COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MARE Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice

MEMORIU

privind planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice

al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare 2010-2013

GENERALITATI

Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice

periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice reprezinta o activitate de protectie civila, de interes national, datorita implicatiilor negative sociale, economice si ecologice pe care acestea le pot produce si constituie o sarcina permanenta pentru organele centrale si locale ale administratiei de stat si pentru toti agentii economici interesati in apararea impotriva inundatiilor si gheturilor.

Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice cuprinde toate masurile care se iau pentru prevenirea, combaterea si lichidarea efectelor daunatoare ale:

a. inundatiilor provocate de : - revarsarea cursurilor de apa datorita cresterii debitelor

sau blocajelor de gheturi sau flotori; - ape meteorice ( ploi, topirea zapezii, etc.) - accidente la constructiile hidrotehnice

b. excesului de umiditate din sol; c. apele mari care provoaca eroziuni in albie; d. gheturi

precum si urmatoarelor fenomene meteorologice periculoase : - ploi torentiale; - ninsori abundente; - furtuni si viscol; - depuneri de gheata, chiciura sau polei - gheturi timpurii sau tirzii si grindina.

2

Apararea impotriva inundatiilor se realizeaza prin lucrari hidrotehnice cu rol de aparare si prin masuri preventive, actiuni operative in perioadele de inundatii si prin masuri dupa trecerea acestora.

Suprafetele de teren expuse inundatiilor constituie zone inundabile care se impart in :

- zone aparate inpotriva inundatiilor prin lucrari speciale ca: indiguiri, acumulari, amenajari de albii, desecari, lucrari de aparare impotriva apelor de pe versanti, etc;

- zone in regim liber de inundatie, neaparate impotriva inundatiilor prin lucrari ;

Constituie obiective de aparat; - asezarile omenesti si bunurile de orice fel de pe aceste suprafete - agenti economici care au terenuri proprii pe care se gasesc bunuri

(obiective ) afectate de fenomene hidrometeorologice daunatoare; - unitati sau subunitati subordonate organelor centrale si locale ale

administratiei de stat care au teritorii proprii pe care se gasesc bunuri ( obiective ) care pot fi afectate;

- incinte indiguite si unitatile de desecare ; - santierele de orice fel din zonele afectate.

Organizarea, coordonarea si controlul activitatii de aparare impotriva

inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza prin Comitetul central pentru situatii de urgenta organizat pe linga Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

In teritoriu, la nivel de judet apararea se realizeaza prin Comitetul Judetean pentru situatii de urgenta – Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice.

Aplicarea masurilor operative de aparare se realizeaza in mod unitar in baza planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice la nivel de judet.

Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor s-a întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 638/2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăriiri Apelor nr. 420/2005.

PREZENTAREA JUDEŢULUI SATU MARE

1. Caracterizarea fizico – geografică

Judetul Satu Mare este asezat in partea de NV a tarii si se invecineaza in partea de N cu Ucraina, in S cu judetul Salaj si Bihor, in E cu jud. Maramures si in V cu R. Ungara si jud. Bihor. Pe raza jud. Satu Mare se intilnesc toate formele de relief si anume : zone muntoase, zone colinar – depresionare si zone de cimpie.

3

In planul judetean ordonarea comisiilor locale s-a facut incepind din nordul judetului spre sud si pe urmatoarele bazine hidrografice:

- cursuri de apa ce traverseaza frontiera de stat cu R Ucraina si se varsa in Batar: Tarna – Batarci;

- bazinul hidrografic al r. Tur - bazinul hidrografic al r. Somes - bazinul hidrografic al r. Crasna - bazinul hidrografic al r. Ier

Relieful

In bazinul hidrografic Tisa – Tur de pe raza jud. Satu Mare se

intilnesc toate formele de relief : zona muntoasa cu altitudini de peste 800 m, zone colinar- depresionare cu altitudini intre 400 – 800 m si zone de cimpie cu altitudini cuprinse intre 200 – 300 m.

Aceasta configuratie geografica determina in mare masura clima bazinului si imprima cursurilor de apa un regim de scurgere specific, oarecum diferit de a altor cursuri ( panta mare si regim de scurgere torentiala in partea superioara a cursurilor si viituri puternice in partea inferioara a acestora ).

Formatiunile geograice intilnite sunt diferentiate si anume : in zonele muntoase se intilnesc roci sedimentare, andezitice, etc, in zonele depresionare, vai, terase, luncile riurilor sunt localizate depozite sedimentare cu mare permeabilitate si fiabilitate.

In bazinul hidrografic Somes-Crasna pe raza jud. Satu Mare se

intilneste numai zona de cimpie, avind inaltimea de 120 m in lunca r. Somes si 115 m in lunca r. Crasna.

Cimpia Somesului prezinta o suprafata aproape plana si este constituita din aluviuni, depozite sedimentare brazdate de microdepresiuni ce reprezinta albii vechi parasite ale r. Somes.

In apropierea r. Somes pe aluviunile depuse s-au format soluri aluvionare brune in diferite stadii de intelenire. In urma lucrarilor de desecare executate excesul de apa de la suprafata a fost inlaturat. Relieful si pedologia zonei au determinat pentru cursul r. Somes si Homorodul Nou formarea unor albii cu un traseu sinuos si maluri abrupte cu accentuate fenomene de surpare.

Zona de lunca insoteste tot cursul r. Somes si afluentii principali. Bazinul hidrografic Ier este situat intre bazinele Crasna si Beretau,

avind o orientare N-E si S-V. Terenurile plane, aparate prin lucrari de imbunatatiri funciare fac parte

din Cimpia de Vest a tarii, cu o altitudine medie de 80 – 190 m , formata din aluviuni, cu vai putin adinci, cu albii nestabile, cu lunci lungi si mlastinoase.

4

In zona de cimpie panta terenului, in directia de scurgere si panta albiilor vailor este foarte redusa. Din aceasta cauza cursurile de apa isi micsoreaza viteza de scurgere si au o tendinta de divagare foarte pronuntata.

2. Regimul meteorologic şi hidrologic a. Factorii climaterici : Judetul Satu Mare are o clima continentala cu influenta baltica in zona

montana si continentala cu influenta oceanica in zona de cimpie. Temperatura medie anuala este de + 9,4 C, cu o valoare minima de -2

C in luna ianuarie si maxima in luna iulie de +21 C. Aceasta repartizare a temperaturilor determina aparitia primelor ingheturi, in prima jumatate a lunii noiembrie si ultimele la sfirsitul lunii martie cind apare si fenomenul de pornire a gheturilor. In cursul anului se inregistreaza cca. 120 zile cu temperaturi sub 0

C .

Vinturile In bazinul r. Somes cele mai frecvente sunt din directiile; S-E S-V, N-V. Viteza medie inregistrata a fost de 3 m/s pentru vintul din directia S-V. Masele de aer cald care transporta si precipitatii se deplaseaza pe directia S-V avind provenienta mediteraniana . Iarna masele de aer reci se misca de la N-E fiind de provenienta siberiana.

In bzazinul r. Tur vinturile cele mai frecvente sunt din directia N-V. Viteza maxima este de 3 m/s determinind formarea valurilor. In bazinul r. Crasna si Ier vinturile cele mai frecvente sunt din directia S-V si N-V. Viteza maxima inregistrata pe directia S-V a fost de 3,4 m/s, determinind aparitia fenomenului de batai de valuri.

Precipitatiile In B.H. Somes precipitatiile maxime cazute s-au inregistrat in luna mai 1970, fiind de 127,1 mm. Frecventa maxima a ploilor a fost in perioada ianuarie 1954 – iulie 1955 de 241 zile ploioase.

Media anuala a precipitatiilor este de 640 mm. In B.H. Crasna si V. Ierului media anuala a precipitatiilor pe o perioada

de 56 de ani este de 654 mm. Precipitatiile maxime cazute au fost inregistrate in anul 1970, in lunile mai si iunie. Repartizarea precipitatiilor de 654 mm se face astfel : 130 mm iarna, 150 mm primavara, 217 mm vara si 157 mm toamna.

In B.H. Tur media generala a precipitatiilor este de 640 mm. Precipitatiile maxime se inregistreaza in perioada martie, aprilie si mai. Precipitatiile pot avea un caracter torential insumind valori mari intr-o perioada foarte scurta.

Perioada prcipitatiilpr abundente coincide cu topirea zapezii. Analizind situatia climaterica a jud. Satu Mare putem trage

urmatoarele concluzii: - pornirea gheturilor are loc la sfirsitul lunii februarie; - precipitatiile pot avea caracter torential.

5

b. Reteaua hidrografica

I - B.H. Tisa

Pe teritoriul jud. Satu Mare cursurile de apa din B.H. Tisa au o lungime de 429 km si o suprafata de 1327 kmp.

Cursurile de apa din acest bazin se pot imparti in: - cursuri care se varsa peste granita in Batar, cu o lungime de 44

km, pe teritoriul jud. Satu Mare si cuprinde: pr. Batarci, Tarna Mare, Tarna Mica, Eger si Hodos;

- r. Tur cu afluenti, cu o lungime totala de 385 km pe teritoriul jud. Satu Mare, din care 68 km r.Tur.

B.H. Tur este situat in partea de N a jud. Satu Mare si este marginit la E si S de bazinul r. Sapinta, iar la V si N de granita de r. Ungara si Ucraina. Suprafata totala a bazinului este de 1144 kmp si este repartizata intre doua mari unitati de relief: munte ( 35% ) si cimpie (65%). In zona de munte se incadreaza partea vestica a Muntilor vulcanici Oas, iar in cimpie o parte din NV Cimpiei Tisei.

R.Tur izvoreste din Muntii Oas la o altitudine de 1050 m si se varsa in Tisa pe teritoriul R. Ungare, cu o directie de curgere de la E la V.

Bazinul hidrografic al r Tur cuprinde: - pentrul cursul superior o zona de munte cu inaltimi pina la 1000

m cu pante de scurgere mari si sectiuni inguste; - pentru cursul mijlociu o zona de deal cu inaltimi intre 400 – 600

m, cu versanti ce prezinta forme avansate de eroziuni. In perioada ploilor torentiale afluentii r. Tur si in reteaua de desecare au loc scurgeri torentiale determinind formarea unor niveluri ridicate pe reteaua de desecare si a unor viituri apreciabile de scurta durata pe afluenti si r. Tur;

- pe cursul inferior o zona de cimpie cu pante mici ( pina la 1%0) si viteza descurgere redusa.

R Tur are in general o albie majora larga, limitata in prezent de diguri, aval de acumularea Calinesti, iar albia minora puternic meandrata, in special partea inferioara, pina la frontiera.

Pentru reglarea debitelor, pe r. Tur a fost amenajata ac. Calinesti, in dreptul localitatii cu acelasi nume.

Afluentii principali ai r. Tur in partea amonte de ac. Calinesti sunt: v. Rea, Lechincioara, V. Alba, V. Strimba care sunt amenajati in partea inferioara, iar in aval de acumulare: pr. Talna si pr. Turt.

Regimul de scurgere in bazinul de receptie si pe r. Tur este influentat de :

- relieful diferentiat pe lungimea cursului ce determina scurgeri rapide in partea superioara (amonte de ac. Calinesti) si reduse pe cursul inferior (aval de acumulare);

- afluentii care provoaca cresteri rapide a nivelului datorita caracterului torential al scurgerii.

6

II - B.H. Somes – Crasna Principalele cursuri de apa din acest bazin sunt Somes si Crasna. R. Somes izvoreste din Muntii Rodnei si colecteaza apele de pe

versantii nordici ai Podisului Transilvaniei. R.Somes ia nastere prin unirea Somesului Mare cu Somesul Mic. Somesul Mare izvoreste din Culmea Suhardului si are o lungime de 130

km pina la Dej, unde se uneste cu Somesul Mic si formeaza R. Somes. Somesul Mic care se formeaza, in dreptul loc. Gilau din unirea

Somesului Cald cu Somesul Rece, isi are izvoarele sub Piatra Arsa din Muntii Bihorului si are o lungime de 178 km.

R. Somes se varsa in r. Tisa pe teritoriul R. Ungare. Lungimea totala a R. Somes pe teritoriul tarii noastre este de 376 km

din care pe teritoriul jud. Satu Mare este de 83,4 km ( din care 18,9 km comun cu jud. Maramures ) avind cota cea mai inalta de 1280 mdM la izvoare si cea mai joasa de 119 mdM, rezultind o panta medie de 3‰.

Pe raza jud. Satu Mare panta r. Somes variaza intre 4 – 2‰. Riul este indiguit pe ambele maluri de la frontiera pina in dreptul loc.

Caraseu pe malul sting si pina la limita cu jud. Maramures pe malul drept. Afluentii principali ai r. Somes pe raza jud. Satu Mare sunt : Rodina,

Valea Vinului, Valea Morii Homorodul Nou si Homorodul Vechi. Homorodul Nou este un afluent artificial al r. Somes avind o lungime de

34 km si colecteaza apele de pe o suprafata de 302 kmp.

R. Crasna izvoreste din Muntii Mesesului, jud. Salaj si are o lungime totala de 134 km pina la frontiera cu R. Ungara, din care 61 km pe teritoriul jud Satu Mare , avind cota cea mai inalta la izvoare de 557 mdM si cea mai joasa de 113 mdM cu o panta medie de 3‰.

Daca la intrarea in jud. Satu Mare r. Crasna are o panta de 6‰ pina la frontiera panta coboara pina la 1‰ ceea ce face ca la frontiera scurgerea sa fie foarte lenta. Pina in dreptul com. Supur traseul r. Crasna trece printr-o zona deluroasa si are o forma sinuoasa. SE varsa in Tisa pe teritoriul R. Ungare.

R. Crasna este indiguit pe ambele maluri pe toata lungimea din jud. Satu Mare.

Afluentii principali ai r. Crasna pe raza jud. Satu Mare sunt: Maja, Cerna si Maria, care sunt afluenti de dreapta.

Analizind repartitia scurgerii in bazinul Somes – Crasna se constata ca exista o strinsa corelatie intre valorile scurgerii specifice medii, maxime si minime si altitudinea medie a bazinului hidrografic. Aceasta corelatie arata ca valorile cele mai mari ale scurgerii specifice se intilnesc in zonele muntoase, iar valorile cele mai mici in zonele joase de deal si de cimpie. Astfel scurgerea medie specifica variaza intre 40 l/mp in zonele Muntilor Rodnei si 2 l/mp in cimpia din vestul bazinului. Pentru scurgerea specifica maxima, valorile variaza intre 200 l/s/kmp in zonele muntoase inalte pentru bazinele cu

7

suprafetele intre 100 – 2000 kmp si 250 – 300 l/s/kmp in zonele joase ale bazinului.

O alta concluzie care se poate trage este aceea ca in toate cazurile formarea viiturilor pe r. Crasna se datoreste regimului torential al afluentilor luind in considerare si marimea suprafetelor care preia debitele de apa rezultate in urma ploilor torentiale, precum si de microrelieful brazdat de multe vai care sunt practic afluentii Crasnei.

In zona strangulata de diguri pe cursul inferior, adica pe toata lungimea din jud. Satu Mare, se produc niveluri ridicate de apa intr-un timp relativ scurt ceea ce determina declansarea actiunilor de aparare.

III - B.H. Crisuri

B. H. Crisuri este situat in partea de vest a tarii cu orientare generala E-V.

Principalul curs de apa din B.H. Crisuri de pe raza jud. Satu Mare este Valea Ierului.

Lungimea cursurilor de apa din jud. Satu Mare este 276 km. Valea Ierului are o lungime de 52 km in jud. Satu Mare, cu o altitudine cuprinsa intre 200 – 110 m, cu o panta medie de 1%0 si este sfluent al pr. Barcau din jud. Bihor cu confluenta in R. Ungara.

Afluentii principali ai v. Ierului sunt: Cubic, Chechet, Sinmiclaus, Santau, Sarvazel, Pr. Morii, Zimoias. Panta medie a acestora este cuprinsa intre 18 – 2‰.

Regimul de scurgere in bazinul de receptie si de pe v. Ierului este influentat de schimbarile survenite in timp, care in principal sunt:

- capacitate mica de retinere a apei in bazinul superior; - capacitatea inferior mica de transport a albiei indiguite pe cursul

inferior. Formarea viiturilor pe v. Ier are loc in perioadele: martie – aprilie, o

data cu topirea zapezii, aprilie – mai, noiembrie – decembrie cind precipitatiile cad in cantitati mari.

3. Scurt istoric al evenimentelor si pagubele produse

Cele mai mari pagube produse de inundatii pe raza jud. Satu Mare au fost cele din perioada mai – iunie 1970.

In cursul lunilor mai si iunie 1970 pe raza jud. Satu Mare s-au inregistrat niveluri foarte ridicate pe cursurile de apa ; Somes, Tur si Crasna cit si pe o serie de afluenti ai acestora, care au dus la inundarea a importante suprafete de teren agricol, localitati, cai de comunicatii, etc, producind pierderi importante in economia judetului.

In luna mai 1970 inundatii de mari proportii s-au inregistrat in bazinele r. Somes si Tur iar in luna iunie pe r. Crasna.

Fenomenul neobisnuit pentru judetul nostru a fost determinat de caderea unor precipitatii in cantitati nemaiintilnite in perioada 10 -13 mai 1970

8

care au atins intensitati ajungind pina la 100 l/mp in 24 de ore, adica de 2-3 ori volumul total al precipitatiilor care normal cad intr-o luna. In plus in perioada 1-10 mai 1970 in zona muntoasa au cazut ninsori depasind pe alocuri 3 m inaltime. Valul imediat de caldura care a urmat a determinat topirea acestei zapezi care s-a adaugat la precipitatiile cazute in ultima perioada care s-a suprapus pe un sol cu umiditate excesiva, datorita faptului ca in intervalul de timp de 2- 3 luni anterior ploii care a generat viitura, s-a depasit de 2-3 ori normala precipitatiilor cazute in aceasta zona.

Din cauza acestei umiditati excesive a solului, 60 – 80 % din volumul precipitatiilor s-au scurs din bazinele de receptie ale r. Somes si Tur adunind in albiile riurilor miliarde mc de apa care s-au abatut asupra oraselor, satelor aducind muneroase pagube umane si materiale.

Intensitatea mare a ploilor, simultaneitatea caderii lor pe un teritoriu intins de peste 15 mii kmp numai in bazinul r. Somes, precum si conditiile de scurgere au determinat niveluri catastrofale pe r. Somes si Tur si pe teritoriul jud. Satu Mare, care au depasit cu mult nivelurile inregistrate pina in prezent pe aceste riuri.

Cu toate eforturile umane si materiale depuse pentru a impiedica deversarea si ruperea digurilor, catastrofa nu a putut fi impiedicata. Motivul principal a fost ca digurile existente in 1970 pe r. Tur, Somes si Crasna au fost dimensionate si construite pentru o rezistente la debite de inundatie ce pot sa apara cel mult o data la 100 de ani ceea ce pe r. Somes ar fi corespuns unui debit de 2000 mc/s, ori viitura din mai 1970 a depasit debitul de 3400 mc/s. Pentru ca acest debit sa se scurga numai intre diguri ar fi trebuit ca digurile sa fie suprainaltate pe toata lungimea lor cu 1-1,5 m intr-un timp de numai 6-8 ore cit a fost la dispozitie dupa anuntarea prognozei de 900 cm la mira Satu Mare, lucru care a fost imposibil de realizat.

In urma revarsarilor ce au avut loc cu incepere din data de 13 mai 1970 pe afluentii din zona de deal a cursurilor de apa din judet apele au produs o serie de deteriorari la imobilele din zona neamenajata, iar prin cresterea nivelurilor pe r. Tur si r. Somes in zilele de 13 si 14 mai 1970 in zona aval, revarsarile peste dig au produs brese in corpul digurilor, eroziuni de taluz si mal cit si infiltratii in corpul digurilor.

Dupa retragerea apelor s-a constatat ca pe r. Tur bresele erau in nr. de 8 bucati, toate intre km 0+000-6+000 incepind de la frontiera, iar pe r. Somes un nr. de 10 brese pe malul drept in zona localitatilor Berindan. Cucu, Martinesti, municipiul Satu Mare si Dara, respectiv 2 brese pe malul sting in zona loc. Apateu.

La mai putin de o luna de la data producerii catastrofei, data la care inca nici nu s-a reusit sa se inchida bresele creeate prin diguri, o noua viitura de o amploare mai mica pe r. Somes dar mult mai mare pe r. Crasna se inregistreaza pe teritoriul jud. Satu Mare.

Avind in vedere ca aceasta a doua viitura de pe r. Somes a fost de proportii mai mici, pe r. Crasna desi s-au inregistrat niveluri extraordinare, faptul ca propagarea undei de viitura s-a facut intr-un timp mai mare decit pe celelalte cursuri, a fost posibila luarea masurilor nacesare de interventie.

9

Cu toate masurile luate datorita nivelurilor extraordinare inregistrate pe r. Crasna s-au produs deversari peste coronamentul digului in zona localitatii Craidorolt pe 350 m, iar datorita lucrarilor de suprainaltare s-a evitat deversarea apei pe cca. 11 km de dig.

Rupturi de dig s-au produs in zona localitatii Craidorolt pe o lungime de 100 m si in zona localitatii Lucaceni pe digul Agerdo pe o lungime de 12 m. Au aparut deasemeni infiltratii prin dig care au insumat 5500 m din care cele mai multe au fost semnalate in zona comunei Berveni.

In urma inundatiilor din lunile mai si iunie 1970 obiectivele principale si suprafetele afectate de pe raza judetului Satu Mare au fost:

- 19 localitati inundate total - 34 localitati inundate partial - 23.066 case inundate - 3.557 case distruse - 1.823 case avariate - 84 poduri si podete distruse sau avariate - 380 km drumuri asfaltate + pietruite afectate sau

distruse - 50 km CF avariate - 84 km linii telefonice si electrice afectate - 177.233 ha terenuri inundate.

Dupa 1970 au fost refacute lucrarile de aparare afectate si au fost suprainaltate digurile de pe r. Somes. Tur si Crasna.

Pe r. Somes s-au continuat lucrarile de indiguire pe ambele maluri si anume pe malul drept pina la limita cu jud. Maramures iar pe malul sting pina in dreptul loc. Caraseu.

Pe r. Tur pina in 1975 au fost suprainaltate digurile intre frontiera si continuate digurile pina in dreptul loc. Calinesti unde s-a executat si o acumulare pentru atenuarea undelor de viitura. Au fost indiguiti in partea inferioara a bazinului si afluentii r. Tur.

Pe r. Crasna in perioada 1980-1983 au fost continuate lucrarile de indiguire pina la limita cu jud. Salaj si s-a executat si un polder pe malul drept in dreptul loc. Moftinu Mare care are rolul de a prelua volumul de apa ce depaseste nivelul de 5% pe r. Crasna.

Au fost indiguiti in partea inferioara si afluentii r. Crasna de pe raza judetului.

Dupa 1970 au mai avut loc viituri pe r. Somes si Tur dar nici una nu a fost de proportia celei din 1970.

Pe r. Crasna insa au avut loc doua viituri in care s-au inregistrat niveluri istorice si anume: una in 1989 cind au fost depasite digurile in zona Craidorolt si s-a rupt digul de contur al polderului Moftin si a doua viitura a fost in 2000 cind la mira Domanesti s-a inregistrat nivelul istoric de 658 cm (07.04.2000).

Pagubele produse de inundatiile ce au avut loc dupa 1970 au fost incomparabil mai mici decit cele din 1970.

10

Cele mai mari pagube au fost produse in special de apele interne provenite din ploi sau topirea zapezilor care au dus la inundarea unor gospodarii si a unor suprafete destul de mari de terenuri agricole.

4. Prezentarea principalelor constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor

B.H. TISA

Lucrarile cu rol de aparare din acest bazin sunt : indiguiri, acumulari, regularizari si desecari.

Lucrarile de indiguire din B.H. Tur au inceput inca din anul 1956 prin executarea digurilor r. Tur aval de localitatea Adrian pina la frontiera cu Ungaria si Ucraina, continuate dupa inundatiile din 1970 cu suprainaltarea celor existente si indiguirea r. Tur in amonte, pina in dreptul localitatii Tur si indiguirea afluentilor sai in partea inferioara a acestora.

Dimensionarea digurilor de pe r. Tur s-a facut la asigurarea de 2% intre acumularea Calinesti si frontiera cu Ungaria si de 5% amonte de acumulare. Inaltimea medie a digurilor variaza intre 1-2,5 m, iar latimea la coronament este in medie de 3 m.

In 1972 a fost data in exploatare acumularea permanenta Calinesti Oas care are ca scop principal atenuarea undelor de viitura de pe r. Tur.

Caracteristicile barajului sunt redate in planul de aparare si in planul de avertizare alarmare care fac parte integranta din planul judetean.

In perioada 1978-1981 au fost amenajate si pr. Batarci, Tarna Mare, Tarna Mica si Dobrusa, cursuri care fac parte din B.H. Tisa dar se varsa peste granita in r. Batar.

Reteaua de canale de desecare de pe raza jud. Satu Mare se afla in administrarea ANIF Sucursala Satu Mare, iar pentru aceasta exista plan de aparare pe sisteme hidrotehnice care face parte integranta din planul de aparare judetean.

Caracteristicile canalelor de desecare se regasesc in planul de aparare a lucrarilor se desecare.

Evacuarea apelor din incinta aparata se face prin descarcatorii din corpul digurilor, prevazuti cu clapeti cu inchidere automata sau stavile plane cu actionare manuala si prin statiile de pompare din sistemul de desecare.

In bazinul Tisa sunt amplasate 12 centre gospodaresti in administrarea S.G.A. Satu Mare , prevazute cu magazii de aparare in care sunt depozitate stocurile minime de aparare pentru lucrarile hidrotehnice de aparare din administrare.

11

B.H. SOMES – CRASNA

Lucrarile de aparare din aceste bazine constau in : indiguiri, acumulari, desecari, regularizari de cursuri.

Diguri. Dupa inundatiile catastrofale din 1970 digurile r. Somes au fost refacute

si suprainaltate la asigurarea de calcul de 1% si de verificare de 0,1% cu exceptia digului Alunis-Potau pentru care asigurarea de calcul este de 5%.

Digul drept al r. Somes incepe de la frontiera cu R. Ungara si continua in amonte pina la limita de judet, in zona Seini si are o lungime de 47 km.

Digul sting al r. Somes are o lungime de 37,3 km si incepe de la frontiera cu Ungaria ajungind pina dincolo de localitatea Caraseu.

Pentru descarcarea apelor din incinta digul este traversat de pr. Homorodul Nou la km 21+000.

Digul sting al pr. Homorodul Nou incepe de la confluenta cu r. Somes si ajunge pina dincolo de localitatea Ardud si are o lungime de 29,4 km.

Digul drept al pr. Homorodul Nou, afluent de stinga al r. Somes este format din doua tronsoane: primul tronson de 9 km, incepe de la confluenta cu r. Somes si se continua pina la confluenta cu pr. Homorod, iar al doilea tronson de 10,5 km in dreptul localitatii Ardud.

Tot in B.H. r. Somes mai sunt doua acumulari nepermanente in administrarea S.G.A. Satu Mare si anume:

- Acumularea Crucisor pe Valea Vinului cu un volum maxim de 1,3 mil. mc;

- Acumularea Borlesti pe Valea Rodina cu un volum maxim de 0,837 mil. mc.

Datele caracteristice ale acumularilor sunt redate in planurile proprii de aparare impotriva inundatiilor.

Pe r. Crasna lucrarile de aparare au inceput inca din anul 1898 prin canalizarea si indiguirea acestuia, aval de localitatea Craidorolt.

In 1978 au inceput lucrarile de indiguire si regularizare a r. Crasna, ambele maluri, din dreptul localitatii Moftinu Mare in amonte pina la limita cu jud. Salaj, lucrari care au fost terminate in 1983. Deci pe raza jud. Satu Mare r. Crasna este indiguit total pe ambele maluri, iar digurile sunt calculate la asigurarea de 5% si verificate la asigurarea de 1%.

Pe malul drept al r. Crasna pe raza com. Moftin a fost executat polderul Moftin cu un volum maxim de 6,8 mil.mc care are rolul de regularizare a debitelor maxime de pe r. Crasna, iar in 2006-2008 s-a executat Polderul Supur cu un volum maxim de 3,9 mil.mc

Pe afluentii r. Crasna si anume: v. Maja, V. Cerna si V. Postei s-au executat diguri de remuu cu asigurarea de 5%. Pe v. Maria care este sfluent de dreapta a r. Crasna a fost indiguita pe ambele maluri pe o lungime de 11 km tot la asigurarea de 5%.

Sistemul de desecare descarca apele din incinta aparata prin subtraversari sau statii de pompare.

12

Cantoane In B.H. Somes-Crasna sunt amplasate 18 cantoane cu magazii de

aparare din care 10 in bazinul r. Somes si 8 in bazinul r. Crasna.

B.H. CRISURI

Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor aflate in B.H. Ier sunt: 91,2 km diguri, o acumulare nepermanenta – Andrid si 995 km canale de desecare.

Digurile Vaii Ierului au fost executate in anii 1969-1971 odata cu regularizarea principalelor vai din zona si desecarea terenurilor afectate de excesul de umiditate. Digurile sunt de tip longitudinal.

Viituri mai insemnate in aceste zone indiguite au avut loc in anii 1974 si 1979.

Digurile apartinind v. Ierului si afluentilor sai sunt construite pe trasee care urmeaza riguros noua albie a fiecareia pina in apropierea satului Dindesti unde sistemul de diguri este completat cu un dig de aparare perpendicular pe valea principala incastrindu-se intr-o zona inalta in dreptul S.P.Dindesti.

Liniile de aparare pe v. Ierului sunt prevazute cu 2 cantoane cu magazii de aparare unde sunt depozitate materialele pentru stocul de aparare.

Acumularea Andrid este amplasata pe v. Ierului amonte de drumul ce leaga comuna Andrid de satul Chereusa si controleaza o suprafata de bazin de retentie de 524 kmp.

Barajul este construit din pamint omogenizat si are urmatoarele caracteristici:

- 4322 m – lungime la coronament, - 4 m latime la coronament, - 3,6 m inaltime medie, - 1:3 taluz amonte si aval, - 113,5 mMB, cota coronament, - 17,4 mil. mc volum maxim

Evacuarea volumelor de apa din acumulare se face printr-o galerie de fund cu trei deschideri de 2x2 m fiecare. Deschiderea din mijloc are rolul de golire de fund si este fara stavilar, iar celelalte doua laterale sunt prevazute cu stavilare.

13

Masuri de observare si interventie la fiecare din marimile caracteristice de aparare

Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase

si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza prin masuri preventive precum si de interventie operativa dupa declansarea acestor fenomene.

I. MĂSURI PREVENTIVE 1.Dispunerea acţiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă –îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă,realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere în localităţi. Organizarea acţiunii, cu prioritate, în perioada februarie – martie a fiecărui an. 2. Organizarea anuală, împreună cu Direcţiile de Ape şi deţinătorii, a acţiunii de verificare a secţiunilor de scurgere din zona podurilor şi podeţelor, cu stabilirea de măsuri, termene şi responsabilităţi. 3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, Administraţia Naţională „ Apele Române”şi ceilalţi deţinători, a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, inclusiv a lacurilor piscicole şi de agrement care, în caz de accidente, pot pune în pericol zone locuite. 4.Organizarea periodică, a exerciţiilor de simulare a inundaţiilor, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional de avertizare- alarmare a populaţiei. 5.Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali şi şefilor serviciilor voluntare asupra atribuţiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaţii în localităţi. 6.Organizarea semestrială, împreună cu Direcţiile de Ape şi deţinătorii, a acţiunilor de verificare a modului în care au fost puse în stare de siguranţă, iazurile miniere, astfel încât să fie prevenite accidentele la producerea fenomenelor meteorologice periculoase. 7.Elaborarea şi actualizarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor.

II. MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase –COD GALBEN ( CA, faza l deapărare la diguri, faza l de apărare la gheţuri 1. Avertizarea localităţilor din zone potenţial afectabile din revărsări de pâraie locale,revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanţi.

14

2.Dispunerea acţiunilor de îndepărtare a materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă şi de asigurare a scurgerii apelor pluviale prin şanţuri şi rigole. 3.Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de protecţie, a utilajelor şi animalelor din zonele dig –mal. B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD GALBEN 1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere. 2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase. C.La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD PORTOCALIU-CI, faza ll la diguri, faza ll la gheţuri) 1. Avertizarea localităţilor potenţial afectabile. 2. Convocarea, în şedinţă extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor ce se impun. 3. Dispunerea permanenţei la primării. 4. Pregătirea materialelor şi mijloacelor de intervenţie operativă şi transportul lor în zonele critice. 5. Pregătirea spaţiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor şi animalelor. 6. Ancorarea, de către unităţile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaţiunilor torenţiale şi pe drumurile forestiere. 7. Verificarea, de către deţinători,a instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 8. Asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, a instalaţiilor hidromecanice de la barajele mici. D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD PORTOCALIU 1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localităţi şi obiective 2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor endemice de producere a blocajelor de gheţuri 3.Executarea lucrărilor de intervenţie operativă în zonele critice de pe cursurile de apă sau de la construcţiile hidrotehnice. 4. Evacuarea populaţiei şi animalelor, după caz. 5. Elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informaţional. E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice –COD ROŞU 1.Transmiterea avertizărilor la localităţile vizate. 2. Convocarea în şedinţă extraordinară,a CJSU.

15

3. Dispunerea asigurării permanenţei la primării. 4. Transportul materialelor, mijloacelor şi forţelor de intervenţie în zonele critice. 5. Pregătirea motopompelor de mică şi mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în localităţi şi pe terenurile agricole. 6. Pregătirea spaţiilor şi mijloacelor pentru evacuarea populaţiei şi animalelor. 7. Ancorarea, de către unităţile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaţiunilor torenţiale şi pe drumurile forestiere. 8. Verificarea, de către deţinători, a instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 9. Asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, a instalaţiilor hidromecanice de la barajele mici. F.Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROŞU 1. Efectuarea lucrărilor de supraînălţare şi consolidare la diguri şi baraje mici, a lucrărilor de remediere la iazurile miniere, etc. 2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în planurile de apărare, pe baza propunerilor Direcţiilor de Ape şi numai după obţinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului. 3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale acumulărilor nepermanente intrate în funcţiune. 4. Evacuarea populaţiei şi animalelor din zonele afectate.

III. MĂSURI DE REFACERE 1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialişti în construcţii, agricultură, drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii. 2. Analizarea si aprobarea Proceselor Verbale de calamitati ce se inainteaza unitatilor administratiei publice centrale in vederea promovarii hotararilor de guvern pentru alocarea sumelor necesare refacerii. 3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, in maxim 30 de zile de la incetarea fenomenelor si transmiterea acestora conform fluxului informational. 4. Dispunerea masurilor pentru evacuarea apei acumulate in incinte prin practicarea unor brese in diguri numai dupa obtinerea aprobarii CMSU din Ministerul Mediului.

a.2 Organizarea fluxului informational. Sistemul informational hidrometeorologic consta in observarea,

masurarea si prelucrarea datelor hidrometeorologice precum si transmiterea acestora conform schemei fluxului informational din planul de aparare, a prognozelor, avertizarilor si alarmarilor la factorii implicati in actiunile de aparare in vederea luarii deciziilor si masurilor necesare.

16

Pentru aceasta se folosesc masuratorile din reteaua hidrometeorologica (mire,pluviometre, etc,) precum si sisteme globale cum sunt: radarele din Cluj si Oradea, satelitii precum si procedee de prognoza hidrometeorologica, astfel incit sa se asigure prevederea anticipata a fenomenelor particulare care se pot produce.

Pe raza jud. Satu Mare sunt amplasate un numar de 23 statii hidrometrice pe cursurile de apa si 31 posturi pluviometrice. Prognozele meteorologice sunt intocmite de INMH Bucuresti sau Centrul Meteorologic Regional Cluj, iar cele hidrologice de Serviciul Hidrologic al DA Somes-Tisa Cluj si transmise prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare la Inspectoratul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare care procedeaza la avertizarea tuturor factorilor interesati de pe raza jud. Satu Mare.

Citirile la mirele de pe cursurile de apa se fac de catre hidrometrii şi agentii hidrotehnici ai AN APELE ROMANE – SGA Satu Mare sau ANIF Sucursala Satu Mare si se transmit tot prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare la Inspectoratul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare care avertizeaza factorii interesati in caz de depasire a cotelor de aparare.

In apararea impotriva inundatiilor si gheturilor observatiile efectuate de reteaua hidrologica si meteorologica se folosesc de catre Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare respectiv Comitetele locale din judet.

Reteaua meteorologica este alcatuita din doua statii meteorologice ( Satu Mare si Supuru de Jos ) si posturi meteorologice (pluviometre).

Se folosesc in primul rind observatiile de la statiile meteorologice cu transmisie zilnica ce formeaza reteaua meteorologica operativa si in al doilea rind observatiile de la posturile pluviometrice.

Primirea observatiilor meteorologice necesare Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare se face dupa cum urmeaza:

- prin D.A. Somes Tisa Cluj pe tot parcursul anului, - date meteorologice prelucrate (prognoze, avertizari, buletine, etc.); - prognoze speciale, la cererea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă Satu Mare pe tot parcursul anului. Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor Satu

Mare mai primeste: - instiintari asupra fenomenelor meteorologice deosebite produse pe

teritoriul jud. Satu Mare (in tot cursul anului) de la Statia Meteorologica Satu Mare prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare;

- prognoze meteorologice zonale cu 24 de ore inainte de producerea vreunui fenomen daunator si zilnic pe timpul starii de aparare de la Directia Apelor Somes- Tisa Cluj prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare (prognoze elaborate de Centrul Meteorologic Regional Cluj ).

Comitetetle locale primesc prognoze si avertizari hidrometeorologice de la Inspectoratul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare.

Instiintari asupra producerii unor fenomene deosebite care ar putea avea urmari daunatoare se face de orice statie sau post hidrometric dotat cu pluviometru atunci cind pe raza respectiva se produce vreunul din fenomenele:

17

Praguri critice pentru fenomene meteorologice periculoase

Ploi

Cod Galben

25-50 l/mp in 24 h

Cod Portocaliu

50-90 l/mp in 24 h Cod Rosu

90 l/mp in 24 h Observatii

Zapada/Ninsoare Cod Galben

Altitudine< 800 m; Depunere de strat de 10-30 cm in 24 h Altitudine > 800 m;

Depunere de strat de 20-40 cm in 24 h

Cod Portocaliu Altitudine< 800 m; Depunere de strat de 30-50 cm in 24 h Altitudine > 800 m; Depunere de strat de 40-80 cm in 24 h

Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau judet de ordinul a

Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau judet de ordinul a

Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau judet de peste

1)In caz de cod galben cantitatile de apa prognozate pot depasi izolat cu 20-30% valoarea maxima a pragului 2)este posibila diminuarea pragurilor in functie de factorii agravanti: a)precipitatiile din zilele precedente b)topirea stratului de zapada

18

Cod Rosu

Altitudine< 800 m; Depunere de strat de peste 50 cm in 24 h Altitudine > 800 m; Depunere de strat de peste 80 cm in 24 h 1)in zona vizata va ninge pe arii relative extinse sau pe arii extinse 2)este posibila diminuarea pagubelor in functie de context (inceput sau sfarsit de sezon de iarna, ninsori in zonele oraselor mari etc.) Viscol - cind ninsori abundente sunt insotite de vint cu viteza de 10m/s (36km/ora) care produce troienirea zapezilor. - vint care sufla cu 12m/s (43km/ore) troienind zapada proaspat cazuta.

Furtuna (vijelie) - cind se produce vint puternic cu viteza ce depaseste 15m/s

(54km/ora) cu schimbare brusca a directiei, cu formare de virtejuri care antreneaza in aer praf sau obiecte usoare;

- cind vintul provoaca ruperi de copaci, avarii la acoperisuri si constructii,etc (viteze mai mari de 15m/s).

Chiciura, polei - cind se produc depuneri abundente de gheata pe conductorii aerieni,

determinind avarierea acestora prin greutatea ghetii sau prin asocierea cu vint puternic precum si depuneri de gheata pe sol (polei) care pericliteaza circulatia pe drumurile publice.

Bruma - cind apare bruma toamna inainte de 15 octombrie si primavara dupa

20 martie. Grindina - ori de cite ori se produc caderi de grindina la statia hidrometrica

respectiva. Inghet tirziu sau timpuriu - ori de cite ori se constata inghet la suprafata solului, primavara dupa

20 martie si toamna ininte de 15 octombrie.

19

Stabilirea marimilor de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor

Inundatiile in judetul nostru se produc de obicei din revarsari de cursuri, ape interne sau cind sunt ploi de lunga durata din exces de umiditate.

Pentru apararea impotriva inundatiilor sunt stabilite doua categorii de marimi caracteristice de aparare si anume:

- zonale de avertizare stabilite la statriile hidrometrice si posturile pluviometrice situate in amonte de obiectivele periclitate;

- locale, stabilite in apropierea obiectivului. Fiecare categorie de marimi caracteristice consta din 3 valori: cote de

atentie, inundatie, pericol in zonele neamenajate si Faza I-a, II-a, III-a in zonele indiguite.

In zonele neamenajate avem : - cota de atentie ( CA ) ;- COD GALBEN la care pericolul de inundatie devine posibil dupa un interval de timp destul de scurt, nivelul apei este astfel stabilit incit sa se asigure timpul necesar pentru avertizarea fortelor de interventie si aplicarea masurilor din planul de aparare. - cota de inundatie ( CI ) COD PORTOCALIU

este nivelul la care apa incepe sa iasa in albia majora si sa inunde obiectivul; - cota de pericol ( CP ) .- COD ROSU

este nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de evacuare a oamenilor sau bunurilor, restrictii la folosirea podurilor si cailor rutiere, precum si luarea unor masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice.

In zonele indiguite ale cursurilor de apa apararea se desfasoara pe faze

de aparare. • cota fazei I-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;- COD GALBEN • cota fazei a II-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;- COD PORTOCALIU • cota fazei a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.- COD ROSU

Starea de aparare pe timpul existentei fenomenelor de gheturi cuprinde 3 valori:

- Faza I – atunci cind gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul de apa;

20

- Faza II-a – atunci cind sloiurile de gheata formeaza ingramadiri; - Faza III-a - atunci cind sloiurile s-au blocat formind zapoare.

Organizarea si pregatirea fortelor de interventie si

asigurarea mijloacelor si materialelor de interventie

Prefectul, primarii si agentii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundatii precum si detinatorii de lucrari hidrotehnice isi organizeaza si asigura apararea acestor obiective cu forte si mijloace proprii.

Astfel la nivel de fiecare comuna sunt organizate prin planurile proprii de aparare echipe care actioneaza la cele 3 valori caracteristice de aparare ( CA,CI,CP si FI, FII,FIII ). La fel si la S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu Mare care administreaza lucrari hidrotehnice de aparare.

Aceste echipe sunt instruite la nivel de comuna de catre specialistii din comitetele locale sau sefii comandamentelor de aparare. Fortele armate pot interveni pe baza dispozitiilor date de conducerea Ministerului Apararii Nationale, la cererea prefectului jud. Satu Mare sau a Comitetului Central de Aparare Impotriva Inundatiilor Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice.

Stocul de aparare de materiale si mijloace de aparare trebuie sa existe la nivel de fiecare comuna pentru zona neamenajata. Cantitatile de materiale si mijloace de aparare se gasesc in magaziile de aparare ale S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu Mare pentru zona amenajata.

Masuri operative in timpul inundatiilor, fenomenelor

meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice

In momentul in care la Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor sau la Comitetetle locale s-a primit prognoza de depasire a cotelor de aparare sau la atingerea intempestiva a acestora, Comitetele si Comandamentele iau urmatoarele masuri:

La atingerea nivelului corespunzator F I sau CA - declanseaza “starea de aparare” in zonele periclitate - asigura permanenta la Secretariatul Comitetului Local sau

Comandamentelor; - transmit prognozele si avertizarile hidrometeorologice primite la toti

factorii interesati de pe raza comunei; - asigura paza, supravegherea si observarea lucrarilor de aparare si a

cursurilor de apa de pe raza comunei; - cind sloiurile de gheata in miscare ocupa peste 50% din latimea

cursului de apa se intervine pentru dirijarea si antrenarea sloiurilor de gheata

21

atit prin agentii hgidrotehnici de la S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu Mare cit si prin cetatenii din comune;

- comitetele si comandamentele locale intocmesc rapoarte zilnice cu situatia privind inundatii, trasnete, furtuni, grindina, ingheturi timpurii sau tirzii si le transmit pina la ora 7,00 la Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor ( telefax 768302 sau telefon 770175 ), iar Secretariatul Comitetului Judetean transmite raportul centralizat la Comitetul Central de Aparare Inpotriva Inundatiilor,Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice.

La atingerea nivelului corespunzator F II-a sau CI - comitetele locale functioneaza continuu cu componenta fixata de

presedinte corespunzator situatiei; - se intensifica activitatea de paza si supraveghere a lucrarilor

hidrotehnice si a cursurilor de apa prin agentii hidrotehnici ajutati de formatiile de intervenţie de la comitetele locale;

- se dirijeaza fortele si mijloacele de interventie in punctele critice si se fac lucrari de interventie daca este cazul, functie de cotele maxime prognozate sau fenomenele aparute (infiltratii, grifoane, etc.);

- se transmit zilnic rapoarte cu suprafetele sau obiectivele afectate pina la orele 7,00 de la comitetele si comandamentele locale la Comitetul Judetean iar de aici raportul centralizat la Comitetul Central.

La atingerea nivelului corespunzator F III-a sau CP Fata de masurile de la F II-a se mai iau urmatoarele masuri: - se intensifica activitatea de paza si supraveghere a lucrarilor de

aparare si a cursurilor de apa; - se face evacuarea preventiva a oamenilor, animalelor si bunurilor

materiale si se pun in siguranta bunurile care nu pot fi evacuate, prin ridicarea acestora la cote inalte sau prin ancorare;

- se iau masuri de avertizare- alarmare a obiectivelor (localitati) situate in zona de influenta in caz de pericol iminent de avarie a constructiilor hidrotehnice sau alunecarilor de teren utilizind in acest scop sistemele de avertizare – alarmare prevazute in instructiuni inclusiv cele sonore (sirene, clopote, etc.);

- se iau masuri de restrictii la folosirea podurilor si a altor amenajari hidrotehnice;

- in caz de inghet se iau masuri de evitarea blocajelor cu flotori sau gheturi in special in zona podurilor, prizelor de apa sau gurilor de evacuare;

- in cazul blocajelor de gheata si zapoare se intervine dupa caz cu exploziv pentru distrugerea ingramadirilor, prin Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare

- se transmit zilnic la Comitetul Judetean informatii asupra masurilor luate si a obiectivelor afectate, iar Comitetul Judetean transmite situatia centralizata la Comitetul Central.

22

Dupa depasirea nivelului de calcul al lucrarilor hidrotehnice In cazul in care viitura depaseste nivelul de calcul al digurilor sau

barajelor, actiunile de aparare din zona se desfasoara sub conducerea si cu aprobarea Presedintelui Comitetului Judetean de aparare care are ca sarcina imediata urmatoarele:

- avertizarea comitetelor comunale locale daca este necesara evacuarea oamenilor si bunurilor din zonele posibil a fi inundate;

- masuri de executarea unor diguri in jurul localitatilor sau (si) obiectivelor economice pentru evitarea inundarii acestora;

- stabilirea zonelor unde se poate face evacuarea persoanelor sau bunurilor;

- stabilirea necesarului de materiale, utilaje si forte de munca si locurile de dirijare ale acestora pentru interventii la punctele critice si pentru suprainaltarea digurilor;

- masuri de consolidarea liniilor de localizare (inchideri de poduri, suprainaltari de ramblee) in cazul unor eventuale inundatii;

- masuri suplimentare peste prevederile regulamentelor de exploatare pentru atenuarea viiturii prin folosirea la maximum a acumularilor, sistarea pomparilor si crearea de brese in digurile de aparare in punctele propuse dinainte, pentru dirijarea inundatiilor (numai cu aprobarea comitetului central), in scopul evitarii unor calamitati cu pagube foarte mari.

Masuri speciale Cind viiturile continua sa creasca depasind substantial nivelurile de

calcul se iau masuri speciale privind: - stabilirea efectivelor de forte speciale (armata) inclusiv utilaje si

mijloace de transport pe apa si uscat; - crearea de brese sau demolarea unor constructii din zona dig – mal

(ramblee CF si sosele, canale in rambleu, etc.); executarea de deschideri in digurile de aparare, in diverse puncte fixate inainte, pentru dirijarea inundatiei in scopul reducerii pagubelor la minim (centre populate,obiective industrilale, etc,).

Apararea impotriva inundatiilor din ape interne

Actiunea de aparare impotriva inundatiilor din ape interne se desfasoara pe sectoare si subsectoare de aparare sub conducerea Sucursalei ANIF Satu Mare in ceea ce priveste reteaua de desecare sau de Comitetele locale in ceea ce priveste zonele fara canale de desecare.

In cadrul sistemelor de desecare actiunea de aparare consta in: - urmarirea nivelurilor apei pe canale; - manevrarea stavilelor in conditiile evacuarii in emisar a apelor in

exces pe cale gravitationala sau prin pompare;

23

- functionarea statiilor de pompare, cu nivelurile caracteristice de pornire a agregatelor. Toate pornirile la statiile de pompare se fac cu aprobarea scrisa a conducerii Sucursalei ANIF Satu Mare;

- interventii cu agregate mobile de la beneficiari si sisteme, cind cantitatea de precipitatii depaseste asigurarea de 5% de proiectare a sistemului de desecare );

- acumularea unor volume de apa in vai naturale pronuntate, etc. In zonele fara sisteme de desecare evacuarea apelor interne se face

prin : - colectarea apelor prin rigole, santuri, canale si evacuarea - in emisar; - stavilare, calugari, etc. ( gravitational ) in zonele indiguite sau cu

ajutorul statiilor de pompare fixe sau mobile in zonele cu regim liber de inundatie.

Conducerea in albie a apelor revarsate se face in zonele indiguite prin deschiderile existente ( stavilare ) sau taieri de diguri sau statii de pompare, iar in regim liber prin santuri, rigole, canale etc.

Apararea impotriva inundatiilor in perioada de inghet

Majoritatea viiturilor pe riuri se datoreaza ploilor torentiale sau de lunga durata in timpul primaverii si verii dar exista si posibilitatea ca datorita precipitatiilor abundente sub forma de zapezi in perioada lunilor decembrie-februarie, o data cu incalzirea brusca a atmosferei sa se produca viituri.

Aceste viituri pun la incercari grele formatiunile de aparare datorita aparitiei fenomenelor caracteristice acestei perioade cum ar fi; gheata la mal, scurgerea blocurilor de gheata, poduri de gheata, zapoare.

Fenomenele cele mai des intilnite pe riurile din judetul Satu Mare sunt: gheata la mal, poduri de gheata si scurgerea sloiurilor de gheata.

In aceste cazuri formatiunile de aparare trebuie - sa acorde o atentie deosebita lucrarilor hidrotehnice din corpul digurilor

- deblocarea clapetilor automati de la stavilare si protejarea taluzelor exterioare contra fenomenelor de izbire produse de blocurile de gheata;

- sa previna formarea blocajelor de gheturi in special in dreptul podurilor sau coturi ale riurilor, care ar provoca inundatii sau distrugeri de bunuri prin dirijarea sloiurilor de gheata din preajma punctelor critice;

- sa distruga blocajele de gheturi fie manual, cu unelte sau cu explozivi.

24

Localitati si obiective afectate in caz de accidente

la constructii hidrotehnice, zone de evacuare a populatiei

Pe r. Tur, in dreptul loc. Calinesti Oas, aval de confluenta r. Tur cu V. Rea se afla amplasata acumularea Calinesti Oas prin care se realizeaza apararea impotriva inundatiilor a loc. Coca situata la cca. 1 km aval de baraj, precum si atenuarea undei de viitura pe r. Tur aval de baraj, avind ca scop apararea localitatilor din aval precum si asigurarea debitelor impuse la frontiera: Qmax cu asig de 0,5% = 310 mc/s iar la asigurarea de 2% de 275 mc/s.

Faptul ca r.Tur aval de acumularea Calinesti, pina la frontiera este indiguit precum si afluentii principali ai acestuia Talna si Turt, precum si o serie de vai si canale regularizate, aceste indiguiri pot impiedica semnificativ scurgerea undei de viitura in caz de rupere a barajului.

Principalele obiective ce pot fi afectate in aval de baraj sunt: - sat Coca – la 1 km aval de baraj - sat Calinesti – zona joasa a localitatii cit si soseaua

Calinesti – Gherta Mica - sat Gherta Mica – partial - sat Adrian - aproape total - ferma piscicola Adrian - sat Turulung

Prin depresiuni apa poate sa ajunga pina in zona localitatilor: - Ciuperceni – partial - Agris – total - Botiz – partial - Micula – partial - Bercu Nou – partial - Porumbesti - Mesteacan - pescaria Bercu – ROMPESCO Satu Mare

Dat fiind faptul ca in profilul de la km 9+000, la cota 125mMB se propaga viitura prin subtraversarile de la CF Odoreu – Satu Mare, apa se poate scurge pina in Satu Mare.

Faptul ca terenul agricol este strabatut in special in zona de frontiera cu canale de desecsre, acestea pot influenta directiile de scurgere a apei.

Din studiile facute s-a constatat ca nu peste tot albia r. Tur reprezinta zona cea mai joasa de scurgere a apelor, iar in dreptul km 9 nivelul maxim al viiturii de scurgere nu atinge cota terenului, aceasta fiind in stinga la cca. 2,5 km.

25

Zonele de evacuare a populatiei in caz de rupere a barajului Calinesti

Oas sunt cele din Planul de avertizare – alarmare in caz de rupere a barajului Calinesti.

Pe raza jud. Satu Mare mai sunt acumulari cu caracter permanent dar cu volume foarte mici , iar altele sunt nepermanente deasemeni cu volume de acumulare mici.

Fazele de aparare ale barajului Calinesti Oas, sunt redate in Planul de aparare al barajului Calinesti Oas.

Fazele de pericol precum si masurile care se iau in caz de rupere a barajului Calinesti Oas sunt redate in Planul de avertizare- alarmare in caz de rupere a barajului, care face parte integranta din planul de aparare judetean.

Zone propuse pentru inundarea dirijata in

situatii deosebite

Localizarea apelor revarsate atit in zone sub regim liber de inundatie cit si in zone aparate se poate face dupa caz prin; inchiderea subtraversarilor sau alte deschideri in diguri si rambleele existente prin suprainaltarea acestora, izolarea unor obiective prin construirea unor diguri circulare,etc.

Pentru a evita inundarea unor localitati sau obiective importante in perioadele de ape mari sau de accidente la baraje se poate face inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare ale comisiilor locale, precum si a incintelor indiguite realizate lateral unui curs de apa .

Deschiderea digurilor sau rambleelor in cazul inundarii dirijate a unor terenuri se poate face numai cu aprobarea Comitetului Central de Aparare Impotriva Inundatiilor la cererea Comitetului Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare. In cazul digurilor din zonele de frontiera de interes comun se aplica si prevederile conventiilor hidrotehnice incheiate cu tarile vecine: Ungaria si Ucraina

Pentru jud. Satu Mare au fost propuse prin planul de aparare al S.G.A. Satu Mare tronsoanele de dig care pot fi taiate in cazul inundarii dirijate a unor terenuri cele care sunt cuprinse in anexa.

Aceste zone au fost stabilite pe baza observatiilor vizuale si a identificarii in teren, neexistand pana in prezent studii topografice. Solutia de inundare dirijata se va aplica doar in caz de forta majora si respectandu-se etapele stabilite prin legislatia in vigoare. Eventualele pagube materiale care s-ar putea produce in aceste incinte sunt minime.

26

Desfasurarea actiunii de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor pe teritoriul judetului

Satu Mare

La atingerea cotelor de atentie sau inceperea dezghetului intra in stare de aparare sistemul de observare – informare – avertizare care isi indentifica activitatea.

In cazul prognozarii depasirii cotelor de aparare sau la atingerea acestora unitatile hidrometeorologice si de exploatare a constructiilor hidrotehnice, comitetele si comandamentele locale de aparare iau urmatoarele masuri:

- comitetele si comandamentele locale, S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu Mare care au in administrare lucrari hidrotehnice de aparare declanseaza “ starea de aparare “ in zonele periclitate si asigura personal competent la permanentele comitetelor de aparare si la dispeceratele apelor din unitatile de profil ( S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu Mare);

- in situatii meteorologice care prezinta pericol iminent se fac preavertizari de catre INMH la dispeceratul Apele Romane – D. A. Somes- Tisa Cluj atit pe linie de inundatii cit si pe linie de alte fenomene periculoase care sa permita preavertizarea comitetelor si comandamentelor locale.

- Statiile hidrologica si meteorologica Satu Mare asigura fluxul informational hidrometeorologic marind frecventa transmiterilor de informatii catre dispeceratul S.G.A. Satu Mare iar de aici la Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare.

Pentru observarea nivelurilor si fenomenelor de iarna pe cursurile de apa organele de aparare folosesc posturile hidrometrice existente. Reteaua de observare hidrometrica a fost completata dupa necesitati cu posturi hidrometrice locale.

Posturile hidrometrice sunt cu transmisie:zilnica (Z) si extraordinara (E). Observatiile primite de la posturile hidrometrice atit cu transmisie zilnica

cit si extraordinara se transmit Grupului de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare.

In cazul conventiei hidrotehnice incheiate cu R. Ungara transmiterea datelor hidrologice se face in conformitate cu Regulamentul comun.

In apararea impotriva inundatiilor se foloseste si reteaua meteorologica pentru :

- avertizari – cind datele sunt prelucrate de INMH sau de D.A. Somes- Tisa Cluj;

- Instiintari – cind observatiile se folosesc si neprelucrate. Se folosesc in primul rind observatiile statiilor meteorologice cu

transmisie zilnica ce formeaza reteaua meteorologica operativa precum si observatii de la alte statii meteo si de la posturi meteorologice (pluviometre).

27

Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor Satu Mare primeste observatii meteorologice:

a. din oficiu: - instiintari asupra fenomenelor meteorologice deosebite produse pe

teritoriul judetului Satu Mare, de la Statia Meteorologica Satu Mare, INMH Bucuresti,dispecerat S.G.A. Satu Mare.

- prognoze meteorologice zonale cu 24 de ore inainte de producerea vreunui fenomen daunator si zilnic pe timpul starii de aparare de la dispeceratul S.G.A. Satu Mare primite de al INMH sau Centrul Meteorologic Regional Cluj.

b. la cerere: - date meteorologice necesare, neprelucrate, in tot timpul anului de la

Statia Meteorologica Satu Mare. locale primesc instiintari din oficiu asupra fenomenelor meteorologice de la Secretariatul Comisiei Judetene – Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Satu Mare, iar comandamentele de la Comisia locala pe raza careia se afla.

Comitetele si comandamentele de aparare sunt obligate sa informeze sistematic, la timp si exact prin rapoarte informative telefonice – Comitetul Judetean asupra oricaror fenomene sau evenimente produse pe teritoriul respectiv, efectele acestora si masurile luate.

Comitetul Judetean Satu Mare transmite zilnic rapoarte informative Comitetului Central.

Fenomenele deosebite, evenimentele deosebite (situatii periculoase, pierderi de vieti omenesti, distrugeri si avarii de constructii diferite care au ca efect crearea de situatii periculoase, pierderi de bunuri de valoare, etc) declansarea si incetarea fazei de pericol (faza III-a de aparare la incinte,atingerea cotelor de pericol la obiectivele din zonele libere) se raporteaza Comitetului Central de Aparare Impotriva Inundatiilor.

Pe timpul apelor mari si a gheturilor Comandamentele de aparare din cadrul obiectivelor de aparare informeaza pe cale ierarhica si forurile tutelare asupra unor probleme de asigurare tehnica, materiala si financiara, precum si unele masuri de aparare.

Avertizarea comitetelor sau comandamentelor locale de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor si a populatiei asupra pericolului de inundatii, gheturi sau alte fenomene hidrometeorologice care ar putea produce inundatii se face:

- pe plan judetean de catre Comitetul Judetean pe baza prognozelor meteorologice si hidrologice zonale intocmite de D.A. Somes-Tisa Cluj si de D.A. Crisuri Oradea.

Avertizarile se transmit prin diferite sisteme de telecomunicatii sau radio.

Pentru ca avertizarile pe plan judetean sa se poata face la timp, D.A. Somes-Tisa Cluj (prin serviciile de specialitate) intocmeste prognoze meteorologice si hidrologice pe bazinele hidrografice: Somes-Crasna si Tisa, iar D.A. Crisuri pe bazinul hidrografic Ier, pe care le transmit din oficiu Comitetului Judetean Satu Mare cu cel putin 24 de ore inainte ca nivelurile in

28

crestere sa atinga cotele de aparare, precum si valorile culminatiei raportata la cotele de aparare de pe cursurile de apa si pe posturi hidrometrice, data si ora cind este posibila atingerea acestora.

Avertizarea pe plan central sau judetean nu exclude obligativitatea comitetelor locale de aparare impotriva inundaţiilor de a-si organiza pe teritoriul respectiv sistemul de observare- informare, pentru a nu fi prinse de evenimente .

La atingerea cotelor de aparare pentru combaterea inundatriilor si gheturilor se iau urmatoarele masuri:

- sistemul de observare-informare-avertizare se intensifica; - se asigura paza, supravegherea si observarea lucrarilor hidrotehnice

si instalatiilor de aparare, a lucrarilor de arta si a cursurilor de apa de formatii din cadrul unitatilor care le au in administrare (S.G.A. Satu Mare, ANIF Satu Mare) si de la comitetele locale;

- se dirijeaza forte, utilaje si materiale spre punctele critice; - se executa lucrari de interventie in punctele critice ivite pe timpul

apelor mari; - interventii impotriva gheturilor: mentinerea libera de gheturi a unor

sectoare de cursuri de apa, dirijarea sloiurilor de gheata pentru prevenirea formarii blocajelor de gheturi, distrugerea blocajelor de gheturi, etc;

- evacuarea apelor de inundatii (ape interne din zonele aparate cu lucrari hidrotehnice, a apelor meteorologice de pe terenurile depresionare situate in zone sub regim liber de inundatie) si de pe terenurile cu exces de umiditate, trebuie sa se faca in cel mai scurt timp ca sa nu produca pagube culturilor sau bunurilor inundate;

- taierea digurilor de aparare, numai cu aprobarea Comitetului Central la cererea Comitetului Judetean Satu Mare pentru a evita inundarea unor obiective din aval si producerea de pagube materiale. In cazul digurilor de frontiera de interes comun se aplica prevederile conventiei hidrotehnice incheiate cu tarile vecine: R.Ungara si Ucraina;

- se evacueaza oameni, animale si bunuri din zonele afectate la dispozitia Comitetului local. In zonele neindiguite evacuarea incepe atunci cind se ating la mirele locale cotele de pericol sau la propunerea Comitetului local, iar in zonele indiguite se poate incepe si inainte de a atinge cotele de pericol.

- bunurile care nu se pot evacua se asigura pe loc prin ancorare sau ridicarea la cote mai inalte;

- salvarea oamenilor, animalelor sau bunurilor surprinse de inundatii sau pericolul gheturilor se face de catre fortele si mijloacele comitetelor de aparare locale sau judetene.

Comitetele si comandamentele locale au obligatia de a stabili imediat pagubele produse si evaluarea lor daca este posibila.

Evaluarea pagubelor produse de inundatii, gheturi sau alte fenomene meteorologice daunatoare se face de catre unitatile sau persoanele care au

29

suferit pierderi, distrugeri de bunuri, in prezenta delegatilor comitetelor locale de aparare si cind este cazul si a delegatilor Agentiilor de asigurari.

Actiuni ce trebuiesc intreprinse dupa trecerea apelor mari Dupa trecerea perioadelor de inundatii, fenomenelor meteorologice periculoase sau dupa accidentele la constructiile hidrotehnice comitetul judetean si comitetele locale precum si agentii economici specializati iau urmatoarele masuri;

- repun in functiune instalatiile de alimentare cu apa, de evacuare a apelor reziduale industriale si menajere care au fost afectate precum si evacuarea apelor din inundatii si baltiri de pe terenurile agricole prin saparea unor canale de scurgere si prin instalarea de agregate de pompare mobile;

- aplica masurile sanitaro- epidemice necesare; - refac caile de comunicatii si podurile afectate; - refac liniile de telecomunicatii si de transport a energiei electrice; - sprijina populatia pentru refacerea sau repararea locuintelor

proprietate personala, avariate sau distruse; - inventariaza stricaciunile cauzate; - centralizeaza cantitatile de materiale, unelte si mijloace consumate,

distruse sau pierdute in timpul apararii; - demoleaza lucrarile de interventie, sorteaza si depoziteaza materialele

recuperate; - intocmesc documentatii pentru lucrari de reparatii; - executa reparatiile; - completeaza stocul minim de materiale si mijloace de aparare

conform Normativului apronbat prin Ordinul MAI şi MMGA 638/2005; - unitatile de gospodarire a apelor ( S.G.A. si ANIF Satu Mare )

materializeaza in teren nivelurile maxime inregistrate pentru reconstituirea undelor de viitura si reactualizarea valorilor caracteristice de aparare;

- verifica comportarea lucrarilor hidrotehnice, stabilesc masurile ce se impun si fac propuneri de lucrari noi de aparare in zonele afectate;

- la sfirsitul fiecarei perioade de inundatii sau fenomene meteorologice periculoase Comitetul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare intocmeste raport de sinteza in conformitate cu continutul stabilit in anexa nr. 1 j din Regulamentul aprobat prin Ordinul MAI şi MMGA 638/2005.