Comp.aba

109
Analiza Comportamentala Aplicata (ABA) si Mentinerea Comportamentului Pozitiv

description

TERAPIE ABA

Transcript of Comp.aba

Page 1: Comp.aba

Analiza Comportamentala

Aplicata (ABA) si

Mentinerea Comportamentului Pozitiv

Page 2: Comp.aba

Pasi in analizarea Comportamentului

1. Identificarea Comportamentului.

2. Identificarea Antecedentelor. Ce s-a petrecut inaintea comportamentului

3. Identificarea Consecintelor comportamentului. Orice eveniment ceurmeaza unui comportament.

4. Determinarea functiei comportamentului �sensoriala, evitare, atentie, palpabila

5. Dezvoltarea unui comportament alternativadecvat.

Page 3: Comp.aba

Functiile comportamentului

Senzorial / Automatic

Evitare / Evadare

Atentie

Obtinerea unei recompense

Page 4: Comp.aba

Cum determinam functia

� Determinam functia unui comportament prin:

� Observatie

� Colectarea datelor observatiilor

� Se observa:

• A- Antecedentele

• B- Comportamentele

• C- Consecintele

Page 5: Comp.aba

4 Functii ale comportamentului

� Atentie: Primirea atentiei din partea unui

coleg si/sau a unui adult

� Acces la recompensa: Obtine accesul la

itemul/activitatea dorita

� Evadare/Evitare: O cerere, sarcina sau

activitate sunt indepartate sau evitate (nu li

se da curs)

� Senzorial/Automatic: Confera persoanei

stimularea senzoriala satisfacatoare

Page 6: Comp.aba

Senzorial / AutomaticExemple: Fluturatul mainilor, fixarea privirii, ecolalia

� Exista schimbari in Antecedent?� Pauze frecvente in accesarea stimularii senzoriale

� Consecinte?

� Blocarea accesului la stimulare senzoriala

� Comportamente substitutive?

� Invatati copilul comportamente substitutive senzorialemai acceptabile (ex: a strange in mana o minge) / atunci si acolo unde ar trebui sa apara comportamentul

Page 7: Comp.aba

Evadare/Evitare(agresivitatea: lovirea unei alte persoane pentru

a evada din cererea efectuata)

� Schimbari la nivelul Antecedentului?� Reduceti dorinta de a evada prin oferirea pauzelor frecvente

� Faceti sarcinile mai “distractive”

� Modificati programa in functie de nivelul copilului

� Schimbari la nivelul Consecintelor?-- Nu permitem evadarea pana la indeplinirea cererii

� Comportamente adecvate?-- Invatati copilul o modalitate mai adecvata de a protesta

• Ex: “Vreau sa fiu singur acum”

Page 8: Comp.aba

Comportamente ce vizeaza obtinerea atentiei

(Andrei tipa pana cand vine profesorul sa-l calmeze)

� Antecedente?

� Modificarea mediului pentru a diminua cautarea atentiei�oferirea atentiei pozitive pe parcursul zilei pentrucomportamentele adecvate

� Consecinte?� Ignorare planificata (profesorul ignora tipatul lui Andrei)

� Comportamante substitutive?

� Invatati copilul alte modalitati de a obtine atentia� sa ridicemana, “imi permiteti?”

Page 9: Comp.aba

Obtinerea unei recompenseAndrei se arunca pe jos, dorind ca mama sa ii cumpere bomboane.

� Antecedente?� Folosirea memento-urilor verbale: atunci cand

Andrei POATE castiga o bomboana altfel decatprin a spune “Nu”. Invatati copilul alte modalitati de a cere

� Invatarea altor abilitati precum “a astepta”

� Consecinte?� Bomboanele nu trebuie oferite in urma unei crize

� Comportamante substitutive?� Invatati copilul alte modalitati de a solicita

bomboane

Page 10: Comp.aba

Scopul Comunicational al Comportamentului

� In campul ABA, comportamentul este privit ca un mijloc de comunicare:

� Accesarea experientelor sociale� “Fii atent la mine”

� “Uite ce fac!”

� Accesarea activitatii dorite� “Vreau sa ma joc in continuare cu asta”

� “Pot sa ma joc si eu cu …?”

� Evadarea sau evitarea situatiilor neplacute� “Nu vreau sa fac asta ”

� “E prea greu pentru mine”

� Accesarea experientelor senzoriale� “Ce bine ma simt”

Page 11: Comp.aba

Identificarea practica a

Functiei

Comportamentului

Page 12: Comp.aba

Scenariu:

Andrei sta la birou jucandu-se cu niste creioane. Educatorul

lui vine la birou si ii spune “Lucreaza la matematica”. Dupa

aceasta cerere, Andrei il injura pe educator si il loveste pe

brat. Educatorul se indeparteaza fiind frustrat de

comportamentul lui Andrei.

Page 13: Comp.aba

Scenariu:

Lui Andrei i se spune sa munceasca. Andrei se conformeaza

cererii educatorului, luand creionul si urmand instructiunile.

Educatorul il lauda pe Andrei pentu respectarea

instructiunilor. Drept urmare, Andrei il asculta pe educator si

data viitoare cand ii va cere sa lucreze.

Page 14: Comp.aba

Invatarea unor comportamente substitutive

� Comportamentele adecvate indeplinesc

acelasi scop ca si comportamentul problema.

� Poate persoana indeplini comportamentul

substitutiv ales?

� Intarirea este cheia!

Page 15: Comp.aba

� Persoanele diagnosticate cu Tulburare Pervaziva de dezvoltare prezinta numeroase

comportamente dezadaptative

�� Clasificarea comportamentelor dezadaptativeClasificarea comportamentelor dezadaptative

� A. Comportamente disruptive:

� - Isterice;

� - auto si allo-distructive.

� B. Comportamente auto-stimulante:

� - Obsesive si ritualice;

� - Stereotipiile

Page 16: Comp.aba

•• CumCum evaluam comportamenteleevaluam comportamentele de tipde tip disruptiv sidisruptiv si autoauto--

stimulantstimulant??

Nivel INivel I:: evaluarea strucuturalaevaluarea strucuturala

Definirea sectoarelor comportamentale, in caremanifestarile sunt in mod special inadaptate;

Urmarirea evolutiei notelor comportamentale in cursul terapiei.

NivelNivel II:II: evaluarea functionalaevaluarea functionala

Urmareste analiza detaliata a aspectelor semiologice.

Page 17: Comp.aba

A. Comportamentele disruptive

� Comportamentele disruptive sunt probabil unul

dintre cele mai mari obstacole din cadrul terapiei.

� Aceste comportamente pot fi extrem de dificil de

controlat si sunt generatoare de stres si frustrare

pentru aproape toata lumea

Page 18: Comp.aba

A.1. De ce terapiile nu se adreseaza in mod direct

comportamentelor disruptive?

�� La copiii aflati la inceputul terapiei, aceste La copiii aflati la inceputul terapiei, aceste

comportamente sunt extrem de greu de schimbat, comportamente sunt extrem de greu de schimbat,

deoarece ele sdeoarece ele s--au dovedit a fi extrem de eficiente in au dovedit a fi extrem de eficiente in

aa--l ajuta pe copil sa se adapteze si sa faca fata lumiil ajuta pe copil sa se adapteze si sa faca fata lumii

� Cand incercam sa schimbam aceste

comportamente disruptive, este firesc sa ne

asteptam ca intensitatea si rata lor sa creasca,

uneori alarmant de mult.

Page 19: Comp.aba

� Copiii se supara atunci cand incercam sa le indreptam aceste comportamente, deoarece ele au fost functionale pentru ei.

� Din moment ce nu vrem sa ne suparam copiii, si nici nu suntem dispusi sa ne confruntam cu mania lor, este tentant sa cedam in fata lor.

� Acesta este un raspuns extrem de natural in fata unei asemenea situatii.

� Din nefericire, cedand nu reusim decat sa intarim comportamentul disruptiv, motiv pentru care el va deveni din ce in ce mai dificil de modelat in viitor.

Page 20: Comp.aba

Stabilizarea abilitatilor cognitive il face pe copil Stabilizarea abilitatilor cognitive il face pe copil sa para mai putin dezadaptat.sa para mai putin dezadaptat.

� Predarea abilitatilor academice si de comunicare este latura care-i entuziasmeaza cel mai mult pe parinti si pe terapeuti, motiv pentru care aceasta devine punctul central de interes al interventiei.

� In mod ironic, tocmai comportamentele disruptive sunt cele care, mai mult decat orice altceva, ii vor limita sau chiar impiedica insertia sociala.

� Motivul principal pentru care acesti copii sunt exclusi social sunt comportamentele disruptive, si nu deficientele de comunicare si socializare!

Page 21: Comp.aba

� Adesea se recurge la rationalizare (ca mecanism psihic de aparare), parintii si terapeutii justificandu-si interesul pt dezvoltarea ariei limbajului, prin aceea ca dezvoltarea acestuia va face ca respectivele comportamente disruptive sa fie ori eliminate, ori reduse la un nivel la care sa poata fi controlate, gestionate.

� Din nefericire, prezenta comportamentelor disruptive, nu numai ca va reduce considerabil sansele copilului de a invata, dar va scadea dramatic ritmul de invatare si va afecta in mod negativ prognosticul acestuia.

Page 22: Comp.aba

Problemele de comportament pot, de Problemele de comportament pot, de asemenea, sa fie o preocupare secundara asemenea, sa fie o preocupare secundara pentru parinti si terapeuti atunci cand acestia pentru parinti si terapeuti atunci cand acestia sunt manati de credinta ca respectivul sunt manati de credinta ca respectivul comportament se va stinge in timp, de la comportament se va stinge in timp, de la sine. sine.

� In cele din urma va fi imperios necesar sa abordam aceste comportamente, dar, din pacate, cu cat amanam mai mult, cu atat va fi mai dificil sa le eradicam.

Page 23: Comp.aba

�� A.2.A.2. CandCand unun comportament este consideratcomportament este considerat caca fiindfiind

inin detrimentul copiluluidetrimentul copilului??

� “A-ti iesi din fire” descrie comportamente care sunt usor

recunoscute ca fiind disruptive sau daunatoare

� Cu toate acestea, si atitudinile de pasivitate, lipsa de

interes si atentie fata de activitate si sarcina sunt

considerate ca fiind daunatoare.

� Intr-un cuvant, comportamentele daunatoare sunt acele comportamente ce interfereaza cu procesul dedezvoltare si evolutie al copilului.

Page 24: Comp.aba

�� A.3. CumA.3. Cum putem preintampina putem preintampina

comportamentelecomportamentele disruptive?disruptive?

� Exista cateva indicatii ce merita avute in vedere in

momentul in care incepem procesul terapeutic.

� Inainte de toate, este importanta cultivarea unei stari

interioare de calm si liniste, intelegand ca atitudinea

si dispozitia noastra influenteaza demersul

terapeutic.

Page 25: Comp.aba

Iata cateva indicatiiIata cateva indicatii::

� Identificati situatiile frustrante pt copil, foarte

importante fiind in acest caz, observatiile parintilor

si profesorilor. La fel de utila in acest scop poate fi

trecerea in revista a rapoartelor si informatiilor

adunate despre copil.

� nu solicitati nimic pana nu sunteti absolut convins

ca puteti face fata consecintelor si, eventual, sa

oferiti asistenta copilului.

Page 26: Comp.aba

� Slabiti putin controlul si lasati copilul sa aleaga- astfel veti

preintampina aparitia frustrarii si implicit a comportamentelor disruptive

� Un factor important care duce adesea la aparitia

comportamentelor disruptive este plictiseala.

� Desi trebuie sa fim precauti in privinta ei, nu putem

inlatura intotdeauna plictiseala si nici nu ne dorim acest

lucru – copiii trebuie sa invete cum sa se adapteze si cum

sa faca fata plictiselii.

� Dar evident ca trebuie sa fim atenti sa nu o inducem noi in mod nejustificat si inutil.

Page 27: Comp.aba

� Metode prin care puteti reduce sansele ca copilul dvs sa devina plictisit sau frustrat pe parcursul terapiei:

� Vorbiti-i pe un ton entuziast

� Variati setingurile

� Folositi indicatii/instructiuni diferite (ce este asta? Ce vezi? Spune-mi despre asta …)

� Folositi materiale interesante, preferate, dar in acelasi timp functionale

� Alternati sarcinile

� Faolositi intaritori variati si naturali

� Limbajul sa fie cat mai natural posibil

� Variati curricula (limbaj, joc, social, auto-servire

Page 28: Comp.aba

� Reduceti cat mai mult constrangerile (de ex poate fi mai

lejer pt copil sa lucrati pe podea decat pe scaun)

� Nu plictisiti copilul repetand un program care a fost deja

masterat

� Nu pedepsiti copilul cand el este cooperant

� Mentineti o rata crescuta a succeselor sale

� Folositi-va de preferintele sale (ca intaritori)

Page 29: Comp.aba

�� A.4. Ce facem atunci cand comportamentul A.4. Ce facem atunci cand comportamentul

disruptiv apare?disruptiv apare?

Pasi pentru construirea unui mediu educational proactiv:

1. Pastrati elevul ocupat

- realizati instruirea intr-un mod alert si intariti

adecvat comportamentele alternative .

2.Tineti elevii angajati in sarcina

- identificati o gama variata de intaritori cu o

inalta putere de intarire.

- individualizati intaritorii, preveniti satietatea

prin folosirea noutatilor

Page 30: Comp.aba

� 3. Eliminati competitia

- faceti ca intaritorii si alti distractori sa fie

indisponibili.

4.Structurati mediul fizic

- aranjati clasa si aria de invatare astfel incat

sa favorizeze angajarea elevilor in sarcina si

sa descreasca oportunitatile pentru iesirea

din sarcina sau comportamente inadecvate

Page 31: Comp.aba

EXERCITIU: ANALIZAREA UNEI STRUCTURI

FIZICE

� 1. cat de mare este camera sau spatiul de

predare

� 2. ce altceva trebuie sa se petreaca in acelasi

timp cu instructia

� 3. cum sunt mesele, catedra si scaunele

plasate

� 4. cat de potrivite sunt materialele

educationale pentru profesorul care le

foloseste

Page 32: Comp.aba

� 5. puteti sa folositi hand-auturi sau indicati catre un

model care este plasat pe tabla.

� 6. cat de lunga este sarcina? Depaseste ea toleranta

unora

� 7. in ce perioada a zilei se realizeaza procesul educativ

� 8. ce se intampla inainte si dupa aceia

� 9. cat de mare este grupul

� 10 care este compozitia grupului, abilitatile de invatare

Page 33: Comp.aba

� 5. Maximizati alegerea si controlulindividual

� - creati posibilitatea de a alege si de veni in

intampinarea preferintelor in curricula.

� - prea multe reguli si un control evident pot fi

contraproductive si provoaca dezordine.

6. Asigurati-va ca elevul este pregatit

- fiti sigur ca elevul detine abilitatile

prerechizite pentru realizarea sarcinilor si

ca cerintele nu sunt prea inalte.

Page 34: Comp.aba

� 7. Predarea fara erori

� - analizati sarcina impartindu-o in pasi mici si dezvoltati ostrategie de predare, predand cate un singur pas odata,incepand cu cele mai simple parti si minimalizati erorile.

8. Permiteti-I elevului sa fie competent

-planificati orarul zilnic astfel incat copii sa petreaca o mareparte din timp performand lucruri pe care ei le pot face.

9. Identificati dusmanul

- cand problemele de comportament exista intelegeti cand si de ce apar

Page 35: Comp.aba

� 10. Interveniti timpuriu

� - problemele comportamentale de obicei incep subtil si pot fi mult mai usor rezolvate daca noi suntem pregatiti sa le vedem si sa actionam

11. Ascultati elevul

- comportamentul elevului este de cele mai multe ori un indicator demn de incredere in legatura cufelul in care lucrurile functioneaza. Invatati sa-lanalizati cu grija si obiectiv

12. Fiti calm si distrati-va

-elevii preiau indicii emotionali de la profesorii lor

Page 36: Comp.aba

� “Crizele” urmaresc, de obicei, un anumit pattern de manifestare si, de aceea, ele au, de cele mai multe ori, mai multe stadii.

� Stadiul primar al crizei se caracterizeaza printr-o usoara agitatie, care se manifesta prin comportamentul non-verbal – gestica, mimica, respiratie neregulata, sacadata sau prin unele comportamente verbale, precum plansul sau certatul cu ceilalti.

Page 37: Comp.aba

� Daca situatia nu se rezolva de la inceput, criza

probabil ca se va agrava, comporamentul va deveni

mai accentuat – cand copilul ia ceva ce nu-i apartine

sau fuge.

� In stadiul final se poate ajunge pana la auto- si alo-

agresiune.

� Fiecare stadiu in parte trebuie abordat in mod diferit.

Page 38: Comp.aba

� Este esential sa fim constienti de faptul ca este posibil, la unmoment dat, ca pana si cele mai adecvate reactii ale noastre sau cele care au functionat in trecut, sa fie total ineficiente.

� De aceea trebuie sa analizam in mod constant ceea ce este eficient in fiecare situatie data si ce se poate face mai departe.

� De asemenea, trebuie sa fim constienti de faptul ca cei mai multi copii au avut parte de multe interventii

de-a lungul timpului, iar strategiile utilizate este

posibil sa nu fi fost aplicate corect, coerent sau

pentru o durata de timp suficient de mare pentru a fi

eficiente.

Page 39: Comp.aba

� In plus, unele dintre cele mai comune strategii de reducere a comportamentelor (precum retragerea unor privilegii, privarea, time-out etc), folosite in mod exclusiv, nu sunt eficiente pe termen lung.

� Asemenea strategii se bazeaza pe ipoteza ca daca intarim negativ copilul suficient de puternic, atunci va fi din ce in ce mai putin probabil ca el sa mai manifeste in viitor comportamentul sanctionat

� Cu toate ca aceste strategii pot pune capat temporar acestor comportamente, ele nu se adreseaza functiilor subiacente ale comportamentului si de aceea prezinta dezavantajul de a produce unele efecte indezirabile asupra comportamentului.

Page 40: Comp.aba

� Strategii Reactive

� Strategiile reactive sunt strategii bazate pe

consecinte, folosite pentru:

� Eliminarea comportamentelor dificile

� Invatarea persoanei ca acele comportamente

indecvate nu ii mai asigura ceea ce isi doreste

� Tipuri de strategii reactive:

� Extinctinctia

� Redirectionarea

� Time out

� Atentionare Verbala

� Suportarea costului raspunsului

Page 41: Comp.aba

� Ce este extinctia?� Extinctia este o procedura prin care recompensa este RETRASA

de la copil sau nu mai urmeaza comportamentului intarit anterior

� IGNORAREA PLANIFICATA : ignorati comportamentul…NUelevul!

� Este folosita pentru reducerea comportamentelor distructivesocial

� Ex.: strigatul in clasa

� Conduce intr-un final la reducerea ratei de aparitie a acelui comportament

� Izbucnirea din extinctie: asteptati-va la inceput ca acel comportament sa isi creasca frecventa sau intensitatea inainte de a se diminua la nivelul dorit

Page 42: Comp.aba

� Avantaje: EXTINCTIEI

� Reduce eficient comportamentul problema

� Efectele dureaza in timp

� Stimuli aversivi – stimuli a caror prezenta duce la

reducerea aparitiei comportamentului pana la

absenta lui ( batutul la cap..fa…)

Page 43: Comp.aba

Extinctia

Frecventa scuipatului

� Imitarea comportamentului inadecvat de catre colegi

� Intaritorii s-ar putea sa fie de necontrolat

� Dezavantaje:

� Efecte intarziate; nu imediate

00

22

44

66

88

1010

xxxx

xx xxxx

Extinctia

Comp.

xx

xx

xxxx

xxRR

xxRR

Page 44: Comp.aba

Folosirea eficienta a extinctiei

� S-au obtinut rezultate mai bune in utilizarea

extinctiei, atunci cand au fost implicate urmatoarele

componente:

- Identificarea si controlarea surselor de intaritori

- Retragerea recompensei in cazul comportamentului

nedorit

- Specificarea clara a conditiei timpului suficient

- Combinarea extinctiei cu alte proceduri

- E.g., intarirea comportamentului dorit

� Posibile izbucniri caracteristice extinctiei

Page 45: Comp.aba

� REDIRECTIONAREA

Redirectionarea este folosita pentru asistarea

retrograda a persoanei, catre sarcina originala

� Tipuri de redirectionare:

� Fizica

� Verbala

� Gestuala

� Ex: Daca un elev se ridica din scaun, ghidati-l inapoi sa

ia loc

� Nivelul promptului ar trebui sa evolueze incepand cu cel

mai putin intruziv (in acest caz)…INCEPETI CU PUTIN!

Page 46: Comp.aba

TIME - OUT

� Indepartarea persoanei din preajma oricarorstimuli pozitivi (intaritori) pentru o anumita perioada de timp

� ex: punandu-l pe Andrei sa stea jos, intr-oanumita zona, dupa ce i-a lovit pe colegi

� Incercati si folositi pentru un singur comportament

� Copilul este ignorat in acel timp

� Durata in timp ar trebui sa fie consistenta

Page 47: Comp.aba

� 2 Tipuri de Time-out:

� De excludere: copilul este dus intr-o camera de “time out ” sau intr-o zona bine delimitata…scoaterea completa din mediu …nu este recomandata

� De ne-excludere: copilului I se permite sa ramana in mediu, intr-o zona special destinata,dar nu i se permite accesul la nici un intaritor

Page 48: Comp.aba

� Atentionarea Verbala

� O atentionare verbala este un raspuns verbal

riguros si este acordata pentru a indica faptul

ca acel comportament este inacceptabil.

� Ex: a spune unui elev “mainile jos” cand sunt

pe cale sa loveasca pe cineva

� Atentionarile verbale ar trebui sa fie scurte si

directe

� Ar trebui administrate in mod consistent

pentru un anumit comportament

Page 49: Comp.aba

�� A.5.A.5. Escaladarea comportamentelorEscaladarea comportamentelor disruptivedisruptive

� Copiii urmeaza adesea un pattern in ascensiunea comportamentelor disruptive.

� In mod tipic, comportamentul disruptiv debuteaza cu o intensitate scazuta si apoi se accentueaza pe parcurs.

� Aceste stagii pot insa sa nu fie usor de distins sau este posibil ca copilul dvs sa nu urmeze un pattern de evolutie stadial.

Page 50: Comp.aba

� Masuri proactive esentiale care trebuie sa fie puse inaplicare anterior declansarii crizelor:

� 1. Oferiti copilului suficiente ALTERNATIVEALTERNATIVE - el va accepta mai usor acele situatii in care nu prea are de ales.

� 2.Puteti realiza un orar extrem de organizat pt oferirea intaritorilor.

� 3. Faceti astfel incat sa-i oferiti a gama variata de intaritori atunci cand este calm si cooperant.

� 4. Atunci cand devine putin agitat, dar fara riscul declansarii unei crize, oferiti-i doar o cantitate foarte mica de intaritor.

Page 51: Comp.aba

� 4. Gasiti o cale de a-i oferi alternative, fara sa ajungeti intr-o situatie mai intaritoare decat cea de la care ati pornit.

� Ideea este ca, devenind un pic agitat, el a primit mai putin intaritor decat ar fi primit daca si-ar fi pastrat calmul de la inceput.

� In timp veti constata ca sunteti nevoit sa renuntati la anumiti intaritori negativi, pe care inainte ii dadeati copilului ca urmare a unor comportamente negative, pe masura ce copilul isi recapata controlul de sine.

Page 52: Comp.aba

� Metoda pe care o folositi de-a lungul acestor stadii este de-o importanta maxima, a.i. trebuie sa ramaneti calm, dar ferm, sa va pastrati stapanirea de sine si sa va tineti emotiile in frau.

� Oferindu-i un control minim asupra situatiei, copilul este posibil sa nu mai parcurga toate stadiile, pana la un comportament disruptiv extrem.

Page 53: Comp.aba

�� STADIUL INCIPIENTSTADIUL INCIPIENT

� Cand observati ca elevul da semne ca ar deveni

agitat (vorbeste singur, se izoleaza, respira sacadat)

continuati activitatea, dar oferiti-i constant si frecvent

intariri verbale si materiale pentru raspunsurile

adecvate.

� Aceasta strategie de baza se numeste de-escaladarea comportamentului.

Page 54: Comp.aba

� Asigurati-va ca aveti la indemana un orar al intaritorilor si ca cel mai puternic dintre ei nu este oferit decat atunci cand copilul nu da nici un semn de comportament disruptiv.

� Pentru situatiile in care comportamentul a fost

escaladat trebuie sa incurajati copilul sa-si recapete

controlul de sine.

� Daca ii refuzati toti intaritorii, el nu va fi motivat sa-si

schimbe comportamentul.

Page 55: Comp.aba

� Din fericire, comportamnetele disruptive nu raman constant la acelasi stadiu. Exista variatii ale intensitatii lor si, ocazional, pauze. Aceasta va da ocazia sa-l intariti pe parcursul pauzelor.

� Pe masura ce perioadele de calm se prelungesc, ar trebui sa oferiti intaritori din ce in ce mai intensi.

� Dar aveti grija ca intaritorii primiti pe parcursul deescaladarii sa fie oricum mai slabi decat cei pe care i-ar fi primit daca comportamentul disruptiv nu ar fi aparut deloc.

Page 56: Comp.aba

� Daca agitatia copilului nu inceteaza, atunci ignorati

comportamentulul, dar nu si copilul – ceea ce trebuie el sa inteleaga este faptul ca astfel de comportamente nu il

pot scuti de activitatile pe care el incearca sa le evite.

� Pe de alta parte, daca plecati de langa copil veti rata si ocaziile de calm si cooperare ale copilului pe care le puteti intari.

� Daca il ignorati cu desavarsire este mai probabil sa se intensifice comportamentul si sa conduca la probleme si mai mari.

Page 57: Comp.aba

�� STADIUL INTERMEDIARSTADIUL INTERMEDIAR

� Este necesar sa retineti faptul ca la un asemenea nivel se ajunge, cel mai adesea, datorita interventiilor ineficiente din stadiul anterior.

� Astfel de lucruri sunt inerente (doar suntem oameni!) si oricum sunt situatii in care chiar si

cele mai bune interventii se dovedesc ineficiente.

Page 58: Comp.aba

� Daca elevul dezvolta un comportament disruptiv de intensitate moderata (medie) – plange, refuza (spune NU), vorbeste singur etc, poate fi necesar sa schimbati procedurile de intarire, deoarece este foarte probabil ca in situatia prezenta sa fie ceva care ii creaza disconfort.

Page 59: Comp.aba

� Exista doua tipuri diferite de situatii care pot conduce la aceasta intensitate a comportamentului disruptiv:

1. Copilul pur si simplu incearca sa va manipuleze in

speranta ca vă va determina sa cedati, sa va dati

batuti; in acest caz este foarte important sa nu iiconfirmati aceasta speranta, indiferent de procedura

de de-escaladare pe care o folositi.

2. In cealalta situatie este posibil ca noi sa fim prea imperativi cu copilul si atunci trebuie sa aducem unele ajustari - copilul are motive reale pentru a fi suparat, iar noi trebuie sa fim empatici cu el, pt ca el nu e obligat sa continuie activitatea intr-o maniera inadecvata.

Page 60: Comp.aba

� Trebuie sa-l redirectionam catre o activitate pe care stie

bine cum sa o realizeze si unde poate fi promtat cu

usurinta daca refuza sa se implice in exercitiu.

� Pentru a restabili comportamentul compliant noi folosim

cel mai adesea instructajul receptiv, imitatia non-verbala

sau sarcinile motrice simple.

Page 61: Comp.aba

�� STADIUL Al IIISTADIUL Al III--LEALEA

� Cand copilul devine extrem de agitat (tipa, arunca cu obiecte, ii loveste pe ceilalti, se auto-agreseaza) trebuie sa deveniti foarte fermi si stricti.

� Daca ati lucrat in prealabil pe tehnici de redobabndire a controlului (de ex. – “mainile jos”) ele ar putea reprezenta o metoda eficace de combatere a crizei.

� Dati un instructaj cat mai specific posibil, pe un ton ferm si accentuati mai degraba pe ceea ce trebuie sa faca, decat pe ceea ce nu trebuie sa faca (“Stai pe scaun!”).

Page 62: Comp.aba

� Dati aceste imperative numai o data sau de doua ori intr-o situatie, pt ca altfel exista riscul sa-si piarda eficienta, dvs va pierdeti credibilitatea in fata copilului iar situatia devine si mai haotica.

� Intariti varbal si material fiecare semn de de-escaladare a comportamentului disruptiv.

Page 63: Comp.aba

� Amenintarile sunt o metoda pe care personalul este adesea tentat sa o foloseasca, deoarece ea poate conduce imediat la o ameliorare a comportamentului.

� Partea proasta esta ca aceasta metoda poate conduce in timp la agravarea comportamentului.

� Folosirea unor astfel de tehnici coercitive (amenintarea) poate conduce la un pattern comportamental in care copilul sa raspunda numai la directivele imperative si la constrangerile unor consecinte negative si sa ramana indiferent la instructajul oferit intr-o maniera normala, intaritoare .

Page 64: Comp.aba

�� A.6.A.6. Programe pentru gestionarea comportamentelorPrograme pentru gestionarea comportamentelor

disruptivedisruptive

� Frusturarea este unul dintre cei mai probabili factori ce

declanseaza comportamentul disruptiv, astfel incat s-a

simtit nevoia crearii unui program care sa creasca toleranta copiilor autisti la situatiile pe care ei le resimt ca

fiind disconfortante.

Page 65: Comp.aba

� Astfel, ei vor fi nevoiti sa se adapteze situatiilor neplacute. Prin expunerea treptata la situatii neplacute pt

ei, toleranta la frustrate va creste.

� Mai mult chiar, copilul va invata ca crizele sale disruptive nu il ajuta in a evita situatia respectiva.

Page 66: Comp.aba

� Este foarte important ca in aceste circumstante sa fie acordata foarte putina importanta crizelor, pt a nu conduce la intensificarea comportamentului disruptiv.

� Pt inceput, programul prevede identificarea situatiilor frustrante pt copil, foarte importante fiind in acest caz, observatiile parintilor si profesorilor.

� Situatiile frustrante tipice sunt: neindeplinirea anumitor dorinte, situatii disconfortante, schimbari in rutina zilnica sau neprimirea intaritorilor.

Page 67: Comp.aba

�� Situatiile frustrante trebuie apoi impartite in trei Situatiile frustrante trebuie apoi impartite in trei

categorii:categorii:

� I. Primul nivel este constituit din acele evenimente

frustrante care determina o stare de agitatie minima,

� II. Nivelul al doilea este constituit din acele

evenimente care genereaza o agitatie medie.

� III. Ultimul nivel este constituit din cele care genereaza o agitatie puternica.

Page 68: Comp.aba

�� Etapele ProgramuluiEtapele Programului

Etapa 1� Identificati situatiile care sunt stresante pt copil (intrebandu-i pe

parinti si pe profesori, observandu-l personal, analizand istoricul patternului care determina/precede comportamentul disruptiv).

� Ierarhizati aceste situatii pe 3 (sau mai multe nivele) in functie deintensitatea crizelor generate.

Etapa 2� In timp ce copilul este cat se poate de relaxat (stand asezat intr-o

pozitie confortabila, ascultand o muzica linistitoare) expuneti-l lasituatia cel mai putin stresanta din intreaga ierarhie.

� Laudati-l si recompensati-l intermitent pt comportamentul lui calm. S-ar putea ca pe parcurs sa fie nevoie sa-i mai modelam oparte dintre raspunsuri.

� Treptat schimbati cadrul predarii cu situatii in mediul real.

Page 69: Comp.aba

� Dupa ce manifesta o atitudine de total calm la cea mai putin stresanta situatie din ierarhie, pt 5 sedinte consecutive, treceti laurmatorul nivel.

� Procedati astfel pana parcurgeti o intreaga ierarhie.� Etapa III

� Invatati-l pe copil tehnicile de relaxare.

� De indata ce a invatat tehnicile de relaxare, promptati-l ca sa le foloseasca, atunci cand se afla sub actiunea unui stres minim.

� Slabiti prompturile cat mai repede cu putinta.

Page 70: Comp.aba

� Programul pentru cresterea compliantei

� Programul pt cresterea compliantei se bazeaza pe principiul cresterii succesului inregistrat de copil la instructajul dat, pe masura ce crestem standardele.

� Pt inceput i se va cere elevului sa rezolve sarcini pe care le poate duce cu bine la indeplinire si care ii fac placere.

� Dandu-i astfel de sarcini este foarte posibil ca el sa fie compliant, a.i. ii oferim oportunitatea de a fi laudat si intarit. Treptat, sarcinile vor deveni mai putin agreabile copilului, timp in care continuam sa il intarim pt complianta sa.

Page 71: Comp.aba

�� Cateva indiciiCateva indicii ptpt facilitarea facilitarea

complinateicomplinatei

� Nu-i dati mai multe sarcini in acelasi interval de timp (de

ex. – 3 sarcini in 10 sec), altfel veti determina non-

complianta si veti crea agitatie.

� Puneti-l sa aleaga intre doua alternative pozitive (“Vrei

sa mergi afara si sa te joci sau sa te uiti la un film?”).

� Puneti-l sa aleaga in mod fortat intre doua alternative (“Vrei sa faci baie sau sa te bagi in pat?”).

Page 72: Comp.aba

� Cand copilul nu respecta instructiunile, adoptati o atitudine cat puteti de neutra.

� Incercati sa-i facilitati complianta prin intercalarea sarcinilor neplacute cu cele placute.

� Faceti-l sa va asculte “fara sa vrea” – de ex., in timp ce-l surprindetica incearca sa inchida usa, spuneti-i: “Mihai, te rog inchide usa!”,apoi recompensati-l pt ca a fost compliant.

� Dati-i zone asupra carora el detine controul.

� Recompensati-l pe copil in mod semnificativ atunci cand el va asculta (este compliant).

� Spuneti instructiunile calm, comportandu-va ca si acum v-ati astepta ca el sa le indeplineasca.

Page 73: Comp.aba

� Etapele Programului:

Etapa 1

� Identificati sarcinile care sunt de obicei problematice.

� Determinati care este rata compliantei pt fiecare sarcina in parte.

� Realizati o ierarhie a sarcinilor, de la cele cu cea mai mare probabilitate de a fi indeplinite (“Mananca prajitura!”), pana la cele cu cea mai mica rata a compliantei (“Da-i fratelui tau jucaria inapoi!”).

Page 74: Comp.aba

Etapa 2

� Profesorul ii va da spre indeplinire sarcina cu cel mai inalt nivel

de complianta.

� Elevul este recompensat pt ca ascultat si a indeplinit sarcina.

� Cand copilul este compliant timp de 3 sedinte consecutiv, trecetila umatorul nivel.

Page 75: Comp.aba

Etapa 3

� Profesorul ii va da copilului o sarcina cu un mare nivel decomplianta si cateva sarcini cu un nivel mai scazut alcompliantei.

� Daca copilul este compliant, atunci va fi intarit.

� Cand copilul este compliant timp de 3 sedinte consecutiv,treceti la umratorul nivel.

� Pe parcurs veti introduce din ce in ce mai multe sarcini cu complianta scazuta, in timp ce numarul celor cu complianta mare va scadea treptat

Page 76: Comp.aba

Ierarhia sarcinilor la care copilul este compliantImpartiti sarcinile pe care i le dati pe parcursul unei zile, in

urmatoarele categorii:

Niciodata

(0%)

Arareori

(25%)

Uneori

(50%)

Adesea

(75%)

Intotdeauna

(100%)

Page 77: Comp.aba

�� Program pt.Program pt. determinarea unor reactii determinarea unor reactii

pozitivepozitive

Etapa 1:

•Veti lauda copilul la fiecare cinci minute pentru absenta comportamentelor maladaptate.

•Dupa trei intervale in care comportamentele dezadaptive nu s-au mai manifestat, copilul va primi un intaritor si va fi, bineinteles, laudat.

Page 78: Comp.aba

Etapa 2:

� Veti lauda copilul la fiecare cincisprezece minutepentru absenta comportamentelor maladaptate.

� Dupa trei intervale in care comportamentele dezadaptive nu s-au mai manifestat, copilul va

primi un intaritor si va fi, bineinteles, laudat.

Page 79: Comp.aba

Etapa 3:

� Veti lauda copilul la fiecare treizeci de minute pentru

absenta comportamentelor maladaptate.

� Dupa trei intervale in care comportamentele

dezadaptive nu s-au mai manifestat, copilul va primi

un intaritor si va fi, bineinteles, laudat.

Page 80: Comp.aba

FAZE ULTERIOARE:FAZE ULTERIOARE:

� Cresteti treptat perioada de timp necesara oferirii

intaritorului.

� De indata ce copilul a depasit aceasta faza, i se vor

permite numiti intaritori atunci cand ii doreste (dar

rational!), in conditiile in care comportamentele

dezadaptative nu s-au mai manifestat pe cel putin o

perioada de doua ore.

Page 81: Comp.aba

1. Ambianta, cadrul terapeutic

� Prioritar in implementarea unui program terapeutic este crearea unui mediu ambiant propice.

� Aceasta nu numai ca va spori eficienta programului, dar va face ca procesul in sine sa fie mult mai placut atat pentru copil si pentru

familie, ca si pt dvs insiva.

Page 82: Comp.aba

2. Cum cream o ambianta placuta?

� Amenajarea si armonizarea spatiilor astfel incat sa se nasca o atmosfera de calm si sa invite copilul la cooperare;

� Incepti prin a sta impreuna cu copilul, jucandu-va cu o jucarie preferara, fara sa ii cereti nimic.

Page 83: Comp.aba

� Dupa ce se acomodeaza cu prezenta, dati-i sarcini

care au sanse foarte mari de a fi indeplinite. Acest

lucru este important deoarece:

� Experienta invatarii capata valente pozitive de la

inceput;

� Putem construi o relatie pozitiva cu copilul;

� Sunt diminuate comportamentele disruptive;

Page 84: Comp.aba

� Ne ofera ocazia perfecta pentru a evalua punctele

slabe si pe cele puternice;

� Sunt intarite comportamentele adecvate.

� Ne ofera posibilitatea sa descoperim si sa

implemntam intaritorii;

Page 85: Comp.aba

� B. COMPORTAMENTELE AUTO-

SIMULANTE

� a) Stereotipiile

� b) Comportamentele de tp obsesiv-ritualic

Page 86: Comp.aba

�� COMPORTAMENTUL AUTOCOMPORTAMENTUL AUTO--STIMULATIVSTIMULATIV

� In teoria comportamentala aceste manifestari sunt

considerate specifice speciei umane (leganatul,

scarpinatul, introducerea degetului in gura, rosul

unghiilor etc);

� Copiii cu autism prezinta comportamente stereotipe

care nu se opresc, deoarece ei nu constientizeaza;

� Lipsa senzorialitatii perceptuale conduce la

mentinerea comportametelor stereotipe si repetitive.

Page 87: Comp.aba

�� Implicarea analizatorilorImplicarea analizatorilor

Mirosirea obiectelor, amusinarea unor

persoane.

Olfactiv

Suptul repetitiv al unor obiecte sau al

degetelor, lingerea obiectelor

Gustativ

Leganatul inainte – inapoiVestibular

Frecarea pielii cu mana sau cu un obiect,

scarpinatul repetitiv

Tactil

Lovirea usoara a urechilor, pocnitul degetelor,

emiterea de sunete repetitive

Auditiv

Fixarea luminii, clipitul repetitiv, miscarea

degetelor in fata ochilor

Vizual

COMPORTAMENTUL STEREOTIPANALIZATORUL

Page 88: Comp.aba

� Descrierea Formelor De Comportament Auto-stimulativ

NIVELUL I: LIMBAJUL CORPORALNIVELUL I: LIMBAJUL CORPORAL

1.1. OchiiOchii

� clipirea repetata;

� privirea piezisa,

� datul ochilor peste cap (a.i. sa ramana vizibila numai partea alba a globului ocular),

� fixarea luminii,

� privirea divergenta sau convergeta,

� privitul in gol;

Page 89: Comp.aba

2.2. Miscari corporaleMiscari corporale ampleample:

� invartirea repetitiva in cerc,

� mersul pe varful degetelor,

� mersul inainte si inapoi,

� sariturile sus-jos,

� mersul repetitiv in jurul unui stalp,

� alergarea stereotipa nondirectionata, arcuirea umerilor in timpul mersului sau sezand,

� clatinarea capului sau masturbarea.

Page 90: Comp.aba

3.3. MainileMainile

� fluturarea sau lovirea repetata a mainilor (batutul din

palme),

� plimbarea degetelor pe diferite suprafete,

� cercetarea texturilor,

� frecarea degetelor sau a mainilor, frecarea fetei cu

mainile,

� pipairea parului,

� inchiderea si deschiderea palmelor,

� atingerea nasului sau a urechilor,

� introducerea degetelor in nas.

Page 91: Comp.aba

4.4. GuraGura::

� bagarea mainii/degetelor in gura,

� inchiderea si deschiderea repetitiva a gurii,

� plescaitul, prelingerea salivei,

� lingerea buzelor, sugerea unei buze,

� modificarea tiparelor respiratorii,

� tragerea aerului printre dinti.

Page 92: Comp.aba

5.5. Auditiv si gustativAuditiv si gustativ::

� mirosirea si lingerea obiectelor si a persoanelor,

� emiterea de sunete lipsite de sens, tipetele repetate,

� bolboroselile, bombaneala

� ecolalia, si cantatul.

Page 93: Comp.aba

�� NIVELUL II: ARANJAREA ACTIVA A MEDIULUI NIVELUL II: ARANJAREA ACTIVA A MEDIULUI

INCONJURATOR:INCONJURATOR:

11. Manipularea sau utilizarea inadecvataManipularea sau utilizarea inadecvata aa obiectelorobiectelor:

� alinierea obiectelor in siruri,

� invartirea sau rasucirea obiectelor,

� studierea excesiv de atenta, sugerea sau bagarea in gura aobiectelor,

� folosirea obiectelor pt. a tapeta anumite suprafete.

Page 94: Comp.aba

2. O2. O aparenta manipulare adecvataaparenta manipulare adecvata aa obiectelorobiectelor

(comportamentul imita modul de intrebuintare corect, dar obiectul nu este utilizat conform functiei sau scopului sau initial):

� apasarea repetata a intrerupatoarelor,

� inchiderea si deschiderea usilor,

� aprinderea si stingerea televizorului,

� deschiderea si inchiderea sertarelor,

� incaltarea si descaltarea,

� alergarea reptitiva in sus si in jos pe scari,

� desenarea obsesiva a unor puncte,

� colectionarea de obiecte.

Page 95: Comp.aba

3.3. NevoiaNevoia dede monotoniemonotonie::

� Insistenta de a folosi aceleasi tacamuri la fiecare masa,

� de a purta aceleasi haine in fiecare zi,

� de a merge la scoala pe acelasi traseu,

� insistenta ca mama sa poarte mereu aceiasi papuci sau aceleasi haine, etc.

Page 96: Comp.aba

�� NIVELUL III NIVELUL III COMPORTAMENTE ADECVATE SOCIAL, DAR EFECTUARTE IN COMPORTAMENTE ADECVATE SOCIAL, DAR EFECTUARTE IN CONTEXTE INADECVATE SAU IN SCOPURI NEPOTRIVITE:CONTEXTE INADECVATE SAU IN SCOPURI NEPOTRIVITE:

1.1. Utilizarea corectaUtilizarea corecta dindin punctpunct dede vedere topograficvedere topografic, al, al scopului siscopului si alalcontextuluicontextului,, dardar in modin mod excesiv si excesiv si utilizarea excesiva a semnelor:

� repetarea excesiva a nr. de telefon sau a zilelor de nastere,

� alinierea obiectelor si numararea,

� cantarea sau fredonarea repetitva a cantecelor, doar pt. el insusi,

� folosirea de propozitii corecte dar in contexte nepotrivite (intreaba in timpul zilei: “Este intuneric afara?”).

Page 97: Comp.aba

2.2. Folosirea obiectelorFolosirea obiectelor in modin mod adecvatadecvat,, dar excesivdar excesiv

(jocul repetitiv cu folosirea adecvata a obiectelor)

� mersul excesiv pe bicicleta,

� rularea unui camion de jucarie in jurul curtii,

imitarea excesiva a actiunii de a conduce o

masina,

� montarea si demontarea unui puzzle.

Page 98: Comp.aba

�� NIVELUL IV: NIVELUL IV:

COMPORTAMENTUL ESTE EXCESIV, FOLOSIT COMPORTAMENTUL ESTE EXCESIV, FOLOSIT

INTRINTR--UN CONTEXT ADECVAT SI IMPLICA O UN CONTEXT ADECVAT SI IMPLICA O

MULTITUDINE DE SEMNE:MULTITUDINE DE SEMNE:

1.1. ComportamenteComportamente efectuateefectuate lala inalt nivel intelectualinalt nivel intelectual,, nespecifice nespecifice indivizilor tipiciindivizilor tipici ((““talentetalente inutileinutile””))

� capacitati mnezice,

� abilitatea de a reproduce in totalitate genericul sau coloana sonoara a unei emisiuni, film, spectacol TV,

Page 99: Comp.aba

� abilitatea de a reproduce la pian o melodie audiata o sg. data

inainte,

� abilitatea de a reproduce orice nota muzicala ceruta sau de a spune

in ce nota si in ce cheie s-a cantat la un instrument.

� abilitatea de a realiza calcule aproape instantanee ale unor date

calendaristice si de a spune exact in ce data va pica o anumita zi a

anului, in trecut sau in viitor,

� abilitati matematice neobisnuit de avansate (de ex., un copil de 11

ani poate enumara toate nr. prime pana la 1000 si poate

descompune in nr. prime toate numerele pare)

Page 100: Comp.aba

�� 2.2. Utilizari adecvateUtilizari adecvate,, dar excesivedar excesive aleale unui obiectunui obiect,,sau indeplinirea adecvatasau indeplinirea adecvata,, dar excesivadar excesiva aa unei unei sarcinisarcini::

�� ObsesiaObsesia fatafata dede ceasuriceasuri ::

� compara ceasurile din diverse locuri, verificand cat este ora;

� intoarcerea continua a ceasurilor;

� efectuarea de apeluri telefonice la ceasul-robot;

� conversatia excesiva despre despre zile si date (in ce zi a saptamaniipica o anumita data);

� sau interesarea obsesiva despre data de nastere a fiecarei pers. cu care intra in contact;

Page 101: Comp.aba

�� Obsesia fataObsesia fata dede cladiricladiri ::

� numararea nivelurilor fiecarei cladiri pe care o

vede;

�� Obsesia fataObsesia fata dede lifturilifturi::

� desenarea de lifturi:

� cautarea lifturilor sau joaca “de-a liftul, cu obiecte

diverse” etc.

Page 102: Comp.aba

�� ObsesiaObsesia fatafata dede aspiratoareaspiratoare (continua conversatie despre aspiratoare, imitarea functionarii si a zgomotului produs de aparat),

�� Obsesia fataObsesia fata dede sscaricari (construirea obsesiva de scari, dinjucarii) si animale (conversatia despre animale,desenarea acestora etc.).

Page 103: Comp.aba

�� STABILIREA COOPERARII SI REDUCEREA STABILIREA COOPERARII SI REDUCEREA

MANIFESTARILOR ISTERICEMANIFESTARILOR ISTERICE

•• SeSe tine cont detine cont de:

- reactiile isterice ale elevului - acestea sunt un raspuns lafrustrarea de a nu intelege ce anume doriti sa-l invatati;

- prin intermediul reactiilor isterice elevul reuseste sa reziste in fata cererilor venite din exterior si pe care nu le poate intelege;

- de starea terapeutului, deoarece reactiile isterice pot produceanxietate si retragerea din programul terapeutic;

Page 104: Comp.aba

- In desfasurarea adecvata a primelor ore de tratament se tine

cont de toate momentele critice;

- Totodata se observa manifestarile de frustrare, care sunt privite ca fiind un lucru pozitiv, deoarece aceasta energie pe carecopilul o poseda poate fi canalizata in demersul terapeutic inscopuri pozitive.

Page 105: Comp.aba

�� REDUCEREA COMPORTAMENTELORREDUCEREA COMPORTAMENTELOR

AUTOSTIMULATIVEAUTOSTIMULATIVE

1.1. Inlocuirea formelor primare ale comportamentului autoInlocuirea formelor primare ale comportamentului auto--stimulativ cu forme de comportament, tot autostimulativ cu forme de comportament, tot auto--stimulativstimulative,e, dar dar adecvateadecvate social. social.

In normalitate, indivizii tipici au comportamente auto-stimulative acceptate social (fumatul, alinierea unor obiecte, jocul de carti, jocul cu fise, aranjarea in siruri perfecte, ca la parade etc.);

Page 106: Comp.aba

Persoanele tipice se angajeaza in comportamente auto-stimulative atunci cand nu au o alta activitate de facut

O reusita terapeutica majora este atunci cand indivizii cuintarzieri de dezvoltare devin asemanatori noua, prin

trecerea de la forme primare de auto-stimulare la forme mai evoluate si acceptate din punct de vedere social.

Page 107: Comp.aba

2.2. ComportamentulComportamentul autoauto--stimulativ poate fi privitstimulativ poate fi privit ca ca

unun comportamentcomportament dede adaptareadaptare..

Daca nu se reuseste invatarea comportamentelor alternative,

este de preferat ca acesta (copilul) sa fie lasat sa seautostimuleze, a.i. sa se evite alterarea sistemului nervos(stimularea senzoriala este o necesitate biologica, a.i. auto-

stimularea ofera “hrana S.N.”).

Page 108: Comp.aba

3.3. Inlocuirea comportamentelorInlocuirea comportamentelor autoauto--stimulative stimulative poate fi facuta prin exercitiipoate fi facuta prin exercitii dede asambalare asambalare repetitivarepetitiva aa unuiunui puzzle (puzzle (cerculcercul merge lamerge la cerccerc,,patratulpatratul merge lamerge la patratpatrat etc).etc).

� Potrivirea, in acest caz, reprezinta un intaritor perceptual.

� Potrivirea de stimuli auditivi (ecolalia – invatarea decuvinte noi)

Page 109: Comp.aba

4.4. Inlocuirea comportamentelorInlocuirea comportamentelor autoauto--stimulative stimulative

bazate pe perceptie senzoriala poate fi dificilabazate pe perceptie senzoriala poate fi dificila..

� Si totusi se poate realiza prin oferirea de recompensealimentare.