în comuna Gruiu populația cu vârsta sub 40 de ani reprezintă 49% (aproximativ 3.618 persoane). Categoria de vârstă cea mai bine reprezentată este 40-64 de ani care atinge pragul de 31% din populaţie. Populaţia cu vârsta peste 65 de ani se situează pe aceeaşi poziţie ca populaţia tânără 15-24 de ani, respectiv 21% din totalul populaţiei.

Structura pe sexe este echilibrată raportat la numărul total al locuitorilor, cu uşoară înclinaţie către populaţia de sex feminin care reprezintă aproximativ 52% din totalul populaţiei. Se constată un mic dezechilibru în rândul populaţiei de peste 65 de ani, unde populaţia feminină reprezintă 64%.

Sursa: Institutul Național de Statistică

3.3. Mișcarea naturală a populației

Mişcarea naturală a populaţiei este caracterizată de rata de natalitate (numărul născuţilor-vii la 1.000 de locuitori într-un an de referinţă) şi cea de mortalitate (numărul de decedaţi la 1.000 de locuitori într-un an de referinţă).

În ceea ce priveşte comuna Gruiu, rata de natalitate atinge pragul de 12.5‰ în anul 2011, cu un număr de 59 de nou născuţi. Conform datelor raportate pentru anul 2015, în comuna Gruiu au fost înregistraţi 47 de nou născuţi, în scădere faţă de anul 2011. Astfel, la nivelul anului 2011 natalitatea înregistrată în Gruiu era de 12.5‰, în timp ce în judeţul Ilfov era de 10.8‰.

Rata de mortalitate din comuna Gruiu în perioada 1990-2011 a scăzut cu 15.5%. Astfel, la nivelul anului 2011 au fost înregistrate 120 de persoane decedate. Analizând rata de mortalitate din 2011 din Gruiu (6.1‰) comparativ cu cea la nivel judeţean (10.8‰), se observă că această rată este mai mică.

Pe ansamblu, miscarea naturală a populației poate fi determinată cu ajutorul ratei de spor natural care reprezintă relaţia dintre natalitate şi mortalitate și măsoară intensitatea creşterii/ descreşterii unei populaţii din cauza unui excedent/ deficit de naşteri în comparaţie cu decesele dintr-un an de referinţă. Conform datelor statistice, sporul natural înregistrat în comuna Gruiu la nivelul anului 2016 este de 6.4‰.

3.4. Mișcarea migratorie a populației

La nivelul comunei Gruiu se constată un dezechilibru privind mişcarea migratorie a populaţiei, respectiv stabilirea sau schimbarea reşedinţei sau a domiciliului. Contextul economic și dezvoltarea deficitară a comunei au determinat ca o parte din populație să plece din comună atât temporar (cu reşedinţa) cât şi permanent (cu domiciliul). Astfel, în 1990 se înregistrează o diferenţă dintre plecări cu reşedinţă şi stabiliri de domiciliu de 656 de persoane. Ulterior tendinţa de plecare cu domiciliul a fost stabilizată astfel, că în anul 2000 au fost înregistrate 42 de persoane, iar în anul 2011, 55 de persoane.

0 500 1000 1500 2000 2500

< 14 ani

15 - 24 ani

25 - 39 ani

40 - 64 ani

> 65 ani

Structura populației din comuna Gruiu pe vârste și sexe

Masculin Feminin

Stabilirile cu domiciliul se prezintă constante, în anul 2011 înregistrând un număr de 174 de persoane, iar în anul 2014, 171 de persoane.

Diferenţa dintre stabiliri şi plecări cu reşedinţa, în anul 2015, a fost de 50 de persoane, faţă de 2011 când a fost de 36 de persoane. Astfel, în 2011 au fost înregistrate 60 de stabiliri, iar în anul 2015, 151 de stabiliri.

Anii 1990 2000 2011 2014 2015 Stabiliri de reşedinţa 40 99 60 N/A 151 Plecări cu reşedinţa 239 22 24 N/A 101 Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

30 91 174 171 N/A

Plecări cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

686 42 55 104 N/A

3.5. Structura pe etnii

Populaţia comunei Gruiu este formată în proporţie de 95.8% de români, respectiv 7102 persoane. Alte etnii sunt slab reprezentate, respectiv 5 persoane de etnie maghiară (0,1% din populaţie), 5 persoane de etnie romă (0,1% din populaţie) şi 3 persoane de etnie italiană (0,04% din populaţie). Pentru restul persoanelor nu există informaţii disponibile (3.96% din populaţie).

3.6. Apartenența religioasă

Majoritatea populaţiei este de religie Ortodoxă, respectiv 95% din populaţia totală a comunei (7034 de locuitori), conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011. Următoarele religii prezente în teritoriu sunt religia Romano-Catolică cu 15 locuitori, reprezentând 0.2% şi religia Adventista de ziua a şaptea cu 39 de locuitori, reprezentând 0.5%. Alte religii prezente: Musulmană (8 persoane) şi Creştină dupa Evanghelie (10 persoane). Pentru 4% din populaţie nu se cunoaşte apartenenţa religioasă.

3.7. Structura pe nivel de educației a populației

Nivelul de educaţie al populaţiei din comuna Gruiu este dat de ultima forma de învățământ absolvită. Conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, se constată că majoritatea locuitorilor au absolvit învăţământului secundar (64.9% din populaţia stabilă de peste 10 ani), urmat de învăţământul primar (23.8%), învăţământul superior 6.4%) şi învăţământul postliceal (1.1%). În acelaşi timp, 3.8% din locuitorii comunei sunt fără şcoală, dintre care 2% analfabeţi (133 de persoane).

Structura pe nivel de educație la nivelul comunei Gruiu

Populația stabila

de 10 ani și peste

Nivelul instituției de învățământ absolvite

Superior Post- liceal

Secundar Primar

Fără școală absolvită

Total din care: Total Superior Total din care:

Universitar de

licență

și de maiștri Liceal

Profesional și de

ucenici

Inferior (gimnazial)

Persoane analfabete

6653 427 386 73 4316 1108 774 2434 1586 251 133 100% 6.4% 5.8% 1.1% 64.9% 16.7% 11.6% 36.6% 23.8% 3.8% 2.0% Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, rezultate definitive

Nivelul de educaţie al populaţiei comunei este satisfăcător, concentrat mai ales în zona învăţământului secundar. Acest aspect este favorizat de existența şcolilor gimnaziale în comună.

Se constată totuși că ponderea persoanelor fără şcoală este destul de ridicată, depăşind 3%, iar rata analfabetismului care se ridică la 2% din populaţie (133 persoane) este mai mare decât media judeţeană (1.9%) şi cea naţională (1,4%).

4. Infrastructura publică 4.1. Infrastructura de transport

Comuna are o poziţie favorabilă faţă de căile de comunicaţie, toate satele fiind străbătute de şosele asfaltate. Lungimea drumurilor ce parcurg comuna este de 68,32km. Astfel, legăturile exterioare sunt asigurate de drumuri judeţene 101C (Ţigăneşti - Siliştea Snagovului – Gruiu – Lipia – Căldăruşani - Moara Vlăsiei - Dascălu) şi 101B (Lucianca – Periş – Tâncăbeşti – Snagov – Gruiu – Lipia - Nuci) care se intersectează pe teritoriul comunei Snagov cu DN1 Bucureşti - Ploieşti. În partea de sud a comunei, DJ 101C se intersectează cu DJ200 (Baloteşti - Moara Vlăsiei – Grădiştea - Fierbinţi). Aceste drumuri judeţene asigură legături exterioare ale comunei cu oraşele Bucureşti, Ploieşti, Buftea, Urziceni. Viitoarea autostradă Bucureşti - Braşov va trece şi pe teritoriul comunei Gruiu pe o lungime de 7 km şi va intersecta drumul judeţean 101B.

În ceea ce priveşte transportul feroviar, acesta nu este reprezentat în teritoriu. Pentru acces la transportul feroviar, populația comunei Gruiu se poate orienta către cele mai apropiate staţii CFR, respectiv Bucureşti şi Ploieşti. Din această cauză, accesul locuitorilor din Gruiu la transportul feroviar este mai restrictiv.

Ca şi infrastructură complementară reţelei rutiere, infrastructura pietonală există la nivelul comunei Gruiu doar în satele Siliştea Snagovului, Gruiu şi Lipia, şi reprezintă aproximativ 30% din infrastructura pietonală necesară a comunei.

4.2. Infrastructura de telecomunicații

La nivelul comunei Gruiu, infrastructura de telecomunicaţii este reprezentată de servicii de telefonie fixă şi mobilă, internet şi la televiziune prin cablu şi fibră optică. În acest context, nu există probleme în ceea ce priveşte infrastructura de telecomunicaţii.

Serviciile de telefonie mobile și internet mobil sunt asigurate de marii operatori de telefonie mobilă din România, respectiv Orange, Vodafone, Telekom şi Digi Mobil. Furnizarea serviciului de televiziune prin cablu şi fibră optică, coform situației existente la nivelul lunii iulie 2016, este asigurată de 2 operatori autorizați: SC RCS – RDS SRL şi SC AKTA SRL.

4.3. Gospodărirea complexă a apelor (apă/canal/sistem epurare)

În comuna Gruiu există infrastructura de alimentare cu apă potabilă cu o lungime de 30 km aflată în administrarea primăriei.

În prezent, în comuna Gruiu, nu este implementat un sistem centralizat de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere. Colectarea apelor pluviale se face în mod natural, distribuirea volumului de apă colectat fiind realizată prin intermediul rigolelor şi şanţurilor de scurgere, aflate de-a lungul străzilor.

Lipsa sistemului de canalizare constituie un mare dezavantaj al comunei Gruiu. Această situație poate cauza infiltrări ale apelor uzate menajere în pânza freatică și reprezintă un real pericol

sanitar pentru locuitorii care utilizează acelaşi strat de apă subterană în scop potabil prin intermediul fântânilor.

În acest context înființarea unei reţele de canalizare a apelor uzate şi a apei pluviale este absolut necesară în perioada următoare.

La nivelul comunei Gruiu nu există un sistem de epurare a apelor uzate care să deservească populaţia. Se constată necesitatea realizării unui astfel de sistem pentru a minimiza poluarea solului şi a râurilor care primesc apele uzate şi apele pluviale ale comunei.

4.4. Alimentarea cu energie electrică

În prezent în comuna Gruiu sunt racordate 3861 de gospodarii la reţeaua de alimentare cu energie electrică, din care 7 locuinţe fără curent electric neracordate până la finalizarea construcțiilor sau erori de înregistrare.

Procentul de electrificare al comunei este de 99%.

4.5. Sistemul de alimentare cu gaz si sursele de încălzire

Lungimea reţelei de alimentare cu gaze este de 32 km la nivelul comunei Gruiu. La această rețea sunt racordate 1300 de gospodării.

4.6. Infrastructura socio-educaţională

4.6.1. Infrastructura educaţională

Infrastructura educaţională din comuna Gruiu este reprezentată de 8 unitati şcolare cu clasele I-VIII care cuprind învăţământul primar şi gimnazial si 3 grădiniţe care asigură învăţământul preşcolar.

În cursul anului şcolar 2015-2016, numărul de elevi înscriși în școlile din Gruiu a fost de 602 copii şi 161 înscrişi în învăţământul preşcolar.

În prezent, se constată o scădere a populaţiei şcolare ca rezultat al scăderii natalităţii. Astfel, numărul de elevi din 2016 este cu aproape 10% mai mic decât în anul 2011. Cel mai accentuat se constată scăderea copiilor înscriși la grupele de grădiniță.

Personalul din domeniul educației care activează în comuna Gruiu este reprezentat de un număr de 47 cadre didactice, dintre care 9 în învăţământul preşcolar, 15 în învăţământul primar şi 23 în învăţământul gimnazial. Reducerea numărului de elevi a determinat și reducerea numărului cadrelor didactice din şcoală, astfel că în anul 2016 existau cu 3 cadre didactice mai puţin decât în 2011.

4.6.2. Infrastructura de sănătate publică

Infrastructura de sănătate publică din comuna Gruiu este reprezentată de 3 dispensare umane, 4 cabinete medicale de familie, 3 cabinete de stomatologie, un cabinet psihologic şi 4 farmacii. Astfel, locuitorii din comuna Gruiu au acces la asistenţă medicală de bază şi specializată în plan local. Pentru servicii medicale specializate populaţia se poate adresa centrelor medicale din oraşele Bucureşti şi Voluntari.

Personalul responsabil de furnizarea serviciilor medicale ce activeaza pe teritoriul comunei Gruiu este compus din 4 medici de familie, 5 medici stomatologi, 7 asistenţi medicali şi 1 psiholog.

4.6.3. Infrastructura culturală

La nivelul comunei Gruiu, infrastructura culturală este reprezentată de:

� 1 bibliotecă � 1 cămin cultural

Biblioteca din Gruiu gestionează peste 6.800 de volume de carte care pot fi împrumutate de locuitorii comunei. Din evidențele bibliotecii se remarcă 202 cititori activi.

Căminul cultural din Gruiu găzduieşte majoritatea serbărilor şi festivalurilor din comună.

4.6.4. Infrastructura cultelor

În ceea ce priveşte infrastructura cultelor, în comuna Gruiu există 5 biserici şi o mănăstire care aparţin religiei ortodoxe.

În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1637–1638 și cuprinzând în ansamblul ei pinacoteca din secolul al XIX-lea și bisericile „Sfântul Dimitrie”, „Sfântul Ioan Evanghelistul” și Cocioc (ultima cu hramurile „Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”).

La nivelul comunei se afla şi biserica „Sfinții Voievozi” din satul Lipia, datând din 1827.

Pe teritoriul comunei Gruiu există 4 cimitire orodoxe.

4.6.5. Infrastructura sportivă

În comuna Gruiu infrastructura sportivă este reprezentata de Complexul Sportiv National Snagov care oferă suportul tehnic pentru pregătirea sportivilor din loturile olimpice şi naţionale într-o formă centralizată cu precădere a celor de canotaj, atletism, rugby, haltere, etc.

Alte structuri sportive sunt inexistente la nivelul comunei şi nu este înregistrată nici o echipă de fotbal locală.

4.6.6. Infrastructura de asistenţă socială

În comuna Gruiu infrastructura de asistenţă socială este slab reprezentată în teritoriu. Se remarcă lipsa unor centre sociale, respectiv un centru de zi pentru bătrâni, centru de zi pentru copii sau sedii de asistenţă social.

Asistența social furnizată în prezent pe plan local este realizată prin intermediul Serviciului de Asistenţă Socială. Astfel sunt asigurate servicii sociale de bază care se limitează la acordarea unui sprijin financiar persoanelor defavorizate de pe teritoriul comunei.

4.6.7. Infrastructura de siguranţă publică

Siguranța publică în comuna Gruiu este asigurată de Postul comunal de poliţie Gruiu care aparţine de Biroul Snagov.

Infracționalitatea la nivelul comunei Gruiu se manifestă în mică masură, în general prin furturi din locuinţe şi abaterile de la legea circulaţiei.

4.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spațiilor verzi

În prezent, în comuna Gruiu nu există spații extinse amenajate ca parc sau zonă recreaţională.

5. Caracterizarea economică

Ocupaţia de bază a locuitorilor din Gruiu este agricultura, culturile de bază fiind cerealele, legumele şi zarzavaturile. Pe lângă agricultură, locuitorii se ocupă și de apicultură, creșterea animalelor sau activități meșteșugărești.

În ceea ce priveşte activitatea agenților economici, pe raza comunei Gruiu funcționează o fabrică de componente electronice și o fabrică de lactate. În afară de activitățile deja menționate, agenții economici activeaza preponderent și în turism, comerț și prestări servicii.

În luna august 2016, conform datelor existente la nivel local, în comună erau înregistrați un număr de 252 agenți economici activi, atât cu profil agricol cât şi nonagricol. Dintre aceștia există aproximativ 5% reprezintă agenți economici organizați sub forma de PFA/II/AF. Totodată, sunt înregistrate și 5 Asociații cu profil agricol. Principala activitate este agricultura, ceea ce se reflectă și un numărul fermelor agricole existente care depășește 200 de unități.

Agenții economici care activează în teritoriu asigură un număr de aproximativ 1000 de locuri de muncă, în creștere față de anii anteriori. În aceste condiții, numărul de șomeri înregistrat in luna august 2016 este de 10 persoane.

Caracterizarea sectorului primar – Agricultura

Comuna Gruiu beneficiază deține o suprafață întinsă de teren agricol, aproximativ 53% din suprafața comunei, din care 99% reprezintă terenuri arabile. Restul suprafeţelor agricole sunt acoperite de păşuni (19 ha), vii (16 ha) şi livezi (2 ha).

Suprafața extinsă de teren arabil și condițiile de mediu favorizează cultivarea cerealelor și a plantelor oleaginoase, respective grâu, orz, rapiță, porumb și floarea soarelui. De asemenea, se practică și cultivarea legumelor la nivelul gospodăriilor, preponderant fiind cultivate roșii, ardei, vinete, castraveți și salată verde. Gospodăriile care cultivă legume sunt în proporție de 30% din totalul gospodăriilor la nivel de comună. Producția de legume a gospodăriilor este destinată consumului intern și comercializării directe în cadrul comunei.

La nivelul comunei Gruiu, în anul 2016, nu este înregistrată nici o societate cu domeniu de activitate creșterea animalelor, acest tip de activitate fiind întreprinsă la nivel individual, de către producători care s-au înregistrat ca entități fără personalitate juridică.

Principala problemă pentru agricultorii din comuna Gruiu este comercializarea directă produselor agricole. Facilitarea acestui proces de comercializare poate crește profitabilitatea producătorilor.

Caracterizarea sectorului turistic

La nivelul comunei, turismul ocupă un loc important datorită Mănăstirii Căldăruşani, monument istoric din secolul al XVII- lea, bisericii din Gruiu şi bisericii din satul Siliştea Snagovului (fosta Turbaţi).

Mănăstirea Căldărușani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură bisericească din Țara Românească. Ansamblul monahal de la Căldăruşani este compus astăzi din următoarele elemente:

• Biserica "Sf. Dimitrie" (cod LMI IF-II-m-A-15293.01)

• Biserica "Sf. Ioan Evanghelistul", în cimitir (cod LMI IF-II-m-A-15293.02)

• Pinacotecă (cod LMI IF-II-m-A-15293.03)

• Biserica "Sf. Varvara" și "Duminica Tuturor Sființilor"-Cocioc (cod LMI IF-II-m-A-15293.04)

Actuala biserică Gruiu s-a construit pe temelia vechii Mănăstiri Gruiu. Mănăstirea Gruiu a fost construită între anii 1587-1589. Mănăstirea avea hramul Sf. Voievozi şi a fost închinată Patriarhiei din Ierusalim. A avut multe stăpâniri dar în anul 1864 în timpul lui Cuza –Vodă i-au fost secularizate toate averile şi astfel devine biserică de mir; în anul 1906 pe acelaşi loc s-a rezidit "mai din nou" actuala biserică.

Biserica din satul Siliştea Snagovului în formă actuală aparţine secolelor XVI-XVII. Conform specialiştilor, arhitectura se încadrează stilului balcanic, asemănător lăcaşurilor de cult din Sfântul Munte Athos din secolul al XIII-lea. Mai exact, acest monument istoric are pe dinafară formă de navă, iar la interior are formă de cruce, ceea ce îl face să fie unicat în peisajul arhitectonic bisericesc de la noi.

În ultima perioadă s-a dezvoltat foarte mult și turismul de agrement care permite realizarea de trasee cu bicicleta, trasee cu ATV-ul prin pădure, ski nautic și zbor cu parapanta. Tursimul de agrement este favorizat de relieful existent în teritoriu.

În contextul unei activități turistice dezvoltate au fost înființate mai multe unități de cazare, 5 unități în regim de pensiune și una în regim hotelier, respectiv Complexul hotelier Astoria care oferă pe lângă facilități de cazare și posibilitatea unor activități de agrement.

ANALIZA SWOT

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Demografie - Populație majoritar tânără (49% cu vârsta sub 40 de ani); - Ponderea populației echilibrată din punct de vedere al sexelor (femei/bărbați); - Rata infracționalității redusă în teritoriu;

- Scăderea generală a populaţiei în ultimii ani; - Natalitatea în scădere şi mortalitate ridicată; - Implicarea slabă a societăţii civile în problemele comunităţii;

- Ameliorarea ratei de mortalitate la nivel naţional; - Crearea unor asociaţii sau ONG-uri care să aibă ca scop dezvoltarea durabilă a comunei Gruiu; - Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru creşterea calităţii vieţii în comuna Gruiu;

- Continuarea scăderii demografice; - Creşterea numărului de persoane care nu au un loc de muncă şi creşterea sărăciei;

Infrastructură - Reţea rutieră formată din DJ 101 B şi 101 C – aflate în stare satisfăcătoare şi apropierea de autostrada Bucureşti-Braşov; - Infrastructura de alimentare cu energie aproape de 100%; - Condiţii optime pentru telecomunicaţii (telefonie fixă, mobilă, internet şi televiziune) şi accesul facil al populaţiei la acest tip de servicii; - Accesul locuitorilor la transportul rutier în comun către oraşele şi comunele din vecinătate (servicii private de transport);

- Existenţa unor tronsoane din drumurile judeţene în stare mediocră şi rea care necesită lucrări de modernizare; - Stare foarte proastă a drumurilor locale de pe teritoriul comunei; - Lipsa accesului direct la transportul feroviar; - Reţea de apă potabilă slab dezvoltată; - Lipsa reţelei de canalizare şi a unei staţii de epurare , generând deversarea apelor uzate menajere direct în apele curgătoare şi în pânza freatică; - Existenţa reţelei de alimentare cu gaz la nivelul comunei;

- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice prin accesarea de fonduri eruopene şi guvernamentale; - Facilitarea accesului rutier la autostrada Bucureşti-Ploieşti;

- Creşterea gradului de uzura al infrastructurii şi echipamentelor din dotare; - Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale; - Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale pentru proiecte de infrastructura şi mediu;

- Lipsa spaţiilor de agrement şi relaxare; - Lipsa infrastructurii sportive; - Infrastructura pietonală (trotuare) nefinalizată;

Cultură - Starea bună de funcţionare a căminului cultural; - Existenţa unei biblioteci în comună; - Existența unor personalități care au locuit în comună;

- Finanţarea redusă a activităţilor culturale;

- Accesare de fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii culturale; - Derularea de evenimente culturale specifice;

- Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale; - Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale;

Educație - Existenţa a 8 unităţi şcolare cu clasele I-VIII şi 3 grădiniţe; - Infrastructura educaţională în stare bună de funcţionare; - Dotare materială bună a şcolilor; - Existenţa profesorilor calificaţi şi cu experienţă;

- Scăderea populaţiei şcolare; - Inexistenţa unei creşe sau a unui after-school; - Lipsa laboratoarelor şcolare cu dotări corespunzătoare;

- Construirea unei baze sportive moderne; - Accesare de fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii educaţionale;

- Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale; - Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale;

Sănătate - Accesul la asistenţă medicală de bază în comună; - Existenţa unui cabinet stomatologic; - Existenţa a trei cabinete psihologice; - Existenţa unui cabinet psihologic;

- Lipsa unui punct de primiri urgenţe în comună;

- Accesare de fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate, atât pe segmentul public cât şi privat;

- Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale; - Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor

finanţate din Fonduri Structurale;

Dezvoltare economică

- Apropierea de localităţi urbane facilitează accesul la sursele de aprovizionare şi de schimburi comerciale; - Poziţia în teritoriu şi accesibilitatea ridicată constituie elemente de atractivitate pentru investitori; - Zona agricolă cu tradiţie în cultivarea plantelor cerealiere şi a legumelor, ce constituie principala activitate economică a locuitorilor; - Existenţa condiţiilor şi tradiţiilor pentru dezvoltarea activităţii agro-zootehnice, mai ales în gospodării; - Existenţa a două întreprinderi nonagricole ce asigură locuri de muncă pe plan local; - Potenţial agricol ridicat datorită suprafeţei extinse de teren arabil, calităţii solului şi condiţiilor climatice favorabile;

- Desfacerea produselor agricole şi lactate este foarte dificilă deoarece nu există o piaţă locală care să faciliteze transferurile comerciale; - Lipsa asocierii între producătorii agricoli; - Slaba diversificare a activităţilor de producţie; - Servicii pentru populaţie slab dezvoltate: reparaţii încălţăminte, coafor, frizerie, reparaţii electro-casnice s.a. - Cererea de forţă de muncă insuficientă în teritoriu;

- Posibilitatea realizării unor investiţii pe segmentul agricol şi nonagricol; - Certificarea ecologica a unor produse; - Asigurarea desfacerii de produse agricole către export şi lanţuri de magazine; - Realizarea unor mici unităţi de procesare a produselor agricole; - Accesare de fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea comunei Gruiu; - Înfiinţarea unui centru de desfacere locală pentru micii producători;

- Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei pe fondul crizei economice, ceea ce creşte dificultatea desfacerii produselor; - Lipsa informării şi educării locuitorilor în domeniul antreprenorial; - Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale; - Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale;

Turism - Potenţial turistic ridicat datorită monumentelor aflate pe teritoriul comunei şi a încadrării unei părţi din

- Promovarea deficitară a obiectivelor turistice; - Slaba dezvoltare a activităţilor de agrement;

- Realizarea unei strategii coerente privind turismul din zona Gruiu care să contribuie la creşterea calităţii serviciilor turistice şi la o

- Degradarea monumentelor istorice; - Creşterea concurenţei în domeniul turismului în regiunea Bucureşti-Ilfov

teritoriul comunei în Situl Natura 2000;

mai bună promovare a turismului din zonă; - Accesare de fonduri europene şi guvernamentale pentru reabilitarea monumentelor istorice şi înfiinţarea de obiective de agrement; - Înfiinţarea unor puncte de informare turistică;

CAPITOLUL II – PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI

1. Obiective

1.1. Obiective generale

Pe baza informațiilor furnizate de auditul teritorial realizat la nivelul comunei Gruiu şi a concluziilor analizei SWOT se constată necesitatea ca în următorii cinci ani acțiunile întreprinse la nivelul comunei să conveargă către atingerea următoarelor obiective generale:

1. Creșterea nivelului de calitate a vieţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice şi prin asigurarea unei dezvoltări sustenabile a mediului înconjurător

2. Dezvoltarea potențialului economic al comunei prin valorificarea optimă a resurselor, oportunităților și prin atragerea de noi investiţii şi investitori

3. Dezvoltarea de servicii socio-culturale moderne și facilitarea accesului populației la acestea

1.2. Obiective strategice

Autorităţile publice locale şi partenerii lor vor urmări atingerea următoarele obiective sectoriale:

1.1. Asigurarea unei infrastructuri optime la nivelul comunei.

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.

1.3. Îmbunătățirea aspectului general al comunei și conservarea monumentelor istorice.

2.1. Valorificarea resurselor şi potenţialului local în vederea asigurării unei dezvoltări economice durabile a comunei.

2.2. Susținerea întreprinzătorilor privați pentru o dezvoltare economică sustenabilă la nivelul comunei.

3.1. Creşterea gradului de incluziune și a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei.

3.2. Crearea premiselor de cooperare între autorităţile publice locale și cetăţeni.

2. Matricea domeniilor de intervenție

Pentru fiecare componentă și obiectiv strategic prezentăm mai jos tabloul domeniilor de intervenție care cuprinde elemente esențiale pentru dezvoltarea echilibrată a comunității.

3. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE GRUIU

Obiectiv general Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenție

Creșterea nivelului de calitate a vieţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice şi prin asigurarea unei dezvoltări sustenabile a mediului înconjurător

1.1. Asigurarea unei infrastructuri optime la nivelul comunei

1.1.1. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere 1.1.2. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii pietonale 1.1.3. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii agricole 1.1.4. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilități a comunei 1.1.5. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii educaționale

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă

1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în comună 1.2.2. Implicarea populației în efortul de conservare a naturii

1.3. Îmbunătățirea aspectului general al comunei și conservarea monumentelor istorice

1.3.1. Definirea unei strategii urbanistice unitare 1.3.2. Îmbunătățirea aspectului comunei Gruiu 1.3.3. Amenajarea de spații verzi

Dezvoltarea potențialului economic al comunei prin valorificarea optimă a resurselor, oportunităților și prin atragerea de noi investiţii şi investitori

2.1. Valorificarea resurselor şi potenţialului local în vederea asigurării unei dezvoltări economice durabile a comunei

2.1.1. Valorificarea potențialului agricol și forestier al comunei 2.1.2. Valorificarea potențialului turistic și cultural al comunei

2.2. Susținerea întreprinzătorilor privați pentru o dezvoltare economică sustenabilă la nivelul comunei

2.2.1. Atragerea de investitori în comună 2.2.2. Stimularea inițiativelor de dezvoltare economică a comunei

Dezvoltarea de servicii socio-culturale moderne

3.1. Creşterea gradului de incluziune și a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei

3.1.1. Stimularea vieții active independente a locuitorilor comunei; 3.1.2. Sprijinirea vârstinicilor din comună; 3.1.3. Creșterea calității serviciilor de îngrijire medicală;

și facilitarea accesului populației la aceste

3.2. Crearea premiselor de cooperare între autorităţile publice locale și cetăţeni

3.2.1. Modernizarea infrastructurii autorității publice locale pentru a răspunde nevoilor actuale; 3.2.2. Creșterea capacității de management, de atragere de finanțări și de administrare a autorităților publice locale; 3.3.3. Îmbunătățirea comunicării între autoritatea publică locală și cetățeni;

O.G.1 - Creșterea nivelului de calitate a vieţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice şi prin asigurarea unei dezvoltări sustenabile a mediului înconjurător

Obiectiv strategic Domenii cheie de intervenție Domeniu cheie de intervenție

1.1. Asigurarea unei infrastructuri optime la nivelul comunei

1.1.1. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere

- Amenajare nod acces autostradă București-Ploiești; - Modernizarea străzilor secundare;

1.1.2. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii pietonale

- Construire trotuare pentru pietoni în toată comuna;

1.1.3. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii agricole

- Modernizarea drumurilor de acces la terenurile agricole; - Modernizarea drumurilor forestiere;

1.1.4. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilități a comunei

- Finalizarea proiectului de alimentare cu apă potabilă a comunei; - Înființarea sistemului de canalizare la nivelul comunei, cuprinzând o stație de epurare și o nouă gospodărie de apă; - Constituirea unui serviciu public care să gestioneze sistemul de alimentare cu apă și sistemul de canalizare din comună;

1.1.5. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii educaționale

- Creșterea eficienței energetice a clădirilor în care funcționează școli și grădinițe; - Reabilitarea și modernizarea școlilor și a grădinițelor; - Construirea unei grădinițe cu program prelungit; - Amenajarea locurilor de joacă în fiecare grădiniță din comună;

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de

1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în comună

- Realizarea unei baze sportive în satul Lipia; - Amenajarea unui parc de agrement și relaxare în fiecare sat al comunei;

agrement şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă

- Amenajarea unui teren sintetic în satul Siliștea-Snagovului;

1.2.2. Implicarea populației în efortul de conservare a naturii

- Derularea unei campanii de conștientizare a nevoii de ordine și curățenie atât în gospodării cât și pe domeniul public;

1.3. Îmbunătățirea aspectului general al comunei și conservarea monumentelor istorice

1.3.1. Definirea unei strategii urbanistice unitare

- Realizarea unui regulament de urbanism care să creeze cadrul unitar de dezvoltare și amenajare a construcțiilor la nivelul comunei, inclusiv pentru clădirile publice; - Lansarea unui program de urmărire, control și coordonare a dezvoltării urbane;

1.3.2. Îmbunătățirea aspectului comunei Gruiu

- Amenajarea Centrului Civic, reabilitarea clădirilor din centrul comunei și asigurarea unui sistem de iluminat public modern;

1.3.3. Amenajarea de spații verzi - Amenajare spații verzi cu aspect unitar pe suprafețele de teren neutilizate amplasate de-a lungul drumurilor din satele componente ale comunei; - Amenajare spatii verzi în Centrul Civic al comunei;

O.G. 2 - Dezvoltarea potențialului economic al comunei prin valorificarea optimă a resurselor, oportunităților și prin atragerea de noi investiţii şi investitori


2.1. Valorificarea resurselor şi potenţialului local în vederea asigurării unei

2.1.1. Valorificarea potențialului agricol și forestier al comunei

- Stimularea asocierii agenților economici privaţi în scopul implementării de proiecte comune (ex. Investiții în agricultură, piscicultură, apicultură, irigații); - Dezvoltarea unei strategii de valorificare inteligentă și durabilă a patrimoniului forestier local;

dezvoltări economice durabile a comunei

2.1.2. Valorificarea potențialului turistic și cultural al comunei

- Stimularea dezvoltării turismului prin asigurarea unei promovări optime și exploatarea oportunităților de agrement prin amenajarea unor centre de informare turistică și a unui sistem de informare prin indicatoare rutiere; - Încurajarea turismului local prin înființarea unui traseu turistic care să cuprindă Mânăstirea ”Vlad Țepeș” – Palatul Snagov – Biserica ”Nașterea Maicii Domnului” (Schitul Turbați) – Mânăstirea Căldărușani; - Reabilitarea Bisericii ”Nașterea Maicii Domnului” (Schitul Turbați); - Realizarea monografiei ”Personalitatea și personalitățile Gruiului” – vol III;

2.2. Susținerea întreprinzătorilor privați pentru o dezvoltare economică sustenabilă la nivelul comunei

2.2.1. Atragerea de investitori în comună - Oferirea de facilități fiscale pentru investitorii care creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea economiei locale;

2.2.2. Stimularea inițiativelor de dezvoltare economică a comunei

- Susținerea agenților economici privaţi din comună prin atragerea de fonduri prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Vlasia; - Dezvoltarea și asigurarea la nivelul Primăriei Gruiu a unui centru de consultanță pentru accesarea de fonduri nerambursabile în parteneriat cu o firmă de consultanță specializată;

O.G. 3 - Dezvoltarea de servicii socio-culturale moderne și facilitarea accesului populației la aceste


3.1. Creşterea gradului de incluziune și a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei

3.1.1. Stimularea vieții active independente a locuitorilor comunei;

- Desfășurarea unor programe de calificare/recalificare sau formare antreprenorială a locuitorilor comunei pentru adaptarea la condițiile pieței; - Consilierea locuitorilor în vederea derulării unor activități economice independente; - Sprijinirea de activități cultural-educative pentru dezvoltarea generației tinere și integrarea minorităților;

3.1.2. Sprijinirea vârstinicilor din comună;

- Înființarea unei Organizații Non-profit dedicată sprijinirii bătrânilor care să asigure totodată și funcționarea unui centru social de zi pentru bătrâni;

3.1.3. Creșterea calității serviciilor de îngrijire medicală;

- Înființarea unui centru medical de prim-ajutor;

3.2. Crearea premiselor de cooperare între autorităţile publice locale și cetăţeni

3.2.1. Modernizarea infrastructurii autorității publice locale pentru a răspunde nevoilor actuale;

- Dotarea primăriei cu echipamente și tehnică de cacul moderne care să permită realizarea în condiții optime a solicitărilor primite de la cetățenii comunei;

3.2.2. Creșterea capacității de management, de atragere de finanțări și de administrare a autorităților publice locale;

- Participarea personalului autorității publice locale la cursuri de specializare și perfecționare; - Participarea personalului autorității publice locale la schimburi de experiență;

3.2.3. Îmbunătățirea comunicării între autoritatea publică locală și cetățeni;

- Crearea unui program de relații publice a Administrației Publice Locale cu comunitatea locală;

4. PLANUL DE ACȚIUNE

4. PLANUL DE ACȚIUNE

Obiectiv strategic 1.1. Asigurarea unei infrastructuri optime la nivelul comunei

Domeniu cheie de intervenție 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere

Proiect Plan de acțiune/ Subactivități Surse estimative de finanțare

Instituție/ Parteneri

Data estimativă de finalizare

Amenajare nod acces autostradă București-Ploiești

- Realizarea unei documentații care să justifice necesitatea și oportunitatea investiției; - Acțiuni de lobby pe lângă autoritățile județene în vederea cuprinderii acestui proiect în prioritățile de investiții;

Fonduri județene/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile

UAT Gruiu, Consiliul Județean Ilfov

2016 - 2017

Modernizarea străzilor secundare - Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Depunerea Cererii de Finanțare; - Proiectarea și construcția drumurilor;

Buget local/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile (PNDR)

UAT Gruiu 2017 - 2019

Domeniu cheie de intervenție 1.1.2. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii pietonale




Construire trotuare pentru pietoni în toată comuna

- Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Depunerea Cererii de Finanțare; - Proiectarea și construcția trotuarelor;

Buget local/ Fonduri județene/Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile

UAT Gruiu 2016 - 2018

Domeniu cheie de intervenție 1.1.3. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii agricole




Modernizarea drumurilor de acces la terenurile agricole

- Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Depunerea Cererii de Finanțare; - Proiectarea și construcția drumurilor;


UAT Gruiu 2017 - 2019

Modernizarea drumurilor forestiere

- Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Depunerea Cererii de Finanțare; - Proiectarea și construcția drumurilor;


UAT Gruiu 2017 - 2019

Domeniu cheie de intervenție 1.1.4. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilități a comunei




Finalizarea proiectului de alimentare cu apă potabilă a comunei

- Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Indentificarea unei surse de finanțare , pregătirea documentației necesare și depunerea Cererii de Finanțare; - Derularea lucrărilor de finalizare a proiectului de alimentare cu apă și canalizare și extinderea rețelei secundare de alimentare cu apă;

Surse guvernamentale (PNDL)/ Fonduri nerambursabile (PNDR, POS Mediu)

UAT Gruiu 2019

Înființarea sistemului de canalizare la nivelul comunei, cuprinzând o stație de epurare și o nouă gospodărie de apă

- Realizarea Studiului de Fezabilitatea; - Indentificarea unei surse de finanțare, pregătirea documentației necesare și depunerea Cererii de Finanțare;

Surse guvernamentale (PNDL)/ Fonduri

UAT Gruiu 2019

- Proiectarea și construcția rețelei de canalizare; nerambursabile (PNDR, POS Mediu)

Constituirea unui serviciu public care să gestioneze sistemul de alimentare cu apă și sistemul de canalizare din comună

- Supunerea proiectului dezbaterii și aprobării în Consiliul Local; - Identificarea unei surse de finanțare pentru funcționarea serviciului, pregătirea documentației necesare pentru obținerea fondurilor; - Reglementarea juridică a serviciului public; - Angajarea de personal pentru deservirea acestuia;

Buget local/ Fonduri județene

UAT Gruiu 2019

Domeniu cheie de intervenție 1.1.5. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii educaționale




Creșterea eficienței energetice a clădirilor în care funcționează școli și grădinițe

- Realizarea unei documentații cu privire la necesitatea și oportunitatea investiției; - Aprobarea investiției de către Consiliul Local; - Realizarea proiectului tehnic, pregătirea documentației necesare și depunerea Cererii de Finanțare; - Realizarea lucrărilor;

Buget local/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile (POR)/ Fonduri naționale (Programul Casa Verde)

UAT Gruiu, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov

2018

Reabilitarea și modernizarea școlilor și a grădinițelor

- Realizarea unei documentații cu privire la necesitatea și oportunitatea investiției; - Aprobarea investiției de către Consiliul Local; - Realizarea proiectului tehnic, pregătirea documentației necesare și depunerea Cererii de Finanțare; - Realizarea lucrărilor;

Ministerul Educației/ Buget local/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile (POR)


2019

Construirea unei grădinițe cu program prelungit

- Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Depunerea Cererii de Finanțare;

Ministerul Educației/ Buget

UAT Gruiu, Inspectoratul

2019

- Proiectarea și construcția grădiniței; local/ Fonduri nerambursabile (PNDR)

Școlar Județean Ilfov

Amenajare locuri de joacă în fiecare grădiniță din comună

- Realizarea Studiului de Fezabilitate; - Depunerea Cererii de Finanțare; - Proiectare și construcție;



2019

Obiectiv strategic 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi respectarea principiilor de dezvoltare durabilă

Domeniu cheie de intervenție 1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în comună




Realizarea unei baze sportive în satul Lipia


Buget local/ Fonduri județene/Alocări guvernamentale/ Surse atrase

UAT Gruiu 2019

Amenajarea unui parc de agrement și relaxare în fiecare sat al comunei


Buget local/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia)/ Fonduri județene/ Surse atrase

UAT Gruiu 2019

Amenajarea unui teren sintetic în satul Siliștea-Snagovului


Buget local/ Fonduri județene/Alocări guvernamentale/ Surse atrase

UAT Gruiu 2019

Domeniu cheie de intervenție 1.2.2. Implicarea populației în efortul de conservare a naturii




Derularea unei campanii de conștientizare a nevoii de ordine și curățenie atât în gospodării cât și pe domeniul public

- Conceperea unei campanii de conștientizare a nevoii de curățenie și ordine atât în gospodării cât și pe domeniul public; - Identificarea pertenerilor din rândul profesorilor, preoților și lucrătorilor sociali; - Realizarea de materiale promoționale și derularea programului

Buget local/ Fonduri județene/Alocări guvernamentale

UAT Gruiu 2019

Obiectiv strategic 1.3. Îmbunătățirea aspectului general al comunei și conservarea

Domeniu cheie de intervenție 1.3.1. Definirea unei strategii urbanistice unitare




Realizarea unui regulament de urbanism care să creeze cadrul de dezvoltare și amenajare a construcțiilor la nivelul comunei, inclusiv pentru clădirile publice

- Realizarea unui regulament de urbanism de către o firmă specializată (anexă la actualul PUG); - Includerea regulamentului în viitorul PUG al comunei;

Buget local/ Fonduri județene/Alocări guvernamentale

UAT Gruiu 2019

Lansarea unui program de urmărire, control și coordonare a dezvoltării urbane

- Corelarea între HCL, Regulament PUG actualizat și Corpul de Control al Primarului; - Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să reglementeze dezvoltarea urbană, sancțiunile aplicabile și persoanele responsabile cu urmărirea, controlul și coordonarea; - Desfășurarea propriu-zisă a activităților de urmărire, control și coordonare;

Buget local/ Fonduri județene/Surse atrase/ Alte surse

UAT Gruiu 2019

Domeniu cheie de intervenție 1.3.2. Îmbunătățirea aspectului comunei Gruiu




Amenajarea Centrului Civic, reabilitarea clădirilor din centrul comunei și asigurarea unui sistem de iluminat public modern


Buget local/ Fonduri județene/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia)

UAT Gruiu 2019

Domeniu cheie de intervenție 1.3.3. Amenajarea de spații verzi




Amenajare spații verzi cu aspect unitar pe suprafețele de teren neutilizate amplasate de-a lungul drumurilor din satele componente ale comunei



UAT Gruiu 2019

Amenajare spații verzi în Centrul Civic al comunei



UAT Gruiu 2019

Obiectiv strategic 2.1. Valorificarea resurselor şi potenţialului local în vederea asigurării unei dezvoltări economice durabile a comunei

Domeniu cheie de intervenție 2.1.1. Valorificarea potențialului agricol și forestier al comunei




Stimularea asocierii agenților economici privați în scopul implementării de proiecte comune (ex. Investiții în agricultură, piscicultură, apicultură, irigații)

- Identificarea unei firme de consultanță specializată în probleme de dezvoltare, asociere, punere pe piața de produse etc.; - Stabilirea unui program de asistență și consultanță pentru inițiativele de asociere ale locuitorilor comunei;

Buget local/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia)/ Surse atrase/ Alte surse

UAT Gruiu 2018

Dezvoltarea unei strategii de valorificare inteligentă și durabilă a patrimoniului forestier local

- Identificarea unor parteneri cu experiență în domeniu (ONG-uri, UAT care au implementat astfel de strategii); - Realizarea împreună cu un consultant a unei strategii de dezvoltare durabilă prin utilizarea rațională a patrimoniului forestier; - Implementarea strategiei;

Buget local/ Fonduri județene/ Fonduri nerambursabile/ Surse atrase/ Alte surse

UAT Gruiu 2018

Domeniu cheie de intervenție 2.1.2. Valorificarea potențialului turistic și cultural al comunei




Stimularea dezvoltării turismului prin asigurarea unei promovări optime și exploatarea oportunităților de agrement prin amenajarea unor centre de informare turistică și a unui sistem de informare prin indicatoare rutiere

- Identificarea unei firme specializate care să dezvolte un concept și un plan de promovare; - Identificarea unei echipe locale responsabile cu implementarea strategiei și realizarea unui plan de management; - Implemenetarea strategiei: identificarea obiectivelor/avantajelor comparative/nișelor de dezvoltare tursitică a comunei, consultarea și

Buget local/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia)/ Surse atrase/ Alte surse

UAT Gruiu 2018

informarea locuitorilor, identificarea oportunităților de finanțare etc; - Înființarea unor centre de informare turistică și indicatoare rutiere în scop turistic, conform cu planul de promovare;

Încurajarea turismului local prin înființarea unui traseu turistic care să cuprindă Mânăstirea ”Vlad Țepeș” – Palatul Snagov – Biserica ”Nașterea Maicii Domnului” (Schitul Turbați) – Mânăstirea Căldărușani

- Identificarea unor agenții de turism care să cuprindă în portofoliu traseul turistic propus; - Promovarea traseului turistic, conform strategiei de promovare;

Buget local/ Surse atrase/ Alte surse

UAT Gruiu 2018

Reabilitarea Bisericii ”Nașterea Maicii Domnului” (Schitul Turbați)


Buget local/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile (PNDR)/ Alte surse

UAT Gruiu 2019

Realizarea monografiei ”Personalitatea și personalitățile Gruiului” – vol III

- Identificarea unei surse de finantare; - Identificarea unei edituri care să realizeze și să tipărească publicația; - Realizarea și tipărirea cărții; - Promovarea acestei publicații, conform stratgiei de promovare;

Buget local/ Fonduri nationale (AFCN)/ Surse atrase/ Alte surse

UAT Gruiu 2019

Obiectiv strategic 2.2. Susținerea întreprinzătorilor privați pentru o dezvoltare economică sustenabilă la nivelul comunei

Domeniu cheie de intervenție 2.2.1. Atragerea de investitori în comună




Oferirea de facilități fiscale pentru investitorii care creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea economiei locale

- Conceperea unei strategii de promovare a oportunităților de afaceri în comună și specificarea facilităților pentru investitori


UAT Gruiu 2017

Domeniu cheie de intervenție 2.2.2. Stimularea inițiativelor de dezvoltare economică a comunei




Susținerea agenților economici privați din comună prin atragerea de fonduri prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Vlasia

- Lansarea unor linii de finanțare dedicate agenților economici din teritoriul GAL Vlasia, din care face parte și comuna Gruiu; - Informarea agenților economici cu privire la oportunitățile de finanțare;

Buget local/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia)

UAT Gruiu 2018

Dezvoltarea și asigurarea la nivelul Primăriei Gruiu a unui centru de consultanță pentru accesarea de fonduri nerambursabile în parteneriat cu o firmă de consultanță specializată

- Stabilirea unui parteneriat cu o firmă de consultanță în accesarea de fonduri nerambursabile; - Stabilirea unui program pentru serviciile de consultanță dedicate locuitorilor comunei interesați de accesarea unor fonduri nerambursabile; - Organizarea unor întâlniri extraordinare prestabilite pentru necesitățile punctuale;


UAT Gruiu 2016-2017

Obiectiv strategic 3.1. Creşterea gradului de incluziune și a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei

Domeniu cheie de intervenție 3.1.1. Stimularea vieții active independente a locuitorilor comunei




Desfășurarea unor programe de calificare/recalificare sau formare antreprenorială a locuitorilor comunei pentru adaptarea la condițiile pieței

- Identificarea unor parteneri pentru desfășurarea unor programe de calificare/recalificare sau formare profesională; - Identificarea unor surse de finanțare și întocmirea cererii de finanțare; - Implementarea programelor de calificare/recalificare și formare profesională;

Buget local/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia, POCU)/ Fonduri atrase

UAT Gruiu, Consiliul Județean Ilfov

2016-2019

Consilierea locuitorilor în vederea derulării unor activități economice independente

- Contractarea unei firme de consultanță specializată; - Conceperea unei campanii de informare și consigliere a locuitorilor comunei pentru desfășurarea de activități economice independente;; - Identificarea unei surse de finanțare și întocmirea cereriii de finanțare; - Derularea campaniei;


UAT Gruiu 2016-2019

Sprijinirea de activități cultural-educative pentru dezvoltarea generației tinere și integrarea minorităților

- Realizarea unui plan de acțiune și conceperea tematicii; - Identificarea partenerilor implicați în implementarea planului de acțiune; - Implementarea planului de acțiune;

Buget local/ Fonduri nerambursabile (PNDR-GAL Vlasia)/ Fonduri atrase

UAT Gruiu 2016-2017

Domeniu cheie de intervenție 3.1.2. Sprijinirea vârstinicilor din comună




Înființarea unei Organizații non-profit dedicată sprijinirii bătrânilor care să asigure totodată și funcționarea unui centru social de zi pentru bătrâni

- Înființarea de către Consiliul Local a unei organizații non-guvernamentale (ONG) dedicate sprijinirii bătrânilor; - Selecționarea persoanelor cu competențe și motivație în acest domeniu pentru a se ocupa de ONG; - Realizarea unui strategii privind creșterea calității vieții pentru persoanele vârstnice; - Identificarea unor surse de finanțare dedicate funcționării unui centru social de zi pentru bătrâni;


UAT Gruiu 2016-2017

Domeniu cheie de intervenție 3.1.3. Creșterea calității serviciilor de îngrijire medicală




Înființarea unui centru medical de prim-ajutor

- Realizarea unei documentații cu privire la necesitatea și oportunitatea investiției; - Aprobarea investiției de către Consiliul Local; - Realizarea proiectului tehnic, pregătirea documentației necesare și depunerea Cererii de Finanțare; - Implementarea proiectului;

Buget local/ Alocări guvernamentale/ Fonduri nerambursabile (POR)

UAT Gruiu 2019

Obiectiv strategic 3.2. Crearea premiselor de cooperare între autorităţile publice locale și cetăţeni

Domeniu cheie de intervenție 3.2.1. Modernizarea infrastructurii autorității publice locale pentru a răspunde nevoilor actuale




Dotarea primăriei cu echipamente și tehnică de cacul moderne care să permită realizarea în condiții optime a solicitărilor primite de la cetățenii comunei

- Întocmirea unui necesar de echipamente și tehnică de calcul moderne pentru dotarea primăriei Gruiu; - Desfășurarea procedurilor de achiziție publică; - Dotarea primăriei cu echipamentele și tehnica de calcul achiziționate;

Buget local/ Fonduri județene/ Fonduri nerambursabile/ Alte fonduri

UAT Gruiu 2019

Domeniu cheie de intervenție 3.2.2. Creșterea capacității de management, de atragere de finanțări și de administrare a autorităților publice locale




Participarea personalului autorității publice locale la cursuri de specializare și perfecționare

- Realizarea unui plan de specializare și perfecționare a personalului; - Identificarea unui furnizor de formare în concordanță cu programele necesare; - Participarea personalului la cursurile identificate;

Buget local/ Fonduri județene/ Alte fonduri

UAT Gruiu 2016

Participarea personalului autorității publice locale la schimburi de experiență

- Identificarea unor parteneri autorități publice locale din țară și străinătate în vederea încheierii unor parteneriate cu aceștia; - Participarea la schimburi de experiență;

Buget local/ Fonduri județene/ Alte fonduri

UAT Gruiu 2020

Domeniu cheie de intervenție 3.2.3. Îmbunătățirea comunicării între autoritatea publică locală și cetățeni




Crearea unui program de relații publice a Administrației Publice Locale cu comunitatea locală

- Identificare unei persoane responsabile cu proiectul de comunicare cu locuitorii din comuna Gruiu; - Conceperea programului și identificarea unor surse de finanțare; - Derularea programului de informare permanentă a cetățenilor despre starea comunei, comunicarea unor oportunități economice de investiții sau angajare care apar la nivelul comunei Gruiu;

Buget local/ Fonduri atrase/ Alte fonduri

UAT Gruiu 2016

Suse documentare

1. Planul de dezvoltare regională al Regiunii București-Ilfov 2014-2020 2. Prezentarea comunei Gruiu, Primăria Gruiu 3. Fișe de informații completate de Primăria Gruiu

Surse electronice

1. www.insse.ro (Institutul Național de Statistică) 2. www.recensamantromania.ro (Recensământul Populației și al Locuințelor 2011,

rezultate definitive) 3. www.rga2010.djsct.ro (Recensământul General Agricol 2010) 4. www.primariagruiu.ro 5. www.ghidulprimariilor.ro

COMUNA GRUIU 2016-2020 - wingsrealestate.ro · La elaborarea acestui document au fost utilizate...

Documents

Transcript of COMUNA GRUIU 2016-2020 - wingsrealestate.ro · La elaborarea acestui document au fost utilizate...