Comportamentul Deviant La Adolescenti

7/22/2019 Comportamentul Deviant La Adolescenti

1/9

COMPORTAMENTUL DEVIANT LA ADOLESCENTI

Psiholog Corina IORDACHI*

REZUMAT

Lucrarea si propune, n parte, sa traseze c teva din caracteristicile definitorii ale psihologiei v rstei adolescentei, v rsta controversata si profund marcata de transformari psihomatice si etico-sociale, a unei personalitati creatoare ne ngradita de aspiratii derizorii si neanulate devise utopice, ireale si profund dezadaptate. Adaptarea raportata la adolescenta, este

considerata ca un proces multifactorial, n care se manifesta relatia si unitatea dialecticantre biologic, psihic si social.

n adolescenta, ntre aspiratiile individuale si posibilitatile concrete ale t narului de realizare a acestor aspiratii, exista un etern conflict. ntotdeauna, nivelul aspiratiilor devanseaza caintensitate posibilitatile concrete ale t narului.

Ne vom referi n special la adolescentul ca subiect infractional, deoarece comportamentulagresiv si, de aici si delicvent, prezinta un mare grad de malignitate sociala.

Dintre particularitatile comportamentului agresiv la adolescent, ale relatiei frustrare-agresiune,ale formelor principale de manifestare ale agresivitatii, crima, pruncuciderea, autoagresivitatea

(suicidul), reprezinta cele mai grave, greu de nteles si universale acte antisociale.

Actul delictual debuteaza de obicei cu fuga de acasa practicata de unii adolescenti.agabonda!ul, ca forma evoluata a fugii de acasa si care reprezinta peregrinari continue dintr-

un loc n altul, sustinute de spiritul de aventura, adolescentul ratacind fara puterea si vointade a reveni la domiciliul sau, deschide larg poarta infractionalitatii. agabonda!ul implica o viatanomada, fara orizont temporal, nsotita de riscuri si privatiuni si asociat n ma!oritatea cazurilor cu furt, cersetorie, viol, perversiuni sexuale, prostitutie.

"a psiholog n cadrul unui centru militar consider ca aceasta v rsta, adolescenta, trebuie privita cu atentie si consideratie. De multe ori am auzit, si aceasta este o tendinta a ultimilorani, de cresterea agresivitatii si infractionalitatii !uvenile. #oti ne confruntam cu acest fenomen

sau cu posibile consecinte pentru mediu militar. De c te ori nu am auzit sau citit n mass- media despre rata sinuciderilor n armata$ Dar trebuie stiut ca frecventa sinuciderilor la v rsta adolescentei n societatea actuala constituie un semnal al disperarii. Daca utilizam statisticileeuropene, n special cele din %ranta, datorita preciziei acestora, sinuciderile adolescentilorocupa locul al doilea n cadrul mortalitatii cu exceptia celei cauzate de boli, sau accidente

nt mplatoare. Din punctul de vedere al apartenentei la sexul biologic, baietii reprezinta un procent mai mare dec t fetele.

&inuciderea adolescentului este un strigat, un avertisment la lipsa aproape totala de cunostinte

si ntelegere a epocii pe care o traversam. Descoperirea propriei individualitati, construireaunor valori personale raportate la un sistem de valori al adultilor, socializarea individuala,reflecta nevoia profunda a adolescentului de a se integra ntr-o lume care sa corespundaaspiratiilor sale. Dupa modul cum se realizeaza aceasta confruntare a proiectiei ei cu realitateapoate sa rezulte at t reusita, c t si esecul.

Din aceasta perspectiva si din aceste considerente lucrarea de fata si propune o aprofundare a ceea ce numim ' comportamentul deviant la adolescenti'.- Adolescenta reprezinta acea faza a dezvoltarii umane marcata prin diferentiere si

individualizare si care se exprima mai intens dec t n oricare alta perioada din viata, printr-
http://www.e-scoala.ro/psihologie/comportamentul_deviant_adolescenti.html#*http://www.e-scoala.ro/psihologie/comportamentul_deviant_adolescenti.html#*


2/9

un comportament proiectiv, mai mult sau mai putin structurat.

- Delincventa !uvenila n toate statisticile criminalitatii, delictele de furt, viol, frauda,excrocherie, vandalism, tulburarea linistii publice, drogurile, atacurile stradale etc. ocupa primul

loc, si ceea ce este mai ngri!orator, are tendinta sa creasca vertiginos mai ales n r ndul adolescentilor si tinerilor.- otivatia conduitei deviante este primitiva, utiliz nd conduitele slab integrate care tin deafectivitatea frustrata. Ne vom concentra n special pe cauzele psihosociale si pe structura

personalitatii delincventiale.

ISTORICUL SI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE ADOLESCENT

Adolescenta perioada n existenta omului si a evolutiei personalitatii sale, este v rsta care a socat n toate timpurile cre nd uneori conflicte si anxietati sociale.

Socrate (sec. V .e.n.) sublinia faptul ca: "Tineretul nostru iubeste luxul. El are purtari rele,sfidare pentru autoritati. Ei arata dispret pentru v rstnici si iubesc flecareala n locul actiunii. Copiii sunt astai tiranii si nu servantii familiilor lor. Ei nu se mai ridica c nd un v rstnic intra

n casa. Ei si contraic parintii, flecaresc fata de musafiri, nfuleca pe nerasuflate m ncarea si si tiranieaa profesorii".

!dolescenta este un stadiu de viata intermediar ntre copilarie si maturitate. imitelecronolo#ice ale adolescentei sunt discutabile. $a%oritatea autorilor considera adolescenta ntre&'& si c*iar '+ de ani -enc*er extinde v rsta p na la ''/. !ceasta tendinta de extindere a adolescentei p na la perioade de v rste considerate alta data ca apartin nd maturitatii a devenit posibila ca urmare a prelun#irii perioadei de v rsta necesara scolariarii, perioada dedependenta afectiva, si n ma%oritatea caurilor, si economica si care, prin aceasta, se opuneprocesului de maturiare. !cest punct de vedere este nsa discutabil.

0ia#et afirma ca adolescentul este introdus n viata si astfel, n maturitate prin munca. Exista societati si diferite medii sociale n care copiii se n#ri%esc si si c sti#a existenta de la v rste fra#ede.

!dolescenta este considerata totodata ca o perioada n care se manifesta fenomene derevolta adolescentul av nd un caracter neconformist. 1ata de normele sociale adolescentulpoate avea o identificare ne#ativa sau poitiva si acest lucru poate crea senatia uneiinstabilitati a personalitatii sale. 1ixarea nivelului de aspiratie a capacitatii de separare de parinti

si de altii, sunt factori decisivi n procesul de identificare.

2upa 3o4els, identificarea ne#ativa se poate exprima si prin acceptarea perversa a modelelorpreentate de parinti ca fiind periculoase: viata de banda, dro#uri, *omosexualitate, filoofie

diferita, etc.

Caracteri nd evolutia adolescentei, 5ousselet o mparte n: &. 0erioada revoltei caracteriata prin manifestari ca: refuul de a se supune din de#ust

pentru ca i se ordona, mbetului bat%ocoritor, c nd nu mai crede n atotputernicia

educatorilor, se revolta contra parintilor, refua profesia acestora (baietii se opun mai alestatilor, iar fetele se opun mamelor), revolta contra scolii (profesorii sunt priviti ca niste tirani,i#noranti, cauta sa le demaste asaisele nedreptati).

'. 0erioada scandalului apare dupa momentul n care cre nd ca nu mai este copil, vrea sa se afirme n noua lui identitate prin excentrari, dorinta de a se face remarcat, vestimentatiedeosebita, etc. Este v rsta bandei, iar t narul care a ne#at familia, scoala (sau cel putin influenta lor morala), nu este capabil de a trai iolat ntro lume inospitaliera si cauta sa fieaproape de prietenii care l ntele# si cu care mpartaseste acelasi mod de viata.6. 0erioada de exaltare si afirmare, c nd t narul se simte #ata de a nfrunta lumea.


3/9

Termenul de adolescenta nu desemneaa o abstractie pura, ci o realitate vie, dinamica, n care conver# influente variate si cu ponderi diferite de ordin fiiolo#ic, social, psi*olo#ic si peda#o#ic.

!dolescenta repreinta deci cea mai complexa si efervescenta perioada din viata individului.

0e plan psi*olo#ic, este v rsta afirmarii intereselor sociale si profesionale, a stabilirii de noirelatii ntre "el" si "altii", a dorintei de libertate, autonomie, c t si printro #eneroasa

sensibilitate ideoafectiva, v rsta a marilor idealuri, dar si a trairilor dureroase, uneori, cu

urmari deadaptative.

n adolescenta apare dorinta de afirmare, identificarea eului cu modele de comportamentindependent ce preced definirea stabila a propriei personalitati. ar#irea sferei de experienta

sociala determina armoniarea deprinderilor si atitudinilor cu cerintele sociale si devolta ma%orspiritul critic si autocritic.

!dolescentul devine stap n pe procesele sale psi*ice care sunt diri%ate constient. 2e la aceastaconstiinta de sine apreciata de altii, trece la constiinta de sine prin autoapreciere, de la# ndirea intuitiv concreta la # ndirea abstracta si de la motivatiile elementare la cele sociale de comportament (datorie, raspundere, scop n viata).

Comportamentul exprima receptivitate la stimulii realitatilor obiective, consecutiv carora seautore#leaa si autoperfectioneaa. !dolescentul devine constient de evolutia sa proprie.

1ormarea trasaturilor poitive de caracter se reflecta direct n conduita, care ntruneste astfel un continut motivational n care constiinta raspunderii, a semnificatiilor actelor sociale ocupaun loc central.

!dolescenta este deci etapa n care copilul, pe baa ac*iitiilor de%a realiate, sub influentaexercitata de factorii mediului ambiant si datorita propriei activitati, a%un#e treptat sasicunoasca viata sufleteasca, sa se descifree pe sine ca om si ca membru al societatii. !cest salt

n planul vietii psi*ice are efecte deosebite asupra ec*ilibrului psi*ic si social al adolescentului.0e de o parte ntele# nduse pe sine ca o fiinta, adolescentul reuseste sasi inte#ree viata sufleteasca ntrun tot unitar, raportat la trecut si proiectat n viitor. 0e de alta parte el reuseste sa se diferentiee de semenii sai, sasi stabileasca n mod clar locul sau n mi%locul oamenilor printre care traieste si sasi prefi#uree un nou loc, n viitor, printre acestia. Toateaceste sc*imbari care vin sa mbo#ateasca sau nu "cria adolescentei" sunt importante sideterminate, n primul r nd determinate de accelerarea procesului constiintei de sine.

Constiinta de sine se devolta stadial, fiecare stadiu psi*olo#ic contin nd at t elemente de continuitate c t si de diferentiere. 5eultatul principal al acestei evolutii l constituie realiarea unitatii si identitati personalitatii, motiv pentru care constiinta de sine este considerata axa

acesteia deci adolescenta este si o perioada cu implicatii ma%ore n ceea ce privestematuriarea personalitatii. 7 problema referitoare la adolescenta, le#ata or#anic de devoltarea

constiintei de sine este aceea a afirmarii de sine.

8nii psi*olo#i au inte#rat manifestarile prin care adolescentii ncearca sasi afirme

personalitatea n asa isa "cria a adolescentei" pe care am descriso.

!ltii afirma ca aceasta "cria" nu este universala, ci un fenomen provocat de conditii sociale

individuale si istorice. n acelasi timp afirmarea de sine este un fenomen cu totul specificadolescentei.

n realitate, dorinta afirmarii de sine este expresia criei de constiinta pe care adolescentul oare asupra devoltarii sale pe plan biolo#ic, psi*olo#ic si social, statutul social, care nu reflectadin toate un#*iurile aceasta devoltare. 2eci, dorinta afirmarii de sine este un fenomen normal

care se manifesta la adolescent ca efect al maturiarii psi*ice, a consolidarii personalitatii.


4/9

ETIOLOGIA COMPORTAMENTULUI DELINCVENT

LA ADOLESCENT

Comportamentul delincvent al adolescentului cunoaste caue biopsi*osocio#ene. Studiulcauelor de conflict cu finaliare n conduita devianta nt mpina serioase dificultati, datorita pe de o parte multitudinii si complexitatii acestora, iar pe de alta parte datorita faptului ca una

si aceeasi forma de reactie devianta poate avea caue diferite, dupa cum una si aceeasi cauapoate determina efecte reactionale diferite. Cu toata complexitatea si varietatea numerica,factorii etiolo#ici ai reactiilor comportamentale deviante pot fi clasificate dupa prof. dr. 0.

-r nei n: factori predominanti bio#eni

factori predominanti psi*o socio#eni9 1actorii bio#eni ai deviantei

n cadrul factorilor bio#eni, deviatia de comportament apare ca un epifenomen al dere#lariloror#anice, dar mai frecvent acesti factori se interfereaa conditiile bio#ene cre nd fondul pe care actioneaa situatiile particulare din viata adolescentului. 7 serie de factori patolo#ici psi*ici pot

sta la ori#inea bio#ena a unor devieri comportamentale de tip delictual (Encefalopatii secundarepostinfectioase sau posttraumatice oli#ofrenii sec*ele dupa menin#ite epilepsii *ebefrenii

psi*opatii nevroa etc.)

Sa pus n evidenta, prin determinarea cariotipului la unii indivii cu comportament deviant, otrisomie #onosomiala cu un suplimentar (x). !ceasta anomalie #enetica se asociaa cu

a#resivitate, violenta, tendinta spre distru#ere de bunuri.

!cestor factori bio#eni li se adau#a remanierile neuropsi*ice si endocrine de pubertate si

adolescenta.

+ Factori psiho-sociog!i

1ara a subestima importanta factorilor or#anici, somato#eni, vom sublinia n primul r nd rolul determinant al factorilor psi*osocio#eni din mediul familial si extrafamilial:

&. 2isociatia familiala. 1amilia devine "solul primar al devoltarii naturii umane" iar copilul,

ima#inea parintilor si un criteriu de referinta despre atitudinea lor. 2isociatia si ne ntele#ereafamiliala este frecvent nt lnita n familiile adolescentilor cu tulburari de conduita si comportament. Cei doi parinti, desi despartiti, revendica n mod e#al copilul, fiecare din eicaut nd sal atra#a de partea lui si sal insti#e mpotriva celuilalt n scopul de al compromite. 5amas n #ri%a unuia dintre parinti, copilul devine victima unei atitudiniextremiste sau va beneficia de ntrea#a afectiune si n#ri%ire din partea acestuia (av nd drept consecinta formarea lui ca individ e#oist, retro#rad, nepasator si inadaptat la formelevietii sociale), sau va fi frustrat de cea mai elementara forma de afectiune, de ntele#ere, deconditii corespunatoare de viata si activitate (ceea ce va determina introvertirea, iolarea, lipsade ncredere n sine, revolta, rautate, cruime). $odelul parental valoriant sau devaloriant, transmiterea de catre parinti a unor valori de identificare ca si ima#inea parintilor vor a%uta la

structurarea personalitatii.

Comportamentul copilului se realieaa totdeauna prin identificare si interioriare cu sine si cu

ceilalti. !stfel, eul uman se formeaa ntro constelatie triun#*iulara de factori: dra#oste,autoritate si securitate familiala. 7rice carenta afectiva ca si orice carenta sau abu de

autoritate vor determina tulburari de comportament, datorita demisiei parintilor de la sarcinilelor, fie prin identificarea parintilor cu parintii pato#eni. T narul devine astfel "un simptom alparintilor sai". !#resivitatea, iolarea, fu#a si va#abonda%ul, furtul etc. pot fi determinate deaceeasi caua: atitudinea reprimatoare, tiranica a parintilor sau dimpotriva cea permisiva,

libera.


5/9

Carenta afectiva, este caua principala a unor astfel de deviante deoarece plec nd de lacalitatea relatii mamacopil se vor devolta n mod adecvat relatiile copilului cu altii.

Este o realitate faptul ca, copilul si simte mama mai nt i senorial si apoi afectiv. 7rice carenta afectiva materna va duce la structurarea unei personalitati insensibile, fara vointa sau

tiranica, ori la o adevarata debilitate relationala. 7rice " ntarcare afectiva" va duce la lipsa

ncrederii n lume, tocmai datorita incapacitatii de a simti si trai dra#ostea materna. 1amilia devine o adevarata scoala a sentimentelor, baata pe afectivitatea materna si autoritateapaterna. 1rustrarea de dra#oste prin carenta afectiva, duce la un #ol afectiv cu insatisfactii,

frustratii, sentimente de devaloriare si opoitie. 8n astfel de subiect si va structura opersonalitate e#ocentrica, indiferenta afectiv, tradata prin simptome caracteriale precoce, de

tipul lipsei de identitati, su#estibilitatii, e#ocentrismului, sentimentelor de devaloriare,instabilitatii si dorintei de satisfactie imediata, lipsei sentimentelor de culpa ce stau la baa

sentimentului de responsabilitate. ipsa fricii va duce la lipsa remuscarii fata de faptele propriiiar sentimentul de devaloriare va duce la ostilitate permanenta. !tunci c nd carentele siconflictele afective din mediul familial, tulburarile relatiilor familiale, ine#alitatile de atitudine,manifestate de ambii parinti fata de copil depasesc anumite limite de intensitate si durata

transform nduse n adevarate situatii traumatiante pentru adolescent, personalitatea n formare a acestuia se va nscrie pe cai #resite. !stfel, daca copilaria se desfasoara n cadrul

unui climat familial saturat de privatiuni si ostilitati, de conditii care priveaa copilul de afectiunesi de satisfacerea adecvata a dorintelor si aspiratiilor lui firesti, acesta a%un#e sa traiasca asa

numitul conflict de adaptare, care se exprima printro atitudine protestatara n fata oricareireistente, opoitii sau interdictii. $anifestarile repulsive ale adolescentului dovedesc, nma%oritatea caurilor tocmai faptul ca asupra acestuia trecutul sau au actionat mi%loacecoercitive brutale, stari conflictuale severe, pedepse umilitoare, etc.

;e ntele#erile ntre parinti pun n pericol sentimentul de securitate al copilului si n consecinta armonia devoltarii personalitatii sale. $atricea familiala devine deci baa formarii

personalitatii si orice abdicare de la acest rol poate transforma copiii n "orfani de parinti".

'. !bsenta mediului familial. n caul adolescentilor orfani abandonati, care se afla n #ri%a asistentei publice, lipseste nsusi mediul familial. ipsa oricaror modele parentale si a identitatii copilului cu parintii sai, pot duce la depersonaliarea si de realiarea, ca punct de plecare al

obtuiei, indiferentei, opoitiei sau ostilitatii. 2in r ndul acestora se detaseaa n primul r nd adolescentul depresiv, aflat n continua cautare de afectivitate, de ntele#ere din partea celor din %ur.

!stfel de deviante se pot nt lni si la copiii adoptati, mai ales c nd nfierea e motivata de o compensare a frustrarilor si c nd copilul e privat de climatul afectiv si de sentimentul desecuritate. 7 influenta ne#ativa au si familiile reconstituite din divorturi, vaduvii, sau copiireultati din casatorii anterioare, care vin n noua familie cu alte principii si deprinderieducative.

6. Situatia economicosociala a familiei poate conditiona aparitia unor conflicte si tensiuni ntre

parinti pe de o parte si ntre parinti si copii pe de alta parte, datorita fie unui spatiu locativlimitat, sau a unei #ospodarii si administrari defectuoase a bu#etului familial, sau a unor conditiii#ienice de trai necorespunatoare. Statistic, se constata apartenenta tinerilor delincventi din

familii paupere fie deosebit de prospere, n care se ntretin conditii care duc la supradimensionarea trebuintelor, pretentiilor si necesitatilor.

. Carentele de ordin educativ %oaca un rol deosebit n determinarea unor formecomportamentale aberante, neadecvate. Ele depind n mod direct de personalitatea parintilorsi educatorilor. !. -er#e consemneaa un numar destul de mare de defecte ale parintilor, unele

dintre ele capitale: *iperprotectivism, narcisism nervoitate incapacitatea de a iubi,


6/9

perfectionalism, iar altele de importanta mai mica, secundare: lipsa de condescendenta, lipsa de

respect, oportunism.

2esi#ur, #reselile educative ale parintilor pot fi considerate diferentiat, n functie de rolurilediferite care revin, n mod natural, acestora: mameiafectiunea tataluiautoritatea. $ama este aceea care poate sau nu priva pe copil de afectiunea ec*ilibrata at t de necesara devoltariisale psi*ice.

7 atmosfera familiala prea trista, apasatoare, sau prea a#itata, caracteriata de certuri, in%urii sibrutalitati se repercuteaa n sens ne#ativ asupra psi*icului adolescentului, provoc ndui traumatisme afective, care si vor pune amprenta asupra modului de a # ndi, simti si de a se comporta a viitorului adolescent. ibertina%ul familial lasa adolescentul prada influentelor

ne#ative ale straii, unor variati a#enti inductori care vor #enera tulburari de comportament.!lteori, autoritatea paterna exa#erata, abuul de autoritate, structureaa un comportament

reactiv, de protest, opoitie sau diferenta si fu#a, specific acestei perioade. !cest abu deautoritate explica nevoia de evaiune prin parasirea neautoriata a domiciliului si va#abonda%,

iar revendicarile se transforma n a#resiune la adresa factorilor de mediu cu caracter deinterdictie.

n devianta copilului se nre#istreaa o caualitate circulara n care, plec nd de la climatul

familial neadecvat se a%un#e la esecuri scolare. ;emultumirea de sine va duce la indiferenta fatade lume si inadaptare.

/.


7/9

!firmarea, socialiarea adolescentului, parcur#e un drum sinuos, un "drum al extremelor".0aralel cu ad ncirea cunoasterii propriului eu, cu interesul fata de sine, el ncepe sa fie interesat de tabelele de valori ale ambitiei, de ac*iitii culturale ale umanitatii, de situarea

temporara a propriei persoane n evolutia universului.

Teama de ridicol, #ri%a de a parea nca un copil si dorinta de ai imita pe cei mari contribuie la

coruperea lui precoce. !stfel el va ncepe sa fumee, sa bea, sa practice %ocuri de noroc si

cauta n toate prile%urile prin care sa demonstree forta si cura%ul sau. !tractia pe care o simtela un moment dat adolescentul pentru #rupul de adolescenti si uneori si de adulti poate fi

explicata si prin faptul ca #rupul respectiv i permite realiarea unor dorinte care i sunt interise n mod brutal de catre parinti si a unor actiuni aventuroase si activitati maiinteresante. Efectele principale ale vietii de #rup sunt dependentele pe care le devolta acesta

ntre membrii #rupului respectiv.

AR"ITECTURA PERSONALITATII DELINCVENTIALE

LA ADOLESCENTI

0rincipalele devieri de conduita si comportament pe care le am nt lnit sunt: tentativa autolitica si actul suicidar, acte asociale si antisociale ca: ne#ativismul, minciuna, furtul,

t l*ariile, lovirea, amenintarea, violul, fu#a de acasa sau va#abonda%ul, alcoolismul, si nu n ultimul r nd, dependenta de dro#uri.

2evoltarea diarmonica a personalitatii la adolescenti include anomalii de adaptare a

comportamentului la exi#entele conditiilor sociale, culturale, economice.

1inalitatea demersului stiintific propus este de a descoperi si descrie un "model" de personalitate

a t narului cu comportament deviant. Ca psi*olo# militar, ntrun centru militar mam nt lnit deseori cu acest fenomen si nu de putine ori mam confruntat cu probleme n relatia

cu acestia. Semnalele de alarma trase n aceasta directie au devenit nelipsite din orice analiacu privire la calitatea psi*olo#ica a tinerilor la recrutare si ncorporare. 2e aceea considerimportant pentru un psi*olo# implicat n selectia psi*olo#ica a personalului militar sa

ncercam sa descoperim dincolo de etiolo#ia acestor comportamente, ce anume contribuie lafixarea definitiva a tulburarilor de comportament la adolescenti.

Traiectoria devenirii copilului ca personalitate umana presupune ca si n ar*eolo#ie,devoltarea, combinarea si sedimentarea unor straturi n conditiile si structurile sociale date.!ceste structuri sociale pot fi constituite si din focare malefice ca acele "#rupuri de distractie"

prin consumul de alcool, %ocuri sexuale, %ocuri de noroc etc., rasp ndite mai ales n orase si care pervertesc constiinta adolescentilor.

2in practica de i cu i si studiul acestui tip de comportament iata c teva aspecte care duc lacresterea frecventei deviantelor la adolescenti:

&. $odificari la nivelul structurilor morale


8/9

eficienta procesului de inte#rare sociala este capacitatea de a actiona autonom pe baa valorilor

si re#ulilor morale.

Se pare ca una dintre cauele insuccesului formarii valorilor morale este faptul ca baele

acestora se construiesc n cadrul unei experiente directe, spontane a copilului cu re#uli sipersoane, deci n #rupul primar si ntrun interval de viata c nd afectivitatea este elementul dominant n procesul de maturiare.

'. $odificari la nivelul relatiilor afective$a%oritatea relatiilor afective interpersonale ale adolescentului inadaptat sunt ne#ative

(dispatieapatie). Experienta infantila ca forma de nvatare sociala petrecuta ntrun spatiu valoric daunator moral, #enereaa fata de celalalt atitudini de ne ncredere si ostilitate.Experientele traite n timpul copilariei l determina pe adolescent sa considere adultul un eventual a#resor, orice interventie putin mai autoritara l face, la nceput, sa perceapa adultul ca av nd intentie raufacatoare.

!ceste modificari trebuie privite cu atentie atunci c nd interactionam cu adolescentii ce aucomportamente deviante. Trebuie stiut ca o atitudine de mare severitate din partea adultului

mareste antipatia si #enereaa conflictul cu acesta.

6. Scaderea pra#ului de toleranta la frustraren caul adolescentilor cu structura delicventiala fenomenul de frustratie este amplificat de

structura lor interna. Experienta traita de ei n #rupul primar a consolidat e#ocentrismulinfantil prin: atitudinea de demisie a parintilor, modelul parental de satisfactie a instinctelor si

dorintelor fara autocontrol, o libertate vecina cu libertina%ul n cadrul relatiilor intrafamiliale, oadaptare si coparticipare la fu#a de efortul or#aniat al copilului (lipsa de scolariare,

neparticipare la un pro#ram de viata or#aniat, la activitati continue si sustinute etc.).

Ca principiu fundamental, adolescentii delicventi nu pot suporta n relatiile lor cu institutiile sicu adultii re#ulile si exi#entele sociale, atitudinile pro*ibitive, autoritare sau preventive ale

acestora.

. Sentimentul de devaloriare!dolescentul delicvent nu numai ca nu se repreinta pe sine ca o valoare umana constituita ci,

dimpotriva, traieste un sentiment de nonvaloare, de respin#ere de catre #rupul social.7 situatie care determina producerea devaloriarii este aceea n care at t parintii c t si educatorii intervin direct n acest sens. n #eneral, familiile din care provin adolescentii delicventi creeaa conditii de devaloriare n educarea copilului prin utiliarea acestuia caparticipant la actiuni antisociale: consum de alcool, minciuna, furt, prostitutie, va#abonda%,

nselaciune, etc.

/. Sentimentul de in%ustitie

Trairea, pe o perioada ndelun#ata de timp, a unei situatii de incompatibilitate, deneconsonanta sociala, fie ca este vorba de %oc, de nvatatura sau de relatii de familie,determina treptat aparitia unui sentiment de in%ustitie.

Este #reu daca nu imposibil mai ales la v rsta adolescentei, ca adolescentul sa se"contemple" si sasi asume vinovatia unor comportamente care i se par normale ntruc t sunt reultate din experienta sa trecuta. 2e aceea adolescentul delicvent traieste uneori cu profundaconvin#ere, sentimentul ca i se face o mare nedreptate. 2ar el au o repreentare modificata a

conceptelor morale.

>. Tulburari de cunoastere;u voi aborda problema performantelor n nvatarea de tip scolar ci doar problema modului tipic de cunoastere a universului, a lumii, n special a modului de reflectare a valorilor.


9/9

2elicventul traieste la timpul preent, ca si cum nu ar avea nici un fel de perceptie de sine. El

traieste faptele de moment, fara le#atura si continuitate cu experientele trecute si fara sa tinaseama de consecinta actiunilor sale pentru viitor. n #eneral adolescentul delicvent nu poatetrai, nici percepe, existenta sa n interiorul oricarui context spatiotemporal.

?. 8n sens #resit acordat conceptului de libertate

0rimul dintre imperativele conceptului de libertate la delicvent este acela de a fi lipsit de orice

restrictie sau exi#enta sociala. ibertatea, n caul acesta, nseamna a exista n afara

oricarei re#uli si fara respectarea cerintelor morale si sociale. 2elicventul considera efortul dencadrare n normele sociale, morale, ca un supliciu, ca o cerinta a#resiva a societatii sau a

#rupului si raspunde printro reactie de fu#a sau a#resiune. Sau considera de#radanta poitia deacceptare a re#ulilor comunitatii si a celor pe care se baeaa relatiile interpersonale.

2e asemenea, putem vorbi la adolescentii delicventi de o "deni#rare a sentimentelor umanitare"

ca: ntele#erea, dra#ostea, mila, respectul demnitatii. Ei manifesta o nd r%ita opoitie n recunoasterea lor dar mai ales n trairea acestora. n atitudinea si comportamentul delicventului exista o nepasare si un impuls de anulare a oricarui sentiment cu valoare poitivasociala. Corectitudinea, bunatatea, remuscarea, dra#ostea sincera etc. l deran%eaa si deaceea se dean#a%eaa treptat cucerindusi o libertate arbitrara n comportare.

#I#LIOGRAFIE

&. -r nei 0 si colaboratorii: " !dolescenta si adaptare"

Comportamentul Deviant La Adolescenti

Documents

Transcript of Comportamentul Deviant La Adolescenti