0 Temperatura Aerului Si Precipitatiile
-
Upload
iulia-toma -
Category
Documents
-
view
55 -
download
1
Transcript of 0 Temperatura Aerului Si Precipitatiile
Temperatura aerului şi
precipitaţiile atmosferice
Temperatura aerului – reprezinta
gradul de încălzire a aerului;
- se măsoară cu termometrul;
- se exprimă în grade Celsius sau
Fahrenheit.
2. Încălzirea atmosferei
- sursa de încălzire – Soarele
- atmosfera se încălzeşte de jos în sus ca urmare a efectului de seră
3. Factorii care influenţează temperatura aerului
Forma Pământului –determina scăderea temperaturii de la Ecuator spre poli, formarea zonelor de călură: zona caldă, 2 zone temperate, 2 zone reci;
Miscarea de rotaţie –determină variaţia temperaturii de la zi la noapte;
Mişcarea de revoluţie –determină variaţia temperaturii pe parcursul anului de la un anotimp la altul;
3. Factorii care influenţează temperatura aerului
- distanţa faţă de mare (ocean) – (uscatul se încălzeşte şi se răceşte de două ori mai repede decât apa)
- prezenţa sau absenţa norilor
- curenţii marini (calzi sau reci)
- vânturile (calde sau reci)
- vegetaţia, altitudinea etc.
4. Temperatura aerului pe glob
Temperatura medie anuală pe glob
este de 13C
Temperatura scade de la ecuator (20-30 C) spre zonele temperate (10-20 C) şi până la poli (0 - -10 C)
Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28 C în Sahara, Arabia
Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 - -50 C în Antarctica
Temperaturile extreme au fost:
maximă: 58 C (Tripoli, Libia)
minima: -88,3 C (Antarctica
Repartiţia temperaturii aerului este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori de temperatură numite IZOTERME
Precipitaţiile atmosferice - Reprezintă totalitatea particulelor
de apă lichide şi solide
provenite din atmosferă;
- Se formează prin condensarea
vaporilor de apă: trecerea
vaporilor de apă din stare gazoasă
în stare lichidă sau solidă;
Forme de condensare:
-ceaţa: - picături fine de apă;
- este mai frecventă
primăvara şi toamna, când
temperaturile sunt mai scăzute,
dimineaţa şi seara
Roua: se formează de obicei seara sau în cursul dimineţii. Prin
răcirea aerului vaporii de apă existenţi la suprafaţa solului se
condensează, formându-se picături mici de apă pe obiectele
de pe sol
Norii -conţin vapori de apă şi picături
foarte fine, care sunt prea mici să cadă
sub formă de precipitaţii
Bruma este
formată prin
procesul de
condensare şi
ulterior de
îngheţare a
vaporilor de apă
care iau naştere la
suprafaţa solului.
Ea se formează
în loc de rouă în
sezonul rece, când
temperatura a
atins punctul de
îngheţ
Chiciura(promoroaca) –se formează în
anotimpul rece
Tipuri de precipitaţii: Precipitaţii lichide:
ploaia şi burniţa
Precipitaţii solide:
Ninsoarea Grindina
Măzărichea
Iată câţiva fulgi
de zăpadă
văzuţi la
fotomicroscop
Precipitaţii mixte: lapoviţa
REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB
Cele mai reduse cantităţi de
precipitaţii cad în zonele
deşertice, polare şi subtropicale
(sub 250mm/an)
Cea mai mică cantitate de
precipitaţii s-a înregistrat în
ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)
Cele mai mari cantităţi de
precipitaţii s-au înregistrat în
zonele musonice şi ecuatoriale
(3000-4000mm/an)
Cea mai mare cantitate de
precipitaţii s-a înregistrat în
ASSAM, în India (12000mm/an).
Autor, prof. Carmen Butuc
Liceul Tehnologic ,,Petru Rareş” Vetrişoaia,
jud. Vaslui